Standardul International de Contabilitate Ias 2docx

=== Standardul international de contabilitate IAS 2 ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

STANDARDUL INTERNATIONAL

DE CONTABILITATE IAS 2

Coordonator Stiintific:

Prof. Univ. Dr. Corina Graziella Dumitru

Absolvent:

Martac G. Alexandru

BUCURESTI

2015

CUPRINS

Prezentarea lucrarii ……………………………………………………………………………………………………….. 3

CAPITOLUL 1

Cadrul legislativ privind contabilitatea stocurilor …………………………………………………………… 6

CAPITOLUL 2

Reguli generale de evaluare a stocurilor …………………………………………………………………………12

2.1 Metode de evaluare a stocurilor si productiei in curs de executie prin IAS 2 ……………. 12

2.1.1 Costul de achizitie ……………………………………………………………………………. 12

2.1.2 Evaluarea la iesire ……………………………………………………………………………. 16

2.2 Asemanari si deosebiri intre IAS 2 si O.M.F.P. nr. 1802/2014 …………………………………18

CAPITOLUL 3

Evidenta contabila a stocurilor conform reglementarilor interne si internationale …………. 25

3.1 Evaluarea stocurilor – IAS 2 ………………………………………………………………………….. 25

3.2 Costuri de prelucrare – IAS 2 ………………………………………………………………………….. 26

3.3 Alt costuri – IAS 2 …………………………………………………………………………………………..29

3.4 Costul stocurilor unui prestator de servicii – IAS 2 ……………………………………………. 29

3.5 Tehnici de masurare a costurilor – IAS 2 ………………………………………………………….. 30

3.6 Formule de determinare a costului – IAS 2 ………………………………………………………. 35

3.7 Valoarea realizabila neta – IAS 2 ……………………………………………………………………. 37

3.8 Recunoasterea cheltuielii cu stocuri – IAS 2 …………………………………………………….. 39

3.9 Tratarea reducerilor comerciale – IAS 2…………………………………………………………….40

CAPITLUL 4 – Studiul de caz

Contabilitatea stocurilor Prodcom S.R.L. ………………………………………………. 43

4.1 Prezentarea societatii ……………………………………………………………………………………… 43

4.2 Contabilitatea activitatii de productie si comert

in cadul S.C. Denise Prodcom S.R.L. …………………………………………………………………….. 44

Concluzii si propuneri ………………………………………………………………………………………………….. 61

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………….. 63

PREZENTAREA LUCRARII

Activitatea desfasurata de o societate comerciala este reflectata in cifre si date din situatiile financiare anuale care furnizeaza informatii utile unor categorii largi de utilizatori ca administratori actionari, furnizori, clienti si creditori despre pozitia si performanta financiara a entitatii la finele unei perioade de raportare.

Datele prezentate in situatiile financiare sunt furnizate de catre activitatea de contabilitate organizata in cadrul unei societati care are ca sarcina principala masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute de o societate.

In Romania entitatile întocmesc situații financiare anuale în conformitate cu Standardelor internaționale de raportare financiara care asigura fidel furnizarea de informatii utilizatorilor despere natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, respectiv a veniturilor și cheltuielilor aferente perioadei de raportare.

Situatiile financiare întocmite conform Standardelor internaționale de raportare financiara (IFRS) prezinta fidel pozitia financiara si performanta financiara a entitatii, aceasta presupune prezentarea exacta a tranzactiilor, recunoasterea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor entitatii din perioada de raportare.

Evaluarea pozitiei financiare a unei societati este data de activele, datoriile si capitalurile proprii reflectate in Bilantul Contabil.

Activele raportate in bilantul contabil au o valoare care poate fi evaluata si reprezinta o resursa achizitionata in trecut de la care se asteapta sa produca beneficii pentru entitate in viitor.

O componenta a activelor din bilantul contabil o reprezinta si stocurile, care pot fi de natura marfurilor sau produselor finite, stocuri de materiale si bunuri in curs de productie precum si bunuri si materiale destinate consumului propriu.

Pozitia financiara a unei entitati este data de valoarea activelor din care fac parte si stocurile raportate in bilantul contabil, aceasta depinzand de modul de determinare a costului stocurilor, ce urmeaza a fi raportate precum si de recunoasterea ulterioara ca si cheltuiala.

Plecand de la considerentul ca stocurile au un rol important in furnizarea de informatii privind pozitia financiara a unei societati, am ales pentru lucrarea de licenta o tema din domeniul contabilitatii stocurilor, avand la baza Standardul International de Contabilitate IAS 2, care stabileste si trateaza cu acuratete contabilitatea stocurilor care sunt active.

Lucrarea este structurata in patru capitole, din care ultimul reprezinta studiul de caz propriu-zis.

In primul capitol denumit „Cadrul legislativ privind contabilitatea stocurilor”, am redat din Standardul International de Contabilitate IAS 2, principalul document care a stat la baza fundamentarii lucrarii. Am prezentat obiectivul standardului, conceptele utilizate referitoare la evaluarea stocurilor, costurile de achizitie in cazul bunurilor si in cazul activitatii de servicii.

In al doilea capitol „Reguli generale de evaluare a stocurilor” plecand de la cadrul general am prezentat, dupa cum sugereaza si titlul capitolului, regulile generale privind evaluarea stocurilor.

Standardul stabileste norme de baza privind modul de determinare a costului stocurilor, plecand de la costurile privind achizitia, prelucrarea, stocare si vanzarea pana cand aceste stocuri devin venituri certe. Lucrarea a fost structurata in functie de aceste componente care contribuie la evaluarea stocurilor si raportarea lor in bilantul contabil ca active la valoarea reala (costul de achizitie, de productie, de vanzare).

IAS 2 trateaza si face referire si la stabilirea costului la iesire a stocurilor prin metoda FIFO sau CMP. As dori sa specific, ca in IAS 2 nu este acceptata metoda LIFO, metoda care însa este prevazuta in O.M.F.P. nr. 1802/2014. In ultima parte a capitolului am prezentat ca o concluzie sub forma grafica, o serie de asemanari si deosebiri intre cele doua normative. Acestea se refera la definirea si cuprinderea stocurilor in aria de aplicabilitate si metodele de evaluare.

In capitolul trei „Evidenta contabila a stocurilor conform reglementarilor IAS , plecand de la aspectele teoretice din capitolul doi, am punctat cu exemple concrete elementele standardului. Exemplele se refera la stabilirea costului stocurilor in cazul unei societati, avand activitatea de mica productie sau in cazul unui prestator de servicii. De asemenea, am exemplificat tehnicile de masurare a costurilor in cazul unei productii ce utilizeaza costul standard.

Intrucat foarte multe societati au activitate de comert, am prezentat exemple privind contabilitatea marfurilor, in cazul acestora. In cazul societatilor de tip en-gros am prezentat metodele FIFO si CMP, dar am adus exemple si in cazul comertului cu amanuntul. Conform IAS 2 costul stocurilor nu este recuperabil pentru stocurile care au suferit deteriorari, au fost uzate moral sau fizic, sau valoarea de vanzare s-a diminuat. In acest caz se stabileste care este valoarea realizabila neta. In exemplificare am prezentat o analiza a valorii realizabile nete in cazul unui stoc de marfa compus din doua produse finite cu mai multe variante. Analiza a fost facuta pentru produs cu produs, pentru categorii de produse sau pentru tot stocul luat ca intreg. In ultima parte a capitolului am prezentat si am punctat cu exemple metodele de contabilitate conform O.M.F.P. nr. 1802/2014 punand accent pe comertul cu amanuntul intrucat modul de calcul al costului stocurilor vandute difera intre cele doua standarde.

In O.M.F.P. nr. 1802/2014 se ia in calcul si valoarea TVA neexigibila, fata de IAS 2 unde formula de calcul nu prevede asa ceva.

Ultimul capitol reprezinta studiul de caz. Studiul de caz a fost facut in cazul societatii S.C. Denise Prodcom S.R.L., societate ce are ca activitate o mica productie de confectii pe baza de comanda ferma, dar si vanzarea unor produse prin magazinul propriu.

CAPITOLUL I

CADRUL LEGISLATIV PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR

Toate societatile comerciale de productie, comert si servicii pentru a-si derula activitatea, constituie stocuri care pot fi grupate in functie de specificul activitatii astfel:

stocuri de marfa – bunuri care au fost achizitionate pentru a fi revandute;

materii prime si materiale aflate in productia in curs de executie;

materiale si bunuri consumabile pentru consumul propriu ale entitatii;

stocul de produse finite.

Având in vedere faptul ca stocurile pot reprezenta o pondere importanta ca valoare in situatiile financiare ale entitati si ca acestea furnizeaza informatii privind performanta financiara, contabilitatea, evaluarea si raportarea acestora reprezinta o componenta importanta in activitatea compartimentului de contabila a unei societati. Din aceste considerente contabilitatea stocurilor are dedicat un standard international pentru a fi utilizat la nivel global, respectiv IAS 2.

De asemenea, contabilitatea stocurilor la nivel national este reglementata de Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata precum si de alte acte normative emise de Ministerul Finantelor Publice.

Totodata prin O.M.F.P. nr.1802/2014 de aprobare a Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, au fost stabilite reguli generale de evaluare la data intrarii in entitate, la data inventarierii si prezentarea activelor in bilant si la data iesirii din entitate. Toate aceste regementari asigura evaluarea corecta a stocurilor afstfel incat sa se evite supraevaluarea sau subevaluarea in vederea raportarii eronate in situatiile financiare.

Stocurile se regasesc in toate fazele procesului de productie si reprezinta dupa caz bunuri materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare reflectate in productia in curs de executie sub forma productiei neterminate.

O alta grupare a stocurile in cadrul unei entitati este in functie de locul creat cunoscut si sub denumirea de gestiune care pot fi stocuri aflate in depozitele intreprinderii. De asemenea pot fi stocuri in curs de aprovizionare sau sosite care nu au fost receptionate, stocurile sosite cu aviz de insotire urmand a se emite factura, stocuri livrate urmand a se emite factura, stocuri pentru care sa emis factura, dar nu au fost inca livrate, stocuri aflate la terti. Toate aceste stocuri au corespondent un cont contabil in care se inregistreaza miscarile operate conform documentelor justificative si in conformitate cu reglementarile legale contabile.

Raportat la nivel international, contabilitatea stocurilor este reglementata de Standardul IAS 2 care are ca obiectiv stabilirea si tratarea unitara a tuturor stocurilor care sunt active.

In situatiile financiare stocurile care sunt active se evalueaza la o valoare mai mica fata de costul istoric si valoarea realizabila neta, evitandu-se supraevaluarea sau subevaluarea acestora.

Standardul stabileste reguli de determinare a costului tuturor categoriilor de stocuric care sunt active ca: marfuri, productia in curs de executie, materii prime, materiale care vor fi utilizate in procesul de productie materiale si bunuri consumabile.

Standardul International de Contabilitate nr. 2

IAS 2 – Stocuri

Obiectivul Standardului IAS 2 este acela, ca la nivel global, contabilitatea stocurilor sa fie tratata unitar cu privire la acceptarea valorii stocurilor la data bilantului, determinarea costului stocurilor si recunoasterea cheltuielilor cu stocurile.

IAS 2 trateaza contabilitatea tuturor stocurilor reflectate in situatiile financiare, insa exista o serie de cazuri in care nu se aplica si anume: lucrari de constructii in curs executate in baza unor contracte de constructie unde stocurile sunt evaluate pe faze de executie la valoarea realizata neta, productia agricola la momentul recoltarii cand exista un contract la termen sau o piata activa.

De asemenea unele categorii de produse din sectorul agricol (produse agricole dupa recoltare) sunt evaluate la valoarea neta realizabila.

Conform IAS 2 Stocurile de natura activelor sunt:

„detinute spre a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii”;

„in curs de productie pentru a fi vandute in perioadele urmatoare”;

„ca materii prime si materiale consumabile, folosite pentru productia de bunuri sau realizari de servicii”.

Pentru a fi raportate in situatiile financiare, entitatea trebuie sa stabileasca valoarea neta realizabila care reprezinta pretul de vanzare estimat.

.

Stocurile de tip marfuri, cuprind bunuri cumparate si detinute in vederea revanzarii, de exemplu marfurile cumparate de un detailist in vederea revanzarii, cele de tip produse finite, productia aflata in curs de executie, precum si materiale si consumabile destinate utilizarii in procesul de productie.

„In cazul unui prestator de servicii, stocurile includ costurile serviciilor, asa cum sunt descrise la paragarful 19, pentru care entitatea nu a recunoscut inca venitul aferent„ (a se vedea IAS 18 „Venituri”).

Referitor la evaluarea stocurilor, IAS 2 recomanda sa se utilizeze valoarea cea mai mica fata cost si valoarea realizabila neta.

La calcularea costului stocurilor pentru raportare in situatiile financiare, entitatea trebuie sa aiba in vedere cuprinderea tuturor costurilor pronind de la costul aferent achizitiei, format din pretul de cumparare, taxe de transport, manipulare alte taxe.

Trebuie avut in vedere ca la determinarea costului de achizitie reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse.

La determinarea costului de prelucrare a stocurilor entitatea are in vedere:

costurile directe, respectiv manopera directa,

cheltuielile cu regia fixa (costuri indirecte care ramân constante indiferent de volumul productie) si variabila (cheltuieli care variaza in functie de volumul productiei),

alte costuri – cheltuieli facute de entitate pentru punerea stocurilor in forma si in locul in care au fost la momentul evaluarii.

Masurarea costului stocurilor se face utilizând urmatoarele tehnici:

– costul actual, care cuprinde identificarea specifica, costul mediu ponderat, FIFO si LIFO;
– metoda costului standard determinat pe baza nivelului normat de materiale, manopera, consumabile etc,

– metoda pretului cu amânuntul utilizata de regula in activitatea de comert unde avem stocuri cu miscare rapida.

Daca entitatea stabileste sa utilizeze metoda standard, aceasta trebuie revizuita periodic in functie de schimbarile intervenite in activitatea entitatii.

Legislatia nationala ca si standardul, stabilesc trei momente de evaluare a stocurilor si anume: la intrare, curenta si la iesire.

CAPITOLUL 2

REGULI GENERALE DE EVALUARE A STOCURILOR

2.1 Metode de evaluare a stocurilor prin IAS 2

IAS 2 Stocuri, are aplicabilitate in cazul stocurilor a caror valoare este recunoscuta la intrare (pret achizitie plus cheltuieli de aprovizionare ), la iesire, descarcarea lor din gestiune si evaluare curenta, valoarea lor este recunoscuta la încheierea fiecarui exercitiu financiar, sau daca se constata o pierdere de valoare precum si cu ocazia inventarierii.

Valoarea de intrare a stocurilor reprezinta un cost istoric.

Conform IAS 2, evaluarea initiala sau la intrare, (valoarea de intrare se mai cunoaste si sub denumirea de valoare istorica) se face in momentul achizitiei si reprezinta valoarea de cumparare la care se adauga cheltuielile de aprovizionare. Tot evaluare initiala se face si la stocul de produse finite obtinute din productia unde se stabileste un cost de productie la care sunt înregistrate produsele finite.

2.1.1 COSTUL DE ACHIZITIE

Asa cum am aratat prima etapa de evaluare a stocurilor, este la intrare, respectiv stabilirea costului de intrare a stocurilor (cost istoric).

Costul la intrare este dat de pretul bunurilor achizitionate la care se adauga toate celelalte cheltuieli de transport cu aprovizionarea.

Trebuie avut in vedere ca, costul de achizitie a bunului luat in calcul la stabilirea costului stocurilor la intrare, sa nu cuprinda si taxa pe valoarea adaugata. Aceasta intra in costul stocurilor doar in cazul entitatilor neplatitoare de taxa pe valoarea adaugata.

Daca bunul achizitionat este din import, plata se face in valuta la stabilirea costului de intrare si se are in vedere o eventuala variatie a valutei.

Costurile de conversie sau de prelucrare care se utilizeaza la evaluarea stocului de produse in curs de executie, sunt compuse din:

costurile direct aferente materiei prime care intra in componenta produsului finit precum si manopera directa;

costurile de regiei fixa in care intra amortizarea, întretinerea sectiilor si a utilajelor, costurile cu conducerea si administrarea sectiilor si regia variabila formata din costul materialele indirecte si manopera indirecta;

alte costuri care se includ in costul stocurilor, respectiv cele care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

Valoarea reprezentând regia fixe avuta in vedere la stabilirea costului stocurilor productiei in curs de executie, este influentata de capacitatea normala de productie. Aceasta valoare pe unitate de produs poate fi majorata ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. In cazul realizarii unei productii mari, valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati de produs scade, astfel încât stocurile sa nu fie supraevaluate fata costul real.

De asemenea, cota reprezentând regia fixa mai este influentata si de tipul productiei (numar mare de produse cu un ciclu mic de realizare sau produse putine cu ciclul mare de realizare intr-un timp lung.

Paragraful 16 din ISA 2 stabileste ce costuri nu fac parte din costul stocurilor, si anume „pierderile de materiale”, „manopera” sau „alte costuri de productie”, „cheltuieli de depozitare”, „regii generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor la forma si in locul in care se gasesc si costuri de desfacere”.

Stabilirea costului stocurilor in cazul unui prestator de servicii

In acest caz stocurile unui prestator de servicii, daca exista, se evalueaza la costurile lor de productie care includ manopera si alte cheltuieli, inclusiv personalul însarcinat cu supravegherea, precum si in cheltuielile de regie de atribuit.

Standardul IAS2 stabileste ca: „Manopera si alte costuri legate de vanzare si de personalul angajat in administratia generala nu se includ, dar sunt acceptate drept cheltuieli in perioada in care sunt suportate. Costul stocurilor prestatorului de servicii nu include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibile, care sunt adesea facturate la preturile impuse de prestatorii de servicii”.

O alta categorie de costuri care nu se iau in considerare la stabilirea costului stocurilor sunt: valori neobisnuite ale deseurilor, manoperei si regiilor generale, costurile de depozitare altele, decat cele care se refera la procesul de fabricatie inaintea inceperii unei noi faze de productie, regiile de administratie precum si costurile de desfacere.

2.1.2 EVALUAREA LA IESIRE

Se evalueaza la iesire bunurile care pleaca din entitate sau care se dau in consum ori intra in procesul de productie, care se scad din gestiune la valoarea din contabilitate, respectiv a tranzactiei. Evaluarea curenta a stocurilor la iesirea din patrimoniu se face la valoarea de intrare care poate fi determinata prin patru metode si anume:

costul normativ sau standard utilizat in special pentru evaluarea produselor finite si a productiei in curs de executie;

metoda vânzarilor cu amânuntul utilizat de obicei in cazul evaluarii unei cantitati mari de marfuri cu articole numeroase cu miscare rapida;

metoda identificarii specifice utilizata in cazul stocurilor de produse speciale;

metoda costului mediu ponderat (CMP) folosita in cazul stocurilor omogene, similare cu un numar mare de elemente care presupune calcularea costului fiecarui element;

metoda FIFO (primul intrat – primul iesit) utilizata pentru stocurile cu un sortiment variat.

Este important de specificat ca Standardul IAS 2 nu recunoaste ca metoda formula LIFO (last in – fist out), metoda recunoscuta in reglementarile nationale – O.M.F.P. nr. 1802/2014.

La evaluarea stocurilor de natura activelor si la stabilirea costului, nu se iau in considerare ajustarile pentru deprecierile constatate. Daca valoarea contabila a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea neta realizata, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.

Valoarea realizabila neta reprezinta prețul probabil de vânzare a stocurilor în procesul activitații economice ordinare, diminuata cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuielile de transport, comisioane cedate, cheltuieli în perioada de garanție, alte cheltuieli de desfacere. Evaluarea stocurilor la valoarea realizabila neta se face atunci când aceasta este sub cost, adica în urmatoarele cazuri, reducerii prețului de vânzare a stocurilor (prețul pieței la vânzare este mai mic):

deteriorarii parțiale;

uzurii parțiale sau integrale;

creșterii cheltuielilor ramase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.

Evaluate stocurilor la valoarea realizabila neta, se face articol cu articol, sau pe grupe de articole asemanatoare, în limitele unuia și aceluiași sortiment, care au aceeași destinație sau utilitate finala, produse și comercializate în unul și același sector geografic.

2.2 Asemanari si deosebiri intre IAS 2 si Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1802/2014

Intre IAS 2 si actul normativ O.M.F.P. nr. 1802/2014 exista o serie de asemanari, insa exista si deosebiri. De exemplu, exista o consecventa a metodelor de determinare a costurilor cand entitatea utilizeaza aceeasi formula de determinare pentru toate stocurile care au natura si utilitatea similara. Ca deosebiri, mentionam faptul ca IAS 2, nu recomanda utilizarea metodei LIFO ca formula de determinare a costului in timp ce O.M.F.P. nr. 1802/2014, permite aplicarea acestei metode LIFO in determinarea costului aferent stocurilor la iesire. Un alt exemplu privind deosebirea dintre cele doua normative, este ca IAS 2 nu mentioneaza la principii corelarea cheltuielilor cu veniturile, pentru situata in care intervine o stornare a valorii stocurilor recunoscute intr-o perioada anterioara.

Asemanari si deosebiri in definirea stocurilor

Asemanari in definirea stocurilor

Definirea stocurilor, reprezinta o caracteristica comuna a celor doua cadre de raportare financiara, ambele mentionand ca acestea reprezinta bunurile detinute in vederea vanzarii sau in curs de productie ori pentru a fi folosite in procesul de fabricatie.

Deosebiri privind definirea stocurilor

IAS 2 defineste stocurile active ca fiind detinute spre vanzare pe parcursul desfasurarii activitatii sau in curs de productie in vederea „vanzarii, sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii”.

IAS 2 recunoaste ca stocuri, costul serviciilor pentru care nu e recunoscut venitul aferent in cazul furnizorilor de servicii lucru care nu se regaseste in O.M.F.P. nr. 1802/2014.

In tabelul de mai jos sunt redate diferentele privind aria de cuprindere a stocurilor.

La o analiza a celor de mai sus se constata ca standardul national O.M.F.P. nr. 1802/2014 ofera o mai clara specificare a elementelor ce pot fi incluse in categoria stocurilor, oferind o prezentare mai detaliata.

Alte diferente majore fac deosebire intre IAS 2 si O.M.F.P. nr. 1802/2014 si anume recunoasterea sau nu a contractelor de constructii si a activelor destinate revanzarii. Mai jos in figurile 1.1 si 1.2, sunt redate grafic modul de recunoastere al acestora.

Fig. 2.1 Recunoasterea contractelor de constructii

Fig .2.2 Recunoasterea activelor destinate vanzarii

Asemanari si deosebiri privind metode de evaluare a stocurilor si productiei in curs de executie

Asemanarile intre cele doua standarde sunt cele referitoate la evaluarea initiala si evaluarea la bilant.

Mai jos am reprezentat sub forma grafica medodele acceptate de IAS 2 si de O.M.F.P. nr. 1802/2014 privind evaluarea la iesire:

Fig. 2.3 Acceptarea metodelor privind evaluarea la iesire IAS 2/O.M.F.P. nr. 1802/2014

Utilizarea metodei LIFO duce la o influentare a rezultatelor fiscale. Recunoscandu-se valoarea stocurilor ca fiind ultima valoare inregistrata, aceasta valoare este cea mai mare valoare. In acest caz valoarea costurilor este ridicata, iar valoarea veniturilor mai scazuta.

Referitor la metode de evaluare a productiei in curs de executie – directivele IAS 2 converg cu directivele O.M.F.P. nr. 1802/2014.

Orice entitate care produce, trebuie sa-si previzioneze costul printr-o antecalculatie de pret, pentru a planifica costul unitar de productie. Cunoasterea costului produselor realizate de intreprindere este esentiala din urmatoarele cauze:

pentru a evalua stocurile;

fixarea preturilor de vanzare;

pentru analiza rentabilitatii produselor;

evaluarii capacitatii de a controla si reduce costurile.

Costul de achizitie este acceptat atat de catre IAS 2, cat si de catre O.M.F.P. nr. 1802/2014. In ceea ce priveste tratarea reducerilor comerciale exista o deosebire privind detalierea lor.

Si intr-un caz si in celalalt caz, reducerile comerciale reduc valoarea stocului la intrare.

Conform O.M.F.P. nr. 1802/2014 reducerile de pret dupa natura lor pot fi comerciale si imbraca trei forme ( rabaturile, remizele, risturnurile) si financiare.

In vederea calculului si contabilizarii reducerilor de pret trebuie avute in vedere prevederile Codului fiscal, practicile contabile specifice si reglementarile contabile.

Reducerile comerciale primite sau acordate in momentul achizitiei, respectiv al vanzarii, nu se contabilizeaza distinct. Ele diminueaza costul de achizitie si sunt calculate in cascada.

In cazul reducerilor comerciale acordate ulterior, acestea sunt evidentiate in conturile „Reduceri comerciale primite” (la client) si „Reduceri comerciale acordate” (la furnizor).

Reducerile financiare sunt tratate diferit de cele comerciale. Ele se calculeaza dupa deducerea reducerilor comerciale, sau daca nu au fost acordate astfel de reduceri, procentul scontului este aplicat la pretul de vanzare.

Concluzionand principalele diferente intre IAS 2 si O.M.F.P. nr.1802/2014 sunt redate in tabelul de mai jos:

Fig. 2. 4 Deosebiri intre IAS 2 si O.M.F.P. nr.1802/2014

CAPITOLUL 3

EVIDENTA CONTABILA A STOCURILOR CONFORM REGLEMENTARILOR IAS 2

3.1 EVALUAREA STOCURILOR

Stocurile se evalueaza la valoarea cea mai mica fata cost si valoarea realizabila neta.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda costurile aferente achizitiei si prelucrarii.

Pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe costuri de transport, intra in categoria costurilor de achizitie a stocurilor.

Exemplu

O societate comerciala are ca obiect de activitate comert cu obiecte decorative. In data de 7 februarie 2015 incheie un contract cu un partener din China pentru a achizitiona 2000 de seturi de ceai. Pretul unui set de ceai este de 5euro/set. Transortul pana la incarcarea pe vas este de 500 euro, transportul maritim este 1000 euro, iar asigurarea este de 1000 euro. Taxele vamale sunt 10%, iar comisionul vamal este de 0,5 %. Pe parcursul Romaniei transportul este 600 lei fara TVA. Cursul euro este 4,4143 lei/euro.

In acest caz costurile de achizitie se calculeaza astfel:

Achizitia seturilor de ceai

Pret negociat 2000 buc x 5 euro /set x 4,4143 = 44.143 lei

Transport pana la vas 500 euro x 4,4143 = 2.207,15 lei

Transportul maritim 1000 euro x 4,4143 = 4.414,3 lei

Asigurare 1000 euro x 4,4143 = 4.414,3 lei

Total 55.178,75 lei

Taxe vamale 10% 55.178,75 *10% = 5.517,87 lei

Comision vamal 0,5% 55.178,75 x 5% = 2.758,93 lei

Total baza impozabila TVA 63.455, 55 lei

TVA 24 % 63.455,55 x 24% =15.229, 32 lei

Transport intern 600 lei

TVA transport intern 600 x 24% = 144 lei

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt:

Achizitia marfurilor

Marfuri = % 64.055,83

Furnizor China 44.143,00

Furnizor transport extern 2.207,50

Furnizor transport maritim 4.414,30

Asigurare 4.414,30

Furnizor transport intern 600,00

Taxa vamala 5.517,80

Comision vamal 2.758,93

Plata TVA in vama

TVA deductibila = Conturi la banci 15.229,32

Inregistrarea TVA furnizor transport intern

TVA deductibila = Furnizori interni 144 ,00

3.2 COSTURI DE PRELUCRARE

Costurile cu manopera directa face parte din categoria costurilor de prelucrare. Ele includ si alocarea regiei de productie fixa si variabila.

Exemplu

O societate comerciala are ca obiect de activitate productia de mic mobilier si mobila pentru birouri. Societatea executa doar mobila la comanda, cumparand compenente de la furnizori interni sau externi, componente pe care le asambleaza.

In luna ianuarie avut de executat o comanda de 50 de birouri pentru o societate de consultanta. Pentru executarea aceste comenzi s-au achizitionat urmatoarele:

planse pentru mesele de birou – 52 bucati, pret unitar de achizitie 200 lei;

picioare pentru birou – 200 de bucati la un pret unitar de 40 lei bucata;

aracet si alte materiale pentru lipit – 1.350 lei;

seturi de sertare si usite pentru birouri – 50 de seturi la un pret unitar de 100 lei setul;

alte consumabile (suruburi, butoni pentru usi si sertare, balamale) – 1.500 lei;

salariile personalului care au lucrat la executarea comenzii: au lucrat un numar de 10 muncitori timp de 8 ore/zi, 12 zile, salariul orar fiind de 10 lei;

amortizarea lunara a utilajelor folosite este in valoare de 2.560 lei;

valoarea facturii de energie electrica este 2.350 lei, consumul de energie electrica pentru departamentul administrativ este de 25%, iar 385 lei reprezinta un consum minim independent si indiferent de comenzile executate de catre sectia de montaj;

salariile personalului administrativ este de 4.000 lei.

Tabelul nr. 3.1 Costurile de prelucrare in cazul unei societati producatoare de mobila

materii prime = 23.400 lei

materiale auxiliare = 2.850 lei

manopera directa = 9.600 lei

salarii personal administrativ = 4.000 lei

energie electrica atelier productie = 1.940 lei

energie electrica departament administrativ = 235 lei

Inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime

Cheltuieli cu materii prime = Materii prime 23.400 lei

Inregistrarea cheltuielilor cu materiale auxiliare

Cheltuieli cu materiale auxiliare = Materiale auxiliare 2.850 lei

Inregistrarea cheltuielilor cu manopera directa

Cheltuieli cu salarii = Salarii datorate 9.600 lei

Inregistrarea consumului de energie electrica

Cheltuieli cu energia electrica = Funizori 2.350 lei

Inregistrare amortizarii lunare

Cheltuieli cu amortizarile = Amortizare 2.560 lei

IInregistrarea salariilor personalului administrativ

Cheltuieli cu salarii = Salarii datorate 4.000 le

Calculul regiei fixe determinate de obtinerea unei productii inferioare celei normale. Productia normala este de 60 de birouri pe luna.

Regia fixa recunoscuta in cheltuielile lunii ianuarie este:

2.945 x ( 1 – ) = 500, 65 lei

Costul de productie = cheltuielile directe + cheltuielile indirecte repartizate

= 35.860 + 4.885 – 500,65 = 40.244,35 lei

Inregistrarea obtinerii produselor finite la cost de productie

Produse finite = Variatia costurilor 40.244, 35 lei

3.3 ALTE COSTURI

Pot fi recunoscute in costul stocurilor, costuri ce tin de proiectarea unor produse solicitate de clienti.

Pierderile de materiale, manopera, cheltuielile de depozitare, regiile generale de administratie si costurile de desfacere sunt anumite costuri insa nu trebuie incluse in costul stocurilor si sunt recunoscute drept cheltuiala.

IAS 23 – identifica anumite aspecte in care costul indatoririi poate fi inclus sau nu in costul stocurilor. In cazul in care exista un element de finantare din partea furnizorului (de exemplu vinde bunuri a caror plata se face la 1 an), diferenta dintre valoarea bunurilor achizitionate si suma efectiv platita reprezinta o cheltuiala cu dobanzile.

3.4 COSTUL STOCURILOR ALE UNUI PRESTATOR DE SERVICII

In masura in care prestatorii de servicii au stocuri, ele sunt evaluate la costurile de productie. Aceste costuri sunt din manopera si din alte costuri privind personalul angajat in furnizarea serviciilor.

Exemplu

Societatea comerciala ofera servicii de prezentare, intretinere si actualizari a unui soft produs de catre ea, soft in domeniul catalogarii cartilor la biblioteci. In urma solicitarii din partea unei biblioteci a unor modificari in program adaptate nevoilor acelei biblioteci, un programator se deplaseaza la sediul clientului pentru a implementa modificarile efectuate si a face o prezentare a noului program. Biblioteca este in Oradea, societatea avand sediul in Bucuresti. Angajatul se deplaseaza cu avionul si isi face o rezervare pentru doua nopti la un hotel din Oradea. Costurile sunt urmatoarele:

bilet avion dus-intors = 4.388 lei

cazare hotel, o camera single, doua nopti = 300 lei

cheltuieli cu masa = 180 lei

salariul programatorului este de 62.50 lei/ora, iar pentru a face modificarile necesare, a-l testa si a-l prezenta clintului este necesar un numar de 9 ore.

In acest caz costul serviciilor care sunt recunoscute de catre societate este:

Cost servicii = 4388 + 300 + 180 + (62,50 x 9) = 5.430,50 lei

3.5 TEHNICI DE MASURARE A COSTURILOR

IAS 2 recomanda diverse tehnici de masurare a costurilor, fie cum sunt metoda costului standard sau metoda pretului cu amanuntul. Aceste metode pot fi utilizate simplificat in cazul in care se considera ca rezultatele acestor metode aproximeza costul.

Exemplu

O societate comerciala produce lenjerii de pat si utilizeaza pentru evaluarea stocurilor produselor metoda costului standard. La data de 31 decembrie 2014 stocul produselor finite este de 28.305 lei – cost standard. Stocul reprezinta 153 de seturi de lenjerii de pat si de asemenea inregistreaza o diferenta favorabila de 2.530 lei. In cursul lunii ianuarie 2015 s-au obtinut produse finite din productia de lenjerii si s-au vandut dupa cum urmeaza:

in 12 ianuarie 2015 s-au obtinut 105 lenjerii la cost standard de 175 lei, cost efectiv 185 lei;

in 22 ianuarie 2015 s-au obtinut 75 lenjerii la cost standard de 175 lei, cost efectiv 150 lei;

in data de 26 ianuarie 2015 s-au vandut 100 de lenjerii la un pret de vanzare de 25.000 lei, cu un cost standard de 18.000 lei.

Inregistrarile sunt urmatoarele:

In 12 ianuarie 2015: inregistrarea productiei la cost standard si a diferentelor de pret

Produse finite = Variatia stocurilor 18.375 lei

Diferente de cost = Variatia stocurilor 1.575 lei

In 22 ianuarie 2015: inregistrarea productiei la cost standard si a diferentelor de pret

Produse finite = Variatia stocurilor 13.125 lei

variatia stocurilor = Diferente de cost 1.875 lei

In 26 ianuarie 2015: vanzarea produselor finite

Clienti = Venituri din vanzarea produselor finite 25.000 lei

In 26 ianuarie 2015 : descarcarea gestiunii de produse finite:

Variatia stocurilor = Produse finite 18.000 lei

Diferente de cost = Variatia stocurilor 851,4 lei

Diferente aferente vanzarilor =

= 4,73

Rulaj iesiri = 18.000 x 4,73 % = 851,40

Aflarea coeficientului pretului valorilor bunurilor iesite si a stocurilor, se efectueaza astfel:

IAS 2 nu mentioneaza utilizarea coeficientul K insa O.M.F.P. nr. 1802/2014, specifica cum trebuie calculat acest coeficient.

Exemplu

O societatea comerciala are ca obiect de activitate comert cu amanuntul. La 31 decembrie 2014 societatea are un stoc de marfa la pret cu manuntul de 53.000 lei. Pretul de vanzare al produselor cu amanuntul cuprinde adaosul comercial in valoare de 9.500 lei si TVA neexigibil in valoare 10.258 lei. Societatea comerciala practica in cursul lunii ianuarie un adaos comercial de 20%. In cursul lunii ianuarie 2015 societatea a achizitionat marfa de la diversi furnizori si a vandut catre clienti dupa cum urmeaza:

in data de 06 ianuarie achizitionat marfa in valoare de 18.000 lei pret de achizitie, adaos comercial 20%, iar TVA neexigibil este de 24%;

in data de 12 ianuarie achizitionat marfa in valoare de 9.300 lei pret de achizitie, adaos comercial 20%, iar TVA neexigibil este de 24 %;

in data de 27 ianuarie achizitionat marfa in valoare de 10.500 lei pret de achizitie, adaos comercial 20%, iar TVA neexigibil este de 24 %;

in cursul lunii ianuarie 2015 s-au vandut marfuri in valoare de 48.860 lei la pret de vanzare.

Societatea nu aplica sistemul de TVA la incasare, iar furnizorii de la care achizitioneaza marfa, de asemenea nu aplica sistemul de TVA la incasare. Ca atare, TVA aferent achizitiilor se deduce la primirea facturilor, iar TVA colectata se colecteaza la vanzare.

Inregistrarile care au loc in contabilitatea sunt dupa cum urmeaza:

In 06 ianuarie 2015 achizitia de marfa:

% = Furnizori 22.320

Marfa 18.000

TVA deductibila 4.320

Marfa = Adaos comercial 3.600

Marfa = TVA neexigibila 5.184

In 12 ianuarie 2015 achizitia de marfa:

% = Furnizori 11.532

Marfa 9.300

TVA deductibila 2.232

Marfa = Adaos comercial 1.860

Marfa = TVA neexigibila 2.678,40

In 12 ianuarie 2015 achizitia de marfa:

% = Furnizori 13.020

Marfa 10.500

TVA deductibila 2.520

Marfa = Adaos comercial 2.100

Marfa = TVA neexigibila 3.024

Vanzarea de marfa se inregistreaza astfel:

Clienti = % 48.860,00

Venituri din vanzarea de marfa 39.403,22

TVA colectata 9.456,78

X 100

X 100 =17.11%

Descarcarea gestiunii se inregistreaza astfel:

% = Marfa 48.860,00

Cheltuieli cu marfurile 32.661,34

Adaos comercial 6.741,89

TVA neexigibil 9.456,77

3.6 FORMULE DE DETERMINARE A COSTULUI

In cazul metodei „primul intrat-primul iesit” (FIFO) sau „metoda costului mediu ponderat ”(CMP), identificarea nu poate fi utilizata in cazul in care stocurile cuprind un numar mare de elemente fungibile.

Exemplu privind aplicarea metodei FIFO

O societate comerciala comercializeaza uleiuri auto. Pentru sortimentul de ulei 20 W cursul lunii ianuarie 2015 s-au achizitionat si s-au livrat urmatoarele cantitati. In data de 07 ianuarie 2015 s-au achizitionat 3000 de bidoane la pretul de 53 lei bucata, in data de 15 ianuarie 2015 s-au achizitionat 2.800 de bucati la pretul unitar de 52 lei bucata, iar in data de 20 ianuarie 2015 s-au achizitionat 3100 bucati la pretul unitar de 57 lei bucata. S-au vandut in data de 08 ianuarie 2015, 300 de bucati, in data de 10 ianuarie 2015, 200 de bucati, in data de 16 ianuarie 2015 s-au vandut 3200 de bucati, iar in 26 ianuarie 2015 s-au vandut 2800 bucati. Stocul initial este de 600 de bucati la un pret unitar de 51 lei.

Tabelul 3.2 Determinarea costurilor prin aplicarea metodei IFO

Utilizand aceasta metoda, aflam stocul ramas la finele perioadei este de 3000 la un cost total de 171.000 lei, costul unitar fiind 57 lei.

Exemplu privind aplicarea metodei cost mediu ponderat – CMP

Consideram aceleasi date ale societatii, in acest caz datele sunt urmatoarele:

Tabelul 3.3 Determinarea costurilor prin aplicarea metodei CMP

Aplicand aceasta metoda se constata ca stocul de marfa la sfarsitul lunii este in valoare de 164.460 lei, costul unitar fiind 54,83 lei.

3.7 VALOAREA REALIZABILA NETA

Pentru stocurile deteriorate, uzate moral integral sau partial, sau daca preturile s-au diminuat, costul stocurilor nu este recuperabil.

Stocurile se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, insa se pot grupa elemente care sunt similar sau conexe, care fac parte din aceasi grupa sau categorie de produse sau au utilizarii similar.

Exemplu

O societare comercializeaza doua categorii de produse finite fiecare fiind produs in mai multe variante. La data de 31 decembrie 2014 situatia produselor finite se prezinta astfel:

Produsul A, in varianta 1 are un pret de cost de 2.800 lei si o valoarea realizabila neta de 2.750 lei, iar in varianta 2 are un pret de cost de 2.900 lei si o valoarea realizabila neta de 3.100 lei. Produsul B in varianta 1 are un pret de cost de 2.500 lei si o valoarea realizabila neta de 2.750 lei, in varianta 2 are un pret de cost de 3.500 lei si o valoarea realizabila neta de 3.680 lei, iar in varianta 3 are un pret de cost de 2.800 lei si o valoarea realizabila neta de 2.900 lei.

In primul caz facem o analiza produs cu produs.

Tabelul nr. 3.4 Analiza produs cu produs cost – valoarea realizabila neta

O analiza pe categorii de produse este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3.5 Analiza pe categoriide produs cost – valoarea realizabila neta

In acest caz se constata o valoare de inregistrat in contabilitate de 230 lei.

Insa se poate face o analiza si pe total stocuri. In acest caz datele sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3.5 Analiza pe total stoc produs cost – valoarea realizabila neta

Se constata ca in primul caz trebuie inregistrat in contabiltate 100 lei, in al doilea caz 230 de lei, iar in ultimul caz nu se inregistreaza nimic.

3.8 RECUNOASTEREA DE CHELTUIELI CU STOCURILE

In conformitate cu IAS 2, valoarea oricarei reluari, reduceri a valorii contabile a stocurilor, trebuie recunoscuta drept o reducere a cheltuielii valorii stocurilor recunoscute drept cheltuiala, in perioada in care are loc reluarea.

Identificarea specifica nu poate fi folosita atunci stocurile cuprind un numar mare de elemente fungibile.

3.9 TRATAREA REDUCERILOR COMERCIALE

Costul de achizitie al stocurilor este acceptat atat de catre IAS 2, cat si de catre O.M.F.P. nr. 1802/2014. In ceea ce priveste tratarea reducerilor comerciale exista o deosebire privind detalierea lor.

Si intr-un caz si in celalalt caz, reducerile comerciale reduc valoarea stocului la intrare.

Standardul IAS 2 nu face distinctie intre diferitele tipuri de reduceri de pret, toate diminuand costul de achizitie.

In O.M.F.P nr. 1802/2014 se face deosebire intre natura reducerilor, tipul acestora (rabat, remiza, risturn), cat si intre momentul acordarii acestora (la momentul facturarii sau ulterior). Reducerile financiare nu sunt deduse, iar reducerile de pret pot fi comerciale care imbraca trei forme (rabaturile, remizele, risturnurile) si financiare.

Reducerile comerciale primite sau acordate in momentul achizitiei, respectiv al vanzarii, nu se contabilizeaza distinct.

Ele diminueaza costul de achizitie si sunt calculate in cascada, prin aplicarea cotei procentuale proprii asupra netului anterior.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune.

Stocurile care au primit reduceri ulterioare si nu mai sunt in gestiune, se evidentiaza in contabilitate distinct in contul 609 „Reduceri comerciale primate”.

Reducerile comerciale acordate ulterior facturarii, se evidentiaza in contabilitate distinct in contul 709 „Reduceri comerciale acordate”.

Reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, se evidentiaza distinct in contul 609 „Reduceri comerciale primate”, respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate”.

Reducerile financiare sunt tratate diferit de cele comerciale. Ele se calculeaza dupa deducerea reducerilor comerciale, sau daca nu au fost acordate astfel de reduceri, procentul scontului este aplicat la pretul de vanzare.

Exemplu:

O societate comerciala inainteaza o comanda de 10.000 metrii patrati de gresie unui furnizor cu care are relatii comerciale de peste 10 ani. Pretul unitar este 46 lei/ metrul patrat. Cota de TVA este 24 %. Termenul de plata este 30 de zile, insa clientul intentioneaza sa achite marfa la livrare daca i se acorda o reducere comerciala. Furnizorul accepta si ii acorda clientului o reducere (risturn) pe factura de 12 % pentru plata la livrarea marfii.

Intrucat cantitatea comandata este important si deloc de neglijat, i se mai acorda de catre furnizor clientului o remiza de 5 %.

Ulterior, pentru a impulsiona si mai bine relatia dintre cei doi parteneri, furnizorul ii acorda o reducere financiara de 2.000 lei clientului.

In acest caz costul de achizitie si inregistrarile in contabilitate sunt:

valoarea marfii x 46 lei/m2 = 460.000 lei

remiza 10 % = 460.000 lei x 5 % = 23.000 lei

risturn 12 % = (460.000 – 23. 000 ) x 12 % = 437.000 x 12 % = 52.440 lei

costul de achizitie = 460.000 lei – 23.000 lei – 52. 440 lei = 384.560 lei

% = Furnizori 476.854,40

„Marfuri” 384.560,00

„TVA deductibila” 92.294,40

Reducerea financiara acordata ulterior livrarii marfurilor este primita dupa 30 zile, perioada in care gresia achizitionata a fost vanduta in intregime.

In acest caz inregistrarea in contabilitate se face astfel:

„Furnizori” = „Reduceri comerciale primite” 2.000

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

Contabilitatea stocurilor Prodcom s.r.l.

4.1 Prezentarea societatii

S.C. Denise Prodcom S.R.L. este o societatea comerciala infiintata in anul 1993 cu sediul in Bucuresti, Soseaua Fundeni nr.53.

S.C. Denise Prodcom S.R.L. are un atelier de creatie vestimentara pentru femei, capitalul este integral romanesc. Articolele de imbracaminte sunt realizate din tesaturi de cea mai inalta calitate respectand ultimele tendinte in moda. Fiecare creatie vestimentara se caracterizeaza prin atentie la detalii si finisaje bine definite.

S.C. Denise Prodcom S.R.L. lucreaza doar la comanda, confectionand la cererea clientilor cu care lucreaza produsele solicitate de catre acestia. Comenzile sunt de mica anvergura, in general pana in zece modele. La solicitarea clientilor ofera consulanta in materie de design vestimentar concepand cu acestia modele in ton cu moda interna si internationala. Pentru realizarea activitatii, societatea are incheiate contracte cu parteneri romani si straini. Principalii furnizori sunt din tara, insa apeleaza si la persoane juridice din Uniunea Europeana si China. De la acestia din urma, S.C. Denise Prodcom S.R.L. achizitioneaza tesaturi din matase.

Capitalul social subscris si varsat este de 1.000 lei, impartit in 100 parti sociale, fiecare parte sociala fiind 10 lei si apartine celor doi asociati dupa cum urmeaza:

80 partii sociale numerotate de la 1 la 80, apartin asociatului Marinescu Diana, in valoare de 820 lei, reprezentand 82% din capitalul social;

20 partii sociale numerotate de la 81 la 90, apartin asociatului Stanescu Dorina, in valoare de 200 lei, reprezentand 20% din capitalul social.

Societatea comerciala S.C. Denise Prodcom S.R.L. este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor care reprezinta organul de decizie suprem al societatii constituita din totalitatea asociatilor. Ea decide cu votul asociatilor, reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. Votul tuturor asociatilor este necesar in luarea hotararilor privind modificarile statutului sau ale contractului de asociere.

Societatea are un numar redus de personal constand din 3 croitorese, 6 cusatoare la masina, o calcatoreasa si un contabil. La magazinul propriu este o singura vanzatoare, programul fiind de luni pana vineri de la ora 10°°-18°°. Societatea lucreaza doar pe baza de comanda ferma insa, uneori, produce cu patru – cinci bucati mai mult decat cantitatea comandata, produse care vor fi vandute prin magazinul propiu.

4.2 Contabilitatea activitatii de productie si comert in cazul

S.C. Denise Prodcom S.R.L.

Aceste produse, S.C. Denisa Prodcom S.R.L. le comercializeaza prin magazinul propriu. La sfarsitul lunii decembrie 2014 S.C. Denise Prodcom S.R.L. a primit de la parteneri patru comenzi pentru doua modele de rochii, pentru un model de sacou si un model de pantaloni. Cele doua modele de rochii sunt primite de la clienti diferiti, un client solicitand o rochie din stofa, celalalt dorind o rochie din matase.

Pentru modelul de rochie din matase conducerea societatii opteaza pentru un material pe care il va importa din China. Societatea a mai lucrat de-a lungul timpului cu diversi parteneri din China.

Pentru modelul de rochie din stofa, conducerea societatii apeleaza la furnizori din Romania. De la acelasi furnizor va achizitiona stofa din care se va confectiona pantalonii si sacoul. Captuseala pentru sacou va fi din matase, insa societatea o va achizitiona de pe piata interna. Pentru rochia din matase, va produce cate 5 bucati din numerele 38, 40, 42, 44 si 46. Rochia din stofa va fi produsa pentru masurile 42, 44, 46, 48 si 50, de asemenea cate 5 bucati din fiecare masura. Pantalonii vor fi confectionati pentru masurile 40, 42, 44, 46 si 48. Se va confectiona cate 10 bucati din fiecare masura insa in doua culori: negru si gri. Sacourile vor fi confectionate pentru aceleasi masuri, precum pantalonii avand aceasi culoare.

Pentru fiecare dintre aceste produse, societatea se mai aprovizioneaza cu diverse materiale consumabile precum nasturi, catarame pentru cordoanele rochiilor, fermoare de plastic si de metal, toate achizitionate de la furnizori interni. De asemenea, se mai cumpara ace de diverse marini, ata in mai multe culori si copci mos si baba.

Rochiile vor fi vandute clientilor care le vor vinde ulterior prin propriile magazine. Pantalonii si sacourile vor fi vandute de asemenea unor societati de comert en detail, insa cate trei bucati din fiecare, pantalon si sacou vor fi vandute prin magazinul propriu.

Operatiunile si inregistrarile din contabilitate care au loc in cursul lunii ianuarie, legat de confectionarea si vanzarea acestor bunuri, sunt prezentate dupa cum urmeaza.

Pentru rochia din matase

La sfarsitul lunii decembrie 2014 s-a comandat din China o cantitate de 60 metri liniari de matase. Materialul insotit de factura externa a ajuns in vama in data de 07 ianuarie 2015. Pretul unitar este de 25 USD. Transportul pe teritoriul Chinei a fost suportat de furnizor, insa transportul maritim a fost suportat de S.C. Denise Prodcom S.R.L. Tariful platit catre firma Shiping Development a fost de 500 EURO. Pentru transportul pe teritoriul Romaniei S.C .Denise Prodcom S.R.L. a apelat la societatea de transport intern S.C. APC Trafic S.R.L. Aceasta societate pentru serviciul prestat, a emis o factura in valoare de 500 lei. Societatea nu este platitoare de TVA.

De asemenea pentru aceste rochii, S.C. Denise Prodcom S.R.L. a mai achizitionat 25 de catarame de metal, nasturi, ata si ace.

Inregistrarile in contabiltate privind achizitia de materii prime si material consumabile sunt:

valoarea matasii conform invoice 60 ml x 25 USD/m x 3.7936 lei/usd = 5.690,40 lei

transport maritim conform invoice 500 Eur x 4.4960 lei/EURO = 2.248 lei

subtotal = 7.938,40 lei

taxe vamale 10% = 793,84 lei

comision vamal 0.5% = 396,92 lei

total valoare vama = 9.129,16 lei

TVA vama 24 % = 2.191 lei

Transportul maritim, taxele vamale si comisionul vamal sunt cuprinse in costul materiei

prime. Inregirstrarile in contabilitate sunt:

Valoarea invoice / dvi

301 „Materii prime” = % 9.129.16

401 „Furnizor China” 5.690,40

401 „Furnizor transport maritim” 2.248,00

446 „Taxe vamale” 793,84

446 „Comision vamal” 396,92

Plata TVA in vama se face prin ordin de plata din contul curent deschis .R.

4426 „TVA deductibila” = 5121 „Conturi deschise la banci” 2191

Taxele vamale si comisionul vamal sunt platile in numerar la caseria din vama:

% = 5311 „Casa in lei” 1.190,76

446 „Taxe vamale” 793,84

446 „Comision vamal ” 396,92

Inregistrarea facturii primIte de la S.C. SPC Trafic S.R.L. pentru transportul efectuat pe teritoriul Romaniei este:

626 „Cheltuieli cu transportul” = 401 „APC Trafic” 500

De asemenea S.C. Denise Prodcom S.R.L. tot in data de 07 ianurie 2015 achizitioneaza 125 de nasturi si 25 de catarame design unicat de la un furnizor de accesorii, S.C. Dan Design S.R.L. Pretul unitar al unui nasture este 8 lei si al unei catarame este 3 lei fara TVA. Furnizorul este platit la livrare numerar. Inregistrarile in contabiltate sunt:

% = 401 „Furnizor Dan design” 1333

3028 „Materiale auxiliare” 1075

4426 „TVA deductibila” 258

401 „Furnizor Dan Design” = 5311 „Casa in lei” 1333

In data de 08 ianuarie 2015 societatea se apuca de confectionarea propriu-zisa a rochiilor de matase. La executarea tiparelor lucreaza 2 croitorese, cate 4 ore fiecare. Salariul croitoreselor este de 9 lei/ora. Pentru coaserea la masina a rochiilor, lucreaza 3 cusatorese cate 15 ore fiecare. Salariu fiecareia este de 9 lei/ora.

La confectionarea rochiilor se mai dau in consum ace si ata in valoare de 100 de lei fiecarei angajate care coase la masina, in total 300 lei.

Amortizarea masinilor care participa in procesul de productie este de de 2.000 lei/luna, amortizarea aferenta este 675 lei, iar valoarea energiei electrice este 256 lei.

Darea in consum a acelor si a atei folosite se inregistreaza astfel:

6028 „Cheltuieli cu alte materiale de consum” = 3028 „Alte materiale de consum” 300 lei

Tabelul nr. 4.1 Cheltuielile directe si indirecte – rochie de matase

Totalul cheltuielilor este de 12.170 lei, deci costul de productie al unei rochii de matase este de 486,80 lei.

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 12.170

In data de 12 ianuarie 2015 se incepe confenctionarea rochiilor din stofa. Se cumpara pe baza de factura de la furnizorul S.C. Vlad Conf S.R.L. tesatura necesara, 63 de metrii la pretul unitar de 86 lei fara TVA. De asemenea, se mai cumpara 25 de fermoare la un pret unitar de 6 lei fara TVA, tot de Conf S.R.L. Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt:

% = 401„Furnizor Vlad Conf” 6.904,32

301 „Materii prime 5.418

3028 „Alte mat.consumab” 150

4426 „TVA deductibila” 1.336,32

Factura se achita prin banca a doua zi. Inregistrarea este:

401 „Furnizor Vlad Conf SRL” = 5121 „Conturi la banci in lei” 6.904,32

La executarea tiparelor au lucrat 2 croitorese cate 4 ore fiecare. Salariul croitoreselor este de 9 lei/ora. Pentru coaserea la masina a rochiilor lucreaza 3 cusatorese cate 10 ore fiecare. Salariu fiecareia este 9 lei/ora.

La confectionarea rochiilor se mai dau in consum ace si ata in valoare de 100 de lei fiecarei angajate care coase la masina, in total 300 lei.

Amortizarea masinilor este de 2.000 lei/luna, proportional este 375 lei, iar valoarea energiei electrice in cota fixa este 315 lei. Darea in consum a acelor si a atei folosite se inregistreaza astfel:

6028 „Cheltuieli cu alte materiale consumabile” = 3028 „Alte mat. consum.” 300 lei

Tabelul nr. 4.2 Cheltuielile directe si indirecte – rochie din stofa

Totalul cheltuielilor este de 6.750 lei, deci costul de productie al unei rochii de matase este de 270 lei.

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 6.750

In data de 14 ianuarie 2015 se vand catre S.C. Mona Fashion S.R.L. 10 rochii din matase, cate doua bucati din fiecare numar la pretul de 620 lei fara TVA.

Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:

411 „Clienti” = % 7.688

701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 6.200

4427 „TVA colectata” 1.488

Descarcarea gestiunii de produse finite se inregistreaza astfel:

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 4.868

Fig. 4.1 Elementele costului de productie in cazul rochiei din matase si rochiei din stofa

Se observa ca in ceea ce priveste materia prima (tesatura) in cazul rochiei din matase, costul acesteia este mai mare decat cel al rochiei din stofa cu 2.269 lei. Si in cazul altor materiale consumabile, in ceea ce priveste rochia din matase, costul a fost mai mare decat cel aferent rochiei din stofa cu 688 lei. Si in cazul amortizarii, de asemenea costul acesteia a fost mai mare cu 300 lei in cazul rochiei de matase, comparativ cu cel al rochiei de stofa. Insa in ceea ce priveste costul cu salariile, in cazul rochiei din stofa a fost mai mare cu 201 lei fata de cel al rochiei din matase. La fel se constata si in cazul cheltuielilor cu energia electrica, costul in cazul rochiei din stofa este mai mare cu 59 lei, comparativ cu cel al rochiei din matase.

In data de 19 ianuarie 2015 se vand 15 rochii din stofa, cate doua bucati din fiecare numar tot clientului S.C. Mona Fashion S.R.L. la pretul de 450 bucata, fara TVA. De asemenea, se mai vand 5 bucati, cate o bucata din fiecare numar, clientului S.C. New Moda Fashion S.R.L.

Inregistrarile in contabiltate sunt:

4111 Client „Mona Fashion” = % 8.370

701 „Ven. din vanz. prod. fin. 6.750

4427 „TVA colectata” 1.620

4111 Client „New Moda” = % 2.790

701 „Ven. din vanz. prod. fin.2.250

4427 „TVA colectata” 540

Facturile se incaseaza prin banca a doua zi.

5121 „Conturi la banci” = % 11.160

4111 Client „Mona Fashion” 8.370

4111 Client „New Moda Fash” 2.790

Din cele 25 de rochii de matase, 15 bucati au fost vandute conform comenzilor primite de la clienti. Cele 10 rochii care au ramas, se vor vinde prin magazinul propriu cu un adaos comercial de 30%. Inregistrarea in contabilitatea a descarcarii gestiunii de produse finite si a incarcarii gestiunii en detail este urmatoare:

371 „Marfuri” = 345 „Produse finite” 4.868

371 „Marfuri” = % 1.810,89

378 „Diferente de pret la marfa” 1.460,40

4428 „TVA neexigibila” 350,49

Soldul contului 711 „Variatia stocurilor” se trece asupra contului 121„Profit si pierdere”.

Daca nu s-ar efectua o astfel de inregistrare, societatea ar inregistra pierdere in urma procesului de productie.

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 4.868

De asemenea cele 10 rochii din stofa ramase se vor transfera in magazinul propriu de desfacere. Adaosul practicat este 25 %.

371 „Marfuri” = 345 „Produse finite” 2.700

371 „Marfuri” = % 1.485

378 „Diferente de pret la marfa” 675

4428 „TVA neexigibila” 810

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 2.700

Tot in data de 19 ianuarie 2015 S.C. Denise Prodcom S.R.L. incepe sa confectioneze atat pantalonii cat si sacourile, intrucat societatea care le-a comandat doreste sa le vanda drept compleu. Ca atare ele trebuie livrate impreuna.

Pentru sacou se cumpara pe baza de factura tot de la furnizorul S.C. Vlad Conf S.R.L. tesatura necesara, 70 de metrii la pretul unitar de 98 lei fara TVA. De asemenea, se mai achizitioneaza captuseala tot de Conf S.R.L., 130 metrii la pret unitar de 45 lei metrul.

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt:

% = 401 Furnizor „Vlad Conf” 8.506,40

301 „Materii prime” 6.860

4426 „TVA deductibila” 1.646,40

Factura se achita prin banca a doua zi. Inregistrarea este:

401 Furnizor „Vlad Conf SRL” = 5121 „Conturi la banci in lei” 8.506,40

De asemenea S.C. Denise Prodcom S.R.L. tot in data de 07 ianurie 2015 achizitioneaza nasturi, catarame si fermoare de la furnizorul de accesorii, S.C. Dan Design S.R.L. Furnizorul este platit la livrare numerar. Inregistrarile in contabiltate sunt:

% = 401 Furnizor „Dan design” 2.704,44

3028 „Materiale auxiliare sacou” 1.356

3028 „Materiale auxiliare pantalon” 825

4426 „TVA deductibila” 523,44

401 „Furnizor Dan Design” = 5311 „Casa in lei” 2.704,44

La executarea tiparelor au lucrat 3 croitorese cate 4 ore fiecare. Salariul croitoreselor este de 9 lei/ora. Pentru coaserea la masina a rochiilor lucreaza 3 cusatorese cate 10 ore fiecare. Salariu fiecareia este de 9 lei/ora.

La confectionarea rochiilor se mai dau in consum ace si ata in valoare de 315 de lei fiecarei angajate care coase la masina, in total 945 lei.

Amortizarea masinilor este de 2000 lei/luna, proportional este 375 lei, iar valoarea energiei electrice in cota fixa este 315 lei.

Darea in consum a acelor si a atei folosite se inregistreaza astfel:

6028 „Cheltuieli cu alte mat. consum” = 3028 „Alte mat. consum” 945

Tabelul nr. 4.3 Cheltuielile directe si indirecte – sacou

Totalul cheltuielilor este de 8.873 lei, deci costul de productie al unei sacou este de 177,46 lei.

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt:

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 20.603

Pentru productia de pantaloni se cumpara stofa necesara de S.R.L, 60 de metrii la pretul unitar de 62 lei. Tot de S.R.L. Fermoarele si nasturii se cumpara tot de Design S.R.L., valoarea acestora este 370 lei. Furnizorii sunt platiti la livrare in numerar. Pe baza facturilor primite de la furnizori se fac urmatorele inregistrari:

% = 401 Furnizor „Mirid ” 4.612,80

301 „Materii prime” 3.720

4426 „TVA deductibila” 892,80

401 Furnizor „Mirid” = 5311 „Casa in lei” 4.612,80

% = 401 Furnizor „Dan design” 458,80

3028 „Materiale auxiliare ” 370

4426 „TVA deductibila” 88,80

401 Furnizor „Dan Design” = 5311 „Casa in lei” 458,80

La executarea tiparelor au lucrat 4 croitorese cate 3 ore fiecare. Salariul croitoreselor este de 10 lei/ora. Pentru coaserea la masina a rochiilor lucreaza 3 cusatorese cate 10 ore fiecare. Salariu fiecareia este 9 lei/ora.

La confectionarea rochiilor se mai dau in consum ace si ata in valoare de 156 de lei fiecarei angajate care coase la masina, in total 468 lei.

Amortizarea masinilor este de 2000 lei/luna, proportional este 375 lei iar valoarea energiei electrice in cota fixa este 315 lei.

Darea in consum a acelor si a atei folosite se inregistreaza astfel:

6028 „Cheltuieli cu alte mat. consum” = 3028 „Alte mat. consum” 468

Tabelul nr. 4.4 Cheltuielile directe si indirecte – pantaloni

Totalul cheltuielilor este de 5.170 lei, deci costul de productie al unei perechi de pantaloni este de 258,50 lei.

Inregistrarile care se fac in contabilitate sunt:

345 „Produse finite” = 711 „Variatia stocurilor” 5.170

Confectionarea sacourilor si a pantalonilor a fost facuta pe baza unei comenzi ferme din partea S.C. Dora Fashion S.R.L. In data 25 ianuarie 2015 livreaza pe baza facturii, 40 de sacouri si 40 de perechi de pantaloni. Pretul de vanzare pentru sacou este de 225 lei fara TVA, iar pentru pereche de pantaloni este 300 lei.

Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:

4111 Client „Dora Fashion” = % 26.040

701 „Ven. din vanz. prod. fin.” 21.000

4427 „TVA colectata” 5.040

A doua zi se incaseaza 50 % din valoarea facturii prin banca, diferenta urmand a fi achitata in 30 de zile.

5121 „Conturi la banci” = 4111 „Dora Fashion” 13.020

Cele 10 perechi de pantaloni si 10 sacouri sunt transferate magazinului propriu pentru a fi vandute. Adaosul practicat este de 15 %. Inregistrarea in contabilitatea a descarcarii gestiunii de produse finite si a incarcarii gestiunii en detail este urmatoare:

371 „Marfuri” = 345 „Produse finite – sacou” 1.774,60

371 „Marfuri” = % 755,97

378 „Diferente de pret la marfa” 266,19

4428 „TVA neexigibila” 489,78

371 „Marfuri” = 345 „Produse finite – pantalon” 2.585

371 „Marfuri” = % 1.102,21

378 „Diferente de pret la marfa” 387,75

4428 „TVA neexigibila” 713,46

Ca si in cazul transferului de rochii, soldul contului 711 „Variatia stocurilor” se trece asupra contului 121 „Profit si pierdere”. Daca nu s-ar efectua o astfel de inregistrare societatea ar inregistra pierdere in urma procesului de productie.

In cursul lunii ianuarie 2015 pentru magazinul propriu s-au cumparat 20 de bluze de TOP S.R.L, pret de achizitie 28 lei/bucata. Adaosul comercial practicat este 23%. Inregistrarile in contabilitate sunt:

% = 401 Furnizor „Art Top” 694,40

371 „Marfa” 560,00

4426 „TVA deductibila” 134,40

371 „Marfa” = % 294,11

378 „Diferente de pret” 128,80

4428 TVA neexigibila” 165,31

De asemenea se mai cumpara tot de Top S.R.L. 4 paltoane la pret unitar de 516 lei si 4 pardesie la un pret unitar de 410 lei. Adaosul practicat este 17%. Inregistrarile sunt:

% = 401 Furnizor „Art Top” 4.592,96

371 „Marfa” 3.704,00

4426 „TVA deductibila” 888,96

371 „Marfa” = % 1.669,76

378 „Diferente de pret” 629,68

4428 „TVA neexigibila” 1.040,08

In cursul lunii ianuarie 2015 prin magazinul propriu, S.C. Denise Prodcom S.R.L. a vandut marfa in valoare de 18.670 lei, la pret de vanzare. La inceputul lunii soldul contului 371 „Marfa” era de 29.670,01 lei, contul 378 „Diferente de pret la marfuri” era de 5.980,18 lei, iar contul 4428 „TVA neexigibil” era de 5.742,58 lei.

La sfarsitul lunii se face descarcarea de gestiune, a gestiunii cu amanuntul.

Pentru inceput se stabilesc „diferente de pret” aferente intrarilor in cursul perioadei. Conform Standardului de contabilitate IAS 2 se pleaca de la relatia:

Rulajele conturilor 371, 378 si 4428 sunt prezentate mai jos:

371 „Marfa” 378 „Diferenta de pret”

SI 29.670, 01 5.980,18 SI

RM 6.678,89 1.460,4 RM

RS 4.185,00 675 RS

S 2.530,57 266,19 S

P 3.686,21 387,75 P

B 854,11 128,8 B

PP 5.373,76 629,68 PP

RD 23.309,54 3.547,82 RC

TSD 29.670,01 9528 TSC

4428 „TVA neexigiliba”

5.742,58 SI

350,49 RM

810 RS

489,78 S

713,46 P

165,31 B

1.040,08 PP

3.569,12 RC

9.311,70 TSC

Aplicand formula de mai sus, obtinem un adaos aferent vanzarilor de 32,11 %

K = 32,11%

Vanzarea in luna ianuarie 2015 este de 29.670,01 pret de vanzare, respectiv 23.927, 42 lei fara TVA. Descarcarea de gestiune este urmatoarea:

% = 371 „Marfa” 29.670,01

607 „Cheltuieli cu marfurile” 16.244,34

378 „Difereta de pret la marfuri” 7.683,09

4428 TVA neexigibil 5.742,58

Insa, O.M.F.P. nr. 1802/2014 specifica faptul ca acest coeficient trebuie afectat cu valoarea TVA neexiginbila. Formula de calcul este urmatoarea:

K = = 21,18 %

In acest caz descarcarea de gestiune este urmatoarea:

% = 371 „Marfa” 29.670,01

607 ”Cheltuieli cu marfurile” 18.859,60

378 „Diferenta de pret la marfuri” 5.067,83

4428 „TVA neexigibil ” 5.742,58

CONCLUZII SI PROPUNERI

In activitatea curenta a S.C. Denise Prodcom S.R.L. se identifica doua activitati, activitatea de productie si activitatea de comert en detail.

Desi societatea isi desfasoara activitatea de productie doar pe baza comenzilor ferme, ceea ce face ca societatea sa nu aiba investitii inutile sau prea mari in ceea ce priveste stocul de materii prime sau de materiale auxiliare ce intra in procesul de productie, procesul de productie propriu-zis este supus unor perturbatii cum ar fi: instabilitatea personalului, prezenta rebuturilor, existenta timpilor morti datorati defectarii masinilor de cusut, de surfilat sau a altor tipuri de masini.

De asemenea, gestiunea stocurilor are o sfera larga de cuprindere, aceasta incluzand atat probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasarii stocurilor in teritoriu, de formare si evidenta a acestora, cat si probleme de receptie, de depozitare si pastrare, de urmarire si control, de redistribuire si mod de utilizare.

In procesul de productie si de comercialize am identificat cateva aspecte deficitare.

Societatea utilizeaza tesaturi de foarte buna calitatea, cumparate de la producatori din tara sau din Italia. Conducerea societatii achizitioneaza materii prime strict in functie de comenzile primite. Consider ca este o greseala majora pentru ce s-ar putea intampla, daca societatea ar fi in incapacitatea sa isi onoreze comenzile, mai ales ca aceste comenzi sunt destul de mici din punctul meu de vedere. De exemplu, iarna cand temperaturile sunt foarte scazute sau drumurile sunt greu practicabile datorita intemperiilor, sa fie foarte dificil, chiar imposibil sa se aprovizioneze cu materii prime. Acest lucru ar putea duce la pierderea unui client care desi lanseaza o comanda de 30 de articole ar putea fi foarte important pentru desfasurarea activitatii in regim continuu. Nu recomand crearea unor stocuri anormal de mari, insa un stoc de siguranta ar trebui luat in calcul.

Consider ca S.C. Denise Prodcom S.R.L. ar putea sa isi diversifice stocul de produse finite.

Desi societatea lucreaza doar pe baza de comanda ferma, la fiecare comanda produce cu pana la cinci produse, produse ce sunt comercializate prin magazinul propriu. Consider ca societatea ar putea produce diverse articole de imbracaminte fara a avea la baza aceste comenzi. Societatea a colaborat de-a lungul timpului cu designeri vestimentari, astfel incat nu ar fi o problema crearea de noi modele, unele putand sa fie unicat, ceea ce in timp ar putea duce la aparitia unui brand nou „Denise”.

De asemenea, societatea nu ar trebuie sa se limiteze la acest mod de creare a stocurilor prin productie, fie ca este vorba de un „surplus” ce provine de la comenzile executate, fie ca este vorba de o productie proprie unicat.

Ar putea achizitiona articole de imbracaminte de la societatile care comercializeaza marfa en-gros. Stocul de marfa s-ar imbunatati si cu tricotaje, de exemplu.

De asemenea, locatia magazinului nu este prea „fericita”. Magazinul este situat langa atelier, pe Soseaua Fundeni. Conducerea societatii ar trebui sa caute un spatiu de desfacere mai central, sau intr-o locatie mai buna. Ar putea sa inchirieze de exemplu un spatiu de comercializare in centre comerciale, magazine precum „Bucur” daca doreste sa ramana in zona, sau „Unirea Shoping Center”. Ar putea sa incerce sa comercializeze in mall-uri, insa valoarea chiriei ar putea sa fie cam mare pentru capacitatea financiara a societatii. Ideal ar fi sa isi deschida un spatiu intru-un centru comercial, pastrand insa si magazinul actual.

Daca totusi inchirierea unui spatiu comercial este „cam mult” pentru societate, ar putea incerca sa isi comercializeze produsele in magazine de haine de dama prin retele de astfel de magazine: „” (Bucuresti, Pitesti, Constanta), „Sense” (Bucuresti, Ploiesti, Galati, Arad), „Fancy Fashion” sau „Purple Chic”.

De asemenea, ar putea incerca sa produca articole de imbracaminte pentru barbati. Insa, pentru inceput s-ar putea genera o serie de costuri legate de creatie sau de productiei, inclusiv de personal care ar putea depasi situatia financiara a societatii. Desi croitoresele sunt persoane calificate, ele sunt specializate in confectiile de dama. Totusi ar putea incerca crearea unei colectii pentru tineret.

De asemenea recomand crearea unui site prin care sa isi promoveze produsele. Site-ul ar putea indeplini si rolul de magazin online. Ar exista in aces caz o publicitatea permaneta si este evident ca vanzarile ar creste substantial.

BIBLIOGRAFIE

Barbu Elena Cerasela Metode de analiza a costurilor de productie, Editura A.S.E,

Isfanecu Aurel Bucuresti 2006;

Bojian Octavian Contabilitatea intreprinderilor, Ed. Economica, Bucuresti, 1999;

Budugan Dorina Contabilitate de gestiune. Bucuresti, C.E.C.C.A.R., 2007;

Cernusca Lucian Strategii si politici contabile, Editura Economica, Bucuresti 2004;

Cristea Horia Ghid pentru integerea si aplicarea IAS 2 : Stocuri, Editura

Caciuc Leonora C.E.C.C.A.R , Bucuresti, 2004;

Fundatura Dumitru Managementul resurselor materiale, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Ionescu Cicilia Bazele Contabilitatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002;

Morariu Ana Auditul financiar contabil, Editura Economica, Bucuresti,

Turlea Eugeniu, 2005;

Pantea, Iacob Petru Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Ed. Intelcredo, Deva, 1999

Ristea Mihai, coordonator, Contabilitate financiara, Editura Universitara, Bucuresti 2005;

Ristea Mihai Contabilitate financiara revizuita si imbunatatita,

Dumitru Corina-Graziella Editura Margaritar, Bucuresti, 2003;

Ristea Mihai Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara, Bucuresti, 2003;

Udrescu Iulian-Mircea. Contabilitatea si gestiunea stocurilor: recunoastere, evaluare si tratamente contabile. Bucuresti, ASE, 2012;

*** O.M.F.P. nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014

*** O.M.F.P. nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar contabile, publicat in M.O. nr.23bis/2005

*** IASB-CECCAR – IFRS, 2000, Editura CECCAR, 2000-2011, Bucuresti 2003, 2009, 2011

*** Standardele internationale de contabilitate, Editura Economica, Bucuresti 2000;

*** Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2001;

*** Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 2 Stocuri,Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania- Editura CECCAR, Bucuresti, 2004;

*** Standarde Internationale de Raportare Financiara, Editura CECCAR, 2005;