Stadiul Actual al Dezvoltarii Urbanistice al Comunei Pojorata

CUPRINS

1. INTRODUCERE

Date de recunoaștere a documentației

Obiectul lucrării

Surse de documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

Scurt istoric

încadrarea în teritoriu

Elemente ale cadrului natural

Potențial economic

[NUME_REDACTAT] zonelor funcționale, bilanț teritorial

Echipare tehnico – edilitară

[NUME_REDACTAT] și protecția mediului

Disfunctionalităti și necesități și opțiuni ale populației

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICE – REGLEMENTĂRI

Optimizarea relațiilor în teritoriu

Dezvoltarea activităților economice

Valorificarea superioară a potențialului uman și a rețelei de localități

Zonarea funcțională

Echipare tehnico – edilitară

Protecția mediului și a monumentelor

Reglementări – permisiuni și restricții

Obiective de utilitate publică – circulația terenurilor

4. CONCLUZII

5» ANEXE

[NUME_REDACTAT] de calcul echipare hidro – edilitară

Scurt istoric

[NUME_REDACTAT] se află în bazinul superior al râului Moldova, fiind străbătută de drumul european E576 și de calea ferată [NUME_REDACTAT].

Vestigii privind vechimea așezărilor umane din teritoriu, s-au identificat în partea de est a comunei, pe versantul drept al Moldovei, unde prin săpăturile arheologice efectuate au fost găsite unelte de silex, din paleolitic și urme de locuire din epoca neolitică (planșa nr.4), fapt care dovedește că pe aceste meleaguri oamenii au avut condiții prielnice de existență din cele mai vechi timpuri.

Din legendele locale reiese că în teritoriu existau pe timpul năvălirilor tătare din anul 1241, locuri de strajă.

Primele gospodării au fost construite în locul numit [NUME_REDACTAT], extinzându-se cu timpul pe toate amplasamentele de astăzi. Despre munții situați în apropierea comunei Pojorâta, există mențiuni de danii către unele mănăstiri, încă din vremea voievodului Alexandru cel Bun.

Având în vedere că pe teritoriul comunei Fundu-Moldovei sunt cunoscute astăzi urme ale unor așezări din epoca neoliticului cât și unele denumiri de locuri și cursuri de apă din [NUME_REDACTAT], în continuare la Breaza și Benia, ca: Tătarca și Tărtăcuța, se presupune că drumul principal spre Maramureș a fost mai întâi de la Pojorâta pe [NUME_REDACTAT], cu legătură spre [NUME_REDACTAT] la Cârlibaba și nu de la Pojorâta pe [NUME_REDACTAT] și Iacobeni, pe unde este astăzi.

De asemenea denumirea de [NUME_REDACTAT] care pornea din Pojorâta prin [NUME_REDACTAT] pe [NUME_REDACTAT], spre Fundu-Moldovei și de acolo în continuare, indică anumite legături între așezările montane din perioada evului mediu și chiar mai vechi.

în vechime Pojorâta făcea parte din cele 15 sate ale ocolului Câmpulung care aveau un statut privilegiat de graniță a Moldovei.

Localitatea este consemnată în arhive, în anul 1778, printre satele unde s-au stabilit emigranți ardeleni, fapt ce a intensificat evoluția demografică și a contribuit la dezvoltarea comunei.

în continuare în sec. XDC-lea și XX-lea comuna Pojorâta s-a dezvoltat în strânsă corelație cu condițiile cadrului natural care au favorizat creșterea animalelor, precum și prelucrarea primară a lemnului provenit din pădurile din apropiere, un rol important în dezvoltarea social-economică a comunei avându-1 și relațiile cu activitățile umane din zona orașului Câmpulung.

2.1. Situarea în teritoriu

[NUME_REDACTAT] constituită din satul Pojorâta (localitate de reședință), și satul

[NUME_REDACTAT], este situată la cea 7 km vest de [NUME_REDACTAT] Moldovenesc pe direcția BN17A, respectiv E576 Suceava – [NUME_REDACTAT], și în apropierea intersecției

cu drumul județean 175, [NUME_REDACTAT].

Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată parțial din ultimele ramificații ale [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] și parte "din" [NUME_REDACTAT], fiind străbătut de valea râului Moldova și afluienții acestuia, pâraele: Putna, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cârstea, Frumosu, Timiș și Putnișoara.

Altitudinal acest teritoriu se situează între 675 m ([NUME_REDACTAT]) și 1856 m [NUME_REDACTAT].

Din punct de vedere administrativ [NUME_REDACTAT] se învecinează: la nord și nord est cu comunele [NUME_REDACTAT] și Sadova; la est cu municipiul Câmpulung; la sud cu orașul [NUME_REDACTAT] și cu comuna [NUME_REDACTAT]; iar înspre vest se mărginește cu comuna Iacobeni.

Teritoriul comunei Pojorâta are o suprafață totală de 13785 ha care se repartizează pe natură de folosință și forme de proprietate după cum urmează:

TERITORIU ADMINISTRATIV AL COMUNEI POJORÂTA

Fondul funciar al teritoriului comunei Pojorâta cuprinde 10554 ha teren forestier și numai 2618 ha teren agricol, restul până la 13785 ha sunt terenuri cu alte

folosințe.

în consecință ocupația de bază a populației este structurată pe exploatarea și

prelucrearea lemnului și creșterea animalelor, sector prioritar în cadrul activității economice.

Terenul forestier reprezintă 76,56 % din suprafața totală a comunei, iar fondul funciar agricol reprezintă numai 18,99 procente din total.

8

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], componente ale comunei, s-au dezvoltat în strânsă legătură cu cadrul natural și resursele de materii prime din teritoriu; respectiv: resursele forestiere, potențialul creșterii animalelor și a valorificării produselor animaliere., apropierea de municipiul [NUME_REDACTAT], și exploatările miniere din zona [NUME_REDACTAT].

în aceste condiții comuna s-a dezvoltat mai ales de-a lungul unor căi de comunicație, și a văilor principale; cu prioritate în apropierea drumurilor modernizate E576 (DN17A) și DJ175, având o formă tentaculară.

Dezvoltarea liniară cu anumite ramificații a zonei de locuit a comunei este specifică localităților din zona de munte și se datorează în primul rând suprafeței reduse a terenurilor apte pentru construcții, limitate de versanții muntoși cu pante repezi, condiții care au determinat restrângerea suprafețelor ocupate de gospodăriile locuitorilor.

Condițiile cadrului natural și premizele economice permit totuși dezvoltarea în continuare șimodernizarea edilitară a celor două sate componente ale comunei.

[NUME_REDACTAT] – sediu de comună cu un intravilan în suprafață totală de 640,70 ha are o densitate de locuire sub 5 locuitori pe hectar și este format dintr-un singur trup.

[NUME_REDACTAT] Putnei compus deasemenea dintr-un trup în suprafață de 82 ha are o densitate în intravilan de 4,4 locuitori pe hectar.

2.2. Elemente ale cadrului natural

[NUME_REDACTAT] anuală a precipitațiilor este 835 mm (fiind cuprinsă între 700 și 1000 mm). Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează în lunile mai-iulie, când cade aproximativ 56 % din totalul precipitațiilor anuale.

Stratul de zăpadă durează de la 115-135 zile pe an în condițiile unei clime reci și umede, iar ploile torențiale din perioada iunie-august, produc uneori viituri ale cursurilor de apă.

[NUME_REDACTAT] sunt cele din direcțiile V-NV (28%) și SE, și la intensități mari, produc doborâturi de arbori în fondul forestier.

Condiții hidrografice

Din punct de vedere hidrologic regimul pluvial bogat și versanții acoperiți cu păduri asigură un debit al apelor curgătoare, relativ stabil și constant.

în general apele au săpat spre obârșia paralelor văi înguste care se lărgesc numai spre confluența acestora cu râul Moldova, unde există condiții de locuire și de practicarea creșterii animalelor.

Principalul pârâu dinspre muntele Giumalău este [NUME_REDACTAT], cu o lungime de 20 km, cu afluienții săi, [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT]; Putnișoara,Tiniș și Frumosu.

Al doilea afluient al râului Moldova este pârâul [NUME_REDACTAT] cu o lungime de cea 10 km, și parafele: Colbu și pârâul Șurii.

[NUME_REDACTAT] din partea de est a comunei se varsă direct în Moldova.

9

In afara principalelor pârab amintite, rețeaua hidrografică a comunei include cursul râului Moldova care delimitează partea de nord a localității Pojorâta. Râul are în teritoriu o albie minoră îngustă, care însă în perioadele cu precipitații abundente poate produce inundații limitate în partea de nord a localității.

Condiții hidrotehnice

In teritoriul intravilan apa freatică, indicată de nivelul apei din fântâni, se află la o adâncime cuprinsă între 7 m și lOm, iar în lunca râului Moldova și a pâraielor afluiente, apa se ridică până aproape de nivelul solului.

[NUME_REDACTAT] în care este situată comuna Pojorâta se încadrează la gradul de seismicitate 6,5 conform STAS 11100/1/78.

Soluri, vegetație

Solurile de pe teritoriul comunei sunt specifice zonei forestiere, predominând solurile brune acide și solurile eumezobazice, care ocupă cea 80 % din suprafața terenului, fiind favorabile pădurilor de productivitate mijlocie și superioară, precum și producției vegetale necesare creșterii animalelor.

La altitudini mari spre limita vegetației forestiere (peste 1200 m alt.) , predomină solurile podzolice – de obicei scheletice, de fertilitate redusă, iar în Valea râului Moldova și parțial în partea inferioară a [NUME_REDACTAT], există soluri aluviale -hidromorfe, prezentând uneori fenomene de gleizare, cu tendință de înmlăștinare.

Vegetația ,

Este specifică zonei forestiere montane dominate de pădurile/rășinoase (molid., brad), a rariștilor cu vegetație forestieră subalpină și a pajiștilor din zona alpină, de pe versantul superior al [NUME_REDACTAT].

Pădurile ocupă 75,5 % din suprafața totală a teritoriului, peste 70 % fiind constituite din arborete pure de molid, iar restul arboretelor din amestecuri de rășinoase (molid, brad) cu fag, și azonal, în luncile parcelor din aninișuri.

Ca specii de amestec, dispersate în arborete, se întâlnesc: laricele, pinul silvestru, paltinul de munte, mesteacănul, plopul tremurător, scorușul, aninul și salcia căprească, iar dintre arbuști: socul, alunul, călinul, spirea și în zona subalpină: jneapănul (pinul târâtor) și ienupăruL Creșterea medie anuală a pădurilor este apreciabilă, înregistrându-se 8,7 mc masă lemnoasă pe an și pe hectar.

Flora ierbacee este corrfituită predominant din specii de graminee în pășunile și fânețele naturale, și dintr-o diversitate de alte plante în zona forestieră și în zona alpină, printre care și câteva specii rare ocrotite; cum sunt: crinul de pădure, bulbucul, floarea de colț, argintie a și o specie endemică locală: vulturica, denumită științific [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] principală din zona montană, care prezintă un interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Alte specii de vânat util cu păr sunt: cărpiorul, ursul, mistrețul, bursucul și iepurele, iar ca răpitoare se întâlnesc: râsul, lupul, vulpea, jderul și nevăstuica.

10

Dintre speciile de păsări menționăm: cocoșul de munte ([NUME_REDACTAT]) specie ocrotită , concentrată în anumite molidișuri de altitudine, ierunca de pădure, hulubul sălbatec, câteva specii de păsări cântătoare și păsări răpitoare din familia uliilor.

în paralele de munte viețuiește păstrăvul indigen, și lipanul iar în fauna râului Moldova se întâlnesc și alte specii de interes piscicol: scobarul, mreana și cleanul.

Pe teritoriul comunei se află două rezervații naturale ocrotite prin Legea 41/1991 și anume:

Rezervația geologică "Clipele triasice de la Pojorâta" sau "Stratele cu Aptycus" (moluscă fosilă din era mezozoică); și

"[NUME_REDACTAT] Giumalău", rezervație biologică în suprafață de 165 ha, de pe versantul nord-vestic al [NUME_REDACTAT], constituită dintr-o pădure virgină de molid de peste 130 ani, (neafectată de intervenția omului), care prezintă interes științific pentru studiul evoluției naturale a pădurii și a celor câtorva plante rare, existente în acest codru.

2.3. Potențial economic

[NUME_REDACTAT] economică tradițională din comună este exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, determinată de resursele forestiere valoroase: pădurile de rășinoase existente în teritoriu.

în comuna Pojorâta își desfășoară activitatea două unități forestiere cu capital de stat: "Sectorul de Exploatare" și "Fabrica de Cherestea lăzi și [NUME_REDACTAT]" , aparținând – Sucursalei de Exploatarea și [NUME_REDACTAT] Câmpulung.

în afara acestor unități mai există 4 societăți comerciale și 5 asociații familiale de prelucrarea și comercializarea lemnului, dotate cu gatere și ferăstraie circulare, pentru prelucrarea materialului lemnos.

In anul 1996 pe raza comunei s-a debitat în cherestea, sau s-a prelucrat în atelierele de tâmplărie, un volum total de 11400 mc material lemnos, din care 6400 mc (56 %) de către societăți economice cu capital privat și 5000 mc (44 %) în unități de stat; cu o valoare totală a producției de 2,28 miliarde lei.

Resursele de masă lemnoasă destinate prelucrării industriale provin în proporție de cea 20 % (2500 mc) din păduri proprietate particulară iar restul de cea 8900 mc annual din pădurile de stat, administrate de ocolul [NUME_REDACTAT]. Acest potențial industrial se va menține și în anii următori la un volum mai redus, cea 9000 mc material lemnos pe an, destinat debitării și prelucrării.

în comuna Pojorâta funcționează un furnal de producerea varului care prelucrează piatra de var provenită din cariera Botuș – Braniștea (comuna [NUME_REDACTAT]), precum și două coloane pentru transporturi auto de mărfuri, care derservesc activitățile economice din teritoriu și din localitățile apropiate.

Pentru întreținerea și repararea drumurilor modernizate din zonă, în comună își desfășoară activitatea "[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]" (S.N.D.) care prepară și distribuie mixturi asfaltice.

11

[NUME_REDACTAT] funciar agricol constituie o resursă naturală importantă pentru preocupările productive ale populației locale.

Terenurile agricole ale comunei Pojorâta ocupă numai 18,9 % din suprafața totală a teritoriului (2618 ha), marea majoritate a terenurilor agricole fiind reprezentate prin pășuni și fânețe naturale.

Structura terenurilor agricole pe categorii de folosință se prezintă astfel:

Ha %

Atât clima caracteristică teritoriului montan, cu veri răcoroase și ploioase, cât și condițiile edafice specifice zonei forestiere (soluri brune, acide în teritoriul montan și aluvionare crude în lunca Moldovei), sunt favorabile fânețelor și pășunilor naturale, sau culturii plantelor foraj ere și puțin prielnice altor culturi agricole.

în aceste condiții s-a dezvoltat creșterea animalelor și valorificarea produselor animaliere profilată prioritar pentru prelucrarea laptelui în mici centre de industrializare, brânzeturi și cașcaval.

De asemenea o parte din produsele alimentare provenite din creșterea animalelor sunt valorificate pe piața liberă cu prioritate în municipiul Câmpulung.

Suprafața redusă a terenurilor arabile care ociipă numai 2,8 % din teritoriul agricol, se află de regulă în grădinile locuitorilor și este cultivată cu cartofi, legume și cu plante de nutreț.

Producția vegetală – cartofi și legume, este destinată aproape exclusiv autoconsumului locuitorilor din comună.

Producțiile medii la hectar – pentru cartofi, legume și plante furajere – sunt inferioare față de producțiile medii pe județ – în principal din cauza condițiilor pedoclimatice puțin favorabile culturilor agricole (tabelul anexă 3).

Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea o fermă experimentală pentru cultura cartofului aparținând de "Stațiunea de [NUME_REDACTAT] Suceava".

Cu toate că activitatea de creșterea animalelor domestice constituie principala preocupare agricolă a populației din teritoriu, încărcătura de animale la 100 ha teren și producțiile medii pe cap de animal sunt mai mici (între 62-80 %) comparativ cu aceiași indicatori la nivel de județ (tabelele anexă 4 și 5 ).

Pe anumiți versanți lipsiți de vegetație forestieră din teritoriul extravilan al comunei Pojorâta, se semnalează datorită pășunatului extensiv, fenomene de eroziunea solului, care pot conduce la degradarea excesivă a terenurilor.

Pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene sunt necesare lucrări de ameliorare prin plantații și consolidarea terenurilor afectate.

De asemenea în teritoriu există cinci halde de steril (teren neproductiv) provenite din excavații ie fostelor explorări miniere, care au un impact ecologic necorespunzător în zonă.

12

[NUME_REDACTAT] în vedere suprafața mare a fondului forestier 10554 ha; activitatea de silvicultură din zonă: paza, conservarea și protecția pădurilor, lucrările de împăduriri, îngrijirea arboretelor, valorificarea produselor lemnoase și accesorii ale pădurii, precum și gospodărirea vânatului și a peștelui din apele de munte, constituie preocupări importante în teritoriu.

Se menționează că pe lângă gospodărirea și regenerarea pădurilor, prin [NUME_REDACTAT] Pojorâta, se desfășoară și activități productive: exploatări și vânzări de material lemnos, recoltarea și comercializarea fructelor de pădure (smeură, afine), a ciupercilor comestibile, precum și valorificarea anuală a cea 6 tone de păstrăv de la [NUME_REDACTAT] Putnei.

De asemenea o atracție deosebită o constituie practicarea vânătorii (cerb carpatin, căprior, mistreț), pentru vânătorii străini și autohtoni, care pot fi cazați confortabil în "Cabana de vânătoare [NUME_REDACTAT]".

2.4. Potențial uman

Numărul și evoluția populației

Populația comunei Pojorâta la finele anului 1996 se prezintă astfel:

La recensământul din anul 1992 populația totală a comunei era de 3211 locuitori și a scăzut nesemnificativ cu 81 persoane (2,5 %) în primul rând datorită migrației unor locuitori către alte localități, precum și a scăderii sporului natural în ultimii am.

Vârsta medie a populației este de38,9 ani, mai mare decât vârsta medie pe județ 35,5 ani și pe total țară 37,7 ani.

în ceea ce privește originea etnică locuitorii comunei sunt înregistrați după cum urmează: 3068 (98,0 %) români, 33 (1 %) romi, 28 (1%) germani și 1 maghiar – total 3130 locuitori.

Repartizarea populației pe grupe de vârstă este următoarea

13

Din structura pe vârste se constată o tendință de îmbătrânire a populației locale față de media pe județ. Cauza acestui fenomen este emigrarea unei părți a populației tinere, în vârstă de muncă spre alte localități creându-se în acest fel în anii trecuți un oarecare dezechilibru demografic al populației, care însă în ultimii 2 ani prezintă indicii de redresare.

Mișcarea naturală și migratorie a populației

In anul 1996 sporul natural a fost negativ (44 născuți vii și 48 decedați), spor -1,3 /oo; în schimb mișcarea migratoare a echilibrat sporul negativ (98 persoane au venit în comună și 14 au plecat din localitate), spor migratoriu + 26°/00-

Datorită acestei tendințe se apreciază că dinamismul natural al populației va putea fi favorabil în următorii 10-15 ani și ca urmare a înlocuirii contingentului feminin actual, cu cea mai mare fertilitate (20-34 ani) cu unul mai mare cu cea 25 %, așa cum rezultă din structura pe vârste a populației.

In cazul în care acest contigent va rămâne în localitate, sporul natural al populației va putea crește în viitor.

Resurse de muncă și posibilitățile de ocupare a acestora

Posibilitatea de ocupare a forței de muncă în activitățile economice și de servicii din cadrul comunei, nu satisface cerințele resurselor umane de muncă din comună (populația aptă de muncă în vârstă cuprinsă între 16-60 ani)

Populația angajată, cu domiciliul în localitate, lucrează în următoarele ramuri de activitate din cadrul comunei:

în afara populației ocupate în activitățile economice și ele servicii din cadrul comunei, o parte a locuitorilor sunt navetiști – desfășurându-și activitatea în unități din orașul Câmpulung și la lucrările de extracții miniere din afara comunei, 322

14

locuitori. Cu toate acestea în teritoriu există un disponibil al forței de muncă neangajată fapt care generează fenomenul de șomaj.

Acest fenomen va putea fi diminuat prin intensificarea activității unor societăți comerciale care prelucrează resurse din teritoriu.

2.5. Zonifîcarea funcțională a intravilanului

[NUME_REDACTAT] cuprinde un teritoriu intravilan în suprafață totală de 640,70 ha – compus din perimetrele construibile ale localității Pojorâta, sediu de comună și a localității [NUME_REDACTAT].

Zonifîcarea funcțională a teritoriului comunei este prezentată în "Bilanțul teritorial – situația existentă", unde sunt prezentate suprafețele de teren din intravilan pe localități și anume:

[NUME_REDACTAT] cu o suprafață totală de intravilan de 640,70 ha din care zona de locuit 187,0 ha

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] cu o suprafață a intravilanului de 82,0 ha din care

25,0 ha ZOna de locuit,^c^iv +TUf>Urîte. cabanâ,ț^€te<=^m§8'<|i cjo^q vAr^to

Teritoriul intravilan ocupă 47 6 % din teritoriul administrativ al comunei. * ° M-hw

Zona de locuințe reprezintă cea 29,4 % din suprafața intravilanului comunei,

repartizată pe sate după cum urmează:

[NUME_REDACTAT] – 187,0 ha – 29,2 % din intravilanul localității

[NUME_REDACTAT] Putnei – 25,0 ha – 30,5 % din intravilanul localității

Locuințele sunt predominant de tip rural cu regim parter, parter și un etaj, cu anexe gospodărești, specifice localităților din zona de munte, profilate pe creșterea animalelor.

Majoritatea clădirilor de locuit sunt construite din lemn, material local care a permis în ultimele două decenii realizarea unor locuințe spațioase cu o suprafață mare destinată locuirii.

Situația locuințelor în anul 1997

a »

Indicatori de locuire

Suprafața locuibilă pe locuitori – 12,4 mp – față de media pe județ de 10,5 mp/loc.

Număr persoane pe locuințe – 3,0 – față de 3,20 media pe județ.

Număr persoane pe cameră – 1,26 – față de 1,39 media pe județ»

Starea clădirilor de locuit este în general bună și foarte bună

15

Zona instituții publice și servicii

Instituțiile publice și principalele activități de deservirea populației sunt concentrate în localitatea Pojorata – reședință de comună, iar incintele acestor clădiri ocupă cea 1,5 % din teritoriul intravilan al comunei, cu o repartizare pe sate după cum urmează: satul Pojorata 1,3 %; [NUME_REDACTAT] Putnei 3,3 %.

învățământul

în comuna Pojorata funcționează șapte unități de învățământ, 3 unități de învățământ preșcolar, 3 școli primare și un gimnaziu.

în reședința de comună Pojorata există : 2 grădinițe, 2 școli primare (cls. I-IV) și un gimnaziu (cls. V-VIII).

în [NUME_REDACTAT] funcționează o grădiniță și o școală primară .

Rețeaua de învățământ pe total comună:

1997

16

BILANȚ TERITORIAL – SITUAȚIA EXISTENTĂ

COMUNA POJORÂTA

Unități sanitare

Asistența medicală este asigurată printr-un dispensar uman situat în reședința de comună deservit de 3 medici umani din care un stomatolog, 4 cadre sanitare medii și 2 cadre medicale auxiliare.

în comună mai există un dispensar veterinar încadrat cu un medic și 2 tehnicieni veterinari și o farmacie. în Pojorâta funcționează și un cămin de bătrâni cu 64 locuri.

Administrația locală

Funcționează în a fără de primar și viceprimar – un număr de 6 funcționari publici. Postul de Poliție este încadrat cu 3 lucrători de poliție.

Cultura

în localitatea Pojorâta își desfășoară activitatea:

2 cămine culturale

2 biblioteci piulice din care una școlară

1 cinematograf

în satul [NUME_REDACTAT]: 1 cămin cultural

Dotările din cultu.'ă sunt încadrate cu personal calificat.

17

Spații comerciale

In condițiile trecerii la economia de piață în comună funcționează 22 unități comerciale de desfacerea mărfurilor, majoritatea acestora fiind societăți comerciale cu capital privat.

Repartizarea spațiilor comerciale pe localități se prezintă astfel:

în satul Pojorata:

1 magazin universal

2 unități alimentare

5 unități mărfuri nealimentare

4 magazine mixte

» 5 chioșcuri de deservire în satul [NUME_REDACTAT]:

® 2 magazin mixte

® 1 unitate mărfuri nealimentare

• 2 chioșcuri de deservire

[NUME_REDACTAT] Pojorata beneficiază de următoarele servicii repartizate pe localități astfel:

în satul Pojorata:

1 brutărie, 1 oficiu PTTR+CEC

2 ateliere reparații auto

3 popasuri turistice cu servicii ptr. Populație

1 gară CFR In satul [NUME_REDACTAT]:

1 oficiu poștal

1 gară CFR

1 popas turistic

în comună își mai desfășoară activitatea câteva ateliere meșteșugărești particulare: croitorie, cojocârie, cizmărie, fierărie ș.a.

[NUME_REDACTAT] creștină ortodoxă din comună este reprezentată de două biserici de rit ortodox: o biserică în satul Pojorata și una în [NUME_REDACTAT]; și prin două schituri situate în teritoriul extravilan.

în comună mai există: 1 biserică catolică, 1 biserică protestantă și două case de rugăciune ale unor sectanți.

Zona unități agricole și industriale

în teritoriu nu există o zonă industrială distinctă, unitățile industriale fiind dispersate în intravilan, firă cooperare între ele.

Ca unitate cu p-ofil agricol în comună își desfășoară activitatea "ferma experimentală pentru cultura cartofului" aparținând de Stațiunea de [NUME_REDACTAT] Suceava cu o suprafață de 4,70 ha.

18

Unitățile productive – cu activitate industrială, construcții și depozite din teritoriu, ocupă cea 3 % din intravilan și concentrează un număr de 558 angajați și anume:

® Fabrica de cherestea, binale și lăzi aparținând de SEPPL Câmpulung

130 salariați;

• S.C. Calcarul cu furnalul de var 189 salariați;

• S.C. Chilia SRL 125 salariați;
® S.C. Herman SRL 22 salariați;

Secția drumuri naționale (SND) 28 salariați;

Depozite PECO cu racord la stația CFR 32 salariați;

• Restul angajaților din sectorul productiv în număr total de 32
lucrează la alte societăți comerciale cu capital de stat și privat: SC
Mestecănișul SRL; Secția brânzeturi (cașcaval); SC Păstrăvul SRL;
SC Sava SRL; Sectorul de [NUME_REDACTAT] Pojorâta.

în afară de aceste unități în comuna Pojorâta își desfășoară activitatea două coloane de transporturi auto pentru mărfuri, dotate și cu ateliere pentru reparații auto.

Pe pârâul [NUME_REDACTAT] în localitatea cu același nume este amplasată o păstrăvărie aparținând de [NUME_REDACTAT] Pojorâta care produce pește pentru consum și puieți de păstrăv pentru popularea apelor de munte.

Zona spații verzi și sport

Zonele verzi special amenajate sunt foarte restrânse (spațiul amenajat în zona centrală în apropierea căminului de bătrâni, spații verzi din jurul bisericilor, și peluza din apropierea gării CFR).

Spațiile destinate activităților sportive cuprind: un stadion cu teren de fotbal și incinte amenajate pentru: 1 teren de tenis, 1 teren pentru baschet și 1 teren pentru handbal.

Spațiile amenajate pentru agrement și sport sunt concentrate în satul Pojorâta și ocupă abia 0,2 % din suprafața intravilanului.

Zona gospodărie comunala și cimitire

Ocupă suprafața de 4,2 ha – 0,6 % din intravilanul comunei și cuprinde: 2 cimitire în satul Pojorâta, 1 cimitir în satul [NUME_REDACTAT] și o groapă pentru depozitarea gunoaielor amenajată în fosta carieră de piatră – dezafectată.

Zona de construcții aferentă lucrărilor edilitare

Cuprinde terenurile afectate pentru captarea izvoarelor de apă potabilă -amenajate de gospodăriile individuale ale sătenilor, 160 gospodării având instalații de alimentare cu apă.

Tot în această zonă este inclus și terenul ocupat de stația de preparare a mixturilor asfaltice pentru repararea și întreținerea drumurilor – aparținând de S.N.D. Pojorâta.

19

2.6. Echipare tehnico-edilitară

Căi de comunicații și transporturi

[NUME_REDACTAT] este traversată de calea ferată Suceava – [NUME_REDACTAT] cu bifurcare spre [NUME_REDACTAT].

Transporturile rutiere sunt asigurate pe următoarele drumuri publice:

>* DN 17 (E 576) Suceava – [NUME_REDACTAT] care traversează comuna în

lungul albiei râului Moldova și a pârâului [NUME_REDACTAT]; >* DJ 175 – Pojorîta – [NUME_REDACTAT];

>- Drumuri secundare pentru interes local (cea 19 km), care sunt în proporție de 80 % nemodernizate.

Starea îmbrăcăminții drumurilor se prezintă astfel:

[NUME_REDACTAT] – drum național (european) – 5 km asfaltat

drum județean – 1,5 km asfaltat

străzi modernizate – 7 km asfaltat

străzi – ulițe nemodernizate – 11 km balastat [NUME_REDACTAT] Putnei – drum național (european) – 5 km asfaltat

străzi – ulițe nemodernizate – 4 km balastat

>> DN 17A (E576) cu două benzi de circulație și intersecții la nivel cu calea ferată, nu mai corespunde solicitărilor actuale de trafic

în conformitate cu programul național corelat cu perspectivele europene, este necesară modificarea traseului acestei artere de circulație care să devină drum expres cu 4 benzi de circulație, soluția urmând să se stabilească în faza de proiectare.

Alimentarea cu energie electrică

în prezent comuna Pojorîta este alimentată de la două rețele aeriene de medie tensiune care traversează comuna. Este vorba despre rețeaua de 20 Kv (LEA 20Kv) care pleacă de la stația de 110 [NUME_REDACTAT] Moldovenesc și transportă energie electrică spre [NUME_REDACTAT]. A doua rețea are traseul, de la stația de 110 [NUME_REDACTAT] Moldovenesc spre [NUME_REDACTAT] fiind de 40 Kv (LEA 40Kv).

Distribuția energiei electrice se face prin intermediul unor posturi de transformare cu capacități de 40 – 63 KwA, amplasate pe stâlpi sau în cabine metalice.

Toate gospodăriile sunt electrificate, străzile sunt luminate noaptea cu lămpi cu termostat.

în zona [NUME_REDACTAT] există căderi de tensiune datorită supraîncărcării rețelei cu consumatori, fiind necesară o suplimentare energetică.

20

[NUME_REDACTAT] prezent sunt instalate în comuna Pojorîta un număr de 200 abonați telefonici, deserviți de o centrală telefonică manuală.

Se află în curs de montaj, o nouă centrală telefonică automată, cu o capacitate de a prelua 1000 de abonați, ceea ce va rezolva pentru o primă etapă problema telefoanelor din localitate.

Alimentare cu energie termică și gaze

Asigurarea încălzirii locuințelor și a clădirilor cu altă destinație, se realizează prin utilizarea combustibililor solizi (lemne foc, cărbuni), în sobe de încălzit. Singura centrală termică se află la coloana auto și funcționează pe bază de rumeguș din lemn.

In prezent nu există rețea de gaze naturale pe teritoriul comunei.

Prepararea hranei calde se face prin utilizarea buteliilor cu aragaz, dar în mare parte se folosește drept combustibil pentru bucătării, lemnul de foc.

Lucrări hidroedilitare

[NUME_REDACTAT] este situată în bazinul hidrografic al Moldovei și a afluenților săi de pe partea dreaptă. Dintre aceștia se menționează următoarele trei pâraie mai importante, pe văile cărora sunt amplasate o mare parte din casele comunei: pârâul Prășea, pârâul [NUME_REDACTAT] și pârâul [NUME_REDACTAT].

Apele acestor păraie sunt în mare parte poluate din deversarea deșeurilor menajere netratate și depozitarea pe malurile lor a unor deșeuri și rumeguș de lemn. Se impune luarea unor măsuri corespunzătoare de combatere a acestor surse de poluare.

Alimentare cu apă și canalizare

în comuna Pojorîta nu există rețea de alimentare cu apă și nici rețea de canalizare pentru captarea și evacuarea apelor menajere și reziduale.

Asigurarea cu apă potabilă a gospodăriilor populației și a clădirilor cu alte funcționalități, se face cu ajutorul fântânilor de tip rural săpate până la pânza de apă freatică. Excepție face, coloana auto care are captare din râul Moldova, având în incintă și un bazin de depozitare și stația PECO cu un puț de captare propriu.

Deasemenea unele locuințe dispunde captări de apă individuale pentru cerințele gospodărești.

2.7. [NUME_REDACTAT] montan din apropierea comunei Pojorâta oferă posibilități reale pentru practicarea turismului, drumeții în masivele: Rarău, Giumalău și [NUME_REDACTAT]; vizitarea [NUME_REDACTAT] Giumalău; a rezervației geologice "[NUME_REDACTAT]" și practicarea vânătorii și a pescuitului sportiv, turiștii vânători putând fi

cazați la Cabana de [NUME_REDACTAT] Putnei.

La limita teritoriului administrativ a comunei, situat pe teritoriile comunelor lacobenî și Pojorâta se află "[NUME_REDACTAT] Mestecăniș" format din unitate de alimentație publică (bufet) și spații de cazare în căsuțe.

21

In prezent turismul nu are o organizare corespunzătoare deși între anii 1932-1948 în Pojorâta a funcționat "Oficiul de cură și turism" care se ocupa cu primirea și cazarea turiștilor în comună.

Din datele furnizate de primăria comunei rezultă că potențialul actual pentru turismul rural include cea 300 gospodării din comună, care pot oferi spații de cazare confortabile și anumite servicii pentru turiștii amatori de frumusețile montane și de efectul curativ al aerului ozonat de munte.

2.8. Conservarea și protecția mediului înconjurător

De o importanță deosebită în teritoriu este conservarea și protejarea mediului natural, cu precădere a vegetației forestiere și apelor curgătoare, ceeace implică exploatarea rațională a pădurilor și luarea unor măsuri stricte împotriva poluării mediului cu emanații nocive de la exploatările miniere și de la unitățile industriale din zonă.

Există câteva surse de poluare și degradarea mediului cu efecte locale, și anume:

Poluarea atmosferei cu emanații de gaze și fum de la stația de preparare a mixturilor asfaltice și de la furnalul de var.

Poluarea apelor de suprafață cu diverse substanțe nocive provenite de la exploatările miniere și de la instalația de preparare a minereurilor situată în satul [NUME_REDACTAT], precum și din scurgerea apelor pluviale de pe haldele de steril existente în teritoriu.

Degradarea și poluarea cursurilor de apă prin depozitarea de resturi de material lemnos și rumeguș provenite de la gaterele și circularele amplasate pe malurile pâraelor.

2.9. Disfiincționalități și necesități și opțiuni ale populației

• [NUME_REDACTAT] — centru de comună, este traversată de drumul
european E576 cu un trafic rutier intens, inclusiv a traficului de tonaj mare

cu repercursiuni negative asupra localității.

Existența unor intersecții rutiere neamenajate.

Restrângerea exploatărilor miniere din zonă și reducerea activității industriale a unor fabrici din municipiul Câmpulung, au determinat scăderea

locurilor de muncă și accentuarea ratei șomajului cu repercursiuni negative asupra populației comunei.

Poluarea mediului produsă de unele activități industriale, cu deosebire de la stația de prepararea minereurilor din [NUME_REDACTAT], de la stația de prepararea mixturilor asfaltice din Pojorâta, și de scurgerea apelor pluviale de pe haldele de steril, precum și tăierile abuzive de arbori din fondul forestier, în special din pădurile proprietate privată, pot conduce la dereglări ale echilibrului ecologic din teritoriu.

Starea fondului construit, din zona de locuințe și a clădirilor de utilitate publică este în general bună, unele dintre acestea prezintă însă carențe de ordin funcțional (cinematograful, poșta).

în comună nu există un sistem organizat de alimentare cu apă a gospodăriilor, iar depozitarea gunoaielor se face în mare parte necontrolat, în locuri neindicate.

Se solicită racordarea comunei la rețeaua de gaze naturale.

24

• Industrie

^ Valorificarea potențialului existent de resurse (creșterea animalelor, material lemnos ș.a.).

• Turism, comerț, servicii

<=* Dezvoltarea agroturismului, beneficiind pe lângă condițiile existente: oameni harnici, primitori, gospodării frumoase, folclor foarte apreciat și nu în ultimul rând frumusețile de excepție a cadrului natural.

^ Modernizarea și extinderea comerțului și serviciilor având în vedere că pe acest traseu (Cîmpulung – [NUME_REDACTAT]) se va amplifica mult circulația, turismul ca urmare a deschiderii în următorii ani a punctului de trecere a frontierei de la [NUME_REDACTAT].

3.1. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A POTENȚIALULUI UMAN

Populația comunei are resurse de creștere naturală datorită segmentului 0-25 ani care în 1996 reprezenta cea 40 % din populație. Se apreciază ca populația actuală (3130 locuitori la finele anului 1996) va ajunge în 2010 la cea

3700 locuitori.

Pentru populația activă fără loc de muncă este necesară:

^ Diversificarea activităților economice, a serviciilor, a turismului.

^ Poliactivitatea gospodăriilor țărănești în vederea realizării de produse meșteșugărești și artizanale, valorificând stocul de cunoștințe profesionale ale foștilor navetiști sau a tinerilor ce au terminat anumite școli.

^ încheierea de contracte de muncă în afara județului a resurselor de muncă disponibile.

3.2. ZONARE FUNCȚIONALA – INTRA VILANPROPUS

Teritoriul a fost împărțit în unități teritoriale de referință (UTR), operațiune ce permite ca prescripțiile din Regulamentul aferent [NUME_REDACTAT] General să fie recunoscute în piesele desenate.

Unitățile teritoriale sunt delimitate, în cazul locuințelor, pentru satul Pojorîta de elemente ale cadrului natural sau construit (ape, liziere, râpe, drumuri sau străzi) – satul [NUME_REDACTAT] o singură unitate de referință.

JL* w

a. Stabilirea teritoriului intravilan pe unități de referință (folosință) -planșa 6

b. Zonifîcarea funcțională

1. ZONA CENTRALĂ
UTR1, UTRl'

Problema cea mai importantă pentru zona centrală a localității Pojorîta o constituie rezolvarea circulației de tranzit din zonă. Un studiu de specialitate de circulație va trebui să adâncească soluțiile de deviere propuse prin PUG.

Completarea zonelor centrale cu instituții de servicii publice, și în mod deosebit a zonei centrale a localității de reședință (Pojorîta) cu un complex cultural (inclusiv cinematograf) a unei săli de sport sau a unor spatii comerciale și de cazare corespunzătoare practicării unor servicii civilizate, a altor dotări precum sediu bancar, CEC, agenție de turism, în paralel cu îmbunătățirea stării drumurilor și continuarea lucrărilor de regularizare a râului Moldova și a unor pâraie, precum și cu alimentarea cu apă și canalizare, se impun ca elemente definitorii pentru prefigurarea aspectului lor începând cu deceniul următor.

2. ZONE DE LOCUINȚE

UTR 2 – 6 sat Pojorîta, UTR 7 – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] zonei de locuit s-a făcut prin extinderea intravilanului (UTR 3 și UTR 7) în sensul includerii unei suprafețe de 62 ha teren, în prezent fânețe, posibil a fi construit.

Organele administrative trebuie să acorde o atenție sporită pentru:

^> Construcțiile ce se vor amplasa la principalele căi de circulație și în

primul rând la DJ 175. <=? Autorizarea construcțiilor de noi locuințe cu precădere în. zonele care au condiții în perspectivă să beneficieze de utilități tehnico-edilitare.

3 INDUSTRIE

UTR 8, UTR 9 >, impune mascarea acestor zone cu perdele plantate, protejându-se prin f – rîn "Mtsi'; de luciul din Imprvinuun și evitarea expunerii spre căile de >-i' ,»'i. >: <j aspectului uit11 puUn uin^iii n' acestora.

2 6

4. GOSPODĂRIE COMUNALĂ, LUCRĂRI TEHNIC O-EDILIT ARE
UTR13

Rampa pentru depozitarea gunoaielor se va amenaja corespunzător, luându-se măsuri ca aceasta să nu devină o sursă de poluare în teritoriu. Pe raza comunei, respectiv pe văile comunei și în alte puncte se vor amenaja platforme de depozitarea gunoaielor.

Principala sursă de alimentare cu apă se propune pe pârâul Frumosu, stația de epurare în aval de Pojorîta, pe teritoriul comunei Sado va (în comun cu Sadova), iar stafia de reglare gaze în UTR 13.

5. ZONA CĂI DE COMUNICAȚII
UTR 14, UTR 15

Terenurilor ocupate de calea ferată și de drumurile existente li se adaugă propunerile de deviere a traficului de tranzit din zona centrală, pentru care se impune elaborarea în prealabil a unui studiu de specialitate.

6. ZONA UNITĂȚI AGRICOLE ȘI SILVICE
UTR 10, UTR 11, UTR 12

Unitățile existente ce se mențin (centrul de cercetare, cultura cartofului,

păstrăvărie și pepinieră).

7. ZONA SPAȚII VERZI, AMENAJĂRI SPORTIVE
UTR 16

Baza sportivă existentă necesită amenajări importante și se propune să fie completată cu o sală de sport.

Pentru agrement se propune întocmirea unui studiu privind valorificarea celor doi munți – Adam și Eva, aflați în apropierea intravilanului localității Pojorîta, și în același timp dominând-o peisagistic și estetic.

r~l ZONE CENTRAL.]

UTR 1 – Pojorata

UTR 1 – ¥alea Putnei

PUG – comuna Pojorata

S CH'EHA CV "PUI MCI PA L E"L.S UMIT"AT'.I T*E R "ITO-R"IKL'E 0 E "R E F'ETR T iMT I\ ( OTT? )

27

3.3. ECHIPARE TEHNICO-EDIUTARĂ

• Căi de comunicație

Pe direcția drumului E 576 (DN17) ce tranzitează comuna, Planul de Amenajare a [NUME_REDACTAT] (P.A.T.N.) prevede pentru perspectivă traseul unei autostrăzi. Dificultățile realizării acestei artere majore de circulație în condițiile impuse de relief ni se par greu de înlăturat. PUG-ul propune, cel puțin pentru o primă etapă, îmbunătățirea situației actuale, deosebit de critice, de desfășurare a traficului de tranzit auto, prin:

a. realizarea pe baza unui proiect de specialitate a unei artere de ocolire a
zonei centrale, a cărei traseu să urmărească malul drept al râului
Moldova (cu îndiguirea și corectarea eventuală a cursului apei) și în
continuare, pe malul pârâufui Putna (în două s-ubvariante).

b. Construirea pasajului superior la intersecție cu calea ferată a E576
(aval de zona de locuit – spre Sadova) și celor superioare de la
intersecția cu calea ferată a vechiului traseu DN17 (ce trece prin fața
primăriei) și respectiv revitalizarea prin aceasta a acestei artere de
circulație majoră.

Lățimea minimă a fâșiei de teren necesară pentru lucrările de la punctul v a"

și^este de 18 – 20 m (4 fire de circulație)

• Lucrări hidro-ediîitare

Sunt necesare lucrări de Îndiguire și regularizare a râului Moldova și a tuturor pâraielor comunei.

• Lucrări de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gaz
metan, telefonie.

– Pentru alimentarea cu apă și canalizare se propune realizarea unei mic* rețele
de aducțiune pentru zona centrală, cu o acumulare pe pârâul Frumoșii,
precum și realizarea unei rețele de canalizare cu o stație de tratare – epurare a
apelor uzate, amplasată pe teritoriul comunei Sadova, comună pentru ambele
localități.

– Alimentarea cu energie electrică se propune a se îmbunătăți prin montarea
} unui nou post de transformare aerian de 40/0,4 KvA și 63 KvA care să

echilibreze consumul în zona [NUME_REDACTAT].

Se propune racordarea comunei la rețeaua de gaze naturale prin prelungirea conductei de la [NUME_REDACTAT]. Prin PUG, planșa nr.5 s-a rezervat amplasament pentru o stație de reglare gaze.

Extinderea rețelei telefonice,..

28

BILANȚ TERITORIAL – PROPUS

COMUNA POJORÂTA

3

PROIECT NR. 71/1997

PUG – comuna [NUME_REDACTAT] Suceava

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI » Denumirea lucrării:

PLAN URBANISTIC GENERAL, COMUNA POJORÂTA

• Beneficiar:

PRIMĂRIA COMUNEI POJORÂTA

• Baza proiectării:

LEGEA NR. 50/1991 și ordinul MLPAT 91/1991

• Proiectant:

S.C. ELMAS S.R.L – SUCEAVA

• Data elaborării: decembrie 1997.

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Obiectul lucrării constă în stabilirea strategiei priorităților, reglementărilor și servituțiile de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor și construcțiilor în cadrul comunei Pojorâta din județul Suceava.

în funcție de noua orientare a dezvoltării administrației locale este necesară rezolvarea următoarelor probleme:

determinarea priorităților de acțiune, rezultate din analiza situației existente;

zonificarea funcțională a terenurilor;

condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Pe baza studiului întocmit și a propunerilor de soluționare a problemelor existente, materialul prezintă modalitățile de aplicare a PUG-ului de către administrația locală.

– 4

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1 DATE DE SINTEZA

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Pojorâta este de 13.785 ha. Din această suprafață, 10.554 ha (76,6%) reprezintă fond forestier, iar cea 2.618 ha (19%) este teren agricol în care predomină pășunile, 1.275,5 ha (48,7%) și fanețe 1.269 ha (48,5%). Terenurile arabile ocupă abia 73,5 ha (2,8% din agricol)

[NUME_REDACTAT] este construită din două localități:

[NUME_REDACTAT] – reședință de comună cu o populație de 2.750 locuitori cuprinde un teritoriu intravilan de 640,70 ha.

[NUME_REDACTAT] Putnei cu o populație de 380 locuitori, are teren intravilan de 82,0 ha,!nct.u<&tv TtupuriU. c^t^na, Heatecams *g>\ cc\*£k MfirSci-

Suprafața totală a teritoriului intravilan a comunei Pojorâta este de 722,70 -' u*"

ha.

Ambele localități componente ale comunei sunt constituite fiecare, din cate un trup de locuire.

Prin dezvoltarea celor două localități, suprafața totală a teritoriului intravilan va ajunge la 792 ha repartizată pe sate după cum urmează:

satul Pojorâta 705 ha

satul [NUME_REDACTAT] 87 ha

La finele anului 19% comuna Pojorâta avea o populație de 3.1 30 locuitori. Evoluția populației în ultimii 15 ani se prezintă astfel:

Comparativ cu situația demografică de Ia recensământul din anul 1992 numărul de iocuitori a scăzut nesemnificativ cu 81 persoane (2,5%), datorită migrației unor săteni către localități, precum și a scăderii sporului natural din ultimii ani.

în anul 1996, însă sporul natural negativ: 44 născuți vii și 48 decedați, spor – î 3 ;«, a fost echilibrat de mișcarea migratorie a populației, 98 persoane stabilite în comună, față de 14 plecate din localitate; spor migratoriu 84 persoane + 26

Această tendință, corelată cu structura pe grupe de vărstă a locuitorilor – care indică posibilitatea echilibrării sporului natural al populației, creiaza premize pentru o creștere demografică în următorii 10 ani.

Repartizarea populației comunei pe grupe de vărstă este următoarea:

Structura pe sexe a populației indică pe ansamblu o repartiție reietiv normală. Din totalul de 3.130 locuitori ai comunei: 1.513 (48,4%) sunt bărbați și 1.617(51,6%)

sunt femei.

~ b ~

Vărsta medie populației este de 38,9 ani mai mare decăt vărsta medie pe județ de 35,5 ani și pe total țară de 37,7 ani.

In ceea ce privește resursele de muncă și posibilitățile de ocupare a acestora

se remarcă următoarele:populația ocupată fn activități economice și de servicii cu domiciliul în comună era la rinele anului 1996 de 1.463 angajați din care 1.141 angajați în cadrul comunei și 322 persoane navetiste, angajate în activități din afara comunei.

Rata de activitate a populației (față de totalul locuitorilor) este de 46,7% ceea ce reprezintă o antrenare mai mare în activitățile economice decăt în comunele județului unde rata este de 45,6% și decât media pe rural la nivel național 44,4%.

Față de totalul populației apte de muncă numai cea 4/5, respectiv 79,7% sunt antrenate în activități economico – sociale; mai mult de 350 persoane cu vârsta de muncă nu desfășoară nici o activitate economică.

Aceasta indica faptul că în comună există încă resurse de muncă neutilizate, deci un disponibil de forță de muncă, concretizat prin existența unei rate a șomajului de cea 10%, sub media înregistrată pe total județ.

Populația ocupată cu activități în cadrul comunei se grupează pe sectoare de activitate după cum urmează:

In afară de populația activă care lucrează în activități în cadrul comunei, un număr de 322 locuitori își desfășoară activitatea în unități din municipiul Câmpulung și în alte localități apropiate.

Un număr de 60 de tineri din comună se atlă în căutarea primului loc de muncă. Din repartiția pe sectoare de activitate a populației active din comuna Pojorata rezultă că 46,1 % lucrează în activități industriale și de construcții (exploataea și prelucrarea

lemnului, industria minieră extractivă, prelucrarea laptelui ș.a.); iar 25,9 % activează în sectorul primar; agricultură (zootehnie) și silvicultură, fapt care imprimă localității un specific industrial – agrar.

Baza activității economice productive, industria, reprezentată prin mai multe societăți comerciale; și agricultura practicată în gospodăriile individuale, o constituie sectorul particular.

Pentru dezvoltarea comunei ar fi necesară diversificarea activităților economice, cu prioritate prin înființarea unor noi societăți comerciale care să prelucreze resursele naturale existente în teritoriu.

2.2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

[NUME_REDACTAT], constituită din satele: Pojorâta și [NUME_REDACTAT] este situată la cea 7 km vest de municipiul [NUME_REDACTAT] pe direcția drumului european: E576 (DN174).

Teritoriul comunei cuprinde zona montană inclusă în ultimile ramificații ale [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și parte din masivul Giumalău. Altidudinal acest teritoriu este cuprins între 675 m și 1.856 m și este străbătut de valea râului Moldova și afluienții acestuia: Putna, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cârstea, Frumosu și Tiniș.

Climatul continental cu ierni aspre și veri răcoroase este caracterizat prin precipitații abundente, între 700 și 1000 mm/an, cu o medie anuală de 835 mm, iar vânturile dominante care bat dinspre direcția V – NV cu o frecvență de 28 %, produc uneori doborâturi de arbori în fondul forestier.

Fondul funciar al teritoriului administrativ al comunei în suprafață de 13.785 ha, cuprinde 10.554 ha (76 %) teren acoperit cu vegetație forestieră și numai 2.618 ha (19 %) terenuri cu folosință agricolă, predominant pășuni și fânețe.

Suprafața teritoriului intravilan a comunei este în prezent de 640,70 ha, comparativ cu perimetrul construibil de 370 ha în anul 1982. Configurația perimetrului celor două localități și răspândirea în teritoriu a gospodăriilor, a necesitat includerea în intravilan a unor însemnate suprafețe agricole ceea ce a condus la un indice de utilizare a terenului scăzut.

Astfel în comună zona de construcții (clădiri și curți) ocupă cea 246 ha (34,0 %), față de 722,70 ha teritoriu intravilan.

Cele două localități componente ale comunei s-au dezvoltat teritorial în strânsă legătură cu cadrul natural, specific zonei de munte, perimetrul construit având o formă liniară de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră, cu ramificații pe văile unor pâraie, fapt care a imprimat localității un aspect tentacular.

Referitor la caracteristicile esențiale ale zonelor funcționale se precizează următoarele:

-» Zona de locuit este alcătuită aproape exclusiv din locuințe individuale și tolajizează un număr ele 1165 gospodării, din care cea 20 % sunt clădiri cu parter și etaj, construite mai ales în ultimii ani, iar restu! sunt locuințe tip parter

și parter + mansardă. Clădirile de locuit sunt în proporție de cea 90% construite din lemn și sunt în general în stare bună.

Zona de locuințe ocupă 29,2 % din suprafața intravilanului în satul Pojorâta și 30,5 % în satul [NUME_REDACTAT], iar pe total comună reprezintă 29,4%.

Datorită suprafeței mari a intravilanului densitatea de locuire este de 5 locuitori pe hectar pentru satul Pojorâta și de 4,4 locuitori pe hectar pentru satul [NUME_REDACTAT].

Densitatea cea mai mare a locuințelor se află de-a lungul drumului european E576 (DN17), acest drum fiind modernizat și cu trotuare pe ambele părți ale traseului zonei centrale.

• Zona instituțiilor și a serviciilor publice – reprezintă 1,5 % din
intravilanul existent cu o repartizare pe localități de 1,3 % pentru Pojorâta și
3,3 % pentru [NUME_REDACTAT].

Comuna este în general bine dotată cu clădiri social – culturale, însă unele din acestea funcționează în spații insuficiente, spre exemplu școala generală din Pojorâta care necesită noi săli de clasă și o sală de gimnastică.

• Zona activităților economice, agricole și industriale. Intravilanul nu
cuprinde o zonă a activităților economice distinctă, aceste dotări fiind
dispersate în teritoriu. Pe total comună zona unităților agricole și industriale
ocupă 3,7 % din intravilan, repartizată pe localități după cum urmează:

– [NUME_REDACTAT], 4,0 % – unitate agricolă experimentală pentru cultura

cartofului -0,7 %; – unități industriale (prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, furnal de var, preparare mixturi asfeltice ș.a.) – 3,3 %

– [NUME_REDACTAT] Putnei, 1,5 % – unitate de producție piscicolă ("[NUME_REDACTAT] Putnei") -1,5 %

• Zona spații verzi, sport și agrement Ocupă numai 0,2 % din suprafața
intravilanului comunei, fiind deficitară față de necesități.

[NUME_REDACTAT] are terenuri sumar amenajate pentru agrement și sport, care însumează o suprafață de 1,25 ha, iar [NUME_REDACTAT] nu are astfel de amenajări.

© Zona aferentă căilor de comunicație rutiere și căi ferate – reprezintă 3,0 % din teritoriul intravilan al comunei (2,5 % căi rutiere și 0,5 % căi ferate).

Ambele localități ale comunei (Pojorâta și [NUME_REDACTAT]) sunt deservite

de stații C.F.R. și sunt traversate de drumul național – DN 17A (E576), Suceava – [NUME_REDACTAT].

Drumul județean modernizat, DJ 175 face legătura între Pojorâta și [NUME_REDACTAT].

Drumurile secundare ale comunei în lungime totală de 19 km sunt în proporție de 80 % nemodernizate.

DN17A (E576) cu două benzi de circulație nu mai corespunde solicitărilor actuale de trafic, fiind necesară modificarea traseului acestuia prin comună și realizarea unui drum expres cu 4 benzi de circulație.

BILANȚ TERITORIAL INTRAVILAN EXISTENT

• Zona aferentă construcțiilor edilitare este restrânsă la cea 1,6 % din teritoriul intravilan (1,1 % în Pojorâta și 0,7 % în [NUME_REDACTAT]).

Alimentarea cu apă se face în general prin fântâni din pânza de apă freatică, cu excepția coloanei auto și a stației PECO, care dispun de sisteme de captare și distribuție a apei, proprii, precum și a unor gospodării care și-au amenajat captări individuale de apă potabilă.

Deasemenea comuna nu dispune de o rețea de canalizare a apelor menajere și reziduale.

Energia electrică este asigurată prin două rețele aeriene: LEA de 20 kV și LEA de 40 kV, racordate Ia stația de 110 kV Câmpulung și prin posturi de transformare de 40 – 63 kWA, însă datorită supraîncărcării rețelei cu consumatori, este necesară o suplimentare energetică.

IU

Rețeaua de telefonie cu un număr de 200 abonați va trebui modernizata și extinsă la 1000 linii telefonice.

încălzirea locuințalor și a unităților de interes public se face prin sobe cu lemne, comuna nefiind racordată la o rețea de distribuție a gazelor naturale.

• Protecția și conservarea mediului natural. Protejarea mediului înconjurător implică cu precădere conservarea și gospodărirea rațională a pădurilor și a apelor curgătoare, precum și luarea de măsuri eficiente pentru înlăturarea unor surse de poluare locale și anume:

reducerea emanațiilor de gaze și fum de la stația de prepararea mixturilor aslăltice și de la furnalul de var;

înlăturarea scurgerii de substanțe nocive provenite de la instalațiile de prepararea minereurilor, din [NUME_REDACTAT], și de pe haldele de steril din teritoriu, care poluează apele curgătoare;

interzicerea depozitării rumegușului și a resturilor de lemn provenite de la instalațiile de debitat material lemnos, pe malul pâraielor.

2.3. Principalele disfumcționalitâți

– traversarea localității Pojorâta de către drumul european E 576 (DN 17A) cu un trafic
rutier intens și cu intersecții neamenajate, periculoase;

potențiale degradări ale echilibrului ecologic din teritoriu cauzate de: poluarea mediului prin noxe produse de la stația de prepararea minereurilor de la [NUME_REDACTAT], a mixturilor astaltice din Pojorâta, scurgerea apelor pluviale de la haldele de steril și tăieri abizive de arbori din fondul forestier;

deficiențe în echiparea tehnico – edilitară a comunei (alimentare cu apă, canalizare, telefonie, alimentare cu gaze naturale);

reducerea locurilor de muncă, accentuarea șomajului și a fenomenului de migrare a forței de muncă din cauza restrângerii activității din exploatările miniere și al unor unități industriale din zonă.

I I

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

Pe parcursul elaborării [NUME_REDACTAT] General a comunei Pojorata s-au consultat reprezentanții administrației locale și ținându-se seama de opțiunile populației și de prevederile Planului de Amenajare a [NUME_REDACTAT], s-au concretizat perspectivele dezvoltării urbanistice ale comunei, pentru perioada de referință până în anul 2010.

3.1. EVOLUȚIA SOCIAL-ECONOMICĂ POSIBILĂ

Se apreciază că datorită structurii demografice actuale (grupa de vârstă de la 0-25 ani reprezenta în anul 1996 cea 40 % din numărul locuitorilor), există premize de creștere naturală a populației care în anul 2010 va putea ajunge la 3700 locuitori față de 3130 locuitori la finele anului 1996. Corelat cu posibilitățile existente se prevede dezvoltarea activităților productive și de servicii.

• Agricultura — silvicultura

Ridicarea productivității pajiștilor prin măsuri agrotehnice, ameliorarea solurilor cu fenomene de eroziune prin aplicarea programului M.A.A. pentru valorificarea superioară a pajiștilor (1995-2004).

Majorarea efectivelor de animale cu eficiență sporită în activitatea de zootehnie.

In domeniul silviculturii se preconizează:

Măsuri eficiente de pază, conservare și protecție a pădurilor.

Ridicarea productivității pădurilor prin regenerarea la timp, îngrijirea și exploatarea rațională a arboretelor cu valorificarea superioară a masei lemnoase pe baza amenajamentelor silvice.

Acțiuni de eficientizare a activității cinegetice și de piscicultura, precum și a recoltării produselor accesorii ale pădurii (fructe, ciuperci).

• Industrie

– Intensificarea valorificării resurselor naturale existente: produse din
zootehnie, prelucrarea lemnului, a pietrei de var ș.a.

• Turism, comerț, servicii

Dezvoltarea agroturismului în condițiile valorilor etnografice locale și a cadrului natural cu frumuseți montane apreciate.

Modernizarea și extinderea comerțului și a serviciilor corelat cu deschiderea în viitor a punctului de trecere a frontierei de la [NUME_REDACTAT] șl valorificarea integrală a potențialului cinegetic prin atragerea de vânători sportivi,

IZ

3.2. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A POTENȚIALULUI

UMAN ȘI A REȚELEI DE LOCALITĂȚI

Potențialul uman estimat în creștere pentru perioada următoare, implică și o creștere a ratei de activitate a populației față de numărul total al locuitorilor, de la cea 46 % la cel puțin 49 % în anul 2010.

Majorarea numărului locurilor de muncă se va putea realiza în principal prin:

Diversificarea activității economice, a serviciilor și a turismului.

Poliactivitatea gospodăriilor țărănești în vederea realizării suplimentare de produse meșteșugărești și artizanale.

încheierea de contracte de muncă în afara județului a resurselor de muncă disponibile.

Optimizarea relațiilor în teritoriu prin dezvoltarea rețelei de localități va include cooperări cu municipiul Câmpulung și cu comunele învecinate în ceea ce privește:

Dezvoltarea activităților productive nepoluante (produse agricole, prelucrarea superioară a lemnului și a produselor animaliere, intensificarea turismului).

Conservarea echilibrului ecologic prin protejarea mediului (în special a pădurilor și a apelor).

Colaborare în realizarea utilităților tehnico-edilitare ale localităților.

3.3, ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ A TERITORIULUI INTRAVILAN

Intravilanul a fost împărțit în unitățile teritoriale de referință (UTR) fapt care permite ca prescripțiile din regulamentul aferent [NUME_REDACTAT]

General să fie recunoscute în piesele desenate:

Prin propunerile de organizare urbanistică suprafața teritoriului intravilan se majorează de la 722,7 ha la 792 ha.

[NUME_REDACTAT], reședință de comună cuprinde un intravilan în

suprafață de 705 ha și a fost împărțit în 6 unități teritoriale de referință (folosință), iar satul [NUME_REDACTAT] este constituit din două unități teritoriale cu o

suprafață totală de 87,0 ha.

Repartizarea suprafețelor din intravilan pe zone funcționale este evidențiată în teritoriul intravilan propus.

IJ

BILANȚ TERITORIAL – PROPUS

COMUNA POJORÂTA

DIVIZIUNEA TERITORIULUI ÎN ZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ (U.T.R.)

1. ZONA CENTRALĂ U.T.R. 1 – suprafață 72 ha.
– funcțiunea predominantă instituții publice și servicii.

Se propune amplasarea în această zonă a unor noi obiective de interes public (complex cultural cu cinematograf, sală de sport, CEC, agenție de turism, sediu bancar și spații comerciale și de servicii).

Pentru soluționarea disfuncționalității privind circulația auto de tranzit prin zona centrală se prevede devierea traseului drumului european E 85 (DN2), care se va putea rezolva printr-un studiu de specialitate.

2. ZONA DE LOCUINȚE U.T.R. 2 – 6 sat Pojorâta, U.T.R. 7 sat
[NUME_REDACTAT] – suprafață 190 ha.

Extinderea zonei de locuit se va face prin majorarea suprafeței intravilanului cu 62 ha, urmând să se dea atenție amplasării construcțiilor în apropierea principalelor căi de circulație, care să poată beneficia în condiții de investiții mai reduse, de utilități tehnico-edilitare.

3. INDUSTRIE U.T.R. 8, U.T.R. 9- suprafață 17 ha.

Se prevede protejarea zonelor de locuit prin plantarea unor perdele de arbori care să împrejmuiască unitățile de producție.

4. GOSPODĂRIE COMUNALĂ, LUCRĂRI TEHNICO-
EDILITARE UT.R13, – suprafață 16 ha.

Sursa de alimentare cu apă este amplasată pe pârâul Frumosu și stația de reglare gaze este localizată în U.T.R. 13. Stația de epurare a apelor uzate este prevăzută în comun cu localitatea Sadova, iar depozitarea gunoaielor se va face în spații amenajate la limita intravilanului.

5. ZONA CĂI DE COMUNICAȚII UT.R.14, U.TR.15
suprafață 30 ha.

Cuprinde pe lângă terenurile ocupate de drumuri și calea ferată și spațiile rezervate pentru devierea traficului auto de tranzit care trece prin zona

centrală.

6. ZONA UNITĂȚI AGRICOLE ȘI SILVICE U.T.R. 10, UT.R.ll,
U.T.R. 12 – suprafață 10 ha.

Se mențin în teritoriu: centrul de cercetare pentru cultura cartofului, [NUME_REDACTAT] Putnei și pepiniera silvică din Pojorâta.

7. ZONA SPAȚII VERZI, AMENAJĂRI SPORTIVE U.T.R. 16
– suprafață 3 ha.

Cuprinde pe lângă spațiile verzi din intravilanul localității Pojorâta, spații pentru plantații de arbori ornamentali și terenul rezervat pentru o sală de sport.

/

/

/

/

/

ZONE CEMTK1L.

UTK 1 – Pojorâta OTR 1# – fălea Putinei

PUG – comuna Pojorâta

SCHEMA CO PBIMCI PAI/E LE UNTTATT Tfî"RTT01RI-<VL'E "DE RTTPE'R TMT,\ (OTR)

'ib

3.4. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ

Pentru remedierea disfuncționalităților semnalate și completarea echipării edilitare, se propune realizarea unor obiective noi.

• Căi de comunicație rutiere

Realizarea unei artere rutiere de ocolire a zonei centrale pe malul drept a râului Moldova (cu două variante) pe baza unui proiect de specialitate.

Construirea a două pasaje superioare de intersecție cu calea ferată, pe traseul E576 și în zona centrală, pe vechiul traseu a DN17.

Rezervarea unui traseu informativ, pe baza Planului de Amenajare a teritoriului Național pentru construirea unei auto-străzi.

• Lucrări hidro-edilitare

Lucrări de îndiguire și regularizare a râului Moldova și a principalelor pâraie ale comunei;

Realizarea unei rețele de alimentare cu apă pentru zona centrală și a unei rețele de canalizare cu o stație de tratare amplasată împreună cu comuna Sadova, pe teritoriul acestei comune.

• Energie electrică, încălzire, gaze naturale, telecomunicații

Suplimentarea alimentării cu energie electrică prin montarea unui nou post de transformare aerian de 40/0,4 KV și 63 KwA pentru zona [NUME_REDACTAT];

Racordarea comunei la rețeaua de gaze naturale (planșa nr.5);

Extinderea rețelei telefonice pentru 1000 de numere.

3.5. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI A MONUMENTELOR

Sunt necesare acțiuni pentru:

Reducerea poluării aerului cu noxe emise de la Furnalul de Var și Stația de Preparare a [NUME_REDACTAT] Pojorâta.

înlăturarea poluării apelor prin împiedicarea depozitării deșeurilor lemnoase (rumeguș) pe malul pâraelor, amenajarea corespunzătoare a rampelor de depozitarea gunoaielor, aducerea la condiții naturale a terenurilor care au fost afectate de activități miniere.

Măsuri severe pentru prevenirea tăierilor abuzive de arbori în fondul forestier.

Zonele de protecție a monumentelor și siturilor arheologice sunt înscrise în anexă și prezentate în planșa nr.3.

3.6. REGLEMENTĂRI – PERMISIUNI ȘI RESTRICȚII

Propunerile din [NUME_REDACTAT] General sunt concretizate în partea grafică a planului și sunt stabilite în scris prin Regulamentul aferent PUG-ului, care conține prescripții generale și specifice zonelor funcționale, subzonelor și UTR-urilor, Aceste reglementări conțin permisiuni și restricții privind' – direcții le principale de dezvoltare a localității;

17

evidențierea zonelor funcționale care beneficiază pe baza PUG-ului de eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcții;

nominalizarea zonelor cu probleme, pentru care autorizarea se poate face numai pe baza planurilor urbanistice zonale sau de detaliu.

3.7. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ CIRCULAȚIA TERENURILOR

Toate obiectivele de utilitate publică sunt listate și evidențiate ca amplasamente rezervate în planșa nr.6.

Pe aceiași planșă sunt consemnate terenurile pe categorii de proprietari: terenuri proprietatea domeniului public, terenurile din domeniul privat al statului și a unităților administrativ teritoriale; terenurile proprietatea persoanelor fizice sau juridice; cu evidențierea posibilă a circulației terenurilor între deținători, pentru amplasarea unor obiective, precum și pentru operațiuni imobiliare.

Pe baza [NUME_REDACTAT] General aprobat se vor fundamenta solicitări de realizarea unor obiective de interes public general (instituții publice, lucrări tehnico-edilitare ș.a.).

4. CONCLUZII

Perspectivele pe care le oferă comuna Pojorâta sub raport urbanistic, rezultate din analiza critică a situației existente, prin consultarea organelor puterii locale și a opțiunilor populației constituie premize pentru dezvoltarea de viitor a comunei.

In vederea satisfacerii cerințelor pentru inițiativele unor eventuali întreprinzători privați și a cererilor de realizare de noi locuințe și utilități publice, se prevede majorarea suprafeței teritoriului intravilan cu 69,3 ha.

Pe lângă potențialul dezvoltării social-economice a comunei, bazate pe valorificarea și prelucrarea resurselor naturale locale și intensificarea turismului, la dezvoltarea sub toate aspectele a comunei Pojorâta va contribui și deschiderea punctului de trecere frontieră de la [NUME_REDACTAT] – spre Ucraina și spre țările nordice, care va avea efecte beneficie asupra localităților situate pe cursul superior al râului Moldova.

Modernizarea și completarea obiectivelor de utilitate publică, în special din domeniul circulației rutiere, lucrărilor de îndiguiri și regularizări de ape și a echipării tehnico-edilitare a localității, vor necesita eforturi materiale și financiare importante, realizabile în timp.

în final, prin aprobarea PLANULUI URBANISTIC GENERAL a comunei Pojorâta și a REGULAMENTULUI aferent, de către consiliul local, proiectul va deveni act de autoritate a administrației publice

29

3.6. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI A MONUMENTELOR

Se impun:

® Măsuri severe pentru unitățile economice (Furnalul de var, Stația de

preparare a asfaltului) privind încadrarea cu noxele degajate în

teritoriu în limitele maxime admise. • Terenurile ce au fost afectate de activități miniere să fie aduse la

condițiile naturale. ® Organizarea și amenajarea corespunzătoare a rampelor și platformelor

de depozitare a gunoaielor. ® Măsuri pentru a împiedica aruncarea sau depozitarea întâmplătoare a

gunoaielor, a deșeurilor lemnoase (rumegușului).

Zonele de protecție a monumentelor și siturilor arheologice (conform anexei), sunt prezentate în planșa nr.3

3.7. REGLEMENTĂRI – PERMISIUNI §1 RESTRICȚII

A

In principal, [NUME_REDACTAT] General conține reglementări (permisiuni și restricții) pentru următoarele probleme:

Direcțiile de dezvoltare a localității, prin asigurarea amplasamentelor necesare.

Evidențierea zonelor funcționale ce pot beneficia, pe baza [NUME_REDACTAT] general, de eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire.

Evidențierea zonelor cu probleme, în cadrul cărora autorizarea se poate face numai pe baza planurilor urbanistice zonale sau de detaliu.

– Listarea și marcarea în plan a obiectivelor de utilitate publică.
Propunerile enunțate în partea grafică a [NUME_REDACTAT] General se

corelează și se întăresc, în scris, prin Regulamentul aferent [NUME_REDACTAT] General (volum separat, conținând prescripții generale la nivelul teritoriului și prescripții specifice la nivelul zonelor funcționale, subzonelor și UTR-urilor).

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
CIRCULAȚIA TERENURILOR

Totalitatea obiectivelor de utilitate publică se listează și se evidențiază prin amplasamente rezervate în cadrul planșei 6. Lista acoperă toate domeniile pentru care sunt necesare asemenea lucrări: căi de comunicație, instituții publice etc.

Pe aceeași planșă sunt marcate:

a. terenurile în raport cu proprietarii lor:

~ terenuri aparținând domeniului public de inetres național sau unităților administrativ-teritoriale.

3

terenuri aparținând domeniului privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale.

terenuri proprietate a persoanelor fizice sau juridice.

b. circulația terenurilor, fie în cazul trecerii de la un deținător la altul pentru realizarea obiectivului propus, fie pentru evidențierea unor operațiuni imobiliare (concesionare, de exemplu).

Pe baza [NUME_REDACTAT] General aprobat se pot flindamenta solicitări de realizare a lor (instituții publice, lucrări de infrastructură etc.)

4. CONCLUZII

Analiza critică a situației actuale și a perspectivelor pe care le poate oferi

comuna sub raport urbanistic, evidențiază posibilități importante de

dezvoltare.

Deschiderea punctului de trecere frontieră de la [NUME_REDACTAT], spre

Ucraina, Polonia, [NUME_REDACTAT], va contribui și la dezvoltarea sub toate

aspectele a localităților de pe [NUME_REDACTAT], amonte de orașul

[NUME_REDACTAT], inclusiv a comunei Pojorîta.

O serie de obiective de utilitate publică ce trebuie realizate implică

eforturi mari financiare și materiale, în special în domeniul circulației, a

lucrărilor de îndiguiri și regularizări de ape, a echipării cu apă și

canalizare a zonelor de locuit, și a instituțiilor publice.

în final, prin aprobarea [NUME_REDACTAT] General și a Regulamentului

aferent de către Consiliul local, lucrarea devine act de autoritate al administrației publice locale.

Pe baza [NUME_REDACTAT] General se vor putea;

Elibera certificate de urbanism și autorizații de construire în zonele prevăzute în acest scop.

Respinge solicitări de construire neconfonue cu [NUME_REDACTAT] General aprobat,

© Rezolvă alte probleme curente ale administrației publice locale.

Fundameniează solicitările de fonduri pentru realizarea unor obiective de vt'l'rale publica,

" ' cAiXi. v:)c retd-iuor ^cHiitar^, mi dezvoihrir;

33

5.1. AGRICULTURA

BILANȚUL UTILIZĂRII TERITORIULUI

1996 TABEL: 1

Terenurile agricole care ocupă 19 % din teritoriu sunt reprezentate în proporție de 48,4 % prin fânețe și 48 % din pășuni, suprafețele arabile destinate culturilor vegetale având o pondere de numai 2,8 % din fondul agricol.

Proporția folosințelor terenurilor – comparativ cu fondul funciar al județului: 0,75 % din totalul suprafețelor agricole și 2,31 % din suprafața ocupată cu păduri; denotă specificul preponderent forestier al teritoriului comunei Pojorâta.

STRUCTURA PRINCIPALELOR CULTURI AGRICOLE

1996

34

Sursă de documentare:

• Primăria comunei Pojorâta

® M.A.A. – [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]

Producții medii la ha comparativ cu cele medii obținute pe întreg județul:

PRODUCȚII MEDH LA PRINCIPALELE CULTURI

1996 TABEL: 3

Sursă de documentare:

• Primăria comunei Pojorâta

® M.A.A. – [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]

Producția animalieră se apreciază prin doi indicatori uzuali, anume încărcătura de animale și încărcătura de păsări la 100 ha, pentru aprecierea producțiilor medii pe cap, și pentru aflarea producțiilor totale.

ÎNCĂRCĂTURA DE ANIMALE ȘI PĂSĂRI LA 100 Ha

1996 TABEL: 4

Sursă de documentare:

Primăria comunei Pojorâta

M.A.A. – [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]

Obs.

Bovinele și ovinele s-au raportat la arabil+pășune+fânețe, porcinele la arabil

și păsările la agricol

35

INDICATORUL PRODUCȚIEI MEDII PE CAP DE ANIMALE ȘI PASĂRE

1996 TABEL: 5

Sursă de documentare:

® Primăria comunei Pojorâta

• M.A.A. – [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]

Structura suprafeței terenurilor agricole funcție de forma de proprietate se prezintă după urmează:

Terenuri arabile – Proprietate privată 69,4 % -Proprietate publică 30,6 %

Fânețe – Proprietate privată 100 %

Pășuni – Proprietate privată 32,9% -Proprietate publică 67,1 %

Climatul local, caracteristic zonei montane cu veri răcoroase și ploioase, precum și solurile brune acide, predominante în teritoriu, sunt puțin prielnice -producției agricole vegetale, condiții care justifică în mare parte producțiile medii ia hectar la culturile de cartofi, legume și plante furajere, care sunt inferioare mediei înregistrate la nivel de județ – între 48 și 84 % (tabel nr.3).

încărcătura medie de animale la 100 ha și producțiile medii pe cap de animal și pasăre, redate în tabelele 4 și 5, se situiază sub mediile înregistrate.la aceiași indicatori

pe total județ.

în scopul ridicării producției animaliere sunt necesare măsuri de ameliorarea pășunilor și fânețelor, creșterea cantității de masă verde care se obține de pe 1 ha de teren și stimularea pe plan local a crescătorilor de animale din gospodăriile proprii.

36

Proiect nr. 71 PUG [NUME_REDACTAT]

5.2. NOTA DE CALCUL ECHIPARE HIDRO-EDILITARĂ

Se propune pentru o primă fază realizarea unei alimentări cu apă și o rețea de canalizare a apelor uzate menajere, pe străzile principale ale comunei.

Din punct de vedere al dimensionării, se va ține cont de numărul de locuitori al întregii comune pentru anul 2010, dar în prima etapă de construcție se propune realizarea rețelelor pentru zona centrală a comunei. Se va realiza un canal colector principal cu Dn = 400 mm cu deversare în aval de localitate.

Tratarea apelor uzate se va face la o stație de tratare – epurare a apelor, utilizând procedeul mecano – biologic și se va proiecta în colaborare cu autoritățile comunei Sadova și pe teritoriul acesteia. Acest amplasament este dictat din considerente tehnice și având în vedere că ar fi în interesul ambelor comune să fie realizată în comun.

Având în vedere specificul montan al rețelelor de canalizare se va acorda atenție deosebită realizării căminelor de rupere de pantă.

Apele de ploaie de pe suprafața terenului vor fi dirijate spre șanțurile drumurilor și spre pâraiele existente, pentru a nu încărca inutil cantitatea apelor uzate menajere.

Alimentarea cu apă se va asigura prin captarea ^ei-^/pm- 4 puțuri amplasate în albia majoră a râului Moldova și realizarea a două rezervoare de câte 400 m.c. amplasate la înălțime, în spatele primăriei.

Ar mai putea fi luată în considerare și o a doua variantă, de realizare a unei captări de suprafață pe pârâul Frumosu. Fiecare din cele 2 variante are și avantaje și dezavantaje.

Pentru satul [NUME_REDACTAT] se admite că este mai economic să se asigure apă potabilă din captări individuale.

CALCULUL PRIVIND DEBITELE DE APĂ NECESARE PENTRU CONSUliUL DE APĂ LA SURSĂ Șl A DEBITELOR DE APE UZATE.

1. Populația

în anul 2010 se preconizează a fi de 3700 ioc.

2. Calculul debitelor de apă necesară

2.1. Consumuri specifice

Conform STAS 1343/1-95, se vor lua în calcul următoarele consumuri specifice funcție de tipul de dotare și corespunzător, coeficienții de variație zilnică, considerând că într-o etapă de perspectivă toate locuințele vor fi dotate cu instalații interioare.

qs = 295 l/om, zi și kzi = 1,15

-37-

2.2. Necesarul de apă la sursă (QmaxZi) pentru nevoi gospodărești și publice:

W\ — Umax zi = Nj CJS X K2j X Ks X Kp

în care:

Nj – populația corespunzătoare Ks = 1,02 – pentru pierderi la sursă Kp = 1,1 – pierderi în sistem Se obține:

Qmaxzi = 3700 x 295 x 1,15 x 1,02 x 1,1/1000 = 1408,4 mc/zi (16,3 l/sec)

Qmaxorar = K0 x QmaX2i = 1,7 x 1408,4 = 239,3 mc/zi

Qmax/h = 99,76 mc/h

2.3. Debitul de apă necesar pentru stingerea unui eventual incendiu

^<inc "*" Uinc. ext X vjjnc. int X v*consum

Qinc ext = 1 inc x 5 l/s x 3 ore x 3600/1000 = 54 mc/zi Qinc int = 2 inc. x 2,5 l/s x 10 min x 60/1000 = 3 mc/zi

^consum ~" \^i ' X Wzi max X O Ore)/^4

Qconsum = (0,7 x 2394,3 x 3)/24 = 209,5 mc/zi Calculul volumului de apă necesar pentru rezerva de apă

V ~" V compensare Vgvarii V incendiu

Vcompensare = 0,22 Qmax/zi = 0,22 x 1408,4 = 309,85 mc

Vavarii = 0,2 Qzi max = 0,2 x 1408,4 = 281,68 mc

Vmcendiu = 0,11 Q2i max =0,11 x 1408,4 = 154,9 mc

Vtotai necesar = 309,85 + 281,68 + 154,9 = 746,50 mc

Se propune: 2 rezervoare x 400 mc

Debitele de apă necesare la sursă vor avea următoarea valoare:

Qnec = Qzi max + Qinc = 1408,4 + 154,9 = 1563,3 mc/zi = 18,1 l/s

2.4. Debitul de ape uzate menajere preluat de sistemul de canalizare

Qape uzate = 0,8 (Qmax zi consum + Qincendiu) = 0,8 X 1563,3 = 1250,64 !TIC/zi

Recapitulare:

Populația = 3700 loc

Debit apă potabilă = 1600 mc/zi = 18,5 l/sec

Debit ape uzate = 1250 mc/zi = 14,5 l/s

Volum de apă necesar = 750 mc