Statiunea Straja. Structura Si Functionalitate [304083]
[anonimizat] , CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI
LUCRARE DE LICENȚĂ
STAȚIUNEA STRAJA.
[anonimizat]: [anonimizat]. Dr. [anonimizat] , 2017
INTRODUCERE
Stațiunea Straja se află în județul Hunedoara la 8 km. de orașul Lupeni. [anonimizat] a ”crescut” odată cu mine
Straja a fost declarată stațiune turistică de interes local în anul 2002. Stațiunea se află la o
altitudine de 1445 [anonimizat], care în sezonul rece sunt considerate perfecte de către iubitorii sporturilor de iarnă. Funcționează 12 [anonimizat] ( teleschi) dintre care 5 beneficiază și de instalație de nocturnă. [anonimizat]. Lupeniul este atestat documentar în anul 1770, dar a fost declarat oraș în anul 1960 și mai apoi în anul 2003 a fost declarat municipiu. În trecut principala activitate a oamenilor a [anonimizat] a oamenilor.Lupeniul a devenit un important centru industrial carbonifer al României. [anonimizat] o putere calorică de până la 9000 kilo-calorii.
Fig. 1. Vârful Straja.
CAPITOLUL 1
CADRUL LEGISLATIV PRIVIND IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNEI STAȚIUNI TURISTICE
Avize pentru documentații de construcții în domeniul turismului și documentații de urbanism privind zone și stațiuni turistice.
HG nr 31/1996 – pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului muncii și protecției sociale:
METODOLOGIA de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului.
1 . Dispoziții generale
1.1 Prin avizul Ministerului Turismului se urmărește:
a) corelarea prevederilor din documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind zone și stațiuni turistice cu cerințele de dezvoltare turistică a [anonimizat];
b) [anonimizat];
c) [anonimizat].
1.2. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede și constituie o condiție a eliberării autorizației de construire / [anonimizat]. 2.1.2.
1.3. [anonimizat] a celorlalte criterii privind clasificarea pe stele și categorii a [anonimizat] a categoriei.
2 . Obiectivul avizării :
2.1. Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite pentru:
2.1.1. documentații de urbanism și amenajare a teritoriului privind zone și stațiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente;
2.1.2. documentații tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcțiilor noi cu destinație turistică de tipul:
a) structuri de primire turistice:- hotel, hotel – apartament, motel, vila, bungalou, cabană, sat de vacantă, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;
b) structuri de servire a mesei:
– restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific național sau local, braserie, berărie, grădină de vară, baruri de orice tip, unități de tip fast food-restaurant cu autoservire, bufet tip "expres", pizzerie, snack-bar-cofetarie, patiserie, organizate în:
– unități amenajate în spații special destinate, cuprinse în structuri de primire turistice;
– structuri independente, amplasate în cadrul stațiunii turistice;
c) structuri de agrement turistic:
– cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic – transport turistic pe cablu, părții amenajate pentru practicarea schiului și altele asemenea;
d) structuri de tratament balnear:
– complexe de turism balnear;
2.1.3. documentații privind funcționalitatea specifică a construcțiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcția turistică a acestora;
2.1.4. documentații privind construcțiile ce urmează a fi modificate structural și funcțional în scopul primirii unei funcționalități cu profil turistic.
3 . Procedura de avizare
3.1. Pentru avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului vizând domeniul turismului, prevăzute la cap. 2 pct. 2.1.1 din prezenta metodologie, se va prezenta partea scrisă și desenată, corespunzător fiecărui tip – faza a documentației, după caz, plan de amenajare a teritoriului – național, județean, plan urbanistic – general, zonal, de detaliu, conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor.
3.2. În vederea emiterii avizului Ministerului Turismului asupra documentațiilor privind construcții și amenajări din domeniul turismului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, se vor prezenta:
a) cererea de solicitare a avizului din partea beneficiarului;
b) certificatul de urbanism;
c) documentația tehnică de execuție – proiect în faza pentru autorizare de construire, care va cuprinde: -1. piese scrise:
– memoriu succint pentru fiecare specialitate în parte;
– date și indicii care caracterizează construcția proiectată;
-2. piese desenate:
– planul cuprinzând încadrarea în teritoriu la una dintre scările: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;
– planul de situație al imobilelor care fac obiectul avizării, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200; 1:100, după caz, care va preciza:
– parcela cadastrală pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism;
– amplasarea tuturor construcțiilor care se vor construi sau care se vor desfința;
– accesele în incinta și în construcție;
– plantații, spații verzi;
– trasee de alimentare cu apa și canalizare;
– planurile tuturor nivelurilor;
– secțiuni care sa cuprindă cota zero, cotele tuturor nivelurilor, înălțimea acoperișului și pantele acestuia;
– toate fațadele care sa cuprindă și clădirile învecinate, după caz, pentru construcțiile alipite unor imobile existente.
Piesele desenate sus-menționate se vor prezenta la una dintre scările: 1:100; 1:50 și, în mod excepțional, 1:20 pentru unele detalii de finisaje băi și de mobilare, specifice funcțiunii hoteliere a camerelor, pentru unități de categoria de confort de 4 și 5 stele.
3.3. Elemente de analiza și criterii de avizare:
3.3.1. Pentru documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, analiza va avea în vedere elemente și criterii privind:
a) interconectarea intereselor generale ale zonei cu strategia de dezvoltare a turismului;
b) statuarea unei dezvoltări turistice durabile a zonei și a stațiunilor turistice;
c) zonificarea teritorial – funcțională care sa releve natura dominantă a activității de baza;
d) reglementări specifice stațiunii turistice și/sau zonelor funcționale din cadrul acesteia;
e) prevederi privind delimitarea zonelor aferente obiectivelor protejate, monumente istorice și de arhitectură;
f) prevederi privind delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire, de extinderi de construcții, precum și alte situații, după caz;
g) prevederi de reabilitare, protejare și conservare a mediului, în funcție de principalele tipuri de resurse;
h) dezvoltarea sistemului de rețele tehnico-edilitare în corelare cu necesitățile rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiective turistice sau de altă natura în cadrul zonelor sau al stațiunilor turistice;
i) destinația terenurilor în funcție de zonele de interes turistic, funcțiuni admise și interziceri;
j) amplasarea construcțiilor în raport cu căile majore de circulație;
k) rezervarea terenurilor, legată de rezolvarea problemelor de infrastructura turistică, circulație rutieră, parcaje publice, cat și a celor aferente obiectivelor turistice;
l) prescripții legate de accesul la construcțiile turistice, precum și condițiile minimale de echipare edilitară, recomandări și prescripții vizând utilizarea unor materiale de construcții, finisaje exterioare inclusiv și, după caz, la acoperișuri și învelitori;
m) prescripții referitoare la terenurile afectate de funcțiuni de utilitate publică, specifice stațiunilor turistice;
n) protecția factorilor naturali din perimetrul zonelor și al stațiunilor turistice;
o) protecția construcțiilor turistice existente, precum și a celor supuse avizării în vederea autorizării de construire;
p) referiri asupra modului de utilizare a terenurilor prin evidențierea coeficientului de ocupare a acestora;
r) alte situații specifice stațiunii turistice în contextul unor precizări de detaliu privind prescripții și recomandări generale, precum și specifice zonei și/sau stațiunilor turistice.
3.3.2. Pentru analiza privind emiterea avizului specific asupra amplasamentului, conformării și funcționalității obiectivelor supuse avizării se vor avea în vedere, în principal, elemente și criterii cu referire la:
a) respectarea prevederilor certificatului de urbanism;
b) încadrarea în prevederile planului urbanistic general, zonal sau de detaliu, după caz;
c) respectarea prevederilor privind încadrarea în măsuri de natura restrictivă unde, potrivit legii, s-a instituit un anumit regim de protecție, rezervații istorice și de arhitectura, parcuri naționale și balneare, rezervații naturale;
d) condiții noi determinate ale amplasării de construcții într-un cadru restricționat, cu orientări ale dezvoltării de perspectivă pe anumite profiluri ale zonei, altele decât cele care au stat la baza aprobărilor inițiale, căi rutiere noi, rezerve naturale, facilități deosebite;
e) avize prealabile de la factori implicați, pentru obiective și/sau lucrări având un înalt grad de complexitate;
f) considerente asupra amplasamentului în contextul prevederilor normelor și ale criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice, după caz, cu referire la caracteristicile terenului, cota pânzei de ape freatice, zone inundabile;
g) accesul în zonă și la obiectiv, drumuri și circulații, accese pietonale și carosabile, parcaje, vecinătăți, sistematizare verticală;
h) prevederi privind exploatarea rațională și protecția factorilor naturali și de mediu în stabilirea capacităților unor funcțiuni din cadrul obiectivelor analizate, amplasate în stațiuni turistice;
i) posibilități de asigurare a calității produsului turistic în perspectivă, în funcție de rezervele omologate privind resursele naturale;
j) dezvoltarea armonioasă și echilibrată în spațiul avut în vedere privind capacități de primire, alimentație pentru turism, tratament balnear, agrement, în cadrul stațiunii sau al zonelor funcționale, stabilite prin planul urbanistic;
k) prevederi privind echiparea cu utilități, racorduri, trasee, care pot afecta capacitățile existente în zona;
l) prevederi privind respectarea normativelor și a criteriilor de performanță a construcțiilor din domeniu, de asigurare a funcționalității și a gradului de confort vizând:
– partea de arhitectură, accese și evacuări, suprafețele încăperilor, situarea și orientarea acestora în cadrul obiectivului, înscrierea în parametrii tehnici specifici funcțiunilor privind iluminatul natural, izolarea fonică;
m) prevederi și nivelul de echipare cu aparatura și/sau utilaje specifice și dotare, corespunzător gradului de confort preconizat;
n) prevederi și nivelul de decorare și al amenajărilor interioare, finisaje, dotarea cu mobilier;
o) respectarea fluxului tehnologic specific profilului activităților, determinat în stabilirea nivelului de confort al obiectivului, al capacităților, după caz, de cazare, alimentație pentru turism, tratament balnear, agrement turistic;
p) organizarea spațiilor anexe și a fluxurilor tehnologice specifice spațiilor de producție gastronomică – bucătării, preparari, depozitare, laboratoare, precum și a spațiilor tehnice – spălătorii, centrala termică, grupuri sanitare pentru personal.
3.3.3. Comisia de avizare de specialitate a Ministerului Turismului poate refuza acordarea avizului atunci când:
a) prin arhitectura practicată, dimensiuni, aspect exterior, finisaje, se modifică natura și caracterul zonei în care se vor amplasa viitoarele construcții ori nu se respectă prescripțiile stabilite prin actele normative;
b) prin amplasament, structura capacităților sau profilul funcțional, noile construcții sau instalații pot compromite sau pot aduce prejudicii cadrului natural existent, mediului ambiant, peisajului caracteristic, resurselor naturale, salubrității și/sau securității publice;
c) terenurile pentru amplasamente sunt inundabile, erodate sau aluneca;
d) construcțiile noi, prin amplasament, au accese care nu asigură funcționalitatea normala sau sunt inaccesibile mijloacelor de stingere a incendiilor;
e) construcțiile noi nu se încadrează în parametrii funcționali și de valorificare rațională a resurselor naturale ;
f) interese majore de ordin edilitar de perspectivă impun anumite restricții de care nu s-a ținut seama;
g) documentația supusă avizării nu reflectă clar funcționalitatea tehnologică specifică profilului structurilor turistic după caz, de primire turistice, de servire a mesei, de tratament balnear, de agrement turistic, ale obiectivului analizat.
4. Dispoziții finale
4.1. Avizul se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației complete la Ministerul Turismului. În cazul unor lucrări având un înalt grad de complexitate termenul de emitere a avizului se prelungește cu 15 zile.
4.2. În situția depunerii unei documentații incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 15 zile de la data înregistrării, în vederea completării.
4.3. Contestațiile la aviz se depun în scris la Ministerul Turismului, în termen de 15 zile de la data primirii avizului de către beneficiar, urmând ca în termen de 15 zile să se transmită raspunsul contestației.
Atestarea stațiunilor turistice:
HG nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice
ART.1. Prezenta hotărâre reglementează normele și criteriile de atestare a stațiunilor turistice în scopul protejării, conservării și valorificării resuselor turistice.
ART.2. Se atestă că stațiunea de interes național autoritătilor administrației publice locale, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Atestarea ca stațiune, turism local, după caz, localitatea ori partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice și care îndeplineste cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în anexa nr. 1.
ART.3.(1) Atestarea stațiunilor turistice se face de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, la solicitarea autostică nu schimbă rangul localității stabilit în condițiile legii.
ART.4.(1) Autoritățile administrației publice locale transmit Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerț, Turism si Profesii Liberale o cere – tip, potrivit modelului prevăzut la anexa nr.2. și la documentația pentru atestarea stațiunii turistice, care trebuie să cuprindă: a) monografia turistică; b) documentațiile privind amenajarea teritoriului și urbanismului, avizate și aprobate conform anexei nr.1 la Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: planul urbanistic general și regulamentul aferent acestuia și planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) fișa stațiunii turistice de interes național și conform modelului prevăzut în anexa nr.4 pentru stațiunile turistice de interes local; d) studii și documente care să argumenteze atestarea stațiunii turistice și a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune. (2) Monografia turistică prevazută la alin. (1) lit. a) trebuie să cuprindă următoarele capitole principale: a) consideratii generale privind poziția geografică, infrastructura, cadrul natural, cadrul socio – economic, probleme de mediu și factori naturali de risc; b) analiza potențialului turistic în funcție de tipul stațiunii turistice: factori naturali de cură, bioclimatul zonei, domeniul schiabil; c) nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic: structuri de primire turistice și de agrement, informații privind circulația turistică.
ART.5. Documentația pentru atestarea stațiunii turistice se depune la Ministerul pentru Întreprinder Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, care. în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului pentru atestarea stațiunii turistice. În cazul în care localitatea sau partea din localitate nu întrunește toate criteriile pentru a fi atestată ca stațiune turistică, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale va informa în scris, în acelasi termen, autoritatea administrației publice locale interesată.
ART.6. (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autoritățile locale care au în administrare localități sau părți de localități atestate ca stațiuni turistice de interes local, respectiv național au obligația de a depune fișa stațiunii turistice, conform modelului prevăzut în anexa nr.3, respectiv în anexa nr.4. (2) Nedepunerea fișei stațiunii turistice în termenul prevăzut în alin. (1) atrage retragerea statutului de stațiune turistică al localității sau părții de localitate atestate ca stațiune turistică.
ART.7. În scopul unei mai bune informări a turiștilor și pentru îmbunatățirea cadrului de protejare.conservare și valorificare a resurselor turistice, localitățile ori părți ale acestora, atestate ca stațiuni turistice de interes național sau local, vor fi semnalizate pe drumurile naționale și județene cu panouri indicatoare, la intrarea în stațiunea turistică.
ART.8. (1) Achiziționarea panourilor indicatoare se realizează de autoritațile administrației publice locale pe a căror rază teritoriala se află stațiunea turistică, în condițiile legii. (2) Panourile indicatoare trebuie să aibă urmatoarele caracteristici: dimensiuni de 1.000 mm x 400 mm, se execută din tablă emailată, în culori alb 100 % și maro pantone 291 C 100 %, având conținutul: ”Stațiune turistică de interes național” sau ”Stațiune turistică de interes local”. după caz, și se montează pe suport la intrarea în localitate, sub indicatorul cuprinzând denumirea localitații. (3) Consiliile locale au obligația de a monta și de a întreține panourile indicatoare prevăzute la alin.(2).
ART.9. (1) Stațiunea turistică atestată este administrată de consiliul local al unității administrativ teritoriale pe a cărei rază teritorială se află. (2) Autoritatea administrației publice are obligația de a respecta criteriile prevăzute în anexa nr. 1, care au stat la baza atestării acesteia. (3) Veniturile obținute din taxa hotelieră sunt destinate dezvoltării turismului pe plan local și promovării acestuia, precum și finanțării proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice, în conformitate cu legislația în vigoare.
ART:10. (1) Centrele naționale de informare și promovare turistică sunt servicii specializate care fruncționează în subordinea consiliilor locale și județene, după caz, și în colaborare cu Ministerul Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale. (2) Sediile centrelor naționale de informare și promovare turistică trebuie să fie situate în centrul localităților, pe străzi cu circulație intensă, în apropierea obiectivelor de interes turistic, în clădiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turiști. (3) Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale elablorează norme metodologice privind acreditarea centrelor naționale de informare și promovare turistică, care se aprobă prin ordin al Ministerului pentru Înteprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
ART.11. (1) Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale propune retragerea atestării unei stațiuni turistice, prin hotărâre a Guvernului ,în cazul în care stațiunea turistică atestată conform legislației anterioare nu mai îndeplineste criteriile prevăzute în anexa nr.1. (2) Evaluarea îndeplinirii normelor și criteriilor prevăzute în prezenta hotărâre, se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.
ART.12. Localitățile sau părțile unor localități atestate ca stațiuni turistice de interes național ori local, conform legislatiei anterioare privind atestarea stațiunilor turistice, prezentate în anexa nr.5, rămân atestate ca atare în masura în care îndeplinesc, criteriile de atestare a stațiunilor turistice, prevăzute în prezenta hotărâre.
ART.13. Anexele nr 1-5 fac parte integrată din prezenta hotărâre.
ART.14. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.867/2005 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 13 iulie 2006.
CAPITOLUL 2
POTENȚIALUL GEOGRAFICO-FIZIC AL MUNȚILOR VÎLCAN ȘI AL MUNȚILOR RETEZAT
Straja este situată în Carpații Meridionali, în partea de sud-est a lanțului Retezat – Godeanu, pe versantul nordic al Munților Vîlcan . Granițele geografice ale acestor munți sunt bine exprimate prin relieful cu oscilații puternice, la limita dintre pantele abrupte ale Munților Vîlcan și interfluviile netede, către partea subcarpatică din regiunea Oltenia din sud și Depresiunea Petroșani din nord, dar de asemenea, printr-o vale transversală profundă care le separă de masele muntoase din vest și de est
Din Godeanu spre est , peste Oslea până la defileul Jiului, se desprind Munții Vîlcan, care mărginesc județul Hunedoara spre sud. Munții sunt de o înălțime mijlocie, au o culme largă ce atinge pe alocuri 1800 m. Spre depresiunea Petroșani sunt abrupți ( 1000 m. denivelare ) , lăsând o serie de culmi scurte, care se termină într-o prispă la 700-900 m. Ei sunt străbătuți de câteva
drumuri, dintre care cel mai important este drumul peste Pasul Vîlcan, care face legătura între Transilvania și Țara Românească .
Fig.2 Harta munții Vîlcan
Sursă: http://alpinclubbrasov.ro/utile/muntii-nostri/ accesat : 24.04.2017 ora : 17:03
Masivul muntos Vîlcan se prezintă ca o înșiruire de culmi cu forme line, acoperite de pădure până la limita superioară a acestora. Munții Vîlcan se onduiesc între platforma Mehedinților și Defileul Jiului, astfel ei închid sectorul sudic carpatin aflat între Jiu și Dunăre.
Culmile munților Vîlcan par monotone, dar își recapătă adevarata frumusețe și adevarata valoare doar dacă sunt luate pas cu pas, aratându-ne vârfuri mărețe și abrupturi stâncoase, care la prima vedere par ascunse de verdele frumos al pădurii. Culmea principală, care se înalță din Defileul Jiului cu peste 1000 de m., se află în vârful Oslea ( 1946 m. ) după care întâlnim mai multe piscuri cum ar fi : Drăgoiu (1690 m.), Dumitra și Tenia (1671 m.) apoi coboară spre pasul Vîlcan (1621 m.) și reîncepe să se înalțe în zona muntelui Straja (1866 m.), al doilea vârf ca înălțime din masiv. De la Vârful Mutu (1737 m.) scăderea în înălțime începe iarași să se resimtă, coborând spre sud-vest până în vârful Șigleul Mare (1682 m. ) . Păstrându-și direcția de înaintare spre sud, arcul unduitor al crestei Vîlcanului își atinge apogeul pe creștetul Oslei, formând o coamă stâncoasă și abruptă, Culmea Oslea, pentru ca imediat să coboare, pentru ultima dată, spre șaua La Sulițe ( 1703 m. ) și prin vârfurile Șarba și Turcineasa să facă legătura cu platforma mai joasă a munților Mehedinți.
Ramificațiile nordice ce se desprind din culmea pincipală: muntele Tenia, Piatra Radului, Mutu, Șigleul Mare, Șigleul Mic și Arcanul sunt culmi scurte și abrupte ce nu depășesc 4-5 km. Ramificațiile sudice sunt foarte deosebite ca aspect : Zănoaga, Horezu, Buliga, Frumosu, Păltinișu. Ele se întind pe distanțe de 15 – 20 km.și coboară în trepte și terase spre depresiunea gorjană.
Principalele șiruri de apă, care se află pe versantul nordic al Vîlcanului sunt: văile Șerba,Știrbul,Baleia și Merișoara, ele sunt tributare Jiului de Vest. În partea sudică, văile Șușița, Sohodol, Motru și Bistrița (gorjeană) sunt de asemenea culese de apa Jiului, cu mult mai în aval de izvoarele lui, după trecerea acestuia prin defileu.
În zona masivului Vîlcan se concetrează fenomene carstice deosebit de interesante pentru speologi dar și pentru turiștii dornici să exploreze speoturismul.Grupate pe bazinele hidrografice ale principaliilor afluenți ai Jiului , se pot enumera circa 50 de peșteri în bazinul Șușiței , 30 în bazinul Sohodolului, 20 în cel al Tismanei și peste 30 în bazinul Motrului ( cu afluenții lui).
Munții Retezat se află între limitele județului și sunt încadrați spre est de valea Râului Mare și în sud de Valea Jiului. În vest se apropie de munții Șureanu (despărțiți prin pasul Merișor) și se termină în apropierea depresiunii Hațegului. Această formațiune muntoasă este clădită din șisturi cristaline, granite, granodiorite și gnasiuri. De aceea, desi a fost modelat de agenții externi, Retezatul și-a păstrat măreția. În retezat găsim vârfuri și culmi ce depășesc 2000 m. ( Peleaga 2509, Păpușa 2502, Retezat 2485 etc.) În acest masiv găsim relief glaciar ( circuri, văi glaciare, praguri, morene, lacuri glaciare) concentrate între vârfurile Bucura și Păpușa și spre obârșiile Lăpușnicului și Râului Bărbat. Complexul glaciar se întinde între altitudinile de 1300-1400 m. până la 2200 m.
Munții Vîlcan, dar și Munții Retezat, străjuiesc depresiunea Petroșani. Depresiunea se află între munții Parâng și munții Vîlcan pe o parte, iar pe cealaltă parte între munții Retezatului și ai Sebeșului. S-a vorbit despre depresiunea Petroșani ca fiind o ”prelungire sudică a depresiunii Hațeg”, dar dacă această afirmație ar fi fost luată în considerare datorită fizionomiei generale si exterioare a reliefului, celelalte caracteristici geografice o individualizează. Vintilă Mihăilescu (1963) spune despre depresiunea Petroșani :”că reprezintă una dintre cele mai tipice arii de discontinuitate geografică relativă din Carpații Meridionali” Această afirmație a lui Mihăilescu se adeverește, deoarece în ultimul secol au avut loc niște schimbări, care se resimt peste tot, de-a lungul celor două Jiuri de la nivelul albiei acestora până la înălțimea golului alpin al munților din jur.
Forma de bazin alungit, închis de munți înalți, are o mare influență asupra climei, deoarece circulația maselor de aer se face mai ușor în lungul culoarului Cerna – Jiu și într-o măsură mai mică de la nord la sud prin spărturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stau ca o barieră în fața maselor de aer stăpânindu-le deplasarea , iar adăpostul oferit de ei împiedică primirea aerului din depresiune adesea îmbâcsit de coșurile industriale consumatoare de cărbune,de locomotive și de locuințe.
În uriașa covată dintre munți, se mai găsește un fenomen interesant : stagnările și răcirile aerului, care alunecă de pe înălțimi până pe fundul depresiunii, ele mai sunt numite drept inversiuni de temperatură și se remarcă în aproape toate depresiunile intracarpatice. Sub influemța acestor inversiuni de temperatură , valorile pot depăși temperaturi de -300C , în timp ce la stația meteo din Parâng (situată pe latura vestică a muntelui )cele mai joase temperaturi ajung până la -240C. Așadar gerul cel mai puternic – dar nu și cel mai prelungit – se resimte jos , în vatra depresiunii și un în înălțimile ce o înconjoară, care se află în mai mare măsură suh influența maselor de aer vestice.Chiar dacă sus pe munte se resimte o ușoară potolire a gerului , asta nu înseamnă că și durata zilelor geroase se reduce, deoarece sus în munte zielele geroase sunt mai numeroase decât jos în oraș , unde se produc răciri accentuate datorită radiației ale aerului localizat între munți. Până și brumele sau înghețurile din luna mai sunt efectele adunării aerului în zona cea mai joasă a depresiunii.
Datorită poziției geografice și altitudinii climatul ar trebuii să fie unul submontan , dar datorită temperaturii, el se apropie foarte mult de climatul montan de altitudine joasă. Numărul zilelor călduroase este mai redus în depresiunea Petroșani , decât în mai multe regiuni considerate mai reci , iar numărul zilelor de vară cu temperaturi de peste 250 C este în jur de 50. Către vest , odată cu apropierea de munți numărul scade simțitor.
În partea vestică a țării se găsesc masele de aer vestice și nord-vestice , dar masivul Retezat și Godeanu constituie un blocaj pentru acești curenți și produc o deviere locală a acestora , stabilind o direcție nord – sud pentru depresiunea Petroșani. Ca o anumită particularitate este de remarcat vântul dinspre defileul Jiului , care suflă rece și puternic mai ales iarna și primăvara.În timpul verii predomină vânturile dinspre nord-vest , care aduc umezeală.Vânturile din sud sunt cele care sunt cel mai puțin dorite, deoarece ele produc iarna și primăvara răciri și vara secete.
Clima munților Vîlcan este influențată de faptul că ei sunt adăpostiți de masele principale de aer nord-vestice, nordice și nord-estice care se găsesc în celelalte masive muntoase : Retezat , Șureanu , Parâng . În munșii Vîlcan găsim mase de aer sudice , sud-vestice și vestice. Temperatura medie anuală la Târgu Jiu +10,20C , mai ridicată față de media pe țară. Pe principala culme, temperatura medie anuală este de cca. 30C cu excepția Oslei unde scade sub 20C.
Temperatura medie a lunii iulie variază în funcție de atitudine: la poalele munților este de 180C, iar pe culmile Straja,Oslea și Arcanu temperatura scade la +100C. În luna ianuarie temperatura este de 20C la poalele munților, iar pe culmi este de -50C.
Primăvara și Toamna predomină ploile datorită acțiunii ciclonilor mediteraneeni ce vin din vest și sud-vest. Maximum de precipitații se înregistrează în lunile Mai – Iunie, iar toamna se resimt aceste precipitații în zona Motru, Tismana,Oslea. Cantitatea de precipitații care cade anual este de 900 mm., dar pe creste poate ajunge până la 1200 mm., Oslea primind chiar 1400 mm.
Zăpada se găsește pe culmile înalte, formând un strat continuu mai ales din Noiembrie și se menține până în Februarie, Martie ( perioada benefică pentru practicarea sporturilor de iarnă). De pe Oslea și Straja ultimele petece de zăpadă se duc în perioada Mai – Iunie.
În zona munților Retezat găsim clima de munte aspră și umedă . În zonele care depășesc 2000 de m. temperatura medie este de -20C , în luna Iulie temperaturile pot ajunge până la +60C, iar în luna ianuarie temperaturile scad până la -100C . Temperatura minimă coboară în Ianuarie și până la -350C , mai ales în văile unde aerul rece stagnează mai multă vreme. În partea calcaroasă a Retezatului în luna iulie temperatura maximă poate ajunge și până la 300C.
Numărul zilelor de îngheț este de cca. 250. În sezonul estival apare înghețul nocturn, care se observă de către turiștii care înnoptează în cort, la peste 2000 m. Numărul zilelor în care ninge poate depăși 80 de zile mai ales la o altitudine de peste 1400 m. Topirea zăpezii începe în luna Mai, dar se poate găsi zăpadă în zona alpină și în lunile Iunie și Iulie mai ales pe versanți nordici și pe cei umbriți.
Precipitațiile sunt influențate de etajarea reliefului și de poziția față de deplasarea maselor de aer. În general precipitațiile scad dinspre munșii înalți spre depresiuni de la 1400 mm.în zona munților înalți la cca. 700 mm. îm depresiunea Petroșani și în depresiunea Hațeg.
Luând în considerare altitudinea munților Vîlcan, vegetația prezentă este cea a pădurilor de fag.
Pădurile de fag se află în apropierea pădurilor de munte, dar și pe dealurile mai înalte de la marginea depresiunilor. Fagul este predominant, dar găsim și stejar sau jugastru.
Fig. 3 Pădure de fag
Sursa: http://sitcusma.ro/?page_id=2976 accesat : 02.05.2017 ora: 18:42
Pădurile se înalță pe versanți și pot ajunge până la 1400 – 1500 m. Pe porțiunile abrupte și pe cele stâncoase , pe versantul din partea de sud al Oslei poate urca și până la 1600 , iar pe versantul din partea nordică până la 1605.
Tot în zona munților Vâlcan în partea dinspre județul Gorj în apropiere de Tismana întalnim castanul. În apropiere de Motru se găsește alunul turcesc. În partea carstică a munților găsim tufărișuri cum ar fi : corn, mojdrean, păducel , măceș și liliac sălbatic.
În zona munților Retezat predomină vegetația subalpină, care se formează din pajiști și arbuști.Iarba din această zonă subalpină împreuna cu păiușul pestriț și alte plante ierboase se îmbină cu tufișuri de ienupăr și de jnepeni
Fig. 4 Vegetația subalpină
Sursă: http://www.plecatdeacasa.net/2010/06/grupa-retezat-godeanu-caracterizare.html accesat : 02.05.2017 ora 19:39
Muntele Retezat deține o serie de specii,specifice Carpaților în număr de 150 , dintre care 40 sunt doar ale lui.Aici găsim și monumente ale naturii cum ar fi Floarea de Colț, Ghințura Galbenă, Papucul Doamnei , etc.
Fig.5 Flori de Colț
Sursă: https://www.google.ro/search?q=vegetatia+subalpina+Retezat&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjHzunK0NHTAhXIVRQKHQNOAaIQ_AUIBigB&biw=1366&bih=662&dpr=1#tbm=isch&q=floarea+de+colt&imgrc=J5En9EhEdvY_1M: accesat : 02.05.2017 ora : 19:52
Fig. 6 Ghințură Galbenă
Sursă: http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/14573/ghintura-galbena-gentiana-lutea-o-planta-cu-proprietati-magice/# accesat : 02.05.2017 ora: 19:58
Fig.7 Papucul Doamnei
Sursă:http://www.montaniarzi.ro/papucul-doamnei-o-bijuterie-protejata-prin-decret-regal/ accesat: 02.05.2017 ora : 20:02
Fauna este reprezentată de principalele specii faunistice existente pe teritoriul României.În zona montană trăiesc capra neagră, cerbul carpatin,cocoșul de munte,vulturul, ursul carpatin,râsul, lupul,vulpea, vidra, dar și alte animale sălbatice, care trăiesc în aceste spații.
Lacurile alpine și râurile de munte sunt pline de specii de pești, cum ar fi: crapi, știuci, somni, păstrăvi.
CAPITOLUL 3
POTENȚIALUL GEOGRAFICO-UMAN AL MUNȚILOR VÎLCAN-RETEZAT
3.1 AȘEZĂRI
Munții Vîlcan se despart la început de masivul Godeanu și apoi de munții Retezatului , datorită jiului de vest, un râu care străbate depresiunea Petroșani din pasul Cerna- Jiu până la confluența cu cu jiul de est ( la Livezeni – Iscroni). În cadrul depresiunii întâlnim localitățile miniere și industriale : Vulcan, Paroșeni, Lupeni și Uricani.În partea de est munții sunt strict delimitați de către defileul Jiului – Lainici , și în partea sudică ajung până aproape de depresiunile gorjene.
Vulcanul este a doua localitate din depresiunea Petroșani, după orașul Petroșani și se află la poalele munților Vîlcan. În apropierea orașului Vulcan se află Pasul Vâlcan, care se afllă în munții Vîlcan, pas care face legătura între Valea Jiului și nordul Olteniei.Vulcanul este străbătut de la vest la est de către Jiul de Vest.
Fig. 8. Orașul Vulcan
Sursă: Ionică Merișanu photos
Paroșeniul este o parte componentă a municipiului Vulcan,această mică localitate mai este cunoscută și sub denumirea de Paroșeni-Jiu. În această parte componentă a orașului Vulcan există două repere importante pentru industria și economia Văii Jiului : exploatarea minieră omonimă, dar și uzina electrică.
Fig.9. Termocentrala Paroșeni
Lupeniul este un oraș situat în partea de vest a depresiunii Petroșani, este al treilea oraș ca mărime după Petroșani și Vulcan. Municipiul Lupeni este un important centru industrial al zonei, aici existând Exploatarea Minieră Lupeni, cea mai mare mină din țară. De aici se extrage huilă, aceasta fiind considerată de cea mai bună calitate. La 9 km. de orașul Lupeni se află stațiunea Straja, un alt simbol important al acestei zone.
Fig.10. Orașul Lupeni
Orașul Uricani este un oraș situat la poalele munților Retezat și Vîlcan , care s-a format datorită existenței cărbunelui în zonă. În componența orașului Uricani intră și satele : Câmpul lui Neag și Valea de Brazi. Uricaniul este una dintre principalele porți de intrare în Parcul Național Retezat.
Fig.11. Orașul Uricani
Sursă: Primaria Orașului Uricani accesat: 10.05.2017 ora: 19:15
3.2 TURISM ȘI ATRACȚII TURISTICE
Stațiunea Pasul Vâlcan este localizată în județul Hunedoara, aparținând de municipiul Vulcan. Stațiunea a primit numele de la trecătoarea/ pasul Vâlcan , cel care făcea legătura între județul Hunedoara și Oltenia. Acest traseu montan, care face legătura între județe se numește ”drumul Neamțului” sau ”drumul lui Mihai Viteazul”.
În această stațiune se găsește o pârtie de schii, de dificultate mică, lungimea ei fiind de 340 de metri , iar înclinația de 16%. Pe această pârtie găsim un singur teleschi. Ea are o capacitate de până la 600 de persoane. Accesul în stațiune se face cu ajutorul unei telegondole.
În prezent se lucrează la alipirea stațiuniilor ”Pasul Vâlcan” și ”Straja” cu ajutorul unei telegondole.Astfel se dorește să se realizeze și o pârtie de schi , care va lega cele două stațiuni.
Fig.12. Pârtia Pasul Vâlcan
Sursă:https://www.avantulliber.ro/2016/01/13/partia-de-schi-din-pasul-valcan-a-fost-reautorizata/ accesat: 11.05.2017 ora:19:01
Alte obiective turistice, care pot fi vizitate în apropierea stațiunii Straja:
În apropiere de orașul Vulcan, într-o zonă denumită Valea Ungurului există Schitul ”Sf.Nicolae”. Acest schit datează din anul 1992 și este un schit pentru călugări. Lăcașul se află la 1 km. de orașul Vulcan, iar drumul este ușor accesibil.
Fig.13.Schitul ”Sf.Nicolae”
Sursă:http://www.ghidulmanastirilor.ro/schituri/schitul-vulcan.html accesat:13.05.2017 ora:14:16
În locul unde se întâlnesc munții Retezat cu cei ai Sebeșului se află peștera Bolii.Peștera se află la 6 km de orașul Petroșani, și numele îi vine de la o familie importantă Bolia, care a avut proprietăți în zonă. Peștera este amenajată, pentru vizitare cât și pentru susținerea concertelor muzicale
Fig.14.Peștera Bolii
Sursă: http://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/divertisment/foto-video-pestera-bolii-si-canionul-carstic-de-la-banita-bogatii-ale-tarii-hategului-282102 accesat: 13.05.2017 ora:14:20
La maxim 2 km. de orașul Uricani se află zona numită:”Valea de Pești”. Această locație este recunoscută pentru frumusețea peisajului natural. Foarte aproape de acest minunat loc se află munții Retezat, unde se spune că ar exista unul dintre polii energetici ai pământului. Turiștii care ajung la Valea de Pești se pot relaxa fâcând alpinism,speoturism,plimbări cu atv-ul, mountain-bike. Aici există și un bazin hidrografic.
Fig.15. Baraj Valea de Pești
Sursă:http://www.rowater.ro/dajiu/Baraj%20Valea%20de%20Pesti%20SH%20Petrosani/Forms/Examinare.aspx accesat: 13.05.2017 ora:14:30
La o distanță de aproximativ 60 de minute de mers cu mașina din Straja ajungem la Cheile Buții, care se află pe râul Buta un afluent al Jiului de Vest și aparțin de comuna Câmpul lui Neag.
Fig.16.Cheile Buții
Complexul turistic ”Cheile Buții” este așezat la intrarea din partea de sud în Parcul Național Retezat. Complexul turisitc a luat naștere, în 1991 pentru a îndeplini dorințele turiștilor care vizitează Retezatul.
Este situat la o altitudine de aproximativ 900 m. alături de drumul care se află în construcție 67A ( drum ce va lega Petroșaniul de Băile Herculane) și de Cheile Buții. Acest complex este perfect pentru cei care aleg să intre în Parcul Național Retezat prin partea sudică ( dinspre Petroșani, Vulcan, Lupeni, Uricani, Valea de Pești, Câmpul lui Neag, Cheile Buții) pe bine cunoscutul traseu : Cheile Buții – Cabana Buta – Lacul Bucura – Vârful Peleaga – Cabana Pietrele. De aici se ajunge foarte ușor și la celălalt punct sudic, care ajută și el la accesul în parc: Câmpușel. Aici deja intrăm în Retezatul Mic, și aici putem afla legenda Voinicului Iorgovan ( Vf. Piatra lui Iorgovan 2022 m.)
Fig.17.Complexul Turistic Cheile Buții
Sursă: http://www.cheile-butii.ro/ accesat: 13.05.2017 ora: 14:50
3.3 CĂI DE COMUNICAȚIE
Munții Vîlcan, se împart pe județele Gorj și Hunedoara și sunt străbătuți de mai multe drumuri.Accesul în zonă din partea gorjeană se face pe drumul DN 66 Bumbești Jiu – Petroșani , drumul ”Defileul Jiului”. În prezent acest drum se află în renovare, accesul mașinilor fiind limitat în anumite intervale orare sau chiar interzis în unele zile. Circulația în zonă este dirijată cu ajutorul semafoarelor.
Din partea hunedoreană accesul spre munții Vîlcan se face pe drumul european :E79, drum, care leagă Deva de Craiova.
Un alt drum de acces, la care se lucrează este drumul, care va face legătura între județul Hunedoara și județul Caraș-Severin, mai exact va lega Valea Jiului de stațiunea: Băile Herculane. DN66a este drumul care leagă orașul Petroșani de comuna Câmpul lui Neag, și urmează a fi prelungit până la Herculane.Acestu drum mai este numit ”Drumul lui Băsescu”.
Accesul feroviar în zonă se face pe tronsonul Târgu Jiu – Petroșani, pe linia ferată ce leagă Petroșaniul de Deva. Accesul feroviar în zonă este favorizat și de faptul că Simeria este un important nod de cale ferată.
3.4 ARII PROTEJATE
Ariile protejate sunt zone terestre sau marine unde există elemente naturale, deosebit de valoroase pentru care s-au luat măsuri specifice de protejare și de intervenție pentru a se menține calitatea și pentru a se păstra echilibrul ecologic.Ficare arie protejată este supusă unor prevederi cuprinse în actele normative. În zona munților Vîlcan găsim aria protejată : Parcul Național ”Defileul Jiului”.
Parcul Național Defileul Jiului a fost declarat arie protejată în anul 2005 și are o suprafață de 11.127 ha. Defileul Jiului se află în partea de sud a județului Hunedoara și în nordul județului Gorj. Parcul se întinde în vest către munți Vîlcan și la est către munții Parâng. Defileul se întinde de-a lungul Jiului și Valea Sadului, zonă în care se află: abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri,chei,cascade,ponoare,pajiști montane și păduri.În acest areal dintre Jiu și Valea Sadului sunt incluse și alte rezervații naturale cum ar fi: Sfinxul Lainicilor și Stâncile Rafailă.
Fig.18.Defileul Jiului
Sursă:https://welcome2romania.wordpress.com/2011/11/10/defileul-jiului-parcul-national-jiu-valley-national-parkwww-welcome2romania-wordpress-com/accesat:13.05.2017 ora: 18:48
Sfinxul Lainicilor este arie protejată de interes național ce aparține județului Gorj, și se găsește pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești Jiu.Aria protejată se află în pasul Lainici, aici se află o formațiune geologică, care are forma unui sfinx.
Stâncile Rafailă reprezintă o arie naturală de 1 ha., care aparține județului Gorj și se găsesc pe teritoriul orașului Bumbești Jiu. Aceste stânci reprezintă o zonă montană de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase.
Tot în componența ariei naturale”Defileul Jiului” se găsește castrul roman de la Bumbești Jiu.Castrul a fost construit și folisit între cele două războaie dacice de către romani, după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce dovedesc faptul că acolo a fost o așezare civilă. Acest castru a fost construit cu scopul de a proteja lumea dacică de aici , dar și de a supraveghea drumul roman, care pleacă de la Bumbești prin munți, peste Pasul Vâlcan spre Sarmisegetusa. Romanii își ridicau castre în apropierea punctelor strategice ale dacilor, în special în locurile de pază.
Defileul Jiului conține mai multe tipuri de păduri: Păduri de fag,în proporție de 80%, păduri de gorun, gorun în asociere cu carpen sau frasin.
Fauna, care reprezintă această zonă este bogată în mai multe specii cum ar fi: ursul brun, râsul, vidra de râu,liliacul mare cu potcoavă,liliacul cu urechi de șoarece, liliacul comun și liliacul cu aripi lungi. Tot aici există și specii de pești: mreană vânătă, zglăvoacă, dunăriță.
Pe teritoriul județului Hunedoara, aparținând administrativ de teritoriul comunelor : Pui, Râu de Mori, Sălașu de sus și de teritoriul orașului Uricani, se întinde Parcul Național Retezat.
Fig.19.Parcul Național Retezat
Sursă:http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/parcul-national-retezat accesat: 13.05.2017 ora: 19:13
Parcul Național datează din 1935 fiind înfințat de Alexandru Borza și de Emil Racoviță.În prezent parcul este recunoscut ca fiind arie protejată de interes național și internațional, și face parte din rezervația Biosferei din anul 1979. Este primul din țară, ceat în 1935, are o suprafață de 20.000 de hectare dintre care 2000 de hectare sunt rezervație științifică. În Retezat sunt ocrotite urmele lăsate de glaciațiunea cuaternară (circuri,văi glaciare, lacuri glaciare, grohotișuri) masive forestiere, pajiștea alpină, dar și anumite specii de plante și animale rare, care sunt specifice Carpaților sau doar Retezatului.
Teritoriul parcului este cuprins de mai multe habitate naturale cum ar fi: pădurile de fag,de molid(din etajul montan până la cel alpin), pajiști montane și fânețe. Tot aici există și arbori și arbuști cu specii de conifere: pin,brad,molid și foioase: gorun,stejar,fag,carpen,paltin de munte, frasin, tei, ulm, arțar, mesteacăn, arin negru, salcie albă.În această rezervație naturală se găsesc o serie de plante care sunt ocrotite prin lege, deoarece sunt monumente ale naturii: Floarea de Colț, Ghințura Galbenă,Talpa Ursului, Angelică, Albăstreaua de Munte etc.
3.5 INFRASTRUCTURI TURISTICE
Cele mai multe spații de cazare în această zonă se află în strațiunea Straja. Aici există de la cabane de vacanță până la pensiuni de 5* modernizate, îndeplinindu-le dorințele chiar și celor mai pretențioși turiști.
Alte spații de cazare se găsesc în stațiunea”Pasul Vâlcan”, aici spațiile de cazare fiind limitate. În această stațiune există un număr limitat de cabane de vacanță ale localnicilor. Infrastructura turistică din această stațiune este slab dezvoltată, aici existând doar câteva cabane de vacanță, o singură pârtie de schi, iar accesul în stațiune se poate face pe timp de iarnă doar cu telegondola, accesul auto fiind interzis.
Traseele și drumurile din munții Vîlcanului se axează mai mult pe potecile de picior, dar și pe unele drumuri forestiere, care pătrund până în inima muntelui.Punctele de plecare ale traseelor turistice din partea nordică sunt : Câmpul lui Neag, Uricani, Lupeni, Paroșeni, Vulcan și Petroșani. În partea sudică, traseele pleacă din zona localităților: Tismana, Pestișani, Curpen, Schela, Lainici și Bumbești-Jiu.
Drumul ”Neamțului” sau drumul lui Mihai Viteazul este un drum vechi ce străbate munții Vîlcan de la sud la nord. Are ca punct de plecare localitatea Schela, pe direcțita: Schela, Poiana Colnic, Poiana Mihai-Viteazu, casa Buliga, muntele Zănoaga, Pasul Vâlcan. Acest traseu are durata de 7-9 ore, iar ca marcaje turistice întâlnim: Sâmbotin – Casa Buliga punct albastru, Casa Buliga – Pascul Vâlcan triunghi albastru. De la ieșirea din localitatea Schela drumul forestier și marcajul turistic însoțesc valea Hărăbarului, până la mina de grafit, se abat spre stânga și, trecând prin poiana Colnic, urcă pe cumpăna de ape, dintre Șușița și Hărăbaru , intrând în poiana Mihai-Viteazul ( 991m.). Traseul urmărește în continuare linia crestei, urcă muntele Ulmulețul, apoi culmea Copita și, ajungând la casa Buliga se reîntâlnește cu drumul forestier ce a urmat valea Hărăbarului. De aici drumul Neamțului urcă în serpentine pe muntele Zănoaga (1475 m. ) trece pe culmea Plaiul Mic ( 1485 m.) și ajunge în pasul Vâlcan ( 1621 m.), pe culmea principală a muntelui de unde coboară la cabana Vâlcan.
Pe un al doilea traseu turistic, care pornește din satul Curpen, și duce până la cabana Straja, întâlnim un marcajul : triunghi albastru. Traseul pornește de la Curpen pe drumul ce însoțește valea Șușiței până la Vaidei. Mergând pe drumul forestier, trecem prin cheile Șușiței, depășim cabanele forestiere de la gura văilor Strâmbu și Măcrișu și urcăm pe drumul ce duce spre izvoarele pârâului Vulpii, până în șaua Scrideiu, de aici, poteca ne conduce în lungul crestei, cumpănă de ape, între izvoarele Șușiței și valea Braia, trecând prin șaua Prislop pe versantul nord-vestic al muntelui Mutu și peste vârful Constantinescu, coborând la cabana Straja. Traseul este marcat cu triunghi albastru de la Curpen până la șaua Scrideiu , apoi cu bandă roșie de la creasta principală până la cabană. Durata acestui traseu este de 8 ore. Este recomandat ca acest traseu să fie străbătut doar vara.
Traseul al treilea pornește de la complexul turistic situat pe valea Sohodolului. Drumul forestier urmează firul văii prin Cheile Pătrunsa, depășește cabanele de la Gura Dragomanului și ajunge la confluența cu valea Podului, la ramificația traseelor.De la acest punct treseul își urmează drumul spre cabanele Straja și Vâlcan și începe să urce culmea Cracul Cernei și ocolește vârful Muncel. De aici se ajunge în șaua Muncelului, în creasta principală a munților Vîlcan.Mergând pe această potecă ajungem prin șaua ”La paru de fier”- Șaua Scrindeiu – ”La Pietrele Înșirate”- versantul vestic al muntelui Mutu. De aici se coboară la Straja, iar de la Straja la Vâlcan poteca ce o urmăm este fie traseul de creastă prin vârful Straja ( marcaj cu triunghi albastru și bandă roșie) fie versantul nordic al muntelui Straja prin Șaua din Cot culmea muntelui Dâmbu Sașilor cabană, fiind marcată cu punct galben.Aceste două variante de traseu nu sunt recomandabile iarna, deoarece se pot isca avalanșe, durata întregului traseu este 12-14 ore. Drumul forestier de pe valea Sohodolului urcă în Dâlma Căzută – cea mai joasă curmătură din culmea principală a munților Vîlcan, de unde coboară la complexul Valea de Pești, amplasat la altitudinea de 910 m. pe malul lacului de acumulare. Traseul forestier de la Sohodol, la Valea de Pești, se întinde pe o distanță de 22 km. fiind considerat artera rutieră de traversare a munților Vîlcan. Acest drum este marcat cu triunghi roșu, iar durata de mers este de 4-5 ore .
Următorul traseu pornește de la Bâlta și merge până la cabana Câmpu lui Neag.Pornind din satul Bâlta traseul însoțește drumul forestier pe valea Bâlta, trecând prin poiana Scărișoara-vârful Gura Plaiului- dealul Strâmbu până sub vârful Arcanu. Din șaua dintre culmile Strâmbu și Arcanu, o variantă a traseului coboară spre drumul forestier de pe Valea de Pești, conducând spre complexul turistic- motel Valea de Pești amplasat pe malul lacului de acumulare. Durata de mers din șa până la complex este de aproximativ 3 ore.
Un alt traseu pornește din Defileul Jiului și ajunge la Straja. Drumul pornește de la Bumbești-Jiu, de la Castrul Roman, trece prin satul Pleșa, apoi începe să urce dealul Gornițel.După ce depășește punctul Scoaba Frasinului, poteca duce spre fața vestică a muntelui Priporu Mare, prin Poiana Ciungilor, șaua La Varniță, ajungând la casa Buliga. Drumul marcat în continuare marchează traseul Neamțului până în Pasul Vâlcan , de unde intră pe drumul de creastă spre vârful Straja , apoi prin vârful Mutu coboară la cabana Straja. Din Pasul Vâlcan mergând pe drumul Neamțului în continuare putem ajunge la cabana Vâlcan. Durata de mers din defileul Jiului până la Straja este de 6-7 ore, iar traseul este marcat cu triunghi albastru apoi cu bandă roșie.
Drumul din orașul Lupeni la cabana Straja, începe din centrul orașului, unde traseul este marcat cu triunghi albastru. Din centrul orașului se urmează firul pârâului Roșia, apoi se intră pe valea Roșia și urcă până în șaua La Arvinte, de unde prin poiana Mică- poiana Sfântu Gheorghe ne conduce la cabana Straja.Durata de mers este cam de 3 ore, 3 ore jumate.
Actualul drum care leagă stațiunea Straja de orașul Lupeni pornește de pe bulevardul Tudor Vladimirescu, apoi mergem pe strada Calea Brăii, de unde pornește drumul asfaltat spre Straja. Pe aici este permis și accesul auto către stațiune.
3.6.INDUSTRIE
Principala ramură industrială, care s-a dezvoltat în această zonă este industria extractivă. În această zonă sunt recunoscute importante zăcăminte de huilă, care au ajutat la dezvoltarea economică a țării încă din cele mai vechi timpuri.
Extracția huilei a atins apogeul în anul 1943, aproape 2,8 tone, după care a intrat în declin, astfel că atunci când s-a produs naționalizarea în 1948 producția era sub 1,8 milioane tone.
În prezent ”Exploatarea minieră Lupeni” a intrat pe program de închidere, urmând ca în anul 2018 să se încheie ativitatea.
3.7 AGRICULTURA
Relieful predominant muntos reduce terenul agricol la o suprafață de numai 13,8% favorizând pășunile și fânețele naturale.Suprafețele cu pășuni și fânețe acoperă aproximativ 70% din suprafața agricolă, la care se mai adaugă cca.18% din suprafața arabilă cultivată cu plante de nutreț, care au creat condiții prielnice pentru creșterea animalelor.
Caracterul specific al zonei cu suprafețe întinse de pășuni montane face ca ovinele să ocupe o pondere însemnată în ceea ce privește creșterea animalelor în această zonă.Păstoritul este o îndeletnicire străbună, care s-a afirmat prin selecția unor ovine de rasă țurcană, care sunt obișnuite cu condițiile dure de climă din munții înalți ai Văii Jiului și Retezatului.
O altă bogăție a zonei o reprezintă pădurile, care consituie adăpost pentru mai multe animale și păsări sălbatice. Fondul forestier împreună cu terenurile agricole și cu apele de munte învecinate asigură dezvoltarea unui sector bogat și cercetat al economiei: vânatul și al salmoniculturii ( creșterea păstrăvului). Vânatul principal îl reprezintă cerbul carpatin, capra neagră, mistrețul, ursul, lupul, vulpea, râsul și cocoșul de munte.
CAPITOLUL 4
BAZELE DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ DIN STAȚIUNEA STRAJA
4.1.BAZA DE CAZARE
Tabelul nr.1 Baza de cazare din stațiunea Straja- sursa : http://turism.gov.ro/autorizare-turism/ accesat : 13.05.2017 ora: 19:30
Complexul Montana*** – Această cabană se află în stațiunea Straja, la o altitudine de 1367m., chiar lângă locul de întoarcere al telegondolei. Complexul este clasificat cu 3 stele.În camerele cabanei există internet wireless, și fiecare cameră deține grup sanitar propriu. Cei de la cabana Montana pun la dispoziția turiștilor 2 restaurante unde se poate servi masa, facilități pentru practicarea tenisului de masă, dar și o filigorie cu terasă. Tot de aici se poate închiria echipamentul pentru practicarea schiului, sau săniuțe pentru cei care doresc să își petreacă ziua pe pârtiile pentru bob sau sanie. Pentru cei care își doresc să învețe să schieze, sau să se perfecționeze, pot apela la școala de schi a complexului. Complexul este perfect și pentru cei care doresc să-și petreacă concediul de vară la munte. Aici se organizează atât vara cât și iarna tabere pentru copii. Vara se organizează tabere de nutriție și dietetică pentru copii, (unde copii fac sport și învață de ce este important să mănânce sănătos, ei fiind asistați de un nutriționist, de un psiholog și de profesori de sport) iar iarna tabere de schii.
Fig.20. Cabana Montana
Sursă: http://www.skistraja.ro/foto_montana.html accesat:13.05.2017 ora : 20:00
Vila Alpin*** – este situată în stațiunea Straja, aproape de telegondolă. Cabana este amplasată excelent, deoarece se află între două pârtii ambele având instalație de nocturnă. Alpin pune la dispoziția clienților un număr de 24 de camere duble și 3 apartamente.Vila dispune de restauran și bar propriu,o sală de conferințe, dar și parcare. Internetul wireless există în fiecare cameră. Pentru copii există un spațiu de joacă exterior.Pentru acei turiști, care vin să își petreacă vacanța de vară la Straja, vila Alpin pune la dispoziție programe de excursii montane însoțite de ghid montan,instrctor de alpinism pentru cei care doresc să practice escalada, se fac activități în parcul de aventură de la Straja, activități și tehnici de orientare și supraviețuire în natură, paint ball sau chiar activități de rafting pe Jiu.
În această untitate de cazare există 15 camere double Twin (0,90m x 2m.), 9 camere duble cu pat matrimonial ( 1,40m x 2m.) și 3 apartamente de 4 locuri, 2 camere cu câte 2 locuri(1 cameră cu patrimonial și o cameră cu canapea extensibilă). Toate camerele dispun de baie proprie, în toate camerele există televizor, toate camerele oferă vizibilitate la frumosul peisaj montan.
Fig.21.Vila Alpin
Vila Platoul Soarelui**** – se află chiar la baza pârtiei de schii Platoul Soarelui. La intrarea în vilă găsim un centru de închirieri, de unde putem inchiria schiuri, snowboarduri sau săniuțe.La etaj se află camerele. Aici există 8 camere, 4 pe fiecare etaj,și un număr de 24 de locuri de cazare. Camerele sunt utilate fiecare cu baie proprie si cu balcon. În fiecare cameră găsim televizor, internet wireless, iar mai nou cei de la Platoul Soarelui au pus în camere minibar și seif.Vila dispune și de un restaurant, cu linie de auto-servire, unde pot mânca atat turiștii cazați aici, cât și cei care se află la schi pe pârtia Platoul Soareului.
Turiștii care vin aici și își doresc să învețe să schieze pot apela la școala de schii ce aparține de vila Platoul Soarelui. Cei de la școala de schii organizează iarna tabere de schi pentru copii, dar și vara tabere de aventură.
Fig.22. Vila Platoul Soarelui
Cabana Edelweiss*** – este situată în partea de sus a stațiunii Straja aproape de cabana veche( fosta cabană Straja). Cabana este clasificată cu 3 stele și este strucurată astfel: 9 camere duble standard,5 camere duble superioare,5 camere familii standard,2 camere famili superioare. Cabana deține în total 21 de camere, toate echipate cu baie proprie, internet wireless,pat matrimonial și Tv. La edelweiss există și o terasă acoperită, dar și un restuarant cu 70 de locuri. De la această cabană avem acces la teleschi, care se află la doar 20 de metri de cabană.
Fig.23 Cabana Edelweiss
Sursă: http://www.cabana-edelweiss.ro/galerie-foto/ aceesat 14.05.2017 ora: 14:10
4.2.BAZA DE ALIMENTAȚIE
Tabelul nr.2 Baza de alimentație din Straja – sursa: http://turism.gov.ro/autorizare-turism/
În ceea ce privește baza de alimentație a stațiunii Straja, aici se află 4 restaurante clasice, care aparțin de cabanele: Montana, Best View, Edelweiss și Alpin. Pe lângă aceste restaurante există o linie de autoservire, care aparține cabanei Platoul Soarelui și o pizzerie.
Taho Pub, se află în Straja, foarte bine localizat,deoarece este foarte aproape de pârtia de schi, care deține și nocturnă și de punctul de întoarcere al telegondolei. Pub-ul deține aproximativ 80 de locuri. Taho Pub funcționează ca și o pizzerie și este locul ideal unde te poți relaxa sau locul unde te poți încălzi după o zi petrecută pe pârtie. Seara aici se organizează party-uri cu specific: reggae, hip-hop, disco. Taho pub deține și o terasă unde ziua mixează un dj. pentru a întreține atmosfera.
Fig.24. Taho Pub
Sursă: https://www.facebook.com/pubtaho/photos/a.580273708713885.1073741835.412284418846149/1385041408237107/?type=3&theater accesat 14.05.2017 ora:14:30
La celelalte restaurante putem servi mâncare caldă, de antreuri până la ciorbe sau chiar fripturi din carne de vânat. Ceea ce este specific fiecărui restaurant sunt ofertele pentru sărbători.La restaurantul cabanei Montana, spre exemplu în ajunul Crăciunului se organizează ”tăiatul porcului” turiștii asistă la acest proces, apoi fiecare va mânca din ”pomana porcului”.
La restaurantul vilei Alpin este specifică masa de Paște, turiștii care aleg să își petreacă sărbătorile Pascale aici sunt întâmpinați sâmbătă noaptea după suljba Învierii cu cozonac, pască, ouă roșii și alte produse tradiționale, toate făcute de către bucătăresele vilei.
CAPITOLUL 5
INFRASTRUCTURI TURISTICE ÎN STAȚIUNEA STRAJA
5.1 DOMENIUL SCHIABIL
În Straja există un domeniu schiabil de 26 km. Din acești 26 de km., 20 de km. sunt acoperiți cu zăpadă artificială.Stațiunea Straja însumează un număr de 12 pârtii de schii ,fiecare dintre acestea fiind echipată cu instalație de transport pe cablu(teleschi) și instalații de zăpadă artificială. Dintre aceste 12 pârtii, 5 beneficiază de instalație de nocturnă fiind accesibile până seara târziu. Pârtiile sunt îngrijite cu ajutorul ratrac-urilor, zăpada bătătorită fiind accesibilă cât mai mult timp. Pe lângă teleschiurile care facilitează accesul spre pârtiile din Straja, aici există 2 telescaune: unul pus în funcțiune în iarna anului 2016, care pornește de la poalele pârtiei Constantinescu și ajunge până la jumatatea pârtiei Mutu lungimea acestui telescau fiind de 1000 m. ; al doilea telescaun a fost pus în funcțiune în anul 2014, acest telescaun pornea din vârful pârtiei Mutu și ajungea până în vârful Straja și acest telescaun având lungimea de 1000 m.
Accesul în stațiune se face cu ajutorul telegondolei, care pornește din zona de agrment a orașului Lupeni, durata călătoriei fiind de aproxmiativ 20 de minute. Telegondola deservește pentru accesul în stațiune, dar și pentru acei schiori, care folosesc pârtia ”Telegondolă”.
Straja este o stațiune montană din județul Hunedoara, situată în apropierea municipiului Lupeni, în partea opusă Văii Jiului. Pârtiile de schi din Straja se găsesc în munții Vîlcanului, aproape de vîrful cu același nume. Această stațiune se află într-un loc mai izolat de principalele axe turistice ale României.Stațiunea oferă turiștilor priveliști nemaipomenite.
Pârtiile sunt așezate pe un versant nordic și au zăpada din noiembrie până în aprilie. Datorită faptului că pârtiile sunt dispuse pe verticala muntelui la Straja se poate schia, chiar dacă condițiile meteo nu sunt favorabile. Pentru iubitorii sporturilor de iarnă, vremea bună oferă priveliști superbe către Masivul Retezat, care își întinde una din culmile principale până aproape de orașul Uricani. .De la capătul de sus al teleschiului ”Mutu”, aflat la o altitudine de 1725 de m. putem lua telescaunul și să ajungem pe vârful Straja (1866 m.) de unde pornește cea mai lungă pârtie din țara noastră( 8,1 km.). Aici sus vom avea parte de un peisaj aparte spre culmile sudice ale Munților Vîlcan și, mai departe, până spre Oltenia subcarpatică.
În Straja există posibilități pentru practicarea snowboardului, pârtia Canal (1300 m. lungime) deservește pentru acei turiști pasionați de snowboard.
În stațiune există următoarele pârtii:Pârtia Straja, Pârtia Lupului,Pârtia Lupui II,Părtia Canal,Pârtia Canal II, Pârtia Constantinescu, Pârtia SF.Gheorghe, Pârtia Mutu, Platoul Sorelui,Pârtia Telegondolă, Pârtia Vf. Straja, Pârtia Începători.
Tabelul nr.3 Pârtiile stațiunii Straja – sursa: http://www.skistraja.ro/partii.html accesat: 14.05.207 ora : 16:00
Accesul spre aceste pârtii se face cu ajutorul instalațiilor de transport pe cablu, și anume a teleschiurilor, telegondolei și a telescaunelor. În primăvara anului 2012 s-a început construcția unei telegondole, care să înlocuiască vechiul telescaun. Investiția a costat aproximativ 8 milioane de euro. Telegondola are 46 de gondole ( fiecare cu câte 8 locuri) si o lungime de 5km. Telegondola asigură accesul între orașul Lupeni și Stațiunea Straja.
Majoritatea teleschiurilor aparțin firmei S.C.Comexim R SRL, doar două teleschiuri aparțin firmei S.C. West Week End SRL.
Telegondola Straja – Lungime traseu: 2.536 m;
diferența de nivel: 593 m
Deservește pârtiile Telegondolă și Sf. Gheorghe.
Program: zilnic 9:00-16:30. Marțea: închis pt. revizie.
Tarife: 1 urcare sau coborâre – 10 lei
abonament zi – 100 lei.
NOU: Abonamentul pe zi este valabil pe toate instalațiile de cablu din stațiune, în intervalul orar 9 – 17.( http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Teleschiul Nr.1 – Lungimea traseului: 519 m;
Diferența de nivel: 163 m;
Durata transportului: 4 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 675 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Constantinescu, Mutu, Lupului, Platoul Soarelui.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Teleschiul Nr. 2 – Lungimea traseului: 905 m;
Diferența de nivel: 260 m;
Durata transportului: 5 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 780 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Canal, Constantinescu, Mutu, Lupului, Platoul Soarelui.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html )
Teleschiul Nr.3 – Lungimea traseului: 952 m;
Diferența de nivel: 180 m;
Durata transportului: 5 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 840 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Constantinescu, Platoul Soarelui.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Telesciul Nr.4 – Lungimea traseului: 650 m;
Diferența de nivel: 145 m;
Durata transportului: 5 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 424 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Telegondolă și Sf. Gheorghe. (http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Teleschiul Nr.5 – Lungimea traseului: 1.260 m;
Diferența de nivel: 198,60 m;
Durata transportului: 4 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 600 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Mutu, Platoul Soarelui, Constantinescu.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Teleschiul Nr.6 – Lungimea traseului: 385 m;
Diferența de nivel: 102 m;
Durata transportului: 4 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 520 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Platoul Soarelui, Constantinescu.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Teleschiul Nr.7 – Lungimea traseului: 350 m;
Diferența de nivel: 90 m;
Durata transportului: 3 minute;
Capacitatea de transport: 1 persoană;
Capacitatea de transport/oră: 500 persoane;
Program: zilnic 9:00-21:00, în funcție de numărul de turiști și/sau starea vremii.
Deservește pârtiile Platoul Soarelui, Constantinescu.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Baby Ski – lungime = 60 m;
Folosit doar de către elevii Școlii de Schi și Snowboard Straja.
Deservește pârtia de începători ''Baloo'', aflată lângă teleschiul nr. 4.(http://www.skistraja.ro/transportul_pe_cablu.html)
Cele două telescaune, telescaunul Constantinescu și telescaunul vârful Straja sunt înființate recent , telescaunul Constantinescu fiind inaugurat în 2016, iar telescaunul Vf.Straja a fost inaugurat în anul 2014. Cele două telescaune deservesc părtiile Canal, Vf.Straja, Constantinescu, Lupului și Platoul Soarelui.
Fig.25. arta pârtiilor din stațiunea Straja – sursă: http://www.skistraja.ro/partii.html accesat: 14.05.2017. ora 16:00
În anul 2012, la Straja, s-a finalizat construcția lacului de acumulare, unde se strânge apa, care deservește tunurilor de zăpadă artificială.Tunurile de zăpadă sunt amplasate din vârful Straja (1866 m.) până jos în zona de agrement, zona de îmbarcare a telegondolei.
5.2 ALTE INFRASTRUCTURI TURISTICE EXISTENTE ÎN STAȚIUNEA STRAJ4
Pe lângă pârtiile de schi, în stațune există din 2014 o pârtie de snow tubing,care se află în vecinătatea pârtiei”Platoul Soarelui”. Această pârtie este singura de acest gen din vestul țării. Pârtia are o lungime de aproximativ 260 de metri.Pârtia este amenajată precum cea pentru bob, dar aici nu se vor folosi săniuțe sau schiuri, doar colaci, cu diametrul de un metru. „Instalația de transport pe cablu de la pista de snow tubing are o capacitate de 500 de persoane pe oră. O urcare standard costă 3 lei, iar în funcție de numărul de urcări, tariful scade până la 2,5 lei”, spune administratorul pârtiei, Valentin Huda.
Snow tubinb-ul este o activitate foarte populară în alte țări. A început să prindă contur și în România, mai ales în stațiunile recunoscute pentru practicarea sporturilor de iarnă. Pe lângă schii sau săniuțe turiștii se pot destinde pe aceste piste pentru snow tubing. Ei trebuie să se așeze într-un colac și să își dea drumul pe pârtia special amenajată. Plecarea se face din vârful pârtei, iar când ajung jos, colacii sunt tractați cu ajutorul instalației de transport pe cablu, care îi duce din nou în partea de sus a pârtiei. Pârtia amenjată la Straja are foarte multe viraje și hopuri cu scopul de a le oferi turiștilor o experiență inedită.. Instalația are o capacitate de 500 de persoane pe oră și dispune de 52 de colaci speciali pentru acest sport.
Fig.26.Pârtie Snow Tubing
Stațiunea nu oferă posibilități de relaxare doar iarna, pe timpul verii este amenajat un parc de aventură, menit să ne destindă și să ne testeze îndemânarea. Parcul de aventură este situat lângă drumul forestier ce leagă pârtia nr.1 de pârtia Constantinescu și Crucea Eroilor.
Fig.27.Parcul de Aventură Straja Fig.28. Parcul de Aventură Straja
Obstacole suspendate
În acest parc există 3 tiroliene de lungimi diferite, poduri suspendate, pereți de escaladă,circuit de ateliere cu lungimea de 225 m. Pe timpul verii, parcul dispune de personal angajat, care să se ocupe de instruirea și supravegherea participanților la diverse aparate. Aici exisă și echipamente de protecție. Tarifele sunt de 15 lei/adult, 10 lei/copil, 5 lei/pers penrtu grupuri mai mari de 10 persoane, sau pentru cei cazați la pensiunile ce fac parte din asociația Pro Straja.
CAPITOLUL 6
ANALIZA TURIȘTILOR ÎN STAȚIUNEA STRAJA PE ULTIMII 5 ANI
6.1 TURISTUL
Turist – ”orice persoană, care se deplasează în afara domiciliului său (și nu numai a localității de reședință, cum o presupun majoritatea definițiilor actuale) pentru un interval de timp nedefinit,cu scopul principal al recreeri și refacerii fizico-psihice”(P.Cocean, S.Dezsi – Geografia Turismului , Presa Universitară Clujeană 2009)
Pe timpul iernii, în stațiunea Straja cele mai importante atracții turistice sunt pârtiile de schii, iar vara există condiții pentru practicarea turismului de aventură, pentru plimbările montane și pentru practicarea ciclismului montan. Sezonul de schii din Straja durează cam trei luni pe an la altitudinea de 1000 m., iar la peste 1500 m., durează aproximativ patru luni pe an. După realizarea mai multor cercetări și a mai multor măsurători s-a demonstrat că durata perioadei pentru schii diferă de la un an la altul, de la un sezon la altul sau chiar de la o lună la alta.
Straja este una dintre cele mai importante stațiuni montane din județul Hunedoara și din ansamblul munților Vîlcan datorită cadrului natural, accesibilități, dotărilor existente,valorilor naturale și culturale din împrejurimi.
În tabelul de mai jos sunt evidențiate datele corespunzătoare ultimilor 5 ani în ceea ce privește fluxul de turiști în stațiune:
Tabelul nr.4 Numărul de turiști care au vizitat stațiunea în ultimii 5 ani
În tabelul de mai sus se remarcă o creștere accentuată a numărului de turiști, iar cauzele sunt multiple. Stațiunea a intrat din anul 2012 într-o perioadă de dezvoltare, cu scopul de a atrage cât mai mulți turiști.Perioada de modernizare a stațiunii a început odată cu înlocuirea vechiului telescaun cu o telegondolă modernă, s-a mărit numărul pârtiilor de schi, și s-a început construirea celei mai mari pârtii din România (8,1 km.). Numărul de turiști a crescut și datorită faptului că vara se organizează tabere de aventură pentru copii sau tabere de nutriție și dietetică la care pot participa și adulții.
Un alt punct forte al stațiunii este reprezentat de faptul că prețurile sunt rezonabile. Turiștii preferă să-și petreacă vacanța aici deoarece prețul unei vacanțe la Straja este mult mai mic comparativ cu prețul unei vacanțe pe recunoscuta zonă montană”Valea Prahovei” .
În urma cercetării făcute la unitățile de cazare (dar și în mediul online)din stațiune se poate observa faptul că majoritatea turiștilor care vizitează stațiunea sunt din județul Hunedoara, fapt ce îl consider firesc, deoarece este o stațiune ușor accesibilă cu prețuri rezonabile și care poate îndeplini dorințele chiar și celui mai pretențios turist. Am mai remarcat faptul că, pe locul doi după turiștii din județul Hunedoara stațiunea este populată de turiști din județul Dolj și județul Timiș, pe locul trei ca număr de turiști fiind turiști din județul Gorj.
6.2 FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN STAȚIUNEA STRAJA
6.2.1.EVOLUȚIA ÎN TIMP A ZONEI TURISTICE STRAJA
Evoluția turismului se află în strânsă legătură cu dezvoltarea economică, dezvoltarea nivelului de trai și un grad de civilizație ridicat.De-a lungul timpului activitatea turistică s-a manifestat ca un sector al economiei practicată de un număr din ce ce în ce mai mare al populației. Pe vremuri activitățile turistice se refereau strict la activitățile legate de comerț, la activitățile spontane neorganizate.Din secolul XIX turismul pătrunde în toată lumea și se trannsformă în ramură preponderent economică cu structuri de organizare.
În România există zone geografie unice, datorită frumuseții și farmecului deosebit al peisajelor.O astfel de zonă este zona Straja – Lupeni din munții Vîlcan, cu o mare complexitate, varietate și o dezvoltare spectaculoasă, benefică pentru zonă.
Evoluția stațiunii se află în strnsă legătură cu dezvoltare și evoluția orașului Lupeni.Atestările arheologice demonstrează faptul că nu tot timpul au fost atât de mulți oameni în partea de veste a Văii Jiului.Tot arheologii demonstrează că drumul prin pasul Vâlcan a fost folosit de trupe romane: aici au fost găsite monede ce datau din acea perioadă.
Numărul de persoane care trăiau în Valea Jiului a crescut lent din anu 1733 când s-a realizat o ”conscripție” adică o numărătoare a persoanelor care trăiau aici.În acea perioadă trăiau în câteva sate, doar 405 locuitori. În următoarele decenii se produce o revărsare a de populație din sudul Țării Hațegului spre locurile bogate cu pășune și fânețe din Valea Jiului. Astefel se formează noi sate, iar cele vechi se dezvoltă.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se înfințează încă 10 sate noi printre care se află și Lupeniul, întemeiat în 1770 și Bărbătenii de Sus în 1788 – astăzi localitate componentă a orașului Lupeni.Tot în această perioadă se produce invazia otomană. Trupele otomane intră prin Pasul Vâlcan și aici au ars case, au pustiit sate și au luat locuitorii în robie.
Localitatea Lupeni apare ca dată de întemeiere în anul 1770 de către populația venită din ”Valea Lupului”, din sudul Țării Hațegului.În 1778 populația venită din satul ”Râul Bărbat” tot din Țara Hațegului întemeiază localitatea Bărbăteni, care face parte din orașul Lupeni fiind situată în vestul acesteia.
Populația locală din Valea Jiului a avut un trai ce s-a desfășurat în forme tradiționale, în sate de păstori înconjurate de fânețe și pășuni, iar pe munți cu stâne solide.Pe lângă munca de zi cu zi, la anumite date se țineau nedei învăluite în mit și în atmosferă de sărbătoare cu cântece și veselie. Pe la 1840 încep să apară primele date ale prospecțiunii solului, manifestări ce prevedeau o nouă eră în istoria acestor locuri. Specialiștii descoperă aici strate de cărbune ce îi uimesc pe cei veniți de departe, astfel se deschid primele mine din depresiunea Petroșani, la Petrila și la Dâlja.
Activitatea minieră la Lupeni a început în 1881 în zona de sud a orașului unde s-a deschis prima exploatare minieră, puțul și galeria Elisabeta.De la minele din Lupeni s-au extras de la început cele mai bune huile din întreaga Depresiune Petroșani.Datorită construcției căii ferate Lupeni – Petroșani și a căii ferate Petroșani – Simeria zona a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Oamenii veneau în zonă pentru minerit, deoarece era o meserie, care le aducea venituri importante. În aproximativ 50 de ani a crescut permanent și populația s-a multiplicat de aproape 10 ori.
În anul 1941 localitatea Lupeni este declarată oraș, având la acea vreme aproximativ 12000 de locuitori.Cea mai propesră și mai frumoasă perioadă a Lupeniului este perioada interbelică, în această perioadă localitatea primind denumirea de ”Mica Americă” ca urmare a exodului de municitori veniți din întreaga lume.În 1945 orașul este denumit ”comună rurală”, dar regimul comunist și-a dat seama de nedreptatea făcută și localitatea este din nou ridicată la rangul de oraș în anul 1960.
Dezvoltarea turismului în acestă zonă s-a produs pe mai multe etape. La început principala preocupare a oamenilor a fost păstoritul, deci în acea perioadă nici nu se putea pune problema turismului.Modul oamenilor de a se destinde în acea perioadă se referă la nedeile pe care ei le aveau în zile de sărbătoare. Apoi s-a pus accentul pe dezvoltarea industrială a zonei.
Dezvoltarea tursimului în Straja a început cu adevărat în perioada interbelică și era reprezentat de cabana Straja.Încă din acele timpuri Straja era considerată ”Perla” Văii Jiului, având renume național, dar și internațional. Astfel în 1932 se construiește prima cabană din această zonă, o construcție numai cu parter și se numea Cabana Mutu.Datorită fluxului mare de turiști în 1934 se mai adaugă construcției încă un etaj, iar în 1936 se ridică și etajul 2.
În această perioadă în apropierea cabanei era amenajată o pârtie de schi, numită la acea perioadă ”La Canal”, ce pornea de sub Vf. Mutu de la aproximativ 1700 m. altitudine și ajungea până lângă cabană.
După cel de-al doilea război mondial putem vorbi de apariția și dezvoltarea unui turism organizat la Straja, cu toate că baza materială și infrastructura erau slab reprezentate, singura atracție rămânând cabana Mutu, care între timp devine cabana Straja. Renumele turistic al zonei și al practicarii schiului în zonă se păstrează în anii ce urmează, dovadă fiind desemnarea Cabanei Straja și Pârtiei La Canal de a organiza în anul 1956 Campionatul Național de Schi.
Fig.29.Cabana Straja
sursă: https://www.okazii.ro/carte-postala-veche-1939-cabana-straja-iarna-lupeni-necirculata-foto-a186781428 accesat: 15.05.2017 ora: 11:56
După cel de-al doilea război mondial turismul a cunoscut o adevărată dezvoltare în zona Straja – Lupeni, în anul 1982 se inaugurează telescaunul, care face accesul spre stațiunea mai ușor,apoi în anul 1983 se inaugurează teleschiul nr.1 și un an mai târziu în 1984 se inaugurează și al doilea teleschi.Tot în această perioadă se începe și dezvoltarea bazei de cazare, prin construirea unui hotel, denumint ”Hotel Straja”, care era o construcție de ultimă generație în ceea ce privește serviciile turistice. Hotelul a fost dat în folosință în iarna anului 1990- 1991, și a funcționat până în 1998. Cea mai mare dezvoltare a stațiunii s-a produs după anul 2000, mai precis din anul 2002.
După anul 2002 se începe o perioadă de transformări intense și dezvoltare accelerată a turismului: apar cabane și vile noi ci capacități de cazare și restaurație, se construiește cabana Montana 2 și Clubul Montana. Se construiesc noi teleschiuri, și se amenajează noi pârtii, precum cea pentru începători din apropierea cabanaei Platoul Soarelui.
În prezent se lucrează la promovarea stațiunii pe plan național prin participarea la târguri de turism și cu ajutorul mass-media.
Fig.30 Standul stațiunii Straja la târgul de turism Romexpo 2014
6.2.2. FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN STRAJA
1. Turismul Recreativ – a) Drumețiile- Drumeția este forma de turism accesibilă oricărei vârste, fiind în contact cu natura și frumusețile ei. Drumețiile se pot realiza în stațiune sau în zone învecinate.:
–Taho Pub– Cheile Braitei –Stațiunea Straja timp 4 ore;
Punctul de plecare este reprezentat locul de debarcare din telegondolă – Schitul Straja – Crucea Eroilor – Vf. Mutu ( loc de rugaciune a dacilor) – Vf. Straja (1868m) – Vf. Cioaca – Cabana Straja – Locul de sosire fiind tot punctul de debarcare a telegondolei– timp 4-5 ore ;
– Clubul Montana– Tunelul vietii – Schitul Straja – Parc de Aventura – Cheile Braitei – Vf. Verde – Vf. Mutu – Crucea Eroilor – Statuia lui Avram Iancu – timp 3 ore;
–Cabana Montana– Crucea Eroilor – Vf. Mutu – Vf. Straja – Drumul lui Mihai Viteazul – Cabana Pasul Valcan – timp 3 ore ;
–Baza pârtiei Constantinescu – Stana din cot – La Caminete – Cabana Straja – VILA ALPIN – timp 4 ore.
b) Excursiile – din Stațiunea Straja, excursiile se pot desfășura în grup, sau personal cu mașinile personale cu o durată de o zi, două, la o distanță de maxim 100 km. față de punctul de plecare.
– STRAJA – CHEILE JIETULUI – LACUL VIDRA – TRANSALPINA – RANCA – PESTERA MUIERILOR – ANSAMBLUL BRANCUSI TG JIU – DEFILEUL JIULUI – MANASTIREA LAINICI – STRAJA.
– STRAJA – BARAJ GURA APELOR – PARCUL NATIONAL RETEZAT – POIANA PELEGII – CIRCUITUL LACURILOR(Bucura-TăulPorții-Tăul Agățat-Florica-Viorica-Ana-Lia)
– STRAJA – PESTERA BOLII –CETATEA COLT – SARMIZEGETUSA ULPIA TRAIANA – CASTELUL HUNIAZILOR – CETATEA DEVA – REZERVATIA ZIMBRI – STRAJA
– STRAJA – PESTERA BOLII – MANASTIREA COLT – SARMIZEGETUSA ULPIA TRAIANA – BISERICA DENSUS – MANASTIREA PRISLOP – STRAJA.
– STRAJA – ARSENAL PARK ORASTIE – SARMIZEGETUSA REGIA – REZERVATIA ZIMBRI – PESTERA BOLII – STRAJA
– STRAJA – BARAJ VALEA DE PESTI – PARC AVENTURA RETEZAT – CHEILE BUTII – CASCADA MARIEI – STRAJA.
– STRAJA – STRAND – STRAJA
– STRAJA – MUZEUL PORTILE DE FIER – ORSOVA – CROAZIERA PE DUNARE ORSOVA-CAZANE – STRAJA.
– STRAJA – MANASTIREA LAINICI – PESTERA MUIERILOR – MANASTIREA POLOVRAGI – CHEILE OLTETULUI – ANSAMBLUL BRANCUSI – CHEILE SOHODOLULUI – MANASTIREA TISMANA – STRAJA
– STRAJA – DEFILEUL JIULUI – CHEILE SOHODOLULUI – APRILIA AQUA PARK ARCANI – STRAJA.
c) Schiul de agrement – schiul se poate practica sub următoarele forme: – pe pârtiile amenajate – Lupului, Constantinescu, Mutu, Sf. Gheorghe, Canal, Straja, Telegondolă și Vârful Straja
– Schiul de tură – de pe Vf. Mutu spre spre Șaua Prislop – Vf. Verde – Șaua Scrideiu – Vf. lui Frate
– Vf. Negri – Stânele Negrile
– de pe Vf. Straja pe Vf. Mutu – Muntele Constantinescu
– de pe Vf. Straja spre Vf. Cartianu – Pasul Vâlcan – Vf. Drăgoiu
-Schi pentru începători – pe pârtia Platoul Soarelui, deservită și de școala de schi ”Platoul Soarelui”
– Schi fond – pârtia de schi fond, circuit – fosta cabană Straja – Crucea Eroilor – Vf. Constantinescu și continuare cu două variante, prima- coborâre prin pădure pe pârtie amenajată spre pârtia Lupului, sosire la Cabana Straja și a doua variantă continuare pe curba de nivel spre Șaua Prislop și retur.
2. Turismul sportiv – se manifestă sub forma competițiilor desfășurate regulat în zona stațiunii Straja:
a) competiții de schi alpin și fond – desfășurate în lunile ianuarie, februarie și martie – Cupa Minerul
– Cupa Comexim
– Cupa Bamby
– Cupa Veteranilor
– Campionatul Republican de schi alpin – juniori
b) competiții de automobilism – desfășurate în luna august, acest raliul de coastă se desfășoară pe DJ 664 A și reprezintă una din etapele pentru Campionatul Național de Raliuri
c) tabere de pregătire organizate în sezonul de iarnă de către studenții de la Facultatea de Educație Fizică și Sport de la Universitatea de Vest din Timișoara sub forma cursurilor practice de schi și orientare sprotivă.
d) tabere de pregătire organizate în perioada de vară de către ”Tabere Straja” , pentru copii. Cei de la ”Tabere Straja” organizează în fiecare vară începând cu anul 2012 tabere de aventură pentru copii, tabere de nutriție și aventură pentru preșcolari, tabere de sănătate pentru copii supraponderali și tabere de sport și nutriție pentru adulți. Se mai organizează de către Andrei Resiga, tabere de aventură, în parcul de aventură de la Straja. Aceaste tabere se numesc taberele Resiga și au scopul de a le însuși copiilor abilități de orientare, cățărare,supraviețuire,ocrotirea mediului și organizarea taberelor.
3. turismul de aventură – care, se practică prin escaladă, parcurgerea unui traseu tematic, sau chiar zborul cu parapanta.
4. Turismul religios – se leagă de prezența unui așezământ religios situat la altitudinea de 1440 m. la limita pădurii de fag, în apropierea pârtiei Constantinescu, Schitul Straja și Crucea eroilor situată în vecinătatea acestui schit.
Schitul Straja a apărut după mai multe etape de construcție și a fost ridicat pe cheltuiala domnului Emil Părău din Lupeni.
Fig.31 Schitul Straja
Așezământul monahal, de rit ortodox, a fost ridicat într-un loc cu mare încărcătură spirituală și are două hramuri: 21 mai Sf.Împărați Constantin și Elena, 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci.
Apariția acestui schit a fost consemnată în anul 1999, când a fost ridicată bisericuța din lemn, care avea o arhitectură în stilul bisericilor rurale românești din secolele trecute.Emil Părău a ridicat această biserică, acest schit la îndemnul starețului de la mânăstirea Lainici. Domnul Părău a găsit în cabana pe care o deține(cabana Montana), în una din camere becul aprins. Becul s-a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticlă o cruce. Acest bec a fost spart de către unul din turiști, iar după ceva vreme un al doilea eveniment de acest fel s-a produs tot la cabana Montana. Omul de afaceri a luat al doilea bec și a mers cu el la starețul mânăstirii Lainici, acesta l-a sfătuit că ar fi bine să ridice o cruce. Astfel a fost ridicată crucea dedicată soldaților români căzuți în luptele de la Jiu din Primul Război Mondial, dar și în memoria oamenilor, care și-au pierdut viața în zonă.Imediat după ridicarea acestei cruci, Emil Părău, inițiatorul acestui proiect a hotărât împreună cu Episcopia Aradului să ridice aici un schit, care să aducă pioșenie locului.După ce a fost pictat interiorul schitului, între anii 2005-2007 s-a construit un tunel de acces spre așezământul monahal. Creearea acestui tunel a fost benefică, deoarece iarna accesul de drum la schit pe o distamță de aproximativ 60 m., se făcea greu datoritp apariției troienelor de zăpadă,care îngreunau accesul.Tunelul este numit sugestiv”Tunelul vieții”.
Fig.32.Tunelul vieții
Tunelul are o lungime de 54 m.,și este pictat pe dinăuntru astfel: pe bolta tunelului este pictactă în prima jumătate Vechiul Testament, iar în cealaltă jumătate Noul Testament. Pe pereții tunelului, în partea stângă este reprezentat calendarul creștin-ortodox în imagini cu toți sfinții în zilele de peste an, iar în partea dreaptă sunt reprezentate cele douăsprezece praznice încadrate de sfinți români și cele zece porunci.
Drumul Crucii este un eveniment unic în țara noastră din punct de vedere a dimensiunii. Acest eveniment este bine conturat și efectuat pe un traseu între Lupeni și Straja, pe o distanță de aproximativ 10 km. Evenimentul se desfășoară în Vinerea Mare, din Postul Paștelui, în fiecare an. Drumul pornește de la biserica Sf.Nicolae, din cimitirul Eroilor până la Schitul Straja.Drumul vrea să amintească de procesiunea de pe Via Dolorosa din Ierusalim. Traseul străbate strada principală ce trece prin Municipiul Lupeni, apoi urmează Calea Brăii și strada Straja ieșind din zona orașului.
Fig.33. Drumul Crucii
sursă: https://gddhd.ro/actualitate/procesiune-pe-drumul-crucii-la-lupeni/ accesat: 15.05.2017 ora; 17:26
Pelerinii care participă la Drumul Crucii duc pe umeri, pe rând o cruce de mărime asemănătoare cu cea purtată de Iisus Hristos pe drumul patimilor de pe Golgota.Pe crucea purtată de pelerini se găsesc părți din lemnul crucii originale a Mântuitorului, adusă de pe muntele Athos.Crucea are 4,4m. lungime și 2,3 m. lățime.
Pe tot parcursul acestui ceremonial de la cimitirul eroilor până la Schitul Straja, unde se depune crucea se fac 14 popasuri, marcate de troițe, care amintesc ce s-a întâmplat cu Fiul Domnului de-a lungul calvarului Său pe Golgota. La fiecare popas se citesc rugăciuni și se citesc Evangheliile.Aceste opriri păstrează semnificația celor 14 opriri făcute de Iisus Hristos de pe Golgota Ierusalimului.
5.Turismul istoric – este reprezentat în Straja prin descoperirile făcute de către arheologi, și anume: descoperirea unor monede din anul 1879, descoperirea unui bust al zeului Ares din sec.III î.Hr.În anul 102 î.Hr. trupele romane au trecut prin Pasul Vâlcan iar în anul 1211 pasul a fost dat cavalerilor Teutoni, conduși de generalul Herman Solza pentru a apăra hotarele, populația denumind acest traseu ”Drumul Neamțului”.
Cele mai imporante evenimente istorice datează din perioada Primului Război Mondial ( 1914-1918). Bătăliile care se dau pe crestele munților Vâlcan vor deveni elemente importane în contextul confruntărilor militare din timpul războiului.În timpul anului 1916 au fost mai multe faze ale luptelor de pe Valea Jiului și culmile munților Vîlcan cu ofensive și contra ofensive, cu ruperi de front.Granița româno-austro-ungară era stabilită la est de Uricani-Lupeni pe culmea principală de la Șiglăul Mare la Straja, Pasul Vulcan, Vf.Cândetu.
Un alt element reprezentativ pentru turismul istoric din zonă este Crucea Eroilor, care a fost ridicată pentru acei oameni care și-au pierdut viața în timpul luptelor din Primul Război Mondial.La început s-a dorit ridicarea unei troițe, ca loc de închinare și de pomenire victimelor războiului. Datorită acestei idei, s-a gândit ridicarea unei cruci monumentale.Astfel în anul 1996, au început lucrările executate de către Exploatarea Minieră Lupeni în parteneriat cu S.C.Comexim S.R.L Lupeni. Construcția a fost gata în câteva luni, astfel la 30 octombrie crucea a fost inaugurată și sfințită
Fig.34 Crucea Eroilor
Monumentul ”Lupeni 29” – este un alt element reprezentativ pentru dezvoltarea turismului istoric.Monumentul se află în parcul din vecinătatea spitalului din Lupeni în apropierea stăzii principale.Monumentul a fost sculptat de Ion Irimescu și este cel mai reprezentativ monument, care cinstește meseria de miner.Monumentul a fost inaugurat în august 1969 cu ocazia împlinirii a40 de ani de la luptele minerilor din timpul grevei din 5-6 august 1929. Monumentul reprezintă un miner cu lampă și târnăcop în mână, soție de miner, amândoi în picioare și un miner, căzând ucis de gloanțele forțelor de represiune.Monumentul este înalt de 5,10m. și este realizat din bronz.Monumentul este așezat cu fața spre strada principală și este încadrat de zone verzi și alei placate cu travertin. Grupul statuar se află pe un postament paralelipipedic orizontal cu dimensiunile de 6,70 x 2 x 1,25 m. din beton placat cu travertin, iar pe latura din față,în partea dreaptă, scrie”Lupeni 29”
Fig.35.Monumentul Luepni 29
6.Turismul cultural – cele mai reprezentative sărbători din zona Straja sunt reprezentate de sărbătoarea Sânzienelor (nedeia Sânzienelor) sau Drăgaica și de Festivalul Crailor.
Nedeia Sânzienelor, se sărbătorește pe 24 iunie, dată ce reprezintă nașterea Sf. Ioan Botezătorul, o importantă sărbătoare creștină. Tot pe 24 iunie se sărbătorește și o sărbătoare necreștină Sânzienele sau Drăgaica. Această sărbătoare se referă la cultul vegetației și fecundității. Acestei sărbători momârlanii, locuitori de baștină din Valea Jiului, îi spun ”Sânziene”, iar ceilalți veniți din alte părți îi spun ”Drăgaică”.
Nedeia este o sărbătoare câmpenească, una dintre cele mai frumoase datini, care se păstrează în mod autentic în această zonă a țării.Cea mai atractivă parte a nedeii este concursul de cai, călăreții fiind îmbrăcați în costume populare românești, specifice zonei momârlanilor.Respectând tradiția la acest concurs participau flăcăii, care dețineau turme de oi.Traseul era unul greu, fiind reprezentat de zona muntoasă.
CAPITOLUL 7
PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA STAȚIUNII STRAJA
După cum bine ne este cunoscut orașul Lupeni, precum și toată Valea Jiului, a cărui parte integrantă este, reprezintă cea mai importantă zonă industrială din România. Cea mai importantă activitate a zonei este industria extractivă a cărbunelui. Începând cu anul 1990 și până în ziua de azi această industrie se află în regress continuu, nu din cauza lipsei materiei prime sau a pieței de desfacere, ci din cauza politicilor greșite și a intereselor obscure practicate de-a lungul celor 27 de ani.Pe parcursul celor 27 de ani au apărut noi ramuri industriale, menite să suplinească golul creat de restructurarea sectorului minier.
Odată cu anul 1995 s-a început realizarea unei noi activități economice care să pună în valoare resursele naturale, dar și cele peisagistice ale stațiunii Straja.Astfel stațiunea s-a dezvoltat treptat de la o cabană sau două, două teleschiuri, două pârtii de schi și un telescaun s-a ajuns astăzi să vorbim despre Stațiunea Straja, o stațiune turistică cu toate dotările și facilitățile necesare.Prin acest lucru la Lupeni s-a dezvoltat o nouă ramură economică, în care sunt implicați din ce în ce mai mulți factori și care aduce beneficii economice zonei.
Distribuția produsului turistic Straja se realizează, în principal direct. În ultimul timp, un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuției prin intermediul internet-ului(http://www.skistraja.ro/) , văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de turiști.Oferta de cazare din Straja este prezentă pe diferitele site-uri de rezervări, în acest fel turistul fiind informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilități de petrecere a timpului liber etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcționare non-stop,acoperire mondială, prezentare cu fotografii color a destinațiilor și a atracțiilor turistice, costuri relativ scăzute etc. – este un canal de distribuție foarte rapid și din ce în ce mai căutate.
O altă modalitate de distribuție a produsului turistic Straja se realizează prin participarea la cele mai importante târguri de turism, care se organizează în țara noastră. Cei care reprezintă stațiunea la târgurile de turism sunt în general proprietarii cabanelor sau a pensiunilor, care doresc să își promoveze ofertele. Cele mai multe oferte, sunt pentru senzonul de iarnă, pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă în Straja. Cele mai noi produse oferite de către investitorii din stațiune se referă în principal la taberele de vară pentru copii. Există și oferte pentru petrecerea sărbătorilor Pascale.
Promovarea stațiunii Straja urmărește recâștigarea piețelor pierdute după anul 1990, cu pătrunderea pe noi piețe turistice. Acest obiectiv general este susținut de alte obiective specifice precum:crearea notorietatii produsului turistic Straja, atragerea de noi segmente de turiști și fidelizarea celor actuale.Activitatea de promovare se bazează pe un mesaj care pune accentul, în principal, pe dezvoltarea domeniului schiabil . Un prim pas de promovare a reprezentat-o conceperea unui site propriu, dat fiind faptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată.Obiectivul principal a fost mediatizarea potențialului turistic pe care îl are stațiunea și informații despre managementul său. Site-ul se adresează tuturor categoriilor de vârstă, din oraș și din întreaga lume, în special persoanelor pasionate de schi, aventură și nu numai.
Având în vedere condițiile geografice existente în această zonă, în Straja se poate realiza o stațiune turistică la standarde internaționale cu consecințe pozitive asupra dezvoltării zonei. Datorită condițiilor naturale climatice , terenurilor potrivite pentru extinderea activităților de agrement , a pârtilor de schi se poate realiza un proiect complex care presupune, o susținere adecvată din partea autorităților județene și locale.
Stațiunea Straja constituie un punct de atracție pentru turiști datorită zăpezilor abundente, favorabile sporturilor de iarnă, cât și diverselor frumuseți naturale ce prezintă interes îndeosebi în timpul verii.
Pe timpul verii, existența cadrului natural foarte placut, a condițiilor ecologice favorabile (puritatea deosebita a aerului), a împrejurimilor bogate în puncte de interes turistic (naturale și antropice) pot conduce la practicarea diferitelor activități sportive.
Pentru ca produsul Straja să fie bine distribuit și promovarea stațiunii să se facă cât mai intens, investitorii locali apelează la cât mai multe trucuri. Astfel în august 2016 s-a început construirea unui bike park. Construcția acestui bike park a început prin crearea unei piste de mountain bike în Straja, apoi au organizat două ”open weekends” , unde mai mulți bikeri din toată țara au probat această pistă.
Din ce în ce mai practicabil în zonă este cicloturismul,tot mai mulți turiști preferă bicileta ca mijloc de transport prin stațiune sau mijloc de transport folosit pentru a ajunge aici. Investitorii din această zonă au observat faptul că turiștii apelează tot mai des la biciletă, astfel au decis să creeze un traseu doar pentru biciclete, care să lege cele două stațiuni montane Straja și Pasul Vâlcan. Acest proiect face parte din strategia de dezvoltare a turismului în zonă. Principalul obiectiv al acestui proiect este dezvoltarea turismului și în anotimpurile de primavăra, vară și toamnă, prin dezvoltarea ciclismului montan.
Membrii Fundației Noi Orizonturi Lupeni (FNO), consideră că prin crearea acestui bike park vor reuși să atragă turiști în această zonă și în perioadele extrasezoniere.
Fig.36 .Harta Bike-park
Sursă:http://crestemidei.ro/VALEAJIULUIBIKEPARK?locale=ro&gclid=CjwKEAjw4IjKBRDr6p752cCUm3kSJAC-eqRt0QpU06iPW_cJuIbuweLG8HGAmTu9YLXRdIQAK7xOShoCcBnw_wcB accesat: 01.06.2017 ora:13:30
Începând cu luna mai 2017 voluntarii FNO vor începe amenajarea traseelor, iar până la finalul lunii septembrie își propun să finalizeze atât traseul din Straja, cât și cel din Pasul Vâlcan.
Principalii beneficiari ai acestui proiect sunt bikeri din vestul țării. Tot odată acest proiect ajută și comunitatea locală întrucât turiștii atrași în zona vor contribui la dezvoltarea economică a zonei.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Statiunea Straja. Structura Si Functionalitate [304083] (ID: 304083)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.