Starea Ecologica a Apelor de Suprafata Si Subterane In Raionul Cimislia Si Ameliorarea Lor

Agronomie

Starea Ecologica a Apelor de Suprafata Si Subterane In Raionul Cimislia Si Ameliorarea Lor

Byadmin ianuarie 1, 2024

ANEXE

[NUME_REDACTAT] 2013

Anexa 1

BIBLIOGRAFIE

Monografii, manuale, literatură de specialitate

Anuarul IES 2011. Protecția mediului în R. Moldova. Chișinău: [NUME_REDACTAT] de Stat, 2012. 125 p.

Anuar. Calitatea factorilor de mediu și activitatea [NUME_REDACTAT] de Stat. Chișinău: [NUME_REDACTAT] de Stat, 2001. 128 p.

Anuarul statistic al [NUME_REDACTAT], 2002. [NUME_REDACTAT] și Sociologie al [NUME_REDACTAT]. Chișinău: “CRIO”, 2002. 525 p.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] -2012. Chișinău: [NUME_REDACTAT] de Stat, 2013. 186 p.

BAVARU, A.; BUTNARU, G.; GODEANU, S. Biodiversitatea și ocrotirea naturii. Bucuresti: Albatros, 2007. 500 p.

BROWN, L.; FLAVIN, CH.; FRENCH, H. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii. Bucuresti: Tehnica, 2000. 518 p.

BOTNARIUC, C.; VĂDINEANU, A. Ecologie. București: Didactică și Pedagogică, 1982. 264 p.

Bucur, T. Tehnologii ecologice de protecție a mediului. Sibiu: Universitatea „[NUME_REDACTAT]”, 2002. 118 p.

Curteran-Bănăduc A. Degradarea și protecția mediului, Sibiu: [NUME_REDACTAT], 2005. 268 p.

FLOREA, Luiza. Protecția mediului. Galați: Dunărea de Jos, 2002. 214 p.

GISTESCU, P. [NUME_REDACTAT]. București: Sport-Turism, 1990. 264 p.

Influienta modificarilor geo-climatice globale și regionale asupra dezvoltării durabile. Bucuresti: IWRM, 2009. 124 p.

Ionescu, C. Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001. București: Economică, 2000, 164 p.

MARINESCU, D. Tratat de dreptul mediului. București: [NUME_REDACTAT], 2003. 248 p.

Negrei, C. Instrumente și metode în managementul mediului. București: Economică, 1999. 167 p.

SÎRBU I.; BENEDEK, A.M., Ecologie practică. Sibiu: [NUME_REDACTAT] Blaga, 2004. 220 p.

TUFESCU, V.; TUFESCU, M. Ecologia și activitatea umana. Bucuresti: Albatros, 1981. 432 p.

Surdeanu, V. Geografia terenurilor degradate. Alunecările de teren. Cluj-Napoca: [NUME_REDACTAT] Clujeană, 1998. 240 p.

Tufescu, V. Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată. București: Academiei, 1966. 142 p.

Surse internet

http://www.revista-ferma.ro/articole-managementul-fermei/poluarea-de-tip-intradomestic-in-mediul-rural.html

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-mediului-nconjurtor245119511.php

http://www.mapl.gov.md/regionview.php?=ro&midc=60&idc=23

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI STAREA MEDIULUI ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

Așezarea geografică a raionului [NUME_REDACTAT] factorilor de mediu în raionul Cimișlia

CAPITOLUL II. ANALIZA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

2.1 Starea calității apelor în localitățile raionului

2.2. Potențiali poluatori al apelor de suprafață și subterane

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI STAREA MEDIULUI ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

Așezarea geografică a raionului [NUME_REDACTAT] factorilor de mediu în raionul Cimișlia

CAPITOLUL II. ANALIZA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

2.1 Starea calității apelor în localitățile raionului

2.2. Potențiali poluatori al apelor de suprafață și subterane

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

În urma modificărilor realizate de către om asupra mediului, a aparut necesitatea de a studia interacțiunea dintre ființele vii și mediul înconjurător. La început ecologia se baza pe fundamente pur biologice, căpătînd treptat și caracter ingineresc, dezvoltîndu-se în interacțiune cu toate domeniile științei și identificînd soluții pentru protecția mediului în toate ramurile de activitate umană care generează substanțe poluante pentru mediul înconjurător.

Dezvoltarea durabilă a mediului este orientată spre eliminarea poluării, îmbunătățirea calității resurselor de apă, a aerului și solului, protejarea sănătății, siguranța și bunăstarea populației [2, p. 43].

Actualitatea temei. Avantajele și dezavantajele progresului tehnic cer un studiu minuțios pentru a ajunge la conluzii pozitive sau negative în vederea aprecierii situației ecologice la momentul actual.

Astăzi putem constata că omul continuă prin activitățile sale să poluieze mediul înconjurător, iar acțiunile de prevenire a poluării și de combatere a acesteia se dovedesc a fi insuficiente.

Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului. Aceste elemente de bază ale vieții omenești se pare ca sunt și cele mai afectate de acțiunile iresponsabile ale ființei omenești [2, p.12].

Din cuprinsul definiției se poate constata clar că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activității mai ales social – economice a acestuia.

La nivelul raionului Cimișlia se întreprind măsuri de protecție a mediului încadrate în lucrările de conducere a Primăriei, Consiliului raional Cimișlia și a fiecărui agent economic care afectează starea mediului în raion.

În lucrarea dată voi examina toți factorii ce provoacă poluarea mediului înconjurător în cadrul raionului Cimișlia și măsurile care sunt luate de către autoritățile locale pentru redresarea mediului înconjurător.

Lucrarea dată prezintă o caracteristică ecologică a raionului, starea factorilor de mediu și în special al factorului apă din cadrul raionului, pentru a cunoaște situația și a putea planifica diferite acțiuni de ameliorarea a apelor de suprafață și subterane. Planificarea acțiunilor de mediu la nivel local trebuie să fie complementară planurilor de dezvoltare regională, și națională.

Scopul lucrării este de a prezenta din punct de vedere ecologic raionul Cimișlia și localitățile acestuia și în deosebi a apelor de suprafață și subterane;

evaluarea stării ecologice actuale ale localităților raionului Cimișlia;

evaluarea potențialului de poluare a apelor raionului;

elaborarea concluziilor și înaintarea propunerilor practice pentru ameliorarea apelor de suprafață și subterane a raionului.

Lucrarea este alcătuită din: introducere, două capitole, și două subcapitole, concluzii și propuneri practice.

CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI STAREA MEDIULUI ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

Așezarea geografică a raionului [NUME_REDACTAT] Cimișlia este situat în partea sudică a [NUME_REDACTAT], în raionul Cimișlia pe malurile râului Cogâlnic, la o distanță de 68 km de capitala Chișinău, la intersecția drumurilor de importanță republicană: Chișinău – Bolgrad, Chișinău – Giurgiulești, Tiraspol – Leova, aflându-se la o distanță de 30 km de Comrat, 57 km de Căușeni, 35 km de Hîncești, 28 km de Basarabeasca și 52 km de Leova. Suprafața totală este de 92283 ha. Populația raionului Cimișlia constituie 60,9 mii locuitori, din care:

populația urbană -12,9 mii,

populația rurală – 48,0 mii persoane.

[NUME_REDACTAT] are în total 39 localități, inclusiv orașul Cimișlia și 38 sate.

În structura teritorial-administrativă sînt 23 primării. Suprafața urbană a orașului este de 208,4 ha, suprafața administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinație agricolă (livezi, vii, pământ arabil) [6, p.12].

În raion sunt înregistrați în total 10856 agenți economici. Ponderea terenurilor agricole constituie 55 000 ha din suprafața totală de teren. Pămîntul arabil ocupă 45575 ha din suprafața totală a terenurilor agricole, plantațiile de livezi – 2298 ha, viile ocupă 6436 ha, pășunile – 11897 ha, altele – 10762 ha.

În raionul Cimișlia funcționează: 1 spital cu fondul general de 200 paturi; 1 centru al medicilor de familie, în componența căruia sînt 14 oficii ale medicilor de familie, 6 centre de sănătate, 16 puncte medicale, În domeniul ocrotirii sănătății populației din raionul Cimișlia își desfășoară activitatea 65 medici, 217 personal mediu asistenței medicale, 115 personal sanitar și auxiliar [5, p.29].

[NUME_REDACTAT] este centrul principal urban al acestui raion. Fondul funciar al orașului Cimișlia este destul de mare și constituie 11.920 ha datorită faptului că în componența orașului intră câteva sate. Tot din acest motiv în structura lui prevalează eminent terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al orașului este format din suprafața |râului Cogâlnic, care intersectează orașul, și iazuri cu o suprafață totală de 134,4 ha.

În oraș sunt peste 1.000 de agenți economici dintre care cei mai mulți sunt gospodării țărănești– 512. Aceasta se datorează faptului că orașul dispune de o suprafață mare de teren agricol, comparativ cu alte orașe similare. În oraș mai activează 320 de întreprinderi individuale, 24 de societăți pe acțiuni, 107 societăți cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de stat, precum și alte tipuri de antreprenori. Economia locală este reprezentată preponderent prin complexul agroindustrial cu o rețea bine dezvoltată a industriei de prelucrare a producției agricole. Sectorul industrial este reprezentat de industria alimentară din produse animaliere, legume, pomicole, viticole, de panificație și produse lactate. Principalii agenți economici sunt agrofirma „Cimișlia” S.A. care dispune de o capacitate de prelucrare a strugurilor în volum de circa 53 mii tone pe sezon. În componența agrofirmei intră 2 fabrici de vin cu capacități de 40 și, respectiv, 10 mii tone cu două secții moderne pentru îmbutelierea vinului [4, p.59].

Rețeaua hidrografîcă a raionului Cimișlia este formată din 3 rîuri mijlocii, rîul. Cogîlnic cu lung. de 35, 5 km , rîul Ialpug cu lung. de 38, 5 km , rîul Schinoasa cu lung. de 27, 8 km și 4 rîulețe mici cum sunt Lunguța cu lung de 7, 0 km, Gălbenița cu lung. de 6, 9 km, Schinoasa mică cu lung. de 8, 6 km și afluentul rîului Ialpug cu lung . de 16, 0 km care traversează raionul Cimișlia de la nord la sud cu o lungime totală de 140, 3 km.

Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil și factori de fertilitate fiind în dependență de factorii meteo-climatici, decisivi în pedogeneza și de roca mamă. Grosimea acestor soluri variază între 2,0 și 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditații, solurile din zona au un pH în general neutru cuprins între 6,5 – 7. Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate și alterate a diferitelor formațiuni cristaline, roci magmatice și roci sedimentare.

În anul curent în folosință permanentă, diferitor întreprinderi și organizații, persoane fizice au fost atribuite 5,50 ha terenuri în scopuri neagricole pentru construcția diferitor obiecte de producție și social culturale. În urma efectuării lucrărilor de construcție au fost decopertat stratul fertil în volum de 0. 3 mii m3. La situația din 1 ianuarie 2013 în grămezi, pe raion este depozitat stratul fertil de sol în volum de 100, 7 mii metri cubi [6, p.54].

Tabelul 1.

Atribuirea terenurilor în folosință permanentă diferitor întreprinderi și organizații în scopuri neagricole, ha (starea la 01. 01. 2013) [8, p.68].

Pe parcursul acestui an pentru protecția solurilor și anume construcția obiectelor hidrotehnice antiierozionale au fost folosite investiții capitale din bugetul de Stat în valoare de 500 000 lei. Aceste surse financiare au fost folosite la construcția iazului antierozional pe teritoriul primăriei comunei Hîrtop și Selemet [6, p.117].

1.2. Starea factorilor de mediu în raionul [NUME_REDACTAT] sporirea fertilității solului în anul curent au fost introduse îngrașaminte organice în cantitate de 1 674 t sub culturi agricole, ceia ce constituie 10. 8 t / ha , iar îngrașăminte minerale au fost aplicate sub culturi agricole 4 919 kentale ceia ce constituie 23, 91 kg/ha (Tabelul 2).

Tabelul 2.

Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice în raionul Cimișlia în decursul anului 2013 [6, p.119].

Principalele surse de poluare a solului sunt deșeurile de construcție, de producție, menajere, dejecțile animaliere și apele reziduale. Situația cea mai critică este creată în unele localități cum ar fi orașul Cimișlia, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Maximeni, Selemet, [NUME_REDACTAT], Sagaidac, Cenac, [NUME_REDACTAT]. În aceste localități gunoiul se depozitează de-a lungul drumurilor, în albia rîurilor, rîpi, spații verzi și fondul forestier (Tabelul 3).

De catre [NUME_REDACTAT] Cimișlia pe parcursul anului curent, pentru nerespectarea modului stabilit de depozitare a deșeurilor, la raspunderea administrativă au fost sancționați 52 persoane fizice. Suma amenzilor aplicate a constituit 24 200 lei și achitată în valoare de 11 300 lei, în termen de 72 ore [12, p.78].

Conform art. 118 din [NUME_REDACTAT] al R. Moldova, pentru încălcarea modului stabilit de pașunat degradarea pășunilor și crearea condițiilor nefavorabile de sporire a productivității pășunilor la raspundere administrativă a fost tras cetateanul satului [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], suma amenzei aplicate a constituit 400 lei dintre care au fost încasați 200 lei.

Pentru arderea miriștii pe o suprafață de 1.25 ha. ce direct a contribuit la procesele de degradarea solurilor, au fost trași la răspunderea administrativă persoanele [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] din localitatea Hîrtop, cărora le-a fost aplicată o amendă în sumă de 800 lei. Benevol a fost achitat și prejudiciul în valoare de 600 lei [12, p. 45].

Tabelul 3.

Suprafața terenurilor deteriorate și erodate în localitățile raionului Cimișlia, ha

(starea la 01. 01. 2013) [5, p.13]

Protecția resurselor minerale. Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispunem.

[NUME_REDACTAT] dispune de resurse naturale cum ar fi nisipul, argila, ape subterane și resurse ale fondului forestier. Pe teritoriul raionului Cimișlia sunt exploatate două cariere cu zăcămînt nisip, gestionate de S.A. „[NUME_REDACTAT], s. Batîr și Întreprinderea „[NUME_REDACTAT]”, din s. Selemet suprafața totală a ambelor carieri constituind 11. 38 ha.

O problemă care persistă în raionul Cimișlia sunt excavațile miniere exploatate ilicit nu dispun de materialele tehnice juridice (problema dată este reflectată în tabelul 10). În urma controalelor și raidurilor efectuate în acest an, la răspundere administrativă în baza art. 119 a [NUME_REDACTAT] al R. Moldova, pentru extragerea neautorizată a nisipului au fost trași la răspundere administrativă cetățenii: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], iar materialele pe aceste cazuri au fost expediate Agenției pentru Geologie și [NUME_REDACTAT] pentru luarea măsurilor de sancționare [6, p.58].

Tabelul 4.

Inventarierea și controlul excavațiilor (carierilor) neautorizate [6, p.112]

În orașul Cimișlia activiază întreprinderea SRL „Cogîlnic„ care are ca gen de activitate îmbutilierea apei minerale din sonda nr. 1094.

Tabelul 5.

Întreprinderi miniere (mine și cariere) existente [6, p.158]

Tabelul 6.

Îmbutelierea apelor minerale [5, p.146]

În raionul Cimișlia sunt 67 de agenți economici, care au activități cu efecte negative asupra mediului. Acestea, anual achită pentru poluare pentru a întreprinde activități industriale. Din nr. total de 67 de plătitori la compartimentul plata pentru devărsărilor de poluanți nu au achitat plata 2 agenți echonomici , dintre care II „[NUME_REDACTAT]" -plecată peste hotare , SC „Gusti-Lux" debitor de plată. Înterprinderile ce sunt obligate să achite pentru devărsările de poluanți în mediul înconjurator sunt incluși în tabelul 7.

Tabelul 7.

Plata pentru devărsările de poluanți [5, p.116].

Pe parcursul anului inspectorii [NUME_REDACTAT] Cimișlia au mers la 45 de întreprinderi și obiecte, care pot prezenta pericol pentru resursele acvatice și pot influența negativ asupra calității lor. În adresa acestor întreprinderi au fost întocmite acte de control cu indicarea prescripțiilor obligatorii de lichidare a neajunsurilor stabilite.

Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor și substanțelor chimice.

În cadrul tuturor localitaților raionului Cimișlia au fost amplasate și functionează 34 de rampe pentru depozitarea deșeurilor menagere și de producție. De către administrația publică locală din toate localitățile, toate rampele au fost amplasate fără proiect de execuție și de aceea la moment nici una nu corespunde cerințelor sanitaro-ecologice.

Necătînd la aceasta administrația publică locală din cadrul tuturor primăriilor depun eforturi mari pentru a păstra într-o stare bună aceste rampe. Însa din lipsa surselor financiare, conducerea primăriilor nu sunt în stare să întreprindă toate măsurile pentru întreținerea acestor depozite într-o stare bună.

Pe parcursul anului 2012 lucrari de amenajare a depozitelor au fost petrecute în primăriile: Albina, Ciucur-Mingir, Cenac, Hîrtop, Troițcoe. La moment din 34 de rapme de depozitare a deșeurilor numai 11 rampe dispun de Autorizație sanitară de funcționare din localitățile: Mereni, Porumbrei, Albina, Cenac, Ciucur-Mingir, Lipoveni, Ecaterinovca, Ialpujeni [8, p.17].

În localitățile unde rampele nu dispun de Autorizație sanitară, nu corespund normelor sanitaro-ecologice, rampele nu au dig, lipsesc panourile de informare, nu sunt plantați arbori pentru formarea fîșiilor forestiere de protecție. Practic la aceste rampe nu se duce evidența strictă de depozitare a deșeurilor, cu excepția depozitului din orașul Cimișlia, care este gestionat de I. M. „[NUME_REDACTAT] Cimișlia".

Din lipsa tehnicii necesare care ar trebui sa fie la fiecare rampă, ar trebui să se petreacă lucrări de amenajare, acest neajuns provoacă depozitarea deșeurilor în afara perimetrelor admisibile. Această acțiune negativă duce la creșterea suprafețelor de terenuri poluate cu deșeuri și mărirea suprefețelor ocupate de deșeuri. Aceste neajunsuri sunt depistate la rampele din localitățile: Topal, Maximeni, Batîr, Porumbrei, Gura-Galbenă. În toate localitățile raionului cu excepția orașului Cimișlia nu sunt numiți gestionarii depozitelor, care va avea grijă de amenajarea depozitelor, nu sunt numite persoane responsabile pentru efectuarea evidenței de depozitare și amenajare a gunoiștelor.

În anul 2012 a început implementarea proiectului „[NUME_REDACTAT]-IEVP Est" în comun cu oficiul [NUME_REDACTAT] Mediului. Conform acestui proiect au fost luate la evidență toate depozitele, atît cele autorizate cît și cele stihiinice. Însă, lucrările de implimentare a acestui proiect decurg destul de lent. Conform acestui proiect numai pentru or. Cimișlia a fost procurată tehnica necesară pentru colectarea separată (99 de containere dintre care 64 cu volumul de l, l t., 18 containere cu volumul de 0, 64 t. și 18 containere de plastic ) [15, p.13].

Au fost construite 30 de platforme în diferite locuri, pe diferite străzi a orașului. Sper că în vara anului 2013 acest priect de evacuare a deșeurilor va funcționa în ritm normal și în orașul Cimișlia.

La un nivel suficient au fost petrecute lucrările de salubrizare în cadrul primăriilor: Albina, Valea-Perjii, Cenac, Satul-Nou, or. Cimișlia. În aceste localități au fost alocate surse financiare pentru amenajarea gunoiștelor și primirea [NUME_REDACTAT]. Au fost petrecute lucrări de amenajare a drumurilor prin sate, s-au petrecut lucrări de curățare și amenajare a fîntîinilor de mină.

În cadrul tuturor primăriilor au fost efectuate totalizările concursului „Cea mai verde, mai salubră și mai amenajată localitate" iar rezultatele au fost transmise comisiei raionale pentru verificarea lor și determinarea cîștigătorului. Comisia raională a decernat primul loc primariei comunei Albina, locul doi primariei Valea-Perjii, și locul trei primariei Satu-Nou.

Acest eveniment a fost mediatizat pe larg în cadrul diferitor emisiuni TV, Radio, articole în presa locală. Astfel prin intermediul televiziunii locale „PRO Media" s-au organizat diferite emisiuni de orientare ecologică.

Foarte bine au activat elevii școlilor din satele Cenac, Cimișlia, Hirtop, Selemet în acțiunea de salubrizare a localităților.

Au fost supuse curățirii – 61, 2 ha. terenuri publice – 9, 7 ha. și spații verzi – 6,7 ha. spații de protecție.

Pe tot parcursul anului 2013 inspectorii I. E. Cimișlia împreună cu administrația publică locală au fost oraganizate și petrecute întîlniri cu cetățenii referitor la formarea serviciilor de colectare și evacuare colectivă a deșeurilor.

De asemenea, de catre inspectorii I. E. Cimislia au fost oraganizate acțiuni de control în majoritatea localităților raionului. În urma acestor controale au fost întocmite 51 de acte de control cu indicarea prescripțiilor obligatorii de lichidare și întocmite 52 de procese-verbale pentru persoane fizice și juridice, în urma cărora au fost înaintate amenzi în mărime de 24, 200 lei și achitate în timp de 72 ore 10, 900 lei [6, p.127].

Mai multe procese verbale au fost înaintate instanței de judecată pentru dublarea sumei amenzii, 2 procese-verbale au fost remise comisiei administrative a primariei Cimișlia.

E de menționat faptul că pe tot parcursul perioadei de salubrizare I. E. Cimișlia a avut o conlucrare bună atît cu administrația publică locală din localitile: Troițcoe, Batîr, Gradiște, Gura-Glabenă cît și cu inspectorii organelor: Cadrul raionului Cimișlia, în urma activităților întreprinderilor se formează cantități remarcabile de deșeuri de producție. Cele mai multe cantități de deșeuri se estimează la complexele zootehnice.

La nivelul raionului Cimișlia, sunt asimilate și aprobate, în sistem de cultură ecologică și activități cu profil zootehnic, precum și culturi legumicole.

La baza producției ecologice stă ideea că principala cauză a degradării calității biologice a produselor constă în intervenția necorespunzătoare a omului la diferite niveluri structurale ale biosferei, iar cele mai grave efecte asupra omului rezultă din cumulul de greșeli privind solul, plantele și animalele [11, p. 44].

Agricultura ecologică pune un accent deosebit pe calitatea naturală a produselor, aspectele cantitative și productivitatea fiind pe un plan periferic. După conturarea noilor principii, nu au întârziat să apară firme specializate, care oferă produse etichetate ecologic. În cadrul raionlui activează 3 comlexe de creștere a păsărilor, aceste sunt: SRL „Axedum" din s. Iurievca, S. A. Galinula" s. Gura-Galbena și „Intervetcom" SRL or. Cimișlia. În ultimii ani au început a fi restabilite fostele ferme din localități ca SRL „Gradișteanu" din s. Gradiște de crestere a porcinelor și SRL „Valea-Viilor" din s. Valea-Perjii la creșterea porcinelor. De asemenea, se întreprind lucrări de restabilire a fostului complex zootehnic S. A. „Micarnes" din s. Mihailovca de creștere a ovinelor.

De asemenea, cu creșterea ovinelor se ocupă două gospodării: AGT „Izvoarele-Lunguței" din s. Cicur-Mingir și SRL „Marienagro"din s. Marienfeld.

Pe parcursul anului de la aceste compexe zootehnice au fost acumulate circa 1983 tone de deșeuri organice, care au fost utilizate ca îngrășăminte organice 1128 tone. La sfarșitul anului în acumulatoare se afla o cantitate de 1005 tone, care vor fî utilizate în anii apropriați.

Face de menționat faptul, că dispun de haznale pentru stocarea deșeurilor organice 4 complexe zootehnice cum este: SRL „Axedum" dispune de 6 haznale cu un volum de 6 mii m. c. unde la moment sînt stocate 150 tone. S.A. „Avicola-Galinula" dispune de 6 haznale betonate cu un volum de 7200 m. c., iar deșeurile sunt utilizate de gospodăriile agricole direct în sol. SRL „Intervetcom" dispune de 3 haznale în care la moment sunt depozitate 200 tone de deșeuri animaliere [3, p.85].

Majoritatea deșeurilor organice de la complexele de creștere a păsărilor sunt utilizate ca îngrășăminte minerale direct în sol.

Gospodăriile mici nu dispun de haznale și de aceea deșeurile organice se depozitează în apropierea gospodăriilor ca pe urmă sa fie evacuate ca îngrășăminte organice.

De la diferite întreprinderi mici care activează pe teritoriul raionului pe parcursul anului, au fost formate diferite cantități de deșeuri de producție. În cadrul tuturor gospodăriilor agricole au fost formate circa 1675 tone de deșeuri de fitotehnie din care o parte au fost folosite ca hrană pentru animale, material pentru încălzire, iar restul au fost întroduse în sol ca îngrășăminte organice [4, p.76].

O cantitate mică de deșeuri a industriei forestiere circa 10 tone au fost utilizate în diferite scopuri casnice. O cantitate importantă de deșeuri de producție este detectată de întreprinderea SRL „Cibacom", (sticla-39, 67 tone, carton-11, 0 tone, pelicula-11, 0 tone, fier uzat – 80, 0 tone, sticla din plastic – 2, 8 tone), care pe urmă sunt transportate la diferite întreprinderi pentru reciclare. Toate deșeurile menajere din localitățile raionului sunt evacuate și depozitate la gunoiștile existente din localități.

În urma activității instituțiilor și întreprinderilor pe parcursul anului 2012 au fost formate diferite cantități de deșeuri periculoase, și anume: deșeuri ce conțin cianură, care sunt stocate la două fabrici de vin cum este Agrofirma „Cimișlia" și S. A. „Vinar-Glia" din s. Fetița în volum de 58, 4 tone, care sunt păstrate conform tuturor cerințelor, iar 39, 0 tone de la Agrofirma „Cimișlia" au fost expediate Întreprinderii S. A. „Alimentarmaș" din or. Chișinău pentru utilizare [6, p.122].

De la statiile petroliere auto pe parcursul anului au fost formate 0, 236 tone de produse petroliere care sunt stocate la întreprinderi în butoaie de metal, din lipsa stației de epurare a bazei petroliere din s. Mihailovca, iar de la stația Peco „Bemol- Retail” deșeurile petroliere se colectează și se expediază la portul maritim „Giurgiulești", conform expertizei ecologice la proiectul de execuție.

La instituțiile medicale în urma activității medicale, pe parcursul lui 2012 au fost formate deșeuri infecțioase – 2129, 51 tone care au fost supuse reciclării prin ardere în cuptoare, la ambele instituții medicale. Tot la aceste instituții medicale au fost formate și deșeuri radioactive în volum de 201 kg, care au fost expediate întreprinderii CP „Entuziast" din or. Chișinău pentru reciclare, conform contractului nr. 16 din 08. 01. 2012.

În cadrul instituțiilor medicale anual se formează deșeuri galvanice, ca lampi bactericide care se acumulează și sunt păstrate în cadrul instituțiilor.

După implementarea proiectului din anul 2005 de la toate depozitele a gospodăriilor agricole, toate pesticidele inutilizabile și interzise au fost colectate și evacuate în afara țării în volum de 100%. La moment gospodăriile agricole nu dispun și nu formează pesticide inutilizabile și interzise.

În cadrul raionului Cimișlia întreprinderi care ar activa la colectarea acumulatoarelor, tuburilor galvanice luminiscente, uzate nu sunt și colecatrea acestor deșeuri are loc de persoane fizice haotic, care apoi sunt realizate la întreprinderi în or. Chișinău, de aceea I. E. Cimișlia nu dispune de date statistice.

Valorificarea deșeurilor. Deșeurile constituie o problemă de strictă actualitate, deoarece încă nu s-a făcut remarcată o îmbunătățire a managementului acestora. Sistemele de organizare a salubrității și dotările tehnice și tehnologice nu au suferit modificări față de anii precedenți. Principiile managementului integrat al deșeurilor nu sunt respectate de către administrațiile publice locale. Depozitarea deșeurilor de tip municipal și asimilabile constituie în continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a deșeurilor de acest tip.

În cadrul raionului Cimișlia pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile activează întreprindera SRL „Cibacom", care anual colectează diferite cantități de diferite deșeuri reciclabile. Pe parcursul anului 2012 această întreprindere a colectat fier uzat-80, 0 t., maculatură -21, 0 t., sticlă-1, 0 t. peliculă-0, 820 tone, recipiente din plastic -3, 228 tone. Totodată pe parcursul anului această întreprindere a realizat spre reciclare numai fier uzat -182 tone. Întreprinderea dată nu dispune de Autorizație pentru colectarea deșeurilor. Diferite gospodării agricole pe parcursul anului au colectat fier uzat-199 tone care a fost expediat întreprinderilor din or. Chișinău [7, p. 28].

Activeaza în or. Cimișlia și I. M. „Servicii publice Cimișlia" care colectează și evacuează deșeurile menajere din cadrul or. Cimișlia la gunoiștea orășănească.

Dupa procesul de privatizare și evacuare a pesticidelor inutilizabile, depozitele pentru păstrarea pesticidelor din toate localitațile au rămas a nimănui, sunt deteriorate și prezintă un pericol foarte mare pentru infestarea solului din apropierea acestor depozite.

La moment numai Agrofirma „Cimișlia" dispune de depozit pentru păstrarea pesticidelor și a altor substanțe chimice. La acest depozit se respectă cerințele sanitare de păstrare, de asemenea întreprinderea dispune de Autorizație sanitară de funcționare cu permis de procurare și utilizare a produselor de uz fitosanitar.

Restul gospodariilor agricole folosec cantități mici de fertilizanți și pesticide,

sunt procurate numai la necesitate și de aceea stocul la sfarșitul anului este minim.

Pe parcursul anului 2012 au fost folosite la tratarea culturilor – 36 998 kg de subsanțe chimice dintre care:

Insecticide – 3467 kg;

Funghicide- 15278 kg;

Ierbicide- 16083 kg;

Preparate pentru tratarea semințelor – 2170 cu care au fost tratate 1182 tone de semințe.

Pe parcursul anului 2012 au fost supuse tratării împotriva bolilor și dăunatorilor – 23 206 ha. de culturi, inclusiv: cu insecticide – 9117 ha. cu ierbicide – 17869 ha.

Dintre care culturi de cîmp și tehnice în total – 8197 ha. ,

inclusiv:

cu insecticide – 2117 ha. cu fungicide – 4278 ha.

Pentru culturi mutianuale, livezi total – 1416 ha., inclusiv:

cu insecticide – 723 ha. cu fungicide – 693 ha.

Vița de vie total – 3549 ha. , inclusiv:

cu insecticide – 2877 ha. cu fungicide – 672ha.

Au fost supuse tratării cu ierbicide – 16 754 ha. de culturi, dintre care culturi de cîmp și tehnice – 16 607 ha., legumicole – 28, 0 ha., vița-de-vie – 120 ha.

În cadrul raionului Cimișlia activează doua întreprinderi care comercializează produse de uz fitosanitar ca S. A. „Servmec" și cooperativa agricolă „Basan-agro" care dispun de încaperi speciale și Autorizatie sanitară de funcționare.

De asemenea, în orașul Cimișlia activează un magazin specializat, SRL „Sanvition" care dispune de licenta cu seria AMP nr. 032129 din 22. 06. 2009, pentru comercializarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților [6, p.35].

Activități de inspectare și măsuri întreprinse.

Pe parcursul anului inspectorii I. E. Cimișlia împreună cu administrația publică locală din diferite localități s-au efectuat diferite controale ecologice în total la 51 de întreprinderi și persoane fizice. În urma acestora au fost întocmite 51 acte de control cu indicația prescripțiilor obligatorii de lichidare a neajunsurilor.

De asemenea, pe parcursul anului au fost întocmite 52 procese verbale dintre care pe art. 154 cu aplicarea unor amenzi în suma de 24200 lei și achitate în timp de 72 ore 10900 lei., 7 procese-verbale au fost remise instanței de judecată cu dublarea sumei de amendă. La 6 procese-verbale hotarîrea de judecată a fost dublarea sumei de amendă, un proces-verbal se gasește în instanța care încă nu a fost examinat [1, p.75].

Două procese-verbale pe art. 181 CCRM au fost remise în adresa comisiei administrative din cadrul primariei or. Cimișlia.

Pe parcursul anului au fost întocmite procese-verbale pe persoane juridice cu funcții de răspundere. Așadar agrofirma „Cimișlia" pentru încălcarea regulilor de gestionare a deșeurilor a fost întocmit procesul verbal pe art. 154 CCRM cu aplicarea unei amenzi în mărime 200 u. c. – 4000 lei și achitate în timp de 72 ore -2000 lei [ 1, p. 96]. Primarului satului Mihailovca dl. [NUME_REDACTAT] pentru neasigurarea colectării și evacuării deșeurilor i s-a întocmit proces verbal pe art. 154 (10) cu aplicarea unei amenzi în mărime de 50 u. c. – 1000 lei și achitate în timp de 72 ore – 500 lei.

De asemenea în timpul efectuării practicii de licență am participat la controale ale [NUME_REDACTAT] la diferite întreprinderi, efectuînd lucrări de inspecție la diferite obiecte .

Aerul pe care îl inspiram este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pamântesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele dăunatoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice, este amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încalzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținînd razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea frigiderelor, detergentilor etc., aceste gaze au ajuns în aer în cantități mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masură ce se ridică, se descompun, și distrug stratul de ozon [17, p.25].

CAPITOLUL II. ANALIZA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE ÎN RAIONUL CIMIȘLIA

2.1 Starea calității apelor în localitățile raionului

Resursele de apă cuprind apele de suprafață și apele subterane.

Apele de suprafață reprezintă principala sursă de asigurare a diferitor necesități ale populației cu apă potabilă.

Poluarea apei are consecințe grave pentru mediul ambiant. Sursele de poluare artificiale ale apei sunt multiple, cel mai frecvent fiind reprezentate de reziduurile comunale, industriale și agrozootehnice.

Rețeaua hidrografîcă a raionului Cimișlia este formată din 3 rîuri mijlocii, rîul. Cogîlnic cu lung. de 35, 5 km, rîul Ialpug cu lung. de 38, 5 km, rîul Schinoasa cu lung. de 27, 8 km și 4 rîulețe mici cum sunt Lunguța cu lung de 7, 0 km, Gălbenița cu lung. de 6, 9 km, Schinoasa mică cu lung. de 8, 6 km și afluentul rîului Ialpug cu lung. de 16, 0 km care traversează raionul Cimișlia de la nord la sud cu o lungime totală de 140, 3 km.

O altă sursă de aprovizionare cu apă o constituie bazinele acvatice la număr de 34 iazuri cu o suprafață 433, 65 h, sonde arteziene la nr. de 153 , și fîntîni de mină la nr. de 2915.

Principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă în cadrul raionului o constituie sondele arteziene la nr. de 153. În prezent sunt supuse exploatării numai 92 de sonde în cadrul tuturor localităților, dintre care 90 sunt cu apă potabilă, iar 2 sonde din Ciucur – Minjir este doar apă tehnică. Dispun de Autorizație specială de folosire a apei numai 42 de sonde, care sunt exploatate de către 22 de beneficiari, unde sunt respectate normele de expoatare a sondelor și corespund cerințelor sanitare ecologice. Un număr mare de sonde și anume 50 sunt exploatate dar nu dispun de autoriyație de folosință specială a apei.

Un număr de 61 sonde nu se exploatează. Acestea sunt sondele de la fostele complexe zootehnice care în urma procesului de privatizare au rămas fară stăpîn și duc la poluarea apelor subterane. Cele mai multe sonde de acest fel se găsesc la primăriile satelor Cenac-4 , Hîrtop-l, Iurievca – 1 , Gura – Galbenă-2 , Selemet- 4, Mihailovca-4, Troițcoe-2 , pentru care este necesar de elaborat proiecte de execuție pentru a fî supuse procedurii de tamponare a acestor sonde.

Sunt exploatate corect sondele în localitățile Mereni, de către Î. I. Cristal- Mereni, Gura-Galbenă de către Î. I. [NUME_REDACTAT] și Î. I. [NUME_REDACTAT], Maximeni de către G. Ț. [NUME_REDACTAT], or. Cimișlia de către S. A Repconcin. În anul 2012 au fost implimentate proiecte cu petrecerea lucrărilor de amenajare a zonelor sanitare și a sistemelor de aprovizionare cu apă în localitățile Zloți, Fetița, Maximeni, Munteni. Bine sunt exploatate sondele la complexele zootehnice SRL „Axidum”, SA. „Avicola-Galinula”, SRL „Intervetcom” unde sondele dispun de autorizație de folosință specială a apei, se duce avidența pimară de captare a apei, într-o stare bună se găsesc zonele sanitare.

În anul 2013 au fost implimentate proiecte cu petrecera lucrărilor de amenajare a zonelor sanitare și a sistemelor de aprovizionare cu apă îlocalitățile Batîr, Albina, Valea-Perjei, Hîrtop. Pe parcursul anului 2013 au primit autorizație de folosință specială a apei 11 beneficiari pentru exploatarea a 26 de sonde.

Un număr mare de întreprinderi gestionează sondele artezene la un nivel scăzut, zonele sanitare nu sunt îngrădite, nu se duce evidența de captare a apei. Aceste sonde se află într-o stare deplorabilă, nu dispun de zonă sanitară fîind abandonate sau lichidate fară respectarea normelor în vigoare. La unele sonde este depășit termenul de expoatare și debitele de apă din sonde nu asigură în întregime necesitățile consumatorilor.

Sondele care se află în proprietatea primăriilor nu întotdeauna se întrețin la nivelul cerințelor sanitaroigienice, nu se investesc mijloace fînanciare pentru reparațiile curente și diagnosticarea tehnică necesară.

Puțurile neexploatate poluează apele subterane prin scurgerile de la suprafață , fapt care înrăutățește calitatea apei utilizată în scopuri potabile. În localitățile unde sondele sunt date în gestiune la agenți economici se simte o atîrnare mai bună atît față de sonde cît și de sistemul de apeduct, într-o stare bună se află turnurile, se duce evidența captării apei.

După perioada de privatizare și transmitere la administrația publică locală, multe sonde nu dispun de pașapoarte tehnice ceea ce duce la tărăgănarea procedurii de primire a autorizației de folosință specială a apei.

La moment în cadrul raionului Cimișlia sonde arteziene în proces de construcție nu sunt.

Cele mai mari surse de apă le constituie bazinele acvatice în număr de 37, cu o suprafață de 433,69 ha, care la moment, o mare parte sunt date în folosinșă separate în număr de 29 de iazuri pentru piscicultură și irigare. Face de menționat că numai 22 de bazine dispun de Titlul de start de folosință separată a apelor din numărul total de 37 de iazuri.

Din diferite motive o parte din bazinele acvatice nu corespund cerințelor ecologice. Aceste neajunsuri sunt: lipsa fișiilor riverane de protecție și prelucrarea terenurilor agricole pînă în apropierea bazinelor acvatice care duce la procesul de înămolire a bazinelor. Acest proces este supus la 23 de bazine și diferă da la 20 – 80% . Acestea sunt bazinele din loc. Ciucur – Mingir, [NUME_REDACTAT], Hîrtop, Javgur, Cimișlia, Coștangalia.

Din lipsa scăzută a precipitațiilor atmosferice din ultimii ani, multe bazine au secat foarte tare de la 20 – 100 %. Aceste sunt bazinele din loc. Satu -Nou, Troețcoe, Suric, Sagaidac, Iurievca, Selemet, Cimișlia, Bogdanova-Veche . în aceste localități după secarea bazinelor acvatice nu este posibilă irigarea culturilor vinicole. În locurile unde cîndva erau bazine acvatice, astăzi se cultivă culturi cerealiere.

In ultimii ani nu se întreprind măsuri pentru plantarea fîșiilor riverale de protecție, atît de administrația publică locală, cît și de deținătorii de bazin, nu se întăresc digurile.

La majoritatea bazinelor sunt deteriorate barajele, nu dispun de material care să micșoreze procesul de spălare a digului de către valurile care se formează pe suprafața apei. Acestea sunt bazinele din localitățile satelor Selemet, Albina, Gura-Galbenă, Porumbrei, Javgur.

Nu la toate bazinele f uncționează evacuatorul de fund, la 15 bazine, iar la 23 de bazine nu fincționează devărsătorul de avarie. Cinci bazine care au fost excavate și amplasate lateral la răul Cogîlnic, din lispa necesităților la moment sunt secate în totalmente deoarece nu se pompează apă în ele. Majoritatea bazinelor au fost excavate de prin anii 1960- 1980, pe tot acest parcurs de timp nu au fost supuse procesului de curățire care și a dus în mare măsură la înămolirea bazinelor. Este necesar de implementat difetite proiecte, de alocat surse fînanciare de la bugetul de stat pentru a fi supuse procesului de curățire și reparație capitală ale barajelor.

În vara anului 2013 după controlul efectuat la bazinele acvatice s-a constatat, că 6 bazine acvatice din localitățile Albina, Porumbrei, Selemet, [NUME_REDACTAT], Iurievca, Javgur, în caz de ploi abundente prezintă pericol de inundație atît a localităților cît și a terenurilor agricole. Acestor primari li s-a întocmit acte de control cu indicarea prescripțiilor obligatorii pentru lichidarea neajunsurilor prin efectuarea lucrărilor de reparație a digurilor și a devărsătorului de avarie.

Pe parcursul anului 2012-2013 au fost excavate 3 bazine acvatice conform proiectelor de execuție în localitățile Batîr, Troiețcoe, Sagaidac cu o suprafață de 2,04 ha.

O sursă importantă de aprovozionare cu apă în localitățile rurale și urbane o reprezintă fîntînile de mină.

În cadrul tuturor localităților au fost forate și există circa 2915 fîntîini printre care la moment sunt amenjate și exploatate 2057. Din motivul că ultimii ani aprovizionarea cetățenilor cu apă potabilă are loc din sondele arteziene multe fîntîni de mină sunt date uitării, nu se petrec lucrări de amenajare. Aceste fîntîni prezintă o sursă importantă de poluare a apelor freatice. Multe fîntîni de mină atît din intravilan cît și din extravilanul localităților pentru cetățeni prazentau un interes mare, se petreceau lucrări de curățire a fîntînilor, lucrări de amenajare , însă în prezent se simte un interes scăzut față de aceste fîntîni.

Tabelul 8.

Starea fîntînilor de mină și izvoarelor

În anul 2013 au fost implimentate 3 proiecte de la FEN pentru amenajarea a trei fîntîni de mină în satul Ialpugeni, Lipoveni și Schinoasa, în sumă de 185,500 mii lei. De asemenea un șir de fîntîni au fost supuse amenajării în localitățile raionului de către cetățeni și persone juridice. Spre ex. în loc. Lipoveni au fost amenajate 2 fîntîni într-un stil arhitectonic nou de către [NUME_REDACTAT] și S.A . „Guvaier”, din mun. Chișinău. De asemenea la ieșirea din or. Cimișlia a fost organizată curățirea și amenajarea unei fîntîni de lîngă traseul Cimișlia- Cenac de către cetățeanul [NUME_REDACTAT].

Fîntînile continuă să înfrumusețeze peisajul rural, să joace un rol important în viața societății noastre. Ca și în trecut ele au rămas un loc de întîlnire a sătenilor, un centru al vieții obștești a satului pe întreg teritoriul raionului Cimișlia.

Raionul este traversat de 3 rîuri mari cu o lungime totală de 101, 3 km și 4 rîulețe mici cu o lungime totală de 48,5 km. Face de menționat o atărnare proastă a cetățenilor din localitățile pe unde traversează aceste rîulețe, deseori se depistează cazuri de depozitare a deșeurilor în apropiera acestor rîulețe, și cazuri de devărsări a apelor reziduale au fost depistate în localitatea [NUME_REDACTAT], Gradiște, Selemet, Lipoveni.

În apropierea podurilor și podețelor la aceste rîuri nu sunt instalate indicatoare cu denumirea rîului sau a rîulețului. Cu părere de rău la toate rîulețele lipsesc fișiile riverane de protecție. Toate rîurețele au aceeași sursă de poluare cum sunt: deșeurile menajere și animaliere depozitate în apropierea rîulețelor, sistemelor de canalizare și stațiilor de purifîcare a apelor reziduale din toate localitățile rurale care provoacă poluarea apelor de suprafață în aceste rîulețe prin scurgerile directe a apelor reziduale.

La toate rîulețele care traversează raionul în perioada de primăvară de către administrația publică locală împreună cu elevii de la școlile din localități s-au petrecut lucrări de curățire a albiilor, de lichidare a gunoiștelor din apropiere. Bine s-au incadrat în acest lucru elevii de la gimnaziile nr. 4 din or. Cimișlia, elevii din [NUME_REDACTAT], Selemet, Cenac mai ales în periada petrecerii acțiunii "Rîu curat de la sat la sat". Rețeaua hidrografîcă a raionului Cimișlia constă de asemenea din 6 izvoare din diferite localități cum sunt Porumbrei, [NUME_REDACTAT], Cimișlia, Mihailovca, Ialpugeni. Majoritatea izvoarelor sunt amenajate într-un stil architectonic nou spre exemplu izvorul Speranța din apropierea satului Porumbrei a fost amenajat cu suportul FEN prin alocarea a 20 mii lei în anul 2009.

Izvorul din apropierea satului [NUME_REDACTAT] este amplasat lîngă traseul național Muncești-Cimișlia care a fost amenajat petru prima dată în anul 1968, acest izvor permanent se află într-o stare bună , se petrec lucrări de amenajare și curățire a acestui îzvor de către Întreprinderea S.A. „Drumuri- Cimișlia”.

In apropierea traseului Cimișlia- Mihailovca se găsește izvorul fară denumire la care au fost alocate surse financiare și amenajat acest izvor într-un stil arhitectonic nou. Lîngă traseul Mihailovca – Căușeni este amplasat un izvor care la moment nu este amenajat. Ar fî de dorit ca administrația publică locala din s. Mihailovca și S.A. „Drumuri- Cimișlia”. să aloce surse financiare pentru amenajarea acestui izvor.

In apropierea or. Cimișlia șî lîngă traseul drumului care duce spre s. Javgur , se află un izvor care la moment este amenajat.

Din păcate majoritatea izvoarelor au fost construite și amplasate lîngă trasee, drumuri publice, la întrăti în localități unde există numeroase surse de poluare a apelor și din acest motiv calitatea apei lasă de dorit. În localitatea Marinfeld cu suportul FEN în anul 2012 a fost amenajate două izvoare într-un stil nou. Procesul de amenjare și curățirea surselor de apă deschise de aprovizionare cu apă este o problemă principală prin schimbarea atitudinii și entalității cetățenilor față de apă.

În anul 2013 în cadrul tuturor primăriilor din r. Cimișlia sunt înregistrați 61 de utilizatori primari de apă dintr care activează numai 51. La sfarșitul anului 2013 dispun de autorizație de folosință specială a apei doar 22 de utilizatori la 42 sonde arteziene.

Pe parcursul anului 2013 din toate sondele artezeine au fost captate circa 1 000 081 m cubi apă care este folosită ca apă menajeră și pentru producere.

Apa care este folosită pentru irigare de către cooperative agricolă Basan-Agro este într-un volum foarte mic și constituie 1200 m. c.

In legătura că sistemele de apeduct sunt cu un termen mare de exploatare și de aceea utilizatorii suportă mari pierderi. Numai în anul 2013 au fost suportate pierderi în volum de 116 395 m. c. Bine sunt exploatate sistemele de apeduct în localitățile : Lipoveni, Mihailovca, Valea-Perjii, Codreni, Zloți, Sagaidac, Albina, Fetița unde pierderile de apă sunt la minimum. În aceste localități au fost implementate proiecte cu renovarea sistemelor de apeduct. În majoritatea localitătilor toți cetățenii instalează apeducte care de asemenea duc la scăderea consumului de apă.

În localitatea Albina a fost implimentat proiectul Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Albina, în sumă de 1164 mii lei, cu suportul de la FEN 740 000 lei, bugetul de stat 179 000 și suportul populației 40 000 lei.

Aprovizionarea cu apă potabilă a populației din s. [NUME_REDACTAT] și canalizare

În sumă de 9300 000, finanțat de FEN și Bugetul de Stat.

În orașul Cimișlia a fost finalizat proiectul Aproviyionarea cartierului Recea cu apă potabilă, iar în localitățile Mereni și Hîrtop au fost petrecute lucrări de reparație a sistemelor de apecuct.

Din volumul total de apă utilizată 1 000 081 m. c. de apă, pentru necesități menajere au fost utilizate 820 164 m. c, pentru producere au fost utilizate 63522 m. c. și numai un utilizator a folosit apapentru irigare în volum de 1200 m. c.

În legatură cu faptul că de mulți ani atît sistemul de canalizare cît și stația de purificare din or. Cimișlia nu activează toate apele reziduale în volum de 66715 m. c. sunt revărsate neepurate în apele de suprafată a rîului Cogîlnic.

Din apele de suprafata (iazuri, rîuri) pentru cultivarea culturilor se folosește un volum foarte mic de apă. Majoritatea apei care este utilizată pentru irigare este captată din rîul Cogîlnic de diferite persoane fizice și 3 agenți economici, cum sunt: SRL „Teles-com" s. Gura-Galbenă, G. T „Vladimer-Zlații", SRL „Comer-Marcher" or. Cimișlia.

De asemenea multe persoane fizice din localitatea Satu-Nou folosesc apa în cantități mici din rîul Schinoasa pentru cultivarea culturilor legumicole.

Conform datelor din Autorizația de folosința specială a apei de captare și utilizare a apei subterane majoritatea utilizatorilor primari de apă se încadrează în limitele primite de la I. S „Direcția bazinelor de gospodărire a apelor".

O altă sursă de aprovizionare cu apă o constituie iazurile cu o suprafață 433, 65 ha, sonde arteziene 153 la nunăr, și fîntînile de mină cu un numă de 2915.

Un număr mare de întreprinderi gestionează sondele arteziene la un nivel scăzut, zonele sanitare nu sunt îngrădite, nu se duce evidența de captare a apei. Aceste sonde se află într-o stare deplorabilă, nu dispun de zonă sanitară fîind abandonate sau lichidate fară respectarea normelor în vigoare. La unele sonde este depășit termenul de expoatare și debitele de apă din sonde nu asigură în întregime necesitățile consumatorilor [5, p.84].

Sondele care se află în proprietatea primăriilor nu întotdeauna se întrețin la nivelul cerințelor sanitaroigienice, nu se investesc mijloace financiare pentru reparațiile curente și diagnosticarea tehnică necesară.

Puțurile neexploatate poluează apele subterane prin scurgerile de la suprafață, fapt care înrăutățește calitatea apei utilizată în scopuri potabile. În localitățile unde sondele sunt date în gestiune la agenți economici se simte o atîrnare mai bună atît față de sonde cît și de sistemul de apeduct, într-o stare bună se află turnurile, se duce evidența captării apei [6, p.41].

După perioada de privatizare și transmitere la administrația publică locală, multe sonde nu dispun de pașapoarte tehnice ceea ce duce la tărăgănarea procedurii de primire a autorizației de folosință specială a apei.

La moment în cadrul raionului Cimișlia sonde arteziene care să fîe în proces de construcție nu sunt.

Cele mai mari surse de apă le constituie bazinele acvatice în număr de 34, cu o suprafață de 433,65 ha, care la moment, o mare parte sunt date în folosinșă separate în număr de 24 de iazuri pentru piscicultură și irigare. Face de menționat că numai 22 de bazine dispun de Titlul de start de folosință separată a apelor din numărul total de 34 de iazuri.

Din diferite motive o parte din bazinele acvatice nu corespund cerințelor ecologice. Aceste neajunsuri sunt: lipsa fîșiilor riverane de protecție și prelucrarea terenurilor agricole pînă în apropierea bazinelor acvatice care duce la procesul de înămolire a bazinelor. Acest proces este supus la 21 de bazine și diferă da la 20 – 80% . Acestea sunt bazinele din loc. Ciucur – Mingir, [NUME_REDACTAT], Hîrtop, Javgur, Cimișlia, Coștangalia [3, p.64].

Din lipsa scăzută a precipitațiilor atmosferice din ultimii ani, multe bazine au secat foarte tare de la 20 – 100 %. Aceste sunt bazinele din loc. Satu -Nou, Troețcoe, Suric, Sagaidac, Iurievca, Selemet, Cimișlia, Bogdanova-Veche. În aceste localități după secarea bazinelor acvatice nu este posibilă irigarea culturilor vinicole. În locurile unde cîndva erau bazine acvatice, astăzi se cultivă culturi cerealiere.

In ultimii ani nu se întreprind măsuri pentru plantarea fâșiilor riverale de protecție, atît de administrația publică locală, cît și de deținătorii de bazin, nu se întăresc digurile.

La majoritatea bazinelor sunt deteriorate barajele, nu dispun de material care să micșoreze procesul de spălare a digului de către valurile care se formează pe suprafața apei. Acestea sunt bazinele din localitățile satelor Selemet, Albina, Gura-Galbenă, Porumbrei, Javgur.

Nu la toate bazinele f uncționează evacuatorul de fund, la 15 bazine, iar la 23 de bazine nu fincționează devărsătorul de avarie. Cinci bazine care au fost excavate și amplasate lateral la rîul Cogîlnic, din lispa necesităților la moment sunt secate în totalmente deoarece nu se pompează apă în ele. Majoritatea bazinelor au fost excavate de prin anii 1960- 1980 , pe tot acest parcurs de timp nu au fost supuse procesului de curățire care și a dus în mare măsură la înămolirea bazinelor. Este necesar de implementat difetite proiecte, de alocat surse fînanciare de la bugetul de stat pentru a fi supuse procesului de curățire și reparație capitală ale barajelor.

În vara anului 2012 după controlul efectuat la bazinele acvatice s-a constatat, că 6 bazine acvatice din localitățile Albina, Porumbrei, Selemet, [NUME_REDACTAT], Iurievca, Javgur, în caz de ploi abundente prezintă pericol de inundație atît a localităților cît și a terenurilor agricole. Acestor primari li s-a întocmit acte de control cu indicarea prescripțiilor obligatorii pentru lichidarea neajunsurilor prin efectuarea lucrărilor de reparație a digurilor [3, p.22].

O sursă importantă de aprovozionare cu apă în localitățile rurale și urbane o reprezintă fîntînile de mină.

Din motiv că ultimii ani aprovizionarea cetățenilor cu apă potabilă are loc din sondele arteziene multe fîntîni de mină sunt date uitării, nu se petrec lucrări de amenajare. Aceste fîntîni prezintă o sursă importantă de poluare a apelor freatice. Multe fîntîni de mină atît din intravilan cît și din extravilanul localităților pentru cetățeni prezentau un interes mare, se petreceau lucrări de curățire a fîntînilor, lucrări de amenajare, însă în prezent se simte un interes scăzut față de aceste fîntîni.

În anul 2012 a fost implimentat un proiect de la FEN pentru amenajarea a două fîntîni de mină în satul Ialpugeni în sumă de 60 mii lei. De asemenea un șir de fîntîni au fost supuse amenajării în localitățile raionului de către cetățeni și persone juridice. Spre ex. în loc. Lipoveni au fost amenajate 2 fîntîni într-un stil arhitectonic nou de către [NUME_REDACTAT] și S.A . „Juvaier”, din mun. Chișinău. De asemenea la ieșirea din or. Cimișlia a fost organizată curățirea și amenajarea unei fîntîni de lîngă traseul Cimișlia – Cenac de către cetățeanul [NUME_REDACTAT].

Și în viitor fîntînile continuă să înfrumusețeze peisajul rural, să joace un rol important în viața societății noastre. Ca și în trecut ele au rămas un loc de întîlnire a sătenilor, un centru al vieții obștești a satului pe întreg teritoriul raionului Cimișlia.

Raionul este traversat de 3 rîuri mari cu o lungime totală de 140, 3 km și 4 rîulețe mici cu o lungime totală de 38, 5 km. Face de menționat o atărnare proastă a cetățenilor din localitățile pe unde traversează aceste rîulețe, deseori se depistează cazuri de depozitare a deșeurilor în apropiera acestor rîulețe, și cazuri de devărsări a apelor reziduale au fost depistate în localitatea [NUME_REDACTAT], Gradiște, Selemet, Lipoveni [6, p.45].

În apropierea podurilor și podețelor la aceste rîuri nu sunt instalate indicatoare cu denumirea rîului sau a rîulețului. Cu părere de rău la toate rîulețele lipsesc fișiile riverane de protecție. Toate rîurețele au aceeași sursă de poluare cum sunt: deșeurile menajere și animaliere depozitate în apropierea rîulețelor, sistemelor de canalizare și stațiilor de purificare a apelor reziduale din toate localitățile rurale care provoacă poluarea apelor de suprafață în aceste rîulețe prin scurgerile directe a apelor reziduale.

La toate rîulețele care traversează raionul în perioada de primăvară de către administrația publică locală împreună cu elevii de la școlile din localități sau petrecut lucrări de curățire a albiilor, de lichidare a gunoiștelor din apropiere. Bine s-au incadrat în acest lucru elevii de la gimnaziile nr. 4 din or. Cimișlia, elevii din [NUME_REDACTAT], Selemet, Cenac mai ales în periada petrecerii acțiunii "Rîu curat de la sat la sat". Rețeaua hidrografîcă a raionului Cimișlia constă de asemenea din 6 izvoare din diferite localități cum sunt Porumbrei, [NUME_REDACTAT], Cimișlia, Mihailovca, Ialpugeni. Majoritatea izvoarelor sunt amenajate într-un stil architectonic nou spre exemplu izvorul Speranța din apropierea satului Porumbrei a fost amenajat cu suportul FEN prin alocarea a 20 mii lei în anul 2009 [6, p.68].

Izvorul din apropierea satului [NUME_REDACTAT] este amplasat lîngă traseul național Muncești-Cimișlia care a fost amenajat petru prima dată în anul 1968, acest izvor permanent se află într-o stare bună, se petrec lucrări de amenajare și curățire a acestui izvor de către Întreprinderea S.A. „Drumuri- Cimișlia”.

În apropierea traseului Cimișlia- Mihailovca se găsește izvorul fară denumire la care au fost alocate surse financiare și amenajat acest izvor într-un stil arhitectonic nou. Lîngă traseul Mihailovca – Căușeni este amplasat un izvor care la moment nu este amenajat. Ar fi de dorit ca administrația publică locală din s. Mihailovca și S.A. „Drumuri- Cimișlia” să aloce surse financiare pentru amenajarea acestui izvor.

În apropierea or. Cimișlia și lîngă traseul drumului care duce spre s. Javgur, se află un izvor care la moment este amenajat.

Din păcate majoritatea izvoarelor au fost construite și amplasate lîngă trasee, drumuri publice, la intrări în localități unde există numeroase surse de poluare a apelor și din acest motiv calitatea apei lasă de dorit. În localitatea Marinfeld cu suportul FEN în anul 2012 a fost amenajat un izvor într-un stil nou. Procesul de amenjare și curățirea surselor de apă deschise de aprovizionare cu apă este o problemă principală prin schimbarea atitudinii și entalității cetățenilor față de apă.

În anul 2012 în cadrul tuturor primăriilor din r. Cimișlia sunt înregistrați 59 de utilizatori primari de apă dintre care activează numai 50. La sfarșitul anului 2012 dispun de autorizație de folosință specială a apei doar 28 de utilizatori și 40 de sonde arteziene.

Pe parcursul anului 2012 din toate sondele artezeine au fost captate circa 957404 m cubi apă care este folosită ca apă menajeră.

Apa care este folosită pentru irigare de către cooperative agricolă Basan-Agro este într-un volum foarte mic și constituie 1200 m. c.

In legătura că sistemele de apeduct sunt cu un termen mare de exploatare și de aceea utilizatorii suportă mari pierderi. Numai în anul 2012 au fost suportate pierderi în volum de 105 290 m. c. Bine sunt exploatate sistemele de apeduct în localitățile : Lipoveni, Mihailovca, Valea-Perjii, Codreni, Zloți unde pierderile de apă sunt la minimum. în aceste localități au fost implementate proiecte cu renovarea sistemelor de apeduct. în majoritatea localitătilor toți cetățenii instalează apeducte care de asemenea duc la scăderea consumului de apă.

Din volumul total de apă utilizată 852 122 m. c. de apă, pentru necesități menajere au fost utilizate 806180 m. c, pentru producere au fost utilizate 44 742 m. c. și numai un utilizator a folosit apapentru irigare în volum de 1 200 m. c.

În legatură cu faptul că de mulți ani atît sistemul de canalizare cît și stația de purificare din or. Cimișlia nu activează, toate apele reziduale în volum de 74 528 m. c. sunt revărsate neepurate în apele de suprafață ale rîului Cogîlnic.

Din apele de suprafață (iazuri, rîuri) pentru cultivarea culturilor se folosește un volum foarte mic de apă. Majoritatea apei care este utilizată pentru irigare este captată din rîul Cogîlnic de diferite persoane fizice și 3 agenți economici, cum sunt: SRL „Teles-com" s. Gura-Galbenă, G. T „Vladimer-Zlații", SRL „Comer-Marcher" or. Cimișlia [6, p.114].

De asemenea multe persoane fizice din localitatea Satu-Nou folosesc apa în cantități mici din rîul Schinoasa pentru irigarea și cultivarea culturilor legumicole.

Conform datelor din Autorizația de folosința specială a apei de captare și utilizare a apei subterane majoritatea utilizatorilor primari de apă se încadrează în limitele primite de la I. S „Direcția bazinelor de gospodărire a apelor".

2.2. Potențiali poluatori al apelor de suprafață și subterane

O sursă existentă de poluare a apelor o constituie complexele zootehnice din satele Iurievca, Gura-Galbenă, Mihailovca or. Cimișlia.

Dacă complexele de creștere a păsărilor folosesc tehnologii performante de creștere și utilizează cantități mici de apă, apoi cele de creștere a porcinelor folosesc cantități mari de apă, dar și deșeurile animaliere stau stocate de mulți ani și nu se utilizează. O sursă importantă de poluare a surselor de ape subterane o au sondele arteziene mai ales cele de la complexele zootehnice care la moment sunt abandonate, nu au stăpîn, sau au fost lichidate fară respectarea normelor în vigoare.

Cele mai multe sonde de acest fel se găsesc în localitățile Selemet, Cenac, Javgur, Mihailovca, Suric, Cimișlia.

În ultimii ani se simte o restabilire a fostelor ferme de porcine și ovine din fostele gospodarii agricole. Aceste ferme nu dispun de haznale betonate, dejecțiile animaliere se acumulează în apropierea fermelor. Apele meteorice rezultate în urma precipitațiilor vin în contact cu dejectiile animaliere și în momentul scurgerilor în receptor conțin un număr mare de poluanți [1, p. 64].

Un pericol mare la poluarea a apelor o au haznalele din sistemul casnic, care există aproximativ la fiecare casă. Din lipsa sistemelor de canalizare atît în or. Cimișlia cît și în localitățile rurale aceste ape neepurate se revarsă direct în apele de suprafață. Din pricina nefuncționării stațiilor de purificare a apelor uzate cantitatea poluanților în apele uzate evacuate din sursele organizate cît și cantitatea maxim admisibilă se menține peste limita admisibilă permisă de normativele în vigoare.

Practic tot volumul de ape utilizate în localitățile raionului Cimișlia este revărsat în apele de suprafață fără de epurare.

Pe tot parcursul anului 2013 de către administrația publică locală din diferite localități s-au întreprins diferite măsuri concrete de alimentare cu apă și canalizare

a localităților. Așadar, în cadrul or. Cimișlia este în proces implimentarea proiectului de reparație capitală a sistemului de canalizare finanțat de la bugetul de stat ( ADR – Sud) în mărime de 11 milioane lei. La moment din lipsa de finanțare totală se caută alte surse de finanțare pentru finalizarea acestui proiect.

De asemenea pentru restabilirea sistemei de epurare în or. Cimișlia este în implimentare proiectul finanțat de guvernul R. Cehia, pentru procurarea și instalarea utilajului de tip Bancom la stația de epurare din or. Cimișlia.

Pentru conectarea sistemului de canalizare a s. Ecaterinovca la cel orășănesc al or. Cimișlia a fost implimentat proiectul "Construcția unei porțiuni sub presiune de la canalizare existentă a s. Ecaterinovca la construcția existentă a or. Cimișlia cu o lungime de 300 m finanțat de ADR- Sud în valoare de 333490 lei " [6, p. 56].

În legătură cu apeductul din regiunea Recea a or. Cimișlia a fost foarte deteriorate, s-a implimentat proiectul "Aprovizionarea cu apă potabilă a cartierului Recea, or. Cimișlia" cu suportul FEN în valoare de 900 mii lei din costul total al proiectului 1400 mii lei.

Poluarea apelor de suprafață și celor subterane este cauzată în cele mai multe cazuri de sectorul gospodăriilor comunale, sectorul zoootehnic și sectorul energetic cum ar fî bazele de produse petroliere, stațiile de alimentare cu petrol și altele care prezintă pericol de poluare continuă.

Poluarea menajeră este dependentă și de numărul populației. Încărcarea cu poluanți organici și mineali a reziduurilor lichide menajere este deosebit de mare, atingînd 10 litri de nămol pe locuitor în zi sau 50 kg materii solide uscate pe locuitor în an. Ele conțin materii organice putrescibile compuse în general din glucide, proteine și diverse lipide. Cel mai frecvent se întîlnesc acizi aminați, acizi grași, săpun, esteri, detergenți anionici, aminozaharuri amine și amide și alți compuși organici. Aceste impurități sunt, în mare măsură decantabile dînd naștere la straturi suprapuse de nămol organic.

În ceea ce privește poluarea industrială este mult mai dificil de stabilit cantitatea poluanților. Aceștia pot fi reprezentați de materii prime, produși intermediari, produși finiți, coproduși sau subproduși. Enumerarea completă a poluanților industriali este de ordinul a mii de substanțe. Totuși cel mai adesea se întîlnesc detergenți, solvenți, cianuri, metale grele, acizi minerali, și organici, substanțe azotate, grăsimi săruri, coloranți, pigmenți compuși fenolici, agenți de spălare, sulfuri și amoniac. Mulți dintre acești poluanți au efecte toxice sau biocide. De multe ori, poluanții industriali cuprind substanțe organice în cantitate mare precum și elemente insolubile în stare de suspensie sau sedimentabile.

Poluarea agrozootehnică provine din reziduurile animale, produși de eroziune ai solului, îngrășăminte naturale sau sintetice, săruri neorganice, substanțe minerale, rezultate din irigare, erbicide și pesticide, biostimulatori, antibiotice etc. Nivelul poluant al reziduurilor animaliere rezultă și din faptul că ele depășesc pe cele umane într-o proporție de 5 la 1 pentru consumul de oxigen, 7 la 1 pentru azotul total și 10 la 1 în ceea ce privește materiile solide totale.

În cadrul raionului Cimișlia au existat 17 stații de epurare biologică a apei în diferite localități care la moment sunt deteriorate, utilajul tehnic lipsește și la moment nu le putem numi stații de epurare. În aceste localităti stațiile de epurare au fost date uitării.

Pe timp, aceste stații funcționau foarte bine, la ele erau conectate sistemele de canalizare de la toate institutiile administrative, scolare si gradinite.

După procesul de privatizare aceste stații au ramas a nimanui și apele reziduale de la instituțiile școlare și preșcolare se acumulează în diferite haznale și nu toate impermeabile, de unde sunt revarsate în diferite pîraie care mai apoi ajung în apele de suprafață ale rîurilor, care conțin un numar mare de poluanți. Cea mai alarmantă situație este în or. Cimișlia unde stația de epurare biologica nu funcționeaza din anul 2000, mult timp n-a funcționat nici sistemul de canalizare.

Din luna februarie 2010 atât stația de epurare cît și sistemul de canalizare se găsesc în proces de reparație capitală, prin implementarea proiectelor de restabilire a sistemelor de pompare si a sistemului de evacuare fînanțat de la diferite bugete în valoare de 11,0 mil. lei. Pe parcursul anului 2013 au fost petrecute lucrări de restabilire a sistemului de evacuare a apelor uzate. Este finanțat și procurat utilejul de tip Bancomde catre guvernul R. Cehia în valoare de 800 mii euro. Este o speranța ca în anul 2013 sa fîe instalate utilajul si sa fie posibil ca sa activeze statia de epurare.

In timpul de fata lucrarile sunt temporar stopate si apele reziduale se revarsă prin diferite pîraie direct în riul Cogîlnic efectuînd o poluare continuă a apelor de suprafata.

De asemenea în jurul pieții din or. Cimislia a fost implementat proiectul de restabilire a sistemului de canalizare cu finantare de la bugetul de stat. Acest proiect a fost pus în fimcțiune, însa o porțiune din sistem nu funcționeaza normal și clădirile din vecinătate nu pot fi conectate la acest sistem de canalizare.

Din motivul nefuncționării întregului sistem de evacuare a apelor uzate nici alți agenți economici nu pot să se conecteze, chiar dacă dispun de sistem local de canalizare, cum este SRL "Cvadrevita".

O sursa existentă de poluare a apelor o contituie complexele zootehnice din satele Iurievca, Gura-Galbenă, Mihailovca or. Cimișlia.

Dacă complexele de creștere a păsărilor folosesc tehnologii performante de creștere si utilizeaza cantităti mici de apă, apoi cele de creștere a porcinelor folosesc cantități mari de apă, dar si deșeurile animaliere stau stocate de mulți ani și nu se utilizeaza. O sursa importantă de poluare a surselor de ape subterane o au sondele arteziene mai ales cele de la complexele zootehnice care la moment sunt abandonate, nu au stăpîn, sau au fost lichidate fară respectarea normelor în vigoare.

Cele mai multe sonde de acest fel se găsesc în localitățile Selemet, Cenac, Javgur, Mihailovca, Suric.

În ultimii ani se simte o restabilire a fermelor de porcine si ovine din fostele gospodarii agricole. Aceste fîrme nu dispun de haznale betonate, dejectiile animaliere se acumuleaza în apropierea firmelor. Apele meteorice rezultate în urma precipitiilor vin în contact cu jectiile animaliere si în momentul scurgerilor în receptor contin un numar mare de poluanti.

Un pericol mare la poluarea a apelor o au haznalele din sistemul casnic, care exista aproximativ la fîecare casa. Din lipșa sistemelor de canalizare atît în or. Cimislia cît si în localitatile rurale aceste ape neepurate se revarsa direct în apele de suprafata. Din pricina nefunctionarii statiilor de purificare a apelor uzate cantitatea poluantilor în apele uzate evacuate din sursele organizate cît si cantitatea maxim admisibila se mentine peste limita admisibila permisa de normativele în vigoare.

Practic tot volumul de ape utilizate în localitatile raionului Cimislia este revarsat în apele de suprafata fara de epurare.

Pe tot parcursul anului 2012 de către administrația publică locală din diferite

localități s-au întreprins diferite măsuri concrete de alimentare cu apă și canalizare

a localităților.

Așadar, în cadrul or. Cimișlia este în proces implimentarea proiectului de reparație capitală a sistemului de canalizare finanțat de la bugetul de stat ( ADR – Sud) în mărime de 11 milioane lei. La moment din lipsa de finanțare totală se caută alte surse de fînanțare pentru finalizarea acestui proiect.

De asemenea pentru restabilirea sistemului de epurare în or. Cimișlia este in implimentare proiectul fmanțat de guvernul Republii. Cehe, pentru procurarea și instalarea utilajului de tip Bancom la stația de epurare din or. Cimișlia.

Pentru conectarea sistemului de canalizare a s. Ecaterinovca la cel orășănesc al or. Cimișlia a fost implimentat proiectul "Construcția unei porțiuni sub presiune de la canalizare existentă a s. Ecaterinovca la construcția existentă a or. Cimișlia cu o lungime de 300 m fmanțat de ADR- Sud în valoare de 333490 lei ".

În legătură cu apeductul din regiunea Recea a or. Cimișlia a fost foarte deteriorate, s-a implimentat proiectul "Aprovizionarea cu apă potabilă a cartierului Recea, or. Cimișlia" cu suportul FEN în valoare de 900 mii lei din costul total al proiectului 1400 mii lei.

Î. M. „Servicii publice Cimișlia” anual alocă surse financiare pentru reparații curente a sistemului de apeduct. Pe parcursul anului 2013 au fost alocate 51 600 lei.

[NUME_REDACTAT] pînă în anul curent a fost unicul sat fară sistem de apeduct. De aceea, administrația publică locală din localitate a proiectat și implimentează proiectul "Renovarea sistemului de aprovizionare cu apă din s. Batîr" finanțat de FEN în valoare de 2 000 000 lei și cu suportul populației în sumă de 600 000 lei [2, p.108].

De asemenea, în această localitate cu suportul financiar al cetățenilor au fost amenajate 8 fîntîni de mină.

Și în alte localități s-au petrecut lucrări de amenajare, reparația apeductului, cum a fost renovat un km de apeduct din localitatea Hîrtop, finanțat de la bugetul de stat.

Proiectele implimenate pentru protecția și utilizarea resurselor de apă sunt "Amenajarea fîntînii și construcția a două izvoare în localitatea Ialpujeni" în
valoare de 60 000 lei, finanțate de FEN:

– Aprovizionarea cu apă a cartierului Recea din or. Cimișlia 1, 400 mii lei;

– Renovarea sistemului de aprovizionare cu apă din s. Batîr 2, 0 mln lei; [4, p.74].

Renovarea sistemelor de canalizare din or. Cimișlia fînanțat de FEN în valoare
de 3, 640 mii lei;

În scopul gospodării echilibrate a resurselor de apă, a zonelor și fîșiilor de
protecție, a cursurilor de apă, în majoritatea localităților cu suportul elevilor de la
instituțiile de învățămînt au fost petrecute diferite acțiuni de curățire a bazinelor
acvatice, fîntînilor de mină și izvoarelor, în perioada petrecerii acțiunii-concurs
"Rîu curat de la sat la sat". La un nivel înalt au fost implicați elevii de la
instituțiile de învățămînt din or. Cimișlia, elevii școlii nr. 4, [NUME_REDACTAT]
„[NUME_REDACTAT]” și Liceului „[NUME_REDACTAT]”. Elevii școlii nr. 4 au participat la curățirea albiei r. Cogîlnic cu o lungime de circa 1 500 m și colectarea deșeurilor din zona de protecție a acestui rîu, cu colectarea deșeurilor și evacuarea lor la gunoiștea orășănească. [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]” și „[NUME_REDACTAT]” au
participat la curățirea afluentului rîului Cogîlnic. Face de menționat, că elevii acestor
licee au participat la curățirea parcului și scuarului din orașul Cimișlia.

Cetățenii or. Cimișlia au petrecut lucrări de amenajare a multor fîntîni de mină, iar cu suportul FEN se petrec lucrări de amenajare a două fîntîni publice într-un stil architectonic modern.

În localitatea s. Selemet este o tradiție de a organiza în fiecare an lucrări de curățire atît a albiei rîului Schinoasa cît și a zonei de protecție. La aceste lucrări sunt implicați atît cetățeni din sat cît și elevi din localitate.

De asemenea au fost organizate lucrări de curățire a rîului Gălbenița din intravilanul satului [NUME_REDACTAT] cu sprijinul elevilor din localitate. Totodată face de menționat că au fost petrecute lucrări de amenajare și salubrizare în cadrul acțiunii- consurs "Rîu curat de la sat la sat" la un nivel satisfăcător în localitățile Cenac, Ialpugeni, Mihailovca, Albina. Pe parcursul petrecerii acțiunii concurs "Rîu curat de la sat la sat" au fost organizate ore ecologice în instituțiile de învățămînt, iar prin presa locală au fost informați cetățenii despre desfașurarea acestui concurs.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Protecția mediului constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale are ca scop obținerea unui mediu curat și sănătos care să nu afecteze posibilitățile de dezvoltare a generațiilor viitoare. Este necesară asigurarea protecției mediului înconjurător și conservarea resurselor naturale, în concordanță cu cerințele unei dezvoltări economice și sociale durabile, precum și creșterea nivelului de educație și conștientizare a populației privind realizarea acestor obiective.

Pentru o eficiență a protecției mediului este necesar un complex de activități și acțiuni judicios corelate în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și sănătate a populației și implică dezvoltarea unei mentalități adecvate a comunității, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea priorităților și elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora și, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii și comportamentului față de mediul înconjurător și responsabilizarea civică, pentru transmiterea către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, ecologică și socială.

[NUME_REDACTAT] Moldova, problemele de protecție a mediului se pun cu acuitate, în special ca urmare a poluărilor locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere și de minerit, în industriile de prelucrare a minereurilor și petrolului, termoenergetică, industria chimică, de prelucrare a lemnului și celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnică și a construcțiilor de mașini, industria cimentului, transporturi, gospodăria comunală și agricultură.

De la an la an se observă o îmbunătățire a calității managementului deșeurilor, ca și componentă a managementului mediului în condițiile în care un număr din ce în ce mai mare de societăți comerciale implimentează sistemul de management de mediu.

Pentru redresarea calității factorului de mediu APĂ, în raionul Cimișlia, se propun urmatoarele măsuri:

Restabilirea stației de purificare a orașului Cimișlia;

Proiectarea și implimentarea proiectului de conectare a tuturor caselor private
la sistemul orășănesc de canalizare din or. Cimișlia;

Restabilirea sistemelor de purificare a apelor la complexele zootehnice și a
fabricilor de vin;

Restabilirea fîșiilor riverane de protecție a apelor de suprafață;

Inventarierea și amenajarea tuturor fîntînilor de mină, atît din intravilanul
localităților, cît și din extravilanul lor.

Nepermiterea cazurilor de depozitare a deșeurilor în cadrul zonelor de protecție a apelor.