Stadiul Actual al Cunostintelor Privind Specia Ips Typographus

CAPITOLUL III

Stadiul actual al cunoștințelor privind specia Ips Typographus si integrarea stimulilor vizuali in atractia secundara a acestor gandaci

3.1 Activitatea de zbor la Ips typographus și monitorizarea acesteia

Caracterul bivoltin al speciei Ips typographus îi permite acesteia dezvoltarea a două zboruri principale: zborul gândacilor care au hibernat(ca adult, ou, larve sau pupe) și zborul gândacilor primei generații. Între aceste două zboruri principale mai are loc și un zbor intermediar, zborul ”generației soră„, realizat de gândacii primului zbor (Simionescu et al., 2000; Faccoli, 2009).

Începutul zborului gândacului Ips typographus are loc primăvara, spre sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai. Debutul zborului este condiționat de temperatura aerului, fapt consemnat de mai mulți autori: zborul începe atunci când temperatura medie a aerului atinge timp de câteva zile consecutiv valoarea de 16,5°C (Lobinger, 1994; Baier et al., 2007), atunci când temperatura aerului atinge valoarea de 20°C Annila, 1969; Bakke et al., 1977) sau cel puțin 18°C (Faccoli, 2009). Pentru arborii cursă Baier et al. (2007), menționează că debutul atacului are loc când temperatura medie a aerului înregistrează valori medii de 21,5°C.

Conform unor cercetări efectuare în Bavaria în timpul zborului de primăvară sunt necesare trei sau patru zile consecutive cu temperatura situată deasupra celei de zbor, pentru a coloniza cu succes un arbore viu.

În 2007, în Alpii austrieci, cu ocazia monitorizării populațiilor de Ips typographus, Baier et al. constată ca la sfarșitul lunii mai când temperatura aerului se situează în jurul valorii de 19,4°C, are loc zborul principal.

Dupa Funke & Petershagen (1994), Lobinger (1994) și Wermelinger (2004) optimul de zbor este cuprins între temperatura de 22°C și 26°C.

Pragul de zbor superior este coniderată temperatura de 30°C (Lobinger, 1994).

Deoarece masculii trebuie sa caute și să colonizeze arbori gazdă și să roadă în scoarța acestora camere nupțiale pentu ca femelele să poată depună ouă, aceștia încep zborul mai devreme decât femelele(Annila, 1971; Zuber & Benz, 1992; Faccoli & Buffo, 2004; Wermelinger, 2004)

Zborul generației soră are loc dupa 29-30 de zile de la primele intrări (Baier et al., 2007). Alți autori consideră că zborul acestora are loc dupa 21-60 de zile de la începerea colonizării și reprezintă 30% din primul zbor (Simionescu et al., 2000).

Zborul generației soră, în funcție de condițiile climatice, expoziție și altitudine poate avea loc între sfârșitul lunii mai- începutul lunii iulie (Simionescu etal., 2000) sau în a doua jumătate a lunii iunie (Anderbrant, 1986; Faccoli, 2009).

Zborul de vară sau cel de-al doilea, este realizat de gândacii proveniți din prima generație, reprezentând doar 10-20% din zborul realizat pe întreg anul (Simionescu et al.,

2000).

Gandacul de scoarță al molidului alături de factorii favorizanți acestei specii

precum doboraturile create in urma furtunilor, incendiile, perioadele secetoase sunt recunoscute in toată lumea ca fiind cel mai important factor perturbator al ecosistemelor pădurilor de molid. Din acest motiv unii autori consideră insecta Ips typographus o specie cheie (Svoboda et al., 2010), adică o specie care are un efect disproporționat de mare asupra mediului inconjurător comparativ cu abundența sa.

3.2 Activitatea diurnă de zbor la Isp typographus

Activitatea de zbor diurnă a gândacilor de scoarță Ips typographus are loc între orele 9-21, maximul acesteaia înregistrându-se la amiază ți dupa amiaza. (Funke &

Petershaghen, 1991).

Activitatea de zbor depinde cel mai mult de intensitatea radiației solare, cunoscându-se faptul că în perioadele de însorire numărul gândacilor care zboară este ridicat, față de perioadele fără însorire când activitatea de zbor a gândacilor încetează.

Masculii fiind mereu în căutarea gazdei potrivite își încep zborul mai devreme decât femelele (Zuber & Benz, 1992).

În anul 1994, Lobinger analizează comportamentul diurn de zbor și dinamica capturilor la cursele amorsate cu feromoni ai gândacilor de scoarță Ips typographus și Pityogenes chalcographus. Acesta folosește o stație meteorologică electronică conectată la cursele feromonale echipate cu senzori cu infraroșu.

Astfel, în funcție de condițiile meteorologice, aceasta obtine o dinamică a capturilor zilnice. Începerea și desfășurarea zborului depinde de temperatura aerului: sub pragul de 16,5°C Ips typographus nu realizează nici un zbor, pragul superior pâna la care se realizează zborul este de 30°C, iar peste temperatura de 35°C gândacii iși încetează activitatea (Lobinger, 1994).

Cercetările acesteia s-au desfașurat pe parcursul a 4 luni, începând cu mai până în august, timp de o zi în fiecare lună. Întrervalul orar în care s-au capturat gândaci este 730-2000.

În lunile iunie-iulie zborul începe dimineața în intervalul 8°°-9°°, iar în multe zile ale lunii mai zborul începea și după ora 1330.

Încheierea zborului se realizează în jurul orei 1730 în timpul lunii mai , iar pentru zilele de vară din lunile inie-iulie zborul înceteaza după ora 1930.

În 2010, Manea observa că activitatea de zbor pentru luna iunie se desfășoară în intervalul orar 800-2100. Acesta mai evidențiază în cercetarea sa și influența expoziției asupra desfășurării zborului gândacului Ips typographus. Pentru expozițiile V-NV în intervalul 1500-1800 se realizează maximul activității gândacilor în condițiile în care temperatura aerului atinge valori cuprinse intre 20 și 32°C. Comparativ cu acestea pentru expozițiile E-SE, maximul zborului se înregistrează mai devreme în intervalul orar 1200-1300, când temperatura depășește 25°C.

Din cercetările autorilor menționați reiese faptul că intensiatea zborul gândacilor de Ips typographus este puternic influențată de schimbările de temperatură din timpul zilei.

3.3 Feromonii agregativi ai gandacului Ips typographus

Feromonul este o substanță secretată de insecte și are rolul de a realiza comunicarea dintre indivizii aceleiași specii. In intestinul posterior al gândacilor de Ips typographus, la ecloziune, se găsește metil-butenol. In momentul când masculii rod coaja arborelui produc cis-verbenol care are efect atractiv.( Leuciuc & Lăzărescu ,1995).

Până în momentul colonizării gazdelor zborul de dispersie al gândacului de scoarță este influențat de către interacțiunea acestora cu monoterpenele existente în habitatul lor (Seybold et al., 2006).

Feromonii de agregare emiși de către gândacii pionieri reprezintă un plus în învingerea rezistenței gazdelor (Wermelinger, 2004).

Primele cercetări în domeniul feromonilor agregativi ai gândacului Ips typographus au început în Peninsula Scandinavă când datorită pagubelor mari produse guvernele Norvegiei si Suediei au aprobat un program de combatere a daunatorului prin captare in masa, in valoare de 23 milioane dolari. Rezultatele excelente obtinute au determinat și alte țări să finanțeze cercetări în domeniu, inclusiv România.

Primele mențiuni privind existența feromonului agregativ a lui Ips typographus apar din anul 1970 (Bakke, 1970; Rudinsky et al., 1971a, Rudinsky et al., 1971b).

Prin cercetările care s-au efectuat asupra intestinului superior al masculilor s-au determinat principalii componenți ai feromonului: cis-verbenol (cV ), metilbutenol (MB) și ipsdienol (Vite et al., 1972; Bakke, 1976; Bakke et al., 1977).

Speculand aceste descoperiri, producătorii ce activează pe piața produselor destinate

protecției pădurilor realizează o serie de combinații intre aceste substanțe menite monitorizării

și controlului acestui dăunător.

Așadar, de-a lungul timpului s-au realizat o serie de feromoni inglobați in dispenseri din

materiale și forme variate și care permit rate diferite de difuzare a substanței active:

-PheropraxulR (figura 1a), produs in Germania, este poate cel mai cunoscut produs

destinat acestui dăunător, alcătuit din: 1cV:26MB:0,1Id (Sauerwein & Vite, 1978); a fost utilizat

recent cu succes in Italia (Faccoli & Stergluc, 2004; Faccoli &Buffo, 2004), Romania (Mihalciuc et

al., 1995a,b), Slovacia (Jakuš & Šimko, 2000) sau Croația (Pernek, 2002; Pernek & Hrašovec,

2003);

-It-ecolureR (figura 1b) este produs in Slovacia și folosit cu succes in Cehia (Nakladal &

Sova, 2010), Bosnia și Herțegovina (Dautbasic et al., 2008), Croația (Pernek, 2002; Pernek &

Hrašovec, 2003), Serbia și Muntenegru (Markovic et al., 2004) sau Suedia (Binyameen, 2009);

-Langlock Buchdrucker DosierflascheR, produs in Germania (figura 1c);

-IpsowitR (figura 1d), produs in Austria și testat recent in Finlanda (Viiri & Neuvonen,

2010), Turcia (Gokturk et al., 2005), Croația (Pernek, 2002; Pernek & Hrašovec, 2003) sau Austria

(Koleva et al., 2012);

-AtraTYP PLUSR, produs in Romania, este compus din 1cV:20MB:0,1Id, s-a obținut prin

adăugarea de ipsdienol in compoziția vechii formule de AtraTYP (Vasian et al., 2007) și a fost

testat cu succes in mai multe zone din țară (Mihalciuc et al., 1995b; Duduman, 2009; Manea,

2010). Acesta a fost obținut și perfecționat in urma cercetărilor efectuate in țară, in anii 1977-

1978. In urma testărilor ulterioare (efectuate intre 1979-1980) s-au obținut rezultate comparabile

cu cele obținute de produsele Typofur și Pheroprax in străinătate, fapt ce a permis utilizarea

acestuia pe scară largă de către practicienii din domeniul protecției pădurilor din Romania

(Mihalciuc et al., 1995b), in prezent acest tip de feromon agregativ fiind produs in cadrul

Institutului de Chimie Cluj-Napoca. Aceste nade feromonale pot fi utilizate pană la doi ani de la

producerea lor, pentru menținerea eficienței fiind necesară o etanșare corectă a plicului de

polietilenă in care se află materialul imbibat cu feromon, in caz contrar, orice vătămare a

acestuia putand duce la pierderea calității nadei in doar cateva zile (Mihalciuc et al., 1995b).

Pityogenes chalcographus este un dăunător intalnit frecvent la molid (Chararas, 1962;

Zumr, 1992; Pfeffer, 1995; Kolk & Starzyk, 1996; Kulinich & Orlinskii, 1998; Byers, 2004). De cele

mai multe ori acesta insoțește atacurile de Ips typographus, oferind același tip de comportament

in prezența substanțelor volatile emise de arborii slăbiți din diferite cauze (Kolk & Starzyk,

1996).

Capitolul 2. Stadiul actual al cunoștințelor

14

Feromonul de agregare al acestei specii este reprezentat de combinația dintre calcogran și

decadionatul de metil (Franke et al., 1977; Byers, 1989; 1993b). De-a lungul timpului, din aceste

componente, s-au obținut prin combinare, diverse nade comerciale:

-ChalcopraxR (figura 1f), produs in Germania și testat cu succes in Croația (Pernek, 2002;

Pernek & Hrašovec, 2003), Romania (Fora, 2007), Germania (Niemeyer, 1987; Roediger, 1988;

Wegensteiner et al., 1989), Slovenia (Babuder & Pohleven, 1995), Slovacia (Simon, 2011);

-ChalcodorR, produs in Polonia și folosit de Grodzki (2003) in aceeași țară;

-AtraCHALCR, produs in Romania și testat cu succes in mai multe zone din țară (Fora,

2007; Manea, 2010; Isaia & Paraschiv, 2011);

– Langlock Kupferstecher Dosierflasche, produs in Germania și folosit in Romania (Isaia

& Paraschiv, 2011);

-ChalcowitR (figura 1e), produs in Austria și utilizat recent in Croația (Pernek, 2002;

Pernek & Hrašovec, 2003), Slovacia (Simon, 2011) sau Ungaria (Lakatos, 1999);

-PC-ecolureR (figura 1g), produs in Slovacia și utilizat in Serbia și Muntenegru

(Markovic et al., 2004), Polonia (Grodzki, 2003) sau Slovacia (Simon, 2011).

De asemenea, unii producători au ales să folosească o nadă comună pentru Ips

typographus și pentru Pityogenes chalcographus, cel mai elocvent exemplu fiind produsul PCITecolure

(figura 1h), produs in Austria și care conține feromonii agregativi ai ambelor specii.

Acesta a fost utilizat cu rezultate bune in Ungaria (Lakatos, 1999), Croația (Pernek, 2002),

Slovacia (Simon, 2011), sau KombiwitR (figura 1i) produs in Austria.

Principalul compus al feromonilor de agregare al adulților de Trypodendron lineatum este

lineatinul (Borden et al., 1980; King et al., 1983; Hoover et al., 2000). Acesta este comercializat

de către producători intr-o multitudine de dispenseri:

– Langlock Lineatus DosierflascheR, produs in Germania și folosit in Romania (Manea,

2010; Manea et al., 2011);

-LinosanR (figura 1j), produs in Germania folosit in Romania de Manea, (2010) și Manea

et al. (2011);

-TrypowitR (figura 1k), produs in Austria folosit in Romania de Manea, (2010) și Manea

et al.(2011);

-XL-ecolureR (figura 1l) produs in Austria și folosit recent in Serbia și Muntenegru

(Markovic et al., 2004) sau Suedia (Ohrn et al., 2012).