Stan Radu Planul De Elaborare A Lucrarii De Absolvire [609195]

Nume și prenume: Stan Radu Iason Programul de studii: ZI Specializarea: Administrație Publică Anul: 3 Grupa: 4 PLANUL DE ELABORARE A LUCRĂRII DE ABSOLVIRE 1. Titlul lucrării „Transparență și mediul digital. Argumente pro si contra.” 2. Domeniul în care se încadrează Elemente de tehnologia informației. 3. Concepte cheie cu care se operează Mediu digital, transparența, informații, comunicare online. 4. Introducere în problematica aleasă spre analiză 4.1 Importanța și semnificația temei alese/ relevanța Majoritatea statelor depind de calitatea și amploarea prezenței lor în lumea digitală și de o rețea complexă de sisteme informatice care asigură buna funcționare a mecanismului administrativ și susțin dezvoltarea și implementarea politicilor publice. Aceste sisteme determină în mare măsură procesul de implementare practică a politicii de stat, pătrund aproape în întregul context în care este implicat, ele constituie baza evoluțiilor inovatoare în administrația publică. 4.2 Motivația în alegerea temei Această temă surprinde relația dintre administrația publică și mediul digital, împreuna cu mediul digital care evolueaza la o scară largă și cu care toti cetățenii trebuie să țină pasul. Este importantă studierea acestei relații pentru a înțelege cât de repede pot fi îmbunătățite serviciile oferite de administrația publică.

4.3 Obiectivele Lucrarea are ca scop identificarea argumentelor pro și contra a gradului de transparență și a mediului digital în cadrul instituțiilor publice, a mecanismelor de comunicare cu cetățenii și atragere a acestora la actul de decizie. 4.4 Formularea unor întrebări sau/și a unor ipoteze de cercetare Prin acest studiu, s-a încercat să se răspundă la următoarele întrebări: 1. Este important transparența între cetățean și administrația publică locală ? 2. Ce schimbări permite utilizarea tehnologiilor moderne ale informatiei si comunicatiilor? 3. Care sunt avantajele folosirii internetului de catre autoritatile publice ? Pe baza acestor întrebări, s-au formulat următoarele ipoteze: Ipoteză 1. Relația transparentă dintre cetățean și administrația publică locală este vitală, întrucât numai cu o comunicare facilă între cele două părți activitatea instituțiilor administrației publice locale poate fi îndreptată spre nevoile contribuabililor. Ipoteza 2. Utilizarea tehnologiilor moderne ale informatiei si comunicatiilor permite schimbarea calitativa a serviciilor oferite de institutiile administratiei publice cetatenilor si entitatilor organizatorice si sociale. Ipoteza 3. Folosirea internetului de catre autoritatile publice confera avantajele clasice ale disponibilitatii, informatia fiind oferita online 24 de ore din 24, 365 de zile pe an si al accesibilitatii si interactiunii, cetatenii interesati putand accesa informatia si efectua tranzactiile de oriunde in lume au acces la Internet. Astfel a aparut o oportunitate pentru administratia publica de a servi mai bine cetateanul.

4.5 Prezentarea reperelor principale ale dezbaterii științifice asupra temei: În condițiile dezideratului de a se orienta spre cetățean, care reprezintă capitalul primordial al administrației publice, reforma implică o serie de modificări în acest sens. În primul rând, reforma vizează îmbunătățirea serviciilor oferite publicului prin intermediul unui management atât organizațional, cât și al calității, performant. Calitatea serviciului public reprezintă o problemă importantă în cadrul procesului de modernizare și reformare a administrației, managementul calității având un mare potențial de a oferi soluții viabile pentru problemele de ineficiență sau calitate scăzută a serviciilor, cât și pentru eficientizarea utilizării resurselor. Orientarea spre rezultat, schimbare majoră pe care noul management public o presupune, poate fi atinsă prin eficientizarea serviciilor publice. Potențiale instrumente în acest sens sunt specializarea și motivarea funcționarilor publici, eficientizarea resurselor financiare, promovarea utilizării noilor tehnologii, simplificarea procedurilor administrative și, deci, adoptarea unor măsuri de reducere a birocrației, reducerea termenului de răspuns către beneficiarii serviciilor publice sau introducerea indicatorilor de performanță. Buna utilizare a rețelelor social media poate ajuta administrația publică să înțeleagă mai bine nevoile cetățenilor, să răspundă acestora și să atragă cetățenii în decizii menite să contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților lor. Aceste mijloace permit realizarea unei comunicări reale în ambele sensuri, însemnând nu doar utilizarea unor instrumente sau tehnici speciale, ci promovarea angajamentului digital prin care se realizează trecerea de la difuzarea informațiilor (website) la conversație, de la a observa la a asculta și a răspunde, de la conștientizarea publicului la pro-activitate. Mai mult decât atât, prin angajamentul digital pe care o instituție sau autoritate publică și-l asumă, aceasta vine în preîntâmpinarea cetățenilor, nu așteaptă ca aceștia să abordeze administrația publică, astfel facilitând implicarea comunităților în luarea deciziilor la nivel local.

4.6 Configurarea capitolelor componente ale lucrării și prezentarea unui scurt rezumat a ceea ce vor urma să conțină Primul capitol al lucrării, intitulat „Administrația Publică”, va conține sarcinile, structurile, resursele (atât materiale, financiare cât și umane) și activitatea administrației publice (actele administrative și alte forme concrete de realizare a activității executive). Al doilea capitol definește transparența și abordarea acesteia în Romania și Uniunea Europeană . Vor fi evidențiate procesele reglementate de legea transparenței și participarea atât la aceste procese, cât și la procesul de elaborare a actelor normative. Aspectele practice și posibilele probleme în aplicarea legii transparenței vor fi de asemenea prezentate în acest capitol. Ultimul subcapitol va demonstra argumentele pro și contra. Al treilea capitol va cuprinde trei subcapitole organizate în felul următor: Considerații generale, Accesul la informații și transparența instituționlă, Conceptul de comunicare online (în instituțiile publice; interpersonală în administrația publică), urmat de un al patrulea capitol unde voi descrie mediul digital alaturi de argumentele pro și contra în legatură cu acesta. 5 Elaborarea cadrului teoretic (prezentarea principalelor lucrări scrise pe tema aleasă) Christian Fuchs în “Social media: A critical introduction” atacă multe întrebări mari din studiile legate de mediul digital, incluzând democrația participativă, exploatarea și controlul site-urilor rețelelor sociale, și costurile și beneficiile serviciilor “gratuite”. Fuchs susține că pentru a analiza siguranța și intimitatea virtuala, trebuie să ne punem întrebarea “confidențialitate pentru cine?”. Fuchs susține că implementările actuale ale drepturilor de confidențialitate favorizează în mod disproporționat confidențialitatea financiară a elitei, exploatând

în același timp viața privată. Întreaga lucrare examinează mediul digital dintr-o perspectivă critică. Prin „critică” se referă în mod explicit la marxism și neo-marxism. O abordare marxistă a mediilor sociale examinează exploatarea și dominația studiind atât economia politică, cât și comunicarea politică a social media. Așadar, o perspectivă critică se uită la cine deține mijloacele de producție în economia financiară și cum diferitele mijloace media perpetuează, reflectă sau susțin potențial un capitalism exploatator inerent. Una dintre principalele lucrări despre transparență o reprezintă „Transparency in citizen participation tools and public information: A comparative study of the Spanish city councils’ websites” realizată de Rebolledo, M., Zamora-Medina, R., și Rodríguez-Virgili, J. în anul 2017. Aceștia scot în evidență comunicarea care este indispensabilă pentru instituții în redobândirea încrederii și credibilității cetățenilor. În acest context, managementul transparenței și promovarea participării cetățenești online sunt esențiale. Unul dintre exemplele lor este legea spaniolă privind transparența, 19/2013, ce a intrat după decembrie 2015 pe deplin în vigoare la nivel local, toate municipalitățile locale au fost obligate să arate toate informațiile publice pe site-urile lor publicate într-un mod clar și ușor de înțeles. Această cerință transformă administrațiile locale spaniole într-un studiu de caz interesant pentru a evalua eforturile de îmbunătățire a relațiilor cu cetățenii lor; prin urmare, această cercetare vizează măsurarea nivelului de transparență al Spaniei în ceea ce privește informarea și participarea publicului. În acest scop, s-au utilizat un set de indicatori pentru a analiza conținutul acelor site-uri care corespundeau unui eșantion reprezentativ de municipalități cu 10.000 de locuitori sau mai mulți. Rezultatele au indicat un nivel de transparență foarte scăzut și deficiențe majore legate de angajarea online a resurselor care sunt impuse de lege.

6 Elaborarea cadrului metodologic al cercetării 6.1 Tipul de metodă aleasă pentru elaborarea lucrării: Abordarea explorativă, Abordarea descriptivă, Abordarea empirică, etc și contextualizarea acesteia: Cercetarea se va realiza pe două planuri: autoevaluarea a 20 de instituții și autorități publice din punct de vedere a relației cu cetățenii, calitatea serviciilor oferite și comunicarea prin social media, în paralel cu măsurarea gradului de participare publică, nivelul de satisfacție a cetățenilor referitor la serviciile publice și analiza utilizatorilor și a încrederii acestora în relaționarea cu instituțiile publice prin intermediul canalelor social media. Studiul se bazează pe o mixare a metodelor (cantitativă și calitativă), această nouă abordare paradigmatică fiind din ce în ce mai utilizată în cercetările ce vizează aspecte complexe precum analiza instituțională, relația administrație – cetățeni, dezvoltarea comunitară etc. Bazată pe observația participativă și interacțiunea cu mediul instituțional, metoda calitativă se regăsește în acest studiu prin intermediul unor referințe, a căror selectare a presupus apelul la expertiza specialiștilor, astfel încât să se asigure criteriile de calitate asumate: obiectivitate, confidențialitate, neutralitate, validitate, coerență metodologică. 6.2 Prezentarea instrumentelor de cercetare: În vederea realizării studiului vor fi elaborate două chestionare: unul pentru funcționari publici și cel de-al doilea pentru cetățeni. Ambele chestionare au fost structurate pe trei tipuri de itemi. Chestionarul aplicat funcționarilor publici va fi unul de autoevaluare care își propune să identifice percepția acestora cu privire la

gradul de încredere a cetățenilor în instituția lor, nivelul de satisfacție referitor la calitatea serviciilor și respectiv comunicarea cu cetățenii prin canale social media. Chestionarul aplicat cetățenilor va urmări nivelul de participare publică și civică a acestora, gradul de încredere în deciziile instituțiilor și autorităților publice și interacțiunea cetățenilor cu acestea prin social media. Chestionarul cuprinde întrebări preponderent închise, ultima parte fiind cea de date socio-demografice și de identitate ale celui chestionat. 7 Referințe bibliografice (stil Chicago): • Badea, C., Copoeru, I., Percepția cetățenilor asupra corupției din instituțiile publice: cauze, practici, prevenire, APDD – Agenda 21, 2010. • Badea, C., Pavel, F., Transparența instituțiilor publice și participarea cetățenilor la actul de decizie, APDD – Agenda 21, 2008. • Feenstra, R. A., Casero-Ripollés, A. “Democracy in the digital communication environment: A typology proposal of political monitoring processes”. International Journal of Communication, nș 8, 2014, pp. 2448-2468 • Fuchs, C., Social media. A critical introduction. Thousand Oaks: Sage, 2014. • Rebolledo, M., Zamora-Medina, R., Rodríguez-Virgili, J., “Transparency in citizen participation tools and public information: A comparative study of the Spanish city councils’ websites”. El Profesional de la Información, Vol. 26, nr. 3, 2017, pp. 361-369. • WeBuzz.ro & eResearchCorp, Studiul Cum a fost utilizată social media în România în 2013, www.webuzz.ro