STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND SPECIA IPS TYPOGRAPHUS ȘI EFECTUL SUBSTANȚELOR ANTIAGREGATIVE ASUPRA ACESTOR GÂNDACI 3.1. Descrierea specie i… [601493]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

35

CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR
PRIVIND SPECIA IPS TYPOGRAPHUS ȘI
EFECTUL SUBSTANȚELOR ANTIAGREGATIVE
ASUPRA ACESTOR GÂNDACI

3.1. Descrierea specie i Ips typographus

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

36

3.1.1. Încadrarea sistematică

După Fauna Europaea, Ips typographus face parte din Regnul: Animalia,
Subregnul: Eumetazoa, Filum: Arthropoda, Subfilum: Hexapoda, Clasa: Insecta, Ordinul:
Coleoptera, Subordinul: Polyphaga, Infraordinul: Cucujiformia, Superfamilia: Curculionoidea,
Familia: Curculionidae, Subfami lia: Scolytinae, Tribul: Ipini, Genul: Ips, Specia: typographus.
Numele științific: Ips typographus (Linnaeus, 1758)
Denumiri sinonime: Bostryche typographe; Dermestes typographus; Ips
japonicas ( www.issg.org ).
Denumirea populară: gândacul mare de scoarță al molidului, gândacul european
de scoarță al molidului.

3.1.2. Distribuția geografică

Conform (www.cabi.org) , gândacul mare de scoarță al molidului este prezent în:
Australia, Austria, Belarus, China, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda,
Italia, Lituania, Luxemburg, Moldova, Norvegia, Polo nia, Portugalia, România, Slovacia,
Slovenia, Suedia, Elveția, Turcia, Anglia, America.

Foto harta

Este cel mai răspândit reprezentant al sbufamiliei, dar și cel mai periculos. În
România, gândacul este present în zona pădurilor pure de molid, dar și în pădurile de amestec –
molid cu alte specii ( Simionescu, 1990 ).

3.1.3. Gazde

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

37
Principalii arbori gazdă ai scolitidului Ips typographus , în Eurasia sunt molizii
(Picea spp. ), Picae abies L.(Karst) în Europa, iar în Asia alte specii. Atacurile acestui gând ac au
fost observate și pe alte conifer cum ar fi brazii ( Abies spp. ), pinii ( Pinus spp. ) și laricele (Larix
spp.).

3.1.4. Morfologia

Gândacul adult are lungimea de 4,2 -5,5 mm. Corpul acestora este cilindric, de
culoare maro închis sau chiar negru. Par tea din față a capului și părțile corpului sunt acoperite cu
fire de păr lungi gălbui. Capul este acoperit de un scut thoracic și este vizibil când sunt
vizualizați dorsal. Ambele sexe au patru dinți pe fiecare parte a declivității elitrei, din care al
treilea dinte pornind de la marginea de sus, este mai mare și puțin îngroșat la vârf. Pronotumul
este acoperit cu asperități pe jumătatea anterioară. Antena este ușor geniculate. Antenele și
picioarele sunt de culoare galben -roșcate ( Simionescu et al., 2000 ).
Ouăle sunt alb -gri, ovale și mici (<1 mm lungimea). Acestea sunt depuse
individual în nișe de -a lungul ambelor părți ale galeriei mama, de obicei 30 -80 ouă/femelă
(www.cabi.org ).

Foto galeria mamă
Larvele au dimensiuni similar adulților. Ele sunt de culoare alba, cilindrice și
fără picioare, cu capete chitinoase mici și de culoare maro și mandibule maro ( www.cabi.org ).

Foto larve
Pupa , cu mărimea de 4,3 -5,5 mm este de tip liber, de culoare alba, imobilă și
are anumite caracteristici ale adulților, inclusive aripi, care sunt îndoite în spate la nivelul
abdomenului.

Foto pupe

3.1.5. Ciclul biologic

Ips typographus este o specie poligamă și bivoltină.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

38
Adulții iernează în litieră sau sub scoarță. Gândacii adulți care au iernat sunt
active în apri lie-mai, iar gândacii din prima generație în iulie -august. În partea de nord a
distribuției sale are o generație pe an (Eglitis, 2006). În zonele joase din Europa Centrală apar în
mod frecvent două generații pe an și a fost raportată și o a treia generație pe an, în ultima
perioadă climatic favorabilă. O primă generație cu o rată ridicată de reproducere înseamnă
începutul unei a doua generații, care va produce mai mulți urmași în sezonul de zbor următor
(Faccoli and Stergulc, 2006).
După începerea zborului , gândacul mascul sapă un orificiu de intrare în
direcție oblică. După ce acesta ajunge la cambiu, continua să sape între scoarță și lemn camera
nupțială de formă ovală, de 13 -16 mm.
După împerechere, două -trei female rod din camera nupțială galerii verti cal
de 10 -20 cm lungime, în care vor forma niște adâncituri (nișe), unde depun de obicei câte un ou.
Ouăle sunt depuse la fiecare 2 mm (o pontă normal prezintă 20 -100 ouă). Larvele rod galerii
orizontale care devin mai late pe măsură ce aceastea cresc. Dup ă ce larvele se hrănesc două -trei
săptămâni, se împupează în leagăne de împupare în lemn ( www.barkbeetles.org ).
În general, dezvoltarea pupelor este de o lună, dar în unele cazuri se poate
întinde până la 40 de zile și mai mult ( Simionescu et al., 2000 ). Pupele se transformă în adulți
care la început sunt nematuri (tineri), slab chitinizați, de culoare alba, apoi gălbuie. Aceștia fac
un atac de maturare prin roaderea de galerii neregulate imprimate în lemn sub formă de ,,coarne
de cerb”.
Mortalitatea în s tadiul de adult este în jur de 10%, care în majoritate se
înregistrează la gândacii tineri.
Durata ciclului de viață al acestui gândaci, de la reproducere până la
maturitate (metamorfoză competă) este de 7 -11 săptămâni (Kreutz et al., 2004).

3.1.6. C aracteristicile vătămării

Adulții se reproduce sub scoarța exemplarelor de molid cu stare lâncedă de
vegetație, denumiți și ,,arbori de pontă”, producând galerii în scoarță și mai apoi în lemn. Poate

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

39
ataca și arborii sănătoși în perioadele de gradație. Î ntr-un arbore puternic atacat se pot găsi între
60000 și 80000 de adulți și larve.
Intrarea masculilor se face pe sub solzi, locul de intrare se observă numai
datorită rumegușului brun -pestriț care se găsește răspândit pe scoarță în jurul găurii de intra re.

Foto intrarea masculilor

Camera nupțială este roasă în grosimea scoarței, fiind vizibilă și pe fața
internă a acesteia. Fiecare din aceste camera este roasă de către un singur gândac mascul, iar mai
apoi, după lansarea feromonului, acesta se împer echează aici cu 2 -3 femele.

Foto camera nup țială

După împerecheri repetate femelele rod galeriile mamă , vizibile atât pe
partea interioară a scoarței cât și pe lemn.
Sunt în număr de 2 -3, se imprimă pe lemn în general pe sortimente cu
diametrul sub 25 -30 de cm, sunt la început ușor arcu ite apoi vertical și opuse, au 6 -15 cm
lungime, iar în lungul lor sunt depuse 20 -100 de ouă în firide mici, căptușite cu rumeguș, vizibile
cu ochiul liber. Ouăle sunt depuse de femele în interval de 20 -30 de zile de la i ntrarea gândacilor.
Femelele rod galleria mama cu o viteză zilnică 1,4 -2,0 mm/zi. Pe măsură ce galeriile -mamă sunt
mai dezvoltate, viteza de săpare scade.
Foto galerii mamă

Galeriile larvare. La 10 -15 zile de la marcarea intrărilor, larvele
eclozează. Larvele sapă galeriile -larvale relative scurte, de 5 -6 cm lungime, care pornesc
perpendicular pe galeria mamă, după care se orientează longitudinal. În primele 10 zile, roaderea
galeriilor larvare este mai înceată, dar se activează după 15 zile, pentru ca maximul să se
realizeze între 24 și 40 de zile.

Foto galerii larvare
Galeriile larvare se termină în leagăne de împupare lățite.

Foto leagăne de împupare

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

40
Roaderile de maturare și de regenerare au loc tot sub scoarță, galeriile
fiind imprimate ușor și pe alburn, sub formă de ,,coarne de cerb”.

Foto adult imatur

3.2 Activitatea de zbor la Ips typographus

Caracterul bivoltin al speciei Ips typographus îi permite acesteia dezvoltarea a două
zboruri principale: zborul gândaci lor care au hibernat (ca adult, ou, larve sau pupe) și zborul

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

41
gândacilor primei generații. Între aceste două zboruri principale mai are loc și un zbor
intermediar, “zborul gândacilor care vor da na ștere generației soră” (Simionescu et al., 2000;
Faccoli, 2 009).
Începutul zborului gândacului Ips typographus are loc primăvara, spre sfârșitul lunii
aprilie -începutul lunii mai. Debutul zborului este condiționat de temperatura aerului, fapt
consemnat de mai mulți autori: zborul începe atunci când temperatura me die a aerului atinge
timp de câteva zile consecutiv valoarea de 16,5 °C (Lobinger, 1994; Baier et al., 2007), atunci
când temperatura aerului atinge valoarea de 20 °C (Annila, 1969; Bakke et al., 1977) sau cel
puțin 18 °C (Faccoli, 2009). Pentru arborii cursă , Baier et al. (2007), menționează că debutul
atacului are loc când temperatura medie a aerului înregistrează valori medii de 21,5 °C.
Conform unor cercetări efectuare în Bavaria, în timpul zborului de primăvară sunt
necesare trei sau patru zile consecutiv e cu temperatura situată deasupra celei de zbor, pentru a
coloniza cu succes un arbore viu.
În 2007, în Alpii austrieci, cu ocazia monitorizării populațiilor de Ips typographus , Baier
et al. constată ca la sfârșitul lunii mai, când temperatura aerului se situează în jurul valorii de
19,4°C, are loc zborul principal.
După Funke & Petershagen (1994), Lobinger (1994) și Wermelinger (2004) optimul de
zbor este cuprins între temperatura de 22 °C și 26°C.
Pragul de zbor superior este considerată temperatura de 30°C (Lobinger, 1994).
Deoarece masculii trebuie s ă caute și să colonizeze arbori gazdă și să roadă în scoarța
acestora camere nupțiale pentru ca femelele să poată depună ouă, aceștia încep zborul mai
devreme decât femelele(Annila, 1971; Zuber & Benz, 1992; Faccoli & Buffo, 2004;
Wermelinger, 2004).
Zborul „ gândacilor care vor da na ștere generației soră” are loc după 29 -30 de zile de la
primele intrări (Baier et al., 2007). Alți autori consideră că zborul acestora are loc după 21 -60 de
zile de la înce perea colonizării și reprezintă 30% din primul zbor (Simionescu et al., 2000).
Zborul „ gândacilor care vor da na ștere generației soră”, în funcție de condițiile climatice,
expoziție și altitudine poate avea loc între sfârșitul lunii mai – începutul lunii iulie (Simionescu
etal., 2000) sau în a doua jumătate a lunii iunie (Anderbrant, 1986; Faccoli, 2009).
Zborul de vară sau cel de -al doilea, este realizat de gândacii proveniți din prima
generație, reprezentând doar 10 -20% din zborul realizat pe întreg anu l (Simionescu et al.,2000).
Gandacul de scoarță al molidului, alături de factorii favorizanți ai acestei specii precum
doboraturile create in urma furtunilor, incendiile, perioadele secetoase, sunt factori perturbatori
importanți ai ecosistemelor pădurilor de molid. Din acest motiv unii autori consideră insecta Ips

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

42
typographus o specie cheie (Svoboda et al., 2010), adică o specie care are un efect
disproporționat de mare asupra mediului inconjurător comparativ cu abundența sa.

3.3 Activitatea diurnă de z bor la Ips typographus

Activitatea de zbor diurnă a gândacilor de scoarță Ips typographus are loc între orele 9 –
21, maximul acesteaia înregistrându -se la amiază și după -amiaza (Funke & Petershaghen, 1991).
Activitatea de zbor depinde cel mai mult de in tensitatea radiației solare, cunoscându -se
faptul că în perioadele de însorire numărul gândacilor care zboară este ridicat, față de perioadele
fără însorire când activitatea de zbor a gândacilor încetează.
Masculii fiind mereu în căutarea gazdei potrivit e își încep zborul mai devreme decât
femelele (Zuber & Benz, 1992).
În anul 1994, Lobinger analizează comportamentul diurn de zbor și dinamica capturilor la
cursele amorsate cu feromoni ai gândacilor de scoarță Ips typographus și Pityogenes
chalcographus . Aceasta folosește o stație meteorologică electronică conectată la cursele
feromonale echipate cu senzori cu infraroșu.
Astfel, în funcție de condițiile meteorologice, aceasta obține o dinamică a capturilor
zilnice. Începerea și desfășurarea zborului de pinde de temperatura aerului: sub pragul de 16,5 °C
Ips typographus nu realizează niciun zbor, pragul superior până la care se realizează zborul este
de 30 °C, iar peste temperatura de 35 °C gândacii își încetează activitatea (Lobinger, 1994).
Cercetările a cesteia s -au desfașurat pe parcursul a 4 luni, începând cu mai până în august,
timp de o zi în fiecare lună. Întervalul orar în care s -au capturat gândaci a fost 730-2000.
În lunile iunie -iulie zborul începea dimineața în intervalul 8°° -9°°, iar în multe zile ale
lunii mai zborul începea și după ora 1330.
Încheierea zborului se realizează în jurul orei 1730 în timpul lunii mai, iar pentru zilele de
vară din lunile iunie -iulie zborul încetează după ora 1930.
În 2010, Manea observa că activitatea de zbor p entru luna iunie se desfășoară în
intervalul orar 800-2100. Acesta mai evidențiază în cercetarea sa și influența expoziției asupra
desfășurării zborului gândacului Ips typographus . Pentru expozițiile V -NV maximul activității
gândacilor se realizează în in tervalul 1500-1800, în condițiile în care temperatura aerului atinge
valori cuprinse între 20 și 32 °C. Comparativ cu acestea, pentru expozițiile E -SE, maximul

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

43
zborului se înregistrează mai devreme, în intervalul orar 1200-1300, când temperatura depășește
25°C.
Din cercetările autorilor menționați reiese faptul că intensiatea zborului gândacilor de Ips
typographus este puternic influențată de schimbările de temperatură din timpul zilei.

3.4 Feromonii agregativi ai gândacului Ips typographus

Feromonul est e o substanță secretată de insecte și are rolul de a realiza comunicarea
dintre indivizii aceleiași specii. Ȋn intestinul posterior al gândacilor de Ips typographus , la
ecloziune, se găsește metil -butenol. Ȋn momentul când masculii rod coaja arborelui prod uc cis –
verbenol care are efect atractiv (Leuciuc & Lăzărescu,1995).
Până în momentul colonizării gazdelor zborul de dispersie al gândacului de scoarță este
influențat de către interacțiunea acestora cu monoterpenele existente în habitatul lor (Seybold et
al., 2006) .
Feromonii de agregare emiși de către gândacii pionieri reprezintă un plus în învingerea
rezistenței gazdelor (Wermelinger, 2004).
Primele cercetări în domeniul feromonilor agregativi ai gândacului Ips typographus au
început în Peninsula Scandin avă când datorită pagubelor mari produse, guvernele Norvegiei și
Suediei au aprobat un program de combatere a dăunatorului prin captare în masă, în valoare de
23 milioane dolari. Rezultatele excelente obținute au determinat și alte țări să finanțeze cercet ări
în domeniu, inclusiv România.
Primele mențiuni privind existența feromonului agregativ a lui Ips typographus apar din
anul 1970 (Bakke, 1970; Rudinsky et al., 1971a, Rudinsky et al., 1971b).
Prin cercetările care s -au efectuat asupra intestinului super ior al masculilor s -au
determinat principalii componenți ai feromonului: cis-verbenol (cV), metilbutenol (MB) și
ipsdienol (Id) (Vite et al., 1972; Bakke, 1976; Bakke et al., 1977).
Diverși producători existenți pe piață au realizat o serie de combinații î ntre aceste
substanțe cu scopul de a monitoriza și controla gândacul de scoarță.
De-a lungul timpului au fost produși și comercializați o serie de feromoni ambalați sub
diferite forme și materiale care permit rate de difuzare diferite a substanței active:
-Pheroprax® (figura 3.1a), este produs în Germania, fiind printre cele mai cunoscute
produse destinate gândacului de scoarță al molidului; este alcătuit din 1cV:26MB:0,1Id

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

44
(Sauerwein & Vite, 1978) și a fost utilizat cu succes în mai multe țări europene pri ntre care:
Italia (Faccoli & Stergluc, 2004; Faccoli &Buffo, 2004), România (Mihalciuc et al., 1995a,b),
Slovacia (Jakuš & Šimko, 2000) sau Croația (Pernek, 2002; Pernek & Hrašovec, 2003);
-It-ecolure® (figura 3.1b), produs în Slovacia și folosit cu bune r ezultate în țări precum
Cehia (Nakladal & Sova, 2010), Bosnia și Herțegovina (Dautbasic et al., 2008), Croația (Pernek,
2002; Pernek & Hrašovec, 2003), Serbia și Muntenegru (Markovic et al., 2004) sau Suedia
(Binyameen, 2009 );
-Langlock Buchdrucker Dosier flasche®, produs în Germania (figura 3.1c);
-Ipsowit® (figura 3.1d), produs în Austria și testat recent in Finlanda (Viiri & Neuvonen,
2010), Turcia (Gokturk et al., 2005), Croația (Pernek, 2002; Pernek & Hrašovec, 2003) sau
Austria (Koleva et al., 2012);
-AtraTYP PLUS® (figura 3.1e) , este produs în Romania, fiind compus din
1cV:20MB:0,1Id. Actuala formă a feromonului a fost obținută prin adăugarea de ipsdienol în
compoziția vechii formule de AtraTYP (Vasian et al., 2007). Noua formulă a fost testată cu
succes în mai multe zone ale țării (Mihalciuc et al., 1995b; Duduman, 2009; Manea, 2010). Ȋn
urma testărilor s -au obținut rezultate comparabile cu cele obținute de produsele Typolur și
Pheroprax în străinătate, fapt ce a permis utilizarea acestuia pe scară la rgă de către practicienii
din domeniul protecției pădurilor din România (Mihalciuc et al., 1995b). În prezent feromonul
este produs de către Institutul de Cercet ări Chimie în “Raluca Ripan” Cluj . Nadele feromonale
pot fi utilizate timp îndelungat de până la doi ani de la producerea lor. În cazul în care plicul de
polietilenă în care se află materialul îmbibat cu feromon nu este etanșat corect sau este vătămat,
nada îsi poate pierde calitatea în doar câteva zile (Mihalciuc et al., 1995b).
Cele mai eficien te pentru combatere s -au dovedit a fi cursele tip bariera (tip Aripa)
amorsate cu nade AtraTYP PLUS®. Se amplasează pe liziere, în luminișuri și în cuprinsul
focarelor de înmulțire în masă, la 10 – 20 m distanță de arborii sănătoși pe picior și la 20 – 100 m
între ele (în funcție de faza de dezvoltare a populațiilor – de latență sau de înmulțire în masă).

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

45

www.grube.de www.ridex.cz www.fugel -gmbh.de
a) b) c)

www.savotanpuoti.fi (original)
d) e)

Figura 3.1 Dispenseri utili zați pentru capturarea gandacilor de Ips typographus :
a) Pheroprax, b) IT -ecolure, c)Langlock Buchdrucker Dosierflasche,
d) Ipsowit, e)AtraTYP PLUS

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

46
3.5. Rolul și influența substanțelor antiagregative asupra adulților de Ips
typographus

Gândacii de scoarță reprezintă o preocupare majoră pentru industria forestieră,
provocând pierderi economice mari în timpul perioadelor de epidemie.Riscul arborilor de a fi
uciși crește o dată cu creșterea densității populațiilor gândacilor de scoarță (Weslien et. al.1989).
Gândacii de scoarță trebuie să localizeze și să detecteze nu doar habitatul potrivit și specia
corectă, ci și cei mai susceptibili arbori din cuprinsul pădurii (Byers, 1996; Schlyter &
Birgersson, 1999; Zhang & Schlyter, 2003).
Recunoașterea și evitarea gazdelor nepotrivite și a arborilor din speciile ce nu constituie
în mod obișnuit prada acestora, de la distanță pot fi benefice pentru gândacii de scoarță,
minimizând astfel riscul prădătorisumului (Faccoli & Bernardinelli, 2011) și a pierderii e nergiei
(Byers, 1996).
Feromonii joacă un rol important în ecologia gândacilor de scoarță, și de aceea sunt
exploatate pe scară largă pentru combaterea dăunătorilor (Wood, 1982; Borden, 1989). Compuși
atractivi și repulsivi au fost identificați pentru mult e dintre speciile puternic dăunătoare, și prin
monitorizarea și suprimarea populațiilor s -au realizat analogii sintetice. Feromonii de agregare
sunt esențiali pentru strategia de atac a gândacilor de scoarță pentru uscarea arborilor, știut fiind
faptul că feromonii coordonează atacurile în masă rapide necesare pentru a copleși reacțiile de
apărare a arborilor (Blomqvist et al., 2010). Pe baza acestor lucruri s -a născut și ideeea
descoperirii unor astfel de substanțe menite a fi utilizate pentru protejarea m aterialului lemnos
(pe picior sau doborât) de atacurile gândacilor de scoarță, printre cele mai testate substanțe
regăsindu -se verbenona (Vn) și metilciclohexanona (MCH).
Verbenona reprezintă o monoterpenă oxigenată, descoperită pentru prima dată de
Renwi ck (1967) la genul Dendroctonusși ulterior a fost găsită la multe alte specii de gandaci de
scoarță, precum Ips typographus, unde atracția acestora la feromonii sintetici agregativi a fost
inhibată (Schlyter et al.,1988), în acest fel reușind să regleze d ensitatea indivizilor dintr -un
arbore infestat (Bakke, 1981, Schlyter et al., 1989) aceasta fiind eliminată în cantități mari din
galerii, după declanșarea eliberării de ipsdienol și ipsenol (Birgersson & Bergstr öm, 1989;
Schlyter & Anderbrant, 1989 ).
Verb enona este produsă prin auto -oxidarea monoterpenei principale α-pinen, datorită
expunerii la aer (Hunt et. al.,1989), cu ajutorul compușilor intermediari cis și trans -verbenolul,
prin intermediul gândacilor însiși sau în urma unor asocieri a acestora cu an umite drojdii
(Leufven et al., 1984; Borden et al. 2007), sau prin degradarea materialului gazdă, în mod tipic

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

47
de microorganism associate cu gândacii de scoarță.(Zhang et al.,2003).Mulți cercetători
consideră că verbenona reduce concurența intra – și inters pecifică prin modificarea
comportamentului adulților, minimizând dezvoltarea urmașilor în arborii gazdă (Birgerson et al.,
1984; Byers et al., 1989; Byers, 1993).

Figura 1 . Producerea verbenonei prin biotransformare din α -pinen

Verbenona ar putea constitui un efect inhibitor general fie prin transmiterea unui semnal
amplificat al unei gazde nepotrivite, fie prin concurență intraspecifică (Lindgren & Miller 2002b;
Borden et al., 2003). Este cunoscut faptul că verbenona întrerupe atracția la feromonii de
agregare la o multitudine de gândaci de scoarță (Borden 1997), un exemplu definitoriu fiind Ips
typographus (Zhang et al., 1999; Jakus et al., 2003). Verbenona inhibă atracția gândacilor de
scoarță la feromonii agregativi și este derivată din α -pinen. Αlfa-pinenul este o monoterpenă
importantă ce intră în alcăturirea coniferelor și poate fi oxidată de către agenții biologici, precum
și de gândacii de scoarță sau ciupercile în forme ce corespund ketonei, verbenonei (Schlyter &
Birge rsson, 1999). Cantitățile mari de verbenonă eliberată dintr -un arbore arată că arborele este
deja colonizat și că evitarea acestuia ar fi benefică (Anderson, 2007).
Dacă verbenona reprezintă un semnal consistent al activitățiilor microbiene în arborii în
curs de uscare, atunci lucrul acesta poate a fost folosit initial de către gândacii de scoarță pe post
de kairomon pentru a evita gazdele mai puțin potrivite (Byers, 1993a).
Mai târziu, în timpul evoluției, verbenona servește ca feromon pentru competiția
intraspecifică și ca alomon pentru a evita competiția interspecifică. Producerea verbenonei la
gândacii de scoarță poate coevolua la câteva specii din moment ce aceeași substanță chimică
poate servi ca semnal pentru toate cele trei tipuri de mesaje (kairmo nal, feromonal sau
alomonal).
Bakke(1981, 1987) și Schlyter et al., (1988) au descris efectul repelent al verbenonei prin
aplicarea de puncte de surse dozatoare pentru Ips typhographus pe bușteni de molid. Kohnle et

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

48
al.(1992) au arătat un efect similar pr in pulverizare pe scoarța arborilor a diferite dozaje de
verbenonă, fapt ce a scăzut densitatea indivizilor în timpul atacului. Efectele repelente ale
verbenonei au fost de asemenea remarcate și în cazul curselor feromonale și mai ales când
verbenona a fos t aplicată singură pe scoarța arborilor, când a reușit să protejeze aproape în
totalitate busțtenii de molid, iar atacurile gândacilor de Ips typographus apropiindu -se de zero
(Bakke,1981;Schlyter et al., 1988). Vite’și Baader (1988) au redus numărul capt urilor în cazul
curselor feromonale amplasate în apropiere de arbori și tratate cu verbenonă în procent de 88%.
Așadar, de -a lungul timpului s -au realizat numeroase încercări pentru determinarea
eficienței verbenonei împotriva lui Ips typographus. Nu exis tă experimente cu verbenonă care să
fi demonstrat o protecție absolută împotriva atacurilor de Ips typographus. Niemeyer et al.
(1955) nu au reușit să protejeze arbori de molid în picioare tratați cu verbenonă la o rată de
eliberare ridicată. Jakus și Dudo va’(1999) au testat utilizarea unor dispensere de verbenona în
scopul de a proteja standurile de infestare cu Ips typographus . Ei au obținut foarte puține
rezultate pozitive pentru zborul de primăvară.
MCH (3 -metil-2-ciclohexan -1) a fost pentru prima dată descoperit pentru inhibarea lui
Dendroctonus ponderosae Hopkins(Kline et al., 1974; Furniss et al., 1974, 1977; McGregor et
al., 1984). De -a lungul timpului s -au elaborate numeroase cercetări pentru găsirea unui dispozitiv
de eliberare a MCH și s -au testat o gamă largă de variante, spre exemplu: flacoane din sticla cu
MCH lichid cu o rată de eliberare pe flacon de 0,5 -0,9 mg/h (Rudinsky et al., 1972); formulări cu
granule cu eliberare a 2 -10 mg/zi/ha, în funcție de rata de aplicare (Holsten & Werner 1984);
,,bule cu înveliș” cu eliberarea a 4 -5 mg/zi/bulă cu aproximativ 75 de bule la hectar (Holsten &
Werner 1984, Lindgern et al., 1989; Ross et al., 1996).

Figura 2 . 3-metil-2-ciclohexan -1

În decursul timpului s -au realizat numeroase experimente reușite prin utilizarea
feromonilor antiagregativi și de aceea sunt recomandate în folosirea strategiilor de management

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

49
împotriva dăunătorilor pădurii (Borden 1997). Aplicațiile la sol ale MCH eliberat din dispenseri
de tipul ,,buble caps” au fost eficiente în red ucerea infestării a unei specii de duglas cu gândaci
de scoarță în Washington și Idaho (Ross & Daterman, 1995). De aceea MCH s -a dovedit a fi cel
mai eficient feromon antiagregativ utilizat pentru protecția arborilor de duglas din vestul
Americii de Nord.
De asemenea au existat și eșecuri în încercarea de a reduce infestările gândacilor de
scoarță a jneapănului și a gândacilor de scoarță ai molidului (Holsten & Werner, 1984, 1987,
Zogas, 2001). Eșecurile pot fi cauzate de problem tehnice privind amplasare a, rata de eliberare
(Holsten et al., 2001), durata în timp a eliberării și dispersia substanțelor de la dispozitivul de
eliberare, precum și densitatea populațiilor de gândaci și influența microclimatelor din arboret
(Holsten et al., 2003).
După Jutsum și Gorden (1989), caracteristicile și proprietățile unui system ideal de
eliberare a feromonilor ar presupune:
-eliberarea unei cantități constant de feromon pe unitatea de timp, independent de
temperature, umiditate și lumină;
– posibilitatea de a elibera d iferiți feromoni;
– capacitatea de a utiliza rate diferite de eliberare a feromonilor;
– eliberarea feromonilor în totalitate;
– eliberarea feromonilor pentru o perioadă scurtă sau lungă, în funcție de dăunător sau
specia vătămată.
Dispozitivele obișnuite, de eliberare a feromonilor, precum ,,buble cap” sau granulele
funcționează ca emițători de ordinal I ceea ce înseamnă că ratele de eliberare scad odată cu
trecerea timpului (Holsten et al., 2003). Acesta este un comportament nedorit pentru că nivelele
concentrației masei de feromon eliberat trebuie menținute pentru a obține un tratament efficient
în timpul perioadei de zbor (Holsten et al., 2003).

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

50
3.6 Aspecte referitoare la prevenirea și combaterea
gândacului Ips typographus

Scopul gestionării populațiilor de Ips typographus este de a minimiza atacurile asupra
arborilor vii.
Factorul care influențează cel mai mult prevenirea atacului acestor gândaci este
reprezentat de modul de gospodărire al pădurilor pe întreg ciclul de producție. Pădurile p ure de
molid sunt cele mai amenințate de gândacul de scoarță, dar și arboretele în care molidul apare în
amestec pot fi infestate cu succes. Arborii stresați de factori abiotici (secetă, vânt, zăpadă) sau
biotici (insecte defoliatoare, boli fungice) sun t cei mai predispuși pentru atacuri.
În regenerarea rășinoaselor se va urmări organizarea spațială pe bazine, bazinete, ținându –
se seama de condițiile de relief, astfel încât arboretele nou create să reziste la acțiunea vântului și
a zăpezii.
În suprafe țele afectate de doborâturi de vânt și zăpadă care se reîmpăduresc, este necesar
să se obțină arborete a căror compoziție și structură să le confere o rezistență sporită împotriva
factorilor vătămători de natură abiotică sau biotică.
Plantațiile și arbore tele tinere se parcurg periodic cu tăieri de îngrijire pe tot parcursul lor,
astfel încât să se realizeze protecția la marginea de masiv, cât și în interior.
Suprafața parchetelor de exploatare trebuie să fie redusă, pentru că cele mari și cu multe
deschid eri favorizează instalarea și dezvoltarea gândacilor de scoarță. Arborii rămași pe
marginea doborâturilor și parchetelor sunt expuși atacului de dăunători. Până la producerea
zborului de primăvară este necesară scoaterea din pădure a arborilor și resturilo r de exploatare
necojite, care altfel devin medii favorabile de înmulțire a insectelor.
Arboretele de rășinoase vor fi parcurse ori de câte ori este nevoie cu tăieri de igienă,
extrăgându -se din pădure arborii doborâți, rupți, atacați de insecte și ciuper ci, uscați sau pe cale a
se usca, lâncezi. Arborii slăbiți din cauza putregaiului roșu de rădăcină, devin mai vulnerabili
atacului acestor dăunători.
În pădurile limitrofe zonelor infestate de scolitide, fiecare parcelă necesită instalarea a doi
arbori de control sau o cursă feromonală. La restul pădurilor de rășinoase, cu vârste de peste 40
de ani, se amplasează câte 2 -5 arbori de control sau una -două curse feromonale pe unitate de
producție. De regulă acești arbori se aleg din cei doborâți, rupți, răniți (Simionescu et al., 2000 ).

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

51
Combaterea se asigură printr -un complex de măsuri fizico -mecanice, biologice și
chimice care se regăsesc în schemele de luptă integrată împotriva acestor dăunători (Simionescu,
1990).
Cele mai adesea măsuri de combatere aplicat e sunt cele de a scoate din arboret arborii
doborâți de vânt și instalarea dispozitivelor de capturare (Wermelinger, 2004).
Orice arbore doborât, rupt, slăbit fiziologic, devine un mediu prielnic de înmulțire a
insectelor de tulpină și mai ales a celor de scoarță. În cazul unor cantități mari de material
lemnos calamitat, când posibilitățile tehnice sunt insuficiente pentru evacuarea din pădure,
devine obligatorie cojirea acestora la cioată sau în depozite. Doborâturile cu caracter dispersat au
prioritate în exploatare față de cele în masă. Mai multe puncte cu arbori doborâți, cresc
vulnerabilitatea apariției și dezvoltări atacului ipidelor. În cazul doborâturilor în masă, se
acționează eșalonat funcție de gradul de infestare al insectelor și de evoluția de zvoltării acestora.
Se poate lăsa în pădure un anumit număr de arbori calamitați, aceștia având rolul de arbori cursă
sau control.
Doborâturile și rupturile de vânt care se produc după iulie -august, nu mai prezintă pericol
de infestare și înmulțire pentru anul respectiv. Evacuarea materialului lemnos infestat și rămas
din toamnă peste iarnă în pădure este bine să se facă până în primăvara anului viitor, înainte de
zborul insectelor.
De-a lungul timpului au fost utilizate mai multe tipuri de curse feromonale dintre care
exemplificăm, p entru Ips typographus (de menținut că pot fi utilizate și la restul speciilor de
ipide) curse tip barieră (de zbor) și tubulare (de repaus).
Cursele barieră captează insectele din zbor și acestea se confecționează din geam, fol ie
de polietilenă sau din alte materiale.
Cursele tubulare , atrag insectele care se așează pe ele, apoi pătrund prin orificii în tub,
unde cad într -un borcan colector. Tuburile pot fi din material plastic sau din scoarță de molid.
a) Cursa geam este format ă dintr -un jgheab confecționat din lemn sau tablă, cu lungimea
de 50 -60 cm, lățimea de 20 -30 cm și adâncimea de 15 -20 cm. În permanență jumătate din acesta
va avea apă. Pentru etanșeizarea jgheabului se folosește rășină sau parafină. Printr -o traversă
jgheabul se fixează între doi pari. Deasupra jgheabului se montează un panou din geam sau folie
transparentă din material plastic, de 50×50 cm. Nada se fixează deasupra geamului sau în cazul
panoului, într -un orificiu de 10×10 centimetri care se face în partea centrală a foliei (Simionescu,
1990)
b) Cursa cu aripi este confecționată din două folii de polietilenă, cu laturile de 60×40
cm, fixate perpendicular una pe cealaltă sau pe un schelet de sârmă galvanizată, cu diametrul de

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

52
2-3 mm. Acestea formează aripile cursei. În mijloc, la locul îmbinării celor două panouri, se face
un orificiu de 10 -15 cm în care se fixează nada. Aripile se montează deasupra unei pâlnii
colectoare din material plastic, prevăzut în partea inferioară cu un vas colector din plastic cu o
sită pentru scurgerea apei (Simionescu,1990).
c) Cursa tubulară din material plastic are lungimea de 1,2 -1,6 m și diametrul de 9 -20
cm. Suprafața exterioară a tubului este prelucrată în așa fel încât prezintă o canelură în
serpentină, adâncă de 2 -3 mm și c u lățimea de 6 -10 mm. Pe partea de jos a pasului serpentinei
sunt făcute găuri de 3 mm, distanțate la 4 cm, prin care pătrund gândacii. Partea exterioară este
rugoasă și cu asperități care permit așezarea și deplasarea insectelor. Interiorul tubului este n eted,
astfel ca insectele intrate să cadă într -o pâlnie din material plastic sau din coajă de molid,
montată în partea inferioară de care este legat un borcan colector. Plicul cu feromon se prinde de
o sfoară sau o sârmă subțire și se introduce în tub puți n mai jos de jumătatea acestuia. Orificiul
superior se acoperă cu un capac din plastic sau alt material. Tuburile se fixează de pari, în nici un
caz pe arbore (Simionescu, 1990).
d) Cursa tubulară din scoarță de molid are lungimea de 1,2 -1,6 m și diametrul de 12 –
30 cm. Astfel de curse se confecționează din porțiuni de coajă luate de pe arbori care primăvara
se găsesc în sevă. În partea inferioară a tubului se prinde o pâlnie din coajă de molid sau plastic
pe care se leagă borcanul colector. Partea superioar ă a tubului se acoperă. Cursele se fixează pe
pari (Simionescu, 1990).
e) Arbori sau porțiuni de arbore de 2 -4 metri lungime care se vor trata cu insecticid
înainte de zborul insectelor. În mijlocul lor, în apropiere de sol, se va fixa nada feromonală
(Simionescu, 1990).

Amplasarea curselor feromonale. Cursele feromonale se amplaseză pe liziere,
luminișuri, ochiuri, mai puțin însorite, la 10 -30 m de marginea pădurii. Distanța între curse este
de 50 -100 de m, putând să ajungă până la 200 și 300 de m, în fu ncție de densitatea populației și
orografia terenului. La 2 -4 ha poate fi o singură cursă feromonală. Creșterea numărului de curse
este în funcție de intensitatea infestării.
Cursele feromonale se instalează în teren în a doua jumătate a lunii aprilie -începutul lunii
mai, înainte de zborul gândacilor Ips typographus , ținând seama de evoluția condițiilor climatice
locale. Menținerea mult timp a insectelor capturate în cursele feromonale determină
descompunerea acestora, iar mirosul emanat diminuează cu până la 50% din atracția feromonului
(Simionescu, 1990). Astfel, controlul curselor trebuie făcut odată la 2 -3 zile în perioadele calde,
cu zbor puternic și cel puțin odată pe săptămână în afara acestor perioade.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

53
Pentru urmărirea capturilor se recomandă insta larea în locuri accesibile, în apropierea
cantoanelor silvice, la marginea pădurii, a unor curse de control care pot fi ținute permanent sub
observație și avertizează asupra necesității golirii vaselor colectoare ale celorlalte curse, instalate
în raza can tonului silvic respectiv.
Locurile de instalare determină în mare măsură eficiența curselor. Cele mai favorabile
sunt locurile adăpostite de vânt, în apropierea cioatelor proaspete, a arborilor recent doborâți și a
resturilor de exploatare. Eficiența cu rselor instalate în locuri cu diferite grade de insolație arată
că în lunile de vară este necesară mutarea curselor în locuri semiumbrite.
O altă metodă de combatere este cea a arborilor cursă .
Numărul de arbori cursă rezultați din prognoză, de regulă se aleg din doborâturi de vânt,
rupturi, cât și din cei prejudiciați. Această metodă socotită drept „ecologică” se bazează pe faptul
că un arbore doborât sau rupt, prin scăderea bruscă a presiunii osmotice și prin secretarea
substanțelor terpenice atractive de vine favorabil instalării și dezvoltării insectelor de tulpină,
astfel putând salva măcar o mică parte din arborii pe picior sănătoși. Mirosul specific pe care -l
lansează un astfel de arbore are rolul de a atrage insectele, pentru a -l popula până la densi tăți
maxime, când spațiul de instalare și dezvoltare se ocupă la saturație.
Amplasarea arborilor cursă se face în arboretele afectate de doborâturi și rupturi de vânt
și zăpadă, în parchetele de rășinoase din anul în curs cât și cu o vechime până la 3 -4 ani chiar
dacă sunt recent plantate. De asemenea, amplasarea acestora se recomandă și în arborete slăbite
fiziologic ca urmare a diferiților factori: noxe industriale, ploi acide, înmlăștinare, precum și în
pădurile infestate cu defoliatorul Lymatria monach a.
Numărul de arbori cursă stabiliți prin prognoză se eșalonează în funcție de fenologia
insectei pe trei serii:
Seria I de arbori se instalează până la 30 martie -15 aprilie, fiind determinată de
condițiile climatice locale și reprezintă 40% din totalul ar borilor reieșiți din
calculul prognozei.
Seria a II -a în proporție de 40%, se amplasează în momentul în care insectele au
produs zborul și au marcat primele intrări la seria I de arbori, ținând seama și de
intensitatea acestor intrări.
Seria a III -a de ar bori, de 20%, se instalează la o lună după ce insectele au făcut
primele intrări la seria I și a II -a de arbori, în funcție de intensitatea infestării
acestor arbori.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

54
Arborii cursă au rolul de a atrage întreaga populație de insecte aparținând anului
preced ent. Această populație până la 80% iernează ca adult între coajă și lemn, pe trunchiuri și
resturi de arbori necojiți, cioate și mai puțin în litieră. Restul de 20% reprezintă insectele care
iernează ca larvă, pupă sau chiar ou, care se maturizează primăva ra, devenind astfel apte pentru
atac. În acest fel, arborii cursă captează această populație și limitează posibilitatea formării unor
focare periculoase pentru arboretul din zonă.
Infestarea arborilor în plină primăvară, are loc în prima parte a zborului, insectele fiind
atrase de arborii din seria I și a II -a. Pentru prima generație, adică populația care se formează în
cursul anului și produce al doilea zbor se poate amplasa 1 -10% din numărul de arbori folosiți
pentru primul zbor. Acest număr va fi mai mar e în cazul când zborul va începe în luna iulie și
mai mic dacă zborul are loc mai târziu, respectiv august -septembrie.
Arborele cursă este apt să atragă insectele până la 30 -45 de zile, după care coaja se usucă
și în felul acesta devine improprie intrării insectelor. Arborii dezrădăcinați, care mențin legătura
cu solul, fiind în vegetație își mențin capacitatea de a capta insecte un timp mai îndelungat. O
parte din aceștia sunt eficienți până la trei ani de la producerea doborâturii.
Ipidele se combat prin cojirea arborilor cursă și de control în întregime, inclusiv partea de
dedesubt, în perioada când acestea sunt în majoritate în stadiul de larvă și de pupă. După cojire,
scoarțele se expun la soare. Sub acțiunea razelor solare, larvele și pupele, care sun t foarte
sensibile, mor la scurt timp.
Mortalitatea se constată după primele trei ore de la expunere, urmând ca la 6 -12 ore
aceasta să ajungă la 100%, funcție de perioada din timpul anului. Vara, când valorile
temperaturii aerului sunt mai ridicate și ziu a este mai mare, mortalitatea naturală se realizează
mai rapid.
Cojirea întârziată a arborilor nu este eficientă. Insectele mature devin rezistente. În acest
caz este necesară tratarea chimică a scoarțelor sau tratarea chimică a arborilor necojiți la timp .
Metoda arborilor cursă tratați cu insecticid cu remanentă prelungită și amorsați cu
nade feromonale , constituie o posibilitate de integrare a metodei feromonale cu metoda
chimică. Rezultatele cercetărilor arată că un arbore cursă tratat, atrage și dist ruge mai mulți
gândaci decât un arbore cursă obișnuit.
Considerând că la un arbore cursă obișnuit și la 1 m de tulpină se pot instala 130 familii
de Ips typographus (circa 400 gândaci), arborele cursă tratat și prevăzut cu o nadă feromonală
atrage și distr uge în medie de 3 ori mai mulți dăunători, cu alte cuvinte poate înlocui cel puțin 3
arbori cursă obișnuiți.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘO V
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.

55
Pentru prelungirea efectului acestor arbori este necesară repetarea tratării lor la 4 -5
săptămâni după primul tratament, utilizându -se insecticide remanente.
Un dezavantaj al acestei metode este distrugerea în proporție mai mare a entomofaunei
scolitofage (circa 50% din totalul insectelor entomofage atrase și distruse sunt prădători foarte
eficienți ai gândacilor de scoarță).
Metoda biologică presupune utilizarea ciupercii Beauveria bassiana (Bals.), agent
patogen al gândacilor de scoarță. Asta poate fi utilizată pentru controlul biologic al speciei Ips
typographus în trei moduri posibile: tratamentul trunchiurilor căzute, tratarea solului în j urul
molizilor împotriva gândacilor care iernează în sol , sau o combinație a ciupercii cu capcanele
feromonale disponibile comercial (Kreutz et al., 2004a).
Atunci când se analizează utilizarea comercială a acestei ciuperci pentru biocontrolarea
acestei specii de gândac scoarță, eficacitatea sa la diferite temperaturi este foarte relevantă. În
general, temperatura optimă pentru creșterea ciupercilor entomopatogene este între 20 și 30
Celsius, cu un minim între 0 și 10 °Cși un maxim între 30 și 35 °C (Kreutz et al., 2004b).