Statie de Monitorizare Automata a Calitatii Aerului

Județul Prahova este unul dintre cele mai dezvoltate județe ale României. Potențialul său economic este dat de resursele locale, tradiția și experiența de durată în majoritatea sectoarelor.

Calitatea aerului în județul Prahova este caracterizată în funcție de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului și evoluția lor în timp.

Acesta este unul din motivele pentru care a fost transpusă în legislația românească Directiva Consiliului nr. 96/62/CE și directivele fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie și Pb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen și monoxid de carbon în aerul înconjurător și Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon). Acest lucru a fost realizat prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 592/2002.

Valori limită, valori țintă, marja de toleranță, perioade de

mediere(Conf OM 592-2002)

În Uniunea Europeană există valori unitare limită pentru indicatorii monitorizați și care vizează calitatea aerului. Prin directivele menționate este stabilit faptul că trebuie luate măsuri, pentru reducerea concentrațiilor de emisii care pun în pericol sănătatea oamenilor.

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Evaluarea calității aerului, bazată pe metode și criterii comune cu cele ale Uniunii Europene, în vederea menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta este bună și îmbunătățirii în alte cazuri cazuri, are la bază Directiva 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător și directivele fiice (Directiva 1999/30/CE a Consiliului privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul din aerul înconjurător, Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind valorile limită pentru benzen și monoxidul de carbon din aerul înconjurător și Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European și Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător).

Directiva 96/62/CE a Consiliului privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător și directivele fiice stabilesc ținte în ceea ce priveste calitatea aerului, cu scopul de a evita sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și a mediului, a poluanților atmosferici.

Transpunerea Directivei cadru 96/62/CE s-a realizat în România prin adoptarea urmatoarelor acte legislative:

O.U.G. nr. 243/2000 privind protecția atmosferei (M.Of. nr. 63/06.12.2000), modificată și aprobată prin Legea nr. 655/2001(M.Of.. nr. 773/4.12.2001);

H.G. nr. 586/2004 (M.Of.nr.398/03.05.2004) privind înființarea și organizarea Sistemului Integrat de Evaluare și Gestionare a Calității Aerului (SNEGICA).

H.G. nr. 543/2004 (M.Of.nr.393/04.05.2004) privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului;

H.G. nr. 731/2004 (M.Of.nr.496/02.06.2004) privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Protecția Atmosferei;

H.G. nr. 738/2004 (M.Of.nr.476/27.05.2004) privind aprobarea Planului Național de Acțiune pentru Protecția Atmosferei;

Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România (M. Of. nr. 739/09.10.2002)

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului.

Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător (M.Of. nr. 765/21.10.2002).

Aglomerarea Ploiesti (Municipiul Ploiesti și comunele limitrofe) a fost aleasă, alături de alte mari aglomerări din țară, pentru realizarea unei rețele automate de monitorizare a calității aerului conform cerințelor UE. Rețeaua constă in 6 stații de monitorizare on-line a calității aerului în Aglomerarea Ploiesti. Aceste stații automate de monitorizare a calitatii aerului funcționeaza, începând cu luna noiembrie anul 2007

Fig. nr.1. Stație de monitorizare automată a calității aerului

Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă obligativitatea de obținere a informației adecvate privind calitatea aerului înconjurător și asigurarea că, această informație a fost pusă la dispoziția publicului. În acest sens pe lângă site-ul www.calitateaer.ro unde se regăsesc măsurările realizate de întreaga rețea de monitorizare a calității aerului la nivel național, publicul poate urmări rezultatele determinărilor pe cele patru panouri informaționale, doua exterioare, amplasate în Municipiul Ploiesti – Piața Victoriei, respectiv Comuna Brazi – Primarie si doua interioare in incinta Agentiei pentru Protecția Mediului Prahova respectiv in primaria Comunei Blejoi.

Conform prevederilor HG. nr. 543/2004 în cazul apariției unei depășiri a valorilor limită și/sau valorilor țintă ale unuia și/sau mai multor poluanți în aerul înconjurător se stabilesc măsurile/acțiunile care se vor desfășura pe o perioadă de maximum 5 ani, în vederea încadrării in limitele legislatiei in vigoare.

Metodologia de elaborare și punere în aplicare a programelor de gestionare a calității aerului a fost stabilită prin Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăriri Apelor nr. 35/2007.

Valorile limită și perioadele de mediere pentru poluanții dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), plumb, monoxid de carbon (CO), precum și valorile țintă și perioada de mediere pentru ozon (O3) au fost stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002.

Programul integrat de gestionare a calității aerului cuprinde: descrierea situației în care apar depășirile, analiza cauzelor, observarea tendințelor precum și măsurile/acțiunile propuse.

Prin ordin al Prefectului județului Prahova, la propunerea Agenției pentru Protecția Mediului Prahova, s-a înființat, la nivel județean Comisia Tehnică pentru elaborarea Programelor de gestionare a calității aerului. Comisia Tehnică are în componența sa reprezentanți ai tuturor autorităților și instituțiilor cu atribuții în elaborarea și punerea în aplicare a programelor de gestionare a calității aerului.

În vederea elaborării programului integrat de gestionare a calității aerului, Agenția pentru Protecția Mediului Prahova a avut obligația să identifice sursa/sursele care au generat concentrații pentru unul sau mai mulți poluanți mai mari decat valorile limită și/sau valorile țintă, să stabilească măsurile care trebuie luate și, ulterior, să monitorizeze implementarea acestora și atingerea obiectivelor stabilite prin programul de gestionare, să informeze publicul prin inițierea unor dezbateri publice legate de elaborarea programului integrat de gestionare a calității aerului, și în final să publice pe pagina proprie de internet versiunea finală a programulului integrat de gestionare a calității aerului în vederea accesului publicului la informația de mediu.

Programul integrat de gestionare a calității aerului în aglomerarea Ploiesti, vizează Municipiul Ploiesti și a fost întocmit din cauza depășirilor valorilor limită pentru indicatorii PM10 ,NO2, SO2 si O3

Agenția pentru Protecția Mediului Prahova colaborează, pe bază de protocol, cu autorități ai căror reprezentanți fac parte din Comisia Tehnică, cu scopul de a impune măsurile stabilite prin programul de gestionare a calității aerului, precum și de a monitoriza implementarea acestora.

Rețeaua de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Ploiești este alcătuită din șase stații automate de monitorizare a calității aerului, care permit, prin aparatura cu care au fost dotate, monitorizarea on-line a următorilor poluanți: NOx, SO2, CO, compuși organici volatili, pulberi în suspensie PM10, O3.

Fig. 2. Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din

Municipiul Ploiesti

Stațiile de monitorizare a calității aerului din Aglomerarea Ploiesti au urmatoarele caracteristici:

Stațiile PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București) sunt stații care monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt cei specifici activității de transport, și anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

Stațiile PH- 4 (Primăria Brazi) și PH – 6 (M. Bravu) sunt stații care evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare. Poluanți monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (PH-4), respectiv SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (din PM10), PM10 (PH-6).

Stația PH-2 (Pța Victoriei) stație de fond urban, a fost amplasată în zonă rezidențială, la distanță de surse de emisii locale. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.

Stația PH-3 (Primăria Blejoi) stație de fond suburban, evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului. Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, metale (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen

Stabilirea programului de măsuri pentru indicatorii PM10 ,NO2, SO2 si O3 în aglomerarea Ploiesti s-a făcut luând în considerare: industria (zonele industriale din Judetul Prahova), activitățile de construcții, traficul (circulația rutieră intensă din Ploiesti) precum și alte surse.

Programului integrat de gestionare a calității aerului pentru indicatorii PM10 ,NO2, SO2 si O3 în Municipiul Ploiesti a fost elaborat pe baza măsurătorilor efectuate de Agentia pentru Protectia Mediului Prahova în anul 2008-2009 la stațiile automate de monitorizare a calitatii aerului si a modelarii dispersiei conform inventarelor de emisii pentru anii 2007 si 2008.

CAPITOLUL II

Descrierea fizico-geografică a județului Prahova

Județul Prahova se află situat la sud de curbura Munților Carpați , ocupă o suprafață de 4.716 km2 ( reprezentând 2% din teritoriul țării) și are o populație de peste 856.961 locuitori.

Fig.3.Pozitionarea judetului Prahova in cadrul Regiunii 3 Sud Muntenia

Ca unitate administrativă, județul Prahova se incadreaza în Regiunea 3 Sud Muntenia. Suprafata totala a regiunii este de 34,453 km2 (14.54% din suprafata totala a Romaniei).Aceasta cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman cu 15 municipii, 28 orase , 481 comune cu 1,552 sate. Regiunea este localizata în Sud – estul Europei si în Sudul României. Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de relief : 70,7 % câmpie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.

La nord, județul Prahova se învecinează cu județul Brașov, la est cu județul Buzau, la vest cu județul Dâmbovița, iar la sud cu județele Ilfov și Ialomița.

Județul este străbătut în lung de meridianul 260, care trece prin Ploiești și comuna Măneciu, și de paralela 450, care intersectează localitațile Filipeștii de Pădure și orașul Mizil. Cele doua linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce privește suprafața, judetul Prahova se claseaza în grupa județelor mici ale țării, numărul mare de locuitori a condus la o densitate dublă față de media pe țară, respectiv aproximativ 182 de locuitori pe kilometru pătrat, densitate în creștere față de anii precedenți ( 2002-176 locuitori pe kilometru patrat). Conform datelor obținute in urma recensamântului populației, structura administrativă a județului cuprinde 103 localități, din care 14 orașe (din care 2 Municipii), 86 de comune și 405 sate.

Structura populației ocupate este urmatoarea: 116.000 persoane lucrează în industrie, 86.200 persoane în agricultură, 17.300 în construcții și 22.200 în servicii.

Municipiul Ploiești, este resedinta judetului Prahova cu o suprafata de aproximativ 60 km2 fiind amplasat in apropierea regiunii viticole Dealul Mare -Valea Calugareasca si avand acces direct la Valea Prahovei. Municipiul Ploiești, este situat la 60 km nord de Bucuresti pe coordonatele de 25° 2' 48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică.

Fig. 4. Harta Municipiului Ploiesti

Clima

Clima județului este temperat continentală, flora și fauna reflectând varietatea reliefului, fiind împărțite în trei grupe ce depind de altitudine: alpină, subalpină și silvo-stepă, fiecare având frumusețea și bogăția proprie.

Temperatura medie anuala este de 10.50 C, iar valoriile minime si maxime inregistrate au fost -300 C si respectiv 430C la 19 iulie 2007. Anul 2007 fiind dealtfel un an excesiv de secetos si cu temperaturi foarte ridicate pe termen lung.

Orasul se afla sub influenta predominanta a vanturilor de NE(40%) si de SE(23%), cu o viteza medie cu 2,8m/s. In medie sunt 9 zile pe an cu vant cu viteza de peste 10m/s si numai 2 zile pe an cu vant de peste 16m/s.

Lipsa curenților de aer (starea de calm atmosferic – viteze medii ale vantului sub valoarea de 1.5m/s), au amplificat cresterea valorilor indicatorului PM10.

De asemenea inversiunile de temperatură care influențează pregnant temperatura aerului, se semnalează în toate lunile sezonului rece, în condițiile invaziei de aer polar sau arctic, când se formează o „cupolă” sub care poluanții, stopați în ascensiune, se concentrează progresiv. La un gradient normal al temperaturii aerului (răcirea treptată pe măsură ce crește altitudinea), gazele și pulberile au o evoluție ascendentă și sunt supuse unei diluări accentuate. În cazul inversiunilor termice, straturile de aer mai rece, blocate sub cele de aer cald, împiedică formarea curenților de convecție (ascendenți) și blochează noxele emanate, acestea dispersându-se pe orizontală sa, în situații de calm atmosferic, scurgându-se lent spre punctele mai joase, unde formează acumulări mari Aceste inversiuni favorizează fenomenul de poluare prin pulberi.

Regimul temperaturilor

Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal în conturarea tipurilor de climă ce apar în județul Prahova. Un alt factor important este orientarea generală spre sud a întregului relief: munții din nord totodată joacă rolul de barieră în calea unor influențe legate de circulația generală a atmosferei. În aceste condiții apar următoarele tipuri de climă: climatul de munte, de deal si de câmpie.

Tabelul nr. 1

Temperatura medie lunara si anuala (gr. C)

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 anual

2008 -2.6 2.0 7.5 12.1 16.4 21.4 22.6 24.5 16.4 12.1 5.2 2.4 11.7

2009 0.0 2.0 5.4 12.2 17.1 20.9 23.3 22.4 18.2 11.5 7.1 1.2 11.8

Regimul precipitațiilor

Precipitațiile, atât cele sub forma lichidă, cât și cele sub formă de zăpadă, joacă un rol important în purificarea atmosferei, prin aducerea la sol a elementelor în suspensie și prin dizolvarea unei părți din gaze.Precipitațiile au o influență pozitivă asupra capacității de filtrare a noxelor de către vegetație și asupra rezistenței la poluare a acesteia.

Prin reacția oxizilor de sulf și a altor substanțe cu apa din precipitații, inclusiv ceața, rezultă acizi foarte agresivi care pot participa la formarea ploilor acide.

În anul 2008, cantitatea anuală de precipitații înregistrată la stația meteorologică din Ploiestii a fost de 591.6 l/m2 cu o valoare maxima in luna aprilie de 89.9 l/m2 si o minima in luna febroarie de 6.2 l/m2.

Precipitațiile medii anuale(2009) sunt de cca. 600 l/m2, cu maxime în luna iunie de cca 193.7l/m2 și minime de cca 13.5 l/m2(luna aprilie).

O mare parte din cantitatea de precipitații cade în timpul verii fapt care ar putea contribui la purificarea aerului și la spalarea pulberilor poluante depuse pe plante,dar această acțiune benefică ste mult diminuată de structura ploilor, de multe ori sub formă de averse alternant cu intervale mari de secetă.

De asemenea, precipitațiile mai reduse din timpul iernii, coroborate cu calmul atmosferic și inversiunile termice, frecvente în această perioadă, contribuie la menținerea unui nivel ridicat al poluării atmosferei.

Cantități de precipitații- lunare și anuale Tabelul nr. 2

Regimul eolian

În condițiile geografice cunoscute ale Municipiului Ploiești, orografia locală nu introduce modificări esențiale în “câmpul vântului”, nu interpune în calea vânturilor dominante obstacole orografice care să producă reorientări, canalizări aeriene și nici nu oferă condiții suficiente pentru formarea brizelor.

Direcția predominantă a vântului și intensitatea medie a vântului sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Un factor important în depoluarea locală prin transportul aerian al poluanților îl reprezintă curenții convectivi ascendenți. Formarea și intensificarea accentuată a acestora în timpul zilei, vara, este favorizată de valorile scăzute ale nebulozității, de însorirea și încălzirea puternică a solului și în final de realizarea unei stratificări termice instabile, (gradienți termici verticali foarte mari) și a transportului convectiv al poluanților.

Frecventa pe directii ( numar de cazuri )

Tabelul nr. 3

N NE E SE S SV V NV Calm

2008 280 294 197 56 96 161 145 78 153

2009 293 276 149 76 100 183 182 63 142

Viteza medie pe directii ( m/s ) Viteza. med. lunara

Tabelul nr. 4

2008 1.6 1.9 2.2 1.9 1.8 2.3 2.3 1.8 1.8

2009 1.5 1.8 2.3 1.8 1.7 2.2 2.0 1.4 1.7

Tabelul nr. 5

Viteza maxima lunara ( m/s )

Lunile

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 anual

2008 8 10 17 13 6 7 7 7 6 7 10 7 17

2009 7 7 8 6 6 10 7 9 5 7 6 7 10

Regimul Nebulozității

Nebulozitatea atmosferică, influențează repartiția și regimul celorlalte elemente climatice, cum ar fi durata reală de strălucire a soarelui, bilanțul radiativ și termic, umezeala relativă a aerului, precipitațiile atmosferice ș.a.

Lunile cu nebulozitate accentuată sunt cele din sezonul rece când se ating valori medii de 7,2-7,5 zecimi de boltă.Cea mai mică valoare a nebulozității se inregistrează în luna august pentru anul 2008 și în luna iulie pentru anul 2009.

Nebulozitatea totală prezintă la nivel anual, în zona luată în studiu urmîtoarele valori:

Tabelul nr. 6

Nebulozitate ( zecimi de boltă )

totala 7.2 5.4 5.5 7.5 5.6 4.7 4.4 2.5 6.1 4.3 6.2 7.2 5.6

2008

inf 6.0 4.0 3.7 5.6 4.0 3.6 3.4 2.0 5.0 2.9 5.5 6.0 4.3

totala 6.3 7.5 7.0 4.6 5.5 5.2 4.2 4.4 5.2 6.4 6.0 8.0 5.9

2009

inf. 5.7 6.2 5.3 2.8 4.2 3.8 3.4 3.4 3.5 5.5 5.1 7.0 4.7

Topografia

Relieful județului este variat și dispus armonios în formă de amfiteatru, împărțit în mod egal în munți, dealuri și câmpii. Între cel mai înalt punct -vârful Omu (2505m) -și cel mai coborât – în zona de vărsare a Prahovei (70 m)- este o diferență de nivel de 2435 m. Situat pe pantele sudice ale Carpaților, aproape de curbura acestora, județul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief – munți 26,2 % (Vf. Omu – 2505 m), dealuri 36,5 % și câmpii 37,3%.

Municipiul Ploiesti fiind situat la baza acestui amfiteatru si inconjurat de dealuri este astfel influentat negativ din punct de vedere al dispersiei poluantilor Relieful, în cazul Municipiului Ploiesti, datorită spațiului restrâns și a mișcării reduse a curenților de aer a împiedicat dispersarea poluanților pe o suprafață mai mare și deci diluarea lor.

In figura 5 se observa pozitionarea Municipiului Ploiesti din punct de vedere geografic cat si influenta zonei montane care blochează tranzitul maselor de aer spre sud favorizand vanturile foarte slabe(0-1m/s) și calmul atmosferic.

Date demografice și organizare administrativ teritorială

Concentrările urbane

*Densitatea s-a calculată cu populația stabilă din mediu urban la 1 iulie 2008

Așezări urbane și rurale

Tipul de receptori care necesită protecție în zona afectată

Tipul de receptori care sunt influentati de poluarea cu PM10 si necesita protectie este reprezentat de populatia din zona, respectiv populatia Municipiului Ploiesti.

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problema importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (PM10 și PM2,5) Particulele din fracția PM10 sunt considerate particule inhalabile, care trec prin nas și gât, iar particulele din fracția PM2,5 pătrund în alveolele pulmonare provocand inflamații și intoxicări. Pot fi afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copii, vârstnicii și astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv provoacă tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Conform datelor statistice obtinute de la Directia de Sanatate Publica Prahova, situatia starii de sanatatea populatiei Municipiului Ploiesti este cea prezentata in tabelul si graficul de mai jos:

INDICATORI DE SANATATE Judetul PRAHOVA

Tabelul nr. 7

Tabelul nr. 8

Fig.6.Morbiditate specifica (posibil in relatie cu poluarea aerului) 2005,2006,2007,2008,

in orasul Ploiesti

Fig.7 Mortalitatea prin afectiuni respiratorii-tabel comparativ jud. Prahova-oras Ploiesti(pt.2005,2006,2007,2008,2009)

Județul Prahova are 14 orașe, dintre care două municipii, Ploiești și Câmpina, și 90 comune, urbanizarea județului fiind de 52,4%. Conform datelor de statistica a populatiei, se constata o regresie a populatiei urbane, fara a exista insa tendinta migratiei acesteia catre mediul rural. Astfel, luand ca reper anul 2000, se constata ca populatia Municipiului Ploiesti a scazut de la 249.054 locuitori la 230.240 locuitori (la 1 iulie 2007).

CAPITOLUL III

Descrierea situației existente

În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de monitorizare a calității aerului și caracteristicile stațiilor de monitorizare, metodele și tehnicile utilizate pentru evaluarea calității aerului, precum și detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

3.1. Structura rețelei de monitorizare

Prescurtare – PH

Tipul de rețea: la nivel național

Timpul de referinta (GMT+2)

Responsabilul retelei : Ing. Mateescu Cornelia – Sef serv. M.B.D.R. – A.P.M. Prahova

Componența rețelei:

3.2. Informații generale cu privire la stații

A. STATIE DE TRAFIC

Denumirea statiei: Ploiesti 1

Codul statiei: PH 1

Denumirea arealului/zonei din care face parte stația: zonă de trafic urban

Tipul zonei: (zona sub 100 m)

Tipul stației: de trafic

Responsabilul stației: Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa institutiei tehnice responsabile cu întreținerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM Bucuresti

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o56’17’’

E: 25o59’43’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, o-m-p-xilen, etilbenzen, PM10 (on-line prin metoda nefelometrica si metoda gravimetrică).

3.2.5. Parametrii meteorologici masurati – stația nu este prevăzută cu stație meteo

3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului este NE, distanța până la cele mai apropiate obstacole este de 10m, înălțimea celor mai apropiate obstacole (blocuri in cazul de fata) este de 25m.

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: urbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidentiala

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației

– instalații de ardere neindustriale(Centralele termice de apartament din blocurile din zonă)

– trafic rutier intens

3.2.8. Caracterizarea traficului:

Străzi canion: cu volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Altele: Statia de trafic se află la cca 100 m de o intersecție mare( str. Gheorghe Grigore Cantacuzino si Soseaua Vestului)

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament:

– denumire: Analizor CO model ME 9830 B; metoda de referință: fotometrie cu radiație IR nedispersivă, EN 14626;

– denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescentă în UV, EN 14212;

– denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referință: chemiluminiscența, EN 14211;

– denumire: Analizor VOC/BTX-2000; metoda de referinta: detector cu fotoionizare PID, EN 14662-1;

– denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referință: măsuratori gravimetrice, EN 12341;

– denumire: Analizor PM10 on-line LSPM 10 , metoda de referință: măsurători on-line, EN 12341/98

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare:

– localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti str. Gheorghe Grigore Cantacuzino, langa sediul APM Prahova

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință.

– frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar.

B. STATIE DE TRAFIC

Denumirea statiei: Ploiesti 5

Codul statiei: PH 5

Denumirea arealului/zonei din care face parte stația: zonă de trafic urban

Tipul zonei (zona sub 100 m)

Tipul stației: de trafic

Responsabilul stației :Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa institutiei tehnice responsabile cu întreținerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM Bucuresti

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o55’20’’

E: 26o02’03’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOX, CO, Benzen, Toluen, o-m-p-xilen, etilbenzen, PM10 (on-line prin metoda nefelometrica, metoda gravimetrică).

3.2.5. Parametrii meteorologici masurati – stația nu este prevăzută cu stație meteo

3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului NE, distanța până la cele mai apropiate obstacole 10m, înălțimea celor mai apropiate obstacole blocuri 25m.

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: urbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: comercială,rezidentiala

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației

– instalații de ardere neindustriale(Centralele termice de apartament din blocurile din zonă)

– trafic rutier intens

3.2.8. Caracterizarea traficului

Străzi canion: cu volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Altele:

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament:

– denumire: Analizor CO model ME 9830 B; metoda de referință: fotometrie cu radiație IR nedispersivă, EN 14626;

– denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescentă în UV, EN 14212;

– denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referință: chemiluminiscența, EN 14211;

– denumire: Analizor VOC/BTX-2000; metoda de referinta: detector cu fotoionizare PID, EN 14662-1;

– denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referință: măsuratori gravimetrice, EN 12341;

– denumire: Analizor PM10 on-line LSPM 10 , metoda de referință: măsurători on-line, EN 12341/98

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare:

– localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti, str. Bulevardul Bucuresti

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință.

– frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar.

C. STAȚIA DE FOND URBAN

Denumirea stației: Ploiesti 2

Codul statiei: PH 2

Denumirea arealului/zonei din care face parte stația: zonă comercială urbană, cu trafic.

Tipul zonei (zona peste 100 m)

Tipul statiei: fond urban

Responsabilul stației: Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa instituției tehnice responsabile cu întreținerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM Bucuresti

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o56’21’’

E: 26o01’33’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOX, benzen, toluen, o-m-p xilen, etilbenzen, PM10 on-line.

3.2.5. Parametrii meteorologici măsurați: temperatura, viteza vântului, direcția vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații.

3.2.6. Alte informatii relevante: direcția predominantă a vântului este NE, distanța până la cel mai apropiat obstacol (clădire) 10m, înălțimea celor mai apropiate obstacole 20m.

3.2.7. Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: urbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidențială și comercială

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației

– instalații de ardere neindustriale

– arderi în industria de prelucrare

– procese de producție

– utilizarea solvenților

– trafic rutier

– alte surse mobile

3.2.8. Caracterizarea traficului

Străzi înguste: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află la 30 m distanță față de o importantă arteră de circulatie și este înconjurată pe patru părți de străzi mici aflate la distanțe cuprinse între 50 și 300 m.

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament.

denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescenta în UV, EN 14212;

denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referinta: chemiluminiscenta, EN 14211;

denumire: Analizor VOC/BTX-2000; metoda de referință: detector cu fotoionizare PID, EN 14662-1;

denumire: Analizor PM10 on-line LSPM10 , metoda de referință: măsurători on-line, EN 12341/98

denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referință: măsurători gravimetrice, EN 12341;

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare

– localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti, Piata Victoriei

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeatie, calibrare cu gaz de referință

– frecvența: zilnic, lunar și de câte ori este necesar

D. STAȚIA DE FOND SUBURBAN

Denumirea statiei: Ploiesti 3 Blejoi

Codul stației: PH 3

Denumirea arealului/zonei: zona rezidențială

Tipul zonei :(zona peste 100 m)

Tipul stației: fond suburban

Responsabilul stației: Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa institutiei tehnice responsabile cu întretinerea statiei: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe carora le sunt raportate datele: ANPM Bucuresti

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o59’03’’

E: 26o00’54’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 on-line, O3

3.2.5. Parametrii meteorologici măsurați – temperatura, viteza vântului, direcția vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații

3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului este NE, distanța până la cele mai apropiate obstacole case 10 m, înălțimea celor mai apropiate obstacole 10 m

3.2.7. Mediul local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: suburbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidențială

Principalele surse de emisie aflate în apropierea statiei

– arderi în industria de transformare și pentru producerea de energie electrică și termică

– instalații de ardere neindustriale

– arderi în industria de prelucrare

– procese de producție

– prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

– utilizarea solvenților

– trafic rutier

– alte surse mobile

– tratarea și eliminarea deșeurilor

– agricultura

3.2.8. Caracterizarea traficului

3.2.8.1. Străzi largi: volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Altele: intersectie la 250 m, stație de distribuție carburanți la 250m. Stația se află lângă o arteră importantă de circulație.

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament

denumire: Analizor CO model ME 9830 B; metoda de referință: fotometrie cu radiație IR nedispersivă, EN 14626;

denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescenta în UV, EN 14212;

denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referință: chemiluminiscenta, EN 14211;

denumire: Analizor O3 model ME 9810 B; metoda de referință: fotometrie în UV, EN 14625;

denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referinta : masuratori gravimetrice, EN 12341;

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare:

– localizarea punctului de prelevare: Comuna Blejoi, in curtea Primariei Blejoi

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință

– frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar

E. STAȚIA DE TIP INDUSTRIAL 2

Denumirea stației: Ploiesti 4 Brazi

Codul statiei: PH 4

Denumirea arealului/zonei: zona rezidențială , in apropierea platformei industriale Brazi

Tipul zonei: (zona peste 100 m)

Tipul stației: Industrial

Responsabilul stației: Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa institutiei tehnice responsabile cu întretinerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM Bucuresti

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o50’57’’

E: 26o01’21’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, Toluen, o-m-p-xilen, Etilbenzen, PM10 metoda gravimetrică, O3.

3.2.5. Parametrii meteorologici măsurați – temperatura, viteza vântului, direcția vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații

3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului NE distanța până la cele mai apropiate obstacole (case) 10 m, înălțimea celor mai apropiate obstacole (case) 8 m.

3.2.7 Mediul local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: urbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidențială

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației

– arderi în industria de transformare și pentru producerea de energie electrică și termică

– instalații de ardere neindustriale

– prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

– arderi în industria de prelucrare

– procese de producție

– trafic rutier

– alte surse mobile

3.2.8. Caracterizarea traficului

3.2.8.1. Străzi largi: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află lângă o intersecție mică 5 m.

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament

denumire: Analizor CO model ME 9830 B; metoda de referință: fotometrie cu radiație IR nedispersivă, EN 14626;

denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescenta în UV, EN 14212;

denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referință: chemiluminiscența, EN 14211;

denumire: Analizor O3 model ME 9810 B; metoda de referință: fotometrie în UV, EN 14625;

denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referință: măsuratori neferometrice;

denumire: Analizor VOC/BTX-2000; metoda de referință: detector cu fotoionizare PID, EN 14662-1;

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare:

– localizarea punctului de prelevare: Comuna Brazi, str. Teilor, langa primarie

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință – frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este cazul.

F. STAȚIA DE TIP INDUSTRIAL 1

Denumirea stației: Ploiesti 6 Mihai Bravu

Codul statiei: PH 6

Denumirea arealului/zonei: zona rezidențială urbană, in apropierea platformei industriale din zona de est a Municipiului Ploiesti

Tipul zonei: (zona peste 100 m)

Tipul stației: fond urban

Responsabilul stației: Ing. Valentina Andronache, ing.A.Spiridon

Denumirea și adresa institutiei tehnice responsabile cu întretinerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI – Orion Italia, Via A. Volta n.25/B-35030 Veggiano (PD), tel. 049 9006911, fax. 049 9006939, e-mail: [anonimizat]

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele: ANPM

3.2.1. Aria de reprezentativitate

3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine și latitudine, măsurate în grade, minute și secunde).

N: 44o56’17’’

E: 26o02’42’’

3.2.3. Altitudinea: 150 m

3.2.4. Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, Toluen, o-m-p-xilen, Etilbenzen, PM10 metoda gravimetrică, O3.

3.2.5. Parametrii meteorologici măsurați – temperatura, viteza vântului, direcția vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiația solară, precipitații

3.2.6. Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului NE distanța până la cele mai apropiate obstacole (case) 10 m, înălțimea celor mai apropiate obstacole (case) 8 m.

3.2.7 Mediul local/morfologia peisajului

3.2.7.1. Tipul zonei: urbană

3.2.7.2. Caracterizarea zonei: rezidențială

Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației

-prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

– instalații de ardere neindustriale

– arderi în industria de prelucrare

– procese de producție

– trafic rutier

– alte surse mobile

3.2.8. Caracterizarea traficului

3.2.8.1. Străzi largi: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află la 100 m de o intersecție moderata si la 30 m de o statie de carburanti

3.2.9. Informații privind tehnicile de măsurare

3.2.9.1. Echipament

denumire: Analizor CO model ME 9830 B; metoda de referință: fotometrie cu radiație IR nedispersivă, EN 14626;

denumire: Analizor SO2 model ME 9850 B; metoda de referință: fluorescenta în UV, EN 14212;

denumire: Analizor NOx model ME 9841 B; metoda de referință: chemiluminiscența, EN 14211;

denumire: Analizor O3 model ME 9810 B; metoda de referință: fotometrie în UV, EN 14625;

denumire: Prelevator PM10 model TECORA; metoda de referință: măsuratori neferometrice;

denumire: Analizor VOC/BTX-2000; metoda de referință: detector cu fotoionizare PID, EN 14662-1;

3.2.9.2. Caracteristici de prelevare:

– localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti, str. Mihai Bravu, langa benzinaria Lukoil, in zona platformei industriale SC Petrotel Lukoil

– înălțimea punctului de prelevare: 3 m

– lungimea liniei de prelevare: 2 m

– timpul de prelevare: 24 h din 24 h

3.2.9.3. Calibrare:

– tip: automat și manual

– metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință – frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este cazul.

3.3 Prezentarea datelor de monitorizare

Evaluarea concentrațiilor de poluanți în atmosferă în arealul Aglomerării Ploiești a luat in considerare emisiile de poluanți în aer provenite de la toate categoriile de surse din zonă. In anul 2007 au fost inserate în modelul de dispersie emisiile provenite de la 33 de agenți economici, întreprinderi totalizând un numar de 134 de coșuri In anul 2008 au fost inserate în modelul de dispersie emisiile provenite de la 29 de agenți economici – întreprinderi totalizând un numar de 127 de coșuri.

Tabelul nr. 9

Tabelul nr. 10

Analiza rezultatelor obținute prin modelarea dispersiei poluanților în atmosferă conduce la concluzia că principalele surse de poluare care generează depășiri ale valorilor limită pentru diferiți poluanți sunt asociate activităților industriale, casnice și de trafic astfel:

NOx/NO2 – surse industriale și surse de suprafață (încălzirea spațiilor)

SO2 – surse industriale

PM10 – trafic rutier și surse de suprafață (încălzirea spațiilor).

3.4.Concentrațiile de PM10 in anul 2007 modelare

3.4.1Concentrația medie anuală:

Valoarea limită a concentrației medii anuale a fost depașită pe arii extinse în municipiul Ploiești și în cateva comune din jurul municipiului Ploiești – în partea sudică și nord-estică (a se vedea încadrarea în liste).

3.4.2Concentrația maximă zilnică:

Valoarea limită a concentrației maxime zilnice a fost depașită pe arii extinse ce include municipiul Ploiești și majoritatea comunele din sud, est și nord. Aceste depășiri ale valorii limită se datorează îndeosebi surselor de suprafață cu înălțime de emisie joasă asociate activităților de încălzire rezidențială și contribuției surselor majore industriale de poluare localizate în partea sudică și estică a municipiului.

3.5.Concentrațiile de PM10 in anul 2008

3.5.1Concentrația medie anuală

Valoarea limită a concentrației medii anuale este depășită pe o arie extinsă care cuprinde întreg municipiul Ploiești și localități din apropierea municipiului Ploiești – în partea sudică, sud-vestică și nord-vestică (a se vedea încadrarea în liste).

Pragul superior de evaluare (PSE) și Pragul inferior de evaluare (PIE) sunt depășite pe întreaga arie de modelare, respectiv, pe întreaga arie a aglomerării Ploiești.

3.5.2Concentrația maximă zilnică

Valoarea limită a concentrației maxime zilnice este depășită pe arii extinse ce includ municipiul Ploiești și majoritatea localităților din est, sud, nord-vest și nord.

Pragul superior de evaluare (PSE) și Pragul inferior de evaluare (PIE) sunt depășite pe întreaga arie de modelare, respectiv, pe întreaga arie a aglomerării Ploiești.

Aceste depășiri ale valorii limită se datorează îndeosebi traficului rutier deosebit de intens și, într-o anumită măsură, surselor de suprafață cu înălțimi de emisie joase asociate activităților de încălzire a spațiilor.

3.6.Concentrațiile de SO2 in anul 2007

3.6.1Concentrația medie anuală:

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru protecția ecosistemelor a fost depașită pe o arie extinsă ce cuprinde municipiul Ploiești și localitățile din partea sudică, estică și sud-estică. Acest lucru se datorează distribuției concentrate in aceste arii a surselor industriale majore de poluare.

Pragul superior de evaluare (PSE) a fost depașit pe arii și mai extinse cuprinzând municipiul Ploiești, comunele din jurul acestuia, pe o suprafață mai mare de 75 % din aria de modelare.

Pragul inferior de evaluare (PIE) a fost depașit pe întreaga arie de modelare.

3.6.2.Concentrația maximă zilnică:

Valoarea limită a concentrației maxime zilnice a fost depașită pe o arie extinsă ce cuprinde sud-estul municipiului Ploiești și comunele din partea sudică și sud-estică a acestuia.

Pragul superior de evaluare (PSE) a fost depașit pe arii și mai extinse cuprinzând municipiul Ploiești, comunele din jurul acestuia mai puțin în extremitatea nordică, pe o suprafață mai mare de 50 % din aria de modelare.

Pragul inferior de evaluare (PIE) a fost depașit pe arii foarte extinse cuprinzând municipiul Ploiești, comunele din jurul acestuia, pe o suprafață mai mare de 75 % din aria de modelare.

3.6.3.Concentrația maximă orară

Valoarea limită a concentrației maxime orare a fost depașită pe o arie extinsă ce cuprinde sud-estul municipiului Ploiești și comunele din partea sudică și sud-estică a acestuia.

3.7. Concentrațiile de SO2 in anul 2008

3.7.1Concentrația medie anuală

Valoarea limită a concentrației medii anuale pentru protecția ecosistemelor este depășită pe o arie extinsă ce cuprinde integral partea centrală și de sud a municipiului Ploiești, precum și localitățile învecinate din partea estică, sudică și sud-vestică. Acest lucru se datorează concentrării în aceste arii a surselor industriale majore de poluare.

Pragul superior de evaluare (PSE) este depășit pe arii și mai extinse cuprinzând municipiul Ploiești, comunele din jurul acestuia, pe o suprafață mai mare de 60 % din aria de modelare.

Pragul inferior de evaluare (PIE) este depășit pe întreaga arie de modelare, respectiv, pe întreaga arie a aglomerării Ploiești.

3.7.2Concentrația maximă zilnică

Valoarea limită a concentrației maxime zilnice este depășită pe o arie din vecinătatea estică a municipiului Ploiești, precum și pe o arie restrânsă aflată la nord de comuna Brazi.

Pragul superior de evaluare (PSE) este depășit pe arii și mai extinse cuprinzând jumătatea de sud a municipiului Ploiești, perimetre aflate la est și la sud-est de acesta (localitățile Valea Călugărească și Berceni), precum și un perimetru situat la sud-vest care include parte din comunele Brazi și Bărcănești.

Pragul inferior de evaluare (PIE) este depășit pe o arie extinsă (circa 45 % din aria de modelare), cuprinzând municipiul Ploiești, orașul Valea Călugărească, precum și comunele din apropierea municipiului Ploiești.

În restul ariei de modelare și a aglomerării Ploiești, concentrațiile maxime zilnice se află sub PIE.

3.7.3.Concentrația maximă orară

Valoarea limită a concentrației maxime orare este depașită pe arii relativ restrânse ce includ estul municipiului Ploiești și zona localității Brazi în partea de sud a acestuia.

3.8Concentrațiile de NO2 in anul 2007

3.8.1Concentrația medie anuală:

Valoarea limită (care include și marja de toleranță – VL+MT) a concentrației medii anuale a fost depașită pe o arie retransă localizată în sudul municipiului Ploiești și în comunele Bărcănești și Brazi.

Pragul superior de evaluare (PSE) a fost depășit pe arii mai extinse din municipiul Ploiești în zona centrală și de sud, în comunele limitrofe din sud și est cât și de-a lungul drumurilor naționale spre București și Brașov (DN1).

Pragul inferior de evaluare (PIE) a fost depășit pe arii și mai extinse ce include municipiul Ploiești, comunele limitrofe din sud, nord, est și sud-est cât și de-a lungul drumurilor naționale spre București și Brașov (DN1).

3.8.2Concentrația maximă orară:

Valoarea limită (care include si marja de toleranta – VL+MT) a fost depașită în municipiul Ploiești în zona centrală și de sud-est, în comunele limitrofe din sud cât și de-a lungul drumurilor naționale spre București și Brașov (DN1).

Pragul superior de evaluare (PSE) a fost depășit pe arii și mai extinse cuprinzând municipiul Ploiești, comunele limitrofe din jurul acestuia și drumurile nationale spre, București, Brașov, Targoviște și Buzau.

Pragul inferior de evaluare (PIE) a fost depășit pe majoritatea ariei de modelare cuprinzând municipiul Ploiești, comunele limitrofe din jurul acestuia și drumurile naționale spre București, Brașov, Targoviște și Buzău.

3.9.Concentrațiile de NO2 in anul 2008

3.9.1Concentrația medie anuală

Valoarea limită (care include și marja de toleranță – VL+MT) a concentrației medii anuale este depășită pe o arie localizată în municipiul Ploiești și care cuprinde partea centrală și de nord.

Pragul superior de evaluare (PSE) este depășit pe o arie mai extinsă, incluzând aproape toată suprafața municipiului Ploiești.

Pragul inferior de evaluare (PIE) este depășit pe o arie și mai largă, care include atât municipiul Ploiești, cât și perimetre limitrofe acestuia, extinse în special spre sud-vest.

În restul ariei de modelare și a aglomerării Ploiești, concentrațiile medii anuale se află sub PIE.

3.9.2.Concentrația maximă orară

Valoarea limită (care include și marja de toleranță – VL+MT) este depășită pe suprafața municipiului Ploiești, precum și pe o arie adiacentă limitei de nord-est a orașului.

Pragul superior de evaluare (PSE) este depășit pe o arie și mai extinsă cuprinzând atât municipiul Ploiești, cât și perimetre situate în jurul acestuia. Pragul superior de evaluare este de asemenea, depășit, în centrul comunei Ciolpani.

Pragul inferior de evaluare (PIE) este depășit în municipiul Ploiești, în comunele limitrofe din jurul acestuia, precum și de-a lungul drumurilor naționale.

În restul ariei de modelare și a aglomerării Ploiești, concentrațiile maxime orare se află sub PIE.

Pentru fiecare stație de monitorizare in care s-au înregistrat în anul 2008 și 2009 depășiri ale numarului de valori limită/tinta (VL/VT) sau depășiri ale numarului de valori limită plus marja de toleranță (VL+MT) permise intr-un an se prezintă următoarele date:

Tabelul nr. 11 Prezentarea datelor de monitorizare

În cursul anilor 2008 si 2009, calitatea aerului din Municipiul Ploiesti a fost monitorizată, cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare a calității aerului, prin măsurători de PM10 SO2 NO2 si O3 la stațiile de trafic, PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București), stațiile de tip industrial PH- 4 (Primăria Brazi) și PH – 6 (M. Bravu) respectiv stațiile de fond urban si suburban PH-2 (Pța Victoriei) si PH-3 (Primăria Blejoi).

In tabelele cu numerele 11 si 12 sunt prezentati indicatorii care au depasit limita numarului admis intr-un an calendaristic pentru anii 2008 – 2009 precum si statiile care i-au monitorizat.

Tabelul nr. 12

Tabelul nr. 13

Evolutia indicatorilor analizati este reprezentata grafic si scoate in evidenta reducerea semnificativa a concentratiilor unor poluanti cum este dioxidul de sulf si dioxidul de azot in anii 2008 si 2009 comparativ cu anul 2007 lucru evident si din modelarea dispersiei prezentata anterior.

Dioxidul de sulf inregistreaza depasiri in anii 2008 si 2009 a valorilor limita zilnice respectiv 125 µg/m3, ambele in statia PH6 Mihai Bravu dar sub numarul permis de depasiri intr-un an iar dioxidul de azot nu a trecut de valoarea limita sau valoarea limita + marja de toleranta de 40 µg/m3 respectiv 45 µg/m3 mediata pe an.

Dupa cum se observa pulberile in suspensie fractia PM10 au depasit frecvent valoarea limita in perioada de mediere de 24h la toate cele sase statii dar numarul de 35 depasiri permise intr-un an a fost depasit in anul 2008 doar in statia PH6 Mihai Bravu iar in anul 2009 in statia PH1 A.P.M. Sediu.

Ozonul a avut in anul 2008 depasiri atat ale valorilor pragului de informare cat si a valorii tinta. Astfel valoarea pragului de informare de 180 µg/m3 a fost depasita in statiile PH-2 (Pța Victoriei) stație de fond urban, PH- 4 (Primăria Brazi) și PH – 6 (M. Bravu) ambele industriale dar nu s-a depasit aceasta valoare 3 ore consecutivcun este prevazut in OM 592/2002. Aceleasi statii au inregistrat valori de peste 120 µg/m3 ale valorii tinta de peste 25 de ori in anul respectiv.

In anul 2009 doar statiile PH-3 (Primăria Blejoi) stație de fond suburban si PH – 6 (M. Bravu) industrial au scos in evidenta depasiri ale valorii tinta – 120 µg/m3.

Variatiile orare ale indicatorului O3 – valoarea tinta (VT) 120 µg/m3

Variatiile zilnice ale indicatorului SO2 – valoarea limita (VL) 125 µg/m3

Variatiile anuale ale indicatorului NO2 – valoarea limita + marja de toleranta (VL+MT) 45 µg/m3

Variatiile zilnice ale indicatorului PM10 – valoarea limita (VL) 50 µg/m3

Pulberile in suspensie, PM10 au fost determinate prin metoda gravimetrică in anul 2009, cu ajutorul celor 5 stații automate: PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București) sunt stații care monitorizează impactul traficului asupra mediului, PH-2 (Pța Victoriei) stație de fond urban, Stația PH-3 (Primăria Blejoi) stație de fond suburban si PH – 6 (M. Bravu) statie de tip industrial. Rezultatele măsurătorilor pentru indicatorul PM10, obținute prin metoda gravimerică, sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr 14 Evoluția concentrațiilor de PM10 măsurate gravimetric cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare, județul Prahova – anul 2009

Fig. Nr 8 Evoluția concentrațiilor de PM10 măsurate gravimetric(µg/m3) cu ajutorul stațiilor automate de monitorizare, județul Prahova – anul 2009

Prin determinări gravimetrice, pulberile în suspensie PM10 au înregistrat, în anul 2009, valori medii cuprinse între 13.77-50.59 µg/mc, comparativ cu valoarea limită prevăzută în Ord. 592/2002, 50 µg/mc.

CAPITOLUL IV

Identificarea și validarea depășirilor.

4.1 Validarea depășirilor

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova administrează rețeaua formată din cele sase stații amplasate în Municipiul Ploiesti și efectuează și asigurarea calității, conform precizărilor transmise de Ministerul Mediului Padurilor, în colaborare cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului și firma ORION, cea care a furnizat echipamentele care se află în dotarea stațiilor automate de monitorizare a calității aerului.

4.2. Identificarea depășirilor valorilor limită și/sau ale valorilor țintă s-a efectuat de către responsabilul pentru validarea datelor în colaborare cu responsabilul stației de monitorizare.

Rezultatul analizelor pentru depistarea cauzelor depasirilor au pus in evidenta in general influenta traficului si a activitatilor aditionale din imprejurimi.

– Depășiri ale valorilor limită cauzate de surse liniare (Trafic)

Situația parcului auto la nivelul județului Prahova

Situația mijloacelor de transport la nivelul județului Prahova pentru anul 2009, comparativ cu anul 2008, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 15 Evoluția numărului de autovehicule din județul Prahova

În anul 2009 creșterea numărului de autovehicule din judetul Prahova este evidentă. Numărul total de autovehicule a crescut, după cum se poate observa cu peste 62%. Cea mai mare creștere a cunoscut-o categoria Autoturisme benzina 1.4 l care a iregistrat o crestere de peste 100%

– Depășiri ale valorilor limită cauzate de surse fixe

Pentru analiza depășirilor înregistrate la stațiile industriale și de fond s-au folosit următoarele metode de analiză și validare:

analizarea listei principalelor surse de poluare a aerului din zona respectivă (agenți economici, etc)

inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, coșuri de dispersie existente, instalații de reținere a poluanților);

analiza datelor meteo, cu viteza și direcția predominantă a vântului pe perioada depășirii valorii limită și/sau a valorii țintă;

verificarea datelor de monitorizare a emisiilor pentru unitățile din zonă.

Lista agentilor economici cu aport semnificativ in emisiile de PM10 de pe raza Municipiului Ploiesti este:

4.3 Caracterizarea indicatorilor monitorizați

Pulberile PM10

Pulberile PM10 care sunt particule cu un diametru D<10 µm, pătrund prin gură și nas în plămâni, unde, în funcție de mărimea lor, sunt transportate până în bronhiile principale sau alveolele pulmonare. PM10 afectează sănătatea umană, determinând afecțiuni cum sunt cele de circulație și cele ale căilor respiratorii. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Suspensiile (particulele peste 10 μm diametru mediu) au stabilitate mică și se depun mai ușor. Puterea de difuzie este redusă, nu pătrund în alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase. Scad luminozitatea, deci influențează negativ fotosinteza la plante, obturează ostiolele, dereglând respirația.Plantele cresc mici, frunzele se răsucesc, masa biologică scade. Uneori modifică pH-ul solului, cum este cazul la ciment. Intâlnind un obstacol vertical, praful este reținut și teoretic, numai aerul ocolește acel obstacol. In realitate este antrenată și o cantitate redusă de particule solide.

Pulberile de 0,1 – 10 μm diametru mediu au stabilitate mai mare și se depun în timp mai îndelungat, la distanță mai mare, uneori de 2 – 10 km (cenușa, negrul de fum).

Puterea de difuzie este mai mare, ajungând în alveolele pulmonare, deci devin toxice pentru organisme. Cele mai periculoase sunt cele de 0,2 – 2 μm, care se separă greu din aer.

Pulberile sub 0,1μm se depun foarte greu și difuzează foarte ușor. Nu sunt nocive pentru om. Depunerea se face după ciocnirea și aglomerarea lor.

Efecte asupra sănătății: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar și dimensiunilor acestora.

Acțiunea pulberilor asupra organismului uman depinde de natura substanței, concentrația în aer, solubilitatea în apă, timpul de expunere. După acțiunea toxică, pulberile se pot clasifica în:

– iritante, sau corozive, cum sunt: varul, oxizii de arsen, cromații, etc.;

– alergenice, ca: bumbacul, cânepa, lemnul, bicromații;

– cancerigene: compușii cu crom, arsen, materialele radioactive;

– cu acțiune toxică generală: Pb, As, Mn, Be, V, etc.;

– infectante: pulberile cu microbi, viruși, etc.

Pulberile inspirate se depun neuniform și neregulat pe căile respiratorii, în funcție de mărime, viteza aerului, durata de trecere, concentrația lor în aer, natura lor. Cele higroscopice sunt reținute în cantitate mai mare decât cele nehigroscopice. O parte din pulberile inspirate sunt eliminate imediat la expirație, sau în câteva ore. Pătrunderea în plămâni este zero pentru particulele de 10 μm, ce sunt reținute de la început și 100 % pentru particulele ≤ 1μm. Particulele sub 0,5μm difuzează cel mai ușor.

Imbolnăvirea cu particule de praf, sau de fum se numește pneumoconioză. Pesticidele și în special insecticidele poluează pe distanțe mai mari de 30 km față de locul de aplicare, fiind purtate de curenții de aer orizontali și verticali, ceea ce explică diferitele simptome de fitotoxicitate apărute la distanță.

Surse naturale: eroziunea rocilor și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.

Oxizii de azot NOx

Oxizii de azot NOx, la temperatura mediului ambiental sunt prezenți în formă gazoasă. NO( monoxidul de azot) este incolor și inodor. NO2 (doixidul de azot) are culoarea brun roșcat și un miros puternic, înecăcios.

Oxizii de azot pot provenii atât din surse naturale cât ți din surse antropice

Surse naturale: sursa principală – acțiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice: încălzirea rezidențială și evacuările de gaze de eșapament de la motoarele vehiculelor în etapa de accelerație sau la viteze mari

Oxizii de azot nu produc iritații, dar distrug alveolele pulmonare, deci au toxicitate mult mai mare decât monoxidul de carbon. Dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decât monoxidul. La o concentrație de peste 10 p.p.m. produc necroze foliare (decolare) la plante, iar la animale și oameni sensibilizează organismul față de agresivitatea germenilor microbieni.Contribuie la reducerea vizibilității pe șoselele aglomerate, prin formare de smog..

Efecte asupra sănătății: oxizii de azot sunt un amestec de gaze cu efect iritant pentru mucoasă care afectează aparatul respirator și diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO).

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Dioxidul de sulf

Dioxidul de sulf afectează grav atât ființele umane (la concentrații de peste 5 ppm se produc afecțiuni respiratorii extrem de grave, iar prezența SO2 împreună cu negrul de fum generează anemii, tuberculoză și creșterea sensibilității la alți agenți patogeni), cât și flora (prin degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, reducerea ratei de creștere a plantelor). Efectele grave ale poluării cu SO2 se regăsesc la nivel global prin degradarea unor suprafețe întinse ocupate de păduri datorate în principal, ploilor acide sau acidifierii solului.

Efectele nocive ale dioxidului de sulf se datorează atât acțiunii sale specifice, de agent oxidant, posibilității sale de a reacționa cu apa, formând acid sulfuros, sau de a se oxida la trioxid de sulf în atmosferă. Trioxidul de sulf reacționează și el cu apa și formează acid sulfuric (în perioadele cu ceață sau în zilele foarte umede gradul de transformare poate atinge 15,7%).

Acțiunea nocivă a dioxidului de sulf este puternic amplificată prin sinergism cu NO2, praf, negru de fum și este cumulativă în timp, modul său de acțiune fiind atât cronic cât și acut, iar efectele sale pot fi atât localizate cât și generalizate.

Efectele dioxidului de sulf asupra mamiferelor și omului merg de la simpla iritare până la deces și tulburări genetice, acestea fiind studiate fie pe animale de experiență, fie pe subiecți voluntari, fie în urma unor accidente , la acestea din urmă contribuind, pe lângă SO2 și oxizii de azot, fumul, ceața, inversia termică și calmul atmosferei.

Dioxidul de sulf este reținut în proporție de 60-99% în căile respiratorii superioare, unde și acționează nociv (datorită marii sale solubilități în apă), pătrunderea în profunzimea aparatului respirator fiind posibilă prin adsorbția sa pe particule fine, în acest fel efectul său asupra unor funcții pulmonare fiind nu numai însumat, ci și multiplicat.

În funcție de concentrația dioxidului de sulf, de condițiile exterioare, de vârstă (copii și bătrânii sunt mult mai sensibili), de prezența altor boli (cardiovasculare), de condițiile de muncă și locuit, de existența unei stări personale favorizante (fumatul, alcoolismul), efectele se manifestă prin spasm faringian, constricții bronhiale (la nivelul canalelor alveolare și în bronhiolele terminale), leziuni ale parenchimului pulmonar, creșterea colinesterazei serice și a aspartat-aminotransferazei, creșterea numărului celulelor calciforme, pneumonie proliferantă, tuse, edem pulmonar, și în final chiar decesul .

Efectele dioxidului de sulf depind și de starea de sănătate a persoanelor expuse. Astfel, un subiect sănătos nu resimte nici un efect la o concentrație mai mică de 5 ppm, dar astmaticii au probleme de constricție a bronhiilor pornind de la o concentrație de 1 ppm.

Cercetările recente au arătat că dioxidul de sulf poate fi încriminat de apariția cancerului pulmonar, prin accelerarea formării radicalilor liberi în organism.

In aprecierea efectelor dioxidului de sulf asupra copiilor trebuie ținut cont nu numai de fragilitatea organismului lor ci și de faptul că, datorită taliei lor reduse, aceștia absorb de 2 – 3 ori mai mult aer poluat decât adultii.

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor datorate dioxidului de sulf, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane este de 125μg/mc aer , valoare care să nu fie depășită de peste 3 ori într-un an calendaristic, iar concentrația maximă admisibilă a SO2 în atmosfera zonei de muncă a fost limitată la 10mg/mc/15 min și 5 mg/mc/8 ore

Ozonul O3

Ozonul O3 este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi.

Misiunea principala a ozonului in straturile superioare ale atmosferei este de a proteja Terra de razele ulrtavilolete ale soarelui. De-a lungul timpului viata vegetala de pe pamant s-a adaptat la un anumit nivel de radiatii UV. Sporirea cantitatii de radiatie poate provoca distrugerea treptata a lumii vii.

Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de ozon. Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil. In straturile de jos ale atmosferei ozonul are un rol distrugator, el ataca celulele plantelor prin inhibitia fotosintezei, intensifica procesele nocive ale smogului.

Ozonul troposferic este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie și foarte toxic.În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice și subacțiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacțiilor unor substanțe nocive, provenitedin sursele de poluare terestră.

Ozonul format în partea inferioară a troposferei este principalul poluant în orașele

industrializate. Ozonul troposferic se formează din oxizii de azot (in special dioxidul de azot ), compușii organici volatili – COV, monoxidul de carbon în prezența razelor solare, ca sursă de energie a reacțiilor chimice.

Ozonul stă la baza formării smogului (pe cale fotochimică) și are implicații grave

asupra stării de sănătate a oamenilor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanți –afectează aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea funcțiilor plămânilor șiastm), irită ochii, provoacă congestii nazale, reduce rezistența la infecții etc; a sănătății șiproductivității plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteză, de formare a frunzelorși de dezvoltare a plantelor.

Ozonul este principalul component al smogului fotochimic În timpul orelor de vârf înzonele urbane concentrația atmosferică de oxizi de azot și hidrocarburi crește rapid pemăsură ce aceste substanțe sunt emise de automobile sau de alte vehicule. În acelașitimp cantitatea de dioxid de azot din atmosferă scade datorită faptului că lumina solarădetermină descompunerea sa în oxid de azot și atomi de oxigen. Atomii de oxygen reacționează cu oxigenul molecular și formează ozonul. Pe măsură ce se apropie mijloculzilei, concentrația de ozon devine maximă, iar cea de oxid de azot minimă. Aceastăcombinație produce un nor toxic de culoare gălbuie cunoscut drept smog fotochimic.

CAPITOLUL V

Măsuri și responsabilități

5.1. Informarea autorităților responsabile

După evaluarea finală a datelor anuale, Agentia pentru Protectia Mediului Prahova informează obligatoriu atât Dispeceratul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Instituția Prefectului Județului Prahova, precum și membrii Comisiei Tehnice, cu privire la depășirea valorilor limită și/sau a valorilor țintă dupa calendarul de mai jos:

Întrunirea Comisiei Tehnice

Tabelul nr. 16

5.2. Informarea publicului

Datele privind calitatea aerului, monitorizate de către Agentia pentru Protectia Mediului Prahova sunt prezentate publicului prin cele patru panouri informaționale, doua exterioare, amplasate în Municipiul Ploiesti – Piața Victoriei, respectiv Comuna Brazi – Primarie si doua interioare in incinta Agentiei pentru Protecția Mediului Prahova respectiv in primaria Comunei Blejoi.

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova publică din oficiu pe pagina de web proprie, www.apmph.ro, informații privind valorile indicatorilor monitorizați în cadrul rapoartelor privind calitatea factorilor de mediu pentru județul Prahova, elaborate lunar și anual.

5.4 Masuri luate de catre Primaria Municipiului Ploiesti si ADPP Ploiesti in vederea reducerii concentratiilor de pulberi in suspensie si oxizi de azot

5.5 Masuri luate de catre agentii economici de pe raza judetului Prahova pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf, pulberi in suspensie si oxizi de azot

5.6 Alte măsuri

CAPITOLUL VI

Dispoziții finale

După aprobarea Programului, Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, în colaborare cu Comisariatul Gărzii de Mediu al județului Prahova monitorizează stadiul realizării măsurilor.

Responsabilii acțiunilor sunt obligați să respecte termenele din programul integrat de gestionare a calitatii aerului și să raporteze stadiul acțiunilor și realizarea măsurilor.

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova elaborează, anual, raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare a calității aerului, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administrației publice locale. Raportul anual se supune aprobării Consiliului Judetean Ploiesti.

Dacă în timpul derulării programului apar depășiri ale valorilor limită sau valorilor țintă pentru alți poluanți, se revizuiește programul de gestionare, cu parcurgerea acelorași pași.

Măsurile și activitățile din cadrul programului integrat de gestionare a calității aerului se desfașoară pe o perioadă de maximum 5 ani.