Statiunea Slanic Moldova

Potențialul turistic(natural și antropic) al zonei

Slănic Moldova este cea mai importantă stațiune balneo-climaterică din Regiunea Nord-Est, fiind amplasată pe flancurile estice ale munților Nemira, care fac parte din lanțul Trotuș-Oituz.

Potențialul natural se remarcă în special prin calitatea mediului natural și păstrarea nealterată a sistemului ecopeisagistic, fiind principalele generatoare de activități turistice (drumeție, odihnă, tratamente preventive și curative pentru afecțiuni cardiovasculare și nevroze). Fondul balnear al stațiunii are un specific aparte și este unic în Europa. Pentru Slănic Moldova, potențialul natural este dat de calitatea apelor, înalta lor valoare terapeutică și capacitatea corespunzătoare a debitelor, care au imprimat stațiunii un profil balnear, de tratament al afecțiunilor digestive, al glandelor anexe, al aparatului respirator, boli de nutriție și de metabolism. Având în vedere existența ariilor naturale protejate și a resurselor faunistice și florale din zonă, se pot dezvolta activități turistice precum cercetarea naturii, observarea plantelor și a păsărilor, fotografierea peisajelor naturale etc. Aceste activități sunt cu atât mai importante cu cât prezintă o mare atractivitate pentru turiștii străini.

Potențialul turisitc antropic se remarcă în special prin:

Monumente cu valoare istorică și arhitecturală: Clădirea Cazino; Vechiul sediu al Primăriei Slănic Moldova; Placa memorială de la Izvorul 1; Pavilionul Central Racoviță; Inhalatorul; Unități de primire turistică construite în perioada 1920-1930 (vilele Liliana, Rica, Păltiniș, Pufu, Palas, Rândunica, Primăvara);

Monumente de artă religioasă: Biserica Ortodoxă „Sf. Ilie”; Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt”; Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului”;

Aflată deja în fazele de început, amenajarea pârtiei de schi din oraș va impulsiona activitatea turistică din stațiune prin dezvoltarea sporturilor de iarnă, sporind numărul de turiști și reducând sezonalitatea turistică.

Printre tipurile de turism practicabile în Slănic Moldova se numără:

– turismul balnear;

– turismul de odihnă și relaxare;

– turismul montan;

– turismul sportiv;

– turismul de week-end;

– turismul de evenimente;

– agroturismul.

Turismul balnear este specific zonei deoarece Stațiunea Slănic Moldova se află la marginea aureolei mofetice, aceasta având un rol important în mineralizarea mai complexă a apelor din zonă, în sensul că pe lângă mineralele din depozitele locale întâlnim în unele cazuri un important conținut de bioxid de carbon, care schimbă componența apelor minerale, ele devenind și carbogazoase. Fenomenul este în favoarea apelor minerale de aici, ele devenind mai complexe în ceea ce privește compoziția și mai valoroase din punct de vedere terapeutic. Stațiunea dispune de 20 de izvoare mediu și puternic mineralizate cu valori terapeutice corespunzătoare tratării unor boli cum ar fi: hepatite cornice, colicistite, afecțiuni renale, hepato- biliare, gastrite hiperacide, ulcer etc. Potențialul balnear al stațiunii Slănic Moldova este un criteriu definitoriu, constituind elementul de bază în selectarea stațiunilor, evidențiat prin natură și debitul sau capacitatea resurselor.

Turismul montan se poate practica datorită poziționării stațiunii Slănic Moldova la poalele Munților Nemira, de unde face ca de aici să plece o serie de trasee dar nu numai din această zonă. Astfel că există o serie de trasee atât marcate cât și nemarcate care îi poartă pe turiști prin stațiune cât și pe culmile cele mai înalte ale Nemirei. Descrierea traseelor turistice este făcută diferențiat, în funcție de gradul de dificultate, posibilitățile de orientare, existența și calitatea marcajului. În Munții Nemira nu există stîlpi indicatori cu săgeți nici pe culme la intersecția mai multor trasee turistice și nici în localitățile și punctele de pornire în drumeție de la poalele munților. Pînă în prezent munții sunt puțin umblați de turiști și informații asupra locurilor străbătute se pot obține doar de la stâne sau cabane forestiere.

Diferența de nivel pentru fiecare traseu turistic este determinată între altitudinea maximă și altitudinea minimă a traseului, iar timpul de parcurgere este stabilit pentru un turist cu resurse fizice modeste. În afară de traseele turistice de picior s-a considerat a fi utilă prezentarea unui traseu în circuit, în jurul munților, fragmentat în etape, pentru cicloturism și turismul auto, cu referiri la obiectivele turistice accesibile ușor de la calea rutieră pe care se desfășoară.

Turismul cultural-istoric un alt tip de turism cu potențial de dezvoltare, valorificând însemnătatea deosebită a luptelor purtate în zonă în primul război mondial. Turismul cultural de cunoaștere și de informare este susținut de valorile și monumentele istorice și arhitecturale ale zonei. Luptele din Primul Război Mondial ce au avut loc pe vârful Cireșoaia aduc un surplus de încărcătură istorică orașului Slănic Moldova. Astăzi se păstrează o serie de obiective precum troița comemorativă sau cimitirul eroilor necunoscuți care amintesc de evenimentele din acea perioadă. Cimitirul comemorativ cu osuarul este amplasat în Slănic Moldova și cuprinde 100 de morminte și circa 3.500 de schelete ce aparțin eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Cimitirul a fost amenajat de societatea “Cultul eroilor” între anii 1930 – 1931.

Ca monumente de artă plastică se pot aminti busturile scriitorilor Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc, Ion Luca Caragiale, amplasate în parcul stațiunii. Casa de Cultură Cazino Slănic Moldova, fiind cea mai importantă instituție culturală de la nivel local, jucând un rol deosebit în organizarea evenimentelor cultural-artistice din oraș. Activitatea instituției este îngreunată de lipsa dotărilor și echipamentelor tehnice moderne, dar și de starea nesatisfăcătoare a sălii de spectacole din cadrul Casei de Cultură. Deși în localitățile componente Cerdac și Cireșoaia au existat două cămine culturale, acestea au fost desființate, clădirile în care își desfășurau activitatea fiind în prezent destinate altor activități. Construcția din Cireșoaia a fost preluată de parohia romano-catolică în scopul amenajării Centrului Social „Sf. Ioan” care cuprinde și o grădiniță și o sală de festivități, iar construcția din Cerdac a fost transformată în capelă catolică. La nivelul orașului Slănic Moldova există 4 biblioteci din care o bibliotecă este publică (Biblioteca Orășenească), iar 3 biblioteci sunt școlare. Avantajul turismului cultural provine din faptul că cererea este stabilă, solidă și nu ține cont neapărat de modă, așa cum este cazul turismului balneo climateric.

Un potențial deosebit de dezvoltare îl are agroturismul. Din prisma dezvoltării viitoare a orașului, agroturismul poate fi una dintre opțiunile viabile pe care le pot fructifica localitățile Cerdac și Cireșoaia.

Celelalte tipuri de turism(de weekend, relaxare și odihnă,evenimente) vin ca o completare, fiind o alternativă pentru a ține turiștii cât mai mult în stațiune și pentru a le oferii o diversitate a serviciilor, dar mai ales pentru a atrage diverse categorii de vârstă, pentru a elimina sezonalitatea și pentru a participa la prelungirea șederii turiștilor în stațiune..

Piața tursistică și Analiza SWOT

Făcând un chestionar pentru a obține opinia populației din Slănic am aflat că mai mult de jumătate (57,3%) dintre locuitorii orașului Slănic Moldova consideră că dezvoltarea actuală a turismului local nu se ridică la nivelul real al potențialului existent. Aceștia consideră că nu este promovată la nivelul resurselor și frumusețelor stațiunii, aceasta fiind principala cauză a absenței turiștilor mai ales străini pe lângă faptul că serviciile nu sunt foarte diversificate.

O primă problemă în opinia populației este lipsa zonelor de agrement, răspuns care indică atât insuficiența facilităților pe care le pune la dispoziție orașul/stațiunea pentru agrement dar și amenajarea necorespunzătoare sau insuficientă a celor existente.

Promovarea insuficientă a stațiunii este un alt aspect care nemulțumește populația din Slănic Moldova, cu atât mai mult cu cât, în ultima perioadă, promovarea atracțiilor turistice naționale și internaționale este din ce în ce mai prezentă pe canalele media naționale.

Alte probleme identificate sunt lipsa facilităților pentru activități sportive, lipsa posibilităților de distracție (în special în scopul atragerii turiștilor tineri), amenajarea insuficientă a izvoarelor cu apă minerală din stațiune, insuficiența atracțiilor turistice (oferta scăzută pentru petrecerea timpului liber, servicii turistice insuficient dezvoltate etc.) și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii turistice.

Cea mai importantă resursă pentru dezvoltarea orașului Slănic Moldova (nu doar a stațiunii), în opinia locuitorilor, este constituită de izvoarele minerale cu proprietăți curative recunoscute. Munții / peisajul montan reprezintă o altă resursă care, conform părerilor locuitorilor, trebuie valorificată pentru dezvoltarea orașului, împreună cu aerul curat al stațiunii.

Aproape 77% dintre locuitorii orașului consideră că pentru dezvoltarea turismului din Slănic Moldova ar trebui susținute activitățile turistice cu caracter sportiv, incluzând în această categorie sporturile de iarnă, pregătirea fizică a sportivilor de performanță, sporturile montane etc.

Populația consideră că și activitățile de agrement și divertisment trebuie dezvoltate în stațiune, atât pentru turiști dar și pentru localnici.

Având în vedere resursele montane ale zonei, o altă activitate considerată ca având potențial de dezvoltare este turismul montan. În această privință ar trebui amenajate mai multe trasee marcate, conservarea unor zone(rezervații) și promovarea unor activități ce se cuprind în turismul montan și anume ciclism, cățărări etc.

Deși au o frecvență redusă, o parte dintre răspunsurile primite fac referire la agroturism ca o activitate turistică cu potențial ridicat de dezvoltare. Întradevar cu susținerea această formă de turism ar avea șanse mari să aducă un plus stațiunii și să stârnească cât mai mulți turiști să își petreacă concediu/vacanța/weekendul în Slănic Moldova.Această formă de turism ar avea mari șanse deoarece sunt foarte mulți turiști ce își doresc să evadeze din cotidian, căutând o alternativă liniștită de petrecere a timpului liber.

Analiza SWOT

Această analiză pune în balanță punctele tari și oportunitățile cu puncte slabe și amenințările, scoțând în evidență că sunt într-un procent relativ ridicat dotarile și serviciile din stațiune însă nu sunt ne neglijat nici cele din urmă care par să fie destul de însemnate și care provoacă o lipsă acută de turiști. Pe baza analizei SOWT ar trebui să se facă un studiu amănunțit în urma căruia să se elimine riscurile și in aceleași timp punctele slabe.

Direcții de acțiune în dezvoltarea turismului în regiune

PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE

1. Dezvoltarea stațiunii

-Calitate ridicată a serviciilor turistice

-Publicitate și promovare

-Servicii diversificate – diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber

-Valorificarea superioară a resurselor locale

-Atragerea turiștilor în extrasezon

-Cooperare internațională

2. Îmbunătățirea condițiilor de trai

-Dezvoltarea infrastructurii publice

-Îmbunătățirea serviciilor publice

-Creșterea competitivității antreprenoriatului local

-Atragere investițiilor străine

3. Stoparea migrației tinerilor – Creșterea atractivității orașului pentru tineri

-Diversificarea economiei locale

-Dezvoltarea spiritului civic local

-Dezvoltarea evenimentelor socio-culturale

-Implicarea tinerilor în dezvoltarea localității

4. Protejarea mediului înconjurător

-Promovarea energiilor alternative

-Promovarea componentei de mediu în ofertele turistice

-Conștientizarea locală privind importanța mediului pentru dezvoltarea localității

-Educație pentru protecția mediului

-Îmbunătățirea managementului deșeurilor

-Măsuri privind protecția mediului – amenajări, limitarea accesului auto etc.

Pentru a putea înregistra o creștere în ceea ce privește dezvoltarea turismului este nevoie de a pune în practică pe mai multe direcții de acțiune a unor planuri de acțiune, ramificate pe mai multe segmente. În continuare va urma enumerarea câtorva planuri de acțiune ce vor duce la intensificarea masei turistice din Slanic Moldova.

PLANURI DE ACȚIUNE

Promovarea stațiunii Slănic Moldova

Declinul activității turistice din Stațiunea Slănic Moldova este cauzat și de promovarea insuficientă și de lipsaofertei turistice. În lipsa unei promovări corespunzătoare, notorietatea destinației turistice Slănic Moldova a fost diminuată considerabil iar potențialii turiști ai stațiunii au fost atrași de alte destinații turistice (unele fiind mai bine promovate). Numărul turiștilor a scăzut de la an la an, iar ponderea turismului de week-end a crescut din ce în ce mai mult, astfel că durata medie a sejurului a scăzut semnificativ. În plus, o mare parte a turiștilor care vin în stațiune în week-end nu aduc beneficii economice mediului de afaceri local (nu se cazează în unitățile de cazare, nu cumpără alimentele pentru picnic de la comercianții locali etc). Amplificate de recenta criză economică, aceste situații au contribuit semnificativ la declinul general al activităților economice din turism. Pentru orașul Slănic Moldova, turismul reprezintă cea mai importantă activitate economică, definind profilul orașului și având cel mai mare potențial de dezvoltare la nivel local.

Scopul: Creșterea numărului de turiști ai stațiunii Slănic Moldova

Obiective specifice:

Promovarea potențialului turistic al stațiunii Slănic Moldova;

Creșterea gradului de notorietate al stațiunii Slănic Moldova ca destinație turistică balneo-climaterică montană;

Realizarea unui cadru unitar de promovare pentru obiectivele turistice și pentru unitățile turistice din stațiunea Slănic Moldova;

Înființarea parcului de distracție

În contextul dezvoltării infrastructurii, serviciilor și promovării stațiunii Slănic Moldova, se impune diversificarea ofertei turistice a stațiunii prin dezvoltarea posibilităților de agrement, indiferent de sezon. Soluția propusă este un parc de distracții care să includă soluții de agrement diversificate dar care să aibă ca element central apa.

Scop: Îmbunătățirea atractivității stațiunii Slănic Moldova pentru creșterea numărului de turiști

Obiective specifice:

Dezvoltarea unui parc de distracții integrat;

Dezvoltarea infrastructurii de agrement a stațiunii, utilizabile atât în sezonul cald cât și în cel rece;

Promovarea apei ca element definitoriu și reprezentativ pentru stațiune;

Amenajarea hidroenergetică a râului Slănic

Scop: Reducerea consumului de energie electrică din surse neregenerabile

Obiective specifice:

Dezvoltarea capacității locale de producere a energiei nepoluante;

Reducerea problemelor de alimentare cu energie electrică a populației și a unităților economice;

Creșterea gradului de protecție împotriva inundațiilor a albiei râului Slănic;

Circuit de rafting

Oferta turistică a stațiunii Slănic Moldova nu este suficient de diversificată și dezvoltată, această situație afectând atractivitatea stațiunii pentru anumite categorii de turiști și contribuind la diminuarea duratei sejurului în stațiune. Amenajarea unui circuit de rafting se adresează unor categorii de turiști de nișă, fie amatori ai sporturilor de acest gen, fie turiști care aleg stațiunea pentru activități de teambuilding etc, dar contribuie la îmbunătățirea imaginii generale a destinației turistice Slănic Moldova.

Scop: Diversificarea ofertei turistice a stațiunii Slănic Moldova

Obiective specifice:

Amenajarea unei porțiuni a râului Slănic pentru practicarea activităților nautice;

Dezvoltarea posibilităților de agrement pe care le oferă stațiunea;

Creșterea numărului de turiști ai stațiunii;

Proiect integrat pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiune

Potențialul resurselor naturale ale stațiunii Slănic Moldova nu este valorificat corespunzător din cauza lipsei infrastructurii specifice și a amenajării insuficiente a celei existente. Astfel, zona de captare a izvoarelor și a gazelor mofetice necesită continuarea lucrărilor de modernizare, infrastructura de tratament balnear trebuie dezvoltată și modernizată, infrastructura de agrement acvatic lipsește etc. În condițiile în care nu se rezolvă aceste neajunsuri ale, competitivitatea stațiunii va fi afectată semnificativ, fiind afectată dezvoltarea activității turistice din zonă și chiar poziționarea stațiunii drept una dintre cele mai renumite destinații balneoclimaterice din țară.

Centru de formare în turismul balnear

România deține o treime din resursele izvoarelor termale din Europa, o parte dintre ele având proprietăți terapeutice unice pe continent, așa cum se găsește și în Slănic. În acest context, componenta balneară ar trebui să fie o prioritate pentru dezvoltarea turismului în regiune. Una dintre condițiile dezvoltării acestui tip de turism este îmbunătățirea serviciilor specifice, posibilă doar prin îmbunătățirea specializării resurselor umane din turismul balnear.

Scop: Îmbunătățirea serviciilor turistice balneare din România;

Obiective specifice:

Dezvoltarea serviciilor de specializare și perfecționare a resurselor umane din turismul balnear;

Îmbunătățirea specializării resurselor umane din turismul balnear;

Sistem de parcări

În lunile în care activitatea turistică din stațiunea Slănic Moldova înregistrează valori maxime, spațiile publice din oraș (zone pietonale, spații verzi, străzi, parcări private etc.) sunt ocupate de autovehiculele turiștilor. O mare parte dintre aceștia aleg să vină în stațiune pentru picnic sau agrement, generând de multe ori deșeuri și disconfort locuitorilor și celorlalți turiști. Este afectat aspectul general al stațiunii și al zonei. Situațiile de aglomerație rutieră se manifestă și în zonele intens circulate de pietoni, fiind afectată siguranța acestora. Accesul auto în zona stațiunii afectează calitatea aerului, cauza principală fiind noxele emise de autovehicule. Prin parcarea neregulamentară a autovehiculelor se îngreunează accesul turiștilor la obiectivele turistice din zonă.

Scop: Îmbunătățirea aspectului general al stațiunii Slănic Moldova

Obiective specifice:

Decongestionarea spațiilor publice din stațiunea Slănic Moldova, în perioadele de vârf al activității turistice;

Îmbunătățirea accesului turiștilor la obiectivele turistice din oraș;

Creșterea gradului de siguranță al turiștilor stațiunii Slănic Moldova;

Sporirea încasărilor la bugetul local al orașului Slănic Moldova;

Reducerea poluării mediului cauzată de gazele de eșapament;

8. Proiect de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și manageriale din domeniul turistic

Scop: Îmbunătățirea calității serviciilor turistice din orașul Slănic Moldova;

Obiective specifice:

Dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale din sectorul turistic local;

Promovarea bunelor practici din domeniul turistic;

Informarea antreprenorilor și managerilor din turism cu privire la tendințele actuale ale turismului;

Informarea antreprenorilor și managerilor din turism cu privire la posibilitățile de dezvoltare a afacerilor din turism;

Telecabină

Una dintre facilitățile turistice pe care le oferă turiștilor stațiunile montane dezvoltate este transportul pe cablu (telescaun, telecabină, telegondolă etc.), foarte atractiv pentru turiști, cu o largă adresabilitate și cu un impact extrem de redus asupra mediului înconjurător.

Scop: Dezvoltarea ofertei turistice a stațiunii Slănic Moldova pentru creșterea numărului de turiști;

Obiective specifice:

Construire traseu de transport pe cablu;

Construire clădire panoramică;

Programe, fonduri și alte instrumente europene posibile de folosit

Intervențiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a orașului Slănic Moldova pot fi realizate prin susținerea financiară din bugetul local, din fonduri nerambursabile guvernamentale, din fonduri nerambursabile europene sau din fonduri rambursabile (de genul creditelor). La aceste surse de finanțare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluția potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.

Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a proiectelor locale prezintă avantaje și dezavantaje. În primul rând, susținerea proiectelor din bugetul local este cea mai puțin recomandată soluție deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă.

Fonduri de finanțare nerambursabilă

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale, pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creșterea economică a statelor membre ale Uniunii și de a conduce la reducerea disparităților dintre regiuni. Ele nu acționează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuții din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară și contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acțiuni complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaționale și sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare.

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervențiilor FSE este de a susține statele membre să anticipeze și să administreze eficient schimbările economice și sociale.

FSE finanțează următoarele priorități:

– Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;

– Creșterea accesului și a participării pe piața muncii;

– Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.

În același timp, în regiunile mai puțin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergență, FSE susține:

– Investițiile în capital uman, în special prin îmbunătățirea sistemelor de educație și formare;

– Acțiuni având drept scop dezvoltarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice, la nivel național, regional sau local.

Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României pentru Fondul Social European 3.684 mil. €, respectiv 19,2% din totalul FSC.

FSE în România finanțează două programe operaționale:

– Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), cu o alocare financiară FSE de 3.476 mil. € (18,1% din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC));

– Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, cu o alocare financiară FSE de 208 mil. € (1,1% din FSC).

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale.

FEDR finanțează:

– ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;

– infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și transporturi;

– instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni;

– măsuri de asistență tehnică.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională:

– convergență;

– competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;

– cooperare teritorială europeană.

În România, în perioada 2007-2013, FEDR finanțează proiecte în valoare totală de 8.976.466.066 Euro, în cadrul Programelor operaționale și axelor prioritare aferente acestora:

– Programul Operațional Regional (POR) este finanțat din FEDR, cu suma de 3.726.021.762 euro;

– Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice (PO – CCE) este finanțat din FEDR, cu suma totală de 2.544.222.109 Euro;

– Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport) este finanțat și din FEDR, cu suma totală de 1.289.332.210 Euro;

– Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) este finanțat din FEDR, cu suma totală de 1.236.652.195 Euro;

– Programul Operațional Asistenta Tehnică (PO – AT ) este finanțat din FEDR, cu suma totală de 170.237.790 Euro.

FEDR finanțează și următoarele programe de cooperare transfrontalieră:

– Programul operațional de cooperare transfrontalieră România—Bulgaria 2007—2013;

– Programul operațional de cooperare transfrontalieră Ungaria—România 2007—2013;

– Programul de cooperare transnațională „Sud-Estul Europei”;

– Programul de cooperare interregională INTERREG IVC;

– Programul de cooperare interregională URBACT II;

– Programul de cooperare interregională INTERACT II;

– Programul de cooperare interregională ESPON 2013.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, începând cu 2007 și până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, și FEADR se va baza pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

Fondurile FEADR disponibile pot fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 și Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Bugetul total disponibil pentru finanțările prin PNDR este de 6.875.817.062 Euro.

Fondurile nerambursabile FEADR, disponibile prin PNDR, vor fi acordate pentru dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural și pentru următoarele tipuri de investiții private: Modernizarea exploatațiilor agricole (Axa I);

– Creșterea valorii economice a pădurilor (Axa I);

– Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și silvice (Axa I);

– Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii (Axa I);

– Diversificarea activităților nonagricole (Axa III);

– Sprijin pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III);

– Încurajarea activităților turistice (Axa III);

– Servicii de bază pentru economia și populația rurală (Axa III).

Orașul Slănic Moldova nu este eligibil pentru finanțarea prin PNDR, cu toate că localitățile Cerdac și Cireșoaia prezintă un puternic caracter rural. Pentru următoarea perioadă de programare se recomandă definirea unei zone rurale în componența orașului, incluzând teritoriile pretabile din cele două localități.

Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cu un produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să-și stabilizeze economiile. Acesta susține acțiuni în cadrul obiectivului „Convergență” și se află sub incidența acelorași reguli de programare, de gestionare și de control ca în cazul FSE și FEDR.

Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii:

– rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană;

– mediu.

În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalității, consolidarea transporturilor publice etc.

In Romania, in perioada 2007-2013, FC va finanța proiecte în valoare totală de 6.522.423.028 Euro, în cadrul următoarelor Programe operaționale:

– Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport), finanțat din FC, cu suma de 3.276.605.085 Euro,

– Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu), finanțat din FC, cu suma de 3.275.817.943 Euro.

Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (ENPI)

Politica europeană de vecinătate are drept obiectiv sprijinirea proceselor de reformă politică, economică și socială în următoarele țări din vecinătatea Uniunii Europene: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Egipt, Georgia, Israel, Iordan, Liban, Libia, Republica Moldova, Maroc, Teritoriul Palestinian Ocupat, Siria, Tunisia și Ucraina. Prin intermediul politicii europene de vecinătate, se dorește consolidarea prosperității, a stabilității și a securității, promovarea economiei de piață și a dezvoltării durabile, printr-un dialog continuu cu fiecare țară parteneră.

Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat ENPI este de aproximativ 12 miliarde de euro.

Conform Documentului Strategic de cooperare transfrontaliera in perioada 2007-2013, activitățile eligibile pentru finanțare vor trebui să răspundă unuia dintre cele patru obiective ale ENPI:

– Promovarea dezvoltării economice si sociale;

– Abordarea unor problematici de interes comun;

– Asigurarea unor granițe sigure si eficiente;

– Promovarea unor acțiuni de tip “People to People”.

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluție general recomandată și promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariția recentă a Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse.

În orașul Slănic Moldova există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii, un exemplu concret fiind cel al sistemului de parcări. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii și activități, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât și sectorul non-profit.

Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obținere a finanțării pentru proiectele de investiții. Costurile aferente creditelor sunt mari și implică și un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situație de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităților de investiții pe termen scurt și mediu, deoarece administrația publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât și pentru atragerea de fonduri nerambursabile.

Consiliul Local al orașului Slănic Moldova a accesat o serie de credite pentru realizarea (cofinanțarea sau finanțarea integrală) a investițiilor de importanță capitală pentru dezvoltarea locală și pentru susținerea intervențiilor locale strict necesare. Cu toate acestea, legislația națională care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate sau noi nu este aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanțarea proiectelor europene. În acest context, se recomandă contractarea unei linii de credit sau emiterea de obligațiuni pentru asigurarea cofinanțării proiectelor viitoare și a plății TVA-ului aferent.

Estimarea bugetară a măsurilor propuse a luat în calcul standardele de cost actuale, eventualele estimări realizate în baza unor studii de fezabilitate existente, valoarea proiectelor similare în implementare sau implementate de curând etc. Stabilirea valorilor estimative a urmărit indicatorii incluși în țintele cheie.

În conformitate cu viziunea, obiectivele și planurile sectoriale de acțiune, a fost elaborat un set de proiecte pe care Consiliul Local Slănic Moldova își propune să le utilizând în special fonduri din surse de finanțare nerambursabile. Aceste proiecte sunt incluse în Portofoliul de proiecte al strategiei de dezvoltare și presupun un larg parteneriat cu instituțiile publice, mediul de afaceri și societatea civilă.

Din cele 20 de proiecte incluse în portofoliu, au fost selectate 4 proiecte pentru care au fost redactate fișe de proiect. Acestea includ mai multe informații, printre care: sustenabilitatea proiectului, coerența cu politicile existența, concordanța cu direcții și obiectivele din cadrul strategiei, grupuri țintă, etc.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei de dezvoltare a orașului Slănic Moldova au drept scop atât aprecierea gradului de realizare al activităților propuse de document, per ansamblu, cât și fundamentarea eventualelor revizuiri și modificări ale obiectivelor, țintelor, planurilor de măsuri și acțiuni.

Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată în permanență de către un birou/departament al Primăriei Orașului Slănic Moldova, desemnat prin decizie a Primarului. Monitorizarea va consta în verificarea implementării în perioada programată a activităților, colectarea datelor necesare pentru popularea bazei de date a indicatorilor de evaluare etc. Această activitate contribuie și la o îmbunătățire a coordonării proiectelor realizate la nivel local cu cele realizate la nivel județean și regional.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor propuse inițial cu situația dezvoltării orașului la diferite momente. Prin activitatea de evaluare se stabilește, în funcție de contextul socio-economic de la acel moment, valabilitatea a obiectivelor, în special a celor sectoriale.

Evaluarea implementării strategiei presupune analiza evoluției indicatorilor de evaluare, prezentați în anexa documentului, și a stadiului la care aceștia se află în funcție de țintele aferente stabilite pentru fiecare sector.

Evaluarea va fi realizată de către departamentul care va realiza și activitatea de monitorizare. La o perioadă stabilită de Primarul orașului Slănic Moldova (se recomandă perioade nu mai mici de 1 an), acest departament va prezenta în plenul Consiliului Local un raport de evaluare a implementării strategiei care va conține situația indicatorilor de evaluare. În baza acestei situații, departamentul va propune eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei.

Se recomandă ca, la perioade mai mari de timp (3-5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze o revizuire a documentului strategic. Pentru perioada de implementare a Strategiei de dezvoltare a orașului Slănic Moldova (2010-2020) se recomandă ca o primă revizuire a documentului să fie realizată în anul 2013, mai exact în momentul în care vor fi disponibile toate informațiile cu privire la disponibilitatea fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare.

O altă revizuire este recomandată la sfârșitul anului 2017-începutul anului 2018, când va fi finalizată o serie importantă de investiții prevăzute de Strategiei și când, conform previziunilor actuale, România va fi adoptat moneda unică europeană.

Concluzii

În urma celor scrise mai sus putem spune că piața turistică din Slănic Moldova este bine dezvoltată doar pe anumite sectoare, însă mai este mult de lucru în ceea ce privește serviciile și amenajarea antropică. De asemenea mai este de lucrat și la partea de promovare a stațiunii, de aceea consiliul local și primăria au cerut susținere atât de la Uniunea Europeană cât și din alte sponsorizări. În cadrul Strategiei de dezoltare a orașului Slănic Moldova există mai multe planuri de dezvoltare pe mai multe direcții și perioade de timp, prin care se încearcă umplerea acelor deficite ccare duc la apariția sezonalității. De asemenea prin aceste direcții de dezvoltare se încearcă și creșterea duratei medii de ședere a turștilor în stațiune. Potențialul natural este destul de atractiv însă mai este de lucrat la partea antropică. Așadar trebuie urmărită în permanență analiza SOWT petru a face pe cât posibil în timp să se înlăture riscurile care vin odată cu amenințările.

Bibliografie

Strategia de dezvoltare a orașului Slănic Moldova

primariaslanicmoldova.ro

slanicmoldovaperlamoldovei.ro

catalog-slanic.ro