Statie de Pompare Apa Uzata Industrial

Cuprins

PIESE SCRISE:

Foaie de capat

Cuprins 2

Tema proiectului de diploma 4

Subiectul temei 5

Date de baza 5

Continutul proiectului 5

Memoriu justificativ 6

Generalitati ale statiei de pompare 9

Rolul statiei de pompare 10

Schema de ansamblu 10

Amplasamentul statiei de pompare 11

Cladirea statiei de pompare 11

Utilajul de echipare a statiei de pompare 12

Instalatia hidraulica in statia de pompare 13

Exploatarea statiei de pompare 14

Masuri de protective a muncii 15

Tehnologia de executie a statiei de pompare 16

Calcule tehnologice 19

Determinarea diametrului economic 20

Determinarea tipului si numarului de pompe 21

Verificarea punctului de functionare 22

Determinarea cotei axului pompelor 26

Dimensionarea sistemului de vacuum 27

Dimensiunea sistemului de epuisment 30

Calculul structurii de rezistenta 31

Predimensionare 32

Predimensionare pe criteria de rigiditate 32

Predimensionare pe criteria de rezistenta 32

Dimensionarea elementelor 46

Plaseu cota 80,20 m 46

Grinda principal 47

Grinda secundara 49

Stalpi 52

Planseu cota 76,70 m 54

Pereti cuva 55

Radier 55

Bibliografie 57

Anexe 59

Pagini 114

=== Statie de pompare apa uzata industrial ===

Cuprins

PIESE SCRISE:

Foaie de capat

Cuprins 2

Tema proiectului de diploma 4

Subiectul temei 5

Date de baza 5

Continutul proiectului 5

Memoriu justificativ 6

Generalitati ale statiei de pompare 9

Rolul statiei de pompare 10

Schema de ansamblu 10

Amplasamentul statiei de pompare 11

Cladirea statiei de pompare 11

Utilajul de echipare a statiei de pompare 12

Instalatia hidraulica in statia de pompare 13

Exploatarea statiei de pompare 14

Masuri de protective a muncii 15

Tehnologia de executie a statiei de pompare 16

Calcule tehnologice 19

Determinarea diametrului economic 20

Determinarea tipului si numarului de pompe 21

Verificarea punctului de functionare 22

Determinarea cotei axului pompelor 26

Dimensionarea sistemului de vacuum 27

Dimensiunea sistemului de epuisment 30

Calculul structurii de rezistenta 31

Predimensionare 32

Predimensionare pe criteria de rigiditate 32

Predimensionare pe criteria de rezistenta 32

Dimensionarea elementelor 46

Plaseu cota 80,20 m 46

Grinda principal 47

Grinda secundara 49

Stalpi 52

Planseu cota 76,70 m 54

Pereti cuva 55

Radier 55

Bibliografie 57

Anexe 59

PIESE DESENATE:

DISPOZITIE GENERALA B1

INSTALATII HIDRAULICE B2

PLAN COFRAJ SI ARMARE PLANSEU COTA 80,20m B3

PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINDA SECUNDARA B4

PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINDA PRINCIPALA B5

PLAN COFRAJ SI ARMARE STALPII B6

PLAN COFRAJ SI ARMARE PLANSEU COTA 76,70 m B7

PLAN COFRAJ SI ARMARE CUVA B8

3. Tema proiectului de diploma

3.1. Subiectul temei:

Sa se dimensioneze structura de rezistenta a unei statii de pompare de recirculare a apelor uzate

industrial Q=800m3/h.

3.2. Date de baza:

Apa uzata se va transporta pe o aductiune cu lungimea de L=1000m. Diferenta de nivel intre nivelul apei

din bazinul de aspiratie si bazinul de refulare este Hg=40m.

Statia de pompare se gaseste amplasata in zona C (conform P100-2006), clasa de importanta IV

Terenul de fundare are modului de elasticitate de 300 daN/cm2, iar valoarea rezistentei admisibile σadm= 5,5 daN/cm2.

Structura litologica a amplasamentului:

– 0-0,90 m. Umplutura heterogena constituita preponderant fie din ballast si material prafos nisipos, argilos, fie din argile prafoase nisipoase cu pietris si fragmente de material de constructive, depusa necontrolat si cu o vechime de peste doi ani;

– 0,90-1,60 m. Prafuri nisipoase argiloase cafenii galbui cu trecere in baza la prafuri nisipoase si nisipuri fine prafoase galbene cafenii ruginii, cu cuiburi si noduli de oxizi, cu diseminarii calcaroase, micacee;

– 1,60-4,20 m. Nisipuri fine si medii galbene, micacee, cuartoase, monogranulare cu nodule de prafuri nisipoase cafenii si rare elemente de pietris mic;

– 4,20-8,40 m. Argile nisipoase cenusii galbui la partea superioara, cenusii vinetii si vinete la baza, stratificate, cu lentil si filme albicioase de nisipuri fine micacee, cu cuburi negre manganoase, cu rare concretiuni calcaroase si rare elemente de pietris mic.

3.3 Continutul proiectului:

Proiectul va cuprinde Determinarea caracteristicilor pompelor (tipul acestora, punctul de functionare,

instalatiile hidraulice) si calculul structurii de rezistenta a elementelor componente statiei

(dimensionarea planseu cota 80.20m, grinzi, stalpi, planseu cota 76.70m, cuva-radier si peretii)

4. Memoriu justificativ

Prin tema de fata s-a cerut alegerea amplasamentului de pompe, pentru captarea unui debit Q=800 m3/h de apa industrial uzata, dintr-n bazin de aspiratie si dimensionarea structurii de rezistenta ce adaposteste pompele.

Pe baza debitului ce trebuie pompat, Q=800 m3/h, inaltimea geodezica Hg=40 m, lungimea conductei L=1000 m si diametrul conductei de aductiune ales tehnico-economic Dn=500 mm, putem determina inaltimea de pompare Hp. Cu ajutorul inaltimii de pompare putem determina pompa necesara. Astfel s-a ales pompa de tipul RDP 200-150-400, pompa ce asigura un debit de Q1pompa=360 m3/h=100 l/s si inaltime de pompare de HP=50,4 m.

Pentru a asigura debitul de pompare de Q=800 m3/h s-au amplasat trei pompe in paralel, ce vor asigura un debit de 1080 m3/h si o pompa de rezerva. Pentru a verifica daca cele trei pompe legate in paralel asigura pomparea apei la parametrii ceruti, se va determina punctul de functionare al pompelor care se afla la intersectia curbei de pompare Q=f(H) si a curbei caracteristice a conductei. Cunoscand tipul, numarul si cota axului pompei se poate calcula instalatia hidraulica.

Statia de pompare va fi amplasata pe un teren de fundare cu un modul de elasticitate de 300 daN/cm2 cu valoarea rezistentei admisibile de 5,5 daN/cm2 caracteristica zonei C de seismicitate, care va aspira din bazinul de omogenizare aferent.

Statia de pompare este o constructive semisubterana, de forma paralelipipedica ce are dimensiunile exterioare in plan 7,25×12,25 m si inaltimea de 9,0 m.

Cota la fata radierului constructiei este 71,20 m, iar cota la partea superioara 80,20 m fata de cota terenului natural CTN=76,4 m.

Partea constructiei aflata intre cotele 71,20 m si 76,70 m se executa din beton armat, Bc 25 ce va monolitiza radierul cu peretii perimetrali ai cuvei. Grosimea radierului este de 400 mm si grosimea peretilor de 350 mm.

Intre cotele 76,70 m si 80,20 m constructia este realizata in forma de cadre cu peretii executati din zidarie (caramizi cu goluri vertical de 240x115x88 mm).

Accesul in cladirea statiei de pompare se efectueaza de la suprafata terenului 76,40 m printr-o rampa de acces din beton armat cu panta, pana la cota 76,70 m, avand dimensiunea in plan 3,0×1,5 m.

Constructia este echipata cu o scara metalica inclinata cu podest la mijloc si cu latimea de 1,0 m. Asigurearea partilor libere ale scarilor se realizeaza prin balustrade de protective cu o inaltime de siguranta egala cu 1,0 m. Balustrada va fi rigidizata la jumatatea distantei (0,50 m).

La trecerea conductelor de aspiratie prin peretii statiei sant prevazute piese de trecere etanse cu diametrul Dn=400 mm si un gol de diametru 600 mm la cota 72,50 m.

Pentru iesirea conductei de refulare s-a prevazut o piesa de trecere etansa cu diametrul Dn=500 mm.

Pentru montarea pompelor se realizeaza fundatii din beton armat corespunzatoare :

-inaltimea 0,44 m si dimensiunile in plan 1,0×1,6 m pentru pompele RDP 200-150-400;

-inaltimea 0,44 m si dimensiunile in plan 0,6×0,6 m pentru pompa de vacuum MIL 402(160×63);

– inaltimea 0,44 m si dimensiunile in plan 1,0×1,0 m pentru pompa de rezervorul de vacuum de 2000l.

Statia de pompare este prevazuta cu o basa de colectare a apelor provenite din eventualele pierderi ale instalatiei, cu adancimea de 0,40 m si dimensiunile in plan 0,4×0,4 m. In interiorul basei se introduce o pompa de epuisment EPEG 65-22/3 Tip Ch2, pentru evacuarea apei din incinta statiei de pompare in bazinul de aspiratie .

Amorsarea pompelor cu ax orizontal RDP 200-150-400 se face cu ajutorul unui sistem auxiliar prin vacuum cu ajutorul unei pompe de vacuum MIL 402(160×63), iar pentru automatizare s-a ales un cazan de tip hidrofor de 2000 l .

Statia de pompare va fi acoperita cu un planseu cu grosimea de 0,12 m. Planseu a fost dimensionat la incarcararile provenite din greautatea proprie, din greutatea data de incarcarile exterioare aferente finalizarii acoperisului (beton de sapa, strat protective hidroizolatie, beton de panta care sa asigure scurgerea apei meteorice) incarcarea data de greutatea specifica a zapezii cat si a oamenilor de pe acoperis ce vor ajuta la inlaturarea zapezii de pe acoperis. Placa a fost armata pe doua directii la moment maxime rezultate din diagramele de moment incovoietor.

Cu ajutorul programului Ansys s-au determinat valorile eforturilor (forta axiala, forta taietoare, moment incovoietor –vezi Anexa . Grinzile au fost armate la incovoiere si stalpii la compresiune excentrica. Calculul a fost facut atat pentru gruparea fundamental de calcul cat si pentru gruparea exceptionala de calcul in care s-a introdus efectul actiuni seismic conform P100-06.

De asemenea si infrastructura a fost calculate pe baza datelor obtinute de acelasi program.

Radierul se executa pe un pat de ballast de 30 cm sip e un strat de beton de 15 cm.

5. Generalitati ale statiei de pompare

5.1. Rolul statilor de pompare

Sunt destul de frecvente cazurile in care pentru a ajunge de la o cota mai joasa la o cota mai ridicata apa are nevoie de o cantitate suplimentara de energie. Elementul care poate transmite apei o cantitate suplimentara de energie hidraulica se numeste pompa hidraulica.

Pompa hidraulica sau pe scurt pompele sunt adapostite, intr-o constructive de protectie (care adaposteste pompele, motoarele si instalatiile aferente) numita statie de pompare.

Pompele pot avea multiple intrebuintari in schema de alimentare cu apa, ele fiind denumite dupa locul pe care il ocupa. Fiind elemente de baza in fluxul tehnologic, statiile de pompare vor fi adoptate numai in cazuri bine justificate, iar o data adaptata solutia cu statie de pompare vor fi luate masuri pentru ca functionarea in timp sa corespunda gradului de siguranta cerut de alimentarea cu apa a obiectivului respective.

5.2. Schema de ansamblu

Schema de ansamblu a constructiilor ce alcatuiesc o statie de pompare de repompare a apelor uzate industrial:

B.A.- bazin de aspiratie;

C.A.-conducta de aspiratie;

S.P.-statie de pompare;

C.R.-conducta de refulare;

B.R.-bazin de refulare.

5.3. Amplasamentul statiei de pompare

Un amplasament adecvat trebuie sa satisfaca atat conditiile optime tehnico-economice specific statiei, cat si acelea care determina efectul cel mai bun pe ansamblul folosintei deservite.

Sub raportul conditiilor prorpii ale statiei de pompare se vor avea invedere urmatoarele, la alegerea amplasamentului:

Evitarea pe cat posibila a unui amplasament inundabil;

Forajele si analizele geotehnice date in conditii de fundare economice;

Nivelul freatic sa fie cat mai adanc fata de cota terenului;

In cazul amplasamentului la mal sau in albia raului sa existe adancimi suficiente ale curentului de apa;

Amplasamentul sa fie cat se poate de apropiat de sursa de energie electrica si de caile de comunicatie terestre;

Situatia topografica favorabila sistemului de refulare sa fie cat mai scurtam fara pericol de alunecari de teren si tasari exagerate.

5.4. Cladirea statiei de pompare

Prin statie de pompare se intelege de obicei complexul de constructii, utilaje si instalatii care asigura transferul unei energii exterioare (electrica, termica, eoliana, hidraulica) in energie hidraulica, in scopul ridicarii unei cantitatii de apa, la o cota superioara locului de captare.

Statia de pompare este formata din:

Cladirea statiei de pompare;

Utilajul de pompare format din pompa si motor;

Instalatia hidraulica pentru asigurarea circulatiei apei intre bazinul de aspiratie si legatura la conducta de refulare;

Instalatia electrica de forta, iluminat semnalizat;

Instalatia de incalzire-ventilatie;

Instalatia de automatizare, sau telecomanda;

Utilajul de ridicat;

Mijloace de comunicatie;

Constructii anexe (post trato, cazare personal);

Zona de protective sanitara daca apa pompata este apa potabila.

O statie de pomparea cu functionare continuua pentru o exploatare usoara si sigura are o cladire inchisa.

Cladirea se executa in general din material si cu tehnologii curent folosite : beton armat pentru infrastructure (commune sau nu cu bazinul de aspiratie); betonul armat (turnat pe loc sau din elemente prefabricate); zidarie de caramida; metalul pentru suprastructura. Din motive de usurinata a executiei este preferabil ca acoperisul sa fie prevazut din elemente prefabricate.

Forma si marimea constructiei depind de tipul, marimea si numarul de agregate (pompa+motor); cota radierului constructiei; prezenta apei subterane; caracteristicile terenului de fundare; modul de executie ( in sapatura deschisa sau in cheson); durata estimate de existent a statiei (constructii provizorii sau definitive).

In cazul pompelor mari se prevad si dispositive de ridicat (trepied cu palan, grinda monorai, grinda rulanta si pod rulant).

Pentru a putea fi scoase utilajele fara a deranja pe cele in functiune, inaltimea constructiei trebuie sa fie aleasa astfel incat dispozitivul mobil de ridicat, tinand piesa cea mai mare in carlig sa poata fi deplasat peste celelalte pompe, cu o garda de cel putin 0,5 m. In plan, incaperea va fi rectangular, dimensiunile stabilindu-se astfel: fundatia pompelor va depasi cu 10-20 cm dimensiunea placii de baza (sasiunului); iar intre pompe se va lasa o distant egala cu latimea agregatului, dar cel putin 0,8-1,0 m. Este preferabil ca instalatia hidraulica sa fie grupata pe o singura parte, opusa tabloului de comanda.

La statiile importante, se prevede o pompa speciala pentru epuisment,in cazul acesta pardoseala se executa cu o panta spre o basa, convenabil aleasa in zona conductelor. Constructia trebuie sa permita amplasarea instalatiei de vacuum si este recomandabil sa aiba asemenea dimensiuni incat sa permita folosirea prefabricatelor pentru suprastructura.

5.5 Utilajul de echipare a statiei de pompare

Statiile de pompare sunt echipate cu urmatoarele utilaje:

Pompe :

Turbo pompe:

Pompe cu ax orizontal si pompe cu ax vertical;

Pompe cu un singur rotor ( pompe monoetajate) sau pompe cu motor multiplu ( pompe multietajate);

Pompe cu intrarea axiala a apei si refularea tangential-pompe cu dublu flux (dublu axiale);

Pompe cu vacuum;

Pompe axiale.

Pompe volumice:

Pompe cu roti dintate;

pompe melc;

pompe cu piston, pompe cu membrane;

pompe oscilante.

Pompe cu fluid motor:

Ejector cu lichid;

Ejector cu abur;

Ejector cu aer.

Motoare de antrenare, care sunt de cele mai multe ori electrice, dar pot fi si termice, independente sau ca rezerva a motoarelor electrice.

Utilaje de ridicat prevazute astfel:

pentru agregate mai usoare de 500 kg – trepiede mobile cu palan;

pompe de 500-3000 kg – grinda monorail cu traseu convenabil si palan actionat manual (numita si pisica)

agregate mai mari de 3-5 t, se prevede grinda rulanta

agregate >5 t poduri rulante cu actionare electrica de la distant.

5.6. Instalatia hidraulica in statia de pompare

Instalatia hidraulica este partea de constructive metalica prin care se realizeaza fluxul apei in statie si se regleaza parametrii hidraulici de functionare ai statiei. Instalatia este formata din tronsoane de teava si piese special (stuturi, reductii, crucii, coturi, teuri) precum si din armature ( valve, clapeti de retinere, piese de dilatare sau compensatoare de montaj).

Toate aceste piese se imbina de obicei cu flanse. Conducta si piesele de legatura pot fi confectionate din otel sau turnate din fonta, armaturile sunt din fonta si otel.

In fluxul apei se deosebesc: circuitul de aspiratie (prin care apa ajunge la pompa); circuitul de refulare (prin care apa cu presiuna ridicata este transmisa spre bazinul de refulare aflat la capatul aval al conductei de aductiune).

Amorsarea pompelor se realizeaza prin intermediul sistemului de vacuum.

Pentru ca instalatia hidraulica sa satisfaca in bune conditii fluxul tehnologic, trebuie sa fie respectate urmatoarele reguli generale:

fluxul apei in statia de pompare sa fie cat mai simplu, iar pierderea de sarcina cat mai redusa;

toate conductele sa fie grupate pe aceasi latura a cladirii, pentru o izolare mai buna a instalatiei electrice, o circulatie si o manevrare usoara a utilajului la demontare si montare;

conductele sa fie asezate astefel incat sa nu formeze pungi de aer in dreptul unor piese, pungi care sa produca o funtionare cu socuri pompelor sau o blocare a capacitatii de transport;

sa permita realizarea cu usurinta a manevrelor necesare in functionarea corecta a pompelor;

sa permita un acces usor la toate armaturile prevazute, in special la cele a caror manevra se face current.

5.7. Exploatarea statiei de pompare

Proiectarea si executarea statiilor de pompare trebuie astfel facuta, incat sa se asugire:

functionarea sigura si economica;

asigurarea conditiilor normale de lucru si securitatii personalului de exploatare.

Se face proba de 72 de ore, timp in care nu trebuie sa apara nici un defect de functionare si se verifica parametrii normali de functionare. Daca nu exista, se determina curba caracteristica a statiei de pompare; daca exista se verifica. Toate remedierile trebuiesc facute inainte de darea in functionare.

Pe baza documentatiei si rezultatelor receptiei se intocmeste regulamentul de functionare, cu precizarea tuturor elementelor obligatorii in manevrarea instalatiilor, precum si a personalului care are dreptul sa faca aceste manevre. Locurile periculoase vor fi inchise si nu vor fi accesibile decat personalului autorizat.

Pornirea si oprireapompelor se face intotdeauna progresiv agregat cu agregat, pana la capacitatea maxima solicitata, urmand continuu vacumuul masim de aspiratie. La aparitia cavitatiei pompa trebuie sa fie oprita sau se reduce debitul, verificand cauza. Reducerea debitului se face prin manevrarea vanei de refulare.

In general, pompele se pornesc cu vana de la refulare inchisa. Vana se deschide progresiv la pornire dupa atingerea turatiei de regim, deci a presiuni maxime. La oprire intai se inchide (lent) vana de refulare, si apoi se opreste pompa pentru a evita lovitura de berbec. In cazul in care comanda se face de la pupitru central, in afara halei pompei, operatorul trebuie sa aibe permanent controlul parametrilor de functionare a tuturor pompelor. Dupa oprire, se va urmari functionarea presetupelor, ungerea lagarelor, temperature lagarelor, vibratia utilajului, eventuale zgomote suspecte.

5.8. Masuri de protectia muncii

Pentru a evitara producerea de accidente de munca la executia constructiei statiilor de pompare, vor fi respectate urmatoarele masuri:

groapa de fundare pentru statia de pompare sa aiba minimum 100 cm spatiu liber intre ultimul element de constructie si peretele sapaturii (sprijinire);

pe marginea gropii se lasa intotdeauna un spatiu liber de minimum 50 cm, pe cae nu vor fi depozitate nici un fel de materiale sau scule;

vor fi asigurate scari sau rampe de acces pentru muncitori, la toate zonele de lucru;

pe toata durata executiei efective, vor fi luate masuri de epuisment a apei din basa de colectare;

dupa terminarea lucrarilor de fundatie, vor fi executate lucrari de umplutura la cota normal;

toate golurile periculoase vor fi inchise, blocate si periodic va fi verificat sistemul de blocare;

la turanrea betonuluicu pompa se va face instructaj special pentru personalul care nu lucreaza direct cu utilajul, la utilaj nu va avea acces decat personalul specializat; la suflarea conductelor cu aer comprimat tot personalul va fi indepartat din zona vecina (minim 10 m);

elementele prefabricate pe acoperis vor fi ridicate cu dispositive special si amplasate direct pe locul definitive; ele vor fi tinute in macara pana la prinderea definitive; pregatirea locului de amplasare va fi facuta inainte de aducerea prefabricatului; personalul de executie, strict necesar nu va sta pe elemental prefabricat inainte ca acesat sa fie definitive fixat pe pozitie, este interzisa contralarea rezemarii cu mana libera;

in nici un caz nu vor fi lasate material suspendate in carligul macaralei, iar accesul la macara va fi controlat numai de mecanicul de serviciu;

se va verifica foarte atent modul de introducere a utilajului dupa sosirea macaralei pe santier, in cazul in care sunt neconcordante (capacitatea, raza de actiune) vor fi luate masuri prealabile, nu este permisa balansarea utilajelor sau a sarcinii de carlig, pentru a ajunge la o anumita distant si nici manipularea acestora cu macarale de capacitate mai mica. Controlul pozitiei piesei ridicate va fi facuta cu ajutorul franghiilor de canepa;

depozitarea utilajelor se va face pe reazeme bine fixate si protejate impotriva deteriorarii prin caderea de materiale grele;

este interzis accesul lucratorilor in hala, atunci cand se monteaza prefabricate deasupra; se va verifica prinderea materialului in macara prin controlul la sol dupa o ridicare de 10-30 cm;

montarea conductelor se va face dupa fixarea pe reazeme definitive sau schele de lucru; montarea subansamblelor grele (peste 50 kgf) nu se va face decat folosind dispositive mecanice de ridicat;

prinderea pieselor preconizate, prin bolturi infipte prin impuscare, se va face numai de personalul autorizat, cu piese de buna calitate;

pe cuplajul pompei sunt desenate niste benzi care pot indica daca rotorul se invarteste; (benzile u se vad) sau nu;(benzile se vad); este interzisa rotirea pompei cu mana si este recomandabila utilizarea unei carcase metalice fixe ( in buloane) care sa acopere cuplajul pompa-motor.

5.9. Tehnologia de executie a statiei de pompare

Operatiile prin care se deschid lucrarile de executie la statia de pompare sunt:

confruntarea proiectului cu terenul;

trasarea (obtinerea de repere fixe la nivelment pentru verificarea exacta a cotei in timpul executiei);

defrisarea;

organizarea santierului.

Este recomandabil ca operatiunile de executie sa inceapa primavera, astfel incat pana la toamna sa se poate incheia principalele lucrari si sa se poata acoperi sapatura de langa radier.

Executia sapaturii este prima operatie importanta in tehnologia executiei. Se poate afce manual ( in cazul unor volume mici sau in locuri greu acesibile) sau cu mijloace mecanizate. In timpul executiei, trebuie luate masuri, pentru executarea de santuri de garda si santuri perimentrale, pentru evacuarea apei din precipitatii, in special in terenurile sensibile la umezire. Pe masura ce sapaturile inainteaza, in functie de caracteristicile pamantului, se executa sau nu, sprijinirea malurilor cu dulapi. Groapa de sapatura se finiseaza cu ballast, pe o grosime de 10-15 cm, inainte de inceperea lucrarii de turnare a betonului de egalizare la radier.

Executia radierului si peretilor cuvei comporta urmatoarele faze:

executarea betonului de egalizare pe toata suprafata radierului, in grsime de 10 cm cu un beton de Bc 35, drept scop sa se asigure un pat uniform de rezemare a armaturii din betonul radierului sis a protejeze sapatura pana la executarea radierului, peste betonul de egalizare se executa o izolatie hidrofuga din mortar de ciment M100 –T, 2 cm, 3 straturi panza bitumata, 1 strat carton bitumat si mortar M100-T, 2 cm, hidroizolatia se continua pe peretele cuvei.

Montarea armaturiidin radier si din peretii cuvei se executa conform detalilor din proiect urmarindu-se cu grija executarea fasonarii armaturii asa cum cere proiectul, montarea intregii cantitati de armature, asigurarea barelor de jos cu distantieri, din capete de armatura sau bare special confectionate, care sa asigure sub armatura, acoperirea de 2-3 cm de beton; in armature din radier se monteaza si barele de legatura cu celelalte elemente ale statiei de pompare ( perete cuva, fundatii pompe) iar in armature peretelui cuvei se traseaza si se monteaza cu mare atentie barele de legatura pentru stalpii; dupa montearea armaturii se verifica de catre beneficiar, prin delegatul sau permanent (dirigintele de santier), concordant calitativa si cantitativa a armaturilor montate; datele constatate se consemneaza in process verbal, care va fi presentat la receptia provizorie a lucrarii; se va da atentie montajului armaturii, alegandu-se un astfel de flux, incat sa nu se circule peste armature montata (pentru a nu se deforma), iar daca acest lucru e imposibil, vor fi executate platform provizorii de circulatie (din panouri de lemn rezemate pe bole de lemn).

Turnarea betonului de rezistenta din radier se incepe dup ace in prealabil, toata platform este curatata, degajarea de orice fel de urma de pamant, bucati de lemn, armature risipita; locul in care se toarna betonul se uda in prealabil; betonul de marca superioara se toarna dupa reteta indicate, cu o compozitie granulometrica foarte bine aleasa, in scopul obtinerii unei compactarii maxime, vor fi luate probe din sarjele de beton turnat pe platform, iar rezultatele incercarii ( cel putin rezistenta la compresiune si proba de permeabilitate) vor fi pastrate pentru receptive; betonul se toarna continuu, se vibreaza in limite normale, se netezeste la partea superioara, si se acopera cu rogojini sau panouri special confectionate, pana la o buna intarire (2-5 zile); in acest interval si in urmatoarele 10-15 zile va fi udat in permanenta, in special in anotimpul foarte calduraos, cand apa se evapora usor si betonul poate sa fisureze la suprafata.

Turnarea betonului de rezistenta din peretii cuvei se realizeaza dupa montarea cofrajului pe exterior, in mai multe etape, de la o inaltime mai mica de 2 m pentru a se evita segregarea betonului; turnarea se face continuu, pe inaltimi de 30-50 cm, cu o viteza aleasa astfel incat sa nu se faca prize pana la turnarea stratului urmator; exista si Solutia executarii peretilor din prefabricate.

Executia stalpilor de sustinere a grinzilor se efectueaza astfel: armature stalpilor se leaga de mustatiile iesite din peretele cuvei si se reazema pe distantieri cu ajutorul cofrajului, intrucat, datorita lungimii mari, cu toata prejenta etrierilor, armature nu este rigida; se toarna betonul intr-o singura repriza; betonul se toarna prin ferestre special lasate in cofraj la inaltimea de maxim 2 m, in scopul evitarii segregarii; compactarea se realizeaza prin batere cu ciocane de lemn in peretii laterali ai cofrajului sau si mai bine cu vibratoare; betonul va fi sufficient de lucrabil pentru a acoperi bine armatura, corecturile ulterioare din tencuiala nefiind eficiente; stalpii se toarna pe santier sau in ateliere specializate, iar pozitia lor este esentiala; capetele libere ale stalpilor se leaga cu grinzi-tiranti monolitizate pe care vor rezema shesoanele de acoperis.

Dupa inchiderea lucrarilor privitor la instalatia hidraultica se executa tencuiala in interior si exterior si se pot face lucrari de finisare.

6.Calcule tehnologice

Se cunosc :

Hg=40 m –inaltimea geodezica;

L=1000 m –lungimea aductiunii;

Q=800 m3/h –debit pompat.

6.1. Diametru economic:

T=10 ani –timp de amortizare a investitiei

I=p L –Investitia

p-pretul unitar al aductiunii

C.I.=a I –Costul investitiei

E=Pt –Energia de pompare

Unde: -puterea necesara pomparii

t=24h x 365zile=8760 ore – intervalul de timp pentru care s-a calculate

η=75% ; γ=1 tf/m3

hra=0,5 m –pierderi de sarcina pe aspiratie

-viteza efectiva

hrr=i Lad –pierderea de sarcina pe refulare

Hp=hra+hg+hrr –inaltimea de pompare

Preturile unitare ale aductiuni (tuburi PREMO-5m):

6.2. Determinarea tipului si numarului de pompe:

Qp=800 m3/h=0,22 m3/s=222,2 dm3/s=222.2 l/s

hrr=3,6 m

hra=0,5 m => Hp=hra+hg+hrr=0,5+40+3,6=44,1 m

Hg=40 m

Curba caracteristica a conductei:

M=380,054 s2/m5

Din catalogul de pompe s-au ales 3+1 pompe RDP 200-150-400 φ425 n=1500 min-1

Curba caracteristica a pompelor:

M= 109,256 s2/m5

H=Hg+MQ2

6.3. Verificarea punctului de functionare:

Dupa trasarea grafica a curbei caracteristica a conductei si a curbei caracteristice a unei pompe, a doua pompe si a trei pompe, utilizand valorile de mai sus a rezultat punctual de functionare (P.F.):

QPF=1080 m3/h;

HPF=50,4 m

Pentru fiecare pompa debitul va fi de :

QP=1080/3=360 m3/h=100 l/s;

HP=50,4 m

Pentru care, din curba pompei, rezulta:

NPSH=3,9 m

η=69%

6.4. Determinarea cotei axului pompelor:

Nmin=72,0 mdMN

T=40o temperature maxima a apei pompate

Pv=7377 N/m2

Cota terenului pe care se afla amplasamentul 76,4 mdMN

Aspiratie: fir propriu Qp=360 m3/h=100 l/s

V=0,66 m/s (0,6-1,0m/s) => φasp=400 mm

Refulare: Qp=360 m3/h=100 l/s

V=0,87 m/s (0,8-1,5m/s) => φref=350 mm

-numarul si dimensiunea armaturilor pe aspiratie:

-sorb φ400 lech=100 m

– cot 90o φ400 lech=8 m

– 2 x cot 11o φ400 lech=2×5=10 m

– vana φ400 lech=140 m

– clapeta φ400 lech=50 m

– reductie φ400/200 lech=14 m

– lungime conducta de aspiratie

Bazin de aspiratie lech=3 m

Intre bazin si SP lech=3 m

In interiorul SP lech=2,5 m

Σ lech=330,5 m

Pierderea de sarcina:

hr= Σi lech=0,001 x 330,5=0,33 m

Pv=7377 N/m2=0,74 m.col.apa

10,33 – presiunea atmosferica( 1 bar) echivalenta in m.col.apa

Cota rezulatata este mai mare decat cota terenului, deci pompa poate fi asezata fara nici un risc pe o cota mai mica decat cota terenului natural, deci NPSHinst va fi mai mare decat NPSHpompa

6.5. Dimensionarea sistemului de vacuum:

-deoarece pompele cu ax orizontal vor fi amplasate deasupra nivelului apei din bazinul de aspiratie, vor trebui amorsate cu un sistem auxiliar.

Apreciem debitul de aer ce poate fi degajat in sistem

Qaer=10%Qapa=0,1×800 m3/h=80 m3/h

Aleg pompa MIL 402(106×63) n=1450 min-1 160 mmHg abs. (80% vacuum)

La 83 m3/h asigura un vacuum de 0,33 bar

6.6. Dimensiunea sistemului de epuisment:

qe=q1+q2

q1=0,1…0,5 l/s pentru fiecare agregat

q2=0,01…1 l/s pentru 1m2 de suprafata a peretilor si radierului statiei

-pentru statile de clasa II, bine si ingrijit executate, corect exploatate

qe=max 1,8 m3/h

Aleg pompa epusiment EPEG 65-22/3 Tip Ch2 n=960 min-1 φ230

7. Calculul structurii de rezistenta a elementelor

componente statiei

7.1. Predimensionare

7.1.1. Predimensionarea pe criterii de rigiditate :

Se cunosc:

-traveea t=4,0 m;

-deschiderea L=7,0 m.

Placa.

Se noteaza cu d0-lumina intre grinzile secundare.

hp=12 cm

Grinzile secundare.

hgs=40 cm

bgs=20 cm

Grinzi principale.

hgp=60 cm

bgp=25 cm

Stalpi.

Se aleg initial stalpi avand sectiunea 25×25 cm2

7.1.2. Predimensionarea pe criterii de rezistenta.

Evaluarea incarcarilor planseului.

Pentru Bucuresti incarcarea din zapada pe sol So,k=2,0 kN/m2

Pe acoperis: Sk=µi Cs Ct So,k =0.8×0.8×1,0x2,0=1,28 kN/m2

Unde,

µi-0,8 (pt panta acoperisului α<30®)

Cs-0,8 (pt expunere complete)

Ct-1,0 (pt termoizolatii uzuale)

Predimensionarea placii.

Schema statica:

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

b=1 m latimea de calcul a placii.

Sectiunea de calcul a placii:

acoperirea beton

Aleg pe criteria economice coeficientul de armare maxim:

Inaltimea relativa a zonei comprimate:

Inaltimea utila necesara a sectiunii:

Inaltimea sectiunii:

hp=h0+a=75,84+15=90,84mm

M10mm => hp=100mm

Predimensionarea grinzii secundare:

Evaluarea incarcarilor:

Aria aferenta:

-din planseu:

-din greutate proprie:

bgs(hgs-hp)γb1,1=0,2x(0,4-0,12)24×1,1=1,54kN/m

qgs=16,5 kN/m

Schema statica:

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

b=1 m latimea de calcul a placii.

Sectiunea de calcul a grinzii:

acoperirea beton

Aleg pe criteria economice coeficientul de armare maxim:

Inaltimea relativa a zonei comprimate:

Inaltimea utila necesara a sectiunii:

Inaltimea sectiunii:

hgs=h0+a=204,1+35=239,1mm M50mm => hgs=250mm

Predimensionarea grinzii principale:

Evaluarea incarcarilor:

Aria aferenta:

-din planseu:

-din greutate proprie:

bgp(hgp-hp)γb1,1=0,25x(0,6-0,12)24×1,1=3,17kN/m

qgp=32,53 kN/m

-Incarcare monosina IEP 30 – GIEP 30=0,55kN/ml

-palan + carucior+ monosina 4,1+2,5+(0,55×4,0)=4,1+2,5+2,2=8,8kN

-incarcare de calcul 15×1,1=16,5kN

P=25,3kN

Schema statica:

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

b=1 m latimea de calcul a placii.

Sectiunea de calcul a grinzii:

acoperirea beton

Aleg pe criteria economice coeficientul de armare maxim:

Inaltimea relativa a zonei comprimate:

Inaltimea utila necesara a sectiunii:

Inaltimea sectiunii:

hgs=h0+a=419,5+50=469,5mm M100mm => hgs=500mm

Predimensionarea stalpilor:

Evaluarea incarcarilor:

Stalp de colt:

-incarcari din planseu :

Q=7,48kN/m2 (vezi predimensionare placa)

q Aaf=7,48 x 7= 52,36kN

-greutate proprie a grinzilor principale:

Ggp=1,1bgphgpLgpγb=1,1×0,25×0,6x7x24=27,72kN

0,5Ggp=0,5×27,72=13,86kN

-greutatea grinzilor secundare:

Ggs=1,1 bgshgsLgsγb=1,1×0,2×0,4x4x24=8,45kN

0,5Ggs=0,5×8,45=4,22kN

-greutate proprie stalp:

Gst=1,1 bsthstLstγb=1,1×0,25×0,25×3,5×24=5,78kN

TOTAL= 76,22kN

Stalp de margine:

-incarcari din planseu :

Q=7,48kN/m2 (vezi predimensionare placa)

q Aaf=7,48 x 14= 104,72kN

-greutate proprie a grinzilor principale:

Ggp=1,1bgphgpLgpγb=1,1×0,25×0,6x7x24=27,72kN

0,5Ggp=0,5×27,72=13,86kN

-greutatea grinzilor secundare:

Ggs=1,1 bgshgsLgsγb=1,1×0,2×0,4x4x24=8,45kN

1 Ggs=1 x 8,45=8,45kN

-greutate proprie stalp:

Gst=1,1 bsthstLstγb=1,1×0,25×0,25×3,5×24=5,78kN

TOTAL= 132,81kN

Sectiunile stalpilor rezulta astfel:

n-coeficientii care se iau pentru a tine seama de ponderea diferita a momentelor in cazul celor doua categori de stalpi

n=0,3-stalpii marginali si colt;

n=0,4-stalpii centrali.

Rc=13N/mm2 (Bc 25)

Stalp marginal:

M100mm => hgs=200mm

Stalp colt:

M50mm => hgs=150mm

Predimensionarea peretilor cuvei:

Evaluarea incarcarilor:

Ka=tg2(45-/2)

Pa(z)=γKaz

Vpc=1×0,40×5,5=2,2 m3 –volumul peretelui cuvei avand latimea unitara b=1,00 m;

Gpc=1,1Vpc γb= 2,2×1,1×24=58,08 kN

Nstmax=132,81 kN

TOTAL=190,89 kN

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

b=1,00 m latimea de calcul a peretelui.

Sectiunea de calcul a peretelui:

Schema statica:

acoperirea beton

Aleg pe criterii economice coeficientul de armare maxim:

Inaltimea relativa a zonei comprimate:

Inaltimea utila necesara a sectiunii:

Inaltimea sectiunii:

hgs=h0+a=312,4+30=341,4mm M100mm => hgs=350mm

Sectiunile elementelor:

-placa hp=0,12 m

-grinda principala bgp hgp=0,25×0,60 m2

-grinda secundara bgs hgs=0,20×0,40 m2

-stalpi bst hst=0,25×0,25 m2

-pereti cuva bpc =0,35 m

-radier hrad=0,40m

7.2. Dimensionarea elementelor

7.2.1 Planseu cota 80,20 m:

Aleg plasa 66 ochiuri la 100×100 mm G=4,44 kg/m2

Aria unei singure bare : Aa1=28,27 mm2

Aa=283 mm2/m

(conform indicative 116 GQ283)

McapA-B=Aa Ra ho=283 x 300 x 100=8,49 kNm Mcap1φ=8,49/6=1,42 kNm

Mcap1-2=Aa Ra ho=283 x 300 x 90=7,64 kNm Mcap1φ=7,64/6=1,27 kNm

La partea superioara armez cu plasa 44 ochiuri la 100×100 mm G=1,98 kg/m2

Aria unei singure bare : Aa1=12,56 mm2

Aa=126 mm2/m

(conform indicative 106 GQ126)

Pe reazeme se vor prevedea calaretii 6/10 PC52

7.2.2. Grinda principala:

-zona de camp:

lc=0,5xL=0,5×7,00=3,5 m

Rezulta

a=35 mm acoperirea cu beton ;

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

hp=120 mm grosimea placii.

ho=h-a=600-35=565 mm

Mp=bp hp Rc (ho-hp/2)=1536,21 106 Nmm=1536,21 kNm

Mp=1536,21 kNm > M=140,03 kNm

x < hp

Aleg 4φ18 Aaef=1018 mm2

Mcap=Aa Ra ho=1018 x 300 x 565=172,6 kNm

Mcap1φ=172,6/4=43,15 kNm

-reazem:

Mmax=45,24 kNm

a’=25+10+18/2=44 mm

ho=h-a=600-35=565 mm

ha=ho-a’=565-44=521 mm

Aa’=1018 mm2 (4φ18)

x=2a’

Ma=2b a’ Ra ha + Aa’ Ra ha=3279,5 kNm

Ma=3279,5 kNm > M=45,24 kNm

x<2a’

Aleg 2φ14 Aa=308 mm2

Mcap=Aa Ra ha=308x300x521=48,14 mm2

Mcap1φ=48,14/2=24,07 mm2

Armatura transversala:

Φetr=8mm (zona A)

Zona curenta:

ae=15 dmin=15 x 18=270 mm

ae=max 200 mm

Aleg ae=200 mm φ8/100

Zona de indesire:

ae<8 dmin=8 x 18=144 mm

ae<h/5=600 x 5=120 mm

ae>100 mm

Aleg ae=100mm φ8/200

Grinda secundara:

-zona reazem intermediar:

a=35 mm acoperirea cu beton ;

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

hp=120 mm grosimea placii.

h=400 mm

ho=h-a=400-35=265 mm

M=17,56 kNm

Aleg 2φ12 Aaef=226 mm2

Mcap=Aa Ra ho=226 x 300 x 365=24,75 kNm

Mcap1φ=24,75/2=12,4 kNm

-zona de camp (axele A-B,C-D):

M=14,9 kNm

lc=0,5xt=0,5×4,00=2,0 m

x=hp

Mp=bp hp Rc (ho-hp/2)=472,14 kNm

Mp>M => x<hp

Aleg 2φ12 Aaef=226 mm2

Mcap=Aa Ra ho=226 x 300 x 365=24,75 kNm

Mcap1φ=24,75 /2=12,4 kNm

-zona de camp(axele B-C)

M=4,09 kNm

lc=0,5xt=0,5×4,00=2,0 m

x=hp

Mp=bp hp Rc (ho-hp/2)=472,14 kNm

Mp>M => x<hp

Aleg 2φ12 Aaef=226 mm2

Mcap=Aa Ra ho=226 x 300 x 365=24,75 kNm

Mcap1φ=24,75 /2=12,4 kNm

Armatura transversala:

-zona curenta:

h<800 mm -> 8 mm (zona A)

aleg φ8

ae<15 dmin=15 x 12=180 mm

ae<300 mm

ae<3/4 h=3/4 400=300 mm

Aleg ae=100mm φ8/150

-zona de indesire:

ae<8 dmin=8 x 12=96 mm

ae<h/5=400 x 5=80 mm

ae>100 mm

Aleg ae=100mm φ8/100

Stalpi:

M=45,52 kNm

N=139,92 kN

a=35 mm acoperirea cu beton ;

Rc=11,5 N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

hp=120 mm grosimea placii.

ho=h-a=250-35=215 mm

lfl=0,5l=0,5×3,5=1,75 – pentru elemente incastrate la

ambele capete

= lfl/h=1,75/0,25=7 < 10

ea=20 mm

Mc=M+N ea=45,52 +139,92 x 0,02=48,32 kNm

ha=ho-a’=215-35=180 mm

Aa=Aa’ =>

=> Aanec=125 mm2

Aleg 2φ22 Aa=Aa’=760,2 mm2

Pmintotal=0,8% <ptotal=2,43% < pmaxtotal=2,5%

Armare transversal:

h<800 mm -> 8 mm (zona A)

Aleg φ8

-zona curenta

ae<15 dmin=15 x 22=330 mm

ae<200 mm Aleg φ8/200

-zona de indesire

ae<8 dmin=8 x 22=176mm

ae<h/5=250/5=50 mm

ae>100 mm Aleg φ8/100

Planseu cota 76,70 m:

placa armata pe o directie

a=c+d/2=15+10/2=20 mm

h=200mm

ho=h-a=200-20=180 mm

Rc=13N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

M=9,36 kNm

Aleg 8φ8 Aaef=402 mm2

Mcap=Aa Ra ho=301 x 300 x 180=16,25 kNm

Mcap1φ=16,25/6=2,71 kNm

M=6,08 kNm

Aleg 8φ8 Aaef=402 mm2

Mcap=Aa Ra ho=301 x 300 x 180=16,25 kNm

Mcap1φ=16,25/6=2,71 kNm

Pereti cuva:

Rc=13N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

Radier:

Rc=15N/mm2 Rezistenta la compresiunea a betonului (Bc25 -> C20/25);

Ra=300 N/mm2 Rezistenta la intindere a otelului (otel PC 52);

Bibliografie:

– Manescu Al., Sandu M., Ianculescu O., Alimentari cu apa Editura Didactica si Petagogica, R.A. – Bucuresti , 1994.

-Manescu Al., Alimentari cu apa.Aplicatii, Editura *H*G*A*, Bucuresti, 1998.

-Catalog de pompe – AVERSA. Bucuresti, 1993.

-Colectiv (coordinator O. Ianculescu), Alimentari cu apa – material documentar, vol. 1,2,3 (litografiat). Institutul de Constructii, Bucuresti, 1987.

-I. Santau, V. Burchiu, O. Alexandrescu, Instalatii de pompare, Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1982.

-I. Vladimirescu, Masini hidraulice si statii de pompare, Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti , 1974.

-R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu, Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor de beton armat, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992

-E. Beiu-Paladi, A. D. Caracostea, Gh. Ilie, C. Ionescu, P. Mazilu, M. Mihailescu, V. Petcu, H. Sandi, M. Soare, N. Topa, Manual pentru calculul constructiilor – volumul I – Bazele teoretice de calcul ale constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977

-O. Mirsu, R. Friedrich, Constructii din beton armat, Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1980.

-Em. Fluture, I. Otescu, P. Cristea, Indreptar pentru constructii metalice Materiale, Incarcari, Formule, Si Principii pentru proiectare si executie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1964

– M.E. Teodorescu, Calculul Constructiilor. Structuri Static Determinate, Editura Matrix ROM Bucuresti 2002.

– M.E. Teodorescu, Calculul Constructiilor. Structuri Static Nedeterminate, Editura Conspress Bucuresti 2005.

-V. Banut, CalcululMatricial al Structuriilor, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti 1998.

-S. Andrei, I. Antonescu, Geotehnica si Fundatii Vol. -I- si Vol. -II- Institutul de Constructii Bucuresti 1980.

-E. Enache, Constructii din beton armat –principii de calcul si alcatuire, Note de cur pentru studentii anului IV, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti 1999.

-STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structural din beton, beton armat si beton precomprimat.

-STAS 10107/2-92 Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.

-STAS P100-2006 Cod de proiectare seismic.

-STAS 10101/0A-77 .Actiuni in constructii

-STAS 10101/0A-77 .Actiuni in constructii

– Indicativ CR1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor .

9. ANEXE

Evaluarea incarcarilor:

Gruparea fundamentala de calcul:

ΣniPi+ΣniCi+ngΣniVi =1,1 ΣPi+0+0,9(1,2Vmonosina+1,2Vutila+1,4Vzapada)

-Greutate moarta (Pi):

γbet=24 kN/m3

-planseu hp=0,12m:

Gpl=1,1×0,12×1,0x1,0x24=3,17 kN/m2

-grinda secundara 0,20×0,40:

Ggs=1,1×0,2×0,4×4,0x24=8,45 kN

-grinda principala 0,25×0,60:

Ggp=1,1×0,25×0,60×7,0x24=22,2 kN

-stalpi 0,25×025:

Gst=1,1×0,25×0,25×3,5×24=5,78 kN

-Zapada (Vi):

Pentru Bucuresti incarcarea din zapada pe sol So,k=2,0 kN/m2

Pe acoperis: Sk=µi Cs Ct So,k =0.8×0.8×1,0x2,0=1,28 kN/m2

0,9×1,4Sk=0,9×1,4×1,28=1,61 kN/m2

-Utila(Vi):

STAS => 150 kgf/m2=1,5 kN/ m2

0,9×1,2×1,5=1,62 kN/m2

-Incarcare monosina (Vi):

Profil I300 – 55 kg/ml=0,55 kN/m

1,1×0,55×4,0=2,42 kN

Palan – 0,9×1,2×4,1=4,43 kN

Carucior -0,9×1,2×2,5=2,7 kN

Incarcare maxima -0,9×1,2×1,1×15 kN=17,8 kN

Σ=27,4 kN

Schema statica:

Aafgp=20 m2 ; Aafgs=4 m2 ;

Σqdistribuita=qutila+qzapada+qplanseu=1,62+1,61+3,17=6,4 kN/m2

-Uniform distribuita pe rigla: ΣqdistribuitaxAafgp+Ggp/7=6,4×20/7+22,2/7=18,29+3,6=21,9 kN/ml

-Concentrate pe stalpi:

ΣqdistribuitaxAafgs+Ggp=6,4×4+5,78=25,6+8,45=34,05 kN

Metoda deplasarilor :

W=3B-2A-S=3×3-2×4-0=1>0

structura cu noduri deplasabile

r11z1+r12z2+r13z3+R1p=0

r21z1+r22z2+r23z3+R2p=0

r31z1+r32z2+r33z3+R3p=0

R1p=-M12=-111,96 kN/m

R2p=M21=102,58 kN/m

r11=4i12+4i13

r21=2i12

r12=2i12

r22=4i12+4i24

r13=-6i13Ψ13

r23=-6i24Ψ24

δαo=0

1r31+(4i13+2i31)Ψ=0 r31= -6i13 = r13

1r32+(4i24+2i24)Ψ =0 r32= -6i24Ψ24= r23

1r33-6i23Ψ x2-6i24Ψ x2=0 r33=12i13Ψ+12i24Ψ

R3p=0 R3p=0

i31=i13=i24=i42=EI1/3,5=0,286EI1

i12=i21=16,59EI1/7=2,37EI1

Ψ=1/3,5

(4i12+4i13)z1 +2i12z2 -6i13Ψ z3-111,96 =0

2i12z1 +(4i12+4i24)z2 -6i24Ψ z3+102,58 =0

-6i13Ψ z1 -6i24Ψ z2 +(12i13Ψ+12i24Ψ)z3 =0

Z1=18,552/EI1

Z2= -17,92/EI1

Z3=0,307/EI1

Mp=Mp0+m1z1+m2z2+m3z3

2×0,286×18,552-6×0,286×0,307/3,5=10,46 kNm

111,96-4×2,37×18,552-2×2,37x(-17,92)=21,07 kNm

102,58+2×2,37×18,552+4×2,37x(-17,92)=20,63 kNm

4×0,286x(-17,92)-6×0,286×0,307/3,5=20,65 kNm

2×0,286x(-17,92)-6×0,286×0,307/3,5=10,4 kNm

Gruparea exceptionala de calcul:

ΣPi+ΣCi+ΣnId Vi+Ei =ΣPi+0+0,4(1,2Vmonosina+Vzapada)+1Ei

-MODELARE SI ANALIZA ANSYS CADRU 2D-

!==============================================

! Statie pompare ape uzate industriale

! Grozea Gabriel-Liviu, Anul 5 C.H. Mai 2008

! Forta -KN; Lungimi -m

!==============================================

! Parameterii

!=================================================

ex1 = 24e6 ! modulul lui Young

nux1 = 0.2 ! Coeficientul lui Poisson

dens1 = 23.6 !

!==============================================

/prep7

!==============================================

! Geometria cadrului longitudinal

!–––––––––––––––––––––––––

ET,1,3 ! stalp

ET,2,3 ! grinda

r, 1, .25*.25, 3.255e-4,.25 ! stalp

r, 2, .25*.6, 4.5e-3, .6 ! grinda

MP,EX,1,ex1 !

MP,NUXY,1,nux1 !

mp,dens,1,dens1 !

!–––––––––––––––––––––––––

N,1,0,0 !

N,5,0,3.5 !

FILL,1,5 !

N,7,2,3.5 !

FILL,5,7 !

N,8,2.58,3.5 !

N,9,3,3.5 !

N,13,7,3.5 !

FILL,9,13 !

N,17,7,0 !

FILL,13,17 !

!–––––––––––––––––––––––––

REAL,1 ! stalpi

type, 1 !

mat, 1 !

E,1,2 !

E,2,3 !

E,3,4 !

E,4,5 !

E,13,14 !

E,14,15 !

E,15,16 !

E,16,17 !

REAL,2 ! grinda

type, 1 !

mat, 1 !

E,5,6 !

E,6,7 !

E,7,8 !

E,8,9 !

E,9,10 !

E,10,11 !

E,11,12 !

E,12,13 !

!==============================================

! Incarcari si conditii de margine

!–––––––––––––––––––––––––

/solu !

ESEL,s,REAL,,2 !

SFBEAM,ALL,1,PRES,25.92 !

Esel,ALL !

D,1,ALL,0 ! reazem

D,17,ALL,0 ! reazem

F,5,FY,-19.08 ! greutate grinda sec

F,8,FY,-29.9 ! greutate monosina+incarcare

F,13,FY,-19.08 ! greutate grinda sec

acel, , 1.0 !

!/SOLU !

SOLVE !

SAVE !

FINISH !

!===============================================

-PREPROCESARE ANSYS CADRU 2D-

!=======================================================

/post1 !

set, 1 !

etable, ni, smisc, 1 !

etable, nj, smisc, 7 !

etable, ti, smisc, 2 !

etable, tj, smisc, 8 !

etable, mi, smisc, 6 !

etable, mj, smisc, 12 !

!=======================================================

/show,png !

eplot !

/title, Diagrama forte axiale [kN] !

plls, ni, nj ! Diagrama forte axiale

/title, Diagrama forte taietoare [kN] !

plls, ti, tj ! Diagrama forte taietoare

/title, Diagrama momente incovoietoare [kNm] !

plls, mi, mj ! Diagrama momente incovoietoare

eplot !

/show,term !

!=======================================================

Mase:

-planseu hp=0,12m:

Gpl=1,1×0,12×1,0x1,0x24=3,17 kN/m2

-grinda secundara 0,20×0,40:

Ggs=1,1×0,2×0,4×4,0x24=8,45 kN

-grinda principala 0,25×0,60:

Ggp=1,1×0,25×0,60×7,0x24=22,2 kN

-stalpi 0,25×025:

Gst=1,1×0,25×0,25×3,5×24=5,78 kN

Aaf=4,0 x 7,0 x 0,5=14,0 m

m’= Gst+ Ggs +(0,5 x Ggp )+ (Aaf Gpl )=5,78 + 8,45 + (22,2 x 0,5) + (14 x 3,17)=69,71 kN

zapada=1,61 kN/m2

utila=1,62 kN/m2

Zapada+utila = 14 x (1,61+1,62) = 45,22 kN

m1’=45,22+17,3=62,52 kN

m2’=45,22+10,1=55,32 kN

m1=m’ + m1’=69,71 + 62,52 =132,23 kN

m2=m’ + m1’= 69,71 + 55,32 =125,03 kN

M=m1+m2=132,23+125,03 =257,26 kN=25,73 t.

E=24e6 kN/m2

I0=EI1

i12=2,37 EI1

i13=0,286 EI1

i22=0,286 EI1

ρ12=2,37

ρ 13=0,286

ρ 24=0,286

Σ ρ 1=2,656

Σ ρ 2=2,656

μ21=μ12= -0,892

μ24=μ42= -0,108

r11=1,85

EI1=24 x 106 x 0,00032552 = 7812,5 kNm2

k=r11 i0=1,85 EI1=1,85 x 7812,5= 14453,13 kN/m

-MODELAREA STRUCTURII 3D-

!================================================

! Statie pompare ape uzate industriale !

! Grozea Gabriel-Liviu, Anul 5 C.H. Mai 2008 !

! Forta -KN; Lungimi -m !

!================================================

! Parametri !

!================================================

ex1=24e6 ! Beton Bc25

nuxy1=0.2 !

dens1=23.6 !

!================================================

/prep7 !

!================================================

! Geometria structuri !

!================================================

et,1,beam4 ! grinda,stalp

et,2,shell63 ! radier,pereti,plansee

!–––––––––––––––––––––––––-

r,1,.25*.6,78.125e-5,4.5e-3,.6,.25 ! grinda 0.25×0.60

r,2,.2*.4,2.66e-4,10.66e-4,.4,.2 ! grinda 0.20×0.40

r,3,.25*.25,32.552e-5,32.552e-5,.25,.25 ! stalp 0.25×0.25

r,4,0.4,,,,69200 ! radier hp=0,40m

r,5,0.12 ! planseu hp=0.12m

r,6,0.35 ! pereti caseta t=0.35m

r,7,0.18 ! Planseu in Consola hp=0.18m

!–––––––––––––––––––––––––

mp,ex,1,ex1 !

mp,nuxy,1,nuxy1 !

mp,dens,1,dens1 !

!–––––––––––––––––––––––––

cswpla,11,0 !

wprota, , ,90 !

cswpla,12,0 !

csys,0 !

wpcsys,all !

!–––––––––––––––––––––––––

k,1,0,0,-5.5 !

k,2,7,0,-5.5 !

k,3,0,0,0 !

k,4,7,0,0 !

k,5,0,0,3.5 !

k,6,2.58,0,3.5 !

k,7,7,0,3.5 !

kgen,4,1,7,1,0,4,0,7 !

!––––––––––––––––––

l,1,2 ! L01

l,3,4 ! L02

l,5,6 ! L03

l,6,7 ! L04

l,1,3 ! L05

l,2,4 ! L06

l,3,5 ! L07

l,4,7 ! L08

lgen,4,1,8,1,0,4,0,7 ! L09-32

l,5,12 ! L33

l,12,19 ! L34

l,19,26 ! L35

l,7,14 ! L36

l,14,21 ! L37

l,21,28 ! L38

!–––––––––––––––––-

adrag,5,1,6, , , ,33,34,35, , , !

adrag,3,4, , , , ,33,34,35, , , !

nummrg,kp !

a,1,2,4,3 !

a,22,23,25,24 !

!–––––––––––––––––-

! Mesuirea suprafetelor !

!–––––––––––––––––-

lesize,all,0.5 ! peretii cuva t=0.35m

type,2 !

real,6 !

mat,1 !

esys,12 !

ksel,s,loc,x,-0.1,0.1 !

lslk,s,1 !

asll,s,1 !

ksel,s,loc,x,6.9,7.1 !

lslk,s,1 !

asll,a,1 !

ksel,s,loc,y,-0.1,0.1 !

lslk,s,1 !

asll,a,1 !

ksel,s,loc,y,11.9,12.1 !

lslk,s,1 !

asll,a,1 !

amesh,all !

!–––––––––––––––––-

type,2 ! radier hp=0.40m

real,4 !

mat,1 !

esys,11 !

ksel,s,loc,z,-5.6,-5.4 !

lslk,s,1 !

asll,a,1 !

amesh,all !

!–––––––––––––––––-

type,2 ! planseu hp=0.12m

real,5 !

mat,1 !

esys,11 !

ksel,s,loc,z,3.4,3.6 !

lslk,s,1 !

asll,a,1 !

amesh,all !

!================================

! Mesuirea grinzilor !

!––––––––––––––––––

type,1 ! grinzi secundare

real,2 ! 20×40

mat,1 !

esys,0 !

lsel,s,line, ,33,35,1 !

lsel,a,line, ,36,38,1 !

lmesh,all !

!––––––––––––––––––

type,1 ! grinzi principale

real,1 ! 25×60

mat,1 !

esys,0 !

lsel,s,line, ,3,4,1 !

lsel,a,line, ,11,12,1 !

lsel,a,line, ,19,20,1 !

lsel,a,line, ,27,28,1 !

lmesh,all !

!================================================

! Mesuirea stalpilor !

!––––––––––––––––––––––––––

type,1 ! stalpi

real,3 ! 25×25

mat,1 !

lsel,s,line, ,7,8,1 !

lsel,a,line, ,15,16,1 !

lsel,a,line, ,23,24,1 !

lsel,a,line, ,31,32,1 !

lmesh,all !

!––––––––––––––––––––––––––

/vup,all,Z !

/view,all,1,1,1 !

eplot !

!================================================

! Planseu in consola

!================================================

fill,434,512,13,2001,1, !

fill,433,511,13,2101,1, !

fill,432,510,13,2201,1, !

!––––––––––––––––––––––––––

type,2 !

mat,1 !

real,7 !

!–––––––––––––––––––––––––-

e, 432, 433, 2101, 2201 !

*do,i,2201,2212,1 !

e, i, i-100, i-100+1, i+1 !

*enddo !

e, 2213, 2113, 511, 510 !

!–––––––––––––––––––––––––

e, 433, 434, 2001, 2101 !

*do,i,2101,2112,1 !

e, i, i-100, i-100+1, i+1 !

*enddo !

e, 2113, 2013, 512, 511 !

!––––––––––––––––––––––––––-

e, 434, 417, 770, 2001 !

*do,i,1,12,1 !

e, 2000+i, 769+i, 769+i+1, 2000+i+1 !

*enddo !

e, 2013, 782, 505, 512

!––––––––––––––––––––––––––

esel,s,real, ,6 !

cm,pereti,elem !

esel,s,real, ,4 !

cm,radier,elem !

esel,s,real, ,5 !

cm,planseu,elem !

esel,s,real, ,2 !

cm,grinzi_sec,elem !

esel,s,real, ,1 !

cm,grinzi_prin,elem !

esel,s,real, ,3 !

cm,stalpi,elem !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,2.5,4.0 !

nsel,r,loc,y,1.0,2.0 !

esln,r,1 !

cm,pump1,elem !

allsel,all,all !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,2.5,4.0 !

nsel,r,loc,y,3.0,4.0 !

esln,r,1 !

cm,pump2,elem !

allsel,all,all !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,2.5,4.0 !

nsel,r,loc,y,5.0,6.0 !

esln,r,1 !

cm,pump3,elem !

allsel,all,all !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,2.5,4.0 !

nsel,r,loc,y,7.0,8.0 !

esln,r,1 !

cm,pump4,elem !

allsel,all,all !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,2.5,3.0 !

nsel,r,loc,y,9.0,9.5 !

esln,r,1 !

cm,tank,elem !

allsel,all,all !

!================================================

cmsel,s,radier !

nsle,s !

nsel,r,loc,x,3.5,4.0 !

nsel,r,loc,y,9.0,9.5 !

esln,r,1 !

cm,pump5,elem !

allsel,all,all !

!================================================

esel,s,real,,7 !

cm,consola,elem !

allsel,all,all !

!================================================

eplo !

!================================================

-ANALIZA STRCUTURII 3D-

!=====================================================

! Statie pompare ape uzate industriale !

! Grozea Gabriel-Liviu, Anul 5 C.H. Mai 2008 !

! Forta -KN; Lungimi -m !

!=====================================================

! Analiza !

!=====================================================

! Fundamentala !

!=====================================================

/solu !

antype,static,new !

!––––––––––––––––––––––––––––

lsclear,all ! blocaje

lsel,s,loc,z,-5.5 !

lsel,r,loc,x,0.0 !

nsll,s,1 !

d,all,ux !

allsel,all,all !

lsel,s,loc,z,-5.5 !

lsel,r,loc,y,0.0 !

nsll,s,1 !

d,all,uy !

allsel,all,all !

!nsel,s,loc,z,-5.5 !

!d,all,all !

!nsll,s,1 !

!d,all,all !

!––––––––––––––––––

asel,s,area, ,10,15,1 ! 1.28 incarcare din zapada

esla,s !

sfcum,press,add !

sfe,all,2,press, ,1.61 !

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

asel,s,area, ,10,15,1 !

esla,s ! 1.50 incarcare din oameni

sfcum,press,add ! pe acoperis

sfe,all,2,press, ,1.62 !

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

asel,s,area, ,1,9,1,1 ! impingerea pamantului

asel,u,area, ,2,8,3 !

asel,a,area, ,17, ,1 ! pereti laterali cuva

esla,s !

sfgrad,press, ,z, 0.0,-11.87 !

sfe,all,1,press, ,0.7 !

sfgrad, !

allsel,all,all !

asel,s,area, ,16, ,1 !

esla,s !

sfgrad,press, ,z, 0.0,-11.87 !

sfe,all,2,press, ,0.7 !

sfgrad, !

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

f,1213,fz,-1.21 ! monosina+incarcare in carucior

f,1219,fz,-27.4 ! monosina Aaf=4,0 m

f,1356,fz,-2.42 ! monosina Aaf=4,0 m

f,1484,fz,-1.21 ! monosina Aaf=2,0 m

!––––––––––––––––––

cmsel,s,pump1 ! pompe 1…5

*do,i,2,5,1 ! + fundatiile aferente

cmsel,a,pump%i% !

*enddo !

sfe,all,2,press, ,21 !

allsel,all,all !

cmsel,s,tank ! vacuum tank

sfe,all,2,press, ,4 !

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

! Incarcari pe planseu in consola !

!=================================

sfe,1702,1,press, ,1.2*15/0.25 ! Pompa pe planseu

!––––––––––––––––––

cmsel,s,consola !

sfe,all,1,press, ,1.8 ! Oameni pe planseu

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

f, 510, fz, -38.25*1.1/4 ! Scara

f, 2213, fz, -38.25*1.1*2/4 !

f, 2212, fz, -38.25*1.1/4 !

!––––––––––––––––––

! Masa structurala !

!––––––––––––––––––

acel, , ,1.1*1 !

!––––––––––––––––––

lswrite,1 !

!=====================================================

! Incarcare seismica !

!=====================================================

lsclear,all ! blocaje

lsel,s,loc,z,-5.5 !

lsel,r,loc,x,0.0 !

nsll,s,1 !

d,all,ux !

allsel,all,all !

lsel,s,loc,z,-5.5 !

lsel,r,loc,y,0.0 !

nsll,s,1 !

d,all,uy !

allsel,all,all !

!lsel,s,loc,z,-5.5 !

!nsll,s,1 !

!d,all,all !

!––––––––––––––––––

asel,s,area, ,10,15,1 ! 1.28 incarcare din zapada

esla,s !

sfcum,press,add !

sfe,all,2,press, ,0.51 !

allsel,all,all !

!––––––––––––––––––

asel,s,area, ,3,9,3,1 ! impingerea pamantului

asel,a,area, ,17, ,1 ! pereti laterali cuva

esla,s !

sfgrad,press, ,z, 0.0,-11.87 !

sfe,all,1,press, ,0.7 !

sfgrad, !

allsel,all,all !

asel,s,area, ,16, ,1 !

esla,s !

sfgrad,press, ,z, 0.0,-11.87 !

sfe,all,2,press, ,0.7 !

sfgrad, !

allsel,all,all !

!–––––––––––––––––––––––––––––

!Impingerea pamantului conform Mononobe Okabe !

!–––––––––––––––––––––––––––––

nsel,s,loc,x,-0.01,0.01 !

nsel,r,loc,z,-3.5,-4.0 !

esln,s,1 !

sfe,all,1,press, ,181.04*0.5 !

sfgrad, !

allsel,all,all !

!–––––––––––––––––––––––––––––

f,1213,fz,-1.1 ! monosina+incarcare in carucior

f,1219,fz,-11.44 ! monosina Aaf=4,0 m

f,1356,fz,-2.2 ! monosina Aaf=4,0 m

f,1484,fz,-1.1 ! monosina Aaf=2,0 m

!––––––––––––––––––––––––––––-

! Masa structurala !

!––––––––––––––––––––––––––––-

acel,-0.24*1,0,1, !

!––––––––––––––––––––––––––––-

lswrite,2 !

!––––––––––––––––––––––––––––-

/SOLU !

lsSOLVE,1,2,1 !

SAVE !

FINISH !

!=====================================================

-PREPROCESAREA STRUCTURII 3D-

!=======================================================================

! Postprocesare diagrame forte si momente !

!========================================================================

/post1 !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

set,first !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

etable,mx,smisc,4 !

etable,my,smisc,5 !

etable,nxi,smisc,1 !

etable,nxj,smisc,7 !

etable,momyi,smisc,5 !

etable,momyj,smisc,11 !

etable,momzi,smisc,6 !

etable,momzj,smisc,12 !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

/show,png !

eplot !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,pereti !

/title, Pereti – Incarcare fundamentala – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Pereti – Incarcare fundamentala – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,radier !

/title, Radier – Incarcare fundamentala – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Radier – Incarcare fundamentala – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,planseu !

/title, Planseu – Incarcare fundamentala – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Planseu – Incarcare fundamentala – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,grinzi_sec !

/title, Grinzi secundare – Incarcare fundamentala – Incovoiere in plan vertical [kNm] !

plls,momyi,momyj !

/title, Grinzi secundare – Incarcare fundamentala – Incovoiere in plan orizontal [kNm] !

plls,momzi,momzj !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,grinzi_prin !

/title, Grinzi principale – Incarcare fundamentala – Incovoiere in plan vertical [kNm] !

plls,momyi,momyj !

/title, Grinzi principale – Incarcare fundamentala – Incovoiere in plan orizontal [kNm] !

plls,momzi,momzj !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,stalpi !

/title, Stalpi – Incarcare fundamentala – Forte axiale [kN] !

plls,nxi,nxj !

allsel,all,all !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,consola !

/title, Planseu in consola – Incarcare fundamentala – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Planseu in consola – Incarcare fundamentala – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!=======================================================================

set,last !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

etable,refl !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,pereti !

/title, Pereti – Incarcare seismica – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Pereti – Incarcare seismica – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,radier !

/title, Radier – Incarcare seismica – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Radier – Incarcare seismica – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,planseu !

/title, Planseu – Incarcare seismica – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Planseu – Incarcare seismica – My [kNxm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,grinzi_sec !

/title, Grinzi secundare – Incarcare seismica – Incovoiere in plan vertical [kNm] !

plls,momyi,momyj !

/title, Grinzi secundare – Incarcare seismica – Incovoiere in plan orizontal [kNm] !

plls,momzi,momzj !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,grinzi_prin !

/title, Grinzi principale – Incarcare seismica – Incovoiere in plan vertical [kNm] !

plls,momyi,momyj !

/title, Grinzi principale – Incarcare seismica – Incovoiere in plan orizontal [kNm] !

plls,momzi,momzj !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,stalpi !

/title, Stalpi – Incarcare seismica – Forte axiale [kN] !

plls,nxi,nxj !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

cmsel,s,consola !

/title, Planseu in consola – Incarcare seismica – Mx [kNm] !

pletab,mx,avg !

/title, Planseu in consola – Incarcare seismica – My [kNm] !

pletab,my,avg !

!–––––––––––––––––––––––––––––-

allsel,all,all !

eplot !

/show,term !

!=======================================================================

Evaluarea fortei de impingere a pamantului in gruparea speciala conform Mononobe Okabe:

=22o

Kh=0,24

Kv=0,5 Kh=0,12

δ=(1/2-1/3) =13o

β=0

i=0

PAE=0,5 γ H2 (1-Kv) KAE =181,04 kN/m

Forta PAE se aplica la (1/3)H deasuprei bazei peretelui ingropat, avand inaltimea H=5,5 m.