Statistica

=== statistica ===

ss profesional

Obiective

StudiAnaliza relației dintre creativitate și succeul de față își propune să verifice rolul pe care îl au factorii de creativitate în determinarea succesului profesional.

Este de anticipat că persoanele cu un potențial creativ înalt să poată prezenta și un nivel ridicat al satisfacției profesionale, nivel asociat îndeosebi cu succesul profesional. De asemenea suntem interesați să studiem care dintre dimensiunile succesului profesional sunt legate de aspecte ale creativității.

Ipoteze și design de cercetare

În vederea realizării obiectivelor studiului de față, am proiectat un design de cercetare de tip corelațional prin intermediul căruia vom verifica următoarele ipoteze:

Ipoteza principală a studiului presupune că există o legătură puternică între succesul profesional și factorii care determină creativitatea. Avem de stabilit deci corelația dintre o variabilă caracteristică succesului profesional și factorii determinanți ai creativității

Prima ipoteză secundară presupune că există o relație între vârsta subiecților și factorii creativității, dar și între vârsta subiecților și succesul profesional.

A doua ipoteză secundară presupune că există o diferență semnificativă între bărbați și femei sub aspectul succesului profesional și al factorilor determinanți ai creativității.

Deși designul principal este un design corelațional, verificarea celei de-a doua ipoteze presupune utilizarea unui design de cercetare de tip factorial în care urmează să verificăm diferențele dintre bărbați și femei sub aspectul dimensiunilor studiate.

Instrumente

În vederea îndeplinirii obiectivelor cercetării și a verificării ipotezelor, am folosit, în cercetarea de față, o baterie de teste de creativitate și un chestionar de evaluare a succesului profesional.

Testele de creativitate

Testarea capacității de creativitate se realizează prin intermediul mai multor exerciții cu care se poate verifica rapiditatea răspunsului la stimuli diferiți, fiecare set de stimuli adresându-se unor dimensiuni ale puterii de creație. Există un număr de cinci subteste de creativitate, după cum urmează:

1. Fondul lexical

Sarcina subiectului este aceea de a completa două serii de câte 30 de spații libere cu cuvinte care încep cu două litere specificate. Timpul de lucru este de un minut pentru fiecare serie. Pentru prima serie se solicită subiecților scrierea cuvintelor care încep cu literele „re…” (de exemplu repetent) iar pentru a doua serie se vor scrie cuvintele care încep cu literele „br…” (de exemplu brigadier).

Pentru cotare se numără liniile completate corect, care formează cuvinte valide, inclusiv cele două exemple. Subiectul poate obține minim 0 puncte și maxim 60 de puncte.

2. Asocierea lexicală

Subtestul prezintă două secvențe de câte un minut în care i se solicită subiectului să formeze un număr de 30 de noțiuni redate prin contopirea a două sau mai multe cuvinte (de exemplu extra-ordinar) și prin completarea lor (de exemplu cântec de lebădă).

Se numără liniile completate cu cuvinte care au un sens logic. Subiectul poate obține între 0 și 60 de puncte.

3. Gândirea divergentă

Reprezintă un subtest ce evaluează gradul de dezvoltare al gândirii divergente. Constă în găsirea unei alte întrebuințări, în afara celei curente, pentru trei obiecte oarecare, întrebuințări care pot fi noi, neobișnuite însă logice. De exemplu un pix se poate folosi pentru a scrie sau desena. Însă îl mai putem utiliza pentru a amesteca în ceai, pentru a perfora hârtia sau pentru a bea băuturi răcoritoare pe post de ceai.

În formularul testului sunt date un număr de trei obiecte la care subiectul va trebui să găsească maxim 10 întrebuințări diferite. Timpul de lucru este de un minut pentru fiecare obiect, maxim 3 minute pentru întregul subtest.

Pentru fiecare obiect se numără utilizările care au un sens logic, fiecare primind câte 2 puncte. Se poate obține între 0 și 60 de puncte

4. Creativitate vizuală

Subiectului i se prezintă un număr de 12 imagini fără sens pe care acesta trebuie să le completeze în vederea construirii unei imagini concrete. După prezentarea unui exemplu, subiectului i se acordă zece minute pentru a rezolva sarcina.

Fiecare idee nouă propusă primește câte 5 puncte. Ideile derivate (soluții propuse care izvorăsc din sau sunt corelabile cu cele precedente) nu primesc decât un singur punct. Amplitudinea teoretică a scalei este cuprinsă între 0 și 60 de puncte.

5. Libera asociere

Sarcina de lucru este aceea de a privi o serie de opt imagini abstracte și furnizarea unui număr de șase definiții pentru fiecare. Se acordă câte un minut pentru fiecare desen, deci un total de opt minute.

Fiecare interpretare logică propusă va primi câte un punct. Dacă o imagine are toate cele șase interpretări logice completate, se adaugă un premiu de 1,5 puncte. Amplitudinea teoretică este cuprinsă între 0 și 60 de puncte.

Chestionarul de evaluare a succesului profesional

Chestionarul conține un număr de 30 de itemi grupați în 4 dimensiuni reprezentative pentru succesul profesional:

Aprecierea publică – reprezintă o dimensiune care evaluează, pe o scală de la 1 la 5, măsura în care subiectul este apreciat, din punct de vedere profesional, de către colegi și șefi. Conține șase itemi iar punctajul variază între 6 și 30 de puncte. Scorurile mici sunt reprezentative pentru o apreciere publică scăzută, scorurile mari sunt caracteristice unei aprecieri publice ridicate. Coeficientul de consistență internă Alfa-Cronbach a acestei scale, administrată pe un număr de 30 de persoane a fost de 0,69, fapt care indică o bună fidelitate a scorurilor.

Conducere/Expertiză – reprezintă o dimensiune care evaluează, pe o scală de la 1 la 5, măsura în care subiectul se află sau își dorește să se afle într-o funcție de conducere, valorizarea funcției de conducere ca indicator caracteristic succesului profesional. Conține șase itemi iar punctajul variază între 6 și 30 de puncte. Scorurile mici sunt reprezentative pentru insuccesul profesional ca derivat al funcției de conducere, scorurile mari sunt caracteristice unei percepții a succesului profesional ca derivat al funcției de conducere. Coeficientul de consistență internă Alfa-Cronbach a acestei scale, administrată pe un număr de 30 de persoane a fost de 0,75, fapt care indică o bună fidelitate a scorurilor.

Bani – reprezintă o dimensiune care evaluează, pe o scală de la 1 la 5, măsura în care subiectul consideră latura financiară ca fiind reprezentativă pentru succesul profesional. Conține șase itemi iar punctajul variază între 6 și 30 de puncte. Scorurile mici sunt reprezentative pentru o scăzută a laturii financiare, scorurile mari sunt caracteristice unei ridicate sub acest aspect. Coeficientul de consistență internă Alfa-Cronbach a acestei scale, administrată pe un număr de 30 de persoane a fost de 0,87, fapt care indică o bună fidelitate a scorurilor.

Poziția socială – reprezintă o dimensiune care evaluează, pe o scală de la 1 la 5, măsura în care poziția socială a subiectului reprezintă un indicator al satisfacției profesionale. Conține șase itemi iar punctajul variază între 6 și 30 de puncte. Scorurile mici sunt reprezentative pentru o non-aprecierea poziției sociale ca fiind factor al satisfacției profesionale, scorurile mari sunt unei aprecieri a poziției sociale ca fiind factor determinant al succesului profesional. Coeficientul de consistență internă Alfa-Cronbach a acestei scale, administrată pe un număr de 30 de persoane a fost de 0,67, fapt care indică o bună fidelitate a scorurilor.

La nivelul întregului chestionar, s-a obținut o consistență internă de 0,74 putând considera instrumentul ca fiind fidel. Scorul total se poate situa între 24 și 120 de puncte, scorurile mici fiind reprezentative pentru o satisfacție profesională scăzută iar cele mari caracteristice unei satisfacții profesionale ridicate.

Lotul de subiecți

Studiul a fost realizat pe un număr de 78 de subiecți, (ce sunt si de unde). Sub aspectul sexului, constatăm din figura 1 că un număr de 43 de persoane sunt bărbați (55,1%) iar 35 de persoane femei (44,9%). La fel cum ilustrează și graficul, lotul de studiu este echilibrat din acest punct de vedere.

Din punct de vedere al vârstei, cei 78 de subiecți studiați au o vârstă cuprinsă între 21 și 41 de ani, cu media de vârstă de 29,73 ani, mediana 29,5 ani și modulul 23 ani. Amplitudinea acestei distribuții este de 20 de ani iar abaterea standard de 5,82 ani.

Distribuția este o distribuție simetrică (Skewness=0,19; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,20; Eroarea standard Kurtosis=0,53), adică din punct de vedere al vârstei subiecților, asistăm la o mare eterogenitate a scorurilor în jurul mediei. Populația studiată este puternic eterogenă sub aspectul acestei variabile.

Deoarece distribuția scorurilor nu este una mezocurtică, ea nu poate fi considerată o distribuție normală, gaussiană.

Analiza și interpretarea datelor

Analiza datelor s-a realizat în SPSS versiunea 12.0, în care s-a procedat la definirea variabilelor, introducerea datelor și apoi prelucrarea acestora prin analiza distribuțiilor și stabilirea relațiilor existente între variabile pentru a putea mai apoi verifica ipotezele cercetării.

Analiza distribuției

Analiza distribuției s-a realizat pentru fiecare dintre cele nouă variabile incluse în planul de cercetare. Toate variabilele se află la un nivel de măsurare scalar și putem folosi, cel puțin la nivel teoretic, statistici parametrice. Analiza se realizează în vederea stabilirii normalității distribuției, fapt ce va ghida mai apoi tipul de statistici ce va fi utilizat.

Analiza simetriei și boltirii se va face după următoarea procedură:

Pe baza erorii standard Skewness (Kurtosis) se stabilește intervalul de încredere al simetriei (boltirii) la un nivel de încredere de 95%. Acest interval este format din plus/minus două erori standard Skewness (Kurtosis), cu limitele de interval incluse;

Se verifică dacă valoarea Skewness (Kurtosis) este inclusă în acest interval. Dacă valoarea este inclusă, distribuția este simetrică (mezocurtică). Dacă valoarea iese din interval la limita din stânga, distribuția este asimetrică negativ (platicurtică). Dacă valoarea iese din interval la dreapta, distribuția este asimetrică pozitiv (leptocurtică).

După cum se poate observa și în figura 3, distribuția rezultatelor celor 78 de subiecți la variabila „Fondul lexical” este o distribuție unimodală (modulul=13), simetrică (Skewness=0,17; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,20; Eroarea standard Kurtosis=0,53), având o eterogenitate mare a răspunsurilor în jurul mediei. Media scorurilor este de 28,87, mediana 28 iar abaterea standard 15,09. Amplitudinea distribuției este de 52 puncte și variază între un minim de 7 și un maxim de 59 puncte.

Din figura 4 rezultă că scorurile subiecților la variabila „Asociere lexicală” se distribuie unimodal (modulul=42), simetric (Skewness=0,03; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtic, cu o eterogenitate mare în jurul valorii medii (Kurtosis=-1,33; Eroarea standard Kurtosis=0,53) având media egală cu 29,24, mediana 28 și abaterea standard 12,71. Amplitudinea scorurilor este de 43 de puncte cuprinsă între un minim de 9 puncte și un maxim de 52 puncte.

Figura 5 indica distribuția scorurilor subiecților la variabila „Gândire divergentă” ca fiind o distribuție unimodală (modulul=48), simetrică (Skewness=-0,05; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,28; Eroarea standard Kurtosis=0,53) cu media 31, mediana 30,5 și abaterea standard 15,80. Amplitudinea scorurilor este situată între 5 și 55 puncte.

Distribuția scorurilor celor 78 de subiecți la variabila „Creativitate vizuală” este o distribuție unimodală (modulul=45), simetrică (Skewness=0,42; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică, cu o mare eterogenitate a răspunsurilor în jurul mediei (Kurtosis=-1,15; Eroarea standard Kurtosis=0,53), având media 31,5, mediana 31 și abaterea standard 11,47. Amplitudinea distribuției este de 40 de puncte între un minim de 10 puncte și maximum 50.

Ultima variabilă a testului de creativitate, „Libera asociere”, are o distribuție unimodală a scorurilor, cu modulul 18, simetrică (Skewness=-0,07; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,43; Eroarea standard Kurtosis= 0,53) cu media 31,47, mediana 32,5 și abaterea standard 12,72. Amplitudinea distribuției este cuprinsă între 10 și 50 și are 40 de puncte în valoare absolută.

În urma acestei analize constatăm că toate variabilele testului de creativitate nu prezintă o distribuție normală a scorurilor deoarece se încalcă caracterul normal boltit, toate distribuțiile fiind platicurtice. În această ordine de idei, scorurile sunt extrem de eterogene în jurul mediei. Distribuția diferențiază bine în jurul mediei, însă are probleme în diferențierea la extreme. Nefiind o distribuție normală, nu putem utiliza media ca indicator reprezentativ al tendinței centrale și, implicit, nici alți indicatori statistici derivați din medie.

Deoarece nu putem folosi media în analiza datelor, am efectuat corelația bivariată între variabilele testului de creativitate în vederea identificării factorilor care pot avea o putere predictivă mare asupra creativității. Corelația a fost realizată utilizându-se coeficientul de corelație „rho” Spearman, un coeficient de corelație a rangurilor.

Observăm existența unor corelații puternice, pozitive și semnificative între trei variabile: „Gândirea divergentă”, „Libera asociere” și „Creativitatea vizuală.” Astfel între „Gândirea divergentă” și „Creativitatea vizuală” există o corelație puternică, pozitivă și semnificativă (r=0,98; p<0,01) la fel ca și între „Gândirea divergentă” și „Libera asociere” (r=0,94; p<0,01) sau între „Creativitatea vizuală” și „Libera asociere” (r=0,95; p<0,01).

Datorită acestei corelații putem considera că nucleul predictiv al creativității este format din aceste trei variabile.

Variabila „apreciere publică” prezintă o distribuție unimodală a rezultatelor (modulul=21), simetrică (Skewness=-0,16; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică, cu o eterogenitate mare a scorurilor în jurul tendinței centrale (Kurtosis=-1,10; Eroarea standard Kurtosis=0,53). Media scorurilor este de 18,67, mediana 19 și abaterea standard 4,04. Amplitudinea distribuției este de 13 puncte între un minim de 12 și maximum de 25.

Din aceste considerente nu putem aprecia că distribuția scorurilor la nivelul variabilei „apreciere publică” respectă cerințele unei distribuții normale.

După cum se poate observa și în figura 9, distribuția rezultatelor celor 78 de subiecți la variabila „Conducere/Expertiză” este o distribuție bimodală (modulul=19 și 20), simetrică (Skewness=-0,17; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,17; Eroarea standard Kurtosis=0,53), având o eterogenitate mare a răspunsurilor în jurul mediei. Media scorurilor este de 17,12, mediana 18 iar abaterea standard 5,62. Amplitudinea distribuției este de 18 puncte și variază între un minim de 8 și un maxim de 26 puncte.

Deoarece distribuția scorurilor la această variabilă are un caracter bimodal și platicurtic, nu o putem considera o distribuție normală, gaussiană. Din acest motiv, prelucrările de date posibile vor rămâne, în continuare, la un nivel neparametric.

Din figura 10 rezultă că scorurile subiecților la variabila „Bani” se distribuie bimodal (modulul=18 și 20), simetric (Skewness=0,10; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtic, cu o eterogenitate mare în jurul valorii medii (Kurtosis=-1,32; Eroarea standard Kurtosis=0,53) având media egală cu 13,91, mediana 13,50 și abaterea standard 5,63. Amplitudinea scorurilor este de 19 de puncte cuprinsă între un minim de 5 puncte și un maxim de 24 puncte.

Figura 11 indică distribuția scorurilor subiecților la variabila „Poziție socială” ca fiind o distribuție unimodală (modulul=10 și 26), simetrică (Skewness=-0,06; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtică (Kurtosis=-1,28; Eroarea standard Kurtosis=0,53) cu media 18,71, mediana 18,5 și abaterea standard 5,56. Amplitudinea scorurilor este situată între 10 și 27 puncte.

Scorul total al satisfacției profesionale este reprezentat de suma scorurilor la cei patru factori componenți.

Scorurile subiecților se distribuie, la nivelul acestei variabile, unimodal (modulul=35), simetric (Skewness=-0,03; Eroarea standard Skewness=0,27) și platicurtic (Kurtosis=-1,28; Eroarea standard Kurtosis=0,53). Media scorurilor acestei distribuții este de 68,81, mediana 68,50 și abaterea standard 27,71. Amplitudinea acestei distribuții este de 69 de puncte, cuprinsă între un minim de 35 și un maxim de 104.

În urma acestor analize, am constatat că nu întâlnim o distribuție normală la nivelul nici unei variabile, deoarece toate variabilele au un caracter platicurtic. Acest lucru face imposibilă utilizarea mediei ca indicator al tendinței centrale și, prin urmare, a tuturor indicatorilor statistici derivați din medie. Analizele noastre ulterioare se vor baza pe statistici non-parametrice.

Analiza corelațiilor

Ipoteza principală afirmă existența unei legături puternice între succesul profesional și factorii care determină creativitatea. Una dintre variabile este reprezentată de satisfacția profesională iar celelalte variabile sunt factorii creativității. Datorită lipsei unei distribuții gaussiene, am utilizat coeficientul de corelație a rangurilor „rho” al lui Spearman.

Observăm existența unor corelații semnificative, pozitive și foarte puternice între satisfacția profesională și trei dintre factorii de creativitate investigați.

După cum puteți observa în tabelul numărul 1 și figura 13, există corelații pozitive, semnificative și puternice între satisfacția profesională și gândirea divergentă (r=0,89; p<0,01), între satisfacția profesională și creativitatea vizuală (r=0,88; p<0,01) dar și între satisfacția profesională și libera asociere (r=0,84; p<0,01).

Sub aspect psihologic, persoanele cu un nivel de satisfacție profesională ridicat se caracterizează printr-o gândire divergentă dezvoltată, creativitate vizuală, liberă asociere.

În figura 14, observăm că, dintre factorii de creativitate, nu corelează semnificativ cu satisfacția profesională un număr de două variabile și anume fondul lexical și asocierea lexicală.

Probabil că, datorită specificului eșantionului ales, criteriile de creativitate asociate succesului profesional se referă mai mult la gândirea divergentă și capacitatea de a imagina concret soluții decât la operarea cu un fond lexical.

Deoarece sistemul de cotare, pentru fiecare dintre cei 5 factori ai creativității este un sistem de cotare unitar, am putea asocia cei cinci factori de creativitate într-un scor global de creativitate. Astfel, obținem o nouă variabilă, numită „Creativitate”

Observăm o distribuție multimodală la nivelul acestei variabile, simetrică (Skewness=0,10; Eroarea standard Skewness=0,27) și mezocurtică (Kurtosis=-0,76; Eroarea standard Kurtosis=0,53) cu media 152,08, mediana 154 și abaterea standard 41,63. Amplitudinea acestei distribuții este de 183 de puncte, între un minim de 52 puncte și un maxim de 245 puncte.

Deși distribuția este multimodală, deoarece sunt îndeplinite simultan criteriile simetriei și ale boltirii, putem considera distribuția ca fiind una normală.

În ciuda acestui fapt, nu putem utiliza coeficientul de corelație Pearson în analiza legăturii dintre creativitate și satisfacție profesională deoarece cea de-a doua variabilă nu prezintă o distribuție normală.

Între satisfacția profesională și creativitate obținem un coeficient de corelație a rangurilor de 0,89 la un prag de semnificație mai mic de 0,01 ceea ce indică o legătură puternică, pozitivă și semnificativă.

În urma acestei analize s-a confirmat ipoteza principală a studiului conform căreia există o legătură între creativitate și satisfacție profesională. Am arătat persoanele creative au un nivel ridicat de satisfacție profesională, mai mult succes profesional, legătura dintre aceste două variabile fiind o legătură puternică. De asemenea am arătat și dimensiunile creativității care contribuie la creșterea gradului de satisfacție profesională

Pentru a verifica prima ipoteză secundară am realizat corelațiile dintre vârstă și cei doi indicatori globali ai creativității și satisfacției profesionale.

După cum se poate observa în figura de mai sus, nu există nici o legătură între vârsta subiecților și nivelul creativității și nici între vârstă și satisfacție profesională.

De asemenea nu am găsit corelații semnificativ între vârstă și nici unul dintre dimensiunile creativității sau satisfacției profesionale.

Putem spune, așadar, că vârsta nu reprezintă un factor de care să depindă nivelul de creativitate sau satisfacția profesională.

Cea de-a doua ipoteză secundară, care susținea existența unor diferențe semnificative între bărbați și femei sub aspectul succesului profesional și sub cel al creativității a fost testată utilizându-se testul de diferențe semnificative a rangurilor Mann-Whitney, similar testului „t” Student pentru eșantioane independente. Deoarece distribuțiile nu sunt normale, utilizarea testului „t” Student nu este posibilă deoarece acest test se bazează pe diferența dintre medii iar media nu este un indicator reprezentativ în acest caz.

După cum observăm în tabelul 3, nu există nici o diferență între bărbați și femei din punctul de vedere al creativității (Z=-1,56; p=0,11). Din punctul de vedere al satisfacției profesionale, observăm existența unei diferențe semnificative între bărbați și femei (Z=-2,03; p<0,05) în sensul că femeile au un nivel mai ridicat al satisfacției profesionale în comparație cu bărbații.

Pentru a vedea care dintre dimensiunile satisfacției profesionale contribuie la sensul acestei diferențe am administrat același test pentru fiecare dintre cei patru factori ai satisfacției profesionale

Din tabelul 4 constatăm existența unei diferențe semnificative între bărbați și femei sub aspectul unui număr de 3 factori: Aprecierea publică, Banii și Poziția socială. Un singur factor nu diferențiază între aceste două grupuri și anume factorul Conducere.

Din punctul de vedere al aprecierii publice, femeile consideră semnificativ mai frecvent în comparație cu bărbații că acest factor este un element determinant al succesului profesional (Z=-1,99; p<0,05). Similar, femeile apreciază semnificativ mai frecvent în comparație cu bărbații că banii (Z=-2,06; p<0,05) și poziția socială (Z=-2,07; p<0,05) reprezintă elemente definitorii ale succesului profesional.

Concluzii