Starea Mediului In Judetul Gorj
Capitolul 1 PROFIL DE JUDEȚ
Date geografice și climatice
Teritoriul județului Gorj, este situat în partea de sud-vest a țării și este străbătut de paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate de la nord spre sud.
Are o suprafață de 560174 ha (2.4% din teritoriul țării), învecinându-se la nord cu județul Hunedoara, în nord-vest cu județul Caraș-Severin, la sud-est cu județul Dolj, la est cu județul Vâlcea iar la sud-vest cu județul Mehedinți.
1.1.1 Relieful și geologia
Principalele cursuri de apă și lacuri naturale.
Rețeaua hidrografică a județului Gorj aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jilțu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), având o suprafață totală a bazinului de peste 10000 kmp.
Excepție fac extremitățile NE și NV ale județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului (în județul Gorj cu o suprafață de bazin de 130 kmp și o lungime de 30 km) și Cernei (în județul Gorj cu o suprafață de bazin de 230 kmp și o lungime de 24 km).
Densitatea medie a rețelei hidrografice în județul Gorj este de 0.5 km/kmp.
Râurile ce străbat teritoriul județului Gorj asigură o densitate medie a rețelei hidrografice de 0.5 km/km2, cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km2 în zona montană înaltă a munților Godeanu și Vâlcan și 2-3 l/sec/km2 în zona piemontană de sud.
Pe teritoriul județului Gorj ca lacuri naturale sunt de menționat cele de origine glaciară existente în [NUME_REDACTAT] dintre care mai mari cu apă permanentă sunt : Câlcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m), Slăveiu ( S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija și Pasărea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m).
În scopul apărării împotriva inundațiilor a exploatărilor de cărbune din zona Rovinari s-a construit în amonte un baraj de 15 m înălțime care realizează retenții temporare în timpul viiturilor deosebite. Lacul care se poate forma (Ceauru) totalizează un volum de 100 mil. mc.
Mai sunt de menționat lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe râul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (înălțimea max. a barajului 110.5 m) și [NUME_REDACTAT] cu un volum util de 3 mil. mc (înălțime max. a barajului 49 m).
Ambele acumulări fac parte din Complexul hidrotehnic și energetic Cerna – Motru – Tismana, executat cu scopul principal al asigurării apei industriale și potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului și, în subsidiar, exploatarea hidroenergetică.
La acestea se adaugă acumularea Vâja (volum util cca. 2 mil. mc) și acumularea Clocotiș (volum util cca. 5 mil. mc) pe râul Bistrița.
În cadrul programului de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, sectorul [NUME_REDACTAT] – Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 80 MW și o producție de energie în anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.
[NUME_REDACTAT] Sadului ( în construcție) realizează un volum total de 306 mil. mc și este proiectată pentru a satisface cerințele complexe ale zonei (în prezent sistată, în conservare).
[NUME_REDACTAT]. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar [NUME_REDACTAT] cu un volum proiectat de 4 mil. mc, în prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorită colmatării cu suspensii de cărbune din bazinul carbonifer [NUME_REDACTAT].
1.1.1.2. Principalele altitudini muntoase
În partea de Nord a județului se ridică zidul, aproape vertical, al munților Vâlcanului pe dreapta și ai Parângului pe stânga văii Jiului. Primii nu ating 2.000 m înălțime ; ceilalți însă, depășesc 2500, cu vârful Mândra. Chiar sub munți se află o depresiune, pe alocuri netedă ca un șes, dar, în general, străbătută de numeroase văi și despărțită în mai multe compartimente: Tismana, Tg. Jiu, Polovraci. La sudul acestei depresiuni se înalță între porțile largi ale văilor Tismanei, Jiului, Gilortului, alte culmi – dealurile subcarpatice – care coboară apoi treptat, până la mai puțin de 300 m în sudul județului.
Morfologic, teritoriul județului Gorj se dispune în trepte ce coboară de la nord către sud. Munții, ce fac parte din [NUME_REDACTAT], sunt grupați în partea de nord a județului și ocupă cca. 29% din suprafața județului. Acestei zone montane îi aparțin două masive importante : [NUME_REDACTAT], cu altitudini de 1900-2200 m în culmea sa principală, sunt dominați de vârfurile Mândra 2519 m, Mohoru 2337 m și Păpușa 2136 m; [NUME_REDACTAT], cuprinși între Jiu, Cerna și Motru, mai joși, cu plaiuri domoale, ușor de străbătut, sunt dominați, în culmea lor centrală, de vârfurile Oslea 1946 m, Arcanu 1815 m, Straja 1868 m, iar în partea de SV de măgurile calcaroase [NUME_REDACTAT] 1629 m și [NUME_REDACTAT] 1421 m.
Relieful carstic domină marginea sudică și sud-vestică a munților: [NUME_REDACTAT], Sohodolului, Motrului, peșterile Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Fușteica, Izvarna sunt de un pitoresc deosebit.
[NUME_REDACTAT] și Vâlcan, defileul puternic adâncit al Jiului, printre abrupturile căruia se strecoară calea ferată și șoseaua, străpunge transversal lanțul [NUME_REDACTAT], făcând legătura între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Olteană.
Partea de nord-vest a județului cuprinde o parte din culmile [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] 2229 m), ce coboară lent către pitoreasca Vale a Cernei ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], abrupturi și măguri calcaroase).
Se remarca diferentieri structurale conforme unitatilor mari de relief ce se scucced de la N spre S: munti, dealuri si depresiuni subcarpatice, dealuri piemontane. Unitatile moontane, ce apartin zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic, sant alcatuite din sisturi cristaline epimetamorfice strapunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertura sedimentare mezozoica, predominant calcaroasa (muntii Parang, Vilcan si Mehedinti), precum si din sisturi cristaline mezo si katametamorfice (paragnaise, cuartite, amfibolite, calcare cristaline) in M. Godeanu. Unitatea subcarpatica, ce apartine structural zonei de molasa neogena a [NUME_REDACTAT], este alcatuita din formatiuni sedimentare cutate de varsta eocena (conglomerate gresii), tortoniana (marne, gresii), sarmatiana (conglomerate, argile, nisipuri) si pliocena (nisipuri, marne, carbuni. Cuaternalul este reprezentat prin nisipuri si pietrisuri ce alcatuiesc intinse terase fluviale in lungul raurilor. Dealurile piemontane getice sunt alcatuite din depozite levatine (nisipuri, argile,marne) si cuaternare inferioare (pietrisuri, nisipuri, in structura monoclinala).
1.1.2 [NUME_REDACTAT] înalți, cu climă mai aspră și mai umedă, totuși mai puțin aspră decât la răsărit sau miazănoapte, țin adăpost depresiunii de la poalele lor. Din această cauză partea de sub munte are o climă mai puțin aspră decât câmpia și chiar decât dealurile. Se poate vorbi astfel, aici, de un climat ce amintește de cel mediteranean, care se resimte în regimul apelor (creșteri și chiar inundații toamna), în vegetație și chiar în clima blândă a iernilor. În regiunea deluroasă, precipitațiunile descresc până sub 600 mm anual, iar contrastele de temperatură dintre iarnă și vară cresc.
Datorită faptului că județul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 și 2519 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la +10,8ºC în zona de sud (Crușeț, Țânțăreni, Ionești) la +10.2ºC la [NUME_REDACTAT] sau +4,5 ºC la altitudinea cea mai ridicată.
Conform datelor furnizate de catre CMR [NUME_REDACTAT], temperaturile extreme înregistrate la [NUME_REDACTAT] Tg. Jiu în cursul anului 2012 oscilează între –23,1º C înregistrată în 09 februarie 2012 și +38,5º C înregistrată în data de 24 august 2012.
Temperatura minimă absolută (istorică) înregistrată la Tg. Jiu este –31º C (înregistrată la 24.01.1942), iar maxima absolută (istorică), +40.7º C (înregistrată la 24.07.2007).
Temperatura medie anuală în anul 2012 este +11,8º C, în timp ce temperatura medie multianuală (interval 1901 – 1990) este +10.2 º C .
Cantitatea anuală de precipitații căzute în anul 2012 la Tg. Jiu, de 713,3l/mp, este excedentară comparativ cu cantitatea medie multianuală pe perioada 1901 – 1990 (759.5 l/mp). Cantitatea minimă anuală de precipitații înregistrată la Tg. Jiu (de la 1958) – 333.4 l/mp în anul 2000, maxima istorică înregistrată fiind 1121.9 l/mp în anul 2005.
Cantitatea maximă de precipitații de 61 l/mp a fost înregistrată în data de 23 iulie 2012 în municipiul Tg.Jiu.
Direcția predominantă a vânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele depresionare predomină vânturile dinspre sud și sud-vest, în general frecvența și intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord.
Direcțiile vântului cu frecventa cea mai mare inregistrate la [NUME_REDACTAT] Tg. Jiu în anul 2012 se prezintă astfel:
din S – frecvența 12,6%,
din SV – frecvența 16,9%
din N – frecvența 15,7 %
din NE – frecvența 10,6 %.
1.2 [NUME_REDACTAT] Gorj are o populație de 372719 locuitori, densitatea fiind de 66,5 locuitori/km2.
Conform datelor furnizate de [NUME_REDACTAT] de Statistică privind structura populației, situația pentru judetul Gorj, la data de 1 iulie 2012, se prezintă astfel:
Tabelul 1.2.1
Mișcarea naturală a populației
Tabel 1.2.2
* date provizorii
1.3 Organizarea administrativ teritorială
În județul Gorj organizarea administrativ teritorială se prezintă astfel:
Tabelul 1.3.1
Distribuția populației la nivelul județului Gorj este prezentată în Tabelul 1.3.2.
Tabelul nr.1.3.2 Gruparea localităților după numărul locuitorilor, la 1 iulie 2012
[NUME_REDACTAT] se confruntă cu o diminuare a densității populației, aceasta aflându-se într-o
scădere constantă încă din anii 1990, tendință manifestată și pe parcursul ultimilor ani.
Soldul migrator a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, ca urmare a unui trend asemănător urmat atât de plecările cât și de sosirile din mediul urban și rural.
Un procent de 52,54 din populația județului Gorj are reședința în mediul rural, procent similar cu media regională. Situația populației pe localități urbane ne indică o repartiție rural-urban situată în normele naționale. Principalele aglomerări urbane din județ corespund polilor de dezvoltare economică (spre exemplu, un sfert din populația județului este concentrată în [NUME_REDACTAT] – Jiu).
Resurse naturale
1.4.1. Resurse naturale neregenerabile
Conform estimărilor, la începutul anilor 90, teritoriul județului concentra importante resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale și 3,3% la roci utile, existente la nivelul țării.
Cele mai importante substanțe minerale utile sunt legate de formațiunile sedimentare (cărbune, țiței și gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive, în formațiunile pliocenului, oferă largi posibilități de exploatare în bazinele Motru, Rovinari, Jilț și Berbești.
Zăcămintele de țiței și gaze naturale, cantonate în formațiunile mio-pliocene cutate, reprezintă una din principalele bogății ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate în perimetrele Hurezani, Țicleni, Licurici, Bustuchin, Logrești, Stejari, Căpreni, Stoina, Crușeț, Bâlteni, Vladimir, Bărbătești, Turburea.
Subsolul județului este cunoscut și pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă Baia de Fier (pârâul Galbenu) și în zona Polovragi (râul Olteț).
Rocile utile și materialele de construcție, variate și în cantități mari, sunt răspândite pe tot cuprinsul județului, făcând obiectul a numeroase exploatări : calcare în zona Gureni – Peștișani și Suseni – Dobrița, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al văii Bratcu – zăcământul Meri, în apropierea orașului Bumbești – Jiu și pe pârâul [NUME_REDACTAT]. La acestea se adaugă : marne (Bârsești), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argilă refractară (Viezuroiu), argile comune (Bâlteni, Bârsești s.a.), nisipuri și pietrișuri, prezente în materialul aluvionar al râurilor, acumulări mai importante fiind în raza localităților Telești (Bistrița), Bărbătești, Tg. Cărbunești (Gilort), Tg. Jiu și Țânțăreni (Jiu).
1.4.2 Resurse naturale regenerabile
În județul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condițiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cât și de rocă, climă și vegetație (fond funciar 560,174 mii ha). În zona piemontană și în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în asociație cu soluri brune. Solurile montane sunt de regulă scheletice și au grosime redusă.
În partea centrală a județului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbunești, pe relief așezat, domină solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite și, mai ales, în nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regulă textură mijlocie la suprafață.
Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului și afluenților săi.
Suprafața ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosință agricolă cca. 110 mii ha.
Condițiile de sol și mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în agricultură a solului (cu excepția depresiunii subcarpatice și a luncilor), astfel că folosința silvică are o pondere mai însemnată.
1.5 [NUME_REDACTAT] locală este un proces prin care se urmărește identificarea, mobilizarea și coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate și nefolosite la întregul lor potențial.
Promovarea unicității și a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacității de inovare și adaptare la contextul și oportunitățile prezente, cu diversificarea ofertei de produse și servicii, și cu creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor produse local și destinate consumatorilor din afara județului.
Valorificarea potențialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă și responsabilă a bunurilor publice: infrastructură și echipamente, spații publice inclusiv patrimoniului natural și cultural care trebuie pus în valoare, dar, în același timp protejat și păstrat pentru generațiile viitoare.
Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acesora sub formă de capital pentru dezvoltarea economică și socială.
Principalele ramuri economice existente în județul Gorj sunt:
producerea energiei electrice în termocentralele Turceni și Rovinari
exploatarea cărbunelui (lignit) în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilț
extracția petrolului și gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Țicleni, Licurici, Bustuchin, Logrești, Stejari, Căpreni, Stoina, Crușet, Bâlteni, Vladimir, Bărbătești, Turburea
producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteț și Motru – Cerna – Tismana)
industria materialelor de construcții (ciment, var, cărămizi și blocuri ceramice, prefabricate din beton la Bârsești, Tg. Jiu, Tg. Cărbunești)
exploatarea și prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbești-Jiu, Tismana, Padeș)
fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu)
construcții de mașini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilț)
industrie alimentară (panificație, băuturi, etc)
zootehnie
confecții
Majoritatea acestor ramuri sunt mari poluatoare ale mediului înconjurător afectând apa, aerul, solul, flora, fauna, relieful, așezările omenești.
Datorită acestor industrii în județ s-a dezvoltat o rețea de transport rutier și feroviar, mijloacele de transport în continuă creștere numerică reprezentând o sursă importantă de poluare.
Astfel, căile de comunicație existente în județ sunt:
Rețeaua de drumuri:
5 trasee DN în lungime de 342 km
27 trasee DJ în lungime de 753 km
121 trasee DC în lungime de 791 km
Rețeaua de căi ferate cu o lungime totală de 236 km.
Conform analizei socio-economice, la nivel județean realizate în cadrul procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011-2020, datele referitoare la dezvoltarea economică a județului Gorj se prezintă astfel:
Dinamica economică
Creșterea economiei gorjene a fost confirmată de evoluția favorabilă a PIB pentru perioada 2008 – 2009, Gorjul înscriindu-se în tendința generală ascendentă de care a beneficiat întreaga regiune Sud – [NUME_REDACTAT]. Valoarea de 9.593,1 mil lei a PIB2 – ului pentru 2008 poziționează județul sub media națională (12.244 mil lei) dar deasupra celei regionale (8.384,4 mil lei). Productivitatea activităților economice are valori scăzute, de doar două treimi din media națională.
[NUME_REDACTAT] Gorj se bazează pe o industrie bivalentă, având o dezvoltare economică comună cu evoluția sectoarelor energetic și minier. Conform principalilor indicatori economici, domeniile energiei și industriei extractive generează 70% din cifra de afaceri a județului și angajează 59% din salariații județului. Deși un avantaj important al industriei energetice din județul Gorj este dat de capacitatea ridicată de producție de energie și, respectiv, de rezervele de cărbuni existente, productivitatea muncii pentru ambele sectoare se situează sub media națională.
Pentru asigurarea sustenabilității acestor sectoare, la termocentrale s-au făcut în mod constant investiții, în timp ce activitățile miniere au fost re-orientate către exploatările viabile din punct de vedere economico – financiar. Perspectiva de dezvoltare pentru următoarea perioadă va fi însă influențată de nivelul de competitivitate al activităților industriale. În această direcție, în județul Gorj au fost identificate cinci concentrări economice relevante la nivel național și local, construite în jurul unor actori economici importanți într-un anumit sector, dintre care două clustere de trei stele în producția de energie electrică și extracția
cărbunelui inferior(Conform literaturii de specialitate, acestea sunt clustere cu peste 1000 de salariați, pondere importantă în totalul salariaților din domeniu, la nivel național, si cu pondere importantă din totalul salariaților la nivelul județului)
Prin urmare, premizele dezvoltării unor clustere există și se pot materializa doar în măsura înva exista o colaborare între sectorul privat, autoritățile publice și instituțiile de cercetareeducație,pentru dezvoltarea întregului lanț valoric.
Agricultura și industria alimentară
Deși terenurile agricole ocupă aproximativ jumătate din suprafața suprafața totală a județului, aproape 70% din soluri sunt afectate de eroziune, alunecări de teren sau aciditate. Mai mult, este înregistrat un grad înalt de fărâmițare a terenurilor agricole (aproape jumătate din ferme au o suprafață de sub un hectar). Gorjul dispune însă de suprafețe întinse de livezi localizate în zona depresiunii [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT].
Totodată, din analiza datelor a reieșit existența unui potențial important pentru zootehnie, în special în cazul UAT – urilor din nordul județului. Pe de altă parte, doar două din primele zece
companii din industria alimentară au drept obiect de activitate procesarea și fabricarea de produse din carne, ceea ce reflectă un potențial extrem de puțin valorificat.
[NUME_REDACTAT] analizei socio-economice, la nivel județean prevalează serviciile cu valoare adăugată redusă. Predomină activități de comerț, de transporturi și turism. În același timp, diversificarea redusă a sectorului servicii în ansamblu este și o consecință directă a dezvoltării cu precădere a serviciilor conexe sectoarelor economice dominante (producție energie și industrie extractivă). Domeniile de servicii care au pondere mai mare în ocuparea forței de muncă la nivel județean decât o au sectoarele la nivel național, sunt activitățile privind forța de muncă, investigație și protecție și tranzacții imobiliare, peisagistică, închiriere
și leasing pentru serviciile de piață și distribuția apei, și salubritate și deșeuri.
Antreprenoriatul și mediul de afaceri
Predominanța sectorului industrial se păstrează și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Asemănător cu majoritatea indicatorilor care caracterizează mediul de afaceri, trei sectoare se individualizează la nivel de mediu antreprenorial: industria extractivă, producția de energie electrică și distribuția apei/ salubritate.
Analiza socio-economică a reliefat existența unor diferențe la nivel structural date de specificul local. Producția județului este concentrată într-un număr relativ mic de localități, existând discrepanțe mari de dezvoltare între UAT-uri. Atât ca număr de firme cât și din punct de vedere al cifrei de afaceri, sudul județului este mai puțin dezvoltat economic decât nordul acestuia. În sudul județul se remarcă doar Turceni (prin industria energetică) și comuna Hurezani (cod 61, 7,2 mil CA din servicii)
Infrastructura de afaceri
În ceea ce privește infrastructura de afaceri disponibilă mediului de afaceri, județul prezintă două particularități majore. Astfel, având în vedere ponderea deținută de sectorul minier, Gorjul a beneficiat în ultimele două decenii de finanțare pentru deschiderea și susținerea unor incubatoare de afaceri. În același timp, la nivelul regiunii Sud – [NUME_REDACTAT], Gorjul este unul dintre cele două județe care oferă posibilități de sprijinire a potențialilor investitori de tipul parcurilor industriale ([NUME_REDACTAT] Gorj, Bumbești – Jiu).
Cercetare – dezvoltare
În 2009, Gorjul a ocupat locul 3 în cadrul regiunii Sud – [NUME_REDACTAT] din punct de vedere al numărului salariaților și al cheltuielilor de cercetare – dezvoltare. Infrastructura de cercetare din județ se constituie din 12 centre de studii și cercetare, aflate sub coordonarea Universității ”[NUME_REDACTAT]” din Târgu – Jiu. O preocuparea constantă a acestora este menținerea unei legături strânse cu mediul privat din județ.
CAPITOLUL 2. CALITATEA AERULUI
Calitatea aerului este unul dintre domeniile pentru care [NUME_REDACTAT] a elaborat și adoptat foarte multe acte legislative, prevederi pe care România le-a transpus în legislația națională și pentru care și-a asumat obligația de a le implementa. Scopul principal a fost acela de a dezvolta o strategie completă și unitară, cu stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului pe termen lung. Implementarea obiectivelor strategice în domeniul protecției atmosferei, cuprinse în legislația europeană și transpuse în legislația națională, precum și a obligațiilor ce decurg în convențiile și tratatele internaționale la care România este parte, au implicat și implică în continuare eforturi instituționale și financiare. La nivel național,principalele linii strategice pentru perioada 2008 – 2013 sunt următoarele:
evaluarea și gestionarea integrată a calității aerului;
implementarea cerințelor de prevenire și control integrat al poluării (IPPC);
implementarea cerințelor de limitare a emisiilor de poluanți în aer proveniți de la instalații mari de ardere;
implementarea cerințelor de limitare a emisiilor de compuși organici volatili proveniți din utilizarea solvenților în anumite activități și instalații;
implementarea cerințelor de eliminare a substanțelor care distrug stratul de ozon;
respectarea prevederilor naționale în domeniul schimbărilor climatice;
verificarea îndeplinirii obligațiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite convenții, tratate și protocoale internaționale.
Calitatea aerului este caracterizată în funcție de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului și evoluția lor în timp. [NUME_REDACTAT] Europeană există valori limită unitare pentru indicatorii de calitate a aerului. Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanțe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg și în același timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanților, ale căror efecte sunt resimțite în mod direct și indirect de om și de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, național și internațional.
Poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu și lung.
Starea atmosferei este evidențiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitațiilor atmosferice, situația ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră și unele manifestări ale schimbărilor climatice. Monitorizarea calității aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru
categorii de probleme:
sursele și emisiile de poluanți atmosferici;transferul poluanților în atmosferă;
nivelul concentrațiilor de poluanți în atmosferă și distribuția spațio-temporală a acestora;
efectele poluanților atmosferici asupra omului și mediului biotic și abiotic
Analizele emisiilor la nivel național, distribuția sectorială, țintele spațiale și temporale reprezintă elementele cheie în stabilirea priorităților de mediu, în identificarea țintelor ce trebuie atinse și politicilor ce trebuie adoptate, atât la nivel local cât și la nivel național. Indicatorii selectați trebuie să răspundă criteriilor de identificare și să fie relevanți pentru problemele principale privind atmosfera.
Principalele obiective ale politicii de mediu din România sunt create pentru a garanta un mediu curat, și urmăresc să asigure o viață sănătoasă populației, să ducă la eliminarea sărăciei și a degradării mediului, să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă și să armonizeze legislația națională privind protecția mediului cu cea a [NUME_REDACTAT].
Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculați pe baza datelor înregistrate de sistemul de monitorizare a calității aerului și sunt considerați ca fiind cei mai importanți, în scopul evaluării situațiilor concrete, în comparație cu țintele de calitate stabilite de reglementări.
Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanților, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurător, astfel că supravegherea calității atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitorizare.
2.1. Emisii de poluanți atmosferici
În scopul evaluării calității aerului s-a realizat anual evaluarea și inventarierea emisiilor de poluanți atmosferici .
Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR și AP-42, acesta fiind tot mai complet pe măsură ce au fost obținute datele necesare evaluării emisiilor de la operatori economici si autorități/instituții locale implicate.
Inventarul emisiilor de poluanți atmosferici pentru anul 2012 a fost întocmit conform Îndrumarului privind modul de realizare a inventarelor naționale și a inventarelor locale de emisii de poluanți în aer, în conformitate cu cerințele Ghidului EMEP/EEA-2009.
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezenței unor compuși care determină o serie de reacții chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului precipitațiilor și chiar al solului. Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile și efectele sinergice a 3 poluanți, și anume: SO2 , NOx și NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetației și a apelor de suprafață..
Emisiile atmosferice ale substanțelor acidifiante ca SO2, NOX rezultate în principal din arderea combustibililor fosili, pot persista în atmosferă timp de câteva zile și pot fi transportate la mii de km, până când are loc procesul de conversie în acizi (sulfuric, respectiv azotic).
Poluanții primari SO2, NOX și NH3 împreună cu produșii lor de reacție, după depunere conduc la schimbări chimice în compoziția solului și apelor de suprafață.
Acest proces afectează ecosistemele, conducând la procesul de acidifiere.
Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a făcut pe baza inventarului anual al emisiilor atmosferice.
2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf
Ponderea cea mai însemnată (peste 99%) în emisia totală de SO2 evaluata la nivelul județului o dețin emisiile provenite din arderea combustibililor fosili în industrii energetice și industrii de fabricare si construcții.
În tabelul 2.1 este redată evoluția anuală a cantităților de dioxid de sulf.
Tabel 2.1
În anul 2012, emisia de SO2 a înregistrat o scădere ca urmare a punerii in functiune a 4 instalatii de desulfurare umeda a gazelor de ardere, respectiv 2 la SE Turceni SA si 2 la SE Rovinari SA.
2.1.1.2. Emisii anuale de monoxid și dioxid de azot
Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor și din traficul auto. Sunt toxici, în special NO2, care provoacă, asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor la copaci, reducerea vizibilității pe șosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide etc. Până la anumite concentrații (praguri toxice), oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la creșterea acestora. Totuși, s-a constatat că în aceste cazuri crește sensibilitatea la atacul insectelor și la condițiile de mediu (geruri). La suprafața de contact aer-apă are loc transformarea gazelor acide în acizi tari care conduc la creșterea acidității apei și la încărcarea acesteia cu compuși ai azotului.
La nivelul județului Gorj, cea mai mare parte a acestor emisii rezultă din industria energetică, transport și industrii de fabricare si construcții. Evoluția anuală a emisiilor de oxizi de azot la nivelul județului, în perioada 2002-2012, este prezentată în tabelul 2.2.
Tabel 2.2
2.1.1.3 Emisii anuale de amoniac
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, care se percepe la o concentratie de 20 ppm, mai usor decât aerul si foarte solubil în apa. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având actiune locala si / sau generala.
Actiunea locala se manifesta la nivelul mucoaselor respiratorii si oculare prin lacrimari intense, conjunctivite, cheratite, traheobronsite, bronhopneumonii si reducerea schimbului gazos pulmonar. Actiunea generala se manifesta prin interferarea sintezei hemoglobinei si reducerea reactiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptica este valabila numai pentru o perioada scurta de la intrarea în contact cu el.
În ceea ce privește emisiile de NH3, ponderea cea mai însemnată la nivelul județului revine surselor din sectorul agricol, in principal dejecțiile rezultate din creșterea animalelor și folosirea îngrășămintelor chimice azotoase. Emisiile de amoniac (NH3) conduc la acidifierea și eutrofizarea ecosistemelor naturale și de asemenea, amoniacul din atmosferă poate forma pulberi secundare PM10/PM2,5. Mici cantități de amoniac mai sunt generate de arderea combustibililor fosili, a lemnului și deșeurilor din lemn, pierderile din instalațiile de răcire cu amoniac, de traficul rutier, toate aceste activități având însă o contribuție semnificativ mai mai mică la totalul județean.
În tabelul 2.3 este redată evoluția cantităților de amoniac emise anual în perioada 2002-2012.
Tabel 2.3
*Notă: Valoarea emisiei de NH3 este mai mică in anii 2007-2009 si 2011-2012 ca urmare a faptului că pentru acești ani nu s-au estimat emisiile din toate categoriile de surse (folosirea îngrășămintelor azotoase, latrine, tratarea și depozitarea deșeurilor, etc).
2.1.2 Emisii de compuși organici volatili nemetanici (NMVOC)
NMVOC sunt precursori ai poluanților oxidanți din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic.
Evoluția emisiilor de NMVOC în perioada 2002 – 2012 la nivelul județului Gorj se prezintă astfel :
Tabel 2.4
*Notă: Valoarea emisiei de NMVOC este mai mică in anii 2009 si 2011-2012 ca urmare a faptului că pentru acești ani nu s-au estimat emisiile din toate categoriile de surse (producerea de energie electrică în instalații mari de ardere).
Activitățile cu ponderea cea mai importantă în emisia anuală sunt : instalații de ardere neindustriale (sectorul rezidențial, comercial și instituțional), productia de gaze naturale, surse mobile și utilaje, utilizarea solvenților și a altor produse.
2.1.3 Emisii de metale grele
Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc – sunt compusi care nu pot fi degradați pe cale naturală, având timp îndelungat de remanență în mediu, iar pe termen lung sunt periculoși deoarece se pot acumula în lanțul trofic.
Această categorie de poluanți are ca sursă principală diferite procese industriale precum procese de ardere a combustibililor și deșeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele, la care se adaugă poluarea produsă de gazele de eșapament provenite de la motoare cu ardere internă cu aprindere prin scânteie.
Sub acțiunea acestora se pot dezvolta afecțiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfășurarea normală a fotosintezei, respirației sau transpirației
Metalele grele, în principal sub formă de aerosoli rezultă din procesele mai sus amintite.
Emisii de metale estimate la nivelul anului 2012:
Pb – 240,79 kg
Cd – 7,43 kg
As – 3,44 kg
Ni – 22,32 kg
2.1.4. Emisii de poluanți organici persistenți (POPs)
POPs sunt substanțe chimice foarte stabile, care nu se descompun ușor în mediu (au o durată de viață de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanțurile trofice biologice, prezentând în consecință un grad ridicat de risc pentru om și pentru viața sălbatică. POPs sunt compuși organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici:
sunt rezistenți la degradarea în mediu;
au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase și în alcool;
pot fi transportați pe distanțe mari (circulă prin aer, apă, sol și prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontier, depozitându-se uneori departe de locul de origine;
se acumulează în sistemele terestre și acvatice;
prezintă efecte acute și cronice asupra sănătății umane și speciilor animale.
În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, [NUME_REDACTAT] Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenției de la Stockholm (22 mai 2001), un program vizând controlul și eliminarea a 12 substanțe considerate POPs, ratificat de România prin Legea nr. 261/2004, și anume:
Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT)
Industriale: Bifenili policlorurați (PCB) și hexaclorbenzen (HCB)
Subproduse: derivați policlorurați ai dibenzo p-dioxinelor și dibenzofuranilor (PCDD/PCDF)
Principala sursă care contribuie la emisiile de substanțe toxice persistente este agricultura, în special prin depozitele existente cu substanțe interzise, neidentificate, și/sau expirate. O altă sursă o constituie industria chimică producătoare de pesticide, precum și importul de substanțe comerciale.
In județul Gorj nu au fost identificate depozite de pesticide expirate / cu compoziție necunoscută, rezultate de la folosirea pesticidelor în agricultură în anii anteriori și nu există industrie chimică producătoare de pesticide (cele mai importante surse de emisii POP). De asemenea incineratoarele de deșeuri spitalicești din județ au sistat activitatea de incinerare. Prin urmare, nu au fost estimate emisii pentru anul 2012.
2.1.5. Emisii de bifenili policlorurați
Principala sursă de emisie a bifenililor policlorurați este reprezentată de incinerarea deșeurilor spitalicești. Incineratoarele de deșeuri spitalicești în județul Gorj au fost dezafectate, deșeurile spitalicești fiind preluate de către firme specializate. Prin urmare in anii 2009, 2010 si 2011 nu au mai existat astfel de surse de emisie. Fața de anii precedenți, în anul 2012 au fost estimate emisii din arderi din sectorul instituțional/comercial și rezidențial.
Tabel 2.5
2.2 Calitatea aerului
În județul Gorj calitatea aerului este monitorizată prin măsurări continue în puncte fixe prin intermediul a 3 stații automate amplasate în Tg. Jiu (stația GJ-1) – Str. V. Alecsandri nr.2, în Rovinari (stația GJ-2) – Str. Constructorilor nr.7 și respectiv, în Turceni (stația GJ-3) – Str. Muncii nr. 452 B, conform criteriilor de amplasare prevăzute în OM 592/2002, abrogat ulterior de către Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Cele 3 stații automate de tip industrial, fac parte din [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] (RNMCA), constituită la nivelul țării din peste 140 de stații.
Poluanții monitorizați prin intermediul acestora sunt: SO2, NO, NOx, NO2, CO, O3, pulberi (PM10). De asemenea, în scopul interpretării datelor privind calitatea aerului, sunt monitorizați și o serie de parametrii meteorologici: temperatura, precipitații, direcția și viteza vântului, umiditatea relativă, presiunea, radiația solară. Complementar celor trei stații, APM Gorj deține echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentrațiilor de plumb și alte metale grele, precum și pentru determinarea prin metoda gravimetrică a concentrațiilor de pulberi (PM10).
2.2.1. Praguri de calitate
Pragurile de calitate a aerului (valori limită pentru protecția sănătății umane) conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sunt prezentate în tabelul 2.6:
Tabel 2.6
1) În vigoare de la 1 ianuarie 2007.
2) Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege după examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare și actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore calculată astfel este atribuită zilei în care perioada de mediere se termină; altfel spus, prima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între ora 17,00 din ziua precedentă și ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsă între orele 16,00 și 24,00 din ziua respectivă.
3) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limită trebuie respectată doar la 1 ianuarie 2010 în vecinătatea imediată a surselor industriale situate în siturile contaminate de decenii de activități industriale. În astfel de cazuri, valoarea-limită până la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 µg/m3, care se aplică pe o arie extinsă la cel mult 1.000 m fată de surse.
2.2.2. Monitorizarea calității aerului (rețeaua automată)
2.2.2.1. Dioxidul de azot
[NUME_REDACTAT] nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător sunt prevăzute valoarea limită orară (200 µg/mc) (a nu se depăși mai mult de 18 ori îintr-un an calendaristic), valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/mc) precum și pragul de alertă (400 µg/mc).
În anul 2012 s-a înregistrat o singură depășire ale valori limită orare înregistrată la stația GJ-3 Turceni fără depășirea pragului de alertă pentru oxizi de azot, pentru niciuna dintre cele 3 stații de monitorizare.
Tabel 2.7. Date statistice NO2 anul 2012
Mediile anuale la indicatorul dioxid de azot pentru stațiile GJ-2 și GJ-3 se situează sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/mc).
2.2.2.2. Dioxidul de sulf
[NUME_REDACTAT] nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător sunt prevăzute: valoarea limită orară (350 µg/mc) (a nu se depasi mai mult de 24 ori intr-un an calendaristic), valoarea limita/24 ore pentru protecția sănătății umane (125 µg/mc) precum și pragul de alertă (500 µg/mc).
În anul 2012, pentru niciuna dintre stațiile de monitorizare GJ-1, GJ-2 și GJ-3 nu s-au înregistrat mai mult de 24 de depășiri ale valorii limită orare (vezi tabel 2.8). Nu s-au înregistrat depășiri ale pragului de alertă (timp de 3 ore consecutiv). La stația GJ-1 s-au înregistrat 3 depășiri ale VL orare surse potențiale fiind arderea lignitului la termocentralele din zonă. La stația GJ-2 s-au înregistrat 9 depășiri ale VL orare și o depășire a VL 24 ore, sursa potențială fiind arderea lignitului la SC [NUME_REDACTAT] Rovinari SA care deține 2 instalații mari de ardere și a pus în funcțiune două instalații de desulfurare a gazelor de ardere (blocul nr.3 și blocul nr.6). La stația GJ-3, s-au înregistrat 10 depășiri VL oră, sursa potențială fiind arderea lignitului la SC [NUME_REDACTAT] Turceni SA care deține 4 instalații mari de ardere și a pus în funcțiune două instalații de desulfurare a gazelor de ardere (blocul nr. 4 și blocul nr.5).
Depășirile înregistrate în al doilea și al treilea trimestru a anului 2012 au avut drept cauză principală, cererea foarte mare de energie produsă în termocentrale pe fondul secetei prelungite din perioada iunie – decembrie 2012, precum și situațiile frecvente de calm atmosferic persistent care au favorizat acumularea poluanților.
Tabel 2.8. Date statistice SO2 anul 2012
*Nota: nu este indeplinit criteriul privind proportia necesara de date valide pentru calculul mediei anuale.
2.2.2.3. Pulberi în suspensie (fractiunea PM10)
S-a efectuat monitorizarea continuă a fracțiunii PM10 prin metoda automată (nefelometrică) și prin metoda gravimetrică (metoda de referință) la stațiile GJ-1, GJ-2 și GJ-3. La stația GJ-2 la poluantul PM10 gravimetric s-au înregistrat 91 depășiri, mai mult de 35 de depășiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/mc)/an calendaristic (vezi tabel 2.9).
Depășirile înregistrate în a doua jumătate a anului 2012 la indicatorul PM10, au avut drept cauză principală seceta prelungită din perioada iunie – decembrie 2012, respectiv cererea foarte mare de energie produsă în termocentrale, intensificarea activității de extracție a lignitului în exploatările miniere de cariere, precum și situațiile frecvente de calm atmosferic pe perioade prelungite de timp, care au favorizat acumularea poluanților. În sezonul rece se adaugă emisiile de pulberi provenite din sursele de încălzire rezidențială.
Tabel 2.9. PM10 – date statistice 2012
*Nota: nu este indeplinit criteriul privind proportia necesara de date valide pentru calculul mediei anuale.
2.2.2.4. Pulberi în suspensie (PM2.5)
Nu se măsoară.
2.2.2.5. Monoxidul de carbon (CO)
Monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor și a fost monitorizat la stațiile GJ-1, GJ-2 și GJ-3. [NUME_REDACTAT] nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este prevăzută valoarea limită pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile), 10 mg/mc. Nu s-au înregistrat depășiri ale acestei limite. În fig. 2.9 se prezintă evoluția maximei zilnice a mediilor mobile pentru perioada ianuarie – decembrie 2012.
Tabel 2.10. Monoxid de carbon – date statistice 2012
2.2.2.6. Ozon (O3)
Este măsurat în stațiile automate GJ-1 Tg. Jiu și GJ-2 Rovinari. Variația anuală indică valori mai crescute în perioada de vară, ca urmare a creșterii radiației solare și intensificării reacțiilor fotochimice care implică prezența oxizilor de azot și a compușilor organici volatili. În fig. 2.10 este prezentată evoluția maximei zilnice a mediilor pe 8 ore pentru perioada ianuarie – decembrie 2012. Legea nr. 104/2011 prevede valoarea țintă pentru protecția sănătății umane de 120 µg/mc pentru valoarea maximă a mediilor pe 8 ore (medii mobile), pragul de informare (180 µg/mc, perioada de mediere o oră) și pragul de alertă (240 µg/mc, perioada de mediere o oră).
Nu s-au înregistrat depășiri ale valorii țintă, pragului de informare, pragului de alertă la niciuna dintre stații.
Tabel 2.11. Ozon troposferic – date statistice 2012
2.2.2.7. Metale grele
În anul 2012 s-au efectuat determinări de plumb, arsen, cadmiu si nichel prin metoda spectroscopiei cu absorbție atomică, din pulberi în suspensie fracțiunea PM10 colectate pe filtre în stațiile de monitorizare automată a calității aerului. Nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită (pentru plumb), respectiv ale valorilor țintă (arsen, cadmiu și nichel) prevăzute în Legea nr. 104/2011.
Tabelul 2.12. Medii anuale metale grele in aer,
la stațiile automate din județul Gorj în anul 2012
*Pentru conținutul total din fracția PM10, mediat pentru un an calendaristic.
2.2.2.8. [NUME_REDACTAT] se măsoară.
În tabelul 2.13 se prezintă situația centralizată a datelor de calitate a aerului pentru stațiile automate de monitorizare din județul Gorj, în anul 2012:
Tabelul 2.13
*Nota: nu este indeplinit criteriul privind proportia necesara de date valide pentru calculul mediei anuale.
Prin accesarea site-ului național www.calitateaer.ro pot fi vizualizate în orice moment datele înregistrate de către toate stațiile automate din cadrul RNMCA.
În vederea unei informări complete a publicului, [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] a emis Ordinul nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, astfel:
Indice specific de calitate a aerului, pe scurt "indice specific", reprezintă un sistem de codificare a concentrațiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanți monitorizați:
1. dioxid de sulf (SO2);
2. dioxid de azot (NO2);
3. ozon (O3);
4. monoxid de carbon (CO);
5. pulberi in suspensie (PM10)..
Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT], ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere întregi cuprinse între 1 si 6, fiecare numar corespunzând unei culori.
Valorile înregistrate de către echipamentele stațiilor automate se raportează la valorile limită pentru protecția sănătății umane și a ecosistemelor, perioada de mediere pentru poluanții monitorizați, prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
2.2.3. Măsurări indicative calitatea aerului
La nivelul județului, rețeaua automată de monitorizare continuă a calității aerului prin intermediul celor trei stații automate este completată cu o rețea de supraveghere în puncte fixe în zone reprezentative din punct de vedere al poluării, unde se realizează măsurări indicative prin metode de prelevare manuală și semiautomată.
Datele privind calitatea aerului obținute din rețeaua manuală de supraveghere a calității aerului (exclusiv stațiile automate de monitorizare a calității aerului) în județul Gorj, în anul 2012, se prezintă astfel (tab. 2.14):
Tabel 2.14
2.2.3.1. Pulberi în suspensie
Impurificarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, sau antropice: procesele de producție, arderile din sectorul energetic, transportul rutier, încălzirea rezidențială care utilizează combustibili solizi.
Natura acestor pulberi este foarte diversă, astfel: ele pot conține particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc), oxizi de fier, sulfați, dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanților organici persistenți PAH și PCB, absorbite pe suprafața particulelor de aerosoli solizi).
În anul 2012 în cadrul rețelei manuale de supraveghere, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensie fracțiunea PM 10 pe perioadă de mediere 24h, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în zona Tg. Jiu la sediul APM, cu prelevatorul semiautomat LVS [NUME_REDACTAT].
S-a constatat că 38,86% din concentrațiile medii zilnice înregistrate depășesc valoarea limită (50 µg/mc). Valoarea maximă înregistrată este 168,80 µg/mc, iar media anuală este 48,66 µg/mc în punctul sediu APM.
2.2.3.2. Pulberi sedimentabile
Pulberile sedimentabile sunt suspensii cu diametru mai mare de 1 µm ce au stabilitate mică în aer, sedimentând în atmosferă, sub acțiunea gravitației, cu viteză uniform accelerată și care au putere de difuziune mică. Particulele solide se depun în jurul surselor de poluare, în funcție de mărimea și densitatea lor, dar precipitațiile și curenții de aer influențează distanțele și direcțiile de răspândire a poluanților. Impurificarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, sau antropice: procesele de producție, arderile din sectorul energetic, transportul rutier, sistemele de încălzire
individuale, îndeosebi cele care utilizeaza combustibili solizi.
În anul 2012, APM Gorj a realizat măsurări pentru indicatorul pulberi sedimentabile în următoarele zone/puncte, conform tabelului de mai jos:
Tabel 2.15
2.2.3.3. Amoniac
APM Gorj a efectuat monitorizarea amoniacului, prin măsurări indicative, în perioada caldă a anului, respectiv aprilie- octombrie în următoarele zone:
Tg. Jiu (probe medii 24 h)
Rovinari (probe 30’) – săptămânal,
Turceni (probe 30’) – săptămânal
Motru (probe 30’) – lunar.
Concentrațiile de NH3 rezultate din procesul de monitorizare nu au depășit valorile limită prevăzute de STAS 12574/87, în nici unul din cele patru puncte de prelevare amplasate în judetul Gorj (fig. 2.15 si 2.16). Pentru concentrația de amoniac în aerul ambiental, normativul prevede o concentrație maxim admisibilă de 0,1mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice și o valoare de 0.3 mg/m3 pentru media la 30 minute.
2.3 Poluarea aerului – efecte locale
În general, calitatea aerului poate afecta sănătatea oamenilor și mediul în ansamblul său.
Expunerea pe termen lung sau scurt la niveluri ridicate ale concentrației poluanților poate conduce la o serie de efecte negative asupra sănătății, de la iritații minore ale căilor respiratorii până la creșterea incidenței unor boli cardiovasculare și chiar moarte prematură. Poluarea constituie un factor de risc suplimentar pentru bolnavii de inimă, cu afecțiuni respiratorii sau alte boli cronice. În plus, copiii și vârstnicii sunt categorii mai susceptibile la îmbolnăvire.
De asemenea, pot apărea efecte negative asupra ecosistemelor, coroziune a materialelor inclusiv a obiectelor din patrimoniul cultural.
2.4 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În anul 2012 nu s-au înregistrat poluări accidentale care să afecteze calitatea aerului.
2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului
Protecția mediului este domeniul care necesită o abordare specifică în toate ramurile economiei naționale. Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare contribuție la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminată în factorii de mediu aer, apă și sol.
Scopul sistemului integrat este implementarea unor măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă și sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deșeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecție a mediului ca un întreg. În acest sens, se realizează reglementarea și controlul integrat al acestor activități, astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul protecției mediului și a principiilor dezvoltării durabile (Directiva IPPC 2008/1/CE).
Independenta energetica a unei natiuni dovedita ca o necesitate in timp, readuce in fata decidentilor faptul ca optiunile lor trebuie sa depinda in egala masura de zestrea tarii, dar si de inteligența investită in timp pentru a asigura o dezvoltare durabilă. In tot arealul Olteniei, dar in special in judetul Gorj s-a produs in timp in domeniul energiei urmatoarea desfasurare de activitati industriale:
extractia lignitului in special din cariere de suprafață în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilț, activitate care a generat ocuparea unor mari suprafete de teren, sterilul rezultat din decopertare fiind depus pe alte noi suprafete, fapt ce a creat practic o noua geografie a zonei;
producerea energiei electrice prin arderea lignitului in cele doua mari termocentrale Turceni si Rovinari, ce consuma carbunele, eliminand pe cosuri pulberi si gaze , iar sub forma solida zgură si cenusă. Aceasta la randul ei a fost depozitata prin transport hidraulic in depozite ce ocupa mari suprafete, dar reprezinta in acelasi timp prin inaltimea si structura lor un potential risc de pierdere a stabilitatii. Industria energetică este reprezentată pe întreg teritoriul țării, de unitățile de producere a energiei termice și electrice. Ca urmare a acestei activități, rezultă emisii importante de poluanți în atmosferă (în principal emisii de CO2, SOx, NOx și pulberi). De asemenea, sunt afectate și alte elemente ale cadrului natural (sol, vegetație, faună) și se generează cantități mari de deșeuri.
La nivelul județului Gorj, sectorul producerii energiei reprezintă o sursa importantă de poluare a atmosferei, cu ponderi foarte mari în ceea ce privește emisiile locale de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi.
Complementar există și alte surse de poluare fixe reprezentate prin activitatea unor ramuri industriale ce se bazează pe exploatarea resurselor naturale existente, după cum urmează:
extracția petrolului și gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Țicleni, Licurici, Bustuchin, Logrești, Stejari, Căpreni, Stoina, Crușet, Bâlteni, Vladimir, Bărbătești, Turburea
producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteț și Motru – Cerna – Tismana)
industria materialelor de construcții (ciment, var, cărămizi și blocuri ceramice, cărămizi refractare, prefabricate din beton la Bârsești, Tg. Jiu, Tg. Cărbunești)
exploatarea și prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate din lemn la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbești-Jiu, Tismana, Padeș)
fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu)
construcții de mașini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilț)
producerea de sticlărie de menaj (Tg. Jiu)
industrie alimentară
zootehnie
confecții
Emisiile cele mai importante și în același timp cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor.
De asemenea, o contribuție importantă la emisiile locale de pulberi este legată de arderea combustibililor solizi (lemn și cărbune) pentru încălzire în sectorul rezidențial (sezonul rece) și de activitatea de extracție a lignitului în exploatări de carieră.
Transportul rutier constituie o altă sursă importantă de poluare a atmosferei în special în ceea ce privește oxizii de azot. Presiunile activității de transport asupra mediului se traduc, la nivelul factorilor de mediu atmosferă, prin poluarea aerului, ca efect al emisiilor rezultate din procesele de combustie ale motoarelor cu ardere internă și prin poluare fonică și vibrații – în marile intersecții, de-a lungul șoselelor și în apropierea nodurilor feroviare . Efectul direct al emisiilor generate de activitățile de transport asupra stării de sănătate umană este reprezentat de nocivitatea gazelor de eșapament care conțin NOx, CO, SO2, CO2, compuși organici volatili, particule în suspensie încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc), poluanți care pot provoca probleme respiratorii acute și cronice, precum și agravarea altor afecțiuni. Traficul greu este generator al unor niveluri ridicate de zgomot și vibrații, care determină condiții de apariție a stresului, cu posibile implicații majore asupra stării de sănătate. Din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjurător, există o gamă largă de factori care influențează variația emisiilor de poluanți rezultați din activitățile de transport, cum ar fi:
cererea și oferta de autoturisme;
necesitățile de mobilitate individuală;
disponibilitatea / lipsa disponibilității serviciilor publice de transport în comun;
costurile asociate deținerii unui autoturism proprietate personală;
costul combustibililor.
Sectorul agricol este responsabil pentru emisii de amoniac, provenite în principal din dejecțiile rezultate din creșterea animalelor și folosirea îngrășămintelor chimice azotoase.
Strategia industrială de dezvoltare durabilă vizează stimularea competitivității, urmărind creșterea economică stabilă, de durată, cu protejarea mediului.
2.6. [NUME_REDACTAT] fig. 2.17 – 2.18 se prezintă evoluția mediilor anuale ale poluanților monitorizați în stațiile automate pentru perioada 2008 – 2012.
Se observă, în general, o tendință ascendentă față de anul 2011, pentru poluanții NO2 și O3, ca o consecință a cererii ridicate de energie produse în sectorul termoenergetic pentru a compensa producția redusă de energie hidro pe fondul condițiilor meteo din a doua parte a anului 2012, respectiv, secetă prelungită, temperaturi ridicate, calm atmosferic (condiții defavorabile dispersiei poluanților).
În ceea ce privește poluanții SO2, CO și pulberi, tendințele sunt staționare comparativ cu anul 2011.
Evoluția pulberilor sedimentabile monitorizate în cadrul rețelei manuale este prezentată în fig.2.19. Tendința este descrescătoare pentru toate zonele.
2.6.1. Programe în domeniul gestionării calității aerului
2.6.1.1 Programul integrat de gestionare a calității aerului, pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) și pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) și Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în perioada 2010 – 2013
Pe baza datelor înregistrate în anii calendaristici 2008 și 2009 la Stațiile de tip industrial de monitorizare a calității aerului, corelate cu rezultatele studiilor de evaluare a calității aerului prin modelarea dispersiei poluanților în aer la nivelul județului, s-a constatat depășirea valorilor limită ale concentrațiilor în aerul înconjurător pentru indicatorii:
pulberi în suspensie și dioxid de sulf în zona Rovinari
pulberi în suspensie în zona Tg.Jiu
dioxid de sulf în zona [NUME_REDACTAT] scopul îmbunătățirii calității aerului în județul Gorj, a fost elaborat în anul 2010 și se află în etapa de implementare Programul integrat de gestionare a calității aerului, pentru zonele Rovinari pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) și pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) și Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), în perioada 2010 – 2013. Documentul cuprinde măsuri necesar a fi realizate în cele trei zone în perioada 2010 – 2013, în scopul reducerii emisiilor de poluanți astfel încât să fie respectate valorile limită pentru protecția sănătății umane și ecosistemelor. Pentru fiecare măsură/acțiune inclusa în program, titularul a estimat perioada de realizare, costurile necesare, sursele de finanțare și rezultatele ce se obțin prin implementarea acțiunii. În cadrul acestui program există un set de măsuri asumate de către operatori economici poluatori din zona Rovinari, respectiv CE.Rovinari și SNLO – EM Roșia.
[NUME_REDACTAT] a fost elaborat de către [NUME_REDACTAT] pentru elaborarea programelor de gestionare a calității aerului la nivelul județului Gorj, înființată conform legislației în vigoare prin [NUME_REDACTAT] nr. 227/17.12.2007.Conform legislației în vigoare, documentul elaborat de către [NUME_REDACTAT] a fost aprobat prin Hotărârea de [NUME_REDACTAT] nr. 35/30.04.2010.
Responsabilii măsurilor/acțiunilor cuprinse în Program au obligația de a respecta termenele asumate si de a raporta stadiul acțiunilor, respectiv realizarea măsurilor. Această raportare se transmite la APM Gorj până la data de 15 decembrie a fiecărui an, ulterior urmând a fi elaborat raportul anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calității aerului.
Pentru anul 2010 acest document a fost aprobat prin Hotărâre a [NUME_REDACTAT] Gorj nr.17/10.02.2011, atât Raportul cât și documentul de aprobare putând fi consultate pe site-ul APM Gorj http://apmgj.anpm.ro la secțiunea Calitatea aerului ambiental.
Pentru anul 2011 acest document a fost aprobat prin Hotărâre a [NUME_REDACTAT] Gorj nr.40/23.03.2012, atât Raportul cât și documentul de aprobare putând fi consultate pe site-ul APM Gorj http://apmgj.anpm.ro la secțiunea Calitatea aerului ambiental.
Stadiul de realizare al măsurilor cuprinse în Programul integrat de gestionare a calității aerului la data de 31.12.2012
În baza art. 11, alin b) și f) a Legii 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător, APM Gorj a solicitat [NUME_REDACTAT] de Mediu – [NUME_REDACTAT] Gorj prin adresa 640/23.01.2013 verificarea /controlul aplicării măsurilor raportate către APM de către entitățile responsabile cu realizarea acestora.
Prin adresa nr. 282/CJGorj/15.02.2013, înregistrată la APM Gorj cu nr. 1475/18.02.2013, GNM-CJ Gorj ne informează că a efectuat verificări la S.C. [NUME_REDACTAT] Oltenia SA, [NUME_REDACTAT] Rovinari, [NUME_REDACTAT] Turceni și Exploatarea de carieră Roșia – Peșteana. Totodată, GNM-CJ Gorj comunică faptul că raportările privind Stadiul de realizare al măsurilor cuprinse în Programul integrat de gestionare a calității aerului la data de 31.12.2012. înaintate către APM Gorj de către entitățile verificate , sunt corecte.
Programul integrat de gestionare a calității aerului cuprinde 54 de măsuri, din care:
17 masuri au avut termen scadent 2010 ,cinci nefiind realizate integral în anul 2010. În anul 2011 patru dintre acestea au fost realizate in totalitate, o masură fiind finalizată în anul 2012, și anume:
Lucrări de redare in circuit productiv pe suprafata S=11.23 ha [NUME_REDACTAT] (Masura nr. 18)- Responsabil S.N.L [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT](C.E.O. [NUME_REDACTAT] Miniera E.C. [NUME_REDACTAT]. Proiectul a fost scos la licitație de mai multe ori in cursul anului 2010, la ultima procedura, in data de 16.11.2010, prezentându-se un singur participant. În anul 2011 s-a încheiat contractul pentru efectuarea lucrărilor de împădurire in valoare totala de 140500 lei (mai mic decât valoarea estimata) si s-au efectuat lucrările aferente anului I. În anul 2012 măsura a fost finalizată (conform procesului verbal nr. 12346/05.12.2012)
16 masuri permanente – realizate anual în 2010, 2011,2012;
21 masuri au termene de realizare în perioada 2011-2013, din care:
8 măsuri au fost scadente în anul 2011, 5 dintre aceste fiind realizate integral , 2 parțial și 1 nerealizată până în prezent (măsura nr. 44),
7 măsuri au avut termen de realizare anul 2012, 6 fiind realizate integral, 1 nerealizată( măsura nr. 41),
13 măsuri au termene de realizare în perioada 2012-2013, doua masuri fiind realizate parțial în avans.
Măsurile cu termen de realizare 2011, realizate parțial în anul 2011 sunt următoarele:
Măsura nr.2 – Reducerea concentrației de dioxid de sulf din gazele de ardere la instalațiile mari de ardere prin realizarea instalațiilor de desulfurare umeda a gazelor de ardere IMA2 (cazan 5+cazan 6),cu termen de realizare 31.12. 2011, responsabil SC [NUME_REDACTAT] Rovinari S.A.
Măsura nr.4 – Reducerea concentrației de pulberi din gazele de ardere la instalațiile mari de ardere prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocurilor energetice: IMA2 (cazan 5+cazan 6) cu termen de realizare 31.12. 2011, responsabil SC [NUME_REDACTAT] Rovinari S.A.
Măsurile au fost realizate integral numai pentru blocul nr. 6. În scopul reducerii concentrației de pulberi și dioxid de sulf din gazele de ardere la blocul nr.5 , a fost realizat studiul de fezabilitate și a fost obținut acordul de mediu nr. 8/18.04.2011 emis de ARPM Craiova. CE Rovinari a solicitat [NUME_REDACTAT] si Pădurilor–[NUME_REDACTAT] Poluării si [NUME_REDACTAT], prin adresa nr. 2852/31.05.2011, prelungirea termenului de conformare de la 31.12.2011 la 31.12.2013. Prin adresa nr.162196/DM/10.06.2011, MMP –[NUME_REDACTAT] Poluării si [NUME_REDACTAT], aduce la cunoștința unitarii ca a inclus in PNRE propunerea de decalare cu 24 luni a termenului de conformare pentru blocul energetic nr. 5 , respectiv pana la data de 31.12.2013.
Masurile cu termen de realizare 2013, realizate parțial în avans în anul 2011 se află în responsabilitatea SC [NUME_REDACTAT] Rovinari S.A., cu termen de realizare 31.12.2013. Acestea sunt următoarele:
Măsura nr.1. Reducerea concentrației de dioxid de sulf din gazele de ardere la instalațiile mari de ardere prin realizarea instalațiilor de desulfurare umeda a gazelor de ardere IMA1 (cazan 3+cazan 4) – Realizata pentru Blocul energetic nr.3
Măsura nr.3. Reducerea concentrației de pulberi din gazele de ardere la instalațiile mari de ardere prin modernizarea electrofiltrelor aferente blocurilor energetice: IMA1 (cazan 3+cazan 4) – Realizata pentru Blocul energetic nr.3
Măsură cu termen de realizare 2011, nerealizată în anul 2012( măsura nr. 44):
Reabilitarea DJ 673 A, Dragotești – Mătăsari – DN 67 – 27,790 km, responsabil [NUME_REDACTAT] Gorj. Proiectul nu a fost finalizat datorita fondurilor insuficiente, fiind în curs de realizare. Pe 25 km s-au executat lucrări de așternere mixturi asfaltice, strat de egalizare + binder
Măsură nerealizată, cu termen de realizare 2012( măsura nr. 41):
Reabilitare DN 66 ( 5R2) km 48+900 – km 71+614 Rovinari – Tg.Jiu km 79+918 – km 93+500 Tg,Jiu – Petroșani – responsabil DRDP Craiova. Contractul de atribuire a licitației a fost reziliat in anul 2011, proiectul fiind scos din nou la licitație in anul 2012. A fost semnat contractul cu firma COMSA SAU – SPANIA , titular contract CNADNR București.
Raportul privind stadiul măsurilor cuprinse în Programul integrat de gestionare a calității aerului la data de 31.12.2012 a fost aprobat prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr. 35/28.03.2013.
2.6.1.2 Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național (programul “Rabla”) a fost instituit în baza O.U.G. nr. 217 din 4 decembrie 2008, a Ordinului nr. 89 din 10 februarie 2009 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind modalitățile de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2008 și Ordinului nr. 148 din 03 iulie 2009 și a avut următoarele obiective:
diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătății populației și a mediului, în aglomerările urbane, ca urmare a emisiilor de gaze de eșapament de la autoturisme, cu nivel de poluare foarte ridicat;
încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul ambiental;
prevenirea formării deșeurilor, ca urmare a abandonării autoturismelor uzate și atingerea țintelor prevăzute de aquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea și reciclarea deșeurilor provenite din vehicule uzate.
Strategia de dezvoltare durabilă a [NUME_REDACTAT], în ceea ce privește transportul, este „de a se asigura că sistemele actuale de transport îndeplinesc nevoile economice, sociale și de mediu, minimizând în același timp efectele nedorite asupra economiei, societății și mediului".
În cadrul acestui program care are drept scop îmbunătățirea calității aerului prin scăderea emisiilor rezultate din traficul rutier, până la 31.12.2012, în județul Gorj au fost scoase din uz 1834 vehicule.
2.6.1.3 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] al cărui scop este îmbunătățirea calității aerului, apei și solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului și a combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire și obținerea de apă caldă menajeră, oferă finanțare nerambursabilă pentru proiectele privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, se încurajează utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.
În cadrul acestui program, la nivelul județului Gorj, în sesiunea 2011, au aplicat 395 de solicitanți. În anul 2012 nu a fost promovata sesiunea de depunere a dosarelor.
Se poate concluziona faptul că realizarea la termenele asumate a tuturor măsurilor/acțiunilor cuprinse în Programele mai sus amintite va conduce la îmbunătățirea calității aerului la nivelul județului, cu respectarea valorilor limită pentru protecția sănătății umane și a ecosistemelor .
CAPITOLUL 3. APA
3. [NUME_REDACTAT] nivel global, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat și apărat. Apele fac parte din domeniul public al statului.
Apa de la suprafața pământului joacă un rol important în evoluția umană, râurile asigurând necesarul de apă pentru agricultură, industrie și consum, fluviile, mările și oceanele fiind căi de transport fluvial și maritim și sursă de hrană, în același timp.
Monitorizarea calității apelor reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, pentru cunoașterea și evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi și a definirii stării și tendinței de evoluție a calității acestora, precum și evidențierii permanente a stării resurselor de apă.
În anul 2012 APM Gorj a supravegheat calitatea apei pe teritoriul județului Gorj, efectuând cu frecvență trimestrială conform planului de monitorizare analize ale apelor de suprafață în amonte și aval de principalii operatori economici precum și analize ale apelor uzate rezultate din activitatea desfășurată de aceștia.
De asemenea au fost analizate și evacuările provenite de la stațiile de epurare de pe raza județului.
În zonele afectate de poluare istorică (industria petrolieră, depozitele de zgură și cenușă ale centralelor electrice Rovinari și Turceni) s-a supravegheat calitatea pânzei freatice în puțurile de observație existente.
La solicitarea persoanelor juridice și fizice, APM Gorj a efectuat analize pentru care s-au perceput tarife conform Ordinului 890/2009.
În tabelele de mai jos prezentăm punctele de monitorizare și indicatorii analizați ale corpurilor de apă în amonte și în aval de agenții economici și stațiile de epurare care deversează ape uzate în emisar.
Tabel 3.1.Corpuri de apă monitorizate de către APM [NUME_REDACTAT] 3.2. Centralizatorul punctelor de montorizare al apelor uzate
În anul 2012 APM Gorj a supravegheat calitatea apei din pânza freatică cu frecvență trimestrială. Situația calității apei potabile este ilustrată in tabelul de mai jos:
Tabel 3.3. Zone de prelevare pânză freatică
Datele prezentate în cele ce urmează au fost furnizate de către [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].
3.1. Resursele de apă
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafață – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – și ape subterane. Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spațiu și timp.
Apa reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viață și societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.
Resursele de apă disponibile (utilizabile) din județul nostru sunt :
râuri interioare
subteran
Aval de localitatea Bumbești, Jiul străbate zona [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și parte din [NUME_REDACTAT], prezintă pante cuprinse intre 18-5‰, o albie majoră dezvoltată, albie minoră meandrată și divagantă. În defileu, râul Jiu are o cădere de 165 m pe o distanță de 18 km, rezultând o pantă medie de 9‰. Deși aparent corespunde unui curs liniștit, Jiul prezintă în acest sector numeroase repezișuri, fundul și malurile fiind constituite din bolovani iar versanții de natură stâncoasă se caracterizează prin abrupturi.
În acest sector cei mai importanți afluenți in ordinea formării bazinului sunt: râul Susita, râul Tismana cu Bistrița, râul Jilț, râul Gilort cu Blahnița, râul Motru cu cel mai important afluent al său Coșeștea, râul Amaradia etc.
[NUME_REDACTAT], afluent pe partea dreaptă a râului Jiu, izvorăste din versantul sudic al munților Valcan, de la altitudinea de 1460 m. După ce străbate spre sud regiunea [NUME_REDACTAT] confluează cu râul Jiu la sud de localitatea Ceauru, insumând o suprafatță de 242,6 km2, cu o altitudine medie a bazinului de 709 m si panta medie a bazinului in jur de 236 m/km.
Cursul superior aflat in zona montană prezintă o vale conturată in formă de V, lipsită de albie majoră și terase, cu pante in jur de 50‰. Trebuie menționat că in această zonă râul Șușița prezintă mici sectoare de chei formate in depozitele calcaroase jurasice. Aval, in sectorul Subcarpaților, râul Șușița prezintă o vale dezvoltată, cu pante de aprozimativ 45‰ și un început de albie majoră. În albia minoră se gasesc pietrișuri și bolovănișuri cu diametrul in jur de 5-10 cm.
Primește atât pe dreaptă cât și pe stangă o serie de afluenți cu caracter montan din care cel mai important este valea Susenilor, atât prin lungimea sa dar mai ales prin aportul constant in timpul anului ca urmare a străbaterii unei zone carstice.
[NUME_REDACTAT], afluent pe partea dreaptă, dreneaza impreună cu afluenții săi versantul sud-sud vestic al munților Vâlcan, zona [NUME_REDACTAT] și confluează cu râul Jiu în dreptul localității Stejerei, însumând o suprafață de 894 km2, altitudine medie a bazinului de 581 m și o pantă medie a bazinului de recepție de 140 m/km.
Izvorăște de la o altitudine de 1460 m și până in apropiere de postul hidrometric Godinești valea prezintă caractere tipice montane cu pante mari care depășesc 60‰. Este caracteristic pentru cursul superior atât al râului Tismana cât și ai afluenților principali (Bistrița cu Sohodol), străbaterea unei fâșii calcaroase ce dă naștere unor fenomene specifice precum și prezența a numeroși afluenți mici, caracterizați printr-o alimentare constantă din pânza freatică (izvorul Vâlceaua, izvorul Jaleș).
Cursul mijlociu străbate depresiunea Tismana, dealurile subcarpatice Gorganul și Gornovița. Pantele râului scad in acest sector de la 55 ‰ la confluența cu Pocruia la 37‰ la postul hidrometric Stejerei, văile devin largi, inundabile la ape mari, terasele evidente.
În cursul inferior aceste caractere se accentuează, albia majoră atingând lațimi apreciabile, iar panta scade sub 27‰.
Afluenții păstrează aceleași caractere montane, văi ascuțite in forma de V, pante accentuate, regim de torențialitate in sectorul superior, iar spre confluență văile devin largi, inundabile și pantele mici.
[NUME_REDACTAT], este un rău tipic de podiș, drenând în întregime partea de sud-vest a [NUME_REDACTAT], însumând o suprafață de bazin de peste 375 km2, cu o altitudine medie de 231 m și o pantă medie a suprafeței bazinale de 46 m/km. Are o direcție de scurgere ce corespunde inclinării generale a bazinului (nord-vest spre sud-est) și pante cuprinse intre 4,9‰ si 4,3‰.
[NUME_REDACTAT], este cel mai important afluent al râului Jiu pe partea stangă. Își colectează apele din versantul sudic al masivului Parang, zona izvoarelor sale fiind situată la altitudini de 1800 m. Străbate vestul regiunii [NUME_REDACTAT], partea centrală a [NUME_REDACTAT], după care confluează cu Jiul, drenând o suprafață de peste 1348 km2 cu o altitudine medie a bazinului de 544 m și o pantă medie a suprafeței bazinului de 103 m/km.
În cursul superior pană la ieșirea din munții Parâng (Novaci), are o vale tipic montană cu pante accentuate de peste 65‰, profil al albiei în formă de V și pe o mică porțiune în depozite calcaroase formează chei.
În cursul mijlociu valea capată o notă de maturitate, malurile devin proeminente, având 2-3 m înalțime, fapt ce ferește albia majoră de inundații iar pantele au valori de 25‰. Cursul inferior străbate de la nord la sud partea centrală a [NUME_REDACTAT], pantele medii scad la valori de 16‰, iar zona de luncă se lărgește până la 1,5-2 km.
Cel mai important afluent al râului Gilort este râul Blahnița și în mai mică măsura râul Galbenu și râul Câlnic.
[NUME_REDACTAT], constituie cel mai important afluent al râului Jiu. Izvorăște din [NUME_REDACTAT] de sub vârful [NUME_REDACTAT] la circa 1230 m altitudine și are o suprafață de bazin de 1874 km2, o altitudine medie de 401 m și o pantă medie a bazinului de 78 m/km.
3.1.1. Resursele de apă teoretice și tehnice utilizabile
Tabel 3.4. Resurse de apă teoretice și tehnice utilizabile ( mii mc)
3.1.2. Prelevări de apă
3.2. Ape de suprafață
Apele de suprafață sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe suprafața terenului, precum și apele tranzitorii și apele costiere.
Apele de suprafață se clasifică in funcție de valorile limită in trei categorii: A1, A2 si A3. Fiecărei categorii ii corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare.
A1 – tratare fizică simplă și dezinfecție
A2 – tratare normală fizică, chimică și dezinfecție
A3 – tratare fizică, chimică avansată, perclorare și dezinfecție.
Prezentăm in tabelul de mai jos sursele de apă de suprafață folosite în scop potabil în jud.Gorj
3.2.1. Starea ecologică/potențial ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice
În anul 2012, evaluarea calității apelor de suprafață a fost efectuată conform [NUME_REDACTAT] nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, folosind și testând în același timp metodologiile privind sistemele de clasificare și evaluare globală a stării apelor de suprafață elaborate conform cerintelor [NUME_REDACTAT] a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice și hidromorfologice elaborate de INCDPM București.
Evaluarea s-a realizat pe corp de apă, acesta fiind unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor de mediu ținta ale [NUME_REDACTAT] a Apei. Prin „corp de apa de suprafață” se întelege un element discret și semnificativ al apelor de suprafață ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal.
Starea ecologică este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu Anexa V a [NUME_REDACTAT] Apă. Pentru categoriile de ape de suprafață, evaluarea stării ecologice se realizează pe 5 stări de calitate , respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă și proastă cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu și roșu).
Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață se realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico chimice-suport, poluanți specifici). Starea ecologică/potențialul ecologic final ia în considerare principiul “one out – all out”, respectiv cea mai defavorabilă situație.
Elemente de calitate
Elementele biologice:
flora acvatică – fitoplancton și fitobentos;
macrozoobentos (compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentice)
fauna piscicolă (compoziția, abundența și structura pe vârste)
pentru lacuri naturale și de acumulare
Elementele fizico – chimice suport:
– Elementele fizico-chimice generale:
Condiții termice: temperatură
Condiții de oxigenare: oxigen dizolvat
Starea acidifierii: pH
Condițiile nutrienților: N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal
– Poluanți specifici – Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften și fenol.
În evaluarea elementelor de calitate biologice pentru râuri, au fost identificați și calculați indici reprezentativi care să reflecte cât mai bine principalele presiuni; ulterior, s-au calculat rapoartele de calitate ecologică și indicele multimetric care s-au considerat în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă.
În evaluarea elementelor de calitate fizico-chimice generale pentru râuri s-au aplicat P90 pentru N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal și pH, P10 pentru oxigen dizolvat și P98 pentru temperatură.
În evaluarea elementelor de calitate biologice și fizico-chimice generale pentru lacuri s-a considerat media anuală din sezonul de creștere (mai-septembrie).
În evaluarea poluanților specifici, pentru toate corpurile de suprafață (râuri și lacuri) s-a considerat media anuală, care în cazul poluanților nesintetici are în vedere și încărcarea datorată fondului natural.
În cadrul bazinului hidrografic Jiu, pentru [NUME_REDACTAT] aferent A.B.a Jiu au fost evaluate 8 de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare (7 monitorizate integral si 1 monitorizate doar pe baza indicatorilor fizico chimici si a poluantilor specifici) .
Obiectivul de mediu (calitate) pentru un corp de apă de suprafață se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potențialul ecologic maxim sau bun.
Detaliem mai jos corpurile de apă și starea ecologică a acestora urmare monitorizării din anul 2012.
1. Corpul de apă RORW7.1_B14 (Jiu – confl. Jiu de Est-Acum. Vadeni) este un corp de apă natural și are lungimea de 50 km. Este încadrat în categoria tipologică RO05a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea “Livezeni” și secțiunea“Amonte confluență Sadu” de tip EIONET.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologica bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a încadrat în starea chimica buna.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
2. Corpul de apă RORW7.1.20_B20 (Sadu – av. confl. Sadu lui San- cf. Jiu) este un corp de apă natural și are lungimea de 11 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Amonte confluență Jiu”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale starii aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total în anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico-chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea moderată.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
18. Corpul de apă RORW7.1_B28 (Jiu – Tg. Jiu-Rovinari) este un corp de apă natural și are lungimea de 20.1 km. Este încadrat în categoria tipologică RO05a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea “[NUME_REDACTAT].Jiu” și secțiunea“Amonte confluență Tismana (Vârț)”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
3. Corpul de apă RORW7.1.25b_B29 (Susita I – izvor – Vaidei și afl. Macriș) este un corp de apă natural și are lungimea de 18 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea de referință “[NUME_REDACTAT]” și secțiunea“Amonte confluenta Macriș”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării apartinând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total în anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea moderată.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
4. Corpul de apă RORW7.1.26_B34 (Amaradia- izvor – cf. Jiu si afl. Grui, Inoasa, Holdun, Gornac, Zlasti, Budieni, Sasa) este un corp de apă natural și are lungimea de 41 km. Este încadrat în categoria tipologică RO19a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea de referință “[NUME_REDACTAT]” și secțiunea“Drăguțești”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea BUNĂ.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
5. Corpul de apă RORW7.1.31_B35 (Tismana – izvor – Ac.[NUME_REDACTAT] și afl. Tismanița) este un corp de apă natural și are lungimea de 13.5 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea “Amonte confluenta Tismanița”, și secțiunea“Amonte confluență Tismana”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologica moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării apartinând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorita faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de aăa s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
6. Corpul de apă RORW7.1.31_B37 (Tismana – Ac.[NUME_REDACTAT]- cf. Jiu) este un corp de apă natural și are lungimea de 27.2 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Câlnic”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorita faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
7. Corpul de apă RORW7.1.31.6b_B47 (Bistrița – Ac. Vaja – cf. Bistricioara) este un corp de apă natural și are lungimea de 13.7 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “[NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitoplancton) corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale starii aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
8. Corpul de apă RORW7.1.31.7_B49 (Jales-izvor-cf. Tismana și afl. Plesul, Piva, Runc, Plescioara, Rasova) este un corp de apă natural și are lungimea de 42 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea “Amonte priza Runcu” și secțiunea de referință “Amonte confluenta Jaleș”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul N-NO2 și Ntotal.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apa s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea moderată.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimica bună .
9. Corpul de apă RORW7.1_B51 (Jiu – Rovinari-Ac. Turceni) este un corp de apă natural și are lungimea de 29.4 km. Este încadrat în categoria tipologică RO11a și are o secțiune de monitorizare CBSD, secțiunea “Bâlteni”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitoplancton) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimica bună.
10. Corpul de apă RORW7.1.32_B53 (Cioiana – izvor – cf. Jiu și afl. Bratuia) este un corp de apă natural și are lungimea de 26 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Amonte confluență Jiu”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul N-NH4, N-NO2, P-PO4 și Ntotal.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea moderată.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
11. Corpul de apă RORW7.1.33_B58 (Jilt – izvor – cf. Jiu și afl. Valea lui Voicu, [NUME_REDACTAT], Cojmanești, Tehomir, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Borăscu) este un corp de apă natural și are lungimea de 49 km. Este încadrat în categoria tipologică RO04a și are o secțiune de monitorizare CBSD, secțiunea “[NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
12. Corpul de apă RORW7.1.34_B60 (Gilort – izvor – am .cf. [NUME_REDACTAT]) este un corp de apă natural și are lungimea de 25 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “[NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorita faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
13. Corpul de apă RORW7.1.34.5_B66 ([NUME_REDACTAT] (Baia) -izvor -cf. Gilort și afl. Rudi, Muset) este un corp de apă natural și are lungimea de 32 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare de referință, secțiunea “[NUME_REDACTAT] de Fier”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
14. Corpul de apă RORW7.1.34_B63 (Gilort-am.cf.[NUME_REDACTAT] – cf.Blahnița) este un corp de apă natural și are lungimea de 36 km. Este încadrat în categoria tipologică RO02a și are o secțiune de monitorizare CBSD, secțiunea “Bengești”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată, elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apa s-a încadrat în starea chimică bună.
15. Corpul de apă RORW7.1.34.6_B67 (Ciocadia -izvor-cf. Gilort si afl. Chia, Aninis, [NUME_REDACTAT]) este un corp de apă natural și are lungimea de 28 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Amonte priza Crasna”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice, fitobentos și pești) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimica
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apaăs-a încadrat în starea chimică bună.
16. Corpul de apă RORW7.1.34.7_B68 (Calnic I- izvor – cf. Gilort și afl. Călugareasa, Giovria, [NUME_REDACTAT]) este un corp de apă natural și are lungimea de 25 km. Este încadrat în categoria tipologică RO19a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Albeni”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
17. Corpul de apă RORW7.1.34.9_B71 (Blahnita – izvor – cf. Gilort si afl. Turbati) este un corp de apă natural și are lungimea de 53 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Tg.Cărbunești”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa se încadrează în starea ecologică moderata,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea buna.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
18. Corpul de apă RORW7.1.34_B75 (Gilort – cf. Blahnita – cf. Jiu) este un corp de apă natural și are lungimea de 55 km. Este încadrat în categoria tipologică RO05a și are o secțiune de monitorizare CBSD, secțiunea “Turburea”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
19. Corpul de apă RORW7.1.36.2_B89 ([NUME_REDACTAT] – izvor – cf. Motru și afl. Capra) este un corp de apă natural si are lungimea de 17 km. Este încadrat în categoria tipologică RO017b și are o secțiune de monitorizare de referință, secțiunea “Amonte sat [NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte buăa.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat încadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
21. Corpul de apă RORW7.1.36_B86 (Motru – izvor – Ac. [NUME_REDACTAT] și afl. Scărișoara) este un corp de apă natural și are lungimea de 15 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Amonte acumulare [NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice și fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea buna.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
22. Corpul de apă RORW7.1.36_B88 (Motru – Ac. [NUME_REDACTAT] – cf. Brebina) este un corp de apă natural și are lungimea de 17.9 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a și are o secțiune de monitorizare, secțiunea “Aval acumulare [NUME_REDACTAT]”.
Elemente biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (nevertebrate bentice si fitobentos) corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în starea ecologică moderată.
Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apa se încadrează în starea ecologică moderata,elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorita faptului că acest indicator a fost singurul care ar fi schimbat incadrarea corpului de apă l-am exceptat din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în starea ecologică foarte bună.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în starea ecologică bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea bună.
Starea chimică
Din punct de vedere al starii chimice corpul de apă s-a încadrat în starea chimică bună.
Tabel 3.8. Centralizator al corpurilor de apă
3.2.2. Calitatea apei lacurilor din județul Gorj –
TIPOLOGIE ȘI CONDIȚII DE REFERINȚĂ PENTRU LACURILE DE ACUMULARE
Potențialul ecologic caracterizat pe baza principiului celei mai defavorabile situații, a fost evaluat prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile [NUME_REDACTAT] Apa aplicabile, luând in considerare :
Elementele biologice :
fitoplancton
fitobentos
fauna piscicola
Elementele fizico-chimice generale suport:
Condiții termice (temperatura apei)
Condiții de oxigenare (oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr)
Starea acidifierii (pH)
Condițiile nutrienților (N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal, P-PO4, P total )
Poluanții specifici – alte substanțe identificate ca fiind evacuate in cantități importante in corpurile de apă (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenți, cianuri, PCB).
Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Jiu, au fost utilizate următoarele criterii:
– altitudinea la care este situat lacul: zonă montană (> 800 m), zonă de deal și de podiș (200-800 m), zonă de câmpie (< 200 m);
– geologia bazinului de recepție a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l);
– adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) și mare (> 15 m);
– timpul de retenție mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) și mare (30 zile)
Lacul de acumulare Tg. Jiu – Vădeni "ROLW7.1._B26", amplasat pe râul Jiu, in zona municipiului Tg. Jiu, este situat în zona [NUME_REDACTAT] la altitudinea de 212 m. Este încadrat în categoria tipologică ROLA10 are o adâncime de 5.5 m, și o suprafață de 0.72 km2. Barajul principal Vădeni are lungimea de 52 m, lățimea de 4 m, inălțimea de 24,6 m, fiind carosabil. Are un volum total de 4,5 mil mc, volumul de atenuare a viiturilor fiind de 1,02 mil mc apă. Timpul de retenție este mic, respectiv 1,1 zile. Actualmente este colmatat in proporție de 82%.
Tip folosință: producere energie electrică.
Lacul a fost caracterizat de două secțiuni de monitorizare secțiunea "Mijloc lac"zonă fotică si secțiunea "Baraj "zonă fotică.
Evaluarea potențialului ecologic al acumulării
Elementele biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton si fitobentos), acumularea Tg. Jiu – Vădeni are un potențial ecologic bun.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează într-un potențial ecologic moderat-N-NO3, P-PO4.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în potențial ecologic bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în potențial ecologic moderat.
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.
Lacul de acumulare Turceni (ROLW7.1._B56) amplasat pe râul Jiu, este situat în zona de dealuri la altitudinea de 120 m. Este încadrat în categoria tipologică ROLA08 are o adâncime medie de 4 m si o suprafață de 1,5 km2. Barajul are lungimea de 140 m, lățimea de 8 m, inălțimea de 19 m, fiind carosabil. Volumul total al acumulării -7.4 mil. mc, iar volumul de atenuare a viiturilor este de -1.3 mil.mc. Timpul de retenție este mic,respectiv 2,2 zile.
Lacul are folosință complexă: producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundațiilor.
Lacul a fost caracterizat de 2 secțiuni de monitorizare, secțiunea "Mijloc lac" zona fotică și secțiunea "Baraj " zona fotică.
Evaluarea potențialului ecologic al acumulării [NUME_REDACTAT] biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton si fitobentos), acumularea Turceni are un potențial ecologic maxim.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează într-un potențial ecologic bun.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în potențial ecologic bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în potențial ecologic bun..
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.
Lacul de acumulare [NUME_REDACTAT], ROLW7.1.36_B88, amplasat pe râul Motru, este situat în zona de munte la altitudinea de 466 m. Este încadrat în categoria tipologică ROLA08 are o adâncime medie de 17.5 m și o suprafață de 0.37 km2. Barajul este de greutate, din arocamente cu mască din beton armat, având lungimea de 360 m, lățimea de 6 m, iar inălțimea de 47 m. Timpul de retenție este mediu ( 3-30 zile).
Face parte din sistemul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana-Jiu, având ca rol derivarea debitelor de apă din bazinul Cernei in cel al Jiului, cu scop hidroenergetic și de suplimentarea debitelor de apă necesare termocentralelor de pe râul Jiu (Rovinari si Turceni).
Lacul a fost caracterizat de secțiunea de monitorizare : mijloc lac zonă fotică, secțiune de tip R.
Evaluarea potențialului ecologic al acumulării [NUME_REDACTAT]
Elementele biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton si fitobentos), acumularea [NUME_REDACTAT] are un potențial ecologic maxim.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează într-un potențial ecologic moderat, dar elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului că acest indicator este singurul care ar fi schimbat incadrarea , am hotărât, motivat de cele menționate mai sus, să-l exceptam din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în potențial ecologic bun.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în potențial ecologic bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în potențial ecologic bun..
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.
Lacul de acumulare [NUME_REDACTAT], ROLW7.1.31_B36, este amplasat pe râul Tismana, este situat în zona de munte la altitudinea de 210 m. Este încadrat în categoria tipologică ROLA08, are adâncimea medie de 16 m si o suprafață de 0.21 km2 . Barajul este de greutate, din beton armat, avand lungimea de 137 m, lățimea de 6 m, iar inălțimea de 10 m. Timpul de retenție este mic (< 3 zile).
Lacul de acumulare [NUME_REDACTAT] face parte din sistemul hidroenergetic Tismana-Tismana aval, având ca rol producerea de energie electrică si alimentări cu apă .
Lacul a fost caracterizat de 2 secțiuni de monitorizare, sectiunea "Mijloc lac" si secțiunea "priză ".
Evaluarea potențialului ecologic al acumulării [NUME_REDACTAT]
Elementele biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton si fitobentos), acumularea [NUME_REDACTAT] are un potențial ecologic maxim.
Elemente fizico-chimice
Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează într-un potențial ecologic moderat, dar elementele determinante ale stării aparținând grupei nutrienți –indicatorul Ntotal. Metoda de lucru la indicatorul N total in anul 2012 la LCA Gorj a fost SR ISO 10048/2001*
Datorită faptului ca acest indicator este singurul care ar fi schimbat incadrarea , am hotărât, motivat de cele menționate mai sus, să-l exceptăm din evaluare, astfel corpul de apă la elemente fizico chimice se încadrează în potențial ecologic bun.
Poluanți specifici
Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă s-a încadrat în potențial ecologic bun.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în potențial ecologic bun..
Starea chimică
Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă s-a încadrat în stare chimică bună.
3.3. Calitatea apei dulci
3.3.1 Nitrați și fosfați în râuri și lacuri
[NUME_REDACTAT] 91/676/EEC privind protecția apelor impotriva poluării cu nitrați din surse agricole, a fost transpusă în legislația românească prin HG 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor impotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Datele obtinuțe reprezintă concentrația medie anuală și se interpretează comparativ cu limita maximă admisă de 50 mg NO3-/l, prevazută în HG 964/2000 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Conținutul in nutrienți din râuri este legat de procesul apariției și descompunerii substanțelor organice. Ca urmare regimul nutrienților este dependent de activitatea vitală a organismelor. Cum intensitatea activității vitale, mai ales fotosinteza, variază in decursul anului, in mod corespunzator se vor produce variații și in concentrația nutrienților.
În condiții naturale regimul nitraților se caracterizează printr-un conținut minim in perioada de vară când sunt consumați de plantele acvatice; in cazul unor procese intense de fotosinteză nitrații dispar complet. Toamna, pe masură diminuării consumului in procesele vegetative conținutul in nitrați incepe sa crească. Iarna conținutul in nitrați atinge un maxim datorită consumului redus și al regenerării prin descompunerea substanțelor organice și a trecerii azotului din forma organică in cea minerală. Primăvara, odată cu creșterea temperaturii și a cantității de lumină, crește și activitatea vitală a plantelor și in mod corespunzător variază conținutul in nitrați.
Regimul natural al conținutului de nitrați in apa raurilor se modifică in funcție de aportul unor cantități suplimentare aduse de apele uzate sau de cele care spală terenurile tratate cu ingrășăminte chimice.
Nitriții se găsesc in cantități mult mai mici decât nitrații. In cazul deversării apelor poluate, conținutul in nitriți crește până la zecimi de mg/l. Nitriții apar in cursul ciclului normal de descompunere a substantelor organice, in mod obișnuit la sfârșitul verii și toamna.
Amoniul ca și nitriții se găsește in concentrații reduse. In apele râurilor, dar crește in apele uzate. Regimul amoniului și nitriților este asemănător cu cel al nitraților.
Concentrația foforului de obicei nu depășește 0,1-0,5mg/l; de multe ori concentrația sa este de ordinul sutimilor de mg/l. In mod normal regimul fosforului din apele răurilor este analog cu al nitraților, concentrația lui fiind minimă in perioada de vegetație.
3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice și amoniu în apele râurilor
Cele mai obișnuite gaze dizolvate in apa râurilor sunt oxigenul și dioxidul de carbon, ale căror concentrații variază in anumite limite care depind de solubilitatea lor in concordanță cu condițiile fizice. Cel mai mare conținut de oxigen dizolvat in apa râurilor nu depășește 15mg/l, iar cantitatea maximă de dioxid de carbon nu trece de 20-30mg/l. Regimul zilnic și anual al acestor gaze dizolvate în apa râurilor este condiționat de temperatura apei, de intensitatea procesului de fotosinteză, de sursele de alimentare a râurilor, precum și de presiunea lor parțială.
Oxigenul dizolvat provine atât din surse biologice (fotosinteză) cât și din surse fizice (dizolvarea din atmosferă).
Dioxidul de carbon din apa râurilor etaleaza un regim opus celui de oxigen. Iarna, sub podul de gheata care formeaza un strat izolator, continutul de CO2 este mai mare decat cel normal pentru temperatura si presiunea respectiva. El provine din procesele de oxidare si din apele subterane a caror pondere în acest sezon este crescuta. În absenta podului de gheață sau odată cu dispariția acestuia, conținutul de CO2 scade rapid, deoarece surplusul se degajă în atmosferă. Vara conținutul de CO2 în apa râurilor este de numai 1-5 mg/l, putând să scadă până la câteva zecimi de mg/l sau chiar să dispară, în cazul dezvoltării masive a vegetatiei acvatice.
În urma analizei celor 8 corpuri de apa si a [NUME_REDACTAT] de Pesti calitatea apei se încadrează în starea bună și foarte bună atât la indicatorul Oxigen dizolvat cât și Amoniu.
3.4. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivelul județului [NUME_REDACTAT] resurselor de ape subterane la nivelul unităților teritoriale de gospodărirea apelor a fost impusă de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodarirea lor integrată cu cele de suprafață precum și de adoptarea unei politici de alocare preferentială. [NUME_REDACTAT] 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acțiune comunitar în domeniul politicii apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber și a celor cu nivel sub presiune. În acceptia acestei directive, corpul de apă subterană este un volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. Acviferul este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o porozitate suficienta și o permeabilitate astfel încât sa permită fie o curgere semnificativa a apelor subterane, fie o captare a unor cantitati importante de ape subterane.
În baza acestor condiții, I.N.H.G.A. Bucuresti, prin Laboratorul de Ape subterane, a identificat în perimetrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] 9 corpuri de ape subterane, ROOt 13 fiind atribuit [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]. Pe teritoriul judetului Gorj se dezvolta 5 corpuri de apa, respectiv:
Corpul de ape subterane din zona montana Tismana-Dobrita – cod ROJi03
Corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor – cod ROJi05
Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile pliocene – cod ROJi07
Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene – cod ROJi08
Corpul de ape subterane de adâncime din formatiunile pleistocene – cod ROOt13
Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât și cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare și caracterizare a unui corp de apă subterană.
În anul 2012 în perimetrul [NUME_REDACTAT] au fost monitorizate 4 izvoare si 13 foraje repartizate pe corpuri de ape subterane, astfel:
4 izvoare apartinand Corpului de ape subterane din zona montană Tismana-Dobrita – cod ROJi03
11 foraje apartinand Corpului de ape freatice din terasele si luncile Jiului si afluenților – cod ROJi05
2 foraje aparinand Corpului de ape subterane de adâncime din formatiunile sarmatiene – cod ROJi08
Pentru evaluarea stării calitative (chimice) a corpurilor de ape subterane, in anul 2012, s-a utilizat ''Metodologia finala de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subteran''(elaborata de INHGA):
-s-au calculat pentru fiecare foraj, valorile medii pentru fiecare indicator determinat;
-pentru fiecare punct de monitorizare, s-a comparat, pentru toti indicatorii care au stabilite valori de prag/standarde de calitate, concentratia medie anuala cu valoarea prag sau standardul de calitate (pentru nitrați și pesticide).
Corpul de apă subterană din zona montană Tismana-Dobrița( [NUME_REDACTAT]) – cod ROJI03
1. Descrierea generală a corpului de apă:
a) Localizare, suprafață, tip
Acest corp de apă subterană, în suprafata de 158 kmp, de tip carstic-fisural, este situat în sudul [NUME_REDACTAT], la contactul cu [NUME_REDACTAT] Olteana.
b) Presiuni la care este supus corpul de apă din punct de vedere cantitativ si calitativ:
Compania de [NUME_REDACTAT] Craiova are în exploatare captarea de ape subterane Izvarna, jud.Gorj, care asigură o parte din necesarul de apă al mun.Craiova (Dolj). [NUME_REDACTAT] (Q proiectat = 1060 l/s, Q captat = 750 l/s), furnizeaza apa din izvoarele cu acelasi nume, printr-o conducta PREMO, având Dn = 1000 mm si L = 117 km, în rezervoarele de 5 x 5000 mc din zona Simnic și este alcatuită dintr-o captare care preia debitul de izvorare al pârâului Orlea, un dren de captare cu o lungime de 170 m, o cameră de captare, un rezervor de înmagazinare, o stație de pompare amplasată la captare si una de repompare pe traseul aducțiunii la Tântăreni. [NUME_REDACTAT]-Craiova este executata din tuburi PREMO, având Dn = 1000 mm si are în alcătuire 77 de cămine ventil, 74 de cămine de golire, 9 cămine de vane, fiind deservita de 12 cantoane pentru exploatare, amplasate pe traseu.
Captarea izvorului [NUME_REDACTAT], cu un debit proiectat de 315 l/s, aprtinând SC APAREGIO GORJ – CED Tg. Jiu;
Captări de ape subterane pentru populație se mai fac și pentru comuna Runcu si orasul Novaci;
3 captari pentru unitati industriale.
c) Criteriul geologic, criteriul hidrodinamic si hidrogeologic
Relieful zonei se caracterizează prin prezența fenomenelor carstice în aria de dezvoltare a calcarelor și printr-o morfologie tipică de platou în ariile de dezvoltare a [NUME_REDACTAT] sau Granitului de Tismana. Contactul dintre zona montană nordica si depresiune este foarte clar marcat in relief printr-o denivelare de 150-200 m, sub forma unei pante abrupte ce se dezvolta deasupra zonei depresionare. În sudul depresiunii Dealurile subcarpatice interne, constituite din argile si marne, cu intercalatii nisipoase, inchid ulucul depresionar din nord, în acelasi timp întrerupând legăturile hidraulice dintre formațiunile din zona nordică montană și cele piemontane din sud. Se constată, în acelasi timp, legăturile hidraulice directe între apele de suprafată și subterane din zona montană și cele din ulucul depresionar, ceea ce ne determină să le considerăm că formează un acelasi corp de apă.
2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă
a) Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de ape subterane.
Evaluarea stării chimice a acestui corp de apă s-a realizat în anul 2012, prin monitorizarea indicatorilor de calitate pentru 4 izvoare (Vâlceaua, Albulescu, Orlea și Izvarna).
b) Indicatorii care au determinat starea corpului de apă
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotati (NO3- ) Cloruri (Cl-), Sulfați (SO42-) și pesticide.
c)Rezultatul încadrarii corpului de apă în starea chimică
Nu exista nici o depășire a valorilor de prag / standardelor de calitate, astfel că acest corp de apă subterană ROJI03 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizați
[NUME_REDACTAT] de Operare pentru 2012, în corpul de apă ROJI03, au mai fost monitorizați și o serie de alți parametrii fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic si acidifiere: temperatură, pH;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonați, calciu, magneziu, ortofosfați, amoniu, azotiți, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn, Cd, Cr, Ni, Pb,Cu, Zn, As;
Micropoluanți organici
Corpul de apă subterană Lunca și terasele Jiului și afluenților – cod ROJI05
1. Descrierea generală a corpului de apă:
a) Localizare, suprafată, tip
Corpul de ape subterane ROJI05, în suprafață de 2307 kmp, este de tip poros permeabil, dezvoltat in subunitățile geomorfologice din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT].
Lunca și terasele Jiului reprezintă unitatea hidrogeologică cea mai importantă din punctul de vedere al răspândirii depozitelor freatice și al resurselor de apa. Lungimea pe care se dezvolta aceasta unitate în cadrul câmpiei este de cca 80 km, iar lățimea medie de cca. 5 km având un rol deosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de ape freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.
b) Presiuni la care este supus corpul de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] al A.B.A. Jiu, aprobat în cadrul [NUME_REDACTAT] de Management al Apelor din România, corpul de apa RO JI05 nu este corp de apă supus potabilizarii -planurilor acestora- acesta urmând să atingă starea buna a apelor în anul 2027.
c) Criteriul geologic, criteriul hidrodinamic si hidrogeologic
Formațiunile cuaternare purtătoare de ape freatice care au putut fi separate si urmărite în cadrul câmpiei, aparțin Pleistocenului superior , constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului și afluentilor, alcătuite în principal din pietrișuri și nisipuri și cele ale Holocenului inferior și superior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului și luncilor Jiului și afluentilor.
2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă
a) Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluarii corpului de ape subterane
În anul 2012 pe teritoriul judetului Gorj au fost monitorizate 11 foraje de observație apartinând retelei hidrogeologice nationale.
b) Indicatorii care au determinat starea corpului de apă
Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: Azotați (NO3- ), Amoniu (NH4+), Cloruri (Cl-), Sulfați (SO42-), Azotiți (NO2-) și Pesticide.
c) Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică
În urma analizei rezultatelor obținute și aplicându-se metodologia de evaluare a corpurilor de apă subterane la cele 11 foraje apartinând acestui corp de apă, pe teritoriul judetului Gorj nu s-au constatat depășiri ale valorilor de prag/standardelor de calitate la urmatorii indicatori.
Prezentarea altor indicatori monitorizați
[NUME_REDACTAT] de Operare pentru 2012, in corpul de apă ROJI 05, au mai fost monitorizați și o serie de parametrii fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic și acidifiere: temperatura, pH, alcalinitate;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, reziduu fix, bicarbonați, calciu, magneziu, ortofosfați, sodiu, potasiu;
Metale : Fe, Mn, Cu, Cr, Ni, Pb, Hg, Zn, Cd, As;
Micropoluanți organici.
Corpul de apă subterană [NUME_REDACTAT] – cod ROJI08
1. Descrierea generală a corpului de apa:
a) Localizare, suprafată, tip
Corpul de apă subterană de adâncime ROJI08 cu o suprafată de 748 kmp care se dezvoltă atât în bazinul hidrografic Jiu, este de tip poros permeabil cantonat în depozite de vârstă sarmatian-meotiana.
b) Presiuni la care este supus corpul de apă din punct de vedere cantitativ si calitativ
Alimentările cu apă ale obiectivelor economice și publice se realizează din stratele acvifere sarmatiene constituite din pietrișuri si nisipuri.
Cele mai importante fronturi de captare din acest corp de ape aparțin:
SC APAREGIO GORJ SA – CED Tg. Jiu: Curtișoara, Polata și Preajba;
SC APAREGIO GORJ SA – CED [NUME_REDACTAT];
c) Criteriul geologic, criteriul hidrodinamic si hidrogeologic
Depozitele acestui etaj se pare că se întalnesc în mai tot perimetrul [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], sub depozitele pliocene, formând un sinclinal din Depresiunea subcarpatică de sub munte din nord, unde sunt la adâncimi reduse, afundându-se in zona mediană și ridicându-se aproape de suprafata terenului în zona Dunării. În nord, la est de Jiu, este reprezentat prin trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne si gresii cu fauna de apa dulce, mediu, predominant grezos cu fauna de apă salmastră, superior, nisipos – grezos, cu faună de apă dulce. La vest, este în facies marnos-argilos; în centrul depresiunii, în zona Bumbesti-Curtisoara este în facies psamo-psefitic, favorizând acumularea unor mari rezerve de ape subterane.
2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă
a) Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de ape subterane
Evaluarea stării chimice a acestui corp de apa s-a realizat in anul 2012 prin monitorizarea indicatorilor de calitate pentru 2 foraje (Statie pompare SC ROMARM- Sadu și AQUATERM Tg.Jiu).
b) Indicatorii care au determinat starea corpului de apă
Pentru acest corp de apă nu sunt stabilite valori de prag, evaluarea realizîndu-se doar pentru azotati si pesticide, la care s-au stabilit standarde de calitate conform H.G. 53/2009 – Anexa 1.
c) Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimica
La acești indicatori nu s-au înregistrat depășiri la nivelul anului 2012, astfel că acest corp de apă subterană ROJI08 se află în stare chimică bună.
Prezentarea altor indicatori monitorizați
[NUME_REDACTAT] de Operare pentru 2012, în aceste 2 foraje, au mai fost monitorizați și alți parametrii fizico-chimici, cum sunt:
Regim termic și acidifiere: temperatura, pH, alcalinitatea;
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;
Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonati, calciu, cloruri, magneziu; sodiu, potasiu, fosfați, sulfați, amoniu, azotiți;
Metale : Fe, Mn, Cu, Cr, Ni, Pb, Zn, Cd,As;
Micropoluanți organici
Tabel 3.10. Corpuri de apă monitorizate
3.5. Apa potabilă și apa de îmbăiere
a) Apa potabilă
În cursul anului 2012,în județul Gorj nu s-au înregistrat poluări accidentale ale surselor de apă utilizate în instalațiile centrale de aprovizionarecu apă potabilă, situații care să afecteze calitatea și cantitatea apei procesate și distribuite corespunzător.
Referitor la apa distribuită de instalațiile de aprovizionare cu apă potabilă, nu s-au înregistrat epidemii cu calea de transmitere hidricăîn rândul consumatorilor.
Urmare a utilizării apei de fântână, secțiile de Pediatrie ale unităților spitalicești nu au înregistrat și nu au raportat la DSP Gorj cazuri de intoxicații acute cu nitrați la sugari.
Pentru prevenirea apariției îmbolnăvirilor în rândul consumatorilor, Serviciul de Control în [NUME_REDACTAT] a efectuat un număr de 58 de acțiuni decontrol sanitar la instalațiile centrale de aprovizionare cu apă potabilă, iar pentru deficiențele constatate au fost aplicate trei avertismente și cinci sancțiuni contravenționale în valoare de 13500 lei.
b) Apa de îmbăiere
Conform metodologiei stabilite pentru realizarea sintezei naționale "Evaluarea calității apei de îmbăiere", în anul 2012 Serviciul de [NUME_REDACTAT] nu a identificat zone naturale de îmbăiere cu caracteristicile stabilite de HG nr.459/2002 și HG nr. 88/2004 pentru realizarea activității de monitorizare a acestor obiective.
3.6. Apele uzate
O influență majoră asupra calitații apelor naturale o au evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate care sunt descărcate în receptorii naturali. Au fost monitorizați în județul Gorj atât operatorii regionali (ROCi) din raza de activitate a A.B.A.Jiu, respectiv [NUME_REDACTAT] Gorj, cât și agenții economici care evacuează ape uzate epurate sau neepurate cu impact major sau nu de poluare.
Volum total de ape uzate evacuat in anul 2012 a fost de 647631.67mii mc in BH Jiu – jud. Gorj. Evaluarea situației globale a volumelor de ape uzate evacuate pe activități economice este ilustrată in tabelul centralizator și sunt clasificate astfel
Tabel 3.11 Centralizatorul volumelor de apă uzate
3.6.2 Substanțe poluante și indicatori de poluare în apele uzate
Calitatea apei pe teritoriul județului Gorj a fost urmarită în anul 2012 prin prelevarea de probe în vederea efectuării de analize fizico-chimice la subsistemul “ape uzate''. Evaluarea situației globale a cantităților de poluanți conținuți în apele uzate evacuate in anul 2012, pe activități economice, din arealul ABA Jiu este ilustrată in urmatorul tabel centralizator:
Tabel 3.12. Cantități de poluanți evacuate pe activități economicee
3.6.3. Tendințe și priorități în reducerea poluării cu ape uzate
La folosințe principal poluatoare de pe teritoriul jud. Gorj se efectuează controale de gospodărire a apelor privind modul de respectare a valorilor parametrilor cantitativi si calitativi (CMA) prevazuți în actele de reglementare precum și modul de realizare a măsurilor din Programele de etapizare.
În vederea protecției apelor ca factor natural al mediului inconjurător, a protecției impotriva oricărei forme de poluare și refacerii calității apelor, [NUME_REDACTAT] 107/1996 si NTPA-001 stabilesc limite admisibile ale principalelor substanțe poluante din apele uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali. Pentru substanțele poluante valorile limită admisibile se stabilesc prin avizul sau autorizația de gospodarire a apelor emise competent pe baza standardelor și normelor tehnice interne, în funcție de debitele de diluție, de conținutul celorlalte ape uzate evacuate în același bazin hidrografic, de cerințele satisfacerii folosințelor de apa si de condițiile protecției mediului inconjurator.
Pentru protecția resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, subsțanțelor poluante ce depasesc concentrațiile stabilite în actele de reglementare, aplicându-se în același timp penalități, respectându-se deci principiul statuat de Directiva 2000/60/CEE – [NUME_REDACTAT] Apa , “poluatorul plătește”.
3.7. Poluări accidentale
În anul 2012 pe teritoriul județului Gorj s-au înregistrat un număr de trei poluări accidentale prezentate în tabelul următor:
Tabel 3.13. Poluări accidentale 2012
3.8. Managementul durabil al resurselor de apă
3.8.2. Strategii si acțiuni privind managementul durabil al resurselor de apa
În vederea protectiei calității apelor subterane și de suprafata din bazinul hidrografic Jiu si îmbunătățirea calității acestora se impune:
-cunoasterea și evidența exploatărilor din subteran caracterizate printr-o serie de acțiuni, care concură la gospodarirea judicioasă a resurselor de apă subterane și măsuri care să asigure conservarea și protecția resurselor de apa;
-pentru o gospodărire ratională a surselor de apa subterană va trebui sa acționam pentru:
-exploatarea rationala a forajelor hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj si montarea pompelor adecvate la adâncimile stabilite, precum și verificarea debitelor de exploatarea pentru fiecare foraj în parte;
-folosirea apelor subterane potabile în exclusivitate pentru alimentări cu apă potabilă;
-folosirea apelor subterane cu calități inferioare în industrie, spălarea orașelor etc;
-în apropierea surselor potențiale de poluare se impune organizarea unui sistem de supraveghere a calității apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de control.
-în vederea imbunatățirii calitătii apelor de suprafata din bazinul hidrografic Jiu se impune ca toate lucrările la stațiile și instalațiile de epurare să fie finalizate și să funcționeze la capacitate cu realizarea eficienței maxime de epurare a apelor uzate.
Capitolul 4. UTILIZAREA TERENURILOR
4.1. [NUME_REDACTAT]
Solul reprezintă pătura superficială de la suprafața litosferei, a cărei grosime medie naturală este aproximativ 1,5m și care s-a format pe un fond steril, mineral, sub acțiunea factorilor pedogenetici. Procesele de formare a solurilor se desfășoară la scară geologică astfel încât se apreciază că formarea unui centimetru de sol durează circa 10.000 de ani.
Solurile:
– întrețin și dezvoltă viața, prin proprietatea sa de a se regenera, de a filtra, absoarbe și de a transforma poluanții;
– condiționează învelișul vegetal, ca și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și a apelor subterane;
– reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și acționează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și reziduurile organice și substanțe chimice;
– determină producția agricolă și starea pădurilor;
Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituția si funcțiile lor, și reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât și antropici.
4.1.1. Repartiția pe clase de folosință
Clasificarea terenurilor se face după destinația acestora în următoarele categorii:
terenuri cu destinație agricolă;
terenuri cu destinație forestieră;
terenuri aflate permanent sub ape;
terenuri din intravilan;
terenuri cu destinații speciale.
Repartiția terenurilor pe clase de folosință:
4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor
4.1.2.1.Încadrarea solurilor pe clase și moduri de folosință în anul 2012:
Tabel 4.1.2.1.1.
Arabil – 97630 ha:
Clasa a IV-a= 36 puncte – medie ponderată;
Pășuni și fanețe – 129900 ha:
Clasa a IV-a= 35 puncte – medie ponderată;
Vii – 4164 ha:
Clasa a IV-a= 31 puncte – medie ponderată;
Livezi pomi – 7623 ha:
Clasa a IV-a= 32 puncte – medie ponderată;
Total agricol= 239317 ha – clasa a IV-a = 36 puncte.
4.1.2.2.Încadrarea terenurilor pe clase de calitate și moduri de folosință în anul 2012
Tabel 4.1.2.2.1.
Arabil = 23821 ha;
Pășuni și fanețe = 21112 ha;
Vii = 953 ha;
Livezi pomi = 3139 ha.
Suprafață agricolă = 49025 ha.
4.1.2.3.Calitatea terenurilor pe clase de soluri și moduri de folosință:
4.1.2.3.1. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.1.1.
4.1.2.3.2. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.2.1.
4.1.2.3.3. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.3.1.
4.1.2.3.4. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.4.1.
4.1.2.3.5. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.5.1.
4.1.2.3.6. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.6.1.
4.1.2.3.7. Clasa. [NUME_REDACTAT] 4.1.2.3.7.1.
4.1.2.4. Complexe și asociații de soluri
Principalele restricții ale calității solurilor:
Factori restrictivi ( limitativi ) pentru activități productive
Restricții dependente de sol
factori restrictivi depindeți de însușirile fizico-chimice ale solului- textura
porozitatea
aciditatea
factori restrictivi depindeți de sol dar influențați de alți factori de teren-gleizarea
pseudogleizarea
Restricții dependente de teren altele decât solul
factori restrictivi dependenți de geomorfologie (relief)
pantă
alunecări
Factori restrictivi dependenți de hidrologie-apă freatică
apă stagnată
revărsările de apă
factori restrictivi dependenți de climă-temperatură
precipitat
factori restrictivi dependenți de activitățile antropice-poluare fizică
poluare chimică
poluare biologică
Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune.
În județul Gorj sunt două termocentrale, fiecare făcând parte dintr-un mare complex energetic – [NUME_REDACTAT] Turceni și [NUME_REDACTAT] Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe lângă termocentralele amintite si o serie de exploatări miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafețele poluate cu pulberi sedimentabile pe județul Gorj se ridică la 50.000 ha. S.C. [NUME_REDACTAT] Turceni S. A., are următoarele suprafețe de terenuri afectate de procese tehnologice:
-[NUME_REDACTAT] Nord- incinte 3 ha;
-perimetru exploatabil 476,8 ha, din care halda interioară 107 ha, excavații 307 ha, suprafețe cumpărate și neexploatate 62,8 ha.
-[NUME_REDACTAT] Sud-incinte 17 ha;
-perimetru exploatabil 787,7 ha, din care halda interioară 283 ha, excavații 427 ha și suprafețe cumpărate și neexploatate 77,7 ha.
– Halda exterioră Bohorelu 665 ha din care:
-140 ha aferente [NUME_REDACTAT] Nord;
-525 ha aferente [NUME_REDACTAT] Sud;
[NUME_REDACTAT]:
-incinte 0,65 ha;
-perimetru exploatabil 20,57 ha;
[NUME_REDACTAT], total 838 ha, astfel:
-depozitul de zgură și cenușă [NUME_REDACTAT] 267 ha;
-depozitul de zgură și cenușă nr.2 -215 ha;
-incinte 173 ha;
-platforma preuzinală 23 ha;
-gospodărie de cărbune 53 ha;
-baraj+che+diguri 107 ha;
4.1.2.5. S.C. [NUME_REDACTAT] Rovinari S.A.
SITUATIA TERENURILOR AFECTATE (OCUPATE)
4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din [NUME_REDACTAT] asupra stării de calitate ale solurilor sunt determinate de mai mulți factori și anume:
Presiuni determinate de procese naturale:
eroziune : 166099 ha;
alunecări: 48406 ha;
colmatări : 200 ha;
revărsări de ape : 2000 ha;
exces de umiditate de suprafață : 46584 ha;
aciditate: 130184 ha.
Presiuni determinate de activități antropice:
presiuni determinate de industria extractivă:
exploatarea lignitului: 13034,60 ha;
exploatarea de petrol și gaze: 800 ha.
presiuni determinate de industria energetică:
zgură și cenușă: aprox. 250 ha;
pulberi: 50000 ha.
4.1.4. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
4.1.4.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: S.N.L. Oltenia
4.1.4.2.Inventarul siturilor contaminate.
Pe județul Gorj în anul 2009 s-au inventariat un nr. de 151 situri contaminate/potențial contaminate, dintre care 53 de situri au fost investigate.Realizarea bazei de date pentru situri contaminate/potențial contaminate la nivelul județului Gorj,( www.anpm.ro ).
4.1.4.3. Principalele zone critice sunt următoarele:
[NUME_REDACTAT] Berbești ( zona Roșia-Seciuri-Ruget);
[NUME_REDACTAT] Rovinari;
[NUME_REDACTAT] Jilț;
[NUME_REDACTAT] Motru;
[NUME_REDACTAT] Țicleni;
[NUME_REDACTAT] Căpreni-Stoina.
4.1.4.4. Poluarea solurilor în urma activității din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic, etc.).
4.1.5. Poluări accidentale.Accidente majore de mediu
4.2. Starea pădurilor
4.2.1. Fondul forestier
În județul Gorj, [NUME_REDACTAT] Gorj administrează un fond forestier în suprafața totala de 110335 ha .
4.2.2. Funcția economică a pădurilor
Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice pădurile din județul nostru îndeplinesc mai multe funcții.
Funcția de protecție: pădurea participă la procesul de formare, de evoluție și conservare a solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniți din atmosfera, din apa, din roca dezagregată și alterată . Din aceasta fitomasă ulterior s-a format solul.
Pădurea favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafața si a viiturilor de apa, in urma ploilor torențiale si a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundațiilor.
Pădurea apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor si a terenurilor din lunci. Suprafața totala care are aceasta funcție la nivelul județului Gorj este de 62.880 ha.
În raport de natura funcției atribuite, pădurile din grupa I-a se împart in următoarele subgrupe funcționale:
păduri cu funcții de protecție a apelor;
păduri cu funcții de protecție a solului;
păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici si industriali dăunători;
păduri cu funcții de recreere;
păduri cu funcții de interes științific si de ocrotire a genofondului forestier.
Funcția de producție: pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:
lemn de rezonanță;
lemn pentru cherestea și celuloză;
lemn de foc;
produse accesorii (fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, rășină, pomi de iarnă, carne de vânat).
4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2012 a fost de 207.500 mc. Masa lemnoasă exploatată provine din tăierile de îngrijire a arboretelor tinere, operațiuni de igenizare a pădurilor și din tăieri de produse principale, în care s-a urmărit regenerarea naturală.
4.2.4 Distribuția pădurilor după principalele forme de relief
Distribuirea pădurilor după principalele forme de relief este următoarea:
Munte, 31137 ha.
Deal, 19531ha.
Câmpie, 59667 ha.
Total = 110335 ha.
4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor
În cursul anului 2012, în cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] s-au luat în supraveghere arborete în suprafață de 27480 ha și în urma analizării documentațiilor întocmite nu s-a impus efectuarea lucrărilor de combatere a defoliatorilor în anul 2012.
Parametrii luați in considerare pentru stabilirea stării de sănătate a pădurilor au fost defolierea si decolorarea frunzișului.
Urmărirea stării de sănătate la nivel național se efectuează prin monitoringul forestier, implementat prin Ordinul nr. 96/1990. În cadrul acestui sistem se efectuează anual culegerea informațiilor referitoare la starea de sănătate a fondului forestier, datele fiind obținute din suprafețele de probă amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic.
4.2.6. Suprafețele din fondul forestier național parcurse de tăieri
Suprafețele din fondul forestier care au fost parcurse cu tăieri în cursul anului 2012 se ridică la 6684 ha, din care:
tăieri de regenerare – 1280 ha;
tăieri de produse sccidentale – 2692 ha;
operațiuni de igienă – 1535 ha;
tăieri de îngrijire în păduri tinere – 1177 ha.
Aceste lucrări urmăresc creșterea capacității de protecție a factorilor de mediu, precum și a producției de masă lemnoasă, păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, sporirea rezistenței arboretelor la acțiunea factorilor dăunători, conservarea și ameliorarea biodiversițății.
4.2.7. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire
Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitatea de împădurire nu se înregistrează în cadrul județului (560820 ha), ponderea suprafețelor de fond forestier proprietate publică a statului administrat de [NUME_REDACTAT] Gorj fiind de 19,67%. La aceasta se mai adaugă și suprafața de pădure retrocedată în baza legilor retrocedării (112.368 ha), ridicând ponderea suprafețelor de păduri la 41,04%.
Majoritatea terenurilor retrocedate su fost către asociațiile de proprietari din judeș denumite obști.
Tabel 4.2.7.1. – Asociațiile de proprietari din județul Gorj (obști)
Pentru anul 2013, în fondul forestier proprietate publică a statului, [NUME_REDACTAT] Gorj are în program:
împăduriri integrale – 55 ha;
regenerări naturale – 185 ha.
Aceste lucrări se vor realiza în suprafețele parcurse cu tăieri de regenerare în fondul forestier proprietate publică a statului administrat de [NUME_REDACTAT] Gorj.
4.2.8. Suprafețe de păduri regenerate în anul 2012
Total suprafata regenerată – 182 ha , din care :
împăduriri integrale – 67 ha;
regenerări naturale – 115 ha.
Lucrările de regenerare a pădurilor executate, asigură atât instalarea și menținerea vegetației forestiere, cât și creșterea productivității arboratelor, asigurarea cu continuitate a producției de lemn și intensificarea funcțiilor de protecție exercitate de pădure.
Tabel 4.2.8.1. – Evoluția suprafețelor regenerate natural în județul Gorj în perioada 2003-2012
Grafic 4.2.8.1. – Evoluția suprafețelor regenerate natural în județul [NUME_REDACTAT] menținerea echilibrului suprafețelor fondului forestier, anual se preia de la unitățile miniere teren degradat în schimbul suprafețelor scoase din fondul forestier pentru activitatea economice, ce se împăduresc și intră în circuitul silvic. Regenerarea pădurilor pe cale artificială se realizează prin plantații. Necesarul de puieți se asigură în totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate ocoalele silvice. Se folosesc puieți din întreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, stejar, fag, salcâm, paltin, frasin, cireș).
4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
În această categorie amintim tăierile ilegale de arbori (atât cele justificate cât și cele nejustificate) dar și presiuni de natura sistărilor de tăieri și implicit lucrări de îngrijire a pădurilor, exercitate de foștii proprietari sau moștenitorii acestora. Pentru diminuarea acestor cauze, există măsura controalelor de fond precum și a celor parțiale în cantoanele gestionate de pădurari. Din păcate, referitor la problemele ridicate de retrocedări, se impun a fi menționate eforturile personalului tehnic de specialitate referitoare la păstrarea unei integrități a fondului forestier național, în vederea unei gospodăriri coerente, dovedit fiind faptul că o gospodărire pe suprafețe franjurate nu oferă randamentul (economic, social) gospodăririi unitare specific acestei resurse.
4.2.10 Impactul silviculturii asupra naturii și mediului
Pădurea este unul dintre cele mai complexe și complete ecosisteme de pe globul pământesc. Multitudinea componentelor acestui ecosistem, modul lor de interacțiune, mecanismenele prin care iși susțin locul lor în cadrul acestui ecosistem au constituit obiect și teme de cerecetare pentru institute specifice precum și reprezentanți ai societății civile.
S-a încercat cunoașterea fiecărui element al acestui complex ecosistem, dar și studiul de ansamblu al acestuia. Concluziile ce se desprind din toate aceste studii sunt de natura necesității menținerii în bune condiții a pădurilor, prin moduri de gospodărire care respecta principiul gestionării durabile a acestei resurse.
Silvicultura este un domeniu în care protecția mediului este prioritară, tratamentele și regimurile aplicate în gospodărirea pădurilor avînd ca finalitate continuitatea pădurilor, printr-un ciclu de tăieri repetate în care regenerarea naturală este obiectivul principal. Aceasta înseamnă menținerea unui genofond puternic, adaptat la condițiile staționale specifice. Dar pădurea este și un mediu de viață, astfel încît toate speciile ce compun fauna și flora iși duc existența în cadrul unor procese de interacțiune și de aici rezultă ca orice verigă lipsa în acest lanț poate cauza dezechilibre (putând conduce chiar la dispariția unor specii). Se constată astfel importanță planificării unor activități în sensul menținerii în echilibru a tuturor acestor componente, cu etape bine determinate, care conduc la rezultate vizibile la nivel zonal și chiar național.
Pentru om, pădurea îndeplinește un complex de funcții, pornind de la cele de recreere (în preajma localităților), pînă la cele de protecție (cursuri de ape, sol, împotriva eroziunii, alunecărilor de teren, perdele forestiere de protecție împotriva deșertificării, filtrarea impuritatilor din aer în preajma centrelor industriale, refacerea unor terenuri folosite în alte scopuri – gen minerit, etc…).
4.3 [NUME_REDACTAT] naturale dețin atuuri importante pentru dezvoltarea activităților recreative, activități ce pot aduce venituri importante, atât celor ce le administrează, cât și comunităților locale. Deși este destul de greu de măsurat, iar de cele mai multe ori rezultatele sunt destul de greu de observat pe termen scurt, turismul este unul dintre puținele sectoare economice prin care se poate realize dezvoltarea durabilă a acestor zone, iar ecoturismul este forma cea mai acceptată de turism durabil pentru orice țară și regiune de pe glob.
Dezvoltarea activităților ecoturistice în cadrul comunităților locale și în cadrul ariilor
protejate implică o serie de beneficii socio-economice, respectiv:
generează apariția locurilor de muncă pe plan local (direct în sectorul turistic sau în
sectoarele conexe);
stimulează economia locală prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice (servicii de cazare, alimentație, transport, facilități recreative, produse meșteșugărești și servicii de ghidaj, suveniruri);
stimulează economia rurală prin crearea sau creșterea cererii de produse agricole necesare asigurării serviciilor turistice;
impulsionează dezvoltarea infrastructurii, fapt ce aduce beneficii în egală măsură și
populației locale;
stimulează dezvoltarea regiunilor periferice prin inserții de capital;
stimulează îmbunătățirea relațiilor interculturale dintr-o regiune. Adesea turiștii caută să cunoască tradițiile și obiceiurile specifice unei regiuni etnografice, iar comunitatea gazdă este astfel stimulată să revigoreze tradițiile populare;
în condițiile unei dezvoltări normale, turismul poate duce la autofinanțarea mecanismelor dezvoltării de care pot beneficia administratorii ariilor protejate ca instrument pentru conservarea acestora;
sprijină activitățile de conservare, prin convingerea publicului asupra importanței arealelor naturale.
Prin ecoturism se poate asigura lărgirea spectrului de activități economice tradiționale, fără a le marginaliza sau înlocui, pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor și influențelor externe și interne. Activitățile turistice desfășurate sub emblema ecoturismului oferă oportunități specifice, populația locală și industria turistică fiind nevoite să utilizeze resursele naturale într-o manieră durabilă și să aprecieze obiectivele naturale și culturale valoroase.
CAPITOLUL 5. PROTECȚIA NATURII ȘI BIODIVERSITATEA
[NUME_REDACTAT]
5.1.1. [NUME_REDACTAT] biologică sau biodiversitatea este unul dintre termenii cheie în domeniul conservării, incluzând bogăția vieții și diversele modele.
Convenția asupra [NUME_REDACTAT] (CBD) definește diversitatea biologică, ca fiind "varietatea organismelor vii ale diferitelor medii, terestru, marin și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt; aceasta include diversitatea intraspecifică, dintre specii și ecosisteme.
Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversității:
diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică);
diversitatea specifică;
diversitatea ecosistemelor;
diversitatea antropică.
România este una din țările europene cu un capital natural deosebit de divers și bine conservat datorită interferenței pe teritoriul tării a cinci regiuni biogeografice, respectiv alpină, continentală, panonică, stepică și a [NUME_REDACTAT].
De asemenea, datorită poziției geografice a României, flora și fauna prezintă influențe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud și componente continental europene dinspre nord-vest.
România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii.
Diversitatea florei și a faunei se reflecta și în faptul că România deține cele mai mari populații de lupi, urși, capre negre și râși din Europa, cât și extinse habitate forestiere și alpine nealterate, asociate lanțului muntos al Carpațiilor.
Fig. 5.1. – zona [NUME_REDACTAT]
5.1.2. [NUME_REDACTAT] acțiunile noastre eliminăm și distrugem ecosisteme, habitate și specii într-un mod îngrijorător de rapid. Activitățile umane amenință echilibrul natural, în ultimii ani fenomenul s-a accelerat datorită factorilor multipli:
dezvoltarea rezidentială și comercială;
agricultură și acvacultură (intensivă);
minerit și activitați de obținerea energiei;
transport și servicii de pasaj (infrastructură) ;
Fig.5.1.2 [NUME_REDACTAT]
utilizarea resurselor biologice;
intruziunea umană și perturbarea ecosistemelor;
modificări aduse sistemelor natural;
specii invazive;
Fig.5.1.3 specia invaziva de Veratrum album ( steregoaie) in pasunea Gura plaiului
poluarea;
schimbari climatice ca urmare a activităților umane.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversității
Diversitatea biologică este într-o continuă amenințare datorită intensificării activităților economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului. Presiunile antropice se manifestă prin creșterea gradului de ocupare a terenurilor, anumărului populației, dezvoltarea agriculturii și economiei, modificarea peisajelor și a ecosistemelor, distrugerea spațiului natural, utilizarea nerațională a solului, supraconcentrarea activităților pe zone sensibile cu valoare ecologică ridicată.
[NUME_REDACTAT] Europeană s-a pus în ultimul timp tot mai mult accentul pe reducerea nivelului poluării și pe conservarea naturii datorită conștientizării faptului că diversificarea și globalizarea activităților umane au generat o deteriorare accelerată a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real cu manifestării complexe pe termen lung și cu o evoluție ce este dependentă de ritmul, formele și amploarea dezvoltării sistemelor socio-economice.
Măsurile de protecție a diversității biologice s-au dispus după ce declinul lor s-a manifestat intens, iar factorii negativi s-au manifestat puternic și pe teritorii mari, provocând degradarea unor însemnate zone naturale de pe glob.
Asigurarea unui regim de protecție pentru speciile vulnerabile, endemice sau pe cale de dispariție se poate face prin instituirea de arii naturale protejate.
Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faunăși floră sălbatică se pot enumera: reducerea și fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării dezvoltarea intensă a activităților industriale și de agrement, crearea lacurilor de acumulare,desecarea luncilor inundabile ale râurilor,creșterea poluării apelor și solului, agricultura de tip industrial și suprapășunatul,creșterea folosirii pesticidelor, vânătoarea
Supraexploatarea resurselor naturale, realizată prin minerit, pășunat excesiv ce îngreunează regenerarea naturală a vegetației arboricole, extragerea excesivă de masălemnoasă din pădurile private și de stat, reprezintă o permanentă amenințare la adresa biodiversității, prin cantitățile exploatate, prin modul de extragere a arborilor din parchete pecursul pâraielor de munte etc.
Poluarea cu erbicide administrate pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zonede baltă de către agenții economici, poluările accidentale cu țiței și apă sărată, afectează pânza freatică, solul și vegetația. Lucrările de amenajare a teritoriului au modificat regimul de circulație al apei în unele bălți, contribuind la fragmentarea habitatelor.
Turismul necontrolat practicat intens creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea și degradarea florei sălbatice, neliniștirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum și prin campări și focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deșeuri menajere oriunde și oricum.
Fig.5.2.1-Turism în aria naturală protejată [NUME_REDACTAT]
Toate acestea au creat o mare presiune asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, fiind necesară astfel implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate. Administrarea defectuoasă a facilităților turistice deja existente în interiorul ariilor naturale protejate generează cantitati impresionante de deseuri. Toate investițiile mari, dar și cele mici, amplasate în zone naturale, trebuie să țină cont, în primul rând, de impactul negativ asupra florei și a faunei sălbatice. În acest sens se impun studii de impact bine documentate, elaborate de către specialiști în domeniu, punându-se accent pe efectele pe termen mediu și lung.
Extinderea intravilanului în zonele din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate sau chiar în interiorul acestora cu scopul de realizare ulterioara a unor sate de vacanță sau chiar stațiuni turistice generează o presiune puternică asupra ariilor naturale protejate.
Ca urmare a acțiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de umiditate, atacul dăunătorilor, pășunatul intensiv, s-a accentuat fenomenul de uscare parțială a pădurilor.
De multe ori efectele acțiunilor antropice sunt greu sesizabile, alteori afectează interesele economice ale omului, iar în unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale pentru existența populațiilor umane, din zonele respective. Dispariția sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datorează supraexploatării (vânătoare, pescuit, suprapășunat), însă de multe ori este consecința distrugerii habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane și industriale.
Exploatarea excesivă a unor resurse naturale, precum și fragmentarea unor habitate naturale, duc la periclitarea vieții sălbatice.
Impactul creșterii sistemului socio-economic se concretizează în simplificarea capitalului natural asociat cu reducerea diversității biologice și cu declinul ponderii resurselor regenerabile produse în sistemele naturale și seminaturale, respectiv perturbarea mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic.
Conservarea biodiversității trebuie să fie realizată pe baza unei game largi de strategii, programe și a unui management eficient și durabil al componentelor capitalului natural. Exploatarea excesivă a unor resurse naturale, fără a avea în vedere necesitățilegenerațiilor viitoare precum și fragmentarea unor habitate naturale, duc la periclitarea viețiisălbatice. Luând în considerare importanța deosebită pe care o are capitalul natural pentru dezvoltarea durabilă a colectivităților umane sub aspectul asigurării de resurse regenerabile (apă, aer, hrană, îmbrăcăminte, medicamente, regenerarea aerului și apei etc), a valorii peisagistice și de recreare, de protecție și de asigurare a echilibrelor ecologice necesare menținerii unui mediu înconjurător sănătos, rezultă necesitatea imperativă a conservării biodiversității ca o condiție necesară pentru dezvoltarea armonioasă a generațiilor viitoare.
Fig.5.2. Habitat de ienupar din zona [NUME_REDACTAT]
5.2.1. Creșterea acoperii terenurilor
În conformitate cu competențele stabilite prin [NUME_REDACTAT] nr. 96/1998, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr.46/2008 -Codul silvic , în anul 2010, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și subunitățile teritoriale au aprobat scoaterea definitivă a unor suprafețe de pădure și scoaterea temporară.
În majoritatea situațiilor, terenurile scoase definitiv din fondul forestier au fost compensate cu terenuri echivalente ca suprafață și bonitate, oferite de beneficiari pentru a fi preluate în fondul forestier.
Repartiția pe clase de folosință a terenurilor din județul Gorj la data de 31.12.2012.
Suprafața totală județ 560.820 ha din care:
Terenuri agricole 240.258 ha, structurate astfel:
arabil – 98.353 ha;
pășuni – 88.494 ha;
fânețe – 41.504 ha;
vii – 4193 ha;
livezi, pomi – 7.714 ha;
Terenuri neagricole 319.916 ha, structurate astfel:
păduri și alte terenuri forestiere – 275.458 ha;
terenuri cu ape și stuf – 4.554 ha;
căi de comunicații și căi forestiere – 8.786 ha;
terenuri ocupate cu construcții și curți – 14.437 ha;
terenuri degradate și neproductive – 16.681 ha.
S-a redat în circuit silvic suprafața de 101.2 ha, după cum urmează:
SNLO- [NUME_REDACTAT] = 51,5 ha – fond forestier (salcâm);
SNLO- [NUME_REDACTAT] Sud= 49,7 ha arabil.
Solicitările de scoatere definitivă din circuitul agricol:
nr. beneficiari: 154;
suprafață intravilan: 713.530 mp;
suprafață extravilan: 32.963 mp.
Scoaterea temporară din circuitul agricol:
nr. beneficiari: 6;
– suprafața: 64.473 mp.
5.2.2 Creșterea populației
Populația județului Gorj fluctuează de la un an la altul și este în scădere.
5.2.2.1-Tabel cu evoluția populației
5.2.3 Schimbarea peisajelor și a ecosistemelor
În ultimele decenii, ca răspuns la unele probleme ecologice, cum ar fi variațiile climatice, schimbarea utilizării terenurilor sau fragmentarea habitatelor, s-au intensificat preocupările legate de identificarea unor unități superioare ecosistemului, dar și cele legate de variabilitatea spațiului.
Peisajul reprezintă entitatea spațială și vizuală, proprie speciei umane, care integrează litosfera, biosfera și ansamblul artefactelor umane. Semnificația conceptului a cunoscut diverse dezvoltări atât în Europa, cât și în [NUME_REDACTAT], dar a generat și numeroase controverse.
Considerarea peisajului ca unitate superioară ecosistemului impune atribuirea unei autonomii, a integralității. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de un mozaic de ecosisteme în interacțiune, a cărui eterogenitate spațială este, cel puțin parțial, consecința activităților umane. O dată cu dezvoltarea preocupărilor de protecție a mediului înconjurător de reconstrucție ecologică, termenul de peisaj a devenit de largă circulație, chiar dacă cercetătorii admit o anumită ambiguitate în ceea ce privește conținutul său.
Cunoașterea proceselor biotice care influențează variabilitatea peisajului este importantă, cu deosebire din perspectiva delimitării suprafețelor destinate conservării. Un peisaj în echilibru cu mediul său fizic și cu procesele biotice trebuie să exprime o distribuție staționară a elementelor omogene. Strategiile de conservare se vor diferenția în funcție de gradul de omogenitate al peisajelor.
Astfel, în cazul peisajelor omogene se va urmări menținerea unei varietăți stabile pe o perioadă cât mai mare de timp, întrucât succesiunea ar conduce la mai puțină diversitate datorită excluziunii competiționale.
De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului înconjurator, se face referire la poluare. În realitate agresiunea omului depășește mult sfera poluării și de aceea este mai corect să vorbim de căi diferite de deteriorare a mediului. Poluarea este una din ele. La aceasta trebuie adăugate o serie de alte căi de deteriorare, ca extragerea din ecosisteme a unor componenți abiotici sau biologici, introducerea de elemente biologice floristice sau faunistice care duc la schimbarea echilibrelor ecologice, a structurii trofice, a productivității biologice; modificări ale unor întregi biomi prin mari construcții sau lucrari hidrotehnice sau hidroameliorative, desfășurarea unor activități generale ale omului afectând în diferite moduri cele mai variate ecosisteme.
5.3.Ariile naturale protejate
Ariile naturale protejate
La nivelul județului Gorj există un număr de 61 arii naturale protejate din care 40 de interes național, conform Legii nr. 5/2000 și H.G nr. 1143/2007 iar diferența de 10 arii naturale protejate sunt de interes județean conform Deciziei nr. 82/1994 a [NUME_REDACTAT] Gorj, alături de care s-au constituit două parcuri naționale și 11 arii de importanță comunitară.
Prin arie naturală protejata se înțelege o zonă terestră, acvatică și/sau subterană în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale.
Categoriile de ariile naturale protejate conform anexei nr.1 din Legea 49 /20011 pentru aprobarea O.U.G nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, sunt următoarele:
rezervații științifice;
parcuri naționale;
monumente ale naturii;
rezervațiile naturale;
parcuri naturale;
rezervațiile biosferei;
situri naturale ale patrimoniului natural universal;
arii speciale de conservare;
arii de protecție specială avifaunistică;
situri de importanță comunitară;
geoparcuri.
5.3.1-Tabel ariile naturale protejate din județul Gorj
IUCN – [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] 2000 (SCI) – Siturile de importanță comunitară, declarate pentru protecția unor specii și habitate (exclusiv păsările)
[NUME_REDACTAT] 2000 (SPA) – Arii de protecție specială avifaunistică, declarate pentru protecția unor specii de păsări
5.3.1 Ariile naturale protejate de interes național
Din suprafața județului Gorj de 457.900 ha, ariile naturale protejate ocupă 44.78%.
Ariile naturale protejate de interes național din categoria rezervațiilor științifice, a monumentelor naturii și cea a rezervațiilor naturale (categoriile IUCN I, III, IV) aflate pe teritoriul administrativ al județului Gorj, se află, în general într-o stare de conservare favorabilă, cu excepția arboretului de castan din aria naturală protejată Tismana–Pocruia.
Arboretul de castan comestibil din zona Tismana și implicit din rezervația de castan Tismana–Pocruia este afectat de fenomenul de uscare datorită cancerului de scoarță, cauzat de ciuperca Cryphonectria parasitica, aceasta calamitate fiind catalogată drept o catastrofa ecologică, impunându-se măsuri urgente și eforturi financiare susținute pentru salvarea acestuia, care este deteriorat în proporție de 90 % și care v-a fii reabilitat și reconstruit prin proiectul [NUME_REDACTAT] 11/NAT/RO/825, care are ca perioada de implementare 1 iulie 2012 – 30 iunie 2017.
Sunt absolut necesare măsuri de asigurare a pazei mai ales la intrările pe principale văi, montarea de panouri explicative și avertizoare, interzicerea activităților antropice cu impact negativ asupra conservării biodiversității și a turismului necontrolat.
Este necesară aplicarea unor măsuri severe de interzicere a depozitării deșeurilor menajere, cu asigurarea unor spații corespunzătoare depozitării și ridicării acestora în vederea transportului în punctele finale de depozitare. Predomină, din păcate un mod defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deșeurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din construcții mai ales în zona stațiunii Rânca, unde pensiunile turistice se extind datorită realizări infrastructuri de drum prin realizarea Transalpinei.
Pe teritoriul județului Gorj se află 2 parcuri naționale de o deosebită valoare naturală.
Dintre acestea, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (PNDVC) este situat pe teritoriul administrativ a trei județe, respectiv jud. Caraș-Severin, în care ocupă suprafața de 23.185 ha, jud. Mehedinți în care ocupă o suprafață de 8.220 ha și jud. Gorj în care ocupă suprafața de 29. 806 ha.
Din punct de vedere geografic, parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT] pe versantul drept și respectiv [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] pe versantul stâng.
Unul din habitatele importante atât din punct de vedere al florei, faunei, peisajului cât și al conservării este habitatul de stâncărie. În aceste habitate de stâncărie se dezvoltă specia endemică [NUME_REDACTAT] de Banat care formează arborete analoage cu pădurile xeroterme de conifere din ținuturile submediteraneene moesice, suprafața ocupată de aceste arborete în parcul național fiind de 1953 ha (conform amenajamentelor silvice).
Administrația parcului national [NUME_REDACTAT]-Cenei a realizat in anul 2012:
– monitorizarea batracienilor în aprilie 2012 pe zona Cerna sat, iar în luna mai pe zona Cernișoara-Stoicănelul;
– monitorizarea la capră neagră împreună cu delegații ai [NUME_REDACTAT] Cernei, conform graficelor întocmite de comun acord;
– monitorizarea lucrărilor de exploatări forestiere în UP V [NUME_REDACTAT],O.S B.Herculane, acțiune concretizată prin raport și adrese la SC [NUME_REDACTAT] SRL și O.S B.Herculane.
Fig.5.3.1-monitorizarea exploatarilor forestiere din PNDV
– verificarea lucrărilor de reparații drumuri auto forestiere și de corectare a torenților.S-a emis avertisment de încetare a lucrărilor de către SC Forconcid SA Rm.Vâlcea,pentru lucrările de RK la DAF [NUME_REDACTAT],nă la armonizarea proiectului cu legislația în vigoare
– monitorizarea fenomenului de uscare la rășinoase ,cu preponderență a [NUME_REDACTAT] de Banat în UP V Belareca,O.S.Mehadia,UP III B.Herculane,UP IV Topenia,UP V Iauna-Craiovei,UP VI Domogled,O.S.B.Herculane,UP VI Vf.lui Stan,O.S.Tarnița.
-verificarea situației zonei cu păduri seculare de fag.
– verificarea exploatărilor forestiere în UP V Iauna-Craiovei, OS B.Herculane, Olanu,UP X Ivanu,UP XI Cernișoara,OSBaia de Aramă, UP I [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Pade, în urma acțiunii s-a întocmit raportul nr.361/21.06.2012,adrese și avertismente către ocoalele silvice și agenții economici controlați.
– acțiuni cu [NUME_REDACTAT] de Aramaă pentru depistarea și prinderea celor care au sustras travertin din zona km 22(la Pișetori).În data de 01.09.2012 au fost prinși numiții [NUME_REDACTAT] Ionel și [NUME_REDACTAT] Cătălin,ambii cu domiciliul în Tismana-Gorj,cărora li s-a făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă [NUME_REDACTAT] de Aramă.
-îndepărtarea arborilor doborâți de vânt din zona [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT]
-monitorizare construcții noi ce se execută în suprafața parcului,verificarea documentației și a avizelor conform legislației în vigoare
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se întinde pe o suprafață de 11.127 ha, conform studiului de fundamentare care are la bază amenajamentul silvic aferent anului 1993, și este situat în nordul județului Gorj de-a lungul cursului mijlociu-superior al râului Jiu formând o figură romboidală a cărui diagonală mare o constituie cursul Jiului.
Marea majoritate a suprafeței (94.5%) se afla pe teritoriul administrativ al județului Gorj, iar restul (4.5%) în județul Hunedoara.
Până în prezent există un singur traseu turistic în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], în speță [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Pădurii, acesta fiind selectat în anul 2011 printre cele mai frumoase 7 trasee tematice din România.
Pentru promovarea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] au fost editate materiale informative:200 pliante, 2.000 de broșuri, 50 de hărți, 500 de șepci, 500 de tricouri, 40 de insigne, 200 de postere și alte materiale, au fost făcute în cea mai mare parte cu venituri din proiectul “Măsuri de îmbunătățire a planului de management și conștientizare publică în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]”, proiect implementat în prezent.
Fig. 5.5. – acțiune de educație ecologică în PNDJ
Ca acțiuni de conștientizare, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Jiului a realizat o acțiune de conștientizare cu elevii cu vârste cuprinse între 12-14 ani din localitățile Bumbești-Jiu și Petroșani, implicați fiind 2 agenți de teren și biologul parcului național, precum și o acțiune de conștientizare publică desfășurată pe parcursul lunilor septembrie-octombrie, în orașele Târgu-Jiu, Bumbești-Jiu și Petroșani cu scopul popularizării în rândul cetățenilor a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], la acțiune participând întregul personal al administrației.
Fig. 5.6. – acțiune de educație ecologică în școli
Tabel 5.7. – parcurile naționale din județul [NUME_REDACTAT] APM Gorj a organizat a cincea ediție a “ ZILEI EUROPENE A PARCURILOR NATIONALE și ZIUA BIODIVERSITĂȚII, la centrul de informare al [NUME_REDACTAT] unde au participat toți administratori de arii naturale protejate și custozi, alături de gestionari de fonduri cinegetice si autoritatiile locale .
Fig.5.8 –[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]
5.3.2 Ariile naturale protejate de interes internațional
Nu e cazul
5.3.3 Ariile naturale protejate de interes comunitar
România, în calitate de stat membru al [NUME_REDACTAT], are obligația de a implementa Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, o rețea europeană pentru conservarea naturii.
Natura 2000 este o rețea ecologică de arii naturale protejate înființată la nivel european, constituind instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] 2000 a fost concepută să asigure conservarea habitatelor naturale și supraviețuirea speciilor amenințate cu dispariția și a celor rare de pe teritoriul [NUME_REDACTAT], iar baza legală a acestei rețele o reprezintă două directive respectiv Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și a faunei sălbatice, cunoscută sub numele Directiva “Habitate”, adoptata la 21 mai 1992 și Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de Directiva “Păsări”, adoptată la 2 aprilie 1979.
Astfel, rețeaua Natura 2000 este alcătuită din arii speciale de conservare ([NUME_REDACTAT] of Conservation) – constituite conform [NUME_REDACTAT] și arii de protecție specială avifaunistică ([NUME_REDACTAT] Areas) constituite conform [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] 2000 are drept principal scop menținerea într-o stare de conservare favorabilă a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a [NUME_REDACTAT]) și specii ale Europei (enumerate în Anexa II a [NUME_REDACTAT] și în Anexa I a [NUME_REDACTAT]).
Tabel 5.3.1. – arii natural protejate de interes comunitar din județul [NUME_REDACTAT] arii naturale protejate trebuie să contribuie semnificativ la menținerea sau refacerea stării de conservare favorabile a speciilor și habitatelor de interes comunitar și la coerența rețelei în sine (distribuția siturilor trebuie să acopere în mod echilibrat arealul speciei/habitatului la nivel național).
La nivelul județului Gorj au fost aprobate prin Ordinul nr 2387/2011 pentru modificarea O.M. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice următoarele situri de importanță comunitară:
RO SCI 0045 CORIDORUL JIULUI SUPRAFAȚA 71.394 ha
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu și inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare și mai reprezentative eșantioane relictare de luncă europeană puțin alterată în dispariție vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’ și 24014’05’’ longitudine estică și între 43042’01’’ și 44054’55’’ latitudine nordică, cu lungimea pe direcția NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]-Burdea, [NUME_REDACTAT] Române, [NUME_REDACTAT]) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferență de nivel de 355 m, dispusă între 50 și 405 m alt. Din suprafața totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile dețin 33.543 ha (23 %) și concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă și o abundență locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii românești, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepție.
Tabel 5.3.2. – alte categoriil de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT]
RO SCI 0063 DEFILEUL JIULUI SUPRAFAȚA 11.156 ha
Existența pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea și abundența biologică specifică, alături de pajiști montane pitorești, stânci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui și insulițele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevăzute, liziere, păduri de fag balcanic cu carpen și tei, elemente termofile aflate sub influența climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice și o floră și faună bogată.
[NUME_REDACTAT] 2000 [NUME_REDACTAT] are și statut de parc național (parcurile naționale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes național).
Tabel 5.3.3. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT]
RO SCI 0063 DOMOGLED-VALEA CERNEI SUPRAFAȚA 62.014 ha
Importanța sitului constă în bogăția floristică existentă în Domogled, de mare valoare științifică, sub raport biologic, geobotanic și ecologic, mai ales în ceea ce privește asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat și asociații vegetale specifice locale, la care se adaugă importanța faunistică a zonei, în care coabitează numeroase animale de diferite origini geografice, împreună cu cele locale.
[NUME_REDACTAT] 2000 [NUME_REDACTAT] are și statut de parc național (parcurile naționale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes național).
Tabel 5.3.4. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT]
RO SCI 0128 NORDUL GORJULUI DE EST SUPRAFAȚA 49.114 ha
Importanța acestui SCI constă și în pădurile seculare de fag, în care se întâlnesc specii lemnoase de carpen, mesteacăn, soc roșu etc. Se remarcă impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcăm de asemenea prezența ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alături de plante cu flori: vinarița, colțișorul, etc. Pajiștile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina. Uneori aceste pajiști sunt întrerupte de jnepenișuri. Prezentă este și Floarea de colț – Leontopodium alpinum, simbol al ocrotirii cadrului natural.
Tabel 5.3.5. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] anul 2012 s-au desfășurat activități de inventarie, cartare specii și habitate în parteneriat cu [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Naturii. O dată pe lună se determină suprafețele și numărul exemplarelor de specii și habitate protejate existente pe teritoriul ariei, cu ajutorul specialiștilor Secției de [NUME_REDACTAT] din cadrul Muzeului.
Datele au fost introduse intr-o baza de date cu ajutorul softului ArcGIS
De asemenea în proiectul finanțat prin POS Mediu aflat în implementare se desfășoară activități de monitorizare a stării de conservare, având ca obiectiv final elaborarea unui studiu privind starea de conservare a tuturor speciilor și habitatelor cuprinse pe teritoriul ariei.
S-au efectuat acțiuni de educație ecologică a elevilor din localitățile Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna, Mușetești și Bumbești-Jiu. Tema acestor acțiuni este “Natura cel mai bun profesor”, cu sprijinul [NUME_REDACTAT] Gorj. Fiecare participant a primit de asemenea pliante și broșuri educative, produse din hârtie reciclată.
ROSCI 0129 NORDUL GORJULUI DE VEST SUPRAFAȚA 87.321 ha
Situl se întinde pe suprafață mare, cuprinzând mare parte din munții Vâlcan și o parte mică din Godeanu. Datorită condițiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme naturale alpine și subalpine. Pe stâncăriile de calcar se dezvoltă plante de talie mare, iar în zona muntelui Oslea întâlnim floarea de colț alături de garofița albă și clopoțeii de munte. De asemenea în sit întâlnim alunul turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordică a arealului său european. În sit își găsesc habitatul propice 3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europă (urs, lup, râs), precum și alte specii de mamifere și păsări de asemenea protejate prin legislația internațională.
Cercetările româno-germane (Stoiculescu, 2005) relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității. Astfel, cu toate că ocupă sub 0,64 % din suprafața țării, focalizează o considerabilă diversitate ecologică și biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajiște, saxicol, acvatic, riparian și cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de legislația română și comunitară, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale României.
Tabel 5.3.6. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] întreg parcursul anului 2012 Administrația sitului NGV a desfășurat acțiuni de control pe cele 6 văi ale sitului și mai ales la agenții economici care dețin cariere și balastiere în sit, pentru a verifica dacă se respectă condițiile impuse prin actele de reglementare ale activitatii prestate pentru protecția habitatelor și speciilor prezente in sit.
S-a participat la acțiuni de evaluare a efectivelor de carnivore mari de pe cele 5 fonduri cinegetice care se află incluse în situl RO SCI 012P NGV.
O realizare importantă este începerea derulări proiectului intitulat [NUME_REDACTAT] al RO SCI 0129 [NUME_REDACTAT] de Vest , care este finanțat din POS MEDIU –[NUME_REDACTAT] 4 [NUME_REDACTAT], care se v-a finaliza in anul 2014, cat si impementarea proiectului <Managementul conservativ al habitatelor 4070* si 9260 in ROSCI 0129 NGV>, incepind cu 02.07.2012, cu finalizare in 30.06.2017.
RO SCI 0188 PARÎNG SUPRAFAȚA 29.907 ha
Importanța acestui SCI constă în pădurile seculare de fag, în care se întalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacăn, soc roșu etc. Se remarcă peisajul deosebit de impresionant cu păduri întinse și pajiști alpine.
Este singurul sit din țară în care apare specia balcano-dacică Potentilla haynaldiana, alături de alte specii saxicole de origine daco-balcanică.
Tabel 5.3.7. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT] anul 2012 Administrația sitului Parâng a amplasat mai multe panouri informative despre [NUME_REDACTAT], despre ariile protejate de interes național și plăcuțe informative despre activitățile permise și limitate (interzise), cu traseele turistice omologate din [NUME_REDACTAT].
S-au desfășurat acțiuni de informare in perioadele cu afluențe mari de turistii pe soseaua Transalpina, care au fost informați și conștientizați cu privire la normele de ecoturism si comportament in zone cu areal natural.
O altă parte importantă sunt activitați de informare și conștientizare asupra [NUME_REDACTAT] prin cele 3 ediții ale [NUME_REDACTAT], ce constau în vizitarea [NUME_REDACTAT], prezentarea activităților și acțiunilor înteprinse. Festivalul are ca scop de fiecare dată promovarea și dezvoltarea durabillă a zonei, prezentarea speciilor, a habitatelor și a rezervațiilor de interes național cuprinse de aria naturală protejată de interes comunitar Parîng.
RO SCI 0198 PLATOUL MEHEDINȚI SUPRAFAȚA 29.907 ha
Se remarcă prin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline și lapiezuri, peșteri renumite prin dimensiuni și ornamentație (Topolnița, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărișuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de șibleacuri. Compoziția floristică a pajiștilor este abundentă în elemente sudice, iar pădurile păstrează amestecuri de fag, brad și pin neafectate de tăieri.
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversității mediilor de viață, se întâlnește o bogată și heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderență a elementelor sudice.
Tabel 5.3.8. – alte categorii de arii naturale protejate de interes național incluse în situl Natura 2000 [NUME_REDACTAT]
RO SCI 0366 RÂUL MOTRU SUPRAFȚA 1921 ha
Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alături de o specie de amfibieni patru specii de pești de asemnea de interes conservativ.
Sit important pentru speciile Barbus meridionalis și Gobio kessleri. Aici se găsește și specia Sabanejewia romanica, endemică pentru țara noastră, specie prezentă în [NUME_REDACTAT] a Vertebratelor din România.
RO SCI 0362 RÂUL GILORT SUPRAFAȚA 873 ha
Zonă umedă din regiunea biogeografică continentală reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra și Bombina variegata alături de patru specii de pești de asemnea de interes conservativ.
[NUME_REDACTAT] este unul dintre râurile din Oltenia care nu au fost afectate semnificativ de intervențiile antropice. Din acest motiv diversitatea specifica a râului este considerabilă.
Aici a fost găsită specia Eudontomyzon mariae, specie pentru a cărei conservare s-au desemnat foarte puține situri. Pe lângă aceasta în râu este prezent și Sabanejewia romanica, specie endemică în țara noastră. Ambele specii figurează în [NUME_REDACTAT] a Vertebratelor din România. Situl este unul important și pentru speciile Lutra lutra și Bombina variegata.
RO SCI 0359 PRIGORIA BENGEȘTI SUPRAFAȚA 2490 ha
Din punct de vedere geologic, situl aparține formațiunilor sedimentare din [NUME_REDACTAT]. La sfarșitul pliocenului, ca urmare a mișcărilor epirogenetice, sectorul [NUME_REDACTAT], cu fundament carpatic, a fost acoperit de o cuvertură groasă de prundișuri, nisipuri, argile. Pe văile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare alcătuite din prundișuri, nisipuri si cuverturi de luturi argilo-deluviale. Substratul litologic
este constituit din straturi alterne de marne, argile si luturi. Altitudinea variază între 298 m, pe valea Bucium, și 510 m, în apropierea dealului Cârligei. Situl face parte din perimetrul bazinului raului Gilort, ce brăzdează teritoriul acestuia de la nord la sud. Conditiile climatice sunt favorabile pădurilor de cvercinee și fag. Principalele tipuri de sol sunt din clasa luvisolurilor, și anume luvosoluri.
Pădurile sitului sunt situate în întregime în etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD3) și detin peste 98% din sit.
Pentru a asigura o buna gestionare si evaluare reala a starii de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, Agentia pentru [NUME_REDACTAT] Gorj are in implementare un proiect finanțat din [NUME_REDACTAT] 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția care se desfasoara in siturile [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] in perioada 17.06.2013- 30.06.2015.
Pentru a avea o situație reală a efectivelor celor mai importante mamifere mari s-a participat activ la 10 acțiuni de evaluare a carnivorelor mari ( urs, lup, râs, pisică sălbatică) alături de custozi și administratori de arii naturale protejate.
Fig. 5.3.9. – urme de lup urmă râs
Pe lângă acestea APM Gorj a desfășurat și acțiuni de de educație ecologică prin mijloace specific. Rolul acestor activități a fost dezvoltarea modului de gândire și acțiune a tinerei generații, privind asigurarea unui trai sănătos, cu cele necesare atât pentru prezent cât și pentru viitor, cerință a principiului Dezvoltării durabile. Pe parcursul anului școlar am întreprins acțiuni deosebite de educație ecologică, simpozioane, manifestări de aniversare a zilelor din calendarul ecologic, vizite în teren, concursuri cu teme ecologice etc. acțiuni care s-au finalizat prin comunicate de presă, în vederea conștientizării și mediatizării acțiunilor întreprinse pentru societatea civilă.
Fig. 5.3.10. –[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] acest sens au fost încheiate 15 de parteneriate educaționale cu școli, licee și grădinițe din Tg-Jiu și din județ pentru a desfășura activități de educație ecologică. Se va încerca pe viitor educația persoanelor aflate în tranzit în zonele protejate (turiști) cât și educația comunităților locale, promovându-se în acest fel un turism ecologic cât și elementele dezvoltării durabile.
Mediul marin și costier
Nu este cazul județului Gorj.
5.5.Poluări accidentale asupra mediului marin și costier
Nu este cazul județului Gorj.
[NUME_REDACTAT] naturale dețin atuuri importante pentru dezvoltarea activităților recreative, activități ce pot aduce venituri importante, atât celor ce le administrează, cât și comunităților locale. Deși este destul de greu de măsurat, iar de cele mai multe ori rezultatele sunt destul de greu de observat pe termen scurt, turismul este unul dintre puținele sectoare economice prin care se poate realize dezvoltarea durabilă a acestor zone, iar ecoturismul este forma cea mai acceptată de turism durabil pentru orice țară și regiune de pe glob.
Dezvoltarea activităților ecoturistice în cadrul comunităților locale și în cadrul ariilor
protejate implică o serie de beneficii socio-economice, respectiv:
generează apariția locurilor de muncă pe plan local (direct în sectorul turistic sau în
sectoarele conexe);
stimulează economia locală prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice (servicii de cazare, alimentație, transport, facilități recreative, produse meșteșugărești și servicii de ghidaj, suveniruri);
stimulează economia rurală prin crearea sau creșterea cererii de produse agricole necesare asigurării serviciilor turistice;
impulsionează dezvoltarea infrastructurii, fapt ce aduce beneficii în egală măsură și
populației locale;
stimulează dezvoltarea regiunilor periferice prin inserții de capital;
stimulează îmbunătățirea relațiilor interculturale dintr-o regiune. Adesea turiștii caută să cunoască tradițiile și obiceiurile specifice unei regiuni etnografice, iar comunitatea gazdă este astfel stimulată să revigoreze tradițiile populare;
în condițiile unei dezvoltări normale, turismul poate duce la autofinanțarea mecanismelor dezvoltării de care pot beneficia administratorii ariilor protejate ca instrument pentru conservarea acestora;
sprijină activitățile de conservare, prin convingerea publicului asupra importanței arealelor naturale.
Prin ecoturism se poate asigura lărgirea spectrului de activități economice tradiționale, fără a le marginaliza sau înlocui, pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor și influențelor externe și interne. Activitățile turistice desfășurate sub emblema ecoturismului oferă oportunități specifice, populația locală și industria turistică fiind nevoite să utilizeze resursele naturale într-o manieră durabilă și să aprecieze obiectivele naturale și culturale valoroase.
CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
6.1. Consumul și mediul înconjurător
Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar și activitatea și creațiile omului, acesta ocupand o dublă poziție: de “component” al mediului și de “consumator”, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să analizeze și să urmărească funcționarea sistemelor protejate în toata complexitatea lor.
Prin “resurse naturale” se întelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană:
• resurse neregenerabile – minerale și combustibili fosili;
• resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;
• resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală și a valurilor.
În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmărește nu numai folosirea rațională a tuturor aceste resurse, ci și corelarea activității de sistematizare a teritoriului și localităților cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producție cat mai puțin poluante și echiparea instalațiilor tehnologice și a mijloacelor de transport generatoare de poluanți cu dispozitive și instalații care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea și valorificarea optimă a subsțantelor reziduale utilizabile.
Astfel noțiunea de “mediu înconjurător” cuprinde de fapt, toate activitățile umane în relația om-natură, în cadrul planetei Terra.
Cand se vorbește de progres sau de sărăcie, se vorbește de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat, căci între toate acestea și poluarea, degradarea apei și a aerului, amenințarea păturii de ozon, deșertificarea, deșeurile toxice și radioactive și multe altele, există o stransă interdependență.
În toate civilizațiile care s-.au dezvoltat pană în secolul al XVII-lea, de natură predominant agricolă,”pămantul era baza economiei, vieții, culturii, structurii familiei și politicii”, viata era organizată în jurul satului, economia era descentralizată, astfel că fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia cheltuită corespundea în esență lucrului forței musculare, umană sau animală, rezervelor de energie solară înmagazinată în paduri, utilizării forței hidrauliuce a raurilor sau mareelor, forței eoliene.
Natura reușea pană la urmă să refacă pădurile tăiate, vantul care umflă velele, raurile care puneau în mișcare roțile, deci sursele de energie utilizate de civilizațiile agricole erau regenerabile.
Odată cu sporirea populației globului, ce a decurs paralel cu perfecționarea organizării sociale și, în special odată cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea omului de a domina în luptă aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogățiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Peste un miliard și jumatate din populația actuală a Terrei aparține civilizației industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat coșuri de fabrică și linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influențat fiecare aspect al vieții omenețti. Creșterea economică, enorm accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, țiței, gaze naturale.
Resursele materiale și deșeurile
Consumul ridicat de resurse în Europa creează presiuni asupra mediului nu doar în Europa, ci și în alte regiuni din lume. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer și sol provenite din activități miniere, precum și producția, consumul și producerea de deșeuri. Se acceptă în general că există limite fizice pentru creșterea continuă a utilizării resurselor. Locuințele, alimentele și mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor și de exercitare a presiunii asupra mediului.Eliminarea deșeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătății și a mediului, inclusiv emisiile în aer, apa de suprafață și pânza freatică, în funcție de modul în care acestea sunt gestionate. Deșeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conțin sau potențialul acestora ca sursă de energie). Prin urmare, buna gestionare a deșeurilor poate proteja sănătatea publică și calitatea mediului, în același timp susținând conservarea resurselor naturale.
Cele mai mari fluxuri de deșeuri din Europa provin din construcții sau demolări și totodată din activitățile de fabricație. Majoritatea deșeurilor municipale din UE se mai trimit încă la depozite de deșeuri (45%). Totuși, tot mai multe deșeuri municipale sunt reciclate sau compostate (37%) sau incinerate cu recuperare de energie (18%).
Gestionarea deșeurilor
Pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului este necesar ca legislația să încurajeze reducerea cantitativă a deșeurilor la sursă, reutilizarea și reciclarea acestora.
De asemenea, este necesar ca reglementările să asigure stocarea, tratarea și depozitarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu, ca și activarea inițiativelor de refacere a terenurilor contaminate de deșeuri.
Pentru stabilirea strategiei de gestionare a deșeurilor se va ține cont de principiile de bază, și anume:
principiul prevenirii la sursă ;
principiul “poluatorul plătește” (costurile legate de tratarea și eliminarea deșeurilor sunt suportate de generatorii de deșeuri) ;
principiul precauției (măsurile luate trebuie să anticipeze efectele negative ale acestora asupra mediului);
principiul proximității (deșeurile trebuie gestionate cât mai aproape de sursa de generare) ;
Toate măsurile posibil a fi luate pentru o gestionare corespunzătoare a deșeurilor trebuie să țină cont de principalele opțiuni pentru gestionarea deșeurilor, cu următoarea prioritate:
minimizarea / reducerea deșeurilor;
refolosirea, recuperarea, reciclarea deșeurilor;
tratarea deșeurilor;
depozitarea deșeurilor.
Impact (caracterizare)
Impactul activităților de gestionare a deșeurilor asupra mediului
Practicile actuale de colectare/transport a deșeurilor industriale nefiind tocmai performante generează un impact negativ asupra factorilor de mediu și facilitează înmulțirea și diseminarea agenților patogeni și a vectorilor acestora.
Ca urmare a lipsei de amenajări și a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact și pentru mediu și sănătatea publică.
În ordinea în care formele de impact și risc sunt percepute de populație acestea sunt:
modificări de peisaj și disconfort vizual ;
poluări ale aerului și apelor de suprafață ;
modificări ale fertilității solurilor ;
modificări ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate;
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orășenești actuale. În cazul depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafață, scurgerile de pe versanții acestora contribuie la poluarea acestora cu substanțe și suspensii.
Depozitele de deșeuri urbane neimpermeabilizate sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitriți și nitrați și cu alte elemente poluante.
Atât exfiltrațiile cât și apele scurse de pe versanții depozitelor influențează calitatea solurilor înconjurătoare.
Terenurile pe care sunt amplasate depozite sau ar urma să fie construite, sunt scoase din circuitul natural sau economic pe o perioada de timp a cel puțin două generații (3 ani amenajare, cca 30 ani exploatare si 20 ani refacere ecologica și postmonitorizare ).
Gestionarea deșeurilor în județul Gorj se confruntă cu următoarele probleme importante:
depozitarea pe teren descoperit aleasa ca singura cale de eliminare finala a deșeurilor ;
amplasamentele necorespunzătoare ale actualelor depozite: fie în apropierea locuințelor, fie a apelor de suprafață sau subterane, fie a zonelor de agrement ;
depozitele actuale nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului fapt ce conduce la poluarea apelor și solului din zonele respective ;
neoperarea corespunzătoare a actualelor depozite orășenești (necompactarea deșeurilor, neacoperirea cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, neîntreținerea corespunzătoare a căilor de acces în depozite s.a) ;
colectarea deșeurilor de la populație se efectuează neselectiv în mare parte dintre deșeurile reciclabile ajunse pe depozit pierzând parțial sau total potențialul lor util ;
Gestiunea deșeurilor din considerentele de mai sus necesita adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor in mediu.
[NUME_REDACTAT] din astringentele probleme de mediu cu care se confrunta județul Gorj este nevalorificarea deșeurilor, care negestionate corespunzător atât in mediul rural, cat și în cel urban pot aduce atingeri grave factorilor de mediu și sănătății populației.
Datorită tehnologiilor și instalațiilor încă învechite din industrie, în cadrul cărora se face un mare consum de energie și materiale, în județ sunt generate anual mari cantități de deșeuri. Odată generate, deșeurile ar putea fi reutilizate în cadrul agentului economic generator, tratate, reciclate sau transferate către o stație de tratare în cazul deșeurilor periculoase sau către un incinerator pentru reducerea volumului acestora.
Deșeurile nerecuperate sunt de obicei depozitate, fiecare etapă din gestiunea acestora putând prezenta un potențial risc pentru mediu.
Mineritul, petrolul, industria energetică, agricultura și activitățile gospodărești sunt surse importante de generare a deșeurilor atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Cunoașterea situației producerii de deșeuri si a practicilor curente de gestionare a acestora este importantă pentru cunoașterea potențialelor riscuri pentru mediu si sănătatea umană.
Tipuri de deșeuri
5.6.1.Deșeuri municipale
1.Cantități si compoziție
În cursul anului 2012 în județul Gorj s-au generat peste 180.702.730 mii tone (valoare aproximativă, întrucât ancheta statistică pentru gestiunea deșeurilor se încheie ulterior predării acestui document), din care aproximativ 0.05% reprezintă deșeuri colectate de municipalități și 99.96 % sunt deșeuri generate de minerit, industrie, agricultura, construcții s.a.
Tabel 1: Compoziția deșeurilor
Grafic 2.
Distribuția cantităților de deșeuri total generate, 2012
Deșeuri municipale generate în anul 2012
2.Deșeuri biodegradabile
În general, ca urmare a lipsei de amenajări și a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri actuale, se numără printre obiectivele determinante cu impact și risc pentru mediu și sănătatea populației.
Modificările de peisaj și disconfortul vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplăcute cât și a apelor de suprafață sunt principalele forme de impact determinate de acestea.
În anul 2012 au fost colectate de către municipalități 67,7 mii tone (valoare aproximativă).
După proveniența lor deșeurile urbane au inclus :
deșeuri menajere de la populație ;
deșeuri menajere de la agenții economici ;
deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini, parcuri și spații verzi) ;
deșeuri din construcții și demolări ;
Ponderea deșeurilor urbane este de 52 % deșeuri menajere de la populație și 48 % deșeuri menajere de la agenți economici.
3.Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
Pentru a stopa inflația de gunoaie și a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s-a stabilit ca cel care produce este și cel care reciclează și este obligat să adune o parte dintre deșeurile rezultate din produsele sale și sa le recicleze.
Toți suntem răspunzători de calitatea vieții noastre, fiecare cetățean are obligația de a selecta gunoiul menajer și a-l depozita în pubele speciale. Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deșeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Pentru a nu ocupa prea mult spațiu, sticlele de plastic se compactează sau se taie fâșii, iar apoi se vind firmelor care se ocupa cu reciclarea acestui material.
[NUME_REDACTAT] 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, este de a armoniza măsurile naționale privind managementul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Directiva urmărește, de asemenea, eliminarea barierelor în calea liberei concurente pe piața unică europeană.
Directiva 94/62/EC stabilește măsuri care au ca scop în primul rând:
prevenirea producerii de deșeuri de ambalaje,
creșterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
creșterea gradului de reciclare a deșeurilor de ambalaje;
creșterea gradului de valorificare a acestor deșeuri.
Aceste măsuri includ cerințe esențiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele și obiective pentru valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje.
Modalități de gestionare:
Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deșeurilor de ambalaje se pot realiza:
a)individual, de către operatorii economici, prin gestionarea deșeurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață;
b) prin transferarea responsabilității către un operator economic autorizat de [NUME_REDACTAT].
Gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje trebuie să fie astfel organizată încât să nu introducă bariere în calea comerțului.
4. Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale
În anul 2012 au fost valorificate 567 t plastic si 1130 t hârtie .
4.1.Eliminarea deșeurilor municipale
În județul Gorj , nu se face eliminarea deșeurilor, ci doar depozitarea acestora.
5.Depozite de deșeuri
5.1. Depozite de deșeuri municipale
Conform cerințelor Directivei 1999/31/CEE, a H.G nr. 348/2005 și având în vedere tipul deșeurilor depozitate, care se încadrează în clasa “b” (depozite de deșeuri nepericuloase) s-au întocmit bilanțuri de mediu nivel I și II în vederea închiderii și s-au emis obligații de mediu pentru sistare.
În anul 2010 au inceput sa funcționeze stațiile de transfer în localitățile Turceni, Rovinari, Novaci, Motru și [NUME_REDACTAT].
Începând din luna martie 2009 s-a pus în exploatare depozitul conform pentru deșeuri menajere UEG MEDIU in localitatea [NUME_REDACTAT], str Carierei nr.1 unde se depozitează deșeurile din județul Gorj.
5.6.2.Deșeuri industriale
Principalul tip de deșeuri periculoase generate in anul 2012 a fost:
Uleiuri uzate 173,92 tone
5.6.3.Deșeuri generate de activități medicale
În județul Gorj există 9 unități spitalicești, care în cursul anului 2012 au generat 63.2 t deșeuri medicale periculoase spitalicești.
În anul 2012, in județul Gorj nu mai funcționează nici unul dintre incineratoarele spitalicești, deșeurile rezultate fiind transportate în vederea incinerării la S.C.GUARDIAN S.R.L.
Spitalele care au încetat activitatea de incinerare au făcut contracte pentru predare în vederea incinerării și transportul deșeurilor medicale periculoase cu firme autorizate:.
[NUME_REDACTAT] Jiu, Novaci, Tg.Carbunesti, Spitalul de [NUME_REDACTAT], Rovinari, Motru cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare, iar pentru transportul deșeurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu ;
[NUME_REDACTAT] a încheiat contract pentru incinerarea deșeurilor medicale periculoase cu S.C. PRO AIR CLEAN Timișoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu;
De asemenea au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul județului Gorj și au fost consiliate în ceea ce privește obligația de a încheia contracte cu societăți autorizate în vederea transportului și incinerării deșeurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligația transmiterii cantităților predate, în vederea monitorizării acestora la nivelul A.P.M. Gorj.
5.6.4.Fluxuri de deșeuri
Nu detinem date.
5.6.5.Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
1.Gestionarea deșeurilor de producție nepericuloase
Tabelul 1.1Din raportările lunare de deșeuri pe anul 2012 ale agenților economici rezultă următoarele tipuri de deșeuri :
Planificare (răspuns)
Directiva cadru privind deșeurile
[NUME_REDACTAT] națională privind deșeurile
În conformitate cu prevederile Directivei cadru si Directiva 1996/EC , s-a realizat [NUME_REDACTAT] de gestionare a deșeurilor .
[NUME_REDACTAT] European nr. 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor și procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite prevede îndeplinirea obiectivelor și țintelor pentru gestionarea deșeurilor prin :
extinderea sistemului de colectare a deșeurilor în mediul urban și rural ;
introducerea și extinderea colectării selective la sursa deșeurilor ;
controlul activității de transport deșeuri ;
încurajarea tratării în vederea valorificării prin reciclare , neutralizare ;
închiderea depozitelor neconforme cu cerințele U.E. ;
reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate ;
6.9.Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Impactul asupra mediului produs de deșeurile de echipamente electrice și electronice este îngrijorător, aceste deșeuri conțin substanțe deosebit de periculoase:Hg, Pb, Cr, Br, CFC care diminuează stratul de ozon. Fiind atât de periculoase aceste deșeuri nu trebuie să ajungă la groapa de gunoi, trebuie colectate separat și reciclate UE a dat directive care obligă fabricanții să organizeze reciclarea și să producă aparate ecologice cu o durată de viată mai mare.
6.9.1Colectarea DEEE
Directiva 2002/96/CE, are ca obiective:
1. Prevenirea apariției deșeurilor de echipamente electrice și electronice și reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deșeuri, pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deșeuri eliminate;
2. Îmbunătățirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicați în ciclul de viata al echipamentelor electrice și electronice (producători, distribuitori și consumatori) și in mod special a agenților economici direct implicați în tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
În județul Gorj, s-au stabilit locațiile pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice și pentru distribuirea ulterioară către reciclatori și producători. Au fost stabilite două locații pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, prin decizii ale [NUME_REDACTAT] Tg. Jiu și Motru.
În județ au fost autorizate societăți care au ca obiect de activitate : colectare deșeuri din echipamente electrice și electronice :
S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L .din [NUME_REDACTAT]. Jiu ;
S.C. REMAT GORJ S.A. din [NUME_REDACTAT]. Jiu ;
S.C. ADISTIL COM S.R.L. din [NUME_REDACTAT]. Jiu;
S.C .POLARIS MEDIU S.R.L. din [NUME_REDACTAT]. Jiu;
S.C. EUROMILENIUS S.R.L. din [NUME_REDACTAT]. Jiu;
S.C. FERCOMEXIM S.R.L. din [NUME_REDACTAT].Jiu;
S.C. AIR NET S.R.L.din [NUME_REDACTAT];
S.C. COLETIPLAST S.R.L. din [NUME_REDACTAT].Jiu;
S.C. BONIMIP IMPEX S.R.L. din [NUME_REDACTAT].Jiu;
S.C. FIRST RECYCLER S.R.L. din [NUME_REDACTAT].Jiu.
SC LARISUCA GOB SRL din [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] anul 2012 în județul Gorj au fost colectate 11,83 t deșeuri de echipamente electrice și electronice.
6.10.Vehicule scoase din uz-agenți economici autorizați pentru colectarea și tratarea VSU, număr de autovehicule colectate și dezmembrate
VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deșeurilor periculoase din cauza substanțelor chimice pe care le conțin, fiind toxice. Se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanțele eliberate poluează solul, apele și aerul. Depozitarea bateriilor auto trebuie făcută în containere speciale, rezistente le coroziune. Reciclarea deșeurilor de cauciuc este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o conțin, valorificarea energiei prin ardere în industrie fără eliberare de gaze toxice.
Directiva 2000/53/CE stabilește:
măsurile care au ca scop prevenirea apariției deșeurilor provenite de la vehicule precum și reutilizarea, reciclarea și alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz și componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deșeuri eliminate precum și îmbunătățirea performanței de mediu a tuturor operatorilor economici implicați în ciclul de viață al vehiculelor.
directiva se aplică vehiculelor și vehiculelor scoase din uz incluzând componentele și materialele acestora;
reutilizarea, reciclarea și valorificarea energetică într-o proporție cât mai mare a vehiculelor scoase din uz.
[NUME_REDACTAT] are o rețea de societăți comerciale distribuite pe tot teritoriul, care și-au dezvoltat activitățile de colectare și recuperare vehicule scoase din uz. Activitatea este viabilă din punct de vedere economic daca reciclarea se concentrează pe recuperarea oțelului datorită prețului ridicat și cererii de oțel recuperat din vehicule scoase din uz (aproximativ 60% din greutate este oțel). Topitoriile vând oțelul recuperat către turnătorii fie ele în România sau peste graniță.
În cursul anului 2012, județul Gorj a generat 1834 vehicule scoase din uz.
Au fost autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, următoarele societăți :
S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L din [NUME_REDACTAT].- Jiu ;
S.C. SERVICII ENERGETICE "OLTENIA" S.A. din [NUME_REDACTAT].- Jiu ;
S.C. REMAT GORJ S.A. din [NUME_REDACTAT].- Jiu ;
S.C. TOTAL WASH S.R.L. –com.Scoarța, sat Copăcioasa;
S..C CONTIREMAT S.R.L. – Drăgoeni;
S.C. EUROSCRAP COMPANY S.R.L. –Drăgoeni;
S.C. FERCOMEXIM S.R.L. – Tg-Jiu;
S.C. SIRTRANSAUTO S.R.L. – com. Balteni, sat Moi;
S.C. CROMDAV COMPANY S.R.L. – com. Scoarța, sat Copăcioasa;
S.C. ARMISFER REMAT S.R.L. – Tg-Jiu;
S.C. LARISUCA GOB S.R.L. – com Bălesti, sat Cornești;
S.C. BIANPAL REMAT S.R.L. – com Bolbocești,, com. Albeni
S..C ARGO IMPEX SRL – Tg-Jiu.
S.C. REMIAL GALAXY SRL – sat Dobrana, com. Prigoria.
6.11.Uleiuri uzate
Uleiurile fac parte din categoria deșeurilor periculoase pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. Uleiurile uzate sunt puțin degradabile și distrug flora și fauna dacă sunt deversate fără discernământ. Ars în spațiu deschis degajă hidrocarburi extrem de poluante pentru aer și cu impact cancerigen asupra sănătății umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sănătatea oamenilor, după ploaie substanțele conținute de ulei ajung în sol și contaminează pânza freatică. Reciclarea uleiurilor se face în rafinării.
La nivelul județului au fost inventariați agenții economici care generează ulei uzat și lunar cantitățile de ulei uzat generate, colectate, valorificate și stocurile sunt raportate la [NUME_REDACTAT] de Protecție a [NUME_REDACTAT] în raportările lunare a fluxurilor de deșeuri speciale.
Agenții economici generatori de ulei uzat s-au conformat cu legislația în vigoare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.
Tabelul 6.11.1.
6.12.[NUME_REDACTAT] la 01.01.2012 produse cu mercur total bucati=3457
Mercur pur stoc la 01.01.2012= 4,567 kg
Compusi cu mercur pe stoc la 01.01.2012=0,625 kg
6.13.Gaze fluorurate cu efect de sera
Nu detinem date.
6.14.Substante reglementate sub REACH-SHVC
Nu detinem date.
Capitolul 7. Schimbările climatice
Cadru general
Învelișul gazos al Terrei este implicat într-un fenomen major, denumit “efectul de seră”, constând în dereglarea schimbului radiativ de căldură a Pământului cu spațiul cosmic.
Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind : dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) și hexafluorura de sulf (SF6).
Cunoașterea valorilor emisiilor acestor gaze constituie un instrument util pentru factorii de decizie în scopul aprecierii situației existente, creînd baza necesară pentru formularea politicilor de mediu care să ducă la o evoluție descendentă a acestor emisii, în vederea respectării obligațiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera
Cantitățile de noxe cu efect de seră emise în județul Gorj au fost evaluate pe baza metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicației SIM-F2 și a datelor primare furnizate de către agenții economici și instituțiile chestionate, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 524 / 2000.
Activitățile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect de seră sunt procesele de combustie. În județul Gorj funcționează două complexuri energetice de mare putere, C.E. Turceni și C.E. Rovinari.
Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de seră a scăzut până în 1998 – 1999, comparativ cu nivelul înregistrat înainte de 1990, ca urmare, în principal, a reducerii activității economice la scara întregii țări, dar în intervalul 2000 – 2006 la nivelul județului Gorj tendința a fost de creștere, ca urmare a creșterii consumurilor de combustibili fosili în sectorul termoenergetic.
Scăderea din anul 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 se datorează reducerilor din sistemul termoenergetic și a faptului că nu s-a mai luat în calcul arderile din sectorul casnic.
În tabelul 7.1 sunt redate emisiile de gaze cu efect de seră pe perioada 2000 – 2012.
Tabel 7.1- tone
Emisii totale anuale de dioxid de carbon
Acest indicator arata tendințele emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera exprimate in echivalent CO2, transformare realizata pe baza coeficienților de încălzire globala (GWP). Acești coeficienți se refera la capacitatea diverselor gaze de a contribui la încălzirea globala intr-un orizont de timp de 100 de ani.
Emisiile de CO2 provenite din arderi în energetică și industrii de transformare reprezintă cea mai mare parte din totalul emisiilor de CO2 estimate la nivel de județ.
Tabel 7.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (tone CO2 Eq)
Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor
Acest indicator reprezintă raportul dintre emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera, exprimata in echivalent CO2 si populația totala.
Tabel 7.3
Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la [NUME_REDACTAT] de la Kyoto obliga tarile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 5% sub nivelul emisiilor din 1990, in perioada 2008-2012, iar [NUME_REDACTAT] s-a angajat sa reducă un procent de 8%. Reducerile se refera la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) si oxizi de azot (N2O) – care se vor măsura comparativ cu anul de baza 1990 (cu excepția unora dintre tarile cu economie in tranziție, intre care si România, care are an de baza 1989.
Mecanisme flexibile prevăzute de protocolul de la Kyoto:
Implementarea in comun ([NUME_REDACTAT]) intre statele aflate pe anexa 1 a UNFCCC( [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT]) ( tari dezvoltate- țări cu economie in tranziție);
Mecanismul de [NUME_REDACTAT] (CDM) – intre un stat aflat pe Anexa I a UNFCCC si unu care nu este pe anexa I( tari dezvoltate – tari in curs de dezvoltare) România nu va recurge la implementarea acestui mecanism in perioada următoare;
JI si CD sunt mecanisme bazate pe proiecte;
Comercializarea emisiilor (IET) – intre statele aflate pe Anexa I a UNFCCC.
În mod concret țara noastră și-a luat următoarele angajamente:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8% față de nivelul de emisii înregistrate în anul 1989;
realizarea până în 2007 a unui sistem național de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră;
elaborarea și implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile;
realizarea înainte de prima perioadă de angajament, respectiv înainte de anul 2008, a [NUME_REDACTAT] de emisii de gaze cu efect de seră.
În ultimii 100 de ani, temperatura medie globală a crescut cu 0,6C, iar în Europa cu 1,2C, deceniul 90 fiind cel mai călduros din ultimii 150 de ani. Se preconizează că temperaturile vor crește cu 1,4 – 5,8C până în 2012, creșteri mai însemnate fiind prognozate pentru Europa.
[NUME_REDACTAT] la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
În judetul Gorj sunt 6 societăți care intră sub incidenta acestei hotărâri si care au depus solicitarea și propunerea pentru alocarea de certificate de emisii GES.
Acestea sunt: S.E. Turceni, S.E. Rovinari, S.C. UATAA Motru, S.C. [NUME_REDACTAT] S.A., S.C. Macofil S.A., S.C. Petrom S.A., zonele de operare: Bărbatești, Bustuchin, Slavuta, Ticleni, Turburea, Bulbuceni , Bulbuceni .
Implementarea scheme de comercializare, oferă agenților economici din sectorul energiei și industriei posibilitatea să participe la comercializarea certificatelor de emisii de GES și în cazul realizării reducerii de emisii, compania poate realiza venituri suplimentare prin vânzarea pe piață a surplusului de certificate.
SCENARII PRIVIND SCHIMBAREA REGIMULUI CLIMATIC
Potrivit datelor furnizate de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] , temperaturile maxime și minime reprezintă limite de variație ale temperaturii aerului pe diferite intervale de timp, fie că acestea sunt cele două cicluri principale diurn și anual, fie că ele sunt numai faze ale ciclului anual (luni, anotimpuri și sezoane).
Temperaturile maxime și minime constituie parametri distincți, diferiți de mediile orare cele mai mari, respectiv cele mai mici, ele fiind extrase din valorile instantanee, care se produc și între orele de observații. Marimea lor depinde, în primul rând de radiația solară și de procesele de circulație și în unele cazuri de condițiile fizico-geografice locale.
In condițiile actualelor evoluții climatice, marcate de fenomenele asociate încălzirii globale, apar aspecte noi în fiecare an, în ceea ce privește evoluția temperaturii aerului.
[NUME_REDACTAT], datele climatice din ultimele decenii evidențiază o încălzire progresivă a atmosferei și cresterea frecvenței evenimentelor extreme, alternanța rapidă între canicula severea și secetă.
Pentru clima temperată caracteristică României cu cele patru anotimpuri, surprinde trecerile bruște de la iarnă la vară, dispariția aproape totală a sezoanelor de tranziție, uneori instalarea iernilor foarte de timpuriu, iar alte ori, prelungindu-se foarte târziu, după un interval în care lunile propriu-zise de iarnă se confruntă cu temperaturi specifice zilelor de vară, cu valuri de călduri tropicale care topesc zapada și generează inundații de iarnă; alte ori, apar zile caniculare încă din primavară care se continuă în miez de vară și chiar în primele luni de toamnă, insoțite de uscăciune și secetă; apoi inundațiile care acoperă teritorii întinse, distrugând întregul avut de-o viață a mii și mii de locuitori.
Scenarii climatice
Temperatura în cea mai mare parte a regiunilor globului e posibil să crească. Factori precum schimbări în modul de exploatare a solului pot avea un rol important.
Schimbările la scară locală sunt incerte, este posibilă cresterea frecvenței și a intensității furtunilor, schimbări în temperatura medie anuală datorită efectului de seră iar regimul precipitațiilor se va schimba la scară globală.
Scenariile sunt instrumente de comunicare a ceea ce se cunoaște și a ceea ce nu se cunoaște despre schimbările climatice. Incălzirea globală este fenomenul de crestere a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a oceanelor.
Fenomenul de încalzire globală a început să îngrijoreze în ultimii ani. Valurile de căldură consecința incălzirii globale implică unele riscuri pentru sănătatea populației, mai ales în zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate.
Canicula poate cauza de asemenea și dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate intreține incendiile de pădure provocate din neglijenta omului. Prin impactul asupra producției de hrană, seceta poate avea efecte devastatoare asupra sănătații umane. Cel mai mare factor de care depind schimbarile climatice este Soarele, cea mai importantă energie pentru Pamant.
Erupțiile solare au luat în ultimii ani o amploare fără precedent
Analizand “Regimul termic al lunii ianuarie’’ în perioada 2001-2012, se observă o variație oscilantă a mediilor de temperatură a aerului, cu un minim în anul 2006 si un maxim în anul 2007. Tendința fiind în scădere usoară.
In ceea ce priveste ”Regimul termic al lunii iulie” din perioada 2001-2012, se observă același tip de variație a temperaturii aerului, cu un minimin în anul 2005 și un maxim îin anul 2007. Tendința fiind în usoară scădere.
In ceea ce priveste lunile de primaveră și toamnă din perioada 2001-2012, se observă temperaturi ridicate pe perioade scurte.
Regimul termic anual al acestei perioade prezintă valori peste media multianuală (10.2 ºC), cu o ușoara scădere în ultimii ani, tinzând să ajungă în jurul acestei valori.
Regimul precipitațiilor iarna in intervalul 2001-2012, prezintă oscilații cu valori apreciabile în perioada 2002-2006.
In ultimii doi ani cantitățile de precipitații au crescut, tendintă ce se menține și îin continuare. In anotimpul de primavară aspectul curbei este asemanător cu cel din iarnă, cresterile semnificative fiind în perioada 2002-2006.
In perioada 2006-2009 s-a înregistrat o scadere a precipitațiilor atmosferice, cu o tendintă de crestere usoară.
Regimul precipitațiilor din perioada de vară prezintă o scădere în perioada 2002, 2003, 2005, 2008 și o crestere în anii 2003 -2005, tendința fiind de crestere ușoară .
In anotimpul de toamnă se constată valori scăzute în perioada 2003-2006 și o crestere importantă în 2007, tendința este de crestere nesemnificativă.
Analizând “Regimul precipitațiilor anuale” în perioada 2001-2012, se observă o oscilație a precipitațiilor atmosferice fată de precipitațiile multianuale (713.3 l/mp).
In anul 2012 direcțiile predominante ale văntului sunt N și SV .
Acțiuni pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice
Deși emisiile de GHG produse de sectorul energetic au scăzut fata de anul de baza (1989), producerea de energie rămâne principala sursa de emisii de GHG și în consecința acest sector necesită investiții substanțiale pentru reducerea emisiilor de GHG și a altor poluanți rezultați din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi)
Caracterul extensiv al acțiunilor economice care induc schimbări climatice face necesară o abordare globală, la nivelul economiei, a identificării și corelării activităților de dezvoltare și implementare a măsurilor, intra și inter sectoriale, legate de schimbări climatice.
Exemple de acțiuni de adaptare la nivel local:
Realizarea și utilizarea în agricultură a speciilor rezistente la secetă;
Prevenirea incidentelor în perioade cu temperaturi extreme;
Acoperiri asfaltice rezistente la fluctuații de temperaturi extreme;
Adaptarea codurilor de construcții la viitoarele condiții climatice;
Reevaluarea resurselor de apă la nivelul bazinelor hidrografice în condițiile schimbărilor climatice;
Împădurirea cu specii forestiere rezistente la stres hidric și termic.
CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ȘI CALITATEA VIEȚII
8.1 Poluarea aerului și sănătatea
Conform metodologiei [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] București – coordonatorul sintezei naționale „ Evaluarea impactului poluanților atmosferici asupra sănătății și adaptarea la schimbările climatice”, [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] Gorj a realizat activitatea de colectare și centralizare a datelor statistice de morbiditate și de poluare, corespunzătoare anului 2012, pentru județul Gorj și pentru municipiul Tg-Jiu.
Se anexează tabelele cu datele demografice, datele de poluare și indicatorii de sănătate, corespunzatoare județului Gorj și municipiuluiTg-Jiu ( datele de morbiditate au fost furnizate de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] al D.S.P.Gorj)
Județul GORJ – 2012
ANEXA 1 – DATE DEMOGRAFICE –
POPULAȚIE/SEX BARBATI FEMEI TOTAL
184271 188448 372719
POPULATIA/GRUPE DE VARSTĂ 0-14 ANI 15-64 ANI 64-65 ANI
Pentru anul 2012, [NUME_REDACTAT] de Statistică nu deține incă datele populaționale pe grupe de varstă.
ANEXA 2 – DATE DE SĂNĂTATE
DATE DE MORTALITATE
cifra abs rata calc
MORTALITATE INFANTILĂ 13 5,10
MORTALITATE INFANTILĂ PRIN BOLI RESP. 3 117,60
MORTALITATE GENERALĂ TOTAL 4001 21,23
MORTALITATE PRIN AFECT .RESP. 2548 1352,10
MORTALITATE PRIN AFECT C-V 187 99,23
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE RESP. 112 30,05
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE CUTANATE – –
DATE DE MORBIDITATE (INCIDENTA)
MORBIDITATE GENERALĂ –TOTAL 368020 98739,26
MORBIDITATE PRIN AFECȚIUNI RESPIRATORII 104929 28152,31
MORBIDITATE PRIN AFECTIUNI C-V 13403 3596,01
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 838 224,83
DATE DE MORBIDITATE SPECIFICA
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S 29919 8027,23
MORBIDITATE PNEUMONIE 29411 7890,93
MORBIDITATE BRONSITA SI BRONSIOLITA AC 22340 5993,79
MORBIDITATE BRONSITA CR. 332 89,08 MORBIDITATE EMFIZEM 6 1,61
MORBIDITATE ASTM BRONȘIC 123 33
MORBIDITATE I.M.A. 43 11,54
MORBIDITATE MELANOM MALIGN 9 2,41
ADMISIBILITATE IN SPITAL PRIN:
BRONȘITĂ CRONICĂ 135
EMFIZEM 5
ASTM BRONȘIC 275
I.M.A 155
MELANOM MALIGN 30
NUMAR ZILE SPITALIZARE PRIN:
BRONSITA CRONICA 1304
EMFIZEM 33
ASTM BRONSIC 2021
I.M.A 1284
MELANOM MALIGN 141
MUNICIPIUL TG-JIU – 2012
ANEXA 1 – DATE DEMOGRAFICE
1.POPULAȚIE/SEX BĂRBAȚI FEMEI TOTAL
46047 49976 96023
2.POPULATIA/GRUPE DE VARSTA 0-14 ANI 15-64 ANI 64-65 ANI
Pentru anul 2012, [NUME_REDACTAT] de Statistică nu deține incă datele populaționale pe grupe de varstă.
ANEXA 2 – DATE DE SĂNĂTATE
DATE DE MORTALITATE
cifra abs rata calc
MORTALITATE INFANTILA 3 5,40
MORTALITATE INFANTILA PRIN BOLI RESP. * *
MORTALITATE GENERALA TOTAL 610 6,35
MORTALITATE PRIN AFECT .RESP. * *
MORTALITATE PRIN AFECT C-V * *
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE RESP. * *
MORTALITATE PRIN TUMORI MALIGNE CUTANATE * *
Nota*- Biroul de Statistică și Informatică în [NUME_REDACTAT] al DSP Gorj nu are serie de date.
DATE DE MORBIDITATE (INCIDENTA)
MORBIDITATE GENERALA –TOTAL 104150 108643,5
MORBIDITATE PRIN AFECTIUNI RESPIRATORII 34207 35623,7
MORBIDITATE PRIN AFECTIUNI C-V 4825 5024,8
MORBIDITATE PRIN TUMORI MALIGNE 279 290,5
DATE DE MORBIDITATE SPECIFICA
MORBIDITATE PRIN I.A.C.R.S 9963 10375,6
MORBIDITATE PNEUMONIE 9794 10199,6
MORBIDITATE BRONSITA SI BRONSIOLITA AC 8914 9283,1
MORBIDITATE BRONSITA CR. 109 113,5
MORBIDITATE EMFIZEM 2 2
MORBIDITATE ASTM BRONSIC 40 41,6
MORBIDITATE I.M.A. 14 14,5
MORBIDITATE MELANOM MALIGN 9 9,3
ADMISIBILITATE IN SPITAL PRIN:
([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]-Jiu)
BRONSITA CRONICA 1 –
EMFIZEM 3 –
ASTM BRONSIC 104 –
I.M.A 127 –
MELANOM MALIGN 29 –
NUMAR ZILE SPITALIZARE PRIN:
([NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]-Jiu)
BRONSITA CRONICA 7 –
EMFIZEM 21 –
ASTM BRONSIC 709 –
I.M.A 1132
MELANOM MALIGN 136 –
Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
8.2.1 Apa potabilă
În cursul anului 2012, în județul Gorj nu s-au înregistrat poluări accidentale ale surselor de apă utilizate de instalațiile centrale de aprovizionare cu apă potabilă, situații care să afecteze calitatea și cantitatea apei procesate și distribuite consumatorilor.
Nu s-au înregistrat epidemii cu calea de transmitere hidrică in rândul consumatorilor de apă potabilă în sistem centralizat.
Urmare a utilizării apei de fântână, Sectiile de Pediatrie ale unităților spitalicești nu au înregistrat și nu au raportat la DSP Gorj cazuri de intoxicații acute cu nitrați la sugari .
Pentru prevenirea apariției îmbolnăvirilor în randul consumatorilor, Serviciul de Control în [NUME_REDACTAT] a efectuat un număr de 58 acțiuni de control sanitar la instalațiile centrale de alimentare cu apă potabilă, iar pentru deficiențele constatate au fost aplicate următoarele sancțiuni sanitare: 3 avertismente si 5 sancțiuni contravenționale în valoare de 13500 lei.
8.2.2 Apa de îmbăiere
Conform metodologiei stabilite pentru realizarea sintezei naționale „ Evaluarea calității apei de îmbăiere”, în anul 2011 Direcția de [NUME_REDACTAT] Gorj nu a identificat zone naturale de îmbăiere cu caracteristicile stabilite prin H.G.nr. 459/2002 și H.G.nr.88/2004, pentru realizarea activității de monitorizare a acestor obiective.
Efectele gestionării deseurilor asupra stării de sănătate a populației
În cadrul [NUME_REDACTAT] de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viată și muncă, Serviciul de [NUME_REDACTAT] a realizat activitatea de colectare, centralizare și raportare trimestrială la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] București a datelor statistice referitoare la gestionarea deșeurilor medicale în unitățile spitalicești care funcționează în județul Gorj.
In cadrul celor 269 acțiuni de verificare și control efectuate în unitățile sanitare cu paturi, Serviciul de Control în [NUME_REDACTAT] a făcut recomandările necesare pentru respectarea legislației referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.
Pentru reducerea factorilor de disconfort ( miros,zgomot, vectori, etc.) și a riscurilor
pentru sănătatea comunitară( apariția dermatozelor,bolilor digestive, parazitozelor,
etc.), managementul serviciilor de salubritate trebuie să fie bazat pe o bună
organizare, o dotare și o finanțare corespunzătoare, iar funcționarea acestor servicii să
se realizeze respectând legislația referitoare la gestionarea diferitelor categorii de
deșeuri.
Pesticidele și efectul substanțelor chimice in mediu
În cursul anului 2012, în județul Gorj unitățile spitalicești nu au înregistrat și nu au raportat la DSP Gorj cazuri de intoxicații acute neprofesionale cu pesticide.
Pentru prevenirea acestor situații se recomandă o bună educație sanitară, cu respectarea normelor de utilizare a produsului și de protecție pentru utilizatori.
Pesticidele organo-clorurate și organo –fosforice utilizate necorespunzător în agricultură în operațiunile de dezinsecție și de deratizare se pot concentra în diverse produse alimentare și în organismul uman. Pentru prevenirea impactului negativ asupra sănătății umane, recomandările vizează raționalizarea utilizării pesticidelor prin folosirea acestora în cantități strict necesare și în momentele cele mai prielnice, evitarea substanțelor greu biodegradabile și asocierea lor cu mijloacele biologice de combatere a dăunatorilor agricoli, etc.
Mediul și sănătatea –perspective
Activitățile economice desfășurate pe teritoriul județului Gorj, repectiv extracția cărbunelui,
țițeiului și a gazelor naturale, producerea energiei electrice prin termocentrale etc., pot
prezenta riscuri pentru sănătatea comunităților învecinate prin poluarea factorilor de
mediu, situație care generează factori de disconfort, apariția îmbolnăvirilor sau agravarea
afecțiunilor existente.
Programele demarate pentru reducerea , până la eliminare , a noxelor la locul de muncă și
Înmediul înconjurător trebuie finalizate conform legislației naționale, pentru asigurarea unui
climat sanogen la locul de muncă și a unui mediu sănătos de viață pentru comunitate.
8.6. Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător, este determinată de prezența în sol, aer, apă, vegetație, organisme animale, precum și în om a substanțelor radioactive de origine terestră. La aceasta se adaugă radionuclizii cosmogeni formați prin interacțiunea radiației cosmice cu diferite elemente chimice din structura atmosferei.
[NUME_REDACTAT] există un fond natural de radiații global datorat surselor de iradiere naturală, care este suportat de organismele vii datorită adaptării dobândite de-a lungul timpului. Pe lângă sursele naturale de radiații, omul modifică continuu, prin activitatea economică, sursele naturale de radiații, în sensul că el poate produce acumularea acestora în anumite locuri. Omul creează astfel o radioactivitate suplimentară. La acest fond natural de radiații se adaugă radiațiile provenite de la sursele antropice de poluare radioactivă.
APM Gorj deține o Stație automată de monitorizare a radioactivității din cadrul S.N.A.A.R.M., începând cu anul 2007 și furnizată de firma UIT GmbH Dresden prin [NUME_REDACTAT] 2003/005.551.04.11.01 – lot 1 – ”Achiziție de echipamente necesare implementării unui sistem adecvat de monitorizare și raportare a radioactivității mediului”, stație ce măsoară automat debitul dozei gamma absorbită în aer în zona orașului Tg.Jiu cu o frecvență de 60 minute cât și principalii parametri meteorologici: presiune atmosferică, temperatura aerului, viteza și direcția vântului, umiditatea relativă a aerului, precipitații. Datele furnizate se transmit automat către Laboratorul de [NUME_REDACTAT](LRM) din cadrul [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT](ANPM) – București.
[NUME_REDACTAT] de Avertizare/Alarmare pentru [NUME_REDACTAT] (S.N.A.A.R.M.) face parte din R.N.S.R.M. și cuprinde în prezent 88 stații automate de monitorizare a debitului dozei gama în aer și 5 stații automate de monitorizare a radioactivității apei. Stațiile automate locale sunt concepute să permită funcționarea și monitorizarea radioactivității mediului în zonele în care au fost montate, într-o manieră continuă, fără necesitatea intervenției umane (operare automată), în condițiile de mediu existente în regiunile de amplasare. S.N.A.A.R.M. este coordonat de la un centru de comandă aflat în cadrul Laboratorul de Radioactivitate, ANPM.
[NUME_REDACTAT] de Supraveghere a [NUME_REDACTAT] (R.N.S.R.M.) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul Romaniei, aflată în subordinea [NUME_REDACTAT] și Padurilor.
R.N.S.R.M. a fost înființată în anul 1962 și constituie o componentă specializată a sistemului național de radioprotecție, care realizeaza supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecția mediului și asigură îndeplinirea responsabilităților M.M.P. privind detectarea unor niveluri crescute de radioactivitate, avertizarea și alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului.
R.N.S.R.M. funcționează cu un număr de 37 de Stații de Supraveghere a [NUME_REDACTAT] din cadrul Agențiilor pentru [NUME_REDACTAT]. Coordonarea științifică, tehnică și metodologică a R.N.S.R.M. este asigurată de [NUME_REDACTAT] de Referință pentru Radioactivitate (L.R.) din cadrul A.N.P.M..
În cursul anului 2012 valorile înregistrate de laboratorul APM Gorj la Stația automată de monitorizare a radioactivității din cadrul S.N.A.A.R.M. s-au încadrat în limitele de variație ale fondului natural.
8.6.1. Monitorizarea radioactivității apei potabile conform Legii nr. 458/2002
In anul 2012, monitorizarea apei potabile la instalația de apă a municipiului Tg-Jiu a evidențiat faptul că apa furnizată în rețeaua de distributie, analizată în laboratorul DSP Gorj a corespuns parametrilor de radioactivitate „ activitatea alfa globală „ si „ activitatea beta globală „.
8.7. Poluarea fonică și sănătatea
Zgomotul este definit ca un sunet nedorit, supărător. Efectul cel mai obișnuit asupra omului este stimularea reacției de iritare. Influența zgomotului asupra organismului depinde de mai mulți factori:
mărimea zgomotului, considerând frecvența, intensitatea, timpul de acțiune și caracteristicile (continuu, pulsatoriu, accidental);
caracteristicile distribuției zgomotului de fond existent în afara celui perturbator.
organism: vîrsta, starea fizică, sensibilitatea individuală, obișnuința;
mediul de propagare: dimensiunea spațiului (închis, înafară, configurația terenului, structura arhitecturală).
pierderea sau diminuarea auzului.
Frecvența pentru domeniul audibil este cuprinsă între 20 Hz și 20 kHz. Sensibilitatea maximă a urechii omenești este pentru frecvențe în intervalul 2.000 ÷ 5.000 Hz. În afara acestui domeniu, nivelul pragului de audibilitate crește rapid pentru frecvențele joase, cât și pentru cele mai înalte. Astfel, domeniul dinamic maxim al auzului uman este mai mare de 120 dB, întinzîndu-se de la zero dB la 120 -130 dB – pragul de iritare al urechii mijlocii și 140 dB – pragul de durere. Nu trebuie uitat faptul că, omul are o capacitate individuală de a auzi, capacitate care variază și se diminuează în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, în special pentru frecvențele înalte. Spre comparație, în conversații se atinge nivelul de 60 dB, iar o orchestră puternică sau un concert ating 80 – 90 dB. Ca atare, acțiunea zgomotului asupra organismului funcție de limitele în dB se împart în: zona liniștită (de la 0 la 30 dB), zona efectelor psihice (de la 30 la 60 dB), zona efectelor fiziologice (de la 60 la 90 dB), zona efectelor patologice (de la 90 la 120 dB).
Zgomotul ambiental mărit poate să provoace modificări în echilibrul fiziologic al organismului; simptomul general este o senzație de oboseală, de slăbiciune. Tulburările pot duce la amețeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mâncare, anemie. Zgomotul poate să producă tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenției, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor. În concluzie, zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sănătății noastre, precum perturbări ale somnului, vorbirii și o stare generală proastă. Expunerea îndelungată la zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare.
Sursele principale de zgomot în mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian și activitățile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor. Activitățile specifice din sectorul construcțiilor, activitățile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri și autovehicule) precum și cele din sectorul specific de consum și de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieții de zi cu zi a unei societăți umane.
În județul Gorj, în anul 2012 s-au efectuat un număr de 579 determinări sonometrice în zonele Tg-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Bîrsești, Fărcășești, Lupoaia, Bălănești, Iezureni, Bustuchin, Timișeni, după cum urmează:
la limita unor zone funcționale ale agenților economici;
la exteriorul locuințelor cetățenilor;
la bordura trotuarului pe străzi de diferite categorii;
Determinările au fost efectuate în scopul monitorizării nivelului de zgomot în vecinătatea incintelor industriale, la solicitărea operatorilor economici sau a persoanelor fizice, la sesizarea cetățenilor, la solicitarea Gărzii de Mediu precum și a celui datorat traficului rutier.
Din totalul de 579 determinări efectuate în cursul anului 2012, 450 determinări au fost efectuate pentru monitorizare, 115 determinări ca urmare a solicitărilor persoanelor fizice și operatorilor economici (pentru care s-au perceput tarife conform Ordinului 890/2009), 6 determinări la solicitarea GNM-CJ Gorj și 8 determinări ca urmare a sesizării cetățenilor.
În tabelul anexat este prezentată situația centralizată a determinărilor sonometrice efectuate în cursul anului 2012.
S-a înregistrat un număr de 26 depășiri ale limitei de zgomot admise (65dB(A)) la limita zonelor funcționale ale incintelor industriale . Cele mai ridicate valori au fost înregistrate la limita vestică a carierei de cărbune aparținând E.C. Roșia cu o maximă de 69,1 dB(A) și la limita vestică a zonei funcționale a S.E. Rovinari – 68,2 dB(A).
S-a înregistrat un număr de 82 depășiri ale limitei de zgomot admise (50dB(A)) la exteriorul locuințelor situate în imediata vecinătate a unor zone industriale din mediul urban și rural. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în zona Rogojelu în apropierea [NUME_REDACTAT] (stație desulfurare) – 68,6 dB(A), și în vecinatatea benzilor de transport cărbune aparținând E.C.Roșia – 58,1 dB(A) .
S-a înregistrat un număr de 33 depășiri ale limitei de zgomot admise (70dB(A)) la bordura trotuarului pe străzi de categoria a II-a, cea mai ridicată valoare măsurată fiind în zona intersecției [NUME_REDACTAT] din Tg-Jiu, 75,7 dB(A).
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] București, a realizat sinteza națională „ Evaluarea și supravegherea stării de sănătate a populației expuse la zgomotul urban”, care, conform metodologiei s-a derulat numai in localitățile urbane mari , cu o populație de peste 100000 de locuitori ( județul Gorj nu s-a încadrat in prevederile metodologiei sintezei naționale).
În scopul protejării sănătății comunitare, administrațiile publice locale trebuie sa stabilească programele urbanistice complexe, care sa vizeze in special reducerea ,pana la eliminare, a nivelului de zgomot pentru zonele de locuit.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Starea Mediului In Judetul Gorj (ID: 2068)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.