Stadiul Cunoasterii Privind Proiectarea Unei Discipline Economice In Cadrul C.d.s. (curriculum la Decizia Scolii)

CAPITOLUL I

Stadiul cunoașterii privind proiectarea unei discipline economice în cadrul C.D.S. (curriculum la decizia școlii)

1.1 Abordări generale privind proiectarea unei discipline opționale

Curriculum-ul reprezintă întreaga activitate de învățare care este planificată și îndrumată de școală, ansamblul experiențelor de învățare pe care un elev le are, indicând lista de conținuturi ale disciplinelor școlare, dar și scopul acestora. Curriculum-ul este un proiect care definște țelurile, scopurile și obiectivele unei acțiuni educaționale, căile, mijloacele și activitățile folosite pentru atingerea acestor scopuri, precum și metodele și instrumentele necesare evaluării rezultatelor obținute.

Curriculum la decizia școlii reprezintă totalitatea proceselor educative pe care fiecare școală le propune elevilor săi. E3l reprezintă o soluție pentru adaptarea ofertei generale la aspirațiile elevilor din diferite unități de învățământ. Pentru ciclul liceal C.D.S. se realizează prin mai multe tipuri de opționale, opțional de aprofundare, opțional de extindere, opțional preluat din trunchiul comun al altor discipline, opțional ca disciplină nouă. Curriculum la decizia școlii asigură cadrul pentru susținerea unor performanțe diferențiate, a unor nevoi și dorințe specifice de studiu ale elevilor.

Înainte de întâmpinarea elevilor la prima oră de curs trebuie efectuată o analiză a nevoilor prezente și viitoare, trebuie să se identifice așteptările elevilor și părinților față de scoală, trebuie informați și implicați elevi, consultați părinții și deasemenea trebuie selectate suporturile potrivit documentației. Așteptările elevilor și părinților se pot identifica prin intermediul chestionarului.

Construirea unui curriculum trebuie să se ofere răspunsuri la o serie întrebări, Cui i se adresează?, adică cine sunt beneficiarii, De ce sau pentru ce este nevoie ca ei să parcurgă programul educațional?, Ce anume trebuie predat sau învățat?, întrebare care vizează conținuturile de învățat, Cum anume se vor realiza predarea și învățarea ? sau În ce tipuri de activități vor fi implicați subiecții? sunt acele întrebări care se corelează cu deciziile instruirii, dar și cu ansamblul de metode, mijloace și forme de organizare a activității, În ce condiții urmează să se deruleze o activitate cu eficiență maximă? este întrebarea care se referă la faptul că atunci când se construiește curriculum-ului este necesar să se stabilească intervalul de timp necesar pentru a parcurge programului, spațiile și condițiile fizice necesare, dotările, materiale necesare, dar și resursele umane care sunt necesare pentru implementarea programului. Întrebarea Cum se evaluează? vizează efectele, rezultatele și progresele obținute, precum și eficiența activităților de predare și învățare. Acest lucru conduce la necesitatea conceperii de strategii, metode și tehnici de evaluare obiectivă, realizată în strânsă legătură cu obiectivele educaționale urmărite și cu conținuturile programului.

În elaborarea unui curriculum școlar trebuie să se respete o serie de principii și anume principii referitoare la curriculum în ansamblul său, principii care se referă la activitatea de învățare, dar și principii care se referă la activitatea de predare.

Principiile referitoare la curriculum în ansamblul său vizează respectarea principiilor de psihologie a învățării, respectarea particularităților de vârstă și individuale ale elevilor, descoperirea, stimularea și valorificarea potențialului elevilor, stimularea și dezvoltarea gândirii divergente, critice și creative a elevilor, a imaginației lor, studierea modificărilor sociale și culturale a societății și adecvarea la acestea.

Principiile care se referă la activitatea de învățare indică faptul că cei care învață adoptă stiluri, tehnici, procedee diferite și înregistrează ritmuri de învăța diferite, dar si că activitatea de învățare are la bază eforturi intelectuale continue și autodisciplină. Învățarea se poate realiza prin activități individuale și de grup și își propune dobândirea și dezvoltarea de abilități, capacități, competențe, cunoștințe, atitudini, comportamente, dar și conduite realizându-se având la baza interesele și nevoile educaționale ale elevilor.

Principii care se referă la activitatea de predare propun situații de învățare diverse și eficiente, adecvate obiectivelor educative urmărite, dar și stimularea, susținerea, motivarea elevilor pentru a învăța în mod continuu și permanent. Profesorii trebuie să descopere și să dezvolte aptitudinile elevilor. Pentru a proiecta o disciplină trebuie parcurse o serie de etape care constau în documentare și realizarea pachetului educațional: programă, planificare, suport de curs/manual.

1.2 Documentarea – etapă în proiectarea unei discipline

Documentarea constă în studierea profilulul de formare al elevilor. Capacitățile, atitudinile și valorile vizate de profilul de formare definesc rezultatele învățării urmărite prin aplicarea noului curriculum. Astfel, elevii ar trebuie să demonstreze gândire analitică, să fie capabili să folosească diferite modalități de comunicare în diferite situații reale, să înțeleagă sensul apartenenței la diferite comunități, să demonstreze capacitate de adaptare la diferite situații, să contribuie la construirea unei vieți de calitate, să înțeleagă și să utilizeze tehnologiile, să-și dezvolte capacitățile de investigare, să-și construiască propriile valori sociale și individuale și să-și orienteze comportamentul și cariera după acestea.

După ce se hotăraște proiectarea și realizarea disciplinei opționale, se va întocmi următoarea schemă de documentație, pe baza căreia se va concepe proiectul de opțional:

Alegerea titlului disciplinei opționale;

Stabilirea tipului de opțional;

Încadrarea opționalului în aria auriculară și ciclul curricular;

Stabilirea duratei disciplinei opționale (semestrial, anual, pe ciclu curricular);

Identificarea resurselor materiale și umane ale școlii;

Stabilirea locului și modului de desfășurare (sală de clasă, zi, oră; clasă/grupe).

Titlul de disciplină opțională trebuie să fie atractiv pentru a stârni interesul elevilor, trebuie să răspundă unor cerințe individuale și sociale, specifice elevilor din școală, dar mai ales să le motiveze învățarea și formarea intelectuală, prin asumarea unui sistem de atitudini și valori.

O altă etapă importantă este stabilirea tipului de opțional, pentru că în funcție de aceasta se aleg obiectivele și competențele, precum și conținuturile programei. Astfel la opționalul la nivelul disciplinei sau opționalul ca disciplină nouă se aleg obiective noi de referință, conținuturi care diferă de cele din programa disciplinei din trunchiul comun și noi competențe specifice.

Un opțional reprezentat de o disciplină nouă reprezintă un nou obiect de studiu, în afara acelora prevăzute în trunchiul comun la un anumit profil și specializare. Acesta presupune formularea unor conținuturi și finalități noi, urmărindu-se extinderea curricumului nucleu. Fiecare profesor are șansa de a participa la elaborarea curriculum-ului, în funcție de condițiile concrete în care se va desfășura activitatea educativă, de resursele umane și materiale existente în școală, de situațiile specifice ale școlilor, de interesul elevilor, de opțiunea elevilor și a familiilor acestora. Practic, disciplinele opționale reflectă nevoile educaționale și posibilitățile individuale de studiu ale elevului. Disciplinele opționale sunt propuse ținând cont și de ofertele educaționale specifice școlii, catedrelor și profesorilor acesteia.

Subiectul disciplinelor opționale reprezintă obiectul dezbaterilor, cursurilor, într-o mică măsură, la fel și abordarea calitativă, a realizării conform standardelor, a pachetului educațional programă și suport de curs-manual. Majoritatea propunătorilor nu au suport de curs realizat și nici nu folosesc manualele existente pe piață. În general, doar cu mici excepții, realizarea disciplinelor opționale nu este cum ar trebui să fie, la aproape un deceniu de la introducerea lor.

În contextul de astăzi, în care se impune adoptarea unui demers didactic bazat pe competențe, pentru a-l pregăti pe adultul de mâine să facă față provocărilor și schimbărilor rapide, să activeze pe o piață a muncii care va solicita profesii astăzi poate inexistente, să învețe pe tot parcursul vieții, stabilirea obiectivelor cadru și de referință, a competențelor generale și specifice pe care dorim să le formăm prin disciplina opțională propusă, a conținuturilor, activităților de învățare în mod adecvat obiectivelor majore este deosebit de importantă.

Durata pentru care poate fi proiectată o disciplină opțională poate fi de: un semestru, un an, 2 ani sau un ciclu curricular. S-a observat, că majoritatea disciplinelor opționale s-au realizat cel mai mult pe durată de un an.

Pentru cel care propune opționalul este importantă identificarea resurselor materiale ale școlii. Acestea sunt foarte de importante în alegerea și proiectarea unor discipline opționale. Oricât de mult și-ar dori elevii sau scoala șă se realizeze un opțional, nu se pot realiza discipline opționale decât dacă există propunători competenți, abilitați în școală, care să realizeze programe corespunzătoare.

Predarea disciplinelor opționale se poate face deopotrivă atât pe grupe, cât și cu toată clasa. Conform legislației din România se pot forma grupe de elevi, selectând elevi cu aceeași opțiune, din mai multe clase, iar o aceeași clasă poate forma două grupe cu opționale diferite, la care predau profesori diferiți. Această prevedere clară și exemplificată, din motive de ordin financiar, în primul rând, nu se aplică în școlile și liceele din țară.

1.3 Programa

Un opțional nu este o activitate extrașcolară. Din momentul în care opționalul a fost ales, el devine obligatoriu, ca orice disciplină de trunchi comun și presupune competențe pe care elevii le dobândesc, precum și evaluarea nivelului acestora. Programa opționalului trebuie să precizeze cu exactitate ce urmează să poată facă elevii după parcurgerea cursului.

Elaborarea programei implică redactarea efectivă a programei disciplinei opționale alese. După ce a fost întocmită documentația, se va trece la proiectarea disciplinei opționale alese și la realizarea pachetului educațional, programa adică teme și conținuturi, planificare, suport de manual.

Pentru a elaborara o programă de opțional trebuie să se urmărească următoarea schema de proiectare, care este în concordanță cu modelul programelor de trunchi comun:

Nota de prezentare;

Argument;

Competențe specifice;             

Conținuturi;

Valori si atitudini;

Modalități de evaluare;

Sugestii metodologice;

Bibliografia.

Nota de prezentare descrie disciplina opțională propusă, argumentând structura didactică adoptată și sintetizând o serie de recomandări considerate semnificative.

Argumentul reprezintă motivația cursul propus, prezentarea nevoile elevilor, ale comunității locale, precum și necesitatea formării unor competențe.

Conținuturile  reprezintă instrumentele pentru atingerea obiectivelor de referință și a competențelor generale și specifice solicitate prin curriculum. Conținut este structurat și organizat fie în jurul unor teme, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Specialiștii susțin că o competența este  corect formulată dacă oferă definiția unui rezultat așteptat al instruirii care poate fi performat și verificat. Dacă se practică un învățământ centrat pe elev, ele sunt construite astfel încât să valorifice experiența cognitivă a acestuia, să îl sprijine eficient în activitatea de cunoaștere și să permită valorificarea unor strategii didactice adecvate în anumite contexte de învățare.

Valorile și atitudinile reprezintă seturi de finalități care nu pot fi exprimate în termeni de acțiuni sau comportamente observabile și ușor evaluabile, la a căror dezvoltare contribuie disciplinele studiate. Setul de valori și atitudini propriu unui obiect de studiu este determinant pentru a formula obiectivele cadru și de referință, respectiv a competențelor generale și a celor specifice.

Ca modalități de evaluare, vor fi alese tipurile de probe care se potrivesc opționalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc). Transparența și informarea corectă a celor implicați (elevi, părinți etc.) asupra modului de evaluare este esențială. Evaluarea trebuie să fie "corectă", dar "stimulativă", bazată pe interesul și participarea efectivă la realizarea activităților de învățare. Evaluarea poate fi internă realizată de către profesorul care predă la clasă, externă, formativă și sumativă, realizată prin metode tradiționale, prin metode alternative, dar și prin portofoliul elevilor.

Evaluarea disciplinei opționale trebuie să fie realizată în special prin folosirea metodelor alternative de evaluare și observarea sistemică a comportamentului elevului prin:

fișă de evaluare;

autoevaluarea.

proiectul;

scală de clasificare;

portofoliul;

listă de control/verificare;

Factorul motivațional, capacitatea elevului de comunicare, apropierea de viața concretă, capacitatea de adaptare, valorificarea potențialului individual, dezvoltarea gândirii critice, dezvoltarea capacității de discernământ și alegere, a capacității de a se informa singur, a capacității de a rezolva situații limită reprezintă finalitățile vizate pentru evaluare.

Sugestiile metodologice reprezintă sprijinul pentru realizarea demersurilor didactice și se referă la desfășurarea proceselor de predare, învățare și evaluare, la organizarea activităților de învățare și a situațiilor de învățare, la utilizarea strategiilor de instruire și învățare, alegerea și utilizarea metodelor de învățământ, la asigurarea potențialului educativ al disciplinei, a unei comunicări eficiente, a unui mediu de învățare care să stimuleze elevii, care să promoveze învățarea activă, atitudinea pozitivă față de cunoaștere, selectarea și valorificarea resurselor materiale necesare, dar și permiterea manifestarea flexibilității în gândire și a creativității profesorului.

Bibliografia trebuie să însoțească obligatoriu lista de conținuturi. Pe baza ei trebuie să fie realizată programa, conținuturile disciplinelor opționale. Din toată bibliografia studiată, se extrage o listă cu bibliografie minimală, care se va trece în programă. Nu trebuie să lipsească webgrafia, în care se vor trece site-urile vizitate și care au constituit sursă de inspirație.

Figura1. Componenetele curricumului

1.4 Redactarea programei unui opțional

Componenta de bază a programei este cea referitoare la obiectivele de referință, la competențele specifice și conținuturi. În redactarea programei de opțional se vor parcurge următorii pași:

Elaborarea unei schițe de proiect de programă în care se stabilește tipul de opțional, durata, temele, aria curriculară și ciclul curricular;

Se formulează competențele specifice și finalitățile propuse;

Se elaborează apoi o schița de programă care va cuprinde nota de prezentare sau argumentul, cinci-șase competențe generale și specifice.

Competențele specifice vor fi formulate după modelul celor din trunchiul comun, dar nu vor fi reluări ale acestora, mai ales în cazul disciplinelor noi sau integrate și vor fi formulate în termeni de ce poate să facă elevul .

În funcție de ciclurile curriculare și specificul grupelor sau claselor cărora le este destinată, programa disciplinei opționale trebuie regândită, analizată și adaptată anual. Se pot adapta programe aprobate și elaborate de alți propunători, evident cu acordul acestora sau la sugestia inspectorului de specialitate. Această situație este recomandată mai ales pentru propunători debutanți care nu au mai realizat discipline opționale sau doresc să realizeze și alte discipline opționale, pentru a-și diversifica oferta. Pentru aplicarea ei în școli, aprobarea și avizarea este obligatorie, după aprobare devenind document oficial. Respectarea și realizarea integrală a programei face obiectul inspecției scolare.

1.5 Suportul de curs sau manualul

Fiecare profesor care propune o disciplină opțională trebuie să redacteze un suport de curs. Suportul de curs va trebui realizat în anul școlar anterior începerii predării și este obligatoriu. Realizarea conform standardelor a pachetului educațional pentru disciplinele opționale implică redactarea programei, planificării, și a suportului de curs sau a manualului, pentru fiecare propunător. Disciplinele opționale care au un suport de curs sau manual după care se predă sunt preferate și alese de către elevi și consiliile de administrație. Utilizarea manualului sau a suportului de curs este benefică atât pentru elev cât și pentru profesor.

1.6 Responsabilii și utilizatorii disciplinelor opționale

Directorii și inspectorii școlari de specialitate își asumă responsabilitățile realizării disciplinelor opționale. Ei trebuie să-și prezinte oferta opțională, în funcție de resursele materiale și competențele profesionale de care dispun, să stabilească un Curriculum la decizia școlii care să permită individualizarea și diferențierea școlii și să asigure elevilor parcursuri individuale proprii, potrivit intereselor și aptitudinilor lor, oferindu-le posibilitatea de a alege. Ei trebuie să utilizeze eficient resursele umane din școală, să analizeze competențele reale, să ofere condiții de desfășurare, să respecte metodologia, să armonizeze pregătirea personalului didactic existent cu interesele elevilor, cerințele părinților, să urmărească derularea cursului opțional și finalizarea lui, să aprobe disciplinele, temele, cursurile opționale susținute în fața consiliului de administrație pe bază de proiecte ce cuprind: programă, planificare, teme și conținut.

Actul educațional este o componentă a politicii educaționale, vizează schimbarea mentalității și asumarea responsabilității în cunoștință de cauză. Aceasta implică realizarea lor, în primul rând la nivelul dascălului, iar ca succes final, la nivelul elevilor si părinților. Elevii au nevoie de modele reale, care pot fi și dascălii lor, de aceea disciplinele opționale ar trebui realizate, în primul rând, de dascăli pasionați și cu deschidere spre nou. Numai așa piedicile vor fi înlăturate și recompensele vor fi suficiente. Cine nu are disponibilitate, va avea numai greutăți, nu va fi motivat și va renunța. Cadrele didactice trebuie să fie capabile și disponibile să facă o ofertă bazată pe competență, să privească realist abordarea tematicii, să-și aleagă și convingă elevii în funcție de preferințele acestora, să-și organizeze în amănunt desfășurarea cursului, să-și realizeze propria programă, să-și stabilească durata de desfășurare a cursului, să definească clar tipul de opțional și modalitățile de realizare, să înțeleagă că disciplina opțională înseamnă mai mult decât pregătirea pentru o oră de curs, să realizeze că abordarea unei discipline opționale nu înseamnă a ști mai mult, față de ce predai, ci a oferi altceva față de curriculum-ul nucleu aprofundat și extins și anume curriculum-ul elaborat în școală.

Elevii și parinții trebuie să se informeze în amănunt, asupra modului de realizare a disciplinelor opționale pe care le aleg din oferta școlii, să înțeleagă că oferta de opționale a școlii reprezintă un criteriu important în alegerea acesteia și să aprecieze corespunzător modul de realizare al disciplinelor opționale, în alegerea din anul școlar următor.

Consultarea elevilor și părinților se realizează prin intermediul unor cereri pe care aceștia le completează, în urma prezentării și analizei ofertei propuse, informațiile centralizându-se, pentru a se stabili disciplinele opționale pentru anul școlar următor. Ulterior, programele acestor discipline opțional sunt înaintate spre aprobare la Inspectoratul școlar județean. După aprobare devin document oficial și sunt obligatorii.

CAPITOLUL II

Proiectarea unei discipline economice în cadrul C.D.S. (curriculum la decizia școlii)

2.1Analiza necesității introducerii opționalului

Introducerea unei noi discipline opționale presupune efectuarea unei analize a necesității introducerii acestui opțional. Analiza s-a efectuat pe baza unui chestionar aplicat elevilor de liceu care studiază domeniul economic, clasa a XI-a, categoria de vârstă 17-18 ani. Chestionarul s-a aplicat în sala de clasă, perioada 20-28 aprilie, numărul de subiecți ai grupului țintă fiind de 50 de elevi.

Chestionar: Necesitatea introducerii opționalului Aplicații Informatice Contabile

Completatea chestionarului se face prin încercuirea literei corespunzătoare părerii tale. Spațiile punctate pot fi completate cu orice altă mențiune sau părere care nu a fost surprinsă în variantele de răspuns.

1.Consideri că disciplinele pe care le-ai studiat sau urmează să le studiezi sunt suficiente pentru ați consolida cunoștințele în domeniul economic?

Da

Nu

Nu știu

Altă părere………………………………………………………………………………………….

2.Îți dorești să lucrezi în domeniul economic după terminarea studiilor?

Da

Nu

Poate

3.În opinia ta, crezi că este important să știi să utilizezi calculatorul în domeniul economic?

Da

Nu

Poate

Altă părere……………………………………………………………………………………………

4.Cât de bine te-ai descurca în momentul de față să lucrezi în practică aplicând cunoștințele tale teoretice?

5.Dintre diciplinele economice pe care le-ai studiat care este disciplina care ți-a plăcut cel mai mult? De ce?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6.Consideri că tehnologia, calculatorul, aplicațiile contabile pot ușura munca unui contabil?

Da

Nu

Nu știu

Altă părere……………………………………………………………………………………………..

7.Consideri că diciplina opțională Aplicații Informatice Contabile răspunde așteptărilor tale?

Da

Nu

Poate

Altă părere………………………………………………………………………………………………

Analiza răspunsurilor obținute în urma distribuirii chestionarului

La întrebarea Consideri că disciplinele pe care le-ai studiat sau urmează să le studiezi sunt suficiente pentru ați consolida cunoștințele în domeniul economic? 75% dintre elevi chestionați au raspuns negativ, afirmativ 15%, iar 5% au răspuns că nu știu.

La întrebarea Îți dorești să lucrezi în domeniul economic după terminarea studiilor? majoritatea ( 70%) elevilor chestionați au raspuns afirmativ, ceea ce întărește faptul că școala trebuie să le ofere acestora cât mai multe informații despre ce se face în practică în domeniul în care vor să profeseze pentru a deveni profesioniști. 15% au răspuns că este posibil, iar restul de 15% au răspuns negativ.

În proporție de 90%, repondenții au afirmat că este important să știi să utilizezi calculatorul în domeniul economic, ceilalți 10% au raspuns negativ la această întrebare.

50% dintre elevii care au completat chestionarul sunt de părere că în momentul de față s-ar descurca slab în practică, 20% au răspuns că au un nivel mediu de aplicare a cunoștințelor în practică, 10% că au un nivel bun, iar 20% sunt de părere că au un nivel foarte slab de aplicare a cunoștințelor.

40% dintre repondenți au răspuns că disciplina preferată este contabilitatea, 30% informatica, 20% economia, iar 10% alte materii.

La întrebarea Consideri că tehnologia, calculatorul, aplicațiile contabile pot ușura munca unui contabil? 50% au răspuns afirmativ, 40% nu știu pentru că pentru moment nu cunosc foarte bine ce presupune munca unui contabil, iar 10% negativ.

Un număr mare dintre cei chestionați (78%) au răspuns afirmativ la întrebarea Consideri că diciplina opțională Aplicații Informatice Contabile răspunde așteptărilor tale?, 12% au răspuns negativ, restul 10% susținând că este posibil.

Rezultatele chestionarului arată că peste 70% din elevii sunt interesați să lucreze în domeniul economic, vor să știe cât mai multe despre ce se întâmplă în practică în domeniul în care vor să profeseze, cunosc rolul tehnologiei în domeniul în care vor să profeseze și sunt intersați să învețe să facă corelații între teorie și practică. Prin urmare, în proporție de 78%, elevii consideră ca disciplina Aplicații Informatice Contabile răspunde așteptărilor lor și este necesară o astfel de disciplină în școală.

2.2 Programa disciplinei opționale Aplicații Informatice Contabile

Titlul disciplinei: Aplicații Informatice Contabile

Notă de prezentare a disciplinei

Filiera: Tehnologică

Profil: Servicii

Specializare: Economic-administrativ

An de studiu: Clasa a X-a

Opțional: Nou

Disciplină înrudită: Tehnologia informației și a comunicațiilor

Clasa: a-X-a

Disciplină nouă

Argument

Opționalul « Programme informatice financiar contabile »  își propune predarea și îndrumarea primilor pași în descoperirea contabilității aplicate pe calculator pentru elevii ce studiaza domeniul economic.

Pentru elevii care au ales să studieze contabilitatea este foarte important să aibă priceperea de a îmbina cunoștințele pe care le au în contabilitate cu informatica deoarece acest lucru le poate ușura mult munca de contabili. Un contabil trebuie să aibă deprinderi excelente de aplicare a teoriei în practică pentru a obține rezultate cât mai eficient. Din aceste motive consider că aplicarea teoriei în practica poate fi învațată la scoală pentru a le ușura munca elevilor atunci când vor trebui să se confrunte cu realitatea.

Acest opțional își propune organizarea informațiilor pentru optimizarea lucrului într-un program contabil, pentru dezvoltarea abilității de folosire a cunoștiințelor dobandite în scoala în practică. Studiul acestei discipline contribuie la:

Stimularea interesului elevului, vis-a-vis de tehnologia modernă;

Înțelegerea importanței calculatorului, cât și a programelor speciale în contabilitate;

Avantajele utilizării calulatorului pentru întocmirea documentelor financiare;

Facilitatea utilizării programului de către elev/profesor;

Prezintă într-o formă accesibilă documentele necesare disciplinei Contabilitate;

Număr total de ore alocate 35 (1 ora/ săpt.)

Competențe specifice și conținuturi

Valori și atitudini

Exprimarea unui mod de gândire creativ, rapid în structură și rezolvarea problemelor de contabilitate prin informatică.

Formarea obișnuințelor de a recurge la concepte și metode informatice.

Respectarea legislație financiar contabile.

Formarea unui comportament etic.

Capacitatea de organizare a activitatiilor, de prelucrare a informațiilor,cât și interpretarea acestora.

Sugestii Metodologice

Metodele activ-participative propuse sunt:

Expunerea

Demonstrația

Conversația

Investigația

Dezbateri în grup

Exercițiul

Învățarea prin descoperire

Problematizarea

Discuții

Aceste metode sunt centrate pe învățare și cunoaștere,încurajând aptitudinea participativă a elevilor, inițiativa și creativitatea lor în formarea aptitudinilor și deprinderilor urmărite.

Mijloacele de învățământ utilizate sunt:

Soft

Prezentări power point

Filmulețe

Utilizarea calculatoarelor

Video-proiector

Pentru disciplina Aplicații Iinformatice Contabile se recomanda următoarele metode didactice:

Instruirea prin mijloace informatice este principala metoda utilizată pentru atingerea competențelor propuse deoarece noua disciplină se bazează pe lucrul pe calculator. Această metodă stimulează participarea activă a elevilor la oră și dezvoltarea capacității de înțelegere a sistemelor informatice contabile.

Conversația didactică, modalitate de interacționare cu elevii, poate fi utilă pentru și recapitularea noțiunilor învățate anterior. Se poate aplica la conținutul „Contabilitatea stocurilor asistată de calculator”, profesorul cerându-le elevilor să definească stocurile, să dea exemple, să spună câteva reguli de funcționare.

Metoda observării constă în urmărirea de către elev a obiectelor și fenomenelor ce constituie conținutul învățării. Se poate aplica la conținutul „Contabilitate și informatică”, elevii identificând utilizarea facilitaților oferite de programele informatice în rezolvarea aplicațiilor contabile.

Metoda exercițiului constă în executarea repetată în vederea însușirii practice a unor competențe. Se poate aplica la conținutul privind „Întocmirea documentelor de evidență operativă(eficace) și contabilă pe calculator”, unde elevii vor întocmi mai multe documente primare.

Problematizarea, modalitate de creeare a unor noi situații problemă care determină elevul să restructurezez și să completeze unele cunoștințe anterioare în vederea găsirii de soluții pentru problema propusă. Se poate utiliza la conținutul privind „Contabilitatea stocurilor asistată de calculator”, profesorul prezentându-le elevilor diferențe cantitative și calitative și solicitându-le, apoi, efectuarea înregistrările de ajustare.

Proiectul este o activitate complexă de învățare care se poate fi folosit și ca instrument de evaluare. Proiectul îi pune pe elevi în situația de a lua decizii, de a comunica, de a învăța și coopera, de a se informa, într-un cuvânt îi ajută să participe direct la propria lor formare.

Metoda proiectului presupune lucrul în echipa și necesită cooperare din partea elevilor și a profesorului, atât în clasă, cât și în afară clasei. Proiectul este o activitate complexă care solicita elevilor:

Să facă o cercetare în vederea obținerii de informații;

Să facă o prelucrare a datelor;

Să se implice în desfășurarea de activități pe o perioadă mai mare de timp;

Să realizeze proiectul propriu-zis (prezentat într-un dosar tematic/portofoliu);

Să prezinte proiectul în fața colegilor și a profesorului.

Etapele realizării unui proiect sunt:

Alegerea temei;

Planificarea activității;

Stabilirea obiectivelor proiectului;

Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de fiecare elev/grup de elevi;

Distribuirea responsabilităților în cadrul grupului;

Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte, cărți de la bibliotecă, presa, internet, etc.)

Cercetarea propriu-zisă;

Realizarea materialelor;

Prezentarea rezultatelor cercetării;

Evaluarea cercetării.

Evaluarea

Evaluarea elevilor în cadrul orelor de Aplicații Informatice Contabile, permite atât profesorului cât și elevului, să cunoască nivelul competențelor și cunoștințelor elevilor, să identifice problemele cu care se confrunta elevii și cauza lor și totodată,să ia măsuri în ceea ce privește remedierea acestora

Pentru a realiza o evaluare cât mai completă a învățării,este necesar să aibă în vedere,evaluarea nu numai a rezultatelor activității și învățării elevilor,ci și a proceselor de învățare, și a competențelor achiziționate, a atitudinilor dezvoltate,precum și a progresului elevilor. Evaluarea rezultatelor învățării se realizează în diverse moduri și forme utilizând metode și instrumente adecvate.

Formele folosite pentru evaluarea elevilor sunt următoarele:

Evaluarea predictivă – se va realiza la începutul fiecărui semestru și la începutul fiecărei unitatiii de învățare;

Evaluarea formativă(progresivă) – la fiecare lecție sau tema nouă;

Evaluarea sumativă(de bilanț) – la finalul fiecărui capitol

Metodele folosite pentru evaluarea elevilor sunt următoarele:

Examinare scrisă : lucrări, teste elaborate după itemi bine definiți;

Examinarea orală : răspunsuri orale;

Probă practică : rezolvări de probleme, aplicații.

Instrumentele utilizate pentru evaluarea elevilor sunt:

Teste neanunțate: durează 10-15 minute , se da fără ca elevii să fie anunțați în prealabil și urmărește verificarea cunoștințelor din lecția de zi.

Observarea sistematică(pe bază unei fișe de observare) : poate fi făcută pentru a evolua performantele elevilor. Principalele competente care sunt evaluate cu ajutorul acestei metode sunt: organizarea și interpretarea datelor, selectarea și utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru,identificarea unor legături ,concentrarea asupra sarcinii de rezolvat.

Temă de lucru(în clasă) concepută pentru observare: începe și se termina în clasă, poate fi individuală sau de grup și oferă elevului posibilitatea de a aplica cunoștințele în situații noi și variate.

Proiectul se poate realiza individual sau în echipe de maxim 3 persoane, iar perioada în care se poate realiza este de 3 săptămâni. Permite aprecierea unor capacități precum: căutarea materialelor necesare, organizarea și sintetizarea materialului, capacitatea de a utiliza informațiile găsite, rezolvarea unor probleme, prezentarea rezultatului final.

Autoevaluarea – are drept scop de a-i face pe elevi să înțeleagă criteriile după care își apreciază propria activitate. Pricipalele cai de autoevaluare sunt : autoevaluarea controlată și notarea reciprocă.

Evaluarea se finalizează cu notă. Notele finale, transcrise în cataloagele de note, iau valori întregi în intervalul 1-10.

2.3 Cuprinsul manualului Aplicații Informatice Contabile

Cuprins

1. Contabilitate și informatică

1.1 Date, informații, sistem informațional

1.2. Rolul programe informatice utilizate în contabilitate

2. Întocmirea documentelor de evidență operativă și contabilă pe calulator

2.1 Documente de evidență primară

2.2 Documente contabile

3. Contabilitatea stocurilor asistată de calculator

3.1 Întocmirea fișei de cont a fiecărui element

3.2 Întocmirea facturii fiscale

3.3 Întocmirea notei de recepție, constatare diferențe

3.4 Înregistrarea operațiilor contabile contabile

3.5 Evaluarea stocurilor

4. Balanța de verificare computerizată

4.1 Întocmirea Registrului Jurnal

4.2 Înregistrarea registrului Cartea Mare

4.3 Întocmirea Balanței de Verificare

2.4 Metode și instrumente de învățare și evaluare în cadrul capitolului Contabilitate și Informatică

În cadrul primului capitolul al manualului de Aplicații Informatice Contabile, Contabilitate și Informatică, elevii trebuie să indentifice performanțele utilizării calculatorului și să descopere facilitățile oferite de calculator pentru întocmirea documentelor necesare în contabilitate. În contextul actual, aproape toate operațiile contabile pot fi generate automat, prin prelucrarea datelor. Tema propusă are ca scop:

definirea sistemelor informatice de contabilitate;

stabilirea locului și rolului unui sistem informatic într-o unitate economică.

Metodele de învățare sunt centrate pe învățare și cunoaștere, încurajând participarea elevilor și inițiativa acestora. În cadrul acestui capitol se vor folosi, în mod special, ca metode de învățare, expunerea, conversația, discuțiile deschise cu elevii și investigația, acestea având rolul de a-l familiariza pe elev cu informatica și de al face să-i placă să aplice ce a învățat la contabilitate în informatică.

Conversația didactică este modalitatea de interacționare cu elevii, este utilă și pentru recapitularea noțiunilor învățate anterior, profesorul solicitându-le elevilor să definească datele, informațiile, cunoștințele, sistemele informatice contabile și să evidențieze rolul unui sistem informatic într-o unitate economică, dar și pentru a-i ajuta pe elevi să descopere singuri alte lucruri, astfel fiindu-le mai ușor să asimileze informațiile noi. Investigația reprezintă o activitate pe care elevul o desfășoară într-o oră în vederea rezolvării unei situații complicate, pe baza unor instrucțiuni precise. Ea începe, se desfășoară și se termină în clasă. Obiectivele urmărite prin investigație sunt înțelegerea și clarificarea sarcinilor, găsirea unor procedee pentru culegerea și organizarea informațiilor, formularea și testarea ipotezelor de lucru, capacitatea de a aplica în mod creativ cunoștințele și de a explora situații noi, participarea și cooperarea în cadrul grupului, precum și capacitatea de redactare și prezentare a raportului privind rezultatele investigației.

Ca mijloace de învătământ se vor utiliza prezentările power point, video-proiectoarele și tabla pentru a oferii explicații suplimentare elevilor dacă este cazul. Sunt folosite aceste mijloace deoarece în conținutul prezentărilor sunt multe scheme ca cea prezentată mai jos:

Figura 3. Faze distincte ale funcționării unui sistem

Pentru a realiza o evaluare completă a elevilor pentru acest capitol se va avea în vedere pe lângă rezultatele activității și învățării și a proceselor de învățare și a competențelor dobândite, a atitudinilor dezvoltate, precum și a progreselor elevilor. Evaluarea rezultatelor obținute se realizează în diferite moduri și forme utilizând metode și instrumente adecvate. Evaluarea va fi una progresivă, la fiecare lecție elevii vor oferii răspunsuri la întrebările profesorului, dar vor rezolva și teme de lucru în clasă concepute pentru ca profesorul să poată observa mai bine cunoștințele elevilor. Aceste teme se încep și se termină în clasă, pot fi individuale sau de grup, oferind elevilor posibilitatea de a aplica cunoștințele în situații noi și variate. Deasemenea în cadrul acestor teme elevii vor avea posibilitatea să se autoevalueze pentru a înțelege criteriile după care își apreciază propria activitate. Principalele căi de autoevaluare sunt autoevaluarea controlată și notarea reciprocă.

2.5 Metode și instrumente de învățare și evaluare în cadrul capitolului Întocmirea documentelor de evidentă operativă și contabilă pe calculator

În cadrul acestui capitol elevii vor învăța structura documentelor în format electronic, vor corecta documente care sunt întocmite greșit, vor efectua calculele necesare pentru verificarea documentelor și vor identifica asemănările și deosebirile între documentele originale și cele electronice.

Valorificarea deplină a informației economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem informațional. Funcția de bază a sistemului informațional economic este aceea de a vehicula un anumit volum de informații, pe baza căruia să se ia decizii economice raționale pe toate treptele organizatorice. Elevii trebuie să conștiientizeze acest lucru și să învețe să înteleagă lucrurile rațional.

Ca metode didactice întâlnim în cadrul acestui capitol învățarea prin descoperire, instruirea prin mijloace informatice, care este principala metoda utilizată pentru atingerea competențelor propuse deoarece noua disciplină se bazează pe lucrul pe calculator. Această metodă stimulează participarea activă a elevilor la oră și dezvoltarea capacității de înțelegere a sistemelor informatice contabile. Întâlnim și conversația didactică deoarece elevii trebuie să știe că profesorul este gata să le ofere toate informațile de care au nevoie și pentru a înțelege mai bine subiectul dezvoltat este recomdat să pună cât mai multe întrebări, precum și conversația de verificare cu întrebări și răspunsuri care este puternic structurată, întrucât intenția de verificare este evidentă, inițiativa aparține aproape exclusiv profesorului evaluator, care ține sub control situația și presupune, în final, comunicarea aprecierii pentru ca elevul să știe ce stăpânște bine și ce mai are de imbunătățit până la evaluarea finală.

Pentru a înlătura unele din limitele chestionării orale, întrebările trebuie să fie centrate pe obiectivele operaționale vizând conținutul esențial, să fie precise, obligându-l pe elev să reproducă exact ce vrea să audă profesorului, să fie adresate întregii clase, apoi să fie numit un elev să răspundă și să nu fie întrerupt decât dacă nu este în subiect sau face greșeli grave, întrebările să fie corect formulate și la obiect, să vizeze cunoștințele esențiale, nivelul de înțelegere și capacitatea elevului de a opera cu ele practic, întrebările să solicite gândirea independentă, inteligența și creativitatea elevului.

Evaluarea este formativă, elevul fiind atent urmărit pe parcursul întregului capitol, dar și sumativă, la sfârșitul capitolului deoarece o astfel de evaluare îi solicită mai mult pe elevi, astfel cunoștințele întipărindu-se mai bine. Este important ca elevii să înțeleagă că la baza tuturor înregistrărilor contabile trebuie sa stea documente corect întocmite și verificate.

Metodele folosite sunt examinarea scrisă prin lucrarea de control care o să le verifice cunoștințele teoretice cu privire la elementele pe care ar trebui să le conțină diferitele documente contabile, examinarea orală prin întrebări și răspunsuri orale, dar și o probă practică prin care elevi sunt puși să întocmească documente contabile folosindu-se de calculator. Pe parcursul acestui capitol elevii vor avea și un test neanunțat din lecția de zi pentru a le verifică atenția și gradul de asimilare a cunoștințelor. O altă metodă folosită este observarea sistematică a comportamentului elevului în timpul activităților didactice fiind o tehnică de evaluare care furnizează o serie de informații utile, greu de obținut pe alte căi.

Mijloacele de învățământ utilizate sunt calculatorul, softul, prezentările power-point și video proiectorul.

2.6 Metode și instrumente de învățare și evaluare în cadrul capitolului Contabilitatea stocurilor aplicată pe calculator

În cadrul acestui capitol sunt solicitate cunoștințele elevilor în contabilitate într-o măsură mult mai mare decât în captitolele anterioare. Pentru materii prime, respectiv marfuri, la recepție se va intocmi nota de recepție și constatare de diferențe. Pentru materiile prime consumate se va intocmi bon de consum. Fișele de magazie vor fi completate cu intrari în baza de NIR și ieșiri în baza bonurilor de consum. În concluzie, utilizarea metodei cantitativ- valorice implică folosirea urmatoarelor documente: NIR, fișa de magazie, bon de consum, fișa de cont pentru operațiuni diverse, balanța analitica a stocurilor, astfel elevii trebuie să învețe să întocmească toate aceste documente cu ajutorul soft-ului, dar să știe și să înregistreze notele contabile aferente.

Metodele de învățământ folosite sunt exercițiul, problematizarea, discuțiile, instruirea prin mijloace informatice și proiectul. Problematizarea reprezintă modalitatea de creeare a unor noi situații problemă care determină elevul să restructureze și să completeze unele cunoștințe anterioare în vederea găsirii de soluții pentru problema propusă. Instruirea prin mijloace informatice este principala metoda utilizată pentru atingerea competențelor propuse deoarece noua disciplină se bazează pe lucrul pe calculator. În același timp, instruirea asistatată de calculator este acea modalitate în cadrul căreia interacțiunea dintre activitatea de predare și cea de învățare, dintre profesor și elevi, este mijlocită de prezența calculatorului, considerat ca auxiliar tehnic, destinat să amplifice și să optimizeze funcțiile predării. Prin această metodă se stimulează participarea activă a elevilor la oră și dezvoltarea capacității de înțelegere a sistemelor informatice contabile. Eficiența învățării intermediate de calculator presupune corelarea a doi factori esențiali: adoptarea unor strategii didactice adecvate și existența unor programe software educaționale de calitate. Proiectul este o activitate complexă de învățare care poate fi folosit și ca instrument de evaluare. Proiectul îi pune pe elevi în situația de a lua decizii, de a comunica, de a învăța și coopera, de a se informa, într-un cuvânt îi ajută să participe direct la propria lor formare. Proiectul este o activitate complexă care solicita elevilor să facă o cercetare în vederea obținerii de informații, să facă o prelucrare a datelor, să se implice în desfășurarea de activități pe o perioadă mai mare de timp, să realizeze proiectul propriu-zis care afi prezentat într-un dosar tematic sau protofoliu, să elaboreze raportul final, dar și să prezinte proiectul în fața colegilor și a profesorului.

Principalele mijloace de învățare, utilizate în cadrul acestui capitol sunt calculatorul și soft-ul. Softul educațional este un produs-program special elaborat pentru a fi utilizat în activitatea de instruire și reprezintă un mijloc de a prezenta instruirea prin intermediul calculatorului, interactiv și dirijat. Asemănător celorlalte mijloace de învățare, calculatorul rămâne și el un auxiliar și mediator în cadrul relației predare-învățare. Superioritatea lui constă însă în virtuțile pe care le are în prelucrarea și prezentarea informației, în posibilitățile sale de stimulare a activității de învățare a elevilor. Calculatorul solicită un studiu aprofundat al temei și spirit de cercetare din partea elevului. Informatica și calculatorul facilitează spiritul algoritmic, programatic operațional și organizatoric, rigoare în raționament și exprimare precisă, caracterul intensiv al muncii și spiritul aplicativ, dar educația nu se poate reduce însă la calculator fără rolul important al profesorului.

Evaluarea în cadrul acestui capitol este mult mai complexă deoarece cantitatea de informații pe care ar trebui să și-o însușească fiecare elev este mult mai mare. Astfel evaluarea va fi una atât formativă cât și sumativă realizându-se prin evaluare scrisă și orală. Instrumentele folosite vor fi testele neanunțate care nu vor dura mai mult de 10-15 minute, observarea sistematică pe baza unei fișe de observare. Principalele competențe care sunt evaluate cu ajutorul acestei metode sunt: organizarea și interpretarea datelor, identificarea unor legături, concentrarea asupra sarcinii de rezolvat. Deasemenea vor fi prezente și temele de lucru în clasă, proiectul și autoevaluarea. Proiectul se poate realiza individual sau în echipe de maxim 3 persoane, iar perioada în care se poate realiza este de 3 săptămâni. Permite aprecierea unor capacități precum: căutarea materialelor necesare, organizarea și sintetizarea materialului, capacitatea de a utiliza informațiile găsite, rezolvarea unor probleme, prezentarea rezultatului final.

2.7 Metode și instrumente de învățare și evaluare în cadrul capitolului Balanța de verificare computerizată

Metodele de învățare folosite sunt instruirea prin mijloace informatice cu ajutorul soft-ului, metoda exercițiului, problematizarea și proiectul. Metoda exercițiului constă în executarea repetată în vederea însușirii practice a unor competențe. Problematizarea, modalitate de creeare a unor noi situații problemă care determină elevul să restructurezez și să completeze unele cunoștințe anterioare în vederea găsirii de soluții pentru problema propusă. Proiectul din cadrul acestui capitol constă în continuarea celui pe baza căruia s-a facut evaluarea la capitolul precedent aplicând cunoștințele dobândite pe parcursul acestui capitol.

Mijloacele de învățământ folosite sunt calculatorul și soft-ul contabil.

Evaluarea se va face prin probe practice adică prin rezolvări de probleme și aplicații, observare sistematică, temele de lucru în clasă, prin continuarea proiectului de la capitolul anterior, dar și prin autoevaluare, astfel elevul înțeleagând criteriile după care își apreciază propria activitate. În urma probelor practice pe care fiecare elev în parte le va susține li se va acorda o nota care va o pondere de 50% în nota finală acordată pentru înțelegerea acestui capitol, restul de 50% fiind împărțit între temele de lucru (15%), activitatea elevului care vizează raspunsuri la întrebările profesorului (10%) și continuarea proiectului (25%). Temă de lucru în clasă este concepută pentru observare, începe și se termina în clasă, poate fi individuală sau de grup și oferă elevului posibilitatea de a aplica cunoștințele în situații noi și variate.

Evaluarea în cadrul acestui opțional permite atât profesorului cât și elevului să cunoască nivelul cunoștințelor elevilor, să identifice problemele cu care se confruntă elevii și cauza lor și totodată să ia măsuri în ceea ce privește remedierea lor. Evaluarea se finalizează cu notă, notele finale fiind transcrise în cataloage și iau valori întregi în intervalul 1-10.

2.8 Teste de evaluare pentru opționalului Aplicații Informatice Contabile

Test de evaluare 1

1.Definiți sistemul informațional

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2.Elementele unui sistem informatic de contabilitate sunt următoarele:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească informațiile sunt:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4.Reprezentați printr-o schemă fazele distincte ale funcționării unui sistem.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5.Care este rolul programelor informatice utilizate în contabilitate?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Test de evaluare 2

1.De ce se întocmesc documentele contabile?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2.Ce trebuie să cuprindă documentele contabile care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Cum se corectează documentele contabile întocmite greșit?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4.Enumerați cinci documente de evidență contabila.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5.Care sunt elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină o factură?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6.Ce reprezintă nota de intrare recepție (NIR)?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7.Întocmiți o factură fiscală pentru vânzarea unor mărfuri în valoare de 100 um, TVA24% pe care le-ați achiziționat cu 80 um și completați spațiile punctate cu formula contabilă aferentă facturii întocmite.

1.Vanzarea propiu-zisă

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2.Descărcarea din gestiune

……………………………………………………………………………………………………………………………………