Statiul Silvic Periurban din Jurul Bucurestiului

CAPITOLUL I

Stațiul silvic periurban din jurul Bucureștiului

”Și tu Brutus ?” – aceasta este întrebarea pe care Caesar, [NUME_REDACTAT] Roman i-a adresat-o fiului său vitreg atunci când acesta l-a înjunghiat, ahtiat fiind după puterea tatălui său și prestigiul de care se bucura acesta.

Aceiași întrebare ne-ar putea fi adresată și nouă, românilor, și nu numai, de către aurul nostru verde. În anii de glorie a pădurilor românești , acestea acopereau 60-70 % din suprafața hotarului carpato-danubiano-pontic. Istoria ne pune la dispoziție mărturii grăitoare ale mai multor capete încoronate despre bogăția cu care am fost înzestrați, accentuând rolul ocrotitor al pădurilor în viața oamenilor.

Oamenii peșterilor s-au bucurat de minunățiile oferite de către pădure, însuși Traian a respirat aerul îmbietor a pădurilor noastre și și-a încântat privirea cu peisajele răpitoare, Ștefan cel Mare, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] au biruit armatele dușmane în inima pădurilor noastre, chiar și rezistența împotriva regimului comunist s-a desfășurat în munții împăduriți ,munți verzi ce le-a oferit regaliștilor/democraților forța și tăria de a lupta împotriva unui regim criminal.

Din păcate , în prezent o parte considerabilă din întreaga suprafață ce îmbracă România este bolnavă din cauza degradării, incapabilă să funcționeze, unele păduri fiind chiar fără vegetație forestieră, necesitând ample și costisitoare lucrări de reconstrucție economică.

Procentajul real al terenurilor forestiere a țării raportat la pădurea funcțională nu depășește 23%.

Deși pădurea suferă și din cauza unor factori externi, cum ar fi în principal încălzirea globală, un exemplu elocvent putând fi considerat schimbarea la nivelul structurii solului, apariția din ce în ce mai mult al procesului de aridizare, putând fi observate în unele zone perimetre ce prezintă semne ale unui posibil proces de deșertificare, aceasta se zbate să trăiască deși în realitate este o muribundă.

Acest fenomen se manifestă în special în zonele de câmpie din [NUME_REDACTAT], Sudul si Sud-Estul țării dar și în [NUME_REDACTAT]. Manifestări ale fenomenelor precum alunecări de teren,distrugerea infrastructurii de transport din cauza inundațiilor , colmatarea lacurilor de acumulare se produc preponderent în zona montană, a dealurilor și colinelor.

Pe lângă aspectele ce distrug rolul hidrologic, geomorfologic (diminuarea eroziunilor), edafic (relația de intercondiționare manifestată între sol și pădure, prin rădăcinile sale, pădurea contribuie la formarea solurilor, la dezintegrarea rocilor , menținerea umidității și îmbunătățirea structurii edafice) se adaugă și rolul produselor medicinale și nemedicinale pe care pădurea ne-o oferă. Plante precum zmeur (Rubus idaeus), merișor (Vaccinium vitis idaea), muguri de pin (Pinus sylvestris) folosite fie în industria alimentară, fie în cea farmaceutică.

Un alt rol pe care pădurea îl are este importanța ei igienico-sanitară manifestându-se prin reducerea gradului factorilor climatici ( precipitații, radiații solare, vânt) dar și curățarea aerului de substanțe nocive precum noxele emise de numărul din ce în ce mai mare de autoturisme, fumul de pe plantațiile din vecinătate cât și cel emis de marii magnați industriali.

De asemenea pădure mai exercită și rolul estetic asupra locuitorilor din fermecarea privirii cu peisaje impresionante dar și rolul psihic prin detensionarea stării de spirit a oamenilor.

Localizare și dimensiuni

Expresia ”Codru-i frate cu românul” s-a născut datorită grijii pe care arborii seculari au manifestat-o față de poporul român , apărându-i în vremuri de răstriște, hrănindu-i asemenea unei mamei . Generația noastră este obligată să luptăm cu forțele răului, care doresc distrugerea acestui superb ”locaș sfânt” pentru a rămâne intact și de neînvins.

Cel mai important atribuit al administrației silvice actuale este asigurarea gospodăririi durabile a fondului forestier .

Principalul element de stabilitate în natură îl reprezintă extinderea suprafeței pădurilor și păstrarea fondului forestier în arealul lor natural. Fenomentul schimbărilor climatice pot fi micșorate și chiar oprite prin conservarea suprafețelor actuale ale pădurilor și prin sporirea întinderilor acesteia pe suprafețele terenurilor neproductive, care însumează o suprafață destul de mare în prezent.

[NUME_REDACTAT] Ilfov conduce ultimele rămășițe din milenarii Codrii ai Vlăsiei, în cadrul întinderilor fondului forestier fiind prezente componente de arboret deosebit de valoroase.

Pădurile administrate de [NUME_REDACTAT] Ilfov au un rol ecologic deosebit, un rol primordial privind protecția mediului, dat fiind amplasamentul acestora în imediata apropiere a [NUME_REDACTAT], ele constituind astfel un adevărat filtru pentru noxele emanate și o adevarată uzină de oxigen pentru aceasta.

Pădurea cu structura sa ecosistemică va trebui să satisfacă în contiuare cerițe multiple: protecția apelor, solului, climei, a biodiversității, realizarea de servicii de turism, recreere, pedagogice, aprovizionarea cu lemn a industriei de profil și populației cu lemn de foc și nu în ultimul rand, casă pentru vânat.

[NUME_REDACTAT] Ilfov dispune de un potențial material și uman care-i permite realizarea corespunzatoare a obiectivelor privind gospodărirea durabilă pe principii ecologice și economice a fondului forestier ce-l deține în administrare.

[NUME_REDACTAT] Forestier în proprietatea statului administrat de [NUME_REDACTAT] Ilfov la data de 31.10.2014 este de 19.426 ha , suprafață administrată de trei [NUME_REDACTAT] :

Ocolul silvic Brănești cu o suprafață de 4.946 ha

Ocolul silvic Snagov având suprafața de 9.495 ha

Ocolul silvic București cu 4.985 ha în patrimoniu.

Din totalul de 19.426 ha administrat de [NUME_REDACTAT] Ilfov 18.785 ha aparține de județul Ilfov , 77 de ha în componența județului Ialomița, 190 ha în județul Călărași și 374 ha apaținând municipiului București .

În subordinea [NUME_REDACTAT] Ilfov se află și terenuri proprietate privată în număr de 3.847 ha dintre care 3.499 ha în județul Ilfov, 259 ha în capitală, 83 ha pe raza județului Ialomița și 6 ha pe teritoriul județului Giugiu.

Tabel 1. Evoluția suprafeței fondului forestier în județul Ilfov între 2007- 2015

Grafic 1. Evoluția fondului forestier în județul Ilfov între 2007-2015

Conform graficului de mai sus se observă diminuarea constantă a fondului forestier până în anul 2014, în 2013 înregistrându-se cea mai mică valoare. Din 2014 suprafața administrată de [NUME_REDACTAT] Ilfov ( teren aflat în județul Ilfov) crește, ajungând în prezent la 18.785 în prezent .

Pădurile administrate de [NUME_REDACTAT] Ilfov sunt păduri încadrate în grupa I funcțională și au de îndeplinit ca funcție de protecție cea corespunzătoare categoriei de agrement – recreere. Prin amplasamentul lor limitrof Capitalei, în zilele toride de vară și de sărbătoare, aici zilnic un numar de circa 4000 persoane își petrec timpul liber. Cele mai frecventate trupuri de pădure sunt: Băneasa, Pustnicu, Cernica, Snagov-Parc, Râioasa, Corbeanca. În toate aceste zile personalul silvic este prezent în teren pentru a preveni faptele ilicite cum ar fi tăieri ilegale de arbori, aprinderea focului, aruncarea de gunoaie etc.

Pădurile aflate în administrarea [NUME_REDACTAT] Ilfov sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala forma de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană și în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeș, Ialomița). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de [NUME_REDACTAT] București este de 80 m.

Tot arealul cuprins în raza județului Ilfov se situează sub media pe țară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producție, dar și reînființarea perdelelor silvice de protecție a câmpurilor agricole, precum și mărirea suprafeței cu vegetație forestieră care să îndeplinească rolul de “ plămân verde “ al [NUME_REDACTAT]. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare și secetei sunt zonele din partea de sud și est a județului. De asemenea în lunca Argeșului, ca urmare a amenajărilor privind [NUME_REDACTAT] – Dunăre, excavațiilor și balastierelor instalate, au dus la modificarea registrului hidric, apa freatică scăzând cu 10-20 m, ceea ce a dus la dispariția vegetației din vecinatatea sa, fiind necesare lucrări de recontrucție ecologică deosebit de dificile.

Pădurile sunt dispuse astlfel :

În partea de Nord a capitalei se afla [NUME_REDACTAT] cu o suprafață de 341,54 ha , Afumați, [NUME_REDACTAT], Strava – Sindrilița (24,61 ha) , [NUME_REDACTAT] (444,67 ha), Dascălu – Creața, Socola (163,71 ha), Andronache (18,59 ha), Petrăchioaia (29,01 ha), Creața- Cernichii (155,71 ha), Voanța (77,22 ha), Țiganca (154,88 ha) , Runcu (177,65 ha), Buciumeni (141,78 ha) , Corbeanca (71,60 ha), Petrești, Tufăneni (8,36 ha), Balotești-Căciulați (568,27 ha)

În partea de Est se regăsesc pădurile Cernica (2058,06 ha), Pasărea, Pustnicu (845,15 ha), cu menționarea că în cadrul pădurii Pasărea(1039,9 ha) se afla un țarc de mistreți, suprafața fiind utilizată numai în acest scop.

Partea de sud este umbrită de pădurile Jilava(99,90 ha), [NUME_REDACTAT] și Măgurele(18,02 ha), [NUME_REDACTAT] (41,89 ha), Copăceni (91,53 ha) , Bartoneasa (231,14 ha)

Nord-vestul capitalei este mărginit de pădurea Râioasa (1377,87 ha), formată din Chitila și Titu, Șoimăneasa, [NUME_REDACTAT], Bogdana(1,60 ha), Roșu, Motoc(28,51 ha), Mogoșoaia(1,53 ha)

Dat fiind faptul că în mare parte [NUME_REDACTAT] și Snagov au fost amenajate în păduri parcuri prin dotarea lor cu restaurante/terase și spații de cazare, de asemenea fiind amenajate și cu baze de agrement precum cel nautic sau de altă natură , aceste păduri reprezintă principala atracție periurbană în materie de relaxare.

Organizarea spațiului verde silvic

În cadrul ROMSILVA – [NUME_REDACTAT] a Pădurilor își desfășoară activitatea unități teritoriale ce nu dețin personalitate juridică , direcții silvice precum și Institutul de Cercetare și [NUME_REDACTAT] , având personalitate juridică.

[NUME_REDACTAT] Forestier în proprietatea statului administrat de [NUME_REDACTAT] Ilfov la data de 31.10.2014 este de 19.426 ha , suprafață administrată de trei [NUME_REDACTAT] :

Ocolul silvic Brănești cu o suprafață de 4.946 ha

Ocolul silvic Snagov având suprafața de 9.495 ha

Ocolul silvic București cu 4.985 ha în patrimoniu.

Fondul forestier administrat de [NUME_REDACTAT] București este organizat din punct de vedere administrativ în 6 districte și 30 de cantoane .

Sursa: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Brănești este repartizată din punct de vedere administrativ în 16 cantoane silvice organizate în 3 districte după cum reiese din tabelul următor :

Sursă : [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] teritoriul U.P. II Pasărea există o unitate amenajistică (61M) cu o suprafață de 0,11 ha care este în prezent ocupată de fostul bloc de locuințe al ocolului silvic și garajele proprietarilor.

Pe teritoriul U.P. V Pustnicu există două unități amenajistice (23M și 41M) cu o suprafață de 2,17 ha. Ptima unitate amenajistică este construită din fostul canton silvic existent în acea subparcelă ce a fost ocupată și intabulată de fostul pădurar , iar ce-a de-a doua unitate este fostă tabară de elevi ce în prezent este ocupată de echipa de fotbal locală.

În cadrul U.P. VI Cernica sunt 1,10 ha ocupați și litigii, respectiv u.a. 6M, 106M1, 106M2, 106M3 și 106M4. În primul caz , (u.a. 6M) terenul este ocupat cu o fostă tabară școlară, fiind amplasate căsuțe de lemn, aparținând [NUME_REDACTAT] București, iar în unitățile amenajistice 106M1, 106M2, respectiv 106M3 sunt sonde care la data intrării în vigoare a amenajamentului nu aveau aprobate scoateri temporare. Unitatea amenajistică 106M4 este formată din fostul poligon de antrenament al unității militare vecine.

Datorită faptului că până în prezent nu s-au putut încasa drepturile de folosință pentru aceste suprafețe, rezolvarea situației lor se va face în fața instanței de judecată.

Organizarea/ gospodărirea amenajamentelor silvice se face pe Unități de Producție.

[NUME_REDACTAT] este gospodărit și administrat prin [NUME_REDACTAT] în care sunt cuprinse ansamblul măsurilor silvo-culturale care sunt aplicabile arboretelor ce le cuprind. [NUME_REDACTAT] cuprinde pe lângă ansamblul de măsuri silvo-culturale și descrierea arboretelor .

O Unitatea de Producție cuprinde arborete cu o suprafață între 900-2000 ha în zona Ilfov și [NUME_REDACTAT] .

Speciile și grupele de specii ce intră în compoziția arboretelor administrate de [NUME_REDACTAT] Ilfov sunt: cvercinee 56% (din care 27 % stejar pedunculat), diverse tari 33% (din care 15% salcâm), diverse moi 10% (din care 6% tei) și rășinoase 1%.

Regimul aplicat este cel de codru cu regenerare din sămânță pe o suprafață de 17804 ha pentru cvercinee și cel de crâng pe suprafața de 1668 ha.

Majoritatea pădurilor sunt tinere, 80% sunt în primele clase de vârstă (I -22%, II -27% , III -31%), având o creștere medie anuală de 5,7 mc/an/ha. Consistența arboretelor se prezintă astfel: 95% au consistența >0,6, 4% au consistenta între 0,4 – 0,6 și numai 1% au consistența <0,4. 50% sunt arborete cu o productivitate mijlocie, 28% au o productivitate superioară și numai 22% sunt de productivitate inferioară.

Posibilitatea pădurilor este de 72 mii mc, din care 56 mii mc produse principale, 9,6 mii mc produse secundare și 6,4 mii mc produse de igienă. S-au identificat 25 tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai bine reprezentate sunt: șleaul normal de câmpie 27%, stejăreto-șleau normal de câmpie 26% și ceret normal de câmpie 13%.

[NUME_REDACTAT] Ilfov valorifică anual 72.000 mc masă lemnoasă din care 37.000 mc prin agenți economici atestați și 35.000 mc prin exploatarea acesteia în regie proprie.

Principalul inamic al perioadei ce o traversăm este faptul că stejarul este în regres continuu, acesta fructifică din ce în ce mai rar și din ce în ce mai puțin, fapt ce grevează negativ asupra lucrărilor de regenerare. Anual, în pepinierele [NUME_REDACTAT] Ilfov se produc aproximativ 300 mii buc. puieți necesari lucrărilor de regenerare, ele reprezentând cartea de vizită a silvicultorilor ilfoveni.

Pentru asigurarea condițiilor optime de dezvoltare și conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, anual se execută lucrări de îngrijire pe o suprafață de 695 ha din care: 5 ha degajări, 90 ha curățiri și 600 ha rărituri.

Protecția pădurilor periurbane

O pădure certificată este o una bine gospodărită, unde nu au loc tăieri ilegale, lemnul este recoltat ținând cont de principiile sociale, culturale și de mediu și nu sunt folosite substanțe chimice foarte puternice pentru combaterea dăunătorilor, fiind protejate atât cursurile de apă, cât și biodiversitatea

Certificarea pădurilor este o sintagmă nou apărută în domeniul silviculturii, deși anul lansării acestei sintagme a fost n anul 1990, atunci când un grup de oameni (specialiști, business men, ONG-uri și organizații de mediu) au conceput acest mod de îmbunătățire a stării de sănătate a pădurilor și crearea unei pieței deschise destinate furnizorilor de lemn.

Spațiul silvic a avut de suferit mai alea din cauza creșterii demografice ,dar și din cauza dezvoltării industriale.

În ceea ce privește constrangerea demografică , întrebarea de pe buzele majorității cercetătorilor și silvicultorilor se referă la numărul de populație pe care planeta noastră îl poate suporta.

Ete un fapt mai mult decât cunoscut acelas că rolul pădurilor în viața oamenilor a fost, este și va fi unul extrem de important. Pădurea întruchipează ” o mamă verde” ce dăruiește elixirul tinereții, sacrificându-si viața pentru ai săi copilași.

În acest context s-a creionat tot mai profund ideea elaborării unor mijloace de prevenție a mediului înconjurător.

Acum aproximativ 22 de ani , a luat naștere organizația non-gurvernamentală [NUME_REDACTAT] Council (FSC) al cărui scop principal este susținerea managementului pădurii, având în vedere aspecte sociale și economice, dar în special protejarea mediului înconjurător, în cazul nostru PĂDUREA .

Acest echivalent al certificatului de garanție a calității, oferă posibilitatea consumatorilor să pună bazele unui mediu protejat și să aleagă produse ce provin din păduri gospodărite corespunzător.

Pe lângă acest [NUME_REDACTAT] Council s-a înființat ulterial și Programme for the Endorsement of [NUME_REDACTAT] schemes, numele inițial al acestei organizații fiind [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

Cele două organizații non-guvernementale și-au propus să folosească atât axa politică cât și cea economică în vederea asigurării unei verificări mai sigure a gestionării aurului verde.

În ultimii ani, în tot mai multe țări procesul de certificare al pădurilor a sporit.

Certificarea pădurilor la nivel național s-a lansat în naul 2000, atunci când pe piața lemnului s-a dorit dovedirea apartenenței produselor la pădurile gospodărite durabil.

În acest sens s-au făcut mai multe demersuri în vederea amenajării unei suprafețe de aproximativ 31.000 ha în județul Neamț, lucrările finalizându-se în anul 2002.

Certificarea pădurilor se face numai la cerința proprietarului/administratorului spațiului silvic respectiv. Evaluarea managementului forestier este efectuată de către un auditor extern, având ca suport standardele clar definite.

ONG-ul [NUME_REDACTAT] Council a întocmit un set de principii și criterii în număr de 10, respectiv 56 ce pun accentul pe aspecte ce țin de mediul social și economic al managementului pădurilor dar și de mediul înconjurător.

Există mai mulți pași ce trebuie urmați pentru a fi dobândită certificarea, pași precum :

Primul pas îl reprezintă APICAREA semnificând solicitarea aplicantului către un organism acreditat, completând Formularul de Aplicare, ce pune la dispoziția aplicantului informații generale privind [NUME_REDACTAT], dar și despre firma ce se ocupă de prelucrarea lemnului.

A doua etapă este considerată a fi necesară în majoritatea cazurilor. Scapul PRE-EVALUĂRII este acela de a identifica disfuncționalitățile existente și de a le îndepărta. De acest lucru se ocupă managerul împreună cu auditorul ce efectuează o analiză evidențiind punctele forte și punctele slabe care ar putea îngreuna procesul de obținere a certificării.

REZOLVAREA NECONFORMITĂȚILOR este execuată de către managerul forestier ce trebuie să alinieze aspectele negative la standardele impuse de FSC prin corectarea acestora. După rezolvarea acestora, se poate realiza evaluarea managementului forestier.

CONSULTAREA STAKEHOLDERILOR reprezintă procesul în care sunt chemate toate părțile interesate și totodată are loc procesul de transparență , hotărârile la această adunare fiind făcute publice.

EVALUAREA PRINCIPALĂ oferă date suficiente despre respectarea principiilor și criteriilor de către spațiul verde silvic. Există și situații în care există nerespectarea totală sau parțială a cerințelor în ceea ce privește certificarea și cel care efectuează evaluarea decide dacă este vorbă despre o nerespectarea a cerinșelor minoră sau majoră.

ACORDAREA CERTIFICATULUI se face pe o perioadă de 5 ani în condițiile respectării principiilor și criteriilor enunțate de FSC

Alt pas îl reprezintă MONITORIZAREA periodică, cel mai adesea fiind anuală și evaluând respectarea în continuarea a cerințelor FSC , mai ales că standardele de certificare se actualizarea sau se completează cu prevederi specifice, apar modificări în ceea ce privește suprafața domeniului silvic

Ultima etapa aduce în prim plan RE-EVALUAREA pentru a putea menține statutul de certificare . Această re-evaluare se face înaintea de expirarea celor 5 ani de certificare.

Paza pădurilor periurbane din jurul capitalei este asigurată de către personal juridic angajat ce poartă denumirea de pădurari . Pădurile sunt structurate în cantoane silvice având o suprafață de 200-350 ha, în funcție de dificultatea terenului.

Privind protecția pădurilor în zona de studiu , principalii dăunători ai pădurii sunt omizile defoliatoare : Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata.

În anii de atac intens când polulația de omizi crește sunt aplicate tratamente cu substanțe biologice de combatere , aplicate prin stropi avio. În 2015 în [NUME_REDACTAT] aflat în subordinea [NUME_REDACTAT] Ilfov nu se vor face combateri , populația de omizi defoliatoare fiind în cantități nesemnificante , nefiind necesară combaterea avio a acestora.