Starea Pădurilor În Anul 2017 [618651]

MINISTERUL APELOR ȘI PĂDURILOR

RAPORT PRIVIND STAREA
PĂDURILOR ROMÂNIEI
ÎN ANUL 2017

1. SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
NAȚIONAL

La data de 31.12.2017¹⁾ fondul forestier național ocupa o suprafață de 6565 mii
ha, reprezentând 27,5% din suprafața țării.
¹⁾Statistica activităților din silviculturâ în anul 2017 -Institutul Național de Statistică

Evoluția suprafeței fondului forestier în perioada 1990 -2017
Sursa:INS

Față de situația existentă la 31.12.2016, suprafața fondului forestier național a
înregistrat o creștere de 6 mii ha, în principal datorită unor reamenajări de pășuni
împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform
prevederi lor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și datorită compensării terenurilor scoase definitiv
din fond forestier .

Structura fondului forestier, pe forme de proprietate la sfârșitul anului 2017

FONDUL FORESTIER AL ROMANIEI 6565 MII HA
Sursa:INS

1.1 .Suprafața fondului forestier proprietate publică a statului

Conform rapotărilor statistice transmise de direcțiile silvice, la data de 31.12.2017,
fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naționale
a Pădurilor – Romsilva ocupa o suprafață de 3.138.781 ha.
Față de situația existentă la sfârșitul anului 2016, se înregistrează o diminuare cu
7.012 ha a suprafeței f ondului forestier proprietate publică a statului.
Diminuarea fondului forestier proprietate publică a statului, în cursul anului 2017,
a fost determinată de:
– punerile în posesie efectuate ca urmare a aplicării legilor fondului funciar;
– corecțiile de s uprafețe operate cu ocazia lucrărilor de reamenajare a unor ocoale
silvice (efectuarea de ridicări în plan, schimbarea bazei cartografice, erori de
planimetrare, corecții de limite în urma confruntării planurilor de bază cu OCPI,
determinarea suprafețelor prin tehnica GIS);
– scoaterea definitivă din fond forestier a unor terenuri;
– trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea
Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA în domeniul public al unor unități
administrativ – teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora;
– corectarea unor erori de raportare anterioare.
48,6 %
PROPRIETATE PUBLICĂ A STATULUI
15,9 %
PROPRIETATE PUBLICĂ A UNITA ȚI
LOR ADMINISTRATIV TERITORIALE
34,1 %
PROPRIETATE PRIVATA A
PERSOANE LOR FIZICE ȘI JURIDICE
1,4%
PROPRIETATE PRIVATĂ A UNITA ȚI
LOR ADMINISTRATIV TERITORIALE

Suprafața fondului forestier proprietatea publică a statului administrat de R.A.
Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat era 2561, 8 ha la data de 31.12.2017
Suprafata fondului forestier proprietate publica a statului aflata la data de
31.12.2017 in administrarea Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea” era de 47858 ha.

1.2 Suprafața fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice,
proprietate publică și privată a unităților administrativ – teritoriale

La 31.12.2017 suprafața fondului forestier deținută de alți proprietari decât
statul era de 3.376 mii ha ( în creștere cu 0,03 % față de anul 2016), din care:
➢ proprietate privată a persoanelor fizice și juridice 2.239 mii ha;
➢ proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale 1.044 mii ha;
➢ proprietate privată a unităților administrativ – teritoriale 93 mii ha.

1.3. Dinamica suprafeței fondului forestier național (ieșiri, intrări, ocupări
temporare)

În conformitate cu competențele stabilite prin Legea nr.46/2008 – Codul silvic,
in anul 2017, Ministerul Apelor și Pădurilor și structurile teritoriale de specialitate au
aprobat scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe de 34,1727
ha și ocuparea temporară a unor suprafețe ce însumează 33,1955 ha. În majoritatea
situațiilor, terenurile scoase definitiv din fondul forestier au fost compensate cu
terenuri echivalente ca suprafață și bonitate de 49,9296 ha, oferite de beneficiari
pentru a fi preluate în fondul forestier.
Pentru terenurile cu suprafața mai mică de 1 hectar, Gărzile Forestiere au avut
competența de aprobare a scoat erii din circuitul silvic, în conformitate cu prevederile
Legii nr.46/2008 – Codul silvic și Ordinului nr.30/2009 privind delegarea competenței
de aprobare a solicitărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară a
terenurilor din fondul forestier care au suprafața mai mică de 1 ha conducătorilor
subunităților teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură . În baza acestor acte normative a fost aprobată scoaterea definitivă din
fondul forestier național a unei suprafețe de 10,4202 ha (compensate cu terenuri în
suprafață de 35,3296 ha) și ocuparea temporară a unei suprafețe de 27,3201 ha.
Terenurile scoase definitiv din fondul forestier național de Ministerul Apelor și
Pădurilor și Guvernul României în an ul 2017, cu suprafața de peste 1 hectar,
însumează 23,7525 ha compensate cu 14,6000 ha terenuri echivalente ca suprafață
și bonitate, oferite de beneficiari pentru a fi preluate în fondul forestier.

1.4. Schimbarea categoriei de folosință silvică a terenurilor din fondul forestier

În cursul anului 2017, Ministerul Apelor și Pădurilor a aprobat schimbarea categoriei
de folosință pentru suprafața totală de 59,0106 ha. În anul 2017 a fost aprobată
schimbarea destinației terenurilor forestiere pentru 467,7487 ha.

1.5. Aplicarea prevederilor legilor funciare referitoare la reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră

Până la data de 31.12.2017 a fost validat dreptul de proprietate pentru suprafața
de 3.304.698 ha și a fost pusă în posesie suprafața de 3.161.976 ha, conform datelor
înscrise în tabelului de mai jos:

Motivele nepunerii în posesie a persoanelor fizice/juridice a terenurilor
forestiere validate ca drept de proprietate de către comisiile județene de fond funciar
sunt:
– lipsa specialiștilor în cadastru autorizați de la comisiile locale de fond funciar
care să efectueze măsurarea terenurilor forestiere supuse retrocedării;
– lipsa planurilor parcelare la nivel de unități administrativ -teritoriale în baza
cărora se reali zează delimitarea și se efectuează punerile în posesie;
– validarea dreptului de proprietate doar ca suprafață, fără să se
întocmească/valideze anexele cu amplasamentul cadastral și amenajistic al
terenurilor forestiere supuse restituirii, pentru a putea f i puse la dispoziția comisiilor
locale de fond funciar; Forme de proprietate Suprafața
validată
(ha) Suprafața pusă în
posesie
(ha) Suprafața nepusă
în posesie
(ha)
0 1 2 3
Persoane fizice 1.413.105 1.305.898 107.207
Unități administrativ –
teritoriale 968.696 956.886 11.810
Unități de învățământ 7.503 7.295 208
Unități de cult 129.052 124.012 5.040
Forme asociative de
proprietate 766.466 749.467 16.999
Academia Română 16.887 16.412 475
Fundația Elias 2.989 2.006 983
Alte persoane juridice 0 0 0
TOTAL 3.304.698 3.161.976 142.722

– perpetuarea practicii unor comisii județene de fond funciar de a nu mai supune
procedurilor administrative, prevăzute de legile fondului funciar, sentințele
judecătorești pronunțate în dosare în car e direcțiile silvice nu au fost parte, prin care
s-a recunoscut reclamanților dreptul de proprietate. În aceste situații s -a solicitat
ocoalelor silvice să predea comisiilor locale de fond funciar prevăzute în sentințele
judecătorești iar comisiile locale de fond funciar au fost obligate să efectueze punerea
în posesie.
– proprietarii nu sunt de acord cu suprafețele și amplasamentele terenurilor
forestiere validate de comisiile județene de fond funciar;
– validarea dreptului de proprietate pentru persoanel e înscrise în anexele
aferente terenurilor agricole, pe vechile amplasamente, punerea în posesie
efectuându -se cu terenuri forestiere fără respectarea prevederilor art. 29 din Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenuril or agricole
și celor forestiere și fără întocmirea Anexei nr. 38;
– sunt deschise acțiuni de contestare, la instanțele de judecată, ale hotărârilor
de validare emise de comisiile județene de fond funciar, cu încălcarea prevederilor
legilor fondului funcia r;
– nealocarea de la bugetul statului a fondurilor necesare efectuării măsurătorilor
terenurilor forestiere supuse retrocedării.

2. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
NAȚIONAL

2.1 Elemente de caracterizare a pădurilor din România

2.1.1 Suprafața fondului forestier național

Fondul forestier național al României este constituit din totalitatea pădurilor, a
terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție
sau administrație silvi că, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinație
forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1
ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări –
ieșiri efectu ate în condițiile legii, indiferent de forma de proprietate.
Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și
constituie bun de interes național.
Suprafața totală a fondului forestier național al României este de 6.565 mii ha și
reprezintă 27,5% din suprafața țării. Media europeană este de 32%.

2.1.2 Terenurile acoperite de pădure și alte categorii de terenuri

Termenul pădure include, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul silvic -Legea nr. 46/2008,
republi cată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele :
– terenurile cu folosință pădure
– perdelele forestiere de protecție
– terenurile pe care sunt instalate jnepenișurile
– terenurile acoperite cu pășuni împădurite cu consistența mai mare sau egală cu
0,4 și plantațiile cu specii forestiere din zonele de protecție a lucrărilor
hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare.
Terenurile din fondul forestier național acoperite de pădure însumau la finele
anului 2017 o suprafață de 6.406 mii ha, reprezentân d 97,6% din suprafața fondul
forestier național.

2.1.3 Distribuția pădurilor pe forme de relief și etaje fitoclimatice
Distribuția pădurilor pe forme de relief *

*Sursa IFN
Distribuția pădurilor pe etaje fitoclimatice*

1 Subalpin
(F Sa) 0.5%
2 Montan de molidișuri
(F M3) 10.5%
3 Montan de amestecuri (F M2) 20.0%
4 Montan -premontan de făgete
(F M1+F D4) 13.9%
5 Deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete
(F D3) 24.9 %
6 Deluros de cvercete (gorun, cer, g ârniță )
(F D2) 12.8%
7 Deluros de cvercete cu stejar pedunculat
(F D1) 3.1%
8 Câmpie forestieră
(Fc) 3.7%
9 Silvostepă
(Ss) 2.6%
10 Lunca și Delta Dunării
*Sursa IFN

59.70%33.80%6.50%
Munte
Deal
Câmpie

2.1.4. Distribuția pădurilor pe specii si grupe de specii*

*Sursa IFN
Fondul forestier proprietate a statului aflat sub administrarea Regiei Naționale a
Pădurilor -Romsilva, are structura pe specii și grupe de specii prezentată în graficul de
mai jos :
Structura pădurilor pe specii și grupe de specii

19.95%
4.36%
2.18%
31.51%16.72%19.06%6.22%
Molid
Brad
Alte rășinoase
Fag
Cvercinee
Diverse tari
Diverse moi
molid ;; 19%
brad ; 5%
alte rășinoase ; 2%
;fag;; 32%; cvercinee ; 18%; diverse specii tari ;;
17%diverse specii moi ;;
7%

2.1.5. Distribuția pădurilor pe clase de vârstă*

*Sursa IFN
2.1.6 Distribuția pădurilor pe grupe func ționale

Grupa I funcțională ocupă 57,3% din suprafața fondului forestier
național
Cuprinde păduri cu funcții speciale
de de protecție a apelor, a solului,
a climei și a obiectivelor de interes
național, păduri pentru recreere,
păduri de ocrotire a genofondului
și ecofondului, precum și pădurile
din ariile naturale protejate de
interes național

Protectia terenurilor si soluril or
Protectia apelor
Protectia impotriva factorilor
daunatori
Păduri cu funcții de recreere
Păduri constituite ca arii protejate și
de interes științific

Grupa a II -a funcțională ocupă 42.7% din suprafața
fondului forestier național
Cuprinde păduri destinate
îndeplinirii concomitente a
funcției de producție (prioritară)
și a uneia sau mai multor funcții
de protecție l

2.1.7. Distribuția pădurilor pe tipuri func ționale
11.30%20.40%
18.70% 18.90%
14.60%
8.70%
3.70%
1.70%0.90% 1.10%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%
Clase de varstă -ani-

Arboretele incluse în tipul I și II funcțional ocupau 23,2% iar cele din tipurile III -VI
ocupau 76,8% din suprafața totală a pădurilor.

2.1.8. Volumul total pe picior al pădurilor

Volumul total pe picior al pădurilor este de 2.221 milioane mc repartizat pe specii
și categorii de specii astfel*:
Specia Pondere din volumul total
Rășinoase 30.97 %
Fag 38.94 %
Stejar 13.74 %
Diverse 16.34 %
*Sursa IFN
2.1.9. Volumul mediu la hectar •nu sunt permise intervenții silviculturale. Prin excepție, în anumite
situații, acestea se pot realiza cu acordul Academiei Române.Tipul I func țional 3%
•sunt permise numai lucrări de conservare.Tipul II func țional 21%
•sunt permise tratamente intensive care promovează regenerarea
naturală. Prin excepție, la molid, pin, plop euramerican, salcam, salcie se
pot aplica tăieri rase. Tipul IIIfunc țional 8%
Tipul IVfunc țional 21%
•sunt permise toate tipurile de tratamente. Tipul Vfunc țional 5%
Tipul VIfunc țional 42%

Volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de
321,9 mc*. Media europeană a volumul mediu la hectar este de 147 mc.
*Sursa IFN
2.1.10. Creșterea medie anuală
Creșterea med ie anuală este de 7.8 mc/an/ha*. M edia europeană este de 4,4
mc/an/ha.
*Sursa IFN
2.1.11. Volumul anual posibil de recoltat
Volumul anual posibil de recoltat din p ăduril e României era în anul 2017 de 22,05
milioane mc , din care 19,45 milioane mc din suprafețe de fond forestier pentru c are
legea obligă la elaborarea amenajamentului silvic și 2,6 milioane mc din suprafețe de
fond forestier pentru care legea nu obligă la întocmirea de amenajamente silvice.
2.1.12. Suprafața de pădure/locuitor
Suprafața de pădure pe locui tor este de 0, 32 ha/loc (la 1 ianuarie 201 7
populația României a fost de 19.644.350 locuitori -populație rezidentă¹), apropiată
de cea europeană 0,31 ha/loc.
¹Populația României rezidentă la 1 ianuarie 2017 www.insse.ro
2.1.13. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire
Nr. Judetul %
1 Municipiul
Bucuresti 3
2 Calarasi 4
3 Teleorman 5
4 Braila 6
5 Constanta 6
6 Ialomita 6
7 Galati 8
8 Olt 10
9 Botosani 11
10 Giurgiu 11
11 Tulcea 12
12 Dolj 12
13 Timis 12 Zonă deficitară în păduri -județul în
care suprafață fondului forestier
reprezintă mai puțin de 30% din
suprafața totală a acestuia, conform
Legii nr. 46/2008 – Codul silvic,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Din cele 41 de județe ale
României, 29 sunt județe deficitare în
păduri, conform tabelului anexat.
Pentru perioada următoare se
preconizează o majorare a
suprafeței ocupate cu vegetație
forestieră, cu prioritate în aceste
județe, prin împăduriri în terenuri
degradate in apte pentru agricultură
și prin împăduriri în vederea realizării
Sistemului național de perdele
forestiere de protecție.

14 Vaslui 14
15 Satu Mare 16
16 Ilfov 16
17 Iasi 18
18 Cluj 24
19 Salaj 25
20 Buzau 26
21 Arad 27
22 Bihor 28
23 Dambovita 29

3. CADRUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

3.1 Cadrul institu țional
În cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, componenta de silvicultură a fost
coordonată de un secretar de stat. În cadrul acestei structuri funcționează o direcție
generală, având în componență patru direcții.
În subordinea Ministerului Apelor și Pă durilor au funcționat 9 Gărzi Forestiere,
având un număr de 602 posturi.
3.2 Cadrul legislativ
În cursul anului 201 7 au fost elaborate o serie de proiecte de reglementare,
prezentate în tabelul de mai jos, care au avut drept scop actualizarea legislației silvice
în concordanță cu dinamica problematicii sectorului și pentru alinierea acesteia la
normele europene.
Tipul a ctului normativ Nr.
Lege 5
Ordonanță de Urgență a Guvernului 2
Ordonanță a Guvernului 0
Hotărâri de Guvern 5
Ordin de ministru cu caracter normativ 8
Ordin de ministru cu caracter individual 477

3.3. Autoriz ări, atest ări, licenț e
În anul 201 7 autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a
desfășurat activități de autorizare, atestare și eliberare de licențe pentru
domeniul său de activitate , după cum urmează :
▪ au fost emise 44 certificate de mențiuni pentru ocoalele silvice;
▪ au fo st analizate 1 8 documentații pentru avizarea șefilor de ocoale silvice și
au fost emis e 18 avize de numire a unui șef de ocol silvic;
▪ au fost organizate 5 ședințe de autorizare a producătorilor de material
forestier de reproducere și au fost emise 41 autorizații producere de material
forestier de reproducere;
▪ au fost organizate 6 ședințe pentru atestarea/reatestarea persoanelor fizice
și juridice care efect uează proiectarea și/sau execută lucrările de îmbunătăți ri
funciare din domeniul silvic ; au fost analizate documentațiilor depuse în acest

scop și au fost acordat e certificate de atestare pentru 93 persoane fizice și 82
persoane juridice;
▪ au fost emise pen tru persoane fizice și juridice un număr de 7 certificate de
atestare pentru proiectarea de drumuri forestiere conform OM nr. 576/2009 ;
▪ au fost organizate două ședințe ale Comisiei pentru încadrarea personalului
pe grade profesionale și gradații, pentru promovarea în grade superioare și pentru
acordarea de gradații, în urma cărora au fost acordate grade și gradații pentru
317 persoane care își desfășoară activitatea în domeniul silvic ;
▪ a fost verificată corespondența pentru 208 de documentații și au fost emise
126 Certificate de origine pentru biomasa din silvicultură și industriile conexe .

4. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER
ȘI ASIGURAREA SERVICIILOR SILVICE

Pentru o suprafață reprezentând 66,0% din fondul forestier național
administrarea sau serviciile silvice sunt asigurate de Regia Națională a Pădurilor –
Romsilva iar pentru restul suprafeței administrarea sau serviciile silvice se asigură prin
ocoale silvi ce de regim.
La sfarșitul anului 2017 erau autorizate 467 ocoale silvice, din care 316 ocoale
din structura Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, 144 ocoale silvice de regim,
Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “ Marin Drăcea ” cu 6 baze
experimentale și un ocol silvic al Regiei Autonome –Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat.

4.1. Administrarea fondului forestier și asigurarea serviciilor silvice de către Regia
Națională a Pădurilor -Romsilva

Până la data de 31.12.2017, din suprafața totală de 3.161.976 ha de terenuri
forestiere pusă în posesie, pentru suprafața de 384.442 ha au fost încheiate 1.190
contracte de administrare iar pentru o suprafață de 652.165 ha au fost încheiate
137.179 de c ontracte de prestări servicii silvice.
La data de 31.12.2017, ocoalele silvice din structura Regiei Naționale a Pădurilor
– Romsilva mai asigurau serviciile de pază și monitorizare a stării de sănătate a
pădurilor pentru:
– suprafața de 4.867 ha pentru car e contractele au expirat sau au fost reziliate;
– suprafața de 29.932 ha de terenuri forestiere aflate în litigiu, pentru care s -a
suspendat serviciul public cu specific silvic de către structurile teritoriale ale
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în temeiul prevederilor Legii
nr. 374/2006;
– suprafața de 13.578 ha de terenuri forestiere, pe bază de act de constatare, în
cazul proprietarilor neidentificați, a celor care nu fac dovada dreptului de proprietate
cu acte, precum și a celor decedați, fără a fi dezbătută succesiunea, în conformitate
cu prevederile art. 16 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 175/2017 de modificare a Legii nr. 4 6/2008 –
Codul silvic, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și direcțiile silvice/ocoalele silvice
din structura acesteia, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură și structurile sale teritoriale de specialitate (Gărzile For estiere), au
demarat acțiuni de identificare a terenurilor forestiere puse în posesie persoanelor
fizice/juridice și pentru care nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice printr –
un ocol silvic autorizat, în vederea executării controalelor de fond și preluării în pază,
pe bază de contract, pentru situațiile în care proprietarii au depus cereri sau pe bază
de act de constatare în situațiile în care proprietarii nu pot fi identificați, cei care nu

pot face dovada dreptului de proprietate cu acte, pre cum și pentru proprietarii
decedați, fără dezbaterea succesorală realizată.
În perioada 01.09.2017 – 31.12.2017, s -a preluat în pază suprafața totală de
20.147 ha, din care suprafața de 6.569 ha prin încheierea de contracte de prestări
servicii silvice, ia r suprafața de 13.578 ha pe bază de acte de constatare.
La data de 31.12.2017, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administra sau
asigura serviciile silvice pentru o suprafață totală de 1.084.984 ha de terenuri
forestiere.

5. ACTIVITĂȚI SPECIFICE FONDULUI
FORESTIER NAȚIONAL

5.1 Regenerarea pădurilor

Regenerarea pădurii este un proces silvicultural prin care o generație de arbori
care și -a încheiat ciclul de vegetație este înlocuită de o noua generație. Regenerarea
este o verigă obligatorie în evolutia pădurii care îi asigură acesteia permanen ța în
spațiu și timp.
Codul silvic impune executarea lucrărilor de regenerare în conformitate cu
prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate.
În vederea realizării unor arborete de calitate superioară și exercitarea cu
continuitate de către acestea a funcțiilor de protecție, Codul silvic prevede, cu unele
excepții, aplicarea regimului codrulului iar în ceea ce privește lucrările de regenerare
artificială și de completare a regenerărilor naturale se prevede ca acestea să fie
executate în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau
definitivă.
În anul 2017 au fost executate lucrări de regenerare a pădurilor pe suprafața
de 28.032 ha, înregistrându -se o scădere de 1,5% față de anul anterior.

Evoluția lucrărilor de regenerare în perioada 2007 -2017 :
ha
Anul Regenerări naturale Împăduriri Total
2007 12.026 10.716 22.742
2008 11.940 11.244 23.184
2009 11.891 10.962 22.853
2010 13.628 10.106 23.734
2011 13.501 11.499 25.000
2012 14.701 11.026 25.727
2013 15.848 10.437 26.285
2014 16.997 12.508 29.505
2015 16.904 11.846 28.750
2016 16.841 11.615 28.456
2017 17.296 10.736 28.032
Sursa INS

Evoluția suprafețelor regenerate în perioada 2007 -2017

Preocuparea pentru regenerarea arboretelor pe suprafețele de fond forestier
de pe care s -a recoltat masa lemnoasă ca urmare a aplicării tăierilor de produse
principale, pentru împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră, care nu au avut
alte folosințe atribuite prin amenajamentele silvice, precum și pentru reconstrucția
ecologică a terenurilor afectate de diferite forme de degradare, au constituit
obiective prioritare.

Suprafete le regenerate pe categorii de terenuri in anul 201 7 sunt prezentate în
tabelul următor :

Anul , 1, 2007Anul , 2, 2008Anul , 3, 2009Anul , 4, 2010Anul , 5, 2011Anul , 6, 2012Anul , 7, 2013Anul , 8, 2014Anul , 9, 2015Anul , 10, 2016Anul , 11, 2017Total
Anul
INDICATORI -ha-
REGENERARI – TOTAL 28032
A.IN FOND FORESTIER 27789
Pe suprafete parcurse cu taieri de
regenerare 24712
Substituiri si refaceri de arborete slab
productive 1098
Poieni si goluri neregenerate 1942
Terenuri degradate din fond forestier 37
Perdele forestiere de protectie –
B.IN TERENURI PRELUATE IN FOND
FORESTIER 8
C. IN TERENURI DIN AFARA FONDULUI
FORESTIER -TOTAL 235

5.1.1. Regenerarea pădurilor din fondul forestier proprietate publică a
statului

La nivelul anului 2017, programul de regenerare a pădurilor a fost realizat pe
suprafața de 15.984 ha. Lucrările de regenerare pe cale naturală au fost efectuate
pe suprafața de 9.916 ha iar lucrările de împăduriri au fost realizate pe suprafața de
6.068 ha.

S-a urmărit asigurarea integrității și permanenței pădurilor, exercitarea cu
continuitate a funcțiilor de protecție, de producție și recreative, precum și extinderea
suprafeței fondului forestier prin împădurirea de te renuri degradate preluate în
fondul forestier în anii anteriori de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Pentru consolidarea plantațiilor înființate în anii precedenți și în primăvara
anului 2017, au fost realizate lucrări de completări curente p e 3.337 ha și lucrări de
refacere a plantațiilor calamitate pe suprafața de 279 ha.

Materialul biologic folosit la lucrările de împădurire realizate în anul 2017 (34,8
milioane puieți forestieri) a fost asigurat de unitățile Regiei Naționale a Pădurilor –
Romsilva, în asortimentul de specii corespunzător compozițiilor de regenerare
prevăzute în documentațiile tehnice.

Valoarea lucrărilor de regenerare realizate în anul 2017 în fondul forestier
proprietate publică a statului administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a
fost de 134 milioane lei, din care : 133,3 milioane lei reprezintă valoarea lucrărilor
finanțate din fondul de conservare si regenerare a padurilor, iar 0,7 milioane lei
valoarea lucrărilor finanțate din fondul de ameliorare a fondului funciar.

5.1.2. Regenerarea pădurilor din fondul forestier proprietate publică a unităților
administrativ -teritoriale și proprietate privată a persoanelor fizice și juridice
În pădurile proprietate privată sau publică a unităților ad ministrativ teritoriale,
respectiv în cele proprietate privată a persoanelor fizice, administrate pe bază de
contracte de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, au fost realizate în anul
2017 lucrări de regenerare a pădurilor pe suprafața de 2.095 h a, din care: prin
regenerări naturale pe suprafața de 959 ha, iar prin împăduriri pe suprafața de 1.136
ha. De asemenea, s -au realizat completări curente în plantațiile efectuate în anii
anteriori pe 245 ha.
Pentru lucrările de împăduriri și completări realizate în fondul forestier
administrat pe bază de contract de către regie, s -au folosit circa 5,4 milioane de puieți
forestieri. Valoarea de 11,6 milioane lei a lucrărilor de regenerare
efectuate în fondul forestier al altor deținători, administrat de Regia Naț ională a
Pădurilor – Romsilva prin contract, a fost decontată din fondul de conservare și
regenerare a pădurilor, constituit de către deținători și din alte surse de finanțare.

5.1.3. Împădurirea terenurilor degradate agricol
Reconstrucția ecologică a t erenurilor inapte pentru folosințe agricole și a
terenurilor neproductive se realizează prin împădurirea cu specii forestiere, având
drept scop protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic și îmbunătățirea
condițiilor de mediu și a diversității bi ologice.
Terenurile care și -au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă (prin
eroziune, poluare sau acțiunea distructivă a factorilor antropici) și pot fi ameliorate
prin împădurire sunt considerate terenuri degradate.
În terenuri degradate s -au realizat lucrări de completare sau refacere a
plantațiilor înființate în anii anteriori astfel : 100 ha completări curente și 28 ha
refaceri ale plantațiilor calamitate, iar pe 988 ha s -au efectuat lucrări de întrețineri în
plantații.

5.1.4. Produse nel emnoase specifice fondului forestier
Din fondul forestier național s -au recoltat următoarele produse nelemnoase :
– semințe forestiere 8,7 tone
– fructe de pădure 3182,7 tone
– trufe și ciuperci comestibile 495 tone
– produse vânătorești 5170,2 mii lei
– produse piscicole 9061,0 mii lei
– miere de albine 63,7 mii lei

5.1.5. C ulturi în solarii și pepiniere silvice
În anul 2017 au fost recoltate din fondul forestier național 8,7 tone de semințe
forestiere.
În pepinierele autorizate au fost produși 10467,6 mii bucăți puieții forestieri și
ornamentali.

Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a instalat culturi în pepiniere după cum
urmează:
– semănături în solarii – 17.466 m.p.
– semănături în câmp – 8.460 ari
– repicaje – 2.007 ari
– butășiri – 6.345 ari.

5.2. Amenajarea pădurilor
Cadrul necesar gestionării durabile a pădurilor a fost asigurat, în concordanță
cu prevederile legale, prin amenajamentele silvice.

5.2.1. Culegerea datelor de teren

În anul 2017, au fost executate, în vederea elaborării amenajamentelor silvice,
descrieri parcelare pentru o suprafață de:
– 283.274 ha fond forestier proprietate publică a statului administrat de Regia
Națională a Pădurilor – Romsilva, în cadrul a 31 de ocoale silvice, R.A. -A.P.P.S. și 4 baze
experimentale din cadrul INCDS. Lucrările s -au executat de către I nstitutul Național
de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” ;
– 247.040 ha fond forestier proprietate publică și privată a altor deținători
(persoane fizice și juridice) administrat de ocoale silv ice autorizate și de ocoalele
silvice din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Lucrările au fost
executate de către unități specializate să elaboreze amenajamente silvice, atestate
conform metodologiei specifice, și de către I nstitutul Național de Cercetare –
Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”.

5.2.2. Redactarea în concept a amenajamentelor silvice

Au fost redactate în anul 2017 amenajamente în concept pentru o suprafață
de:
– 280.983 ha fond forestier proprietate publică a statului, administrat de
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva (30 ocoale silvice) și INCDS (1 bază
experimentală).
– 204.259 ha fond forestier proprietate publică și privată a altor deținători
(persoane fizice și ju ridice) administrat de ocoale silvice de regim și de
ocoale silvice de stat.

5.2.3 Definitivarea amenajamentelor silvice

Pentru fondul forestier proprietate publică a statului în suprafață de 280 .983
ha pentru care datele de teren au fost culese în anu l 2016, amenajamentele silvice
au fost definitivate în anul 2017.
Pentru fondul forestier proprietate publică și privată a altor deținători
(persoane fizice și juridice), în care datele de teren s -au obținut în anul 2016, s -au
definitivat pentru o suprafață de 204 .259 ha.
Lucrările au fost executate de Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea” , cât și de către unitățile atestate, specializate să
elaboreze amenajamente silvice (la nivel național erau 45 unități atestate)

5.2.4 Modernizarea bazei cartografice

Activitatea de actualizare și dezvoltare a bazei cartografice a fost asigurată de
Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” , în cea mai
mare parte, precum și de unitățile atestate, specializate să elaboreze amenajamente
silvice, și a inclus:
– Lucrări de definitivare și tipărire a bazei cartografice necesare lucrărilor
de amenajare a pădurilor, utilizând tehnici de cartografie digitală;
– utilizarea tehnicilor GIS la elaborarea amenajamentelor silvice;
– digitizarea în totalitate a bazei cartograf ice aflată în arhiva INCDS și a celei
utilizate de unitățile de amenajare atestate.
În cadrul preocupărilor de actualizare și dezvoltare a bazei cartografice
Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” a elaborat
în cursul a nului 2017, în sistem GIS, amenajamentele silvice pentru 30 ocoale silvice
din structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 1 bază experimentală din
cadrul In stitutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” , cu
o suprafață t otală de 280983 ha. Pentru toate ocoalele silvice, la care in cursul anului
2016 au fost culese datele de teren, amenajamentele silvice au fost elaborate în
sistem GIS .
Unitățile atestate, specializate să elaboreze amenajamente silvice, au trecut la
digitizarea bazei cartografice și utilizarea tehnicilor GIS pentru elaborarea
amenajamentelor silvice, folosind baza cartografică din arhiva In stitutul Național de
Cercetare -Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” sau preluată de la Oficiile
Județene de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și lucrări de definitivare și
tipărire a bazei cartografice prin tehnici de cartografie digitală.

5.2.5 Evaluarea adecvată a amenajamentelor silvice

În vederea încadrări i în procedurile de mediu și a obținerii avizelor de mediu
pentru amenajamentele silvice, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea” , la solicitarea direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale
a Pădurilor – Romsilva , a elaborat 24 memorii de prezentare, 8 studii de evaluare
adecvată și 3 rapoarte de mediu.
De asemenea, la solicitarea beneficiarilor amenajamentelor silvice, unitățile de
proiectare atestate s -au implicat în procedurile de evaluare de mediu obținând
avize le de mediu pentru amenajamentele silvice.

5.2.6. Avizarea și aprobarea amenajamentelor silvice
În cursul anului 2017 au fost desfășurate 18 ședințe de avizare CTAS, fiind
elaborate un număr de 1011 avize CTAS (60 avize pentru fondul forestier proprietate
publică a statului și 951 avize pentru fondul forestier proprietate a altor deținători).

Au fost emise un număr de 287 ordine de ministru pentru aprobarea
amenajamentelor silvice și 83 ordine pentru modificarea prevederilor
amenajamentulu i silvic.

5.3.Recoltarea masei lemnoase
5.3.1 Recoltarea masei lemnoase din fondul
forestier național

Volumul de masa lemnoasă recoltat în anul 2017 (18.316 mii mc) a fost
mai mare față de cel din anul 2016 (17.198 mii mc) cu 6,5% (1.118 mii mc). Volumul
recoltat exclusiv din fondul forestier național a fost de 17.344 mii mc, restul de 972
mii mc a fost recoltat din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului
forestier.
În anul 2017 masa lemnoasă recoltată pe categorii de
proprietari/deținător este următoarea :

-mii mc –

Total în anul 201 7 18.316
100%
Proprietate publica a unităților
administrativ teritoriale
2.600 14,2 %
Proprietate privată a persoanelor fizice
și juridice
5.060 27,6 %
Proprietate publica a statului
9.684 52,9 %
Vegetația situată pe terenuri din afara
fondului forestier național 972 5,3%

mii mc
Anul produse
principale produse
secundare produse de
igiena Total
2007 13250 2964 1024 17238
2008 11852 3043 1810 16705
2009 11215 3375 1930 16520
2010 12070 2933 1989 16992
2011 13152 3584 1969 18705
2012 13082 4071 1928 19081
2013 12803 4162 2317 19282*
2014 11928 3785 1928 17889
2015 12045 3889 2199 18133
2016 11107 4138 1953 17198
2017 12133 4374 1809 18316
* Date rectificate față de cele publicate anterior -Sursa INS

Volumul de masă lemnoasă recoltată pe regiuni de dezvoltare în anul 2017

Regiunea de
dezvoltare %
NORD -EST 29,1
SUD -EST 7,2
SUD -MUNTENIA 9,7
SUD -VEST -OLTENIA 8,2
VEST 12,8
NORD -VEST 12,7
CENTRU 19,9
BUCURESTI -ILFOV 0,4
Total 100
Sursa INS

Realizarea obiectivelor actuale privin d protejarea pădurilor, menținerea
echilibrului ecologic și conservarea biodiversității ecosistemelor forestiere
presupune alegerea și promovarea tratamentelor bazate pe regenerare naturală, cu
luarea în considerare a condițiilor ecologice, funcțiilor atri buite fiecărui arboret și
cerințele social -economice, astfel încât să fie asigurată permanența pădurii.

Suprafața parcursă cu tăieri, pe tipuri de tratamente în anul 201 7

*Tăieri de regenerare în codru în anul 2017 : tăieri successive -3,6%, tăieri progresive –
86,2 %, t ăieri grădinărite -4,9%, t ăieri rase -5,3%

Suprafața parcursǎ cu tăieri, pe tipuri de tratamente
în perioada 2013 -2017
Tipuri de tăieri 2013 2014 2015 2016 2017
Tăieri de regenerare – codru 71.6% 71.2% 70.9% 47.5% 39.7%
Tăieri de regenerare – crâng 3.7% 3.6% 3.7% 2.4% 1.8%
Tăieri de substituiri -refacere a
arboretelor slab productive și
degradate 1.0% 1.0% 0.8% 0.6% 0.4%
Tăieri de conservare 23.6% 24.2% 24.6% 49.6% 58.1%
Sursa INS

În perioada 2013 -2017 se înregistrează o înjumătățire a suprafețelor parcurse
cu tăieri de regenerare – codru și o majorare semnificativă a suprafețelor parcuse cu
tăieri de conservare, acestea însumând o suprafată ce reprezintă 58,1% din suprafața
parcursa cu tăieri la nivelul anului 2017.
Potrivit Normelor tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor, lucrările
speciale de conservare reprezintă un ansamblu de intervenții care sunt necesare să
fie aplicate în arborete de vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la
tăieri de produse principale, în scopul menținerii sau îmbunătățirii stării lor
fitosanitare, asigurarea permanenței pădurii și îmbunătățirea exercitării funcțiilor de
protecție pe care trebuie să le îndeplinească arboretele respective.
39,7%
1,8% 0,4%58,1%T de regenerare în codru*
T de regenerare în crâng
T de substituiri
T de conservare

Volumul de masă lemnoasă re coltată pe specii
în perioada 2013 -2017

Principalele specii 2013 2014 2015 2016 2017
Rășinoase 41.1% 40.4% 37.4% 36.4% 35.7%
Fag 32.3% 32.6% 34.3% 33.7% 33.9%
Stejar 9.0% 9.3% 9.8% 9.8% 9,8%
Diverse specii tari 10.2% 10.5% 10.8% 11.7% 12.2%
Diverse specii moi 7.4% 7.2% 7.8% 8.3% 8.5%
Sursa INS
Diverse tari : salc âm, paltin, frasin, nuc
Diverse moi: tei, salcie, plop
În decursul ultimilor cinci ani s -a înregistrat o diminuare cu 5,6 procente a
volumului de lemn de rășinoase recoltat din fondul forestier național și o creștere
ușoară a volumului recoltat din speciile fag, stejar și diverse specii tari.

Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe categorii de produse lemnoase
în perioada 2013 -2017

Categorii de produse lemnoase 2013 2014 2015 2016 2017
– produse principale1) 66.4% 66.7% 66.4% 64.6% 66.2%
– produse secundare2) 21.6% 21.2% 21.4% 24.1% 23.9%
– produse de igienă3) 12.0% 12.2% 12.1% 11.4% 9.9%
Sursa INS
1)include produse accidentale I și conservare
2)include produse accidentale II
3)include masa lemnoasă din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
Pe categorii de produse lemnoase se înregistrează mici fluctuații ale volumelor
pentru cele trei categorii de produse, constatându -se o ușoară diminuare a v olumului
obținut din lucrări de igienizare a pădurilor și o creștere ușoară a volumului de masă
lemnoasă obținut din lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor.
5.3.2 Recoltarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică a statului
În anul 2017 din fondul forestier proprietate publică a statului a fost recoltat
un volum de masă lemnoasă însumând 9535,8 mii mc.

Acest volum a fost recoltat astfel:
– 7.556,2 mii mc (79 %) de către operatori economici atestați , în cadrul
contractelor de vânzare -cumpărare a masei lemnoase pe picior;

– 441,8 mii mc (5 %) de către operatori economici atesta ți, în cadrul
contractate lor de prestări servicii de exploatare;
– 1.537,8 mii mc (16%) cu for țe proprii ale unită ților și subunit ăților silvice
atestate pentru activitatea de exploatări forestiere .

Recoltarea masei lemnoase în anul 2017 a fost realizată în condițiile în care, în
cea de a doua parte a anului, au apărut o serie de reglementări restrictive în privința
exploatării mas ei lemnoase, prin modificările și completările aduse Codului silvic de
Legea nr. 175/2017 (produsele secundare, de igienă și cele accidentale dispersate sau
compacte pe maximum 3 ha, nu au mai putut fi oferite la vânzare pe picior, fiind
obligatorie exploa tarea lor în regie proprie). Aceste restricționări au afectat însă în
mică măsură activitatea anului 2017, întrucât la data intrării în vigoare a Legii nr.
175/2017 masa lemnoasă aferentă anului de producție 2017 era deja în mare măsură
contractată cu ope ratori economici sau autorizată la exploatare cu forțele proprii ale
direcțiilor silvice.

Comparativ cu anul 2016 , în anul 2017 s-a recoltat un volum de masă lemnoasă
mai mare cu 947,0 mii mc, la nivelul programului aprobat .

În funcție de modalitățile d e recoltare a masei lemnoase, c onform datelor
comparative pe ultimii 3 ani, prezentate în tabelul de mai jos, în anul 2017 volumul
de masă lemnoasă valorifi cat pe picior crește la circa 7,6 milioane mc.
În privința volumului recoltat cu forțele proprii a le direcțiilor și ocoalelor silvice,
acesta se menține relativ constant (1,5 – 1,6 milioane mc), reflectând capacitatea
reală de exploatare de care dispun unitățile regiei.
Volumul recoltat prin prestări servicii de exploatare a scăzut semnificativ în
ultimii ani, motivat în principal de modificările legislative privind achizițiile publice,
dar și de lipsa de interes a operatorilor economici pentru efectuarea acestor servicii.

– mii mc –

ANUL
Volumul total de
masă lemnoasă
recoltat din care:
valorificat ca
masă
lemnoasă pe
picior exploatat prin
prestări de
servicii exploatat cu
forțe proprii
2015 8.971,9 6.432,9 901,3 1.637,7
2016 8.588.8 6.734,7 407,4 1.446,7
2017 9.535,8 7.556,2 441,8 1.537,8

Structura pe specii a volumului recoltat în anul 2017 se păstrează, în general,
în proporțiile anilor anteriori și este reprezentată astfel:

Analizând situația pe natură de produse rezultă că 6.764,9 mii mc reprezintă
produsele principale și cele asimilate acestora (con servare și accidentale I), 2.446,9 8971.9
8588.89535.8
8000820084008600880090009200940096009800
2015 2016 2017Volumul de mas ă lemnoasă recoltat în ultimii 3
ani
Volum recoltat, în mii m.c.
31%
33%
9%
14%
13%Structura pe specii a volumului masei
lemnoase recoltate în anul 201 7
Rășinoase
Fag
Stejari
Diverse Tari
Diverse Moi

mii mc reprezintă produsele secundare (inclusiv volumul pro duselor accidentale II) și
324,0 mii mc produsele de igienă.

Din cauza acțiunii unor factori destabilizatori, biotici și/sau abiotici, în cursul
anului 2017 a fost recoltat un volum de recoltat 1 .443,6 mii mc produse accidentale
(15% din volumul total al masei lemnoase recoltat în anul 2017), din care 1.244,0 mii
mc produse accidentale I și 199,6 mii mc produse accidentale II.

Administrarea rațională și durabilă a fondului forestier proprietate publică a
statului a impus aplicarea unei game largi de tratamente capabile să contribuie în cea
mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurarea și
exercitarea continuă a funcți ilor multiple (ecologice, economice și sociale) pe care
arboretele trebuie să le îndeplinească. Prin aplicarea tratamentelor s -a urmărit
asigurarea integrală a regenerării arboretelor programate la tăiere și realizarea unor
structuri optime sub raport func țional, tăierile rase fiind executate pe suprafețe mici,
numai în situațiile prevăzute de amenajamentele silvice.

Ponderea aplicării tratamentelor (metode de regenerare a arboretelor), ca
suprafață parcursă, este prezentată în graficul de mai jos.
71%26%3%Structura pe natură de produse a masei lemnoase recoltată în
anul 201 7
Principale – 6764.9 mii mc
Secundare – 2446.9 mii mc
Igienă – 324 mii mc

5.3.3. Valorificarea masei lemnoase recoltate din fondul forestier proprietate a
statului

În anul 2017, masa lemnoasă a fost oferită la vânzare pe picior sau ca lemn
fasonat, în conformitate cu prevederile Regulamentului de valorificare a masei
lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea de Guvern
nr. 617/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Începând cu 05 octombrie 2017, licitațiile, negocierile și vânzarea directă a
masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică s -au desfășurat în
conformitate cu prevederile Regulamentul ui de valorificare a masei lemnoase din
fondul forestier proprietate publică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017.
Conform dispozițiilor acestor reglementări , corobora te cu precizările făcute de
conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, comitetele directoare ale
direcțiilor silvice au analizat și aprobat modul de vânzare a masei lemnoase, la
propunerea ocoalelor silvice și pe baza fundamentărilor economice.

Valorificarea masei lemnoase pe picior

Din partizile aferente anului 2017, în urma licitațiilor și negocierilor directe a
fost adjudecat un volum de 7680846 mc masă lemnoasă pe picior. Până la
31.12.2017, în cadrul contractelor de vânzare -cumpărare a mase i lemnoase pe picior
s-a recoltat un volum total de 7.556.000 mc, diferența rămânând în stocuri ce au
făcut obiectul anului de producție următor .
Progresive Succesive Grădinărite Conservare Crâng RaseSubstituiri-
refaceri
ha 34089 1098 1614 14496 2575 2221 53234089
1098 161414496
2575 2221 532Structura aplicării tratamentelor în anul
2017

Față de un preț mediu de pornire la aceste licitații, de 143 lei/mc, s -a obținut
un preț mediu de adjudecare de 181 lei/mc, ceea ce reprezintă o creștere cu circa
27% față de prețul de pornire.

Valorificarea masei lemnoase fasonate

Sortimentele de lemn fasonat rezultate prin exploatarea masei lemnoase cu
forțe proprii și prin prestări servicii au fost const ituite în loturi și valorificate prin
licitații și negocieri, conform prevederilor celor două regulamente menționate.

În anul 2017 a fost adjudecat un volum total de 645.831 mc masă lemnoasă
fasonată.

Prețurile medii de vânzare a principalelor sortimente de lemn fasonat
valorificate de direcțiile silvice în anul 2017 au fost următoarele:

– bușteni de fag pentru furnir estetic……………………..508 lei/mc
– bușteni de fag pentru furnir tehnic………………………443 lei/mc
– bușteni de stejar pentru furnir estetic……………….1856 lei/ mc
– bușteni de cireș pentru furnir estetic………………….1219 lei/mc
– bușteni de rășinoase pentru cherestea……………… 369 lei/mc
– bușteni de fag pentru cherestea………………………….320 lei/mc
– bușteni de stejar pentru cherestea……………………….736 lei/mc
– lemn de foc………………………………………….……………..166 lei/mc

În anul 2017, în afara sortimentelor de lemn fasonat valorificate la persoane
juridice prin licitații și negocieri, direcțiile silvice au valorificat masă lemnoasă
fasonată și prin vînzare directă, în prin cipal lemn de foc, către populație și alți
beneficiari, conform reglementărilor legale, în volum de 1.033.959 mc.

5.3.4.Prețul mediu de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier
național

Prețul mediu de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier național a
crescut de la 172,9 lei/mc în anul 2016 la 179,7 lei/mc în anul 2017.
Creșterea a fost de 3,9 % față de anul 2016.

5.3.5. Nereguli și deficiențe constatate la exploat area masei lemnoase

Pe linia exploatării masei lemnoase, exemplificăm o parte din abaterile
constatate.
– a fost avizată cu ușurință starea de forță majoră și reeșalonarea termenelor de
exploatare, fără a se urmări în permanență starea terenului, astfel încât să se
folosească la maximum timpul favorabil de lucru în parchete;
– nu s -au aplicat la timp clauzele asiguratorii privind respectarea termenelor de
exploatare, aplicarea penalităților sau rezilierea contractelor;
– utilajele de exploatare a lemnului de care dispun unitățile și subunitățile silvice,
nu au fost utilizate în mod optim și la întreaga lor capacitate:
– necorelarea eșalonării la exploatare a masei lemnoase cu capacitatea reală de
exploatare a unor agenții economici, pornindu -se din start de la premisa
neîncadrării în termenele contractuale;
– acordarea prin autorizațiile de exploatare , în unele situații, a unor termene de
exploatare diferite față de cele prevăzute în contractele încheiate de direcțiile
silvice cu agenții economici;
– promovarea d ocumentațiilor pentru contractarea lucrărilor de construire sau
reabilitare și întreținerea drumurilor forestiere nu a fost corelată întotdeauna cu
contractarea și eșalonarea la exploatare a masei lemnoase, producându -se
întârzieri și greutăți în exploatar ea și transportul lemnului;
– aprobarea și realizarea de drumuri de tractor pe versanți fără aprobarea
direcțiilor silvice, așa cum prevăd reglementările în vigoare;
– actele de punere în valoare se verifică în unele cazuri în mod formal, fără a se
cunoaște ex act situația din teren;
– în documentațiile partizilor se găsesc uneori acte necorespunzător întocmite,
neînregistrate sau nerezoluționate și neaprobate de șefii ocoalelor silvice;
– necomplet area la zi a registrel or de evidență (acte de punere în valoare, tă ieri de
îngrijire) astfel încât controalele se derulează cu dificultate, documentele
găsindu -se cu întârziere sau la alte compartimente din cadrul ocolului silvic;
– neexecutarea în toate parchetele, a unui număr de mini m două controale de
exploatare, iar în unele cazuri controalele efectuate sunt formale, fără exigența
necesară;
– neurmărirea în mod corespunzător a modul ui de respectare a regulilor silvice de
exploatare, iar în unele cazuri controalele efectuate sunt formale, fără exigența
necesară;
– neurmări rea în mod corespunzător a modul ui de respectare a regulilor silvice de
exploatare, atât în parchetele contractate cu agenți economici cât și în cele
exploatate în regie proprie;
– marcarea de arbori sănătoși, verzi, ca produse accidentale destinate
aprovizi onării populației sau marcarea și extragerea selectivă a unor exemplare
din diverse specii (stejar, paltin etc), ca produse accidentale, pentru oferirea la
licitație a produselor .

5.3.6. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor tinere

Categorii de produse lemnoase 2013 2014 2015 2016 2017
– produse secundare2) 4162 3785 3889 4138 4374
– produse de igienă3) 2317 2176 2199 1953 1809
Sursa INS
2)include produse accidentale II
3)include masa lemnoasă din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

În fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP – Romsilva

în anul 2017 au fost realizate lucrări de îngrijire pe o suprafață de 114.032,2 ha.

Pe natură de lucrări, situația realizării programelor se prezintă mai jos.

– ha –
Natura lucrărilor Realizări
Degajări 10.613,5
Curățiri 17.040,1
Rărituri 83.867,4
Elagaj artificial 2.511,2
TOTAL 114.032,2

În fondul forestier al altor proprietari, în baza contractelor de
administrare/servicii silvice încheiate cu RNP – Romsilva

În baza contractelor de administrare, direcțiile silvice au urmărit realizarea
lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere și în fondul forestier al altor proprietari, în
concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice și a stării arboretelor.

Până la finele anului 2017, în pădurile respective s -au efectuat lucrări de
îngrijire a arboretelor tinere pe 18.737,7 ha, din care:

Degajări : 612,3 ha;
Curățiri: 1.513,7 ha;
Rărituri: 16.611,7 h a.

5.4. Protecția pădurilor

5.4.1.Lucrări de protecție a pădurilor în fondul forestier proprietate publică a
statului

În anul 2017, suprafața arboretelor de foioase infestate cu insecte defoliatoare
a fost de 331.233 ha. Din această suprafață, pe 5.972 ha s -au efectuat lucrări de
combatere a insectelor defoliatoare ale foioaselor , iar restul de 325.261 ha au fost
menținut e în zona de supraveghere.
Principalii defoliatori depistați în pădurile de foioase au fost: Tortrix viridana pe
256.314 ha, Geometridae pe 202.368 ha, Lymantria dispar pe 6.551 ha, Stereonichus
fraxini pe 10.917 ha, Parectopa robiniella pe 5.010 ha, Apet imus filiformis pe 2.259
ha, Nycteola asiatica pe 3.075 ha și Pygaera anastomosis 505 ha.
Defoliatorii din pădurile de foioase pentru combaterea cărora s -au aplicat
tratamente în anul 2017 au fost: Lymantria dispar pe 326 ha, Tortrix viridana pe 5.603
ha și Geometridae pe 43 ha.
Din evaluările făcute pe teren în pădurile tratate rezultă că în anul 2017
eficacitatea tratamentelor a fost foarte bună în toate arboretele și la toți dăunătorii
combătuți, procentele de mortalitate a insectelor dăunătoare fiind cuprinse între 96
și 99%.
În paralel cu aceste acțiuni, a continuat promovarea metodelor de combatere
biologică, prin stimularea înmulțirii păsărilor insectivore, protejarea furnicilor
folositoare și a mamiferelor utile (lilieci, arici, e tc).
Pentru combaterea gândacilor de scoarță specifici arboretelor de rășinoase s –
au amplasat 65.262 arbori cursă clasici și 16.877 curse feromonale. Suprafața totală
pe care s -au executat lucrări de combatere a gândacilor de scoarță a fost de 128.621
ha.
În plantații tinere de rășinoase, dăunătorii Hylobius abietis și Hylastes sp. au
fost combătuți în timpul sezonului de vegetație, prin instalarea de scoarțe toxice și
prin aplicarea de tratamente chimice, pe 3.205 ha.
În pepiniere, au fost combătute ins ectele pe 463 ha, paraziții vegetali (în
principal Oidium sp. ) pe 402 ha și rozătoarele pe 53 ha.
În regenerările naturale și artificiale de cvercinee s -au aplicat tratamente
împotriva paraziților vegetali pe 3.781 ha. Preventiv, au fost tratate rădăcini le a
16.869 mii puieți forestieri înainte de a fi plantați în teren.
Pentru prevenirea pășunatului ilegal s -au instalat 5,3 km de gard viu și s -au
executat 36,4 km de șanțuri de minim sanitar.
Pentru a preveni propagarea și extinderea incendiilor în sup rafețele de fond
forestier, s -au mineralizat linii parcelare în suprafață totală de 1.128 ha.
Pe ansamblu, în pepiniere, în regenerările naturale și artificiale și în arborete,
s-au executat lucrări preventive și curative pe 147.740 ha.

5.4.2. Lucrări d e protecție a pădurilor în fondul forestier aparținând altor
deținători, administrat/pentru care se asigură servicii silvice de RNP – Romsilva pe
bază de contracte
În anul 2017, suprafața totală infestată de insecte defoliatoare, în pădurile de
foioase, a fost de 56.266 ha fiind inclusă în zona de supraveghere.
Principalii defoliatori depistați în pădurile de foioase au fost: Tortrix viridana pe
51.656 ha, Geometridae pe 32.654 ha, Lymantria dispar pe 5.484 ha și Stereonichus
fraxini pe 503 ha.
În arboretele de rășinoase infestate cu gândaci de scoarță, s -au amplasat 6.233
arbori cursă clasici și 2.991 curse feromonale. Suprafața arboretelor de rășinoase în
care s -au executat lucrări de combatere a gândacilor de scoarță a fost de 41.821 ha.
În p lantații tinere de rășinoase, trombarul puieților Hylobius abietis a fost
combătut în timpul sezonului de vegetație, prin instalarea de scoarțe toxice și
aplicarea de tratamente chimice, pe 618 ha.
În regenerările naturale și artificiale de foioase s -au ap licat tratamente pentru
prevenirea și combaterea paraziților vegetali pe 85 ha.
Preventiv, au fost tratate rădăcinile a 1.678 puieți forestieri înainte de a fi
plantați în teren.
Pentru a preveni propagarea și extinderea incendiilor în suprafețele de fon d
forestier s -au mineralizat linii parcelare în suprafață totală de 14 ha.
În total, în pepiniere, în regenerările naturale și artificiale și în arborete, s -au
executat lucrări preventive și curative pe 43.205 ha.

5.4.3. Evoluția fenomenului de usc are anormală a arborilor

Una dintre cauzele majore care au determinat apariția și evoluția fenomenului
de uscare prematură a arborilor, conform observațiilor și rezultatelor din studiile de
specialitate, o reprezintă schimbările climatice , care au generat apariția unor
fenomene meteorologice extreme precum: temperaturi excesive cu frecvență și
durată mare, secete succesive și de lungă durată, precipitații (ploi, ninsori) însemnate
cantitativ raportate la unitatea de timp și de suprafață, înghețuri timpurii și târzii etc..
Din punct de vedere meteorologic, anul 2017 s -a caracterizat prin existența a
două perioade antagonice: perioada ianuarie -iunie bogată în precipitații și perioada
iulie -decembrie cu deficit de precipitații și temperaturi peste mediile mult ianuale
specifice acestor luni. Destul de frecvent în ultimii ani s -a constatat apariția unor
înghețuri timpurii și târzii care au produs degerarea lujerilor tineri ai arborilor.
Deși perioada 2013 -2017 a fost mai echilibrată în precipitații, totuși seceta
excesivă care s -a manifestat în intervalul 2006 – 2012 a continuat să influențeze starea
fiziologică a unor specii de arbori cu pretenții față de regimul de umiditate din sol.
Pe fondul debilitării fiziologice a arborilor, urmare efectelor produse de secetă,
s-au creat condiții prielnice dezvoltării insectelor și agenților criptogamici, care au
infestat arborii și au accentuat starea de declin până la uscarea acestora.
Comparat iv cu anii precedenți, procentul de uscare a bradului s -a menținut la
un nivel relativ constant, respectiv 7% din suprafața fondului forestier proprietate

publică a statului ocupată de această specie (față de 10% în anul 2015 și 8% în anul
2016), cauza pri ncipală a acestui fenomen fiind seceta prelungită. Molidul, deși este
o specie mai puțin pretențioasă față de regimul hidric din sol comparativ cu bradul,
este foarte sensibil la acțiunea vântului și la presiunea exercitată de greutatea
stratului de zăpadă .
Arborii de rășinoase vătămați de factorii abiotici constituie un mediu prielnic
dezvoltării gândacilor de scoarță, care infestează rapid acești arbori și produc uscarea
lor în masă. Cele mai afectate de uscare au fost arboretele de rășinoase situate în
afara arealului lor natural, în special cele din estul țării, unde deficitul hidric din sol a
fost foarte pronunțat.
Dintre speciile de foioase, cvercineele se confruntă cu fenomene de uscare pe
suprafețe mai întinse, respectiv 16.159 ha (3% din suprafața fondului forestier
proprietate publică a statului ocupată de aceste specii). Dintre cvercinee, mai sensibil
s-a dovedit a fi stejarul pedunculat, însă și stejarul brumăriu, gorunul, cerul și gârnița
manifestă fenomene de uscare.
Una dintre speciile de foioase care se află într -o stare evidentă de declin este
frasinul. Această specie manifestă o sensibilitate ridicată la acțiunea factorilor biotici
și abiotici. Stresul hidric la care a fost supus frasinul în ultimul deceniu, caract erizat
prin existența unor perioade deosebit de secetoase alternând cu perioade
caracterizate prin excedent de umiditate, a produs debilitarea acestuia. Pe fondul
debilitării speciei, au avut loc atacuri agresive produse de dăunători (în special
Stereonich us fraxini ) și de agenți criptogamici ( Hymenoscyphus fraxineus ). Studiile
efectuate la nivel european indică faptul că Hymenoscyphus fraxineus are un
potențial foarte mare de înmulțire și răspândire iar arborii infestați cu această
ciupercă sunt predestina ți uscării. La momentul actual nu au fost identificate metode
de prevenire a apariției și de combatere a bolii produse de Hymenoscyphus fraxineus .
În ultimele decenii, în mai multe zone forestiere, poluarea s -a accentuat,
afectând mult starea de sănătate a arborilor și capacitatea acestora de regenerare.
Poluarea industrială, atât cea internă cât și cea transfrontalieră, generează apariția
ploilor acide. Pe arii extinse acționează și se resimte efectul nociv al pulberilor
rezultate din activitatea unitățil or producătoare de materiale de construcții (ciment,
var, balast etc.).
Din analiza datelor raportate de direcțiile silvice, pentru anul 2017, rezultă
următoarele:
– suprafața arboretelor afectate de uscare este de 51.008 ha (2% din suprafața
totală a fo ndului forestier proprietate publică a statului, administrate de Regia
Națională a Pădurilor – Romsilva); suprafața totală a arboretelor de foioase afectate
de fenomenul de uscare este de 35.281 ha, reprezentând 2% din totalul suprafeței
ocupate de aceste specii;
– dintre foioase, cvercineele sunt afectate pe o suprafață de 16.159 ha (3%),
fagul pe 3.072 ha (0,3%), diverse specii tari pe 13.139 ha (3%) și diverse specii moi pe
2.911 ha (1%);
– suprafața totală a arboretelor de rășinoase afectate de fenome nul de uscare
este de 15.727 ha, reprezentând 2% din totalul suprafeței ocupate de aceste specii;

– dintre rășinoase, pe primul loc ca suprafață afectată se situează bradul cu
9.706 ha (7%), pe locurile următoare situându -se molidul cu 4.688 ha (1%) și sp eciile
de pini cu 1.303 ha (2%);
– volumul total al arborilor uscați sau în curs de uscare a fost de 221,1 mii mc.
Din acest volum, 175,1 mii mc au fost extrași în cursul anului 2017, diferența de 46
mii mc urmând a fi exploatată în cursul anului 2018.
Evoluția volumului de masă lemnoasă afectată de uscare anormală, în perioada
2010 -2017, se prezintă în tabelul de mai jos.

Nr.
crt. Anul Volumul de masă lemnoasă afectată de
uscare anormală (mii mc)
Total Rășinoase Foioase
1 2010 244,2 38,1 206,1
2 2011 151,9 45,9 106,0
3 2012 152,3 82,4 69,9
4 2013 496,5 327,5 169,0
5 2014 360,9 245,1 115,8
6 2015 247,2 115,8 131,4
7 2016 284,0 118,0 166,0
8 2017 221,1 107,7 113,4

5.4.4 . Monitoring forestier
Sub auspiciile CLRTAP și ale Regulamentului (EEC) nr. 3528/1986 al Consiliului
Uniunii Europene, a fost proiectată o rețea sistematică transnațională cu o densitate
de un sondaj la 25600 ha (16 x 16 km) prin care începând cu anul 1987 se fac
evaluări anuale a stării de sănătate a pădurilor la scară mare c u o intensitate redusă
de supraveghere la nivel de suprafață de probă permanentă (SPP) (Nivelul I) (Fig.
1.a.). De asemenea, în vederea cunoașterii și evidențierii unor informații cât mai
precise privind reacția și adaptabilitatea ecosistemelor forestiere la factorii de stres
(schimbări climatice, poluare atmosferică etc.), la nivel European s -a constituit și
așa numita Rețea de monitorizare intensivă (Nivel II) (Fig. 1.b.). Aceasta rețea este
amplasată în ecosisteme forestiere reprezentative din țara noas tră supuse acțiunii
poluării de fond și de impact fiind alcătuită din 12 sondaje permanente (SSI) . În
cuprinsul acestora se desfășoară evaluări anuale sau periodice, iar în patru dintre
suprafețele permanente se efectuează măsurători cu caracter permanent și
continuu.
La nivelul României rețeaua de monitoring forestier nivel I cuprinde un număr
maxim de 262 sondaje. Numărul de sondaje monitorizate variază de la an la an,
urmare a dispariției unor suprafețe permanente datorită activităților curente de
manag ement forestier sau neîndeplinirii criteriilor minime dimensionale ale
arborolor (d 1.3 >80 mm), în cazul sondajelor dispărute în anii anterior și situate în
arborete tinere, în curs de regenerare.

În perioada 15 iulie – 31 august 2017, s -a realizat culegerea informațiilor de teren
privind starea de sănătate a ecosistemelor forestiere. Această perioadă reprezintă
momentul de maximă activitate fiziologică a arborilor, moment în care factorii
climatici , poluarea atmosferică și alte cauze de natură biotică și abiotică exercită
presiune maximă asupra proceselor de creștere a arborilor. Lucrările de teren s -au
desfășurat în conformitate cu metodologia armonizată la nivel european și național
prevăzută în M anualul privind armonizarea metodelor și criteriilor de evaluare,
supraveghere și analiză a efectelor poluării atmosferice asupra pădurilor (ICP-
Forests, 2010 ) și Protocolul de teren pentr u culegerea datelor de teren în rețeaua
de monitoring forestier european (INCDS, 2017). Datele primare au fost introduse
într-o bază de date specifică și validate. Prelucrarea datelor privind starea de
sănătate a ecosistemelor forestiere s -a realizat cu al goritmi specifici implementați în
rutine în R.

Fig. 1.a. Rețeaua transnațională de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor (16
x 16 km) – nivel I

Fig. 1.b. Rețeaua de monitorizare forestieră intensivă (Nivel II)

Evaluarea stării de sănătate a arborilor din rețeaua transnațională s -a realizat
în anul 2017 în 245 de sondaje, diferența până la numărul maxim de sondaje fiind
reprezentat de arborete exploatate sau în curs de regenerare ce nu îndeplinesc
criteriile dimensionale minime pentru a fi evaluate. Au fost evaluați un număr total
de 5880 de arbori, dintre care rășinoase 1092 arbori (18,6%) și foioase 4788 arbori
(81,4%). La nivel de specie au fost evaluate un număr total de 6 specii de rășinoase și
30 specii de foioase. Dintre rășinoase molidul este specia predominantă în sondajele
ICP – nivel I (13.9%), iar dintre foioase cel mai bine reprezentat este fagul (35,6%),
urmat de gorun (10,1%) și carpen (9,5%) (fig. 2).

Figura 2. Ponderea procentuală a principalelor specii evaluate în reț eaua de monitoring forestier – nivel I

În anul 2017 procentul de defoliere mediu (defolierea medie), la nivelul rețelei pan –
europene de monitoring forestier din România, este de 15,5%, mai scăzut la
rășinoase (13,1%) și ușor mai mare la foioase (16,0%) (tabelul 1, fig. 3).

Figura 3. Defoli erea medie pe principale specii în anul 2017
Valori maxime ale defolierii medii se înregistrează la stejar, frasin și plop dintre
foioase, respectiv pini dintre rășinoase. Valori minime, sub media națională, se
constată la fag, molid și tei.
Procentul mediu al arborilor vătămați (clasele de defoliere 2 -4) la nivel național
este de 14,2% în creștere cu 0,7 procente față de anul 2016 și 1,1 procente față de
2015. Pe grupe de specii se observă o crestere a procentului mediu al arborilor
vătămați de rășinoa se de la 9,6% în 2015, 10,4% în 2016 la 10,7 procente în 2017 și
de foioase de la 13,9% în 2015, 14.2% în 2016 la 15,0 procente în anul 2017 (Tabelul
1).
Spre deosebire de valorile înregistrate la nivelul anilor precedenți (2015 și 2016), în
anul 2017 starea de sănătate a stejarilor xerofiți se păstrează relativ constantă, fapt
datorat plusului de precipitații înregistrat în acest an în zona de sud și sud -vest a
României. În cazul cerului, specie cu o sensibilitate ridicată în ceea ce privește regimul
pluviometric, se poate observa chiar o îmbunătățire a stării de sănătate de la o
valoare a defolierii medii de 16 % în 2016 la 12,2 % în 2017.
La nivel regional se remarcă procente ridicate ale defolierii medii la speciile de foioase
în zona centrală și cea sud-estică a țării. La rășinoase se constată valori ușor mai
ridicate în zona Carpaților de curbură (fig. 3).
Tabelul 1. Sinteza rezultatelor privind starea de sănătate a ecosistemelor forestiere
din rețeaua pan -europeană de supraveghere (16×16 km) -nivel I, anul 2017

Specia
Nr.
arbori
Ponderea
(%)
Def.
med.
Grupe de clase de defoliere Clase de defoliere
(0-1)
sanatosi (2-4)
vatamati Puternic
vatamati
si morti 0 1 2 3 4
Toate
speciile 5880 100 15.5 85.8 14.2 1.4 51.9 33.9 12.8 1.3 0.2
Rasinoase 1092 18.6 13.1 89.3 10.7 1.1 63.3 26.0 9.6 1.1 0.0
Molid 819 13.9 12.4 91.0 9.0 0.9 66.3 24.7 8.2 0.9 0.0
Brad 215 3.7 13.5 86.5 13.5 1.9 60.9 25.6 11.6 1.9 0.0
Pin 39 0.7 26.3 64.1 35.9 2.6 5.1 59.0 33.3 2.6 0.0
Alte
rasinoase 19 0.3 10.8 100.0 0.0 0.0 78.9 21.1 0.0 0.0 0.0
Foioase 4788 81.4 16.0 85.0 15.0 1.5 49.4 35.7 13.5 1.3 0.2
Fag 2095 35.6 13.6 89.1 10.9 1.1 58.2 30.9 9.8 1.0 0.1
Stejar 77 1.3 26.6 53.2 46.8 0.0 16.9 36.4 46.8 0.0 0.0
Gorun 592 10.1 18.3 81.9 18.1 0.5 35.6 46.3 17.6 0.5 0.0
Cer 328 5.6 15.9 87.8 12.2 0.3 42.1 45.7 11.9 0.3 0.0
Garnita 123 2.1 16.4 90.2 9.8 0.8 41.5 48.8 8.9 0.8 0.0
Carpen 559 9.5 13.6 88.0 12.0 2.0 60.1 27.9 10.0 1.1 0.9
Salcam 245 4.2 18.7 83.3 16.7 2.9 40.8 42.4 13.9 2.4 0.4
Tei 195 3.3 12.6 88.2 11.8 0.0 65.1 23.1 11.8 0.0 0.0
Frasin 109 1.9 26.1 67.9 32.1 9.2 34.9 33.0 22.9 9.2 0.0
Plop 199 3.4 24.7 72.4 27.6 4.0 14.6 57.8 23.6 3.5 0.5
Salcie 41 0.7 23.8 75.6 24.4 0.0 4.9 70.7 24.4 0.0 0.0
Alte foioase 222 3.8 20.0 73.9 26.1 3.2 44.6 29.3 23.0 3.2 0.0

Figura 3 . Distribuția spațială a defolierii medii în anul 2017

Figura 4 . Proporția (%) arborilor vătămați pe principale specii și grupe de specii în anul 2017

Valori maxime ale proporției arborilor vătămați se constată la stejar (46,8%), frasin
(32,1%) și plop (27,6%). Dintre rășinoase molidul înregistrează cea mai bună stare de
sănătate (9,0%) în ușoară scădere față de anul 2016 (9,2%). În schimb la brad și pin
se observă o creștere a procentului de arbori vătămați, de la 12,6% în 2016 la 13,5%
în 2017, respectiv de la 30,8% în 2015 la 35,9% în 2017 (fig. 4).

În ceea ce privește procentul arborilor vătămați la nivel de specie, se remarcă zona
de nord -est a României unde, în cazul frasinului apar uscări masive datorită atacurilor
insectelor defoliatoare și a ciupercii Chalara fraxinea. La fag procente ridicare ale
arborilor cu defoliere mai mare de 25% se constată în zona Carpaților de curbură,
situație observată și în cazul molidului.

Figura 5 . Proporția arborilor puternic vătămați la nivelul anului 2017

Valori ridicate, dar în scădere față de anul prece dent, se constată la frasin (9,2 %) și
plop (4,0%), iar nule se observă la stejar, salcie și tei (Fig. 5). Nivelul mortalității (clasa
de defoliere 4) este foarte redus de 0,2% pentru toate speciile, exemplare de arbori
uscați fiind înregistrate doar în ca zul foioaselor, cel mai ridicat grad de mortalitate
fiind atribuit carpenului (0,9%).
Gradul de defoliere al coroanelor arborilor, fiind apreciat vizual, este influențat în
mare măsură și de intensitatea fructificației. Din analiza datelor de teren privin d
intensitatea fructificației din anul 2017 s -a constatat lipsa fructificației în 61,4% din
arborii evaluați, neexistând diferențe semnificative între principalele grupe de specii
(rășinoase și foioase). Procentul arborilor cu fructificație normală sau abu ndentă este
redus, întâlnit la 18,9% dintre arbori (rășinoase – 19,5%, foioase – 16,3%) (fig. 6).

Figura 6 . Intensitatea fructificației la principale specii și grupe de specii în anul 2017

Evaluarea cauzelor vătămărilor reprezintă o componentă importan tă în
evaluarea stării de sănătate a ecosistemelor forestiere. Stabilirea și descrierea
vătămărilor s -a realizat conform metodologiei și criteriilor adoptate la nivelul grupului
de experți ai ICP -Forests. La nivelul anului 2017 un procent de 1,1% din numă rul total
de arbori nu au fost evaluați din acest punct de vedere. Din totalul arborilor evaluați
privind vătămările fizice s -a constatat că un procent de 64,1% nu prezentau simptome
de vătămare (la rășinoase 74,1%, iar la foioase 61,8%).
Evaluările calit ative efectuate în rețeaua pan -europeană de sondaje
permanente au evidențiat un număr total de 1930 simptome (271 simptome la
rășinoase și 1684 simptome la foioase) care afectează diferite părți ale arborilor,
incluzând toți arborii cu unul sau mai multe p ărți afectate. Distribuția pe părți de
arbore afectate relevă o pondere majoritară pentru aparatul foliar, reprezentând
58,3% din numărul total de simptome identificate (frunze – 60,4%, ace –17,6 %) (Fig.
7, 8). La nivel de grupe de specii în cazul foioase lor simptomele identificate la nivel
de frunze reprezintă 61,9%, în cazul ramurilor și lujerilor 26,0%, respectiv vătămările
la nivel de trunchi fiind de numai 8,81%. Distribuția simptomelor pe părți de arbore
afectat la rășinoase se prezintă astfel: ace – 58,3%, ramuri și lujeri – 26,2%, respectiv,
la nivel de trunchi 12,2%.

Figura 7 . Distribuția numărului de simptome pe părți de arbore

Figura 8. Distribuția procentuală a diferitelor părți de arbore afectate

Distribuția simptomelor pe clase de vătăm are relevă o pondere majoritară a
vătămărilor slabe (clasele 1 -2 cu vătămare sub 20%), reprezentând 85,2% din
numărul total de simptome identificate. La nivel de grupe de specii proporția este mai
redusă la rășinoase (78,5%) comparativ cu foioasele ( 82,3% ). Ponderea vătămărilor
puternice și foarte puternice (intensitate peste 60%) este de 2,1% pentru toate
speciile, respectiv 2,1% la rășinoase și 0,6% la foioase. În general speciile de rășinoase
prezintă o intensitate mai mare a vătămărilor comparativ cu f oioasele (Fig. 9).

Figura 9 . Distribuția simptomelor pe clase de intensitate a vătămării
În raport cu agentul vătămător ponderea cea mai mare o dețin insectele
(defoliatoare sau xilofage) cu un procent de 68,2% la foioase, în scadere cu
aproximativ 2% față de anul trecut, respectiv 62% în cazul tuturor arborilor. În ceea
ce privește speciile de rășinoase, dacă la nivelul anului 2016 insectele și ciupercile
afectau 30,7% și respectiv 22% din arbori, în anul 2017 acest raport a crescut la 38,2%
, respecti v 17,8%. (fig. 10).
În ceea ce privește factorul antropic acesta a avut, ca și în anul precedent, o
influență de aproximativ 5% în cazul rășinoaselor, principala cauză fiind în special
rănile produse cu ocazia lucrărilor de exploatare și 1,2% în cazul sp eciilor de foioase.

Figura 10 . Distribuția simptomelor pe tipuri de agenți vătămători

Rezultatele obținute în rețeaua de monitoring forestier intensiv (Nivelul II de
supraveghere) arată că, valorile procentului arborilor vătămați (clasele de defoliere
2-4) sunt diferite față de cele înregistrate în rețeaua europeană de monitorizare a
vegetației forestiere (16 x 16 km), din cauza faptului că această rețea este
nesistematică, dar reprezentativă pentru ecosistemele forestiere din țara noastră.
Astfel, inf ormațiile privind starea coroanelor arborilor obținute în sondajele acestei
rețele sunt corelate cu ceilalți parametri de supraveghere, cum ar fi creșterea
arborilor, starea solurilor forestiere, nivelul de nutriție al arborilor, biodiversitatea
vegetației , parametri climatici, depunerile atmosferice, soluția solului calitatea
aerului etc.

5.5. Inventarul forestier național
Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a
resurselor forestiere dintr -o țară. Aces ta are ca pricipal obiectiv evaluarea, la nivel
național, a activităților de colectare, gestionare și analiză a informațiilor privind
resursele forestiere, de publicare a rezultatelor analizelor respective și de întocmire
a studiilor/scenariilor privind de zvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu
precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere și de cooperare inter –
sectorială.
Inventarul forestier național (IFN) a fost inițiat în anul 2006. El este proiectat să
acopere între aga vegetație forestieră din România, respectiv fondul forestier
național și vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și
arborii din afara pădurii . IFN este furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de
gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în
cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El

furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția -cadru a
Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ),
Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) și pentru
Convenția privind diver sitatea biologică ( CBD ).
Constatări privind metodele folosite și activitatea Serviciului Inventarul Forestier
Național.
Serviciul Inventarul Forestier Național realizează inventarierea statistică a
vegetației forestiere din România, pe baza unei metodologii aliniate la standardele
europene în domeniu (esantionaj sistematic, în două faze, folosind suprafețe de
probă permanente și temporare și măsuratori continui în cicluri de 5 ani). Activitatea
IFN, constitui t ca serviciu în cadrul Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea“, este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de
teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie
digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.
Primul ciclu al Inventarului Forestier Național s -a desfasurat în perioada 2008 –
2012.
În prezent se desfășoară lucrările pentru realizarea celui de -al doilea ciclu IFN.
Acesta a început în anul 2013 și se va finaliza în anul 2018. Până la finele anului 2017
s-au cules informații din toate suprafețele de probă permanente IFN, precum și
despre 539.141 arbori eșantion, dintre care 377.443 au fost identificați și măsurați
atât în ciclul I, cât și în ciclul II IFN, fapt deosebit de important pentru estimarea
creșterii pădurii folosind metoda inventarierilor successive.
* NOTĂ : în cadrul IFN se realizează inventarierea statistică a întregii vegetații forestiere de pe
teritoriul țării. Deoarece definițiile categoriilor de vegetație forestieră utilizate în țara noastră
corespund numai parțial cu definițiile utilizate pe plan internațional, în IFN se utilizează ambele
sisteme de clasifi care a vegetației forestiere :
A. Conform definițiilor utilizate în țara noastră, vegetația forestieră se compune din fondul forestier
național și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național (două categorii).
B. Conform definițiilor utilizate pe plan internațional, vegetația forestieră se compune
din pădure și din alte terenuri cu vegetație forestieră (două categorii). O categorie aparte o
reprezintă arborii din afara pădurii .

5.6. ARII NATURALE PROTEJATE DIN FONDUL FORESTIER

În anul 2017, din totalul celor 30 de arii naturale protejate majore desemnate
la nivel național, a căror suprafață totală reprezintă cca. 1,67 mil. ha, Regia Națională
a Pădurilor – Romsilva a continuat să administreze 22 de parcuri naționale și naturale,
prin cele 22 de structuri de administrare cu personalitate juridică din structura sa.
Suprafața totală a celor 22 de parcuri din structura regiei, conform măsurătorii în GIS
realizată de către personalul administrațiilor de parc, este de cca. 853 mii ha, cu o

suprafață totală de fond forestier de cca. 583 mii de ha, din care cca. 397 mii de ha
fond forestier proprietate publică a statului.

Luând în calcul zonarea internă a parcurilor, este de menționat în special faptul
că, din totalul suprafeței fondulu i forestier proprietate publică a statului din parcurile
administrate de regie, cca. 113 mii de ha se regăsesc în zona de protecție strictă –
(ZPS) și zona de protecție integrală – (ZPI) (zone în care este interzisă exploatarea
resurselor naturale). Situaț ia suprafețelor din parcurile naționale și naturale
administrate de către R.N.P. -Romsilva este detaliată în tabelul următor:
Nr.
crt. DENUMIREA PARCULUI Județul Suprafața
parcului
(cf. GIS)
(ha) din care:
fond forestier din care:fond forestier
proprietatea statului
total din care:
ZPI+ZPS total din care:
ZPI+ZPS
PARCURI NAȚIONALE 309.304 229.913 112.148 153.961 71.986
1 Buila – Vânturarița VL 4.460 3.868 1.464 2.074 543
2 Călimani BN,SV,MS,
HR 24.556 16.245 8.888 10.297 5.528
3 Cheile Bicazului –
Hășmaș NT, HR 6.794 6.557 5.123 2.114 1.909
4 Cheile Nerei –
Beușnița CS 36.881 29.786 14.500 29.357 7.625
5 Cozia VL 16.813 16.072 8.134 8.661 5.184

6 Defileul Jiului GJ, HD 10.942 9.443 8.929 2781 2.759
7 Domogled – Valea
Cernei CS, MH,
GJ 61.572 46.440 20.135 44.173 19.854
8 Munții Măcinului TL 11.152 11.109 3.837 11.106 3.837
9 Munții Rodnei BN, MM 47.177 29.017 14241 2.733 2.434
10 Piatra Craiului AG, BV 14.766 10.859 5.791 3.750 2.059
11 Retezat HD 38.138 19.988 9.893 7.010 2.597
12 Semenic – Cheile
Carașului CS 36.052 30.530 11.213 29.905 11.213
PARCURI NATURALE 543.414 352.614 58.746 243.298 41.482
13 Apuseni AB, BH, CJ 75.821 50.793 11.912 30.011 9.195
14 Balta Mică a Brăilei BR 24.123 13.445 3.173 11.061 1.537
15 Bucegi BV, DB,
PH 32.497 21.411 6.641 7.428 3.685
16 Comana GR 24.963 8.024 983 6819 837
17 Grădiștea
Muncelului –
Cioclovina HD 38.184 26.563 4.743 19.914 3.320
18 Lunca Mureșului AR, TM 17.455 6.467 815 6.097 815
19 Munții
Maramureșului MM 133.354 90530 12.647 70.578 9.730
20 Porțile de Fier CS, MH 128.196 75.476 9.595 73.312 9.595
21 Putna Vrancea GR 38.190 33.618 7.619 2.710 2.522
22 Vânători Neamț AR,TM 30.631 26.287 619 15.367 246
TOTAL 852.718 582.527 170.894 397.259 113.467

În ceea ce privește structura de proprietate a fondului forestier din parcurile
naționale și naturale administrate de către RNP -Romsilva putem preciza că, la aceasta
dată, predomină ca proprietar statul român cu cca. 68%. Diminuarea suprafeței
fondului forest ier proprietate publică a statului reprezintă o provocare pentru
administrațiile de parc, care trebuie să depună mai mult efort în activitatea de
conștientizare a populației locale în ceea ce privește măsurile de conservare, în zonele
în care au fost stabi lite restricții în valorificarea masei lemnoase.
Parcurile în care fondul forestier proprietate privată reprezintă peste 50% sunt:
parcurile naționale Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat, Cheile Bicazului, Defileul
Jiului și parcurile naturale Putna Vr ancea și Bucegi.
Administrarea celor 22 de parcuri naționale și naturale, împreună cu siturile
Natura 2000 și ariile naturale protejate de interes național care se suprapun cu
acestea se realizează în baza contractelor de administrare încheiate cu autorita tea
publică centrală pentru protecția mediului. Totalul ariilor naturale protejate care fac
obiectul acestor contracte de administrare este de 265.
Referitor la componența structurilor de administrare a parcurilor (conform
legislației specifice), aceasta c uprinde: director parc, șef pază, economist, consilier
juridic, responsabil cu conștientizarea publică și educație ecologică, specialist în
tehnologia informației, biolog, precum și între 6 și 20 agenți de teren, în funcție de
suprafață și de specificul ar iei naturale protejate.

Numărul total al angajaților din cadrul administrațiilor de parcuri din structura
regiei la nivelul anului 2017 a fost de 346, din care 190 agenți de teren.
Principalele obiective ale parcurilor naționale și naturale sunt conservare a
biodiversității, a peisajului, a identității culturale, precum și promovarea turismului,
tradițiilor etc. Modul de îndeplinire a obiectivelor este stabilit prin planurile de
management elaborate de către administrația parcului.
Majoritatea planurilor de management (PM) au fost realizate și înaintate
autorității publice centrale pentru protecția mediului, 14 dintre acestea fiind
aprobate (6 prin Hotărâri ale Guvernului și 8 prin Ordin al Ministrului Mediului, Apelor
și Pădurilor):
– P.M. al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei – H.G. nr. 538/2011;
– P.M. al Parcului Național Călimani – H.G. nr. 1035/2011;
– P.M. al Parcului Natural Porțile de Fier –H.G. nr. 1048/2013;
– P.M. al Parcului Natural Grădiștea Muncelului -Cioclovina –H.G. nr. 1049/2013;
– P.M. al Parcului Național Piatra Craiului – H.G. nr. 1057/2013;
– P.M. al Parcului Național Munții Măcinului – H.G. nr. 1074/2013;
– P.M. al Parcului Național Buila Vânturarița – O.M. nr. 1151/2016;
– P.M. al Parcului Național Cheile Bicazului -Hășmaș – O.M. nr. 1523/2016;
– P.M. al Parcului Național Cheile Nerei -Beușnița – O.M. nr. 1642/2016;
– P.M. al Parcului Național Domogled – Valea Cernei – O.M. nr. 1121/2016;
– P.M. al Parcului Natural Lunca Mureșului – O.M. nr. 1224/2016;
– P.M. al Parcului Natural Munții Maramureșului –O.M. nr. 1157/2016;
– P.M. al Parcului Natural Vânători Neamț – O.M. nr. 1246/2016.
– P.M. al Parcului Național Cozia – O.M. nr. 1060/2016;
În cazul a 8 parcuri, planurile de management se află în diverse faze de
elaborare/avizare/aprobare.
Administrațiile de parcuri au desfășurat acțiuni de conștientizare și informare
a populației locale privind necesitatea protecției naturii, importanța promovării
ecoturismului, în scopul dezvoltării durabile a zonei. În acest sens, în anul 2017,
administrațiile de parc au realizat u n număr de 919 acțiuni de conștientizare. De
asemenea, pentru implementarea anumitor activități, au fost implicați 1572
voluntari, ce au participat la 116 acțiuni organizate de administrațiile de parcuri.
Pentru un impact negativ minim al activităților tur istice asupra parcului au fost
realizate o serie de facilități turistice, atât din fonduri proprii, cât mai ales din
proiecte. Dintre acestea enumerăm: centre de vizitare, puncte de informare, locuri
de popas cu bănci, mese, panouri informativ educative, l ocuri de aprindere a focului,
instalarea de bariere pe drumurile forestiere care pătrund în ariile naturale protejate,

realizarea unor trasee tematice, precum și refacerea traseelor turistice de pe raza
parcului.
Pentru prevenirea activităților ilegale au fost realizate 9384 de acțiuni de
patrulare, din care 982 au fost realizate cu sprijinul Jandarmeriei, 201 cu Poliția, 60
cu Garda de Mediu, 35 cu Garda Forestieră și 1074 cu sprijinul altor instituții. Cu
această ocazie au fost constatate 120 fapte ilegal e ce au fost sancționate
contravențional, valoarea amenzilor aplicate fiind de 283.276 lei.
Finanțarea de bază a celor 22 parcuri este asigurată de Regia Națională a
Pădurilor -Romsilva în baza contractelor de administrare încheiate pentru o perioadă
de 10 ani, suma totală prevăzută în cadrul acestora fiind de cca. 13,6 milioane lei
anual. În anul 2017, RNP -Romsilva a asigurat pentru cele 22 de administrații un buget
total de cca. 23,6 mil. lei.
O preocupare majoră o constituie atragerea de fonduri prin proi ecte pentru
realizarea obiectivelor de management. Suma atrasă de către administrațiile de
parcuri pe parcursul anului 2017 din diferite surse de finanțare este de 3,8 mil. lei, din
care 3,4 mil. lei reprezintă sume atrase prin programul RO02 – Biodiversit ate și Servicii
ale Ecosistemelor – Fonduri Norvegiene (APN Porțile de Fier, Balta Mică a Brăilei și
Lunca Mureșului.
Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM – Axa Prioritară 4 – Protecția
mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, moni torizarea calității aerului și
decontaminare a siturilor poluate istoric , reprezintă principalul program de finanțare
(continuare a programului POS Mediu) pentru elaborarea planurilor de management,
respectiv implementarea măsurilor prevăzute în planurile de management aprobate.
Pe parcursul anului 2017, Consiliul de Administrație al RNP -Romsilva a aprobat
depunerea în cadrul acestui program de cereri de finanțare pentru APN Retezat, APN
Apuseni, APN Balta Mică a Brăilei, APN Cheile Bicazului -Hășmaș, precum și pentru
Direcția Silvică Arad.
Administrațiile de parc au mai depus spre aprobare cereri de finanțare și pe
alte programe, cum ar fi: Interreg (APN Porțile de Fier), LIFE (Balta Mică a Brăilei,
Domogled -Valea Cernei și Porțile de Fier).

Pe lângă administrarea parcurilor naționale și naturale amintite, regia
gestionează prin direcțiile silvice, în baza celor 52 de convenții de custodie încheiate
cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului 66 de situri Natura 2000, precum și
75 de rezervații natu rale și monumente ale naturii.

5.7. Incendiile în fondul forestier

În anul 2017 a fost consemnată în România producerea unui număr total de
447 incendii de vegetație forestieră, care au afectat o suprafață totală de 2459,3 ha ,
din care:
– 442 incendii s-au manifestat în fondul forestier național pe 2446 ha
– 5 incendii s -au produs la vegetația forestieră situată pe terenuri din afara
fondului forestier pe 13,3 ha.

În urma acestor incendii au fost estimate pagube materiale în valoare totală
de 618 mii lei, produse prin arderea unui număr de 207 mii puieți din plantații și
regenerări naturale și a unei cantități de 267 mc material lemnos.

La acțiunile de stingere a incendiilor au participat un număr total de 9470
persoane, din care:
– personal silvic – 2329 persoane
– pompieri militari și civili – 2940 persoane

– polițiști și jandarmi – 615 persoane
– cetățeni – 3586 persoane

Din analiza fișelor incendiilor de vegetație forestieră produse în 2017 au reieșit
următoarele date:

a) Cauzele producerii incendiilor forestiere:
1. Necunoscute – 76 incendii pe 250 ha
2. Neglijență – 371 incendii pe 2209,3 ha, din care:
o Rețele electrice – 2 incendii pe 7,7 ha
o Utilizarea armelor în poligoane – 1 incendiu pe 14 ha
o Autoaprindere – 3 incendii pe 36,1 ha
o Propagare din teren agricol – 288 incendii pe 1756 ha
o Arderea miriștilor – 70 incendii pe 389,5 ha
o Arderea gunoaielor – 1 incendiu pe 1,5 ha
o Țigară – 6 incendii pe 4,5 ha

b) Natura proprietății afectate:
1. Proprietate publică a statului – 316 incendii pe 1621,4 ha
2. Prop rietate publică a UAT – 37 incendii pe 130 ha
3. Proprietate privată – 116 incendii pe 690,9 ha
(14 incendii au fost comune în proprietatea statului și cea privată)

c) Tipul de incendiu:
1. Incendii de litieră – 426 incendii pe 2405,6 ha
2. Incendii mixte (litieră , coronament) – 21 incendii pe 53,7 ha

Din graficul suprafețelor afectate de incendii de vegetație forestieră se observă
faptul că în anul 2017 a existat o creștere alarmantă a numărului și suprafeței 8760
1843131
42187159
121
62723759138688
268516
203
3464105478
91190
70340911
11683250
174447
02004006008001000
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017numărul de incendii
AnulSituația numărului de incendii produse în România
în perioada 1986 -2017
2611101593444277729518312208227681373793607
10013536
762
1241629462529
373974
20621956624
4212171671
6752459
05001000150020002500300035004000450050005500600065007000
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017Suprafața arsă (ha)
AnulSuprafața cu vegetație forestieră arsă în Romania
în perioada 1986 -2017

afectate de incendii, comparativ cu anii anteriori, cu excepția anului 2012, când a
fost înregistrat maximul istoric al înregistrărilor.
Este evident faptul că principala cauză a incendiilor de vegetație forestieră este
propagarea focului din terenurile a gricole limitrofe pădurilor, prin:
– arderile de curățare a pășunilor, preponderent înainte de intrarea în vegetație,
în zile însorite și fără precipitații; aceste arderi fie sunt nesupravegheate, fie
sunt scăpate de sub control din cauza intensificărilor lo cale de vânt, specifice
perioadei de primăvară
– arderile miriștilor după recoltarea produselor agricole, în perioada lunilor iulie
– august.
Se face precizarea și că toate aceste practici nu sunt în conformitate cu Codul GAEC
și ar trebui eliminate definiti v din practica fermierilor.
Variațiile calendaristice de manifestare a vârfurilor de producere a incendiilor sunt
date de cuantumul precipitațiilor, temperatura aerului și viteza vântului, astfel că în
perioada 3 martie – 3 aprilie au fost consemnate 291 d e incendii pe 1630 ha, din care
doar în data de 3 aprilie s -au înregistrat 32 de incendii pe 278,8 ha.
Ca amplasament, cele mai multe incendii au fost înregistrate în județele:
– Gorj – 89 incendii pe 856,1 ha
– Mehedinți – 47 incendii pe 277,6 ha
– Hunedoara – 27 incendii pe 258,9 ha
– Caraș -Severin – 24 de incendii pe 210,9 ha
– Alba – 48 de incendii pe 193,4 ha
În anul 2017 nu au fost evidențiate incendii de vegetație forestieră care să pună
probleme deosebite la stingere.
Principalele pagube cauzate de incendii se regăsesc în plantații, în special în cele
de rășinoase, deoarece înălțimea mică a puieților favorizează arderea cu ușurință a
coronamentului acestora, astfel că de cele mai multe ori, plantațiile respective se
usucă, necesitând refacerea lor în totalit ate.
Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor în fondul forestier în fondul
forestier proprietate publică a statului
În vederea prevenirii propagării și extinderii incendiilor în suprafețele de fond
forestier, s -au mineralizat linii parcelare în suprafață totală de 1.128 ha.
În anul 2017, în fondul forestier proprietate publică a statului s -au înregistrat
294 de incendii și începuturi de incendii (județele: Gorj – 61, Mehedinți – 42, Alba –
28, Dolj – 26 etc.), suprafața afectată fiind de 1.478 ,5 ha, din care 101,8 ha ocupată
cu plantații sau regenerări naturale, pagubele estimate ridicându -se la 139.543 lei.

Activitatea de prevenire și stingere a incendiilor în fondul forestier în fondul
forestier aparținând altor deținători, administrat/pent ru care se asigură servicii
silvice de RNP – Romsilva pe bază de contracte
În vederea prevenirii propagării și extinderii incendiilor în suprafețele de fond
forestier, s -au mineralizat linii parcelare în suprafață totală de 14 ha.
În anul 2017, în categor ia de fond forestier la care ne referim, s -au înregistrat
116 de incendii și începuturi de incendii, suprafața afectată fiind de 673 ha, din care

15,1 ha ocupată cu plantații sau regenerări naturale, pagubele estimate ridicându -se
la 7.683 lei.
Pe parcurs ul anului 2017, condițiile climatice au favorizat producerea de incendii în
fondul forestier, indiferent de deținători, astfel încât s -a constatat creșterea
numărului de incendii față de anul anterior, mai ales în sudul țării

5.8. Certificarea managementu lui forestier

În anul 2017 au fost menținute cele 3 certificatele FSC obținute în anii
anteriori pe management forestier, pentru 28 de direcții silvice și, respectiv, 215
ocoale silvice. Suprafața totală certificată la nivel național a fost menținută la 2,31
milioane ha.

Certificate deținute de RNP -ROMSILVA în anul 2017 :

Nr. Cod
Certificat Suprafața
certificată
ha Număr
direcții silvice
incluse Număr ocoale
silvice incluse Certificat
valid până la
data de:
1 SA-FM/COC –
004023 2.239.358 27 207 30.04.2018
2 SA-FM/COC –
002829 69.598 1 7 30.03.2021
3 SA-FM/COC –
004131 5.239 1
(DS Mureș,
inclusă deja în
grupul de 27
DS) 1
(OS Sighișoara,
neinclus în
grupul de la
pct. 1) 29.07.2018
Total 3 2.314.195 28 215

În cazul celor 27 de direcții silvice cu certificat pe management forestier valabil
până la 30.04.2018, au fost demarate procedurile pentru continuarea certificării prin
5 grupuri cu certificat multisite, care să includă 5 -6 direcții s ilvice. Totodată s -a luat
decizia de a crește suprafața certificată cu circa 127 mii ha, prin includerea în
certificare a celui de al șaselea grup cu certificat multisite , compus din 11 ocoale
silvice din 6 direcții silvice.
În anul 2017 a fost încheiat Protocolul de colaborare “Susținerea unui
management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea
Dunăre Carpați ” cu un ONG din domeniul protecției mediului (WWF România) , având
ca obiectiv promovarea unui management forestier responsabil. În cadrul acestui
protocol au fost prevăzute printre altele, actualizarea și dezvoltarea Manualului de

proceduri specifice certificării managementului forestier în sistem FSC, identificarea
si management ul “Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare”, organizarea unor
seminarii de instruire și audituri interne cu rol de monitorizare.

6.FONDURI ALOCATE GESTIONĂRII DURABILE
A FONDULUI FORESTIER

Investițiile finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul forestier în anul 2017
au fost stabilite prin Legea bugetului de stat, sumele fiind utilizate cu prioritate în
scopul extinderii suprafețelor de păduri și dezvoltării infrastructurii f orestiere.
Prin prog ramul de investiții pe anul 2017 au primit finanțare un număr de 78
perimetr e de ameliorare și un număr de 2 perdele forestiere de protecție.
Pentru realizarea lucrărilor de regenerare a pădurilor au fost monitorizate: 10
420 ha împăduriri (din care 196 ha împăduriri pe terenuri degradate); 5 122 ha
completări curente (din care 386 ha pe terenuri degradate); 338 ha refaceri (din care
42 ha pe terenuri degradate) și 13. 890 ha regenerări naturale.
În conformitate cu prevederile HG 447/2017, pentru anul 2017 s -au decontat
compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le
recoltează datorită funcțiilor de prote cție stabilite prin amenajamente silvice care
determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă, în valoare de 22 862,22 mii lei.
De asemenea, conform prevederilor HG nr.864/2016, pentru serviciile silvice
pentru fondul forestier proprietate privată a p ersoanelor fizice și juridice care
desfășoară activități economice pentru suprafețe mai mici sau egale cu 30 ha, a fost
decontată suma de 3 838,812 mii lei, pentru anul 2017.
Gărzile forestiere din structura autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, în calitate de autorități contractante, pentru o suprafață de 554 ha, au
demarat procedurile de atribuire a contractelor pentru realizarea studiilor de
fezabilitate necesare realizării perdelelor forestiere de protecție, din care pentru
supra fața de 96 ha s-au au fost încheiate contracte.
A fost încheiat un contract de finanțare cu Admi nistrația Fondului de Mediu în
vederea realizării lucrării : Studiu privind identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine
din România în vederea înscrierii î n Catalogul Național al Pădurilor Virgine și
Cvasivirgine .

La data de 01.01.2017, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva avea în
administrare o rețea de 26430 km de drumuri forestiere și 67 km de căi ferate
forestiere.Lucrările din anul 2017, s -au concent rat pe drumurile forestiere cu
termene de punere în funcțiune precum și a celor aflate în stadii înaintate de
executie. Pentru lucrările noi de construire și reabilitare drumuri forestiere,
prioritizarea a fost făcută după volumul de masă lemnoasă ce urme ază a se
transporta pe acestea. Totodată au fost finanțate lucrările în vederea repunerii în
funcțiune a obiectivelor afectate de calamități.
La 31.12.2017, realizările investițiilor cu finanțare din fondul de accesibilizare
au fost în valoare de 88471,81 mii lei, astfel:
• construcții de drumuri forestiere noi – 367,37 km/ 120
obiective/11682,51 mii lei realizări, din care recepționate în 2017 – 13
obiective /37,15 km și 4 obiective poduri noi;

• refaceri/reabilitări drumuri forestiere – 1252,85 km/ 239 obiective/
74070,05 mii lei realizări, din care recepționate în 2017 – 44 obiective /
201,10 km și 6 obiective poduri;
• proiectare – 404,09 km/ 106 obiective/ 1407,47 mii lei realizări;
• repuneri î n funcțiune 32 km/ 29 obiective/ 1311,78 mii lei.

7.VÂNĂTOARE ȘI SALMONICULTURĂ

7.1. Vânătoare și salmonicultură în fondul forester administrat de Regia Națională
a Pădurilor -Romsilva
7.1.1. Creșterea și ocrotirea vânatului
7.1.1.1. Fonduri cinegetice
În anul 201 7 suprafața totală a fondului cinegetic din România a fost de
21.966,3 mii ha, din care 85,9% este gestionată de diverse asociații de vânătoare, 12, 4
% de R.N.P. – Romsilva și 1,7% de unități de învățământ și cercetare cu profil silvic.
Pe forme de relief, structura fondului cinegetic se prezintă astfel:
– 41,7% – câmpie;
– 37,4% – deal
– 20,9% – munte.

Fondul cinegetic național este arondat în 2 .151 fonduri cinegetice și a fost
gestionat astfel: 25 4 fonduri prin RNP – Romsilva, 1 .874 fonduri prin diverse
organizații și asociații vânătorești și alte 23 de fonduri cinegetice prin instituțiile de
învățământ și de cercetare științifică în domeniul cinegetic.
mii ha:
Suprafața fondului cinegetic gestionat
de RNP – Romsilva din care:
Productiv
cinegetic Neproductiv cinegetic
2847,59 mii ha 2746,49 mii
ha 101,10 mii ha

Din suprafața totală de 2847 ,59 mii ha (cât reprezintă fondul cinegetic atribuit
regiei), 2746,49 mii ha (9 6,4 %) reprezintă fondul cinegetic productiv.
Suprafața fondului cinegetic productiv cuprinde: terenuri agricole (arabil,
fânețe, vii, livezi în propor ție de 35, 3 %, pășuni și islazuri în proporție de 11, 9%, păduri
48,8%, luciu de apă 1,1% și gol uri de munte 2,9% .

Capacitatea de asigurare a hranei complementare a vânatului
pe fondurile gestionate de RNP – Romsilva, în anul 2017

Terenuri
pentru
hrană
Hrana
administrată
din care:
Sare pusă
pe teren concentrate
fibroase
suculente

ha tone tone tone tone tone
1893 5549 2929 2426 194 310

Pentru desfășurarea optimă a activităților de protejare, observare, hrănire și
vânătoare, unită țile silvice au asigurat în cursul anului 201 7, întreținerea
următoarelor constru cții și instalații existente: 11406 hrănitori, 11749 sărării, 1321
adăpători și scăldători, 1542 observatoare , 5103 standuri pentru goane, 232 colibe și
bordeie și 277 depozite pentru hrana vânatului.

În anul 2017 , au fost evaluate efectivele de vânat pentru 9 specii de mamifere
și 2 specii de păsări, astfel:
-bucăți –

Vânatul recoltat (mamifere) pe specii, pe fondurile gestionate de R .N.P. –
Romsil va în sezonul 2016 – 2017, este conform tabelului de mai jos.
-bucăți –
Speciile de vânat Efectivele evaluate pe
fondurile gestionate de
RNP – Romsilva
Capra neagră 2341
Căprior 23896
Cerb comun 9407
Cerb lopătar 1718
Iepure de câmp 83396
Mistreț 15466
Șacal 2765
Viezure 1993
Vulpe 6902
Fazan 47989
Potârniche 14543
Speciile de vânat Vânatul recolat pe fondurile
gestionate de RNP –
Romsilva
Capră neagră 62
Căprior 1381
Cerb comun 296
Cerb lopătar 184
Iepure de câmp 1182
Mistreț 3739
Fazan 4381
Potârniche 243
Șacal 354
Viezure 82
Vulpe 2959

După recoltarea vânatului, specialiștii gestionarilor fondurilor cinegetice
evaluează trofeele obținute, acordându -le un punctaj, punctaj pentru care trofeele ar
putea fi medaliate cu medalii de aur, argint sau bronz în cazul participării la concursuri
interne și internaționale de trofee de vânat.
Pentru menținerea echilibrului ecologic, ameliorarea calității vânatului și
conservarea biodiversității faunei sălbati ce, în cursul anului 201 7, regia, ca gestionar
de fonduri cinegetice, a făcut cheltuieli de 10506 mii lei, iar în urma exploatării
fondurilor cinegetice, a obținut venituri de 7630 mii lei.

7.1.1.2. Fazanerii
Creșterea și valorificarea fazanilor este o activitate tradițională practicată de
R.N.P. –Romsilva, care are în patrimoniu 9 fazanerii, din care trei (3) fazanerii în
exploatare.
Pe direcții silvice și fazanerii , situația pentru anul 201 7 se prezintă în t abelul de
mai jos.
-bucăți –
Nr.
crt. Direcția
Silvică Fazaneria
Program 2016

Valorificat 2016

1. Giurgiu Ghimpați 8000 9050
2. Prahova Gherghița 12.000 17135
3. Timiș Pișchia 5.000 5995
TOTAL x 25.000 32180

Pentru obținerea unor fazani de calitate superioară și îmbunătățirea generală
a activității, în anul 2017 s -au aplicat diferențiat măsuri care să ducă la reducerea
cheltuielilor și creșterea eficienței și productivității muncii în acest sector, astfel:
– redimensionarea producției de fazani în funcție de capacitățile volierelor de
stocaj;
– respectarea strictă a tehnologiei de producere a fazanilor și a normelor
sanitar -veterinare;
– utilizarea sortimentelor de hrană de cea mai bună calitate și admi -nistrarea
acesteia corespunzător vârstei;
– aplicarea unor tratamente sanitar -veterinare, cerute de tehnologia de
creștere, din noua generație de medicamente mai performante, în vederea reducerii
numărului de manipulări;
– combaterea epizootiilor prin re spectarea tuturor măsurilor sanitar -veterinare
și administrarea preventivă și curativă a medicației specifice;

– revizuirea schemelor de personal și adaptarea sarcinilor angajaților la
programele actuale de producție.
S-au înregistrat venituri în valoare de 1655 mii lei.

7.1.1. 3. Complexuri de vânătoare

Pentru conservarea fondului genetic valoros, cre șterea efectivelor unor specii
valoroase de vânat în vederea populării, cât și pentru comercializare, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare, în anul 2017, în cadrul regiei au func ționat 11
complexuri de vânătoare pentru următoarele specii de vânat: cerb comun, cerb
lopătar, muflon, căprior și mistre ț, conform tabelului de mai jos.

Nr.
crt. Beneficiar
Direcția Silvică Specia Amplasare Suprafata
– ha –
1 Arad cerb comun, cerb lopătar,
căprior, mistreț f.c. 26 Somoș 714,3
2 Arge ș cerb lopătar, căprior,
mistreț, muflon f.c. 46 Mozacu 420
3 Bacău mistre ț, căprior f.c. 40 Fântânele 368
4 Constan ța cerb lopătar, căprior,
muflon f.c. 6 Negureni 300

5 Dâmbovi ța cerb lopătar, căprior,
mistre ț, muflon f.c. 33 Cornă țelu 450
6 Giurgiu mistre ț, cerb lopătar,
căprior f.c. 4 Căscioarele 502
7 Harghita mistre ț f.c. 6 Borsec 302
8 Iași mistreț f.c. 37 Gheorghi țoaia 338
9 Suceava mistre ț, cerb comun f.c. 33 Codrul Voievodesei 422
10 Timi ș mistre ț, cerb comun, cerb
lopătar, căprior f.c. 14 Pi șchia 450
11 Timi ș mistre ț,cerb comun, cerb
lopătar și muflon f.c. 16 Șarlota 1200

7.1.2. Salmonicultură
7.1.2 .1. Ape de munte

1. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul și
acvacultura, pct. 18 (4), aprobată prin Legea nr. 317/2009, Agenția Națională pentru
Pescuit și Acvacultură (ANPA) – instituție publică de interes național, organ de
specialitate a autorității publice centrale care răspunde de pescuit și acvacultură –
”poate delega, p e baza de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din
habitatele piscicole naturale către alte institutii publice ale statului ”.

RNP – Romsilva administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole
naturale din apele de munte și organizează activități de practicare a pescuitului
sportiv. Aceste resurse sunt administrate și gestionate cu continuitate și
responsabilitate de mai bine de 100 de ani.
Pe aceste ape de munte, de -a lungul deceniilor, sectorul silvic a investit în :
– lucrări pisc icole de amenajare a albiilor râurilor (cascade podite, pinteni,
toplițe, consolidări de maluri, etc);
– asigurarea materialului biologic necesar populărilor și repopulărilor anuale a
acestor ape;
– asigurarea pazei fondurilor de pescuit și a combaterii braconajului – ca sarcini
permanente ale personalului silvic;
– lucrări de cercetare și studii științifice privind resursele acvatice din apele de
munte.
Subliniem faptul că sectorul silvic de stat a desfă șurat lucrări de cercetare timp
de mai multe dece nii pe apele de munte, finalizate, printre altele, și prin studiul
„Rebonitarea și recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte ” – lucrare unde
sunt reactualizate clar, din amonte în aval, limitele apelor de munte la nivel național,
lucrare de bază utilizată în egală măsură atât de gestionarii apelor de munte, asociații
de pescari, fermieri dar și de autoritățile cu atribuții în domeniul administrării și
managementului resurselor acvatice vii din apele României.
În baza celor menționate mai sus, cu aprobarea Ministerului Mediului și
Schimbărilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, în luna
septembrie 2013 a fost semnat „ Protocolul de delegare a administrării resurselor
acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele d e munte și organizării
activității de practicare a pescuitului în scop recreativ/sportiv ” între Agenția
Națională pentru Pescuit și Acvacultură – A.N.P.A. și R.N.P. – Romsilva, protocol care
permite, astfel, continuarea administrării de către regie a unu i număr de 215 râuri și
76 lacuri (conform Anexei 1).

2. Prin tarifele pe care le solicită unitățile silvice pentru serviciile asigurate
pescarilor, în legătură cu exercitarea pescuitului recreativ -sportiv în bazinele piscicole
amenajate, RNP – Romsilva r ecuperează o parte din cheltuielile efectuate cu lucrările
de amenajare și între ținere: populări anuale cu puiet de păstrăv indigen, toplițe,
cascade podite, pinteni, praguri și pază a faunei piscicole din zonă.
Aceste lucrări complexe sunt cele care creează condițiile pentru conservarea
biodiversității naturale și asigurarea condițiilor corespunzătoare desfășurării
pescuitului recreativ/sportiv.
În conformitate cu aceste reglementări și cu statutul de administra tor delegat
al resurselor acvatice vii din apele de munte, și în cursul anului 2017, pentru
gestionarea și managementul corespunzător al acestor habitate, s -au desfășurat

activită ți profesionale specifice, referitoare la reparații la amenajările existente și
repopulări cu puiet de păstrăv indigen.
În aceași perioadă, s -au obținut venituri din pescuitul recreativ/sportiv
organizat direct prin ocoalele silvice din zona de munte.
S-au înregistrat venituri în valoare de 88500 lei.

7.1.2. 2. Păstrăvării

În cadrul R.N.P – Romsilva, există în prezent un număr de 30 păstrăvării direct
productive, gestionate prin 19 direcții silvice, unde se produc circa 500 to tone
păstrăv de consum destinat pieței din România și aproximativ 1 mil. buc. puiet de
păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte.
Personalul angajat în păstrăvării, a fost calificat prin cursuri de calificare și
specializare pentru activitatea de salmonicultură în meseria piscicultor -păstrăvar în
perioada 2005 – 2008. Cele 30 de ferme piscicole d e apă dulce sunt amenajate pe
uscat.
Fiecare păstrăvărie are stație proprie de reproducere artificială a păstrăvului
(casă de incubație) iar ciclul de produc ție practicat de majoritatea păstrăvăriilor este
cel clasic (de 2 ani) de la reproducători – icre embrionate – alevini – puiet de păstrăv
– păstrăv de consum.
Speciile de păstrăv care fac obiectul creșterii intensive sunt: păstrăvul indigen
(Salmo trutta fario L.), păstrăvul fântânel ( Salvelinus fontinalis M.) și păstrăvul
curcubeu ( Onchorinchus mykiss W.).
În anul 2017 în cadrul R.N.P. -Romsilva au func ționat 30 păstrăvării.
Programul de producție pentru anul 2017 la indicatorul „păstrăv de consum” a
fost de 500 tone de păstrăv destinat pie ței interne și s-au valorificat 550 to.
Valoarea peștelui valorificat pe piață este de 9577 mii lei.
Cele mai mari cantități de păstrăv valorificat provin de la direc țiile silvice: Caraș –
Severin (171 to), Cluj (65 to), Bistrița (37 to), Mureș (43 to), Bihor (33 to) și Sibiu (33
to).
Pentru mărirea unor cap acită ții de produc ție, a continuat programul de
investi ții privind modernizarea și retehnologizarea unor păstrăvării din cadrul regiei,
astfel:
• Bacău: „Retehnologizarea păstrăvăriei Înțărcătoarea – O.D. Mânăstirea Cașin”;
• Buzău: ”Retehnologizarea păstrăvăr iei Lunca Bâscii – O.S. Cislău”;
• Cara ș-Severin: ”Retehnologizarea păstrăvăriei Tople ț – O.S. Băile Herculane ”;
• Cluj: „Modernizarea păstrăvăriei Gilău – D.S. Cluj”
• Suceava: „Retehnologizarea păstrăvăriei Valea Putnei – O.S. Pojorâta”.

Pentru impulsionarea și dezvoltarea echilibrată a activității de producție pe
termen scurt și mediu în păstrăvăriile regiei, se are în vedere aplicarea unor măsuri
tehnice corespunzătoare, printre care:
– redimensionarea unor capacități de producție, astfel încâ t fiecare păstrăvărie
din cadrul R.N.P. – Romsilva să producă și să vândă minim 10 tone păstrăv/an;
– aplicarea nominală a unor măsuri de retehnologizare în vederea creșterii
capacității de producție și valorificare a păstrăvului de consum;
– diversificarea gamei de produse vândute pe piață (păstrăv viu, păstrăv
proaspăt refrigerat, păstrăv congelat, păstrăv afumat, file de păstrăv, etc.);
– analiza concordanței actuale dintre programul anual de produc ție al fermelor
piscicole, realizările periodice și statutul organizatoric al fiecărei ferme piscicole în
organigrama direcției silvice;
– asigurarea siguranței alimentare prin „Programul de supraveghere sanitară
veterinară ” implementat în toate păstrăvăriile R.N.P. -Romsilva, program început în
anul 2003 împreună cu Institutul de Diagnoză și Sănătate Animală (IDSA -București);
– încheierea unor contracte cu marii retailerii din România – Auchan,
Carrfefour, Selgros, Lidl etc.

8. CONTROLUL ȘI PAZA PĂDURILOR

8.1. Inspecția și controlul silvic
La nivel teritorial, inspecția și controlul silvic și cinegetic din partea autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, indiferent de forma de proprietate
asupra fondului forestier național și asupra vegetației forestiere din afara acestuia,
au fost asigurate de Gărzile forestiere înființate în baza Ordonanței de Urgență nr.
32/2015, instituții cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Apelor și
Pădurilor.

Nr.
crt. Denumirea Sediul Județele arondate
1 Garda Forestieră
Brașov Municipiul
Brașov Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș, Sibiu
2 Garda Forestieră
București Municipiul
București Municipiul București,
Călărași, Constanța,
Ilfov, Giurgiu, Ialomița,
Teleorman
3 Garda Forestieră
Cluj Municipiul Cluj –
Napoca Alba, Bistrița -Năsăud,
Cluj, Maramureș
4 Garda Forestieră
Focșani Municipiul
Focșani Brăila, Buzău, Galați,
Tulcea, Vrancea, Vaslui
5 Garda Forestieră
Oradea Municipiul
Oradea Arad, Bihor, Satu Mare,
Sălaj
6 Garda Forestieră
Ploiești Municipiul
Ploiești Argeș, Dâmbovița,
Prahova
7 Garda Forestieră
Râmnicu Vâlcea Municipiul
Râmnicu Vâlcea Dolj, Gorj, Mehedinți,
Olt, Vâlcea
8 Garda Forestieră
Suceava Municipiul
Suceava Bacău, Botoșani, Iași,
Neamț, Suceava
9 Garda Forestieră
Timișoara Municipiul
Timișoara Caras -Severin,
Hunedoara, Timiș

În ceea ce privește suprafețele de fond forestier național și de vegetație
forestieră din afara acestuia pentru care deținătorii de pădure au asigurat
administrarea/servicii silvice prin structuri silvice (ocoale silvice de stat din structura
Regiei Naționale a Pădurilor –Romsilva și ocoale de regim silvic) Inspecția și controlul
silvic au fost executate, conform prevederilor legale, de către personalul silvic cu
atribuții de control din aceste structuri silvice de administrare/asigurare servicii
silvice.
Sintetic, realizările activităților de inspecție și control ale personalului silvic din
teritoriu se prezintă astfel:

Indicatori Total
a. număr de controale 228.953
b. număr contravenții constatate 35.148
c. valoarea amenzilor aplicate (lei) 49.888.896
d. valoarea amenzilor încasate (lei) 13.837.805
e. material lemnos confiscat fizic (mc) 47.092
f. material lemnos confiscat valoric (mc) 48.779
g. număr infracțiuni constatate 2.635
h. volumul materialului lemnos tăiat ilegal (mc) 203.773
i. pomi de Crăciun confiscați (bucăți) 8.954
j. număr de reclamații verificate 4.434

În teritoriu, contravențiile silvice au fost constatate de agenți constatatori din
cadrul gărzilor forestiere (GF), al Regiei Naționale a Pădurilor – Rom silva (RNP) și al
ocoalelor de regim.
Pentru infracțiuni de tăiere ilegală/fără drept de arbori, a fost încheiat un
număr de 2.513 acte de constatare. Volumul însumat al tăierilor ilegale aferent
acestor acte este de 125.056 mii mc. În cadrul acțiunilor de control al circulației
materialelor lemnoase, al instalațiilor de debitat/depozitelor și centrelor de
comercializare al lemnului a fost încheiat un număr de 13.211 procese verbale de
constatare a contravențiilor pentru materialele lemnoase care nu făce au dovada
certă a provenției legale. În aceste situații materialele lemnoase au fost confiscate
fizic sau contravaloric.

Pentru proprietarii care nu au asigurat paza pădurilor, structurile teritoriale de
specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură au întocmit
în anul 2017 un număr de 266 contravenții.
Indicatorii de monitorizare, inspecție și control din anul 2017 sunt următorii:
a) Administrarea pădurilor:
– Controalelor de fond sau parțiale – 54.173;
– Contravenții constata te de structurile teritoriale de specialitate ale autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură pentru neasigurarea administrării sau
serviciilor silvice – 266;
– Valoarea amenzilor pentru neasigurarea pazei pădurilor – 568.500 lei.
– Valoarea ame nzilor încasate pentru neasigurarea pazei pădurilor – 88.200 lei
reprezentând 15,5% din total.

b) Tăieri ilegale/fără drept și sustrageri de arbori:
– Acte întocmite pentru fapta de tăiere ilegală de arbori:
o 2513 infracțiuni;

o 9956 contravenții;
– Valoarea am enzilor pentru tăieri ilegale de arbori 19.833.139 lei;
– Valoarea amenzilor încasate pentru tăieri ilegale de arbori 5.771.964 lei
reprezentând 29,10% din valoarea sancțiunilor aplicate;
– Volumul total constatat ca tăiat ilegal sau fără drept: 203.773 mc, di n care
107.625 mc volum identificat în controale proprii GF, 73.575 mc volum identificat de
R.N.P. – Romsilva în păduri pe care le administrează sau pentru care asigură servicii
silvice și 22.574 mc identificat de ocoalele silvice private/ ocoalele de regi m silvic, în
păduri pe care le administrează sau pentru care asigură servicii silvice.
c) Pășunatul abuziv
– Acte privind infracțiunile pentru pășunat abuziv: 24;
– Contravenții pentru pășunat abuziv: 566;
– Valoarea amenzilor pentru pășunat abuziv: 417.990 lei;
– Valoarea amenzilor incasate pentru pășunat abuziv: 118.150 lei reprezentând 28,3%
din total.

d) Incendierea pădurilor
– Infracțiuni – 13;
– Contravenții – 15;
– Valoarea amenzilor pentru incendierea pădurilor: 11.000 lei;
– Valoarea am enzilor incasate pentru incendierea pădurilor: 5.000 lei reprezentând
45,4% din total.

e) Integritatea și permanența pădurilor:
– Acte privind infracțiunile de ocuparea ilegală a suprafețelor forestiere -56;
– Contravenții întocmite pentru ocuparea terenurilo r forestiere -23;
– Valoarea amenzilor pentru ocuparea ilegală a terenurilor forestiere – 128.500 lei;
– Valoarea amenzilor încasate pentru ocuparea terenurilor forestiere (38.5%) –
49.500 lei;

f) Controlul circulației materialelor lemnoase.
– Controale – 97.98 6;
– Contravenții constatate – 5.382;
– Valoarea amenzilor aplicate – 12.530.905 lei;
– Valoarea amenzilor încasate -2.870.320 lei reprezentând 22,9% din total;
– Material lemnos confiscat – 30.100 mc, din care 9.734 mc lemn de lucru, 4.089
mc cherestea și 16.163 lemn foc;
– Pomi de Crăciun confiscați – 7.452 buc.;

g) Controlul instalațiilor, depozitelor, etc.
– Controalelor efectuate la instalații, depozite, centre de comercializare a
materialului lemnos, etc. – 6.344;
– Contravenții constatate -7.829;
– Valoarea amenzilor aplicate -12.431.780 lei;

– Valoarea amenzilor încasate -3.598.455 lei reprezentând 28,9% din total;
– Material lemnos confiscat fizic și contravaloric – 65.771 mc, din care 35.291 mc
lemn de lucru, 12.998 mc cherestea și 17.481 mc lemn foc;

h) Controlul explo atării masei lemnoase
– Controalelor în parchete de exploatare – 70.450;
– Contravențiil constatate – 968 ;
– Valoarea amenzilor aplicate – 3.389.450 lei;
– Valoarea amenzilor încasate – 1.115.900 lei reprezentând 32,9% din total;

i) Inspecții și controale finali zate prin rapoarte și note.
– Inspecții și controale tematice programate – 52.339 ;
– Inspecții și controale efectuate ca urmare a sesizărilor, petițiilor, memoriilor etc. –
4.434;

j) Sancționarea disciplinară și administrativă a personalului din structurile s ilvice de
administrare
– Sancțiuni aprobate – 134 sancțiuni din care 16 sancțiuni cu desfacerea contractului
de muncă/retragerea autorizației de practică și 11 sancțiuni cu suspendarea
contractului de muncă/suspendarea autorizației de practică.

k) Paza pădurilor
În fondul forestier proprietate publică a statului
Activitatea efectivă de pază a fondului forestier, la nivel de canton silvic, s -a
concretizat prin executarea de controale de fond și parțiale. Astfel, în fondul forestier
proprietate publică a statului s -au efectuat 37.381 controale de fond și 1.484
contr oale parțiale, cu ocazia cărora au fost imputate celor vinovați pagubele
constatate și evaluate, în sumă totală de 5.723.231 lei.
Volumul total de material lemnos tăiat ilegal a însumat 42.413 mc, din care
27.292 mc nu a putut fi justificat de personalul silvic cu atribuții de pază a fondului
forestier.
Valoarea totală a pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori și pășunat
abuziv a fost de 13.441.722 lei revenind, în medie, o pagubă de 4,28 lei/ha.
În fondul forestier aparținând altor deținători, adm inistrat/pentru care se
asigură servicii silvice de RNP -Romsilva pe bază de contracte
În această categorie de fond forestier, s-au efectuat 26.608 controale de fond
și 2.552 controale parțiale, cu ocazia cărora s -au imputat celor vinovați pagubele
constat ate și evaluate, în sumă totală de 2.756.702 lei.
Volumul total de material lemnos tăiat ilegal a însumat 31.126 mc, din care
11.847 mc nu a putut fi justificat de personalul silvic cu atribuții de pază a fondului
forestier.
Valoarea totală a pagubelor pr oduse prin tăieri ilegale de arbori și pășunat
abuziv a fost de 10.539.820 lei, revenind, în medie, o pagubă de 9,7 lei/ha.

8.2. Defrișarea ilegală a pădurilor și tăierile ilegale de arbori

Principalul pericol la care sunt supuse pădurile din România îl constituie
fenomenul tăierilor necontrolate. Permanentele schimbări economice și sociale și
derularea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere către foștii proprietari
fără ca acestea să fie însoțite concomitent de măsuri legislative și instituționale
adecvate, au avut ca efect o creștere constantă a presiunilor exercitate asupra
pădurilor.

Conform informațiilor deținute de Ministerul Apelor și Pădurilor, în perioada 2008 –
2017 personalul silvic cu atribuții de control a constatat următoarele volume de masă
lemnoasă provenită din tăieri ilegale:
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 * 2014 2015 2016 2017 Volum
mediu
anual
Volumul
(mii mc) 173,9 179,5 189,9 266,2 331,4 1117,1 291,9 154,0 191,0 203,7 309,9
* Notă: volumul de masă lemnoasă constatat ca fiind recoltat ilegal provine și din tăieri realizate în
anii precedenți. La nivelul anului 2013 o parte importantă volumul identificat a fost înregistrat prin preluarea
volumelo r prevăzute de amenajamentele silvice în situația în care tăierile s -au realizat pe suprafete
compacte.
În aceste condiții se impune o regândire a sistemului informațional din silvicultură
astfel încât raportările statistice să conțină date cât mai reale despre situația din
teren.
Impactul tăierilor ilegale asupra mediului :
– destructurarea arboretelor care nu își pot realiza rolul reglator privind factorii
climatici, determină alunecări de teren, scurgeri masive de pe versanți, inundații,
punând în pericol a barajelor și implicit viețile oamenilor având consecințe asupra
siguranței publice ;
– fragilizarea ecosistemelor forestiere care oferă hrana și adăpostul unor specii
cum ar fi : ursul, lupul, pisica sălbatică, râsul, specii strict protejate, obligându -le să
părăsească locul tradițional de viață și să caute hrană în interiorul așezărilor
omenești. În acest fel, se pune în pericol securitatea comunităților și siguranța
publică, atât prin atacul direct asupra oamenilor, cât și prin transmiterea către om și
animalele domestice a unor zoonoze din mediul s ălbatic ;

– tăierile ilegale de vegetație forestieră în ariile naturale protejate, care au ca
obiect de protecție unor animale și plante rare, pot periclita vitalitatea și dezvoltarea
naturală a acestora ;
– deteriorarea ecosistemelor forestiere ș i a biodiversității au efecte asupra
mediului și implicit asupra stării de sănătate publică și a securității alimentare.

8.3. Principalele cauze ale producerii fenomenului de defrișare ilegală a
pădurilor și tăierilor ilegale de arbori

Printre principalele cauze, care au favorizat și au contribuit la evoluția și
amplificarea acestui fenomen, sunt prezentate în continuare.
– Retrocedarea terenurilor forestiere în baza legilor fondului funciar în
perioada 1990 -2016 și diversitat ea mărimii suprafețelor deținute în proprietate de
persoanele fizice și juridice , precum și numărul foarte mare de proprietari .
Prevederi inadecvate ale legislației și nerespectarea acesteia în domeniul
reconstituirii dreptului de proprietate au co ndus la validarea retrocedării unor
terenuri forestiere, cu încălcarea unor prevederi legale și retrocedarea litigioasă
a unor însemnate suprafețe de terenuri forestiere, de pe care, imediat după
punerea în posesie a fost recoltată ilegal masa lemnoasă.
– Politici inadecvate pentru d omeniul forestier :
• insuficienta susținere financiară de către stat a funcțiilor sociale a pădurilor;
• neadoptarea unei legislații adecvate pentru sprijinirea și îndrumarea
proprietarilor de păduri ;
• lipsa susținerii de la bugetul de stat, la nivelul neces arului, a contravalorii
funcțiilor de protecție, a lucrărilor de amenajarea pădurilor pentru suprafețe
mai mici de 100 ha, combaterea dăunătorilor, etc.;
• cadrul legislativ necorespunzător prin înfințarea cu întârzire a instituțiilor
teritoriale cu atribuț ii de control privind aplicarea regimului silvic (în anul
1999) cu personal de control insuficient, salariile cele mai mici din domeniul
public, insuficienta protecție a personalului silvic, în special cel de teren, de
către autoritățile abilitate ale s tatului și presiunea exercitată asupra șefului
ocolului de unii proprietari de păduri ;
• aplicarea necorespunzătoare a prevederilor amenajamentelor silvice ;
• neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile
• manifestarea unor interese de grup;
• neasigurarea corespunzătoare a pazei fondului forestier (în prezent sunt
aprox. 200.000 ha fond forestier pentru care nu sunt asigurate administrarea
sau serviciile silvice prin ocoale silvice) ;
• lipsa unor reglementări privind exportul de lemn rotund (bu ștean) și de
produse din lemn cu un grad scăzut de prelucrare (lemn de foc), în detrimentul
producătorilor autohtoni de mobilă și produse din lemn .

– Degradarea condițiilor economico – sociale în unele zone , prin desființarea
unor capacități de producție c are absorbeau forța de muncă (minerit, siderurgie,
construcții de mașini, etc.) ceea ce a condus la reorientarea comunităților către alte
surse de venituri, pădurea reprezentând o atracție din acest punct de vedere .
– Tergiversarea cercetării sesizărilor penale de către organele abilitate ale
statului .
– Evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comerț ilegale cu
materiale lemnoase și dezvoltarea haotică a activităților de prelucrare primară a
lemnului, situație care a permis procesarea materi alului lemnos tăiat ilegal .

8.4. Măsuri de diminuare a defrișărilor ilegale și a tăierilor ilegale de arbori
Provocările actuale la adresa domeniului forestier determinate de schimbările
sociale, legislative, politice și de mediu necesită acțiuni eficie nte și fundamentate de
specialiștii cu experiență, alături de societatea civilă care a dezvoltat în ultimele
decenii o atitudine critică privind defrișările și tăierile ilegale, atribui nd în același
timp valori ridicate ecosistemelor forestiere.
Identificarea cauzelor care au determinat intensificarea fenomenului de
defrișare ilegală a pădurilor și de tăieri ilegale de arbori nu este suficientă. În
contextul actual al evoluției societății noastre și a cadrului internațional este necesar
să se ev alueze obiectiv impactul fiecăr ui factor ce a contribuit la generarea
fenomenul ui, precum și stabil irea unor măsuri coerente și consecvente. În această
situație se impune analiz a riscurilor și stabilirea măsurilor optime pentru diminuarea
sau chiar elimina rea factorilor ce au stat la baza apariției defrișărilor și tăierilor ilegale.
La stadiul actual al sectorului forestier și a celui de prelucrare primară și
industrială a lemnului în țara noastră, autoritatea publică centrală pentru silvicultură
aprec iază că se impun următoarele măsuri pentru diminuarea fenomenului tăierilor
ilegale de arbori:
– cercetarea de către autorități a sesizărilor cu privire la posibile fapte penale , având
în vedere că cioatele și lemnul rezultat din tăieri ilegale, care cons tituie probe, se
depreciază într -o perioadă relativ scurtă de timp ; necesitatea instituirii unor instanțe
specializate în domeniul criminalității de mediu care în colaborare cu structurile
specializate de informații să poată gestiona performant aceste am enințări
emergente ;
– adaptarea politicii în sectorul silvic prin:
• intervenția statului, prin mijloace legislative adecvate și prin alocarea de
fonduri de la bugetul consolidat al statului, în scopul sprijinirii proprietarilor de
păduri (compensații pentru funcții de protecție, elaborarea amenajamentelor
silvice pentru suprafețe de până la 100 ha, protecția pădurilor);

• eliminarea discrepanțelor majore existente din punctul de vedere al surs elor
de finanțare externe, ce pot fi accesate pentru gospodărirea terenurilor
agricole comparativ cu cele forestiere .

9. PROGRAME, PROIECTE, REPREZENTARE
INTERNAȚIONALĂ ÎN ANUL 2017

În cursul anului 2017 Ministerul Apelor și Pădurilor a desfășurat următoarele
acțiuni în plan internațional din domeniul de activitate al autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură :

– Colaborarea cu Secretariatul Convenției Carpatice, referitor la domeniul forestier;

– Pregătirea participării și asigurarea reprezentării României la cea de -a 12 -a sesiune
a Forumului Națiunilor Unite privind Pădurile (UNFF12);

– Participarea la Conferința internațională privind cooperarea în domeniile cercetării
științifice și educației forestiere, în cadrul Mecanismului de coordonare pentru
cooperare în domeniul forestier între Republica Populară Chineză și țările din Europa
Centrală și de Est (16+1);

– Participarea la Reuniunea directorilor generali pentru păduri din UE (conducătorii
sectorului f orestier din statele membre);

– Semnarea Protocolului Sesiunii a IX -a a Comisiei mixte interguvernamentale
România – Bavaria, care cuprinde un capitol referitor la Alimentație, agricultură și
silvicultură;

– Reuniune bilaterală la nivel de experți pentru realizarea de schimburi de experiență
în domeniul forestier între România și Republica Cehă (București, jud. Prahova, jud
Dâmbovița și jud. Argeș), în baza Acordului între Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor din România și Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind
cooperarea în domeniul silviculturii (semnat în anul 2015);

– Primirea la sediul Ministerului Apelor și Pădurilor a unei delegații din Ungaria pentru
realizarea de schimburi de experiență în domeniul forestier între România și
Repu blica Ungaria;

– Participarea la Conferința Globală privind infracțiunile din domeniul forestier ,
organizată de INTERPOL General Secretariat, 12 -14 iunie 2017 la Lyon, Franța;

– Participarea la Conferința Abordarea despăduriri și a tăierilor ilegale : Progrese
realizate și oportunități pentru acțiuni viitoare , organizată de Comisia Europeană, 21 –
23 iunie la Bruxelles, Belgia;

– Participarea la Conferința pentru Protecția Pădurilor Seculare din Europa,
Reuniunea Comitetului Forestier Permanent și Reu niunea Comună a Comitetului
Forestier Permanent și Grupului de Lucru privind Biodiversitatea organizate de
Comisia Europeană în perioada 13 – 15 septembrie 2017;

– Participarea la Întâlnirea Grupului de Lucru privind Pădurile, organizată de Consiliul
Europei în 17 noiembrie la Bruxelles, Belgia;

– Participarea la Reuniunea Comitetului de Conformare și de Respectare a Mediului,
organizată de INTERPOL, 27 – 29 noiembrie 2017 la Edinburgh, Marea Britanie;

În perioada 4 -12 iulie 2017 s -a desfășurat adunarea generală a Comitetului
Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind aprobată extinderea listei făgetelor primare și
declararea lor ca sit uri ale Patrimoniul ui natural mondial UNESCO conform
propunerilor făcute de către țările candidate, printre care și Rom ânia.
În România, identificarea celor 8 situri având o suprafață totală ce 23982.7 ha, a
însemnat un efort comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și specialiști din ICAS,
RNP -Romsilva, administațiile parcurilor naționale, autorități locale, ONG -uri ș i
susținut de către Delegația Permanentă a Românei pe lângă UNESCO.

10. CONCLUZII

Fondul forestier al României se află într -un proces generat de schimbările pe
care societatea actuală le parcurge, atât sub influența factorilor interni, cât și a celor
externi.
Ponderea fondului forestier proprietate publică a statului este de 48,6 %, a
fondului forestier proprietate privată este de 34,1%, a fondului forestier proprietate
publică a unităților administrativ -teritoriale este de 15,9 % și a fondului forestier
proprietate privată a unităților administrativ -teritoriale este de 1,4%. Proces ul de
retrocedare a terenurilor forestiere a generat o diversificare a formelor de
proprietate, acesta fiind în continuare un factor important, cu intensitate și efecte
ce vor putea fi evaluate abia dupa o perioadă lungă de timp.
Legislația în domeniul forestier este într -un proces permanent de adaptare și
modificare determinat de evoluția structurii proprietății dar și de amplificarea
cerințelor și așteptărilor societății privind rolul și influența pe care pădurea trebuie să
le îndeplinească.
Aspect ele negative care afectează fondul forestier sunt cele produse de
aplicarea numeroaselor modificări ale legislației pentru reconstituirea dreptului de
proprietate, cu repercursiuni negative asupra administrării eficiente a suprafețelor
care fac obiectul li tigiilor dar și a celor legate de atestarea domeniului public prin care
se modifică regimul juridic al unor terenuri forestiere.
Tăierile ilegale de arbori constatate în anul 2017 în pădurile proprietate publică
a statului și din cele aparținând persoanel or fizice și juridice s -au menținut la nivelul
ultimilor ani, ca urmare a aplicării prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al
Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a
obligațiilor ce revin operatorilor care intro duc pe piață lemn și produse din lemn
(„due diligence”) și prin adoptarea unor măsuri de întărire a capacității instituționale
de control prin înființarea Gărzilor forestiere.
Inițierea dezvoltării sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor
lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului FMIMS și dezvoltarea sistemului
”Radarul Pădurilor”, de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, a avut ca
efect diminuarea fenomenului infracțional din silvicultură .
În acest context, managementul pădurilor României este privit la scară globală,
regională și locală urmărind optimizarea multiplelor funcții specifice ecosistemelor
forestiere: economice, ecologice, sociale, culturale, asigurând generațiilor viitoare
satisfacerea propriilor nevoi, pe baza amenajamentului silvic.
Administrația silvică este cea care asigură aplicarea prevederilor
amenajamentelor silvice și rolul important al acesteia nu trebuie subestimat, având
în vedere că pentru realizarea și conducerea unei păduri de la instalare și până la
exploatarea masei lemnoase sunt necesari zeci de ani și uneori peste un secol, o
perioada îndelungată de timp raportată la durata medie de viață a omului și a nevoilor
sale materiale.

Arboretele sunt afectate de fenomene de uscare în special datorită secetelor
prelungite, poluării industriale interne și transfrontaliere, pășunatului abuziv, etc.
Starea drumurilor forestiere, atât de necesare pentru administrarea optimă a
fondului forestier, este afectată de i nundații și alți factori distructivi, refacerea
acestor drumuri și întreținerea celor necesitând necesitând fonduri consistente.
În cursul anului 2017 a fost alocată de la bugetul de stat suma de 22 862,22 mii
lei pentru compensarea contravalorii produsel or pe care proprietarii nu le recoltează,
datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină
restricții în recoltarea de masă lemnoasă și suma 3 838,812 mii lei pentru asigurarea
pazei fondului forestier aparținând propriet arilor persoanelor fizice și juridice cu
suprafețe mai mici de 30 ha. Sumele acordate în cursul anului 2017 au acoperit doar
parțial necesarul lucrărilor și serviciilor silvice la nivelul întregului fond forestier al
României fiind necesară creșterea sumel or alocate de la bugetul de stat.
Dincolo de valoarea lor economică, pădurile din România au un potențial
important din punct de vedere al utilizării multifuncționale a terenurilor,
reprezentând atât o sursă de bunuri de natură socială, cât și de avantaje privitoare la
protecția mediului.
Peste jumătate din pădurile din România sunt clasificate ca având funcții
speciale de protecție (protecția solului, protecția apelor, protecția climei,
conservarea faunei sălbatice și funcții de recreere), iar restul pădu rilor au funcții de
producție și protecție. În afara funcțiilor de protecție și de producție pădurile mai
îndeplinesc și alte funcții cum sunt : recreerea și vânătoarea, protecția împotriva
inundațiilor (prin reglarea circuitului apei în natură), conservare a biodiversității (în
special a habitatului faunei sălbatice), atenuarea modificărilor climatice (prin
sechestrarea carbonului în sol), funcția estetică și cea culturală.
Privită în ansamblu pădurea este un sistem ecologic complex care
adăpostește o mul titudine de specii vegetale și animale, fixează solul acționând în
special împotriva eroziunii acestuia și a alunecărilor de teren, reduce impactul
factorilor poluanți și nu în ultimul rând poate constitui o sursă de material lemnos
regenerabil în condiții le unei gestionări coerente și responsabile. Aceasta deține un
rol deosebit de important în producerea a 2/3 din oxigen și absobția Co2 din
atmosferă, având totodată și rol de recreere prin efectele terapeutice.
Prin reconstrucția ecologică se urmăreșt e reintroducerea în circuitul productiv
a terenurilor care si -au pierdut parțial sau total capacitatea de producție agricolă.
Pădurea produce masă lemnoasă necesară societății umane însă bogăția pe
care o aduce nu se reduce numai la acest aspect. Ea repre zintă o sursă regenerabilă
de alte produse (faună de interes cinegetic, pește din apele de munte, din crescătorii,
bălți și iazuri din fondul forestier, materii prime necesare industriei farmaceutice,
fructe de pădure, semințe forestiere, plante medicinale și aromatice, rășină, ciuperci
comestibile, arbori și arbuști ornamentali) dar și de beneficii considerabile și
necuantificabile financiar pentru societatea umană.
Presiunile antropice au crescut în intensitate și sunt în legătură directă cu
continuitate a sau dispariția suprafețelor acoperite cu vegetație forestieră.

Pentru o evoluție pozitivă sunt necesare eforturi susținute coordonate pentru
alocarea de fonduri substanțiale destinate conștientizării populația și reducerii
presiunii antropice asupra păd urii. Deasemenea sunt necesare fonduri pentru
prevenirea și combaterea tăierilor ilegale și administrarea în regim silvic a întregului
fond forestier.
O atenție deosebită trebuie acordată regenerării pădurilor astfel încât o nouă
generație să înlocuiasc ă arboretele mature care au fost înlăturate prin lucrări de
recoltare a masei lemnoase. Modul de regenerare a pădurilor țării noastre oglindi în
fața generațiilor viitoare respectul nostru față de noi înșine dar și față de întreaga
umanitate.

SURSE

▪ Statistica activităților din silvicultură anul 2017 – Institutul Național de
Statistică

▪ Raport privind starea fondului forestier administrat de Regia Națională a
Pădurilor -Romsilva în anul 2017

▪ Inventarul Forestier Național

▪ Monitoringul forestier în anul 2017 -Institutul Național de Cercetare –
Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea“

▪ Ministerul Apelor și Pădurilor, prin:
▪ Direcția Generală Păduri
▪ Direcția Păduri și Dezvoltare Forestieră
▪ Direcția Politici și Strategii în Silvicultură
▪ Direcția Contr ol Silvic și Cinegetic