STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII FACTORILOR DETERMINANȚI AI CALITĂȚII APEI ÎNTR -UN SISTEM RÂU -LAC Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Florian… [619702]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI
INGINERIA MEDIULUI

RAPORT DE CERCETARE NR. 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII FACTORILOR
DETERMINANȚI AI CALITĂȚII APEI ÎNTR -UN
SISTEM RÂU -LAC

Conducător științific:
Prof. univ. dr. ing. Florian STĂTESCU

Doctorand: [anonimizat]. Lavinia TATARU

IAȘI , 2019

Cuprins

Capitolul I. Situația resurselor de apă de suprafață în România …………………………………………….. 3
1.1. Gestiunea resurselor de apă de suprafață ………………………………………………………………….. 3
1.2. Prognoza disponibilului de apă ……………………………………………………………………………….. 9
1.3. Prognoza cerinței de apă ………………………………………………………………………………………. 10
Capitolul II. Factori determinanți ai calității apelor de suprafață …………………………………………. 12
2.1. Tipuri de presiuni exercitate asupra calității apei ……………………………………………………… 12
2.2. Modele folosite în analiza calității apelor de suprafață ……………………………………………… 15
Capitolul III. Indici de calitate pentru apele de suprafață ……………………………………………………. 21
3.1. Clasificarea indicilor și clase de calitate …………………………………………………………………. 21
3.2. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Tisa ………………………………………………………………. 22
3.3. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Someș …………………………………………………………… 22
3.4. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Crișuri …………………………………………………………… 22
3.5. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Mureș ……………………………………………………………. 23
3.6. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Aranca ………………………………………………………….. 23
3.7. Calitatea apei în Bazinele Hidrografice Bega – Timiș – Caraș …………………………………… 23
3.8. Calitatea apei în Bazinele Hidrografice Nera – Cerna ………………………………………………. 24
3.9. Calitatea apei în Bazinul Hidrograf ic Jiu ………………………………………………………………… 24
3.10. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Olt ………………………………………………………………. 24
3.11. Calitatea apei în Bazinul Hidrogafic Argeș ……………………………………………………………. 25
3.12. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Vedea ………………………………………………………….. 25
3.13. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Ialomița ………………………………………………………. 25
3.14. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Siret ……………………………………………………………. 26
3.15. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Prut …………………………………………………………….. 27
3.16. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Dunăre ………………………………………………………… 27
3.17. Calitatea apei în Bazinul Hidrografic Litoral …………………………………………………………. 27
3.18. Calitatea apei în bazinul hidrografic al Fluviului Dunărea ………………………………………. 28

3.19. STAREA/POTENȚIALUL ECOLOGIC AL CORPURILO R DE APĂ – RÂURI
NATURALE, PUTERNIC MODIFICATE ȘI ARTIFICIALE NEPERMANENTE
MONITORIZATE ……………………………………………………………………………………………………… 28
Capitolul IV. Caracterizarea apelor de sup rafață din bazinul hidrografic al râului Prut …………… 32
4.1. Delimitarea spațiului hidrografic …………………………………………………………………………… 32
4.2. Hidrografie …………………………………………………………………………………………………………. 32
4.3. Relief …………………………………………………………………………………………………………………. 33
4.4. Geologie …………………………………………………………………………………………………………….. 36
4.5. Utilizarea terenului ………………………………………………………………………………………………. 36
4.6. Clima …………………………………………………………………………………………………………………. 36
4.7. Resurse de apă …………………………………………………………………………………………………….. 36
4.8. Categorii de apă de suprafață ………………………………………………………………………………… 40
4.9. Ecoregiuni, tipologia și condițiile de referință …………………………………………………………. 40
4.10. Delimitarea corpurilor de apă ………………………………………………………………………………. 49
4.11. Presiunile semnificative ……………………………………………………………………………………… 54
4.11.1. Surse punctiforme de poluare semnificative ……………………………………………………. 55
4.11.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului ……. 61
4.11.3. Presiuni hidromorfologice semnificative ………………………………………………………… 61
Capitolul V. Concluzii și direcții de cercetare …………………………………………………………………… 67
5.1. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………. 67
5.2. Direcții de cercetare …………………………………………………………………………………………….. 67
Biblio grafie …………………………………………………………………………………………………………………… 68

3
CAPITOLUL I. SITUAȚI A RESURSELOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ ÎN
ROMÂNIA
1.1. GESTIUNEA RESURSELOR DE APĂ DE SUPRAFAȚĂ

Apele de suprafață sunt surse care se reînnoiesc permanent, aflându -se sub o presiune tot
mai mare, având în vedere creșterea continuă a cererii de apă de bună calitate în cantități suficiente pentru toate tipurile de utilizări, dar pentru menținerea acest ora într- o stare bună trebuie stabilit un
cadru pentru protecția apelor de suprafață prin care se urmărește prevenirea deteriorărilor
ulterioare, conservarea și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice, în special prin stoparea sau
eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe periculoase, promovarea
utilizării durabile a apei pe baza unei protecții pe termen lung a resurselor de apă disponibile, contribuții pentru atenuarea efectelor inundațiilor și ale perioadelor de secetă c are conduc la
asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de suprafață de bună calitate.
În acest sens a fost dată Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei prin care se
solicită u n management integrat la nivel de bazin hidrografic în toate Statele membre ale Uniunii
Europene cu scopul de a reface și menține calitatea apelor de suprafață la scara Comunității .
Protecția stării apei în interiorul b azinelor hidrografice va aduce beneficii economice, contribuind
la protecția populațiilor piscicole din apele respective .
S-au elaborat următoarele normative pentru definirea calității apei, în funcție de categoria de
apă (Directive CE, Ministerul mediului , calitatea apei) :
– Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008
privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei .
– Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006
privi nd poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al
comunității.
– Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006
privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării.
– H.G. nr.188/28.02.2002 (M.O. nr. 187, partea I, 20.03.2002), pentru aprobarea unor
norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor reziduale. Din H.G. fac parte integrantă următoarele norme:

4 – NTPA -011 care reprezintă adoptare a directivei 91/271/EEC prin care sunt reglementate
condițiile privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor reziduale orășenești și condițiile pentru
epurarea și evacuarea apelor reziduale industriale (anexa 1 a H.G.). Normativul include o anexă prin c are se adoptă planul de acțiune privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor reziduale
orășenești .
– NTPA -002/2002 prin care sunt reglementate cerințele care trebuie satisfăcute de apele
reziduale evacuate în rețelele de canalizare ale localităților și d irect în stațiile de epurare (anexa 2
a H.G.) .
– NTPA -001/2002 prin care sunt stabilite limitele de încărcare cu poluanți a apelor
reziduale industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali (anexa 3 a H.G.).
– H.G. nr.100/07.02.2002 (M.O. Partea I , nr. 130, 19.02.2002), pentru aprobarea normelor
de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă. Din H.G. fac parte integrantă următoarele norme:
– NTPA -013/2002 prin care sunt reglementate normele de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare .
– NTPA -014/2002 prin care sunt reglementate metodele de măsurare și frecvența de
prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă.
– Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile .
– H.G. nr. 202 (M.O. nr.196 /22.03.2002), pent ru aprobarea normelor tehnice privind
calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole.
– Directiva Consiliului European 75/440/EEC – Calitatea cerută pentru apele de suprafață
intenționate pentru captări de apă de băut, anexa I din directivă: definirea metodelor standard de tratare pentru transformarea apelor de suprafață de categoriile Al, A2 și A3 în apă de băut:
categoria A1 – tratare fizică simplă și dezinfecție, de exemplu , filtrare rapidă și dezi nfecție;
categoria A2 – tratare normală fizică, chimică și dezinfecție, de exemplu , preclorinare, coagulare,
floculare, decantare, filtrare, dezinfecție (clorinare finală); categoria A3 – tratare fizică și chimică
intensivă, tratare extinsă și dezinfecție, de exemplu clorinare la punctul de rupere, coagulare, floculare, decantare, filtra re, adsorbție (pe cărbune activ), dezinfecție (ozon, clorinare finală).
– Directiva Consiliului European 78/659 referitoare la calitatea apelor dulci care au nevoie
de protecție sau îmbunătățire pentru a proteja viața piscicolă .
– Directiva Consiliului Europea n 75/440 privind calitatea cerută pentru apele de suprafață
intenționate pentru captări de apă de băut .

5 La nivel național , Directiva Cadru în domeniul Apei a fost transpusă în legislația națională
prin Legea Apelor 107/1996 cu completările și modificările ulterioare. Potrivit Legii Apelor,
Schema Directoare de Amenajare și Management este instrumentul principal de planificare,
dezvoltare și gestionare a resurselor de apă la nivelul districtului de bazin hidrografic și este
alcătuită din Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) – componentă de gospodărire
cantitativă și Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH) – componenta de
gospodărire calitativă. Din punct de vedere legal, Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi
Apelor nr. 1.258/ 2006 aprobă Metodologia și Instrucțiunile tehnice de elaborare a Schemelor
Directoare de Amenajare și Management ale Bazinelor Hidrografice.
Principalul instrument pentru punerea în aplicare a D irectivei Cadru în domeniul Apei este
Planul de Management al Bazinului Hidrografic , în special prin programul de măsuri care este
parte componentă a acestuia. Procesul de planificare a început cu transpunerea și cu demersurile
administrative (identificarea districtelor, respectiv a bazinelor hidrografice și a autorităților competente), această etapă fiind urmată de caracterizarea districtelor hidrografice , monitorizarea
apelor, evaluarea stării, stabilirea obiectivelor, precum și stabilirea programului de măsuri și implementarea acestora.
Schimbările rapide din mediu l înconjurător sunt cauzate de creșterea populației globului, de
creșterea ratei de consum a resurselor de către societatea umană și de schimbări ale tehnologiilor
și ale organizării politico -sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o
reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră, care va avea un impact important asupra
mediului și activităților economico -sociale. Fenomenul de încălzire globală a condus la creșterea
frecvenței evenimentelor extreme, alternanța rapidă între caniculă severă/secetă accentuată și precipitații abundente/inundații fiind din ce în ce mai evidentă.
Potrivit Raportului privind starea mediului în România, variabilitatea climatică va avea
efecte directe asupra unor sectoare precum agricultura, silvicultu ra, gestionarea resurselor de apă,
va conduce la modificarea perioadelor de vegetație și la deplasarea liniilor de demarcație dintre păduri și pajiști, va determina creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice
extreme (furtuni, inundații, secete). Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în
contextul global, ținând seama de condițiile regionale: creșterea temperaturii va fi mai pronunțată în timpul verii, în timp ce, în nord -vestul Europei creșterea cea mai pronunțată se aș teaptă în timpul
iernii.
În cadrul proiectului ADER – Sistem de indicatori geo- referen țiali la diferite scări spațiale și
temporale pentru evaluarea vulnerabilității și măsurile de adaptare ale agroecosistemelor față de
schimbările globale (2011- 2014), elaborat de Administrația Națională de Meteorologie, finanțat
prin Planul Sectorial pentru Cercetare -Dezvoltare din Domeniul Agricol și de Dezvoltare Rurală

6 pe anii 2011 -2014 – ADER 2020, coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, s -au
realizat scenarii climatice pentru perioadele 2011 -2040 și 2021- 2050 și efectele cuantificabi le
asupra temperaturii medii multianuale și precipitațiilor medii multianuale în România.
Astfel, în România se așteaptă o creștere a temperaturii medii anuale ( figura 1.1.) față de
perioada 1980- 1990, similară întregului spațiu european, existând diferenț e mici între rezultatele
modelelor, în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI, și mai mari în ceea ce privește
sfârșitul secolului:
− între 0,5°C și 1,5°C, pentru perioada 2020- 2029;
− între 2,0°C și 5,0°C, pentru 2090 -2099, în funcție de scenariu (exemplu: între 2,0°C și
2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale și
între 4,0°C și 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii).
Sub aspectul regimului de precipitații , pent ru perioada 1901- 2010 analizele efectuate indică
existența, în special după anul 1961, a unei tendințe generale descrescătoare a cantităților anuale
de precipitații la nivelul întregii țări și în special o creștere accentuată a deficitului de precipitații
în zonele situate în sudul și estul României ( figura 1.2.). Astfel, scenariile climatice rezultate în
cadrul studiului de cercetare realizat de Administrația Națională de Meteorologie se referă la
creșteri ale temperaturilor, modificări ale modulelor de precipitații , evenimente extreme și dezastre
naturale legate de vreme.

Figura 1.1. Creșterea temperaturii medii multianuale ( °C) în intervalul 2001 -2030, comparativ cu intervalul de
referință 1961 -1990

7

Figura 1.2. Diferența dintre cantitatea medie multianuală de precipitații (%) în intervalul 2001 -2030 și
normala climatologică standard (1961 -1990)

Pentru corpurile de apă supuse stresului cantitativ și calitativ datorat schimbărilor climatice,
s-a analizat posibilitatea apli cării de măsuri care sunt recomandate de documentele europene:
Ghidul document nr. 24 privind Planul de management al bazinelor hidrografice în condiții de
schimbări climatice (Guidance document No. 24 River basin management în a changing climate)
și noul concept care promovează la nivel european stocarea/ retenția naturală a apelor (Natural
Water Retention Measures – NWRM).
Măsurile de acest tip luate în considerare în programele de măsuri se referă la restaurarea
zonelor umede și renaturarea luncilor inund abile ale corpurilor de apă, măsuri care au multiple
efecte, respectiv:
− refacerea echilibrului hidrologic și ecologic și al funcțiilor naturale specifice zonelor
umede;
− extinderea habitatelor naturale de interes conservativ;
− stabilirea regimului de inundar e controlată în incintă în vederea atenuării inundațiilor sau
stocarea apei în perioade secetoase;
− dezvoltarea durabilă a activităților tradiționale de pescuit, pășunat și ecoturism.
În România, aspectele cantitative ale gestionării resurselor de apă sunt reglementate și
implementate prin Schema Directoare de Amenajare și Management a Bazinului Hidrografic
care reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor.

8 Schema directoare integrează cele două componente ale planificării și managementului,
respectiv Planul de Management Bazinal (gestionare calitativă a resurselor de apă) și Planul de
Amenajare a Bazinului Hidrografic (component ă de gestionare cantitativă a resurselor de apă).
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor,
acțiunilor, soluțiilor și lucrărilor pentru:
− realizarea și menținerea echilibrului dintre cerințele de apă ale utilizatorilor de apă și
disponibilul de apă la surse;
− diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieții , bunurilor și
activităților umane ( inundații , exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);
− utilizarea potențialului apelor (producerea de energie hidromecanică și hidroelect rică,
navigație , extragerea de materiale de construcții , acvacultură, turism, agrement, peisagistică etc.);
− determinarea cerințelor de mediu privind resursele de apă.
La determinarea disponibilității resurselor de apă pe bazine hidrografice se utilizează
calculul resursei medii de apă (în regim natural și amenajat) pentru perioade caracteristice (1991 –
2013).
Scurgerea medie, utilă în gestiunea resurselor de apă, oferă informații asupra potențialului
resurselor de apă dintr -un bazin hidrografic, reprezentând cel mai general indicator al acestora. În
evaluarea resurselor de apă de suprafață este necesară cunoașterea caracteristicilor scurgerii medii
pe o perioadă lungă de timp (peste 20 de ani) care po t fi exprimate sub forma următorilor
parametrii: debitul lichid (m3/s), debitul de apă mediu specific (l/s/km2), volumul scurgerii medii
(mil. m3) și stratul scurs (h, mm). Analiza s -a realizat pe baza debitului mediu și a volumului
scurgerii medii lunare și anuale. Volumul de apă mediu sau resursa de apă medie sau stocul mediu
reprezintă cantitatea de apă transportată de cursul de apă într -o anumită perioadă de timp.
Pentru determinarea resursei de apă la nivel național s-au luat în considerare datele de la
364 stații hidrometrice (figura 1.3.).
La aceste stații s-au determinat direct valorile debitelor medii lunare, anuale și multianuale
pentru perioada 1991- 2013. D atele au fost calculate atât în ipoteza regimului natural, cât și
influențat (amenajat) de curgere în vederea identificării diferențelor dintre cele două tipuri de
regim. Analiza complexă a datelor scoate în evidență marea variabilitate spațială și temporală a scurgerii medii respectiv a volumul mediu de apă, generată de ansamblul factorilor fizico –
geografici .

9
Figura 1.3. Distribuția stațiilor hidrometrice selectate la nivel bazinal și național

1.2. PROGNOZA DISPONIBILU LUI DE APĂ

În prezent, pentru a prognoza disponibilitatea resurselor de apă pe bazine hidrografice este
necesar să se ia în considerare efectul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Estimarea impactului schimbărilor și variabilităților climatice asupra regimului hidrologic dintr -un bazin
hidrografic se bazează pe simulările de lungă durată realizate cu ajutorul unui model hidrologic, utilizând ca date de intrare seriile de precipitații și temperaturi rezultate din simulările de evoluție
climatică realizate cu ajutorul unui model meteorologic regional.
Pentru estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului scurgerii pe râurile din
România, în ceea ce privește debitele medii anuale, s -au prelucrat și s -au completat, acolo unde a
fost cazul, rezultatele obținute în cadrul studiilor complexe elaborate la nivel național și
internațional în cadrul Institutului Na țional de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Într -o primă
etapă calculele s -au efectuat pentru 10 râuri din cele 11 bazi ne/spații hidrografice din România, și
anume: Crasna, Iza, Someș , Mureș, Jiu, Olt, Vedea, Argeș , Ialomița și Siret.
Ca urmare a acestor tendințe de variație ale parametrilor meteorologici, în urma
analizei simulărilor evoluției debitelor, se observă următo arele modificări ale regimului

10 debitelor medii multianuale, pentru râurile studiate: Iza: scădere de cca. -1,9 %; Someș :
creștere de cca.6,2 %; Crasna: scădere de cca. -9,4 %; Mureș: scădere de cca. -9,9 %; Jiu:
scădere de cca. -11,0 %; Olt: scădere de cca. -9,5 %; Vedea: scădere de cca. -24,6 %; Argeș:
scădere de cca. -8,6 %; Ialomița : scădere de cca. – 5,8 %; Siret: scădere de cca. – 9,6 %.
Datele și informațiile prezentate mai sus sunt extrase din studiul “Identificarea principalelor
zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă, la nivel național , în regim actual
și în perspectiva schimbărilor climatice ”, elaborat de Institutul Na țional de Hidrologie și
Gospodărire a Apelor .
Din analiza comparativă, pentru perioada viitoare (2021- 2050) față de perioada de referință
(1971- 2000), ca urmare a tendințelor de variație a parametrilor meteorologici, în urma analizei
simulărilor evoluției debitelor, a rezultat că bazinele hidrografice cu cele mai mari deficite ale
debitelor medii multianuale sunt: Vedea, Jiu, Siret, Olt și Argeș. Se menționează că evaluarea
resursei de apă în condițiile schimbărilor climatice s- a realizat pentru următoarele bazine
hidrografice: Someș , Tisa, Crișuri, Mureș , Jiu, Olt, Argeș , Vedea, Siret și Prut .

1.3. PROGNOZA CERINȚEI DE APĂ

La identificarea zonelor deficitare din punct de vedere a resursei de apă de suprafață ,
pe baza repartiției spațiale a resursei de apă medii pentru perioada 1991 – 2013, s -a constatat că
cele mai mici valori ale stocului mediu de apă se întâlnesc în spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral
și Dunărea, în bazinele hidrografice Vedea, Bârlad, în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor
din Piemontul Getic ( figura 1.4.).

11
Figura 1.4. Regionalizarea resursei de apă medii pentru perioada 1991 – 2013

Se constată că cele mai reduse volume de apă se înregistrează în spațiul hidrografic Dobrogea
– Litoral, în bazinele râurilor mici tributare Dunării, în bazinele râurilor Bârzava – Caraș – Nera,
în bazinele râurilor Bârlad și Bahlui, în bazinele hidrografice mici din zona montană cu precădere în depresiunea Giurgeu și în Munții Parâng și Retezat Godeanu (ca urmare a prezenței substratului
care favorizează infiltrația apei – calcare), bazinul hidrografic Olteț, bazinul hidrografic Vedea și
câteva râuri mici din zona superioară a bazinului hidrografic Crișuri.
De asemenea, zonele din interfluviul Jiu – Olt, Jiu – Amaradia și zona Bărăganului de est,
unde rețeaua hidrografică are o densitate redusă, volumele de apă sunt disponibile doar din râurile
mari, ceea ce face ca folosințele de apă (în speță irigațiile în aceste zone) să fie deficitare în cazul
anilor secetoși .
În condițiile climatice din România, irigarea are un caracter complementar față de
precipitații. Folosirea regimului de udare necontrolat sau a calității necorespunzătoare a apei
conduce, în multe situații, la p rocese necorespunzătoare de evoluție a solului și la un necesar
suplimentar de apă .
În concluzie, ca zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă se
încadrează doar spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral, bazinele hidrografice ale râurilor
mici afluenți ai Dunării, bazinele râurilor Prut și Bahlui, spațiul hidrografic Banat, bazinele
râurilor Vedea și Olteț.

12
CAPITOLUL II. FACTORI DETERMINANȚI AI CALITĂȚII APELOR DE
SUPRAFAȚĂ
2.1. TIPURI DE PRESI UNI EXERCITATE ASUPRA CALITĂȚII APEI

Poluarea apelor este un fenomen complex care determina schimbarea compoziției apelor,
deterior area florei și faunei din mediul acvatic, devenind neadecvate pentru întrebuințarea
economică sau recreativă și dăunătoare pentru sănătatea oamenilor .
Sursele de poluare a apelor (a cursurilor de apă și a lacurilor) sunt foarte diverse și trebuie
analizate luându- se în considerare activitățile antropice din care provin aceste surse (ape uzate din
centrele populate, ape uzate industriale, ape uzate din agricultură, ape uzate radioactive). Descărcarea apelor uzate în emisari poate fi punctiformă, sub formă de jet a cărui confluență
depinde de raportul vitezelor și de raportul maselor specifice ale efluentului și emisarului, sau poate fi distribuită, în lungul malurilor, cum este cazul scurgerilor de pe versanți, care antrenează îngrășămintele aplicate pe teren urile agricole .
Prevenirea poluării apei poate fi asigurată pornind de la un sistem de supraveghere și control
riguros, urmată de implementarea unor măsuri de reducere a poluării apei precum: introducerea pe
scară largă a unor tehnologii nepoluante în proc esele industriale, reducerea cantităților de ape uzate
evacuate în râuri prin introducerea practicii recirculării apei, recuperarea materialelor utile din
apele uzate, având astfel avantajul asigurării unor adevărate surse de materii prime, îmbunătățirea
randamentului de epurare prin perfecționarea tehnologiilor, instalațiilor și exploatării acestora.
În conformitate cu cerințele Directivei Cadru în domeniul Apei, se consideră presiuni
semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă
studiat. După modul în care funcționează sistemul de recepție al corpului de apă se poate cunoaște
dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor și cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepție conduce la identificarea presiunilor
semnificative.
„Presiunile semnificative ” sunt acele presiuni care fie singure, fie în combina ție cu alte
presiuni, pot împiedica sau contribui la neatingerea obiectivelor de mediu în conformitate cu
Articolul 4(1) al DCA. Obiectivele de mediu sunt reprezentate, în principal, de atingerea st ării
bune, nedeteriorarea st ării, împiedicarea tendin ței cresc ătoare semnificative și durabile a poluă rii
apei subterane și atingerea obiectivelor D CA pentru zonele protejate.

13 Sursele de poluare industriale și agricole contribuie la poluarea resurselor de ap ă, prin
evacuarea de poluanți specifici tipului de activitate desfășurată. Astfel, se pot evacua: substanțe
organice, nutrienți (industria alimentară , industria chimic ă, industria fertilizanților, celuloză și
hârtie, fermele zootehnice etc.), metale grele (industria extractiv ă și prelucră toare, industria
chimic ă etc.), precum și micropoluanț i organici periculoși (industria chimic ă organic ă, industria
petrolieră etc.). În figura 2.1. se prezint ă sursele punctiforme poten țial semnificative de poluare,
industriale și agricole.

Figura 2.1. Surse punctiforme potențial semnificative de poluare – industriale și agricole

Comparativ cu situa ția din anul 2007 se înregistreaz ă o scădere substan țială a cantit ăților de
substan țe organice (63,8% CCO -Cr și 60,7% CBO 5), nutrien ți (41,7% azot total și 63,3% fosfor
total) și poluanț i specifici (50% Cu și 61,4% Zn). Aceste diminuă ri ale emisiilor se datoreaz ă în
principal implement ării în perioada 2010- 2014 a m ăsurilor de baz ă și suplimentare pentru
aglomer ările umane, activitățile industriale și alte activităț i (inclusiv activit ăți agricole), dar și
reducerii, închiderii sau conserv ării activităț ilor unor unit ăți economice. Presiunile difuze datorate
activităților agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea
apelor de suprafață, c ât mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea modelelor matematice
se pot estima cantitățile de poluanți emise de sursele difuze de poluare.

14 Informa țiile despre tipurile și intensitatea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse
corpurile de apă de suprafață sunt necesare a fi cunoscute și monitorizate în scopul identific ării și
desemn ării corpurilor de ap ă puternic modificate și artificiale, precum și pentru luarea m ăsurilor
de renaturare sau atenuare a alter ărilor hidromorfologice pentru atingerea obiectivelor de mediu.
Pentru analiza presiunilor și a impactului acestora asupra corpurilor de ap ă, s-a avut în vedere
aplicarea instruc țiunilor metodologice din “Elemente metodologice privind actualizarea
identific ării presiunilor semnificative și evalu ării impactului acesto ra asupra st ării apelor de
suprafaț ă. Identificarea corpurilor de apă care prezint ă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei
Cadru Apă ”, metodologie actualizat ă în anul 2013 și bazat ă pe conceptul DPSIR (Driver –
Pressure – State – Impact – Response = Activitate antropică – Presiune – Stare – Impact –
Răspuns). S -au analizat posibilele presiuni hidromorfologice semnificative și posibilele schimb ări
induse de acestea la nivelul st ării corpului de ap ă, cât și răspunsul (m ăsurile luate pentru a
îmbună tăți starea corpului de ap ă). Evaluarea impactului s- a realizat prin evaluarea st ării corpurilor
de ap ă, pentru care s -au utilizat, în principal, datele de monitoring din anul 2013. În acest fel, s- au
validat presiunile semnificative av ând în vedere atingerea sau neatingerea obiectivelor de mediu
pentru corpurile de apă .
Lucr ările hidrotehnice (care constituie presiuni hidromorfologice), executate pe corpuri de
apă, pentru diverse scopuri (cum ar fi: protejarea popula ției împotriva inunda țiilor, asig urarea
cerinței de ap ă, regularizarea debitelor naturale, producerea de energie prin hidrocentrale, etc.),
pot avea efecte funcționale asupra comunităților umane.
Calitatea resurselor de apă este influențată într -o anumită măsură și de poluările accidental e,
care reprezintă alterări bruște de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste
limitele admise, cauzate de factori antropici sau naturali. În funcție de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini și efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor
de apă de suprafață și subterane, cu posibile repercusiuni asupra stării de sănătate a populației din zonele afectate.
La nivel național s -au identificat un număr de 1.272 utilizatori de apă ce pot pr oduce poluări
accidentale, utilizatori care și -au elaborat Planuri proprii de prevenire și combatere a poluărilor
accidentale . În anul 2013, s -au înregistrat 54 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafață
cu ape de mină, substanțe chimice organi ce și anorganice, materii în suspensie din aluviuni.
Fenomenele au avut impact local/bazinal, iar datorită duratei reduse a naturii poluantului, a lungimii tronsonului afectat și a inerției comunităților din structura biocenozelor acvatice, efectele fenome nelor în discuție s -au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico –
chimici, fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversității acvatice.

15
2.2. MODELE FOLOSITE ÎN ANALIZA CALITĂȚI I APELOR DE SUPRAFAȚĂ

Sistemul de Estimare a Riscului de Producere a Viiturilor Rapide (ROFFG – Romanian Flash
Flood Guidance System) oferă o estimare de tip prognoză pe intervale de timp a cantită ților de
precipita ții care pot determina producerea de inunda ții, utiliz ând date G.I.S. și modelarea
matematică a procesului ploaie- scurgere cu ajutorul softului MIKE 11 RR – UHM (metoda
hidrografului unitar). Rezultatul procedurii propuse este un hidrograf de debit calculat în sec țiunea
de control, rezultat în urma simulării răspunsului bazinului hidrografic la o ploaie căzută pe
suprafa ța acestuia.
Platforma Delft- FEWS este un sistem ce are capacitatea de integrare a modelelor de
prognoză, pentru a construi un sistem operațional de prognoză și avertizarea hidrologic ă.
Modelele implementate în platforma sunt:
− o nouă versiune a modelului hidrologic Danubius, dezvoltat în cadrul proiectului de către
INHGA;
− modelul hidraulic MIKE11, care include modulul advecție -dispersie;
− modelul hidraulic HEC -RAS, pentru o prognoză det aliată a nivelului apei și debitelor
pentru perioadele în care au loc evenimente hidrologice extreme.
USACE HEC- RAS (United States Army Corps of Engineers, Hydrologic Engineering
Center – River Analysis System) este un model hidraulic unidimensional creat cu scopul de a
calcula parametrii hidraulici de curgere (în regim permanent și nepermanent) pe un anumit sector de râu.
Modelul CONSUL calculează hidrografele debitelor pe subbazine, propagarea și
compunerea acestora pe râul principal și pe afluen ți precum și atenuarea prin lacuri de acumulare,
conform reprezentări schematice (modelarea fiziografică ) a modului în care curg și se adună apele
într-un bazin hidrografic. În urma modelării fiziografice au rezultat pentru bazinul hidrografic
Crișul Alb 42 de subbazine și 19 de sectoare de râu stabilite în func ție de pozi ția afluen ților
considera ți, a staț iilor hidrometrice și a acumulărilor care influen țează scurgerea: Tau ț de pe râul
Cigher (afluent de stânga al râului Criș ul Alb) și Chier de pe râul Valea Mare (afluent de stânga al
râului Cigher).
Pentru utilizarea modelului CONSUL la simularea scurgerii în bazinul hidrografic Criș ul
Alb s -au efectuat, în prealabil, operațiile de calibrare și validare a parametrilor modelului.

16 Calculul valori lor medii de precipita ții și temperatura aerului (datele de intrare în modelul
hidrologic) pentru fiecare subbazin hidrografic s -a realizat utilizând un program de procesare a
datelor meteorologice din nodurile grilei rectangulare aferentă bazinului hidrografic Cri șul Alb,
medierea realizându -se ca valori ponderate în func ție de reprezentativitatea acestor noduri pentru
fiecare subbazin hidrografic analizat.
În etapa de calibrare pentru determinarea valorilor iniț iale ale parametrilor modelului
CONSUL s -au utilizat rela ții de generalizare a acestor parametri în funcț ie de caracteristicile
morfometrice ale bazinului hidrografic (suprafa ță, pantă) sau ale sectorului de râu (lungime,
pantă). Calibrarea parametrilor modelului s -a efectuat prin simularea scurgeri i din perioada 1975 –
2010, urmărindu- se reconstituirea cât mai bună atât a evenimentelor ploaie- scurgere (viiturilor)
cât și a scurgerii din perioadele cu ape medii și mici .
Programul PROGRESS 2.0 permite prognozarea debitelor și nivelurilor apei pe o perioadă
de maxim 15 zile, cu pas de timp de calcul cuprins între o oră și 24 de ore, în diferite secț iuni ale
unui sector de râu.
Programul are la bază modelul hidrologic Danubius care este format dintr -un model de
simulare a propagării scurgerii și o procedur ă de reactualizare a debitelor simulate. Modelul de
simulare a propagării scurgerii apei pe sectoare de râu este un model neliniar ob ținut în urma
aplicării teoriei sistemelor la studiul procesului de propagare. Pentru utilizarea în timp real a
modelului d e simulare s- a introdus o procedură de corectare a debitelor simulate pe întregul
interval de prognoză, care se aplică în mod diferit pentru ramura de cre ștere și descre ștere a
hidrografului de debite și care ține seama de erorile dintre hidrograful simula t și cel înregistrat
până în momentul elaborării prognozei, precum ș i de raportul pantelor acestor hidrografe.
Programul PROGRESS 2.0 are patru module principale: modului de gestiune a datelor de
intrare fixe; modului de gestiune a datelor de intrare varia bile, modulul de calcul și modulul de
vizualizare a rezultatelor.
Modelul MONERIS ( MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru
estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme și difuze. Modelul a fost
elaborat pentru evaluarea emisiilor de nutrienți (azot și fosfor) în mai multe bazine/districte
hidrografice din Europa, printre care și bazinul/districtul Dunării. În ultimul timp, modelul
MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat at ât la nivel național (al statelor din Districtul
internațional al Dună rii), c ât și la nivel de sub- bazine internaționale (Tisa).
În cazul surselor de poluare difuze, estimarea încărcărilor cu poluanți a apelor este mai
dificil ă decât în cazul surselor punctiforme avâ nd în vedere modul diferit de producere a poluă rii.
Pe lângă emisiile punctiforme, modelul MONERIS ia în considerare urm ătoarele moduri (c ăi) de
producere a poluă rii difuze:

17 − depuneri din atmosfer ă;
− scurgerea de suprafață ;
− scurgerea din rețelele de drenaje;
− eroziunea solului;
− scurgerea subteran ă;
− scurgerea din zone impermeabile orășenești .
În figura 2.2. se prezint ă contribuția modurilor de producere a poluă rii difuze cu azot și fosfor
pentru perioada 2009- 2012, avâ nd în vedere c ăile prezentate mai sus. Se precizează că scurgerea
subteran ă reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot, iar eroziunea solului prezint ă
contribuția cea mai mare la emisia difuză de fosfor.

Figura 2.2. Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot (stânga) și fosfor (dreapta), în perioada 2009 – 2012

Se men ționeaz ă faptul c ă în categoria surselor difuze „așezări umane” este inclus ă doar
poluarea de la popula ția neconectat ă la sisteme de colectare din toate aglomer ările umane,
indiferent de dimensiunea acestora. Poluarea rezultat ă din depunerile atmosferice în zona urbană
este cuantificat ă la categoria „alte surse”.
Poluarea cu nutrienț i este cauzat ă de emisii punctiforme și difuze de azot și fosfor în mediul
acvatic. Dintre sursele punctiforme luate în considerare în modelul MONERIS se men ționeaz ă
stațiile de epurare urbane, evacuă rile de ape uzate neepurate sau epurate de la sistemele de
colectare din aglomer ările urbane și de la unit ățile industriale și fermele zootehnice. În ceea ce
prive ște sursele de emisii difuze, a șezările umane, activit ățile agricole, fondul natural și alte surse
au fost considerate ca fiind importante î n producerea poluă rii cu nutrienț i.
Modelul MONERIS a fost utilizat pentru aplicarea scenariilor de baz ă pentru reducerea
emisiilor de nutrien ți din surse punctiforme și difuze pentru orizontul de timp 2021. Scenariul
utilizat a avut la baz ă condi țiile hidrologice din perioada 2009- 2012, iar datele utilizate privind

18 încărcăr i l e a u a v u t c a a n d e r e f e r i n ță anul 2012. La evaluarea situa ției de referin ță și pentru
simularea scen ariilor s -a utilizat o variantă a modelului MONERIS care, comparativ cu prima
evaluare cu date din anul 2005, a fost îmbună tățită tehnic în vederea creș terii senzitivit ății și
aplicabilit ății, respectiv modelul a fost calibrat prin folosirea unor date stat istice, date hidrologice
și date de monitorizare a calit ății apelor complete pentru o perioadă mai mare timp.
În figura 2.3. sunt prezentate comparativ rezultatele aplică rii scenariului de bază în vederea
reducerii nutrien ților din surse difuze și punctiforme, pentru anul de referinț ă 2012 și orizontul de
timp 2021, cu referire la c ăile de producere a polu ării cu nutrien ți (figurile 2.3.a . și 2.3.b .) și sursele
de emisii de nutrienț i (figurile 2.3.c . și 2.3.d.).
Din figurile 2.3.a . (stânga) anul 2012 și 2.3.b. (stânga) anul 2021 se observ ă evolu ția privind
căile de producere a emisiilor totale de azot în perioada 2012- 2021. Astfel, depunerile atmosferice
se reduc cu 5,44%, scurgerea de suprafaț ă crește cu 4,04%, iar scurgerea subteran ă crește ușor cu
cca. 2%. Restul de că i de producere a emisiilor totale de azot se modific ă foarte puț in. Aceste
tendin țe confirm ă efectul implement ării măsurilor de reducere a poluă rii aerului produs ă de factorii
antropici și măsurilor d e realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate care contribuie
la creș terea scurgerii de suprafaț ă.
Similar, în figurile 2.3.a . (dreapta) anul 2012 și 2.3.b. (dreapta) anul 2021 este reprezentat ă
evoluț ia că ilor de producere a emisiilor totale de fosfor în perioada 2012- 2021. Se observă că
eroziunea solului se reduce cu cca. 2%, scurgerea din zone impermeabile or ășene ști scade cu cca.
1%, în timp ce creș te aportul surselor punctiforme cu cca. 2%, ceea ce confirm ă reducerea polu ării
difuze și creșterea polu ării punctiforme produs ă în zonele urbane, urmare a construirii re țelelor de
canalizare și stațiilor de epurare î n zonele urbane.
De asemenea, din figurile 2.3.c . anul 2012 și 2.3.d. anul 2021 se observă evoluț ia privind
sursele de emisii totale ale azotului și fosforului în perioada 2012- 2021.

Figura 2.3.a. Situația de referință privind căile de producere a emisiilor totale de nutrienți (difuze și punctiforme) –
azot (stânga) și fosfor (dreapta), în anul 2012

19
Figura 2.3.b. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru căile de producere a emisiilor de nutrienți – azot
(stânga) și fosfor (dreapta), în anul 2021

Figura 2.3.c. Situația de referință privind sursele de producere a emisiilor de nutrienți – azot (stânga) și fosfor
(dreapta), în anul 2012

Figura 2.3.d. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru sursele de emisii ale nutrienților (punctiforme și
difuze) – azot (stânga) și fosfor (dreapta), în anul 2021

În ceea ce priveș te aplicarea scenariilor de bază pentru emisiile totale de nutrien ți la nivel
național, se observă modificarea cantit ăților de nutrienț i emise în anul 2021, comparativ cu anul
2012, respectiv cu 3.329 tone azot/an (scă dere cu cca. 3,6%) și 286,613 tone fosfor /an (cre ștere cu
cca. 3,7%). Analiza aplică rii scenariului de baz ă (2021) pentru agricultur ă indic ă o descreș tere a
emisiilor difuze din activităț i agricole, respectiv reducerea cu cca. 4.104 tone azot/an, reprezent ând
25%, precum și reducerea cu cca. 152 tone fosfor /an, reprezent ând 5%. Aceste descreș teri sunt

20 rezultatul aplic ării m ăsurilor pentru reducerea emisiilor de azot prin implementarea cerin țelor
Directivei Nitra ți – Programe de acț iune și Codul de Bune Practici Agricole, re spectiv aplic ării
măsurilor de tip agro -mediu pentru reducerea emisiilor de fosfor, ex. modificarea rota ției
culturilor, controlul eroziunii și benzi de protec ție riverane etc. Astfel emisia difuză specifică totală
de azot din activit ățile agricole scade d e la 12,08 kg azot/ha suprafa ță agricolă în 2012 la 9,04 kg
fosfor /ha suprafa ță agricolă în anul 2021.
De asemenea, în ceea ce priveș te aplicarea scenariilor de bază pentru emisiile totale de
nutrienț i provenite de la a șezările umane (punctiforme și difuze), se observ ă o cre ștere a cantit ăților
emise de nutrien ți în anul 2021, comparativ cu anul 2012, respectiv cu 1.978 tone azot/an (cre ștere
cu cca. 7,6%) și 626 tone fosfor /an (cre ștere cu cca. 18%). Astfel, s- a evidenț iat efectul aplic ării
măsurilor de realizare a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate, prin care cresc emisiile
punctiforme de nutrien ți și scad emisiile difuze de nutrienț i. Se estimează că transformarea polu ării
difuze din zonele urbane în poluare punctiform ă, precum și reducerea remanen ței fosforului în sol
și subsol, conduc la cre șterea cantit ăților de fosfor emise. Una dintre m ăsurile luate în considerare
în scenariu este implementarea Regulamentului nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului ( CE)
nr. 648/2004 în ceea ce priveș te utilizarea fosfaț ilor și a altor compu și ai fosforului în detergen ții
de rufe destina ți consumatorilor și în detergenț ii pentru ma șini automate de sp ălat vase destina ți
consumatorilor, care contribuie la reducerea cantit ății de fosfor din efluenț ii evacuaț i de la sta țiile
de epurare urbane.
Concluzionâ nd, a u fost identificate un num ăr total de 8.880 presiuni potenț ial semnificative,
tipul acestora fiind prezentat în figura 2.4. Se constat ă că ponderea cea mai mare a presiunilor este
reprezentat ă de presiunile difuze provenite din aglomer ări umane f ără sisteme de colectare și din
agricultură .

Figura 2.4. Ponderea presiunilor potențial semnificative

21
CAPITOLUL III. INDICI DE CALITATE PENTRU APEL E DE
SUPRAFAȚĂ
3.1. CLASIFICAREA INDICILOR ȘI CLASE DE CALITATE

În funcție de tipu l corpului de apă analizat, sursele de degradare existente, volumele de apă
vehiculate și caracteristicile morfohidrografice ale spațiului analizat, cali tatea apei este foarte
diferită și este evaluată prin următoarele categorii de indicatori de calitate a apei:
− hidromorfologici (adâncimea apei, debit, lățime, nivel);
− fizici (temperatura apei, pH, conductivitate electrică, transparență, turbiditate, durita te
temporară, permanentă și totală);
− chimici, în care reprezentativi sunt cei care evidențiază regimul oxigenului (oxigen
dizolvat, saturație în oxigen, CCO -Mn, CCO -Cr, CBO 5), nutrienți (compușii azotului și
fosforului), ioni generali (Ca2+, Mg2+, Na+, K+, SO 42-, Cl-, HCO 3-, Fe2+, Mn4+), metale (Cd, Hg,
Zn, Cr, Cu, Ni, As, Ag, Mo, Se, Co) și micropoluanți organici și anorganici ( detergenți , AOX –
compuși organohalogena ți susceptibil de a fi acumulați sau pesticide, fenoli, cianuri, hidrocarburi
petroliere);
− biologici (plancton, alge bentonice, macrozoobentos);
− microbiologici (coliformi, streptococi)
În cazul apelor râurilor și a lacurilor se poate, de asemenea, adăuga indexul saprobic și cel
de eutrof izare, ale căror valori pot fi determinate pe baza informaților din Ordinul Ministrului
Mediului și Gospodăririi Apelor nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii clasei ecologice a co rpurilor de apă .
În anul 2016 au fost monitorizate și evaluate din punct de vedere al stării
ecologice/potențialului ecologic un număr total de 936 corpuri de apă (din care pentru 2,88 % dintre corpuri de apă s -a evaluat starea/potențialul doar din punct de vedere fizico -chimic) și o
lungime totală de 37611,70 km.
În cele ce urmează se prezintă distribuția lungimii cursurilor de apă monitorizate și evaluate,
în anul 2016, din punct de vedere al stării ecologice/potențialului ecologic, pe bazine hidrografice :

22 3.2. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC TISA
În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării :
− 13 corpuri de apă naturale – râuri însumând un număr de 1058,074 km. Din lungimea
totală (1058,074 km monitorizată), 924,826 km (87,41 %) s -au încadrat în stare ecologică bună ,
105,352 km (9,95 %) în stare ecologică moderată și 27,896 km (2,64 %)în stare ecologică
proastă;
− 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri, însumând un număr de 106,084 km, corpuri
de apă care s- au încadrat astfel: 95,454 km(89,98%) în potențial ecologic bun și 10,630 km
(10,02%) în potențial ecologic moderat.
3.3. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEȘ
În cadrul bazi nului hidrografic Someș au fost evaluate :
− 46 corpuri de apă naturale – râuri însumând un număr de 2748,08 km. Din numărul total
de 2748,08 km monitorizați pentru care s- a evaluat starea ecologică, 1445,59 km (52,60 %) s -au
încadrat în stare ecologică bună, 1200,49 km (43,57 %) în stare ecologică moderată, 65,49 km
(2,51 %) s -au încadrat în stare ecologică slabă și 36,51 km (1,32 %) s -au încadrat în stare
ecologică proastă;
− 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri însumând un număr de 325,56 km. Din cei
325,56 km monitorizați pentru care s -a determinat potențialul ecologic , 45,56 km (13,99 %) s -au
încadrat în potențial ecologic bun și 280,00 km (86,01 %) în potențial ecologic moderat ;
− 1 corp de artificial – râu cu o lungime de 65,058 km , acesta încadrându -se în potențial
ecologic bun.
3.4. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC CRIȘURI
În cadrul Bazinului Hidrografic Crișuri au fost evaluate, din punct de vedere al stării
ecologice :
− 39 corpuri de apă – râuri însumând un număr de 1179,74 km. Din numărul total de 1179,74
km monitorizați, pentru care s -a evaluat starea ecologică, 835,5 km (70,82 %) s -au încadrat în
stare ecologică bună , 165,62 km (14,04 %) în stare ecologică moderată, 167,01 km (14,16%)
în stare ecologică slabă , 11,61 km(0,98%) în stare ecologică proastă;

23 − 9 corpuri de apă puternic modificate – râuri însumând un număr de 296,32 km. Din
numărul de 296,32 km monitorizați , pentru care s -a evaluat potențialul ecologic , 211,75 km (71,46
%) s-au încadrat în potențial ecologic bun și 84,57 km (28,54 %) în potențial ecologic moderat.
3.5. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREȘ
În cadrul bazinului hidrografic Mureș au fost evaluate din punct de vedere al stării ecologice:
− 22 corpuri de apă – râuri însumând 1316,12 km. Din cei 1316,12 km, repartiția pe lungimi
în raport cu starea ecologică este următoarea: 1005,38 km (76,39 %) în stare ecologică bună și
310,73 km ( 23,61 %) în stare ecologică moderată;
− 32 corpuri de apă puternic modificate – râuri , însumând un număr de 1721,72 km . Pentru
cei 1721,72 km, pentru care s -a evaluat potențialul ecologic, repartiția pe lungimi în raport cu
potențialul ecologic este următoarea: 1269,15 km (73,71,32 %) în potențial ecologic bun (PEB)
și 452,58 km (26,29 %) în potențial ecologic moderat (PEMo) .
3.6. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA
În anul 2016, la nivelul bazinului hidrografic Aranca a fost evaluat pe baza datelor de
monitoring 1 corp de apă din categori a râuri – corp de apă puternic modificat, Aranca + afluenți ,
cu o lungime de 131,58 km, aflat în categoria tipologică RO06, corp de apă care s -a încadrat în
potențial ecologic moderat .
3.7. CALITATEA APEI ÎN BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIȘ – CAR AȘ
În ca drul bazinelor hidrografice Bega – Timiș – Caraș au fost evaluate :
− 23 corpuri de apă naturale – râuri însumând un număr de 974,18 km . Din lungimea totală
de 974,180 km monitorizată, 941,710 km (96,67 %) s -au încadrat în stare ecologică bună, 32,470
km (3,33 %) în stare ecologică moderată ;
− 17 corpuri de apă puternic modificate însumând un număr de 586,98 km. În bazinul
hidrografic Caraș nu a fost identificat niciun corp de apă puternic modificat Din punct de vedere
al lungimii corpurilor de apă, din cei 586,98 km pentru care s -a evaluat potențialul ecologic pe
baza datelor de monitoring, repartiția pe lungimi în raport cu potențialul ecologic este următoarea:
294,87 km (50,24 %) în potențial ecologic bun (PEB) și 292,11 km (49,76 %) în potențial
ecologic moderat (PEMo) ;

24 − 1 corp de apă artificial (CAA) – BEGA – cf. Behela -frontieră RO -SMR (RORW5.1_B4),
având o lungime de 44,71 km , aflat în categoria tipologică RO11, care s -a încadrat în potențial
ecologic bun .
3.8. CALITATEA APEI ÎN BAZINELE HIDROG RAFICE NERA – CERNA
În cadrul bazinelor hidrografice Nera – Cerna au fost evaluate pe baza datelor de
monitorizare :
− 11 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime 596,81 km . În urma evaluării a rezultat că
toate cele 11 corpuri monitorizate, reprezentând 596,81 km s-au încadrat în stare ecologică bună ;
− 3 corpuri de apă puternic modificate (48,62 km) pe baza datelor de monitoring. Din
cei 48,62 km pentru care s -a evaluat potențialul ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiția
pe lungimi este următoarea: 42,33 km (87,06 %) în potențial ecologic bun (PEB) și 6,29 km
(12,94 %) în potențial ecologic moderat (PEMo) .
3.9. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC JIU
În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor biologice,
cât și a elementelor suport, 37 de corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1962,7 km . Pentru cei
1962,7 km , repartiția pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea: 1507,5 km (76,81%)
în stare ecologică bună ș i 455,2 km (23,19%) în stare ecologică moderată.
În bazinul hidrografic Jiu nu au fost monitorizate corpuri de apă artificiale .
3.10. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
În cadrul bazinulu i hidrografic Olt au fost evaluate un număr de :
− 98 corpuri de apă – râuri (2681 km) prin monitorizarea elementelor biologice , cât și a
elementelor suport. Pentru cei 2681 km, repartiția pe lungimi în raport cu starea ecologică este
următoarea: 1725,00 km ( 64,34 %) în stare ecologică bună, 937,00 km (34,95 %) în stare
ecologică moderată și 19,00 km ( 0,71 %) în stare ecologică slabă;
− 13 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categor ia râuri, în lungime totală de
556,5 de km . Cei 556,5 km s-au încadrat astfel: 509,50 km (91,55 %) în potențial ecologic bun și
47 km ( 8,45 %) în potențial ecologic moderat ;
− 3 corpuri de apă artificiale, în lungime de 42 de km . În urma monitorizării și eva luării din
anul 2016 cei 42 km s -au încadrat în potențial ecologic moderat .

25 3.11. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGAFIC ARGEȘ
În cadrul Bazinului Hidrografic Argeș au fost evaluate pe baza datelor de monitoring din
punct de vedere al stării ecologice :
− 50 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1870,74 km . Pentru cei 1870,74 km ,
repartiția pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea: 72,65 km (3,88 %) în stare
ecologică foarte bună, 654,88 km (35,01 %) în stare ecologică bună , 886,89 km (47,41 %) în
stare ecologică moderată , 169,61 km (9,06 %) în stare ecologică slabă și 86,71 km (4,64 %) în
stare ecologică proastă ;
− 11 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o lungime de 404,75 km. Din numărul
total de 404,75 km monitoriz ați pentru care s- a evaluat potențialul ecologic, 53,99 km (13,34 %)
s-au încadrat în potențial ecologic bun, iar 350,76 km (86,66 %) în potențial ecologic moderat ;
− 2 corpuri de apă artificiale însumând un număr total de 26,19 km, în urma evaluării
rezultând următoarele : 5,70 km s-au încadrat în potențial ecologic bun și 20,49 km s-au încadrat
în potențial ecologic moderat.
3.12. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA
În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din
punct de vedere al stării ecologice :
− 11 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 446,53 km. Din cei 446,53 km râuri pentru
care s- a determinat starea ecologică pe baza datelor de monitoring, repartiția pe lungimi este
următoarea: 87,71 km (19,64 %) în stare ecologică bună, 209,58 km (46,94 %) în stare ecologică
moderată ș i 149,24 km ( 33,42 %) în stare ecologică slabă;
− 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri pe baza datelor de monitorizare (Vedea:
confluență Teleorman – localitatea Buj oru și Clani ța: aval confluență Viroși – confluență
Teleorman), reprezentând 92,59 km , care s -au încadrat în potențial ecologic moderat ;
− 1 corp de apă artificial cu o lungime de 6,33 km care s- a încadrat în potențial ecologic
moderat .
3.13. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIȚA
În cadrul Bazinul Hidrografic Ialomița au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, din
punct de vedere al stării ecologice :

26 − 25 de corpuri de apă – râuri , pe o lungime de 1020,00 km. Din cei 1020,00 km pentru
care s -a evaluat starea ecologică, 546,00 km (53,53 %) s -au încadrat în stare ecologică bună și
474,00 km (46,47 %) în stare ecologică moderată;
− 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri (67,00 km). În urma evaluării datelor obținute
a rezultat că cei 67,00 km s -au încadrat în potențial ecologic moderat ;
− 4 corpuri de apă artificiale , în lungime totală de 24,8 km. Din cei 24,8 km râuri pentru
care s- a determinat starea ecologică pe baza datelor de monitoring, repartiția pe lungimi este
următoarea: 12,70 km (51,21 %) în potențial ecologic bun și 12,10 km (48,79 %) în potențial
ecologi c moderat.
3.14. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET
În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost evaluate un număr de :
− 56 corpuri de apă – râuri prin monitorizarea elementelor biologice cât și a elementelor
suport, pe o lungime de 5121,94 km . Pentru cei 5121,94 km , repartiția pe lungimi în raport cu
starea ecologică este următoarea: 4383,44 km (85,58 %) în stare ecologică bun ă și 738,50 km
(14,42%) în stare ecologică moderată;
− 5 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală de
127,21 de km . Cei 127,21 km CAPM – râuri evaluați , s-au încadrat astfel: 24,82 km (19,51 %) în
potențial ecologic bun și 102,39 km (80,49 %) în potențial ecologic moderat ;
− 1 corp de apă artificial Canalul Piatra Neamț – Buhuși cu o lungime de 35,315 km,
tipologia RO05, și care s -a încadrat în potențial moderat .
Sub- bazinul Hidrografic Bârlad
La nivelul sub-bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare
un număr total de :
− 5 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 231,15 km. În urma evaluării datelor
obținute toți cei 231,15 km s -au încadrat în stare ecologică moderat ă;
− 3 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o lungime de 216,19 km . Cei 216,19 km
s-au încadrat în potențial ecologic moderat.
Sub- Bazinul Hidrografic Buzău
În cadrul sub -bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare
din punct de vedere al stării ecologice 13 corpuri de apă – râuri, însumând 526,5 km . Pentru cei
526,5 km pe baza datelor de monitoring, repartiția pe lungimi în raport cu starea ecologică fiind
următoarea: 408,5 km (77,59 %) în stare ecologică bună și 118,0 km (22,41 %) în stare ecologică
moderată.

27 În sub- bazinul hidrografic Buzău nu au fost monitorizate corpuri de apă puternic modificate.
3.15. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT
În cadrul bazinului hidrografic Prut au fost evaluate și monitoriza te:
− 8 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 536,83 km . Repartiția pe stare ecologică
a celor 536,83 kilometri evaluați a fost următoarea: 235,39 km (43,85 %) în stare ecologică bună ,
169,70 km (31,61 %) în stare ecologică moderată și 131,74 km (24,54 %) în stare ecologică
slabă ;
− 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri, însumând 622,15 km. Repartiția potențialului
ecologic pe cei 622,15 kilometri evaluați a fost următoarea: 512,22 km (82,33 %) în potențial
ecologic bun și 109,93 km (17,67 %) în potențial ecologic moderat ;
− 2 corpuri de apă artificiale , în lungime totală de 157,80 km , s-au încadrat în potențial
ecologic moderat .
3.16. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE
În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării un număr total
de 32 corpuri de apă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunărea
și pe cele 3 brațe principale).
Repartiția celor cca. 1202,46 km monitorizați și evaluați în raport cu starea ecologică este
următoarea: 441,71 km (36,73 %) în stare ecologică bună , 671,4 km (55,84 %) în stare ecologică
moderată ș i 89,35 km (7,43 %) în stare ecologică proastă.
Cei cca 248,12 km monitorizați și evaluați în raport cu potențialul ecologic s- au încadrat în
potențial ecologic bun 55,6 km (22,41%) și în potențial ecologic moderat 192,52 km (77,59 %).
3.17. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL
În cadrul Bazinului Hidrografic Lito ral au fost identificate și evaluate prin monitorizare un
număr total de :
− 11 corpuri de apa de suprafață – râuri (în afara celor tranzitorii și costiere) ;
− 9 corpuri de apă naturale – râuri, pe o lungime de 236,6 km. Repartiția celor 236,6 km în
raport cu s tarea ecologică este următoarea : 177,6 km (75,06 %) s -au încadrat în stare ecologică
bună și 59 km (24,94 %) s -au încadrat în stare ecologică moderată ;

28 − 2 corpuri de apă artificiale – râuri (CAA), în lungime totală de 64,41 km , CDMN1
(RORW 15.1.10b_B1) și CDMN2 – CPAMN (RORW 15.1.10b_B2), monitorizate și încadrate în
categoria tipologică RO14.
Pe baza rezultatelor obținute , cei 64,41 km s-au încadrat în potențial ecologic bun .
3.18. CALITATEA APEI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC AL FLUVIULUI DUNĂREA
Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime pe teritoriu României de 1075 km, au
fost identificate și evaluate un număr total de 8 corpuri de apă (PF I, PF II, PF II -Chiciu, Chiciu-
Isaccea, Isaccea- Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe și Mila 35). Cele 8 corpuri de apă au fost desemnate
ca fiind: 2 corpuri de apă naturale, 5 corpuri de apă puternic modificate (3 corpuri de apă puternic
modificate – tip râu și 2 corpuri de apă puternic modificate – tip lac de acumulare ) și 1 corp de
apă artificial.
3.19. STAREA/POTENȚIALUL ECOLOGIC AL CORPURI LOR DE APĂ – RÂURI
NATURALE, PUTERNIC M ODIFICATE ȘI ARTIFICIALE NEPERMANENTE
MONITORIZATE
În anul 2016 au fost evaluate și monitorizate la nivelul întregii ț ări un număr de 112 corpuri
de apă naturale nepermanente, t ipologiile RO17, RO18 și RO19, cu o lungime totală 3880,701 km .
Pentru un număr de 2 corpuri, cu o lungime de 36,28 km, monitorizarea s -a efectuat doar din punct
de vedere al elementelor fizico -chimice generale.
Repartiția celor 3916,981 km în raport cu st area ecologică este următoarea:
− 33,341 (0,85%) km în stare ecologică foarte bună;
− 1276,579 (32,59 %) km în stare ecologică bună;
− 2607,043 (66,56 %) km în stare ecologică moderată.
Din punct de vedere al potențialului ecologic au fost evaluate un număr de 49 copuri de apă
nepermanente puternic modificate și artificiale, cu o lungime totală de 2057,121 km. Pentru 1 corp
de apă, cu o lungime de 10,00 km, monitorizarea s -a făcut doar din punct de vedere al elementelor
fizico-chimice generale.
Repartiția celor 2067,121 km în raport cu potențialul ecologic este următoarea:
− 495,348 (23,96 % ) km în potențial ecologic bun ;
− 1571,773 (76,04 %) km în potențial ecologic moderat.
Situația îndeplinirii obiectivului de calitate la nivel global pe lungimi de corpuri de apă cu
caracter nepermanent, pentru anul 2016 se prezintă în tabelul 3.1.

29
Tabelul 3 .1. Situația îndeplinirii obiectivului de calitate (starea ecologică bună pentru lungimile corpurilor de apă
naturale nepermanente și respectiv potențialul ecologic bun pentru lungimile corpurilor de apă nepermanente
puternic modificate și artificiale) la nivel global în anul 2016

Caracter Ating obiectivul de calitate Nu ating obiectivul de calitate Total
Global (km) % Global (km) % Global (km)
Râuri nepermanente
– CA Naturale 1309,938 33,44 % 2607,043 66,56 % 3916,981
Râuri nepermanente
– CAPM și CAA 495,348 23,96 % 1571,773 76,04 % 2067,121
Total (km) 1805,286 30,16 % 4178,816 69,84 % 5984,102

În tabelul 3.2. este prezentată ponderea lungimii corpurilor de apă nepermanente din
lungimea totală a corpurilor de apă monitorizate, pe bazine hidrografice. Astfel, se poate observa
că pentru bazinele hidrografice Vedea, Prut și Bârlad lungimea corpurilor de apă nepermanente monitoriza te reprezintă circa 50% din lungimea totală a corpurilor de apă monitorizate în bazinele
respective.

Tabelul 3.2. Ponderea lungimii corpurilor de apă nepermanente din lungimea totală a corpurilor de apă
monitorizate, pe bazine hidrografice

Bazin hidrogra fic Lungimi corpuri de apă monitorizate (km) % nepermanente din
total Total Nepermanente
Tisa 1263,32 56,59 4,48
Someș 3303,80 165,06 5,00
Crișuri 2071,58 561,12 27,09
Mureș 4609,09 868,88 18,85
Aranca 179,70 48,12 26,78
Bega -Timiș -Caraș 2200,86 594,99 27,03
Nera -Cerna 645,43 – –
Jiu 2141,40 178,70 8.35
Olt 3544,50 227,00 6,40
Argeș 2616,38 305,81 11,69
Vedea 984,35 438,90 44,59
Buzău 602,50 76,00 12,61
Ialomița 1371,80 260,00 18,95
Siret 5646,80 362,34 6,42
Prut 2450,23 1134,17 46,29
Bârlad 1041,14 593,80 57,03
Dunăre 1525,81 64,63 4,24
Litoral 349,01 48,00 13,75
Fluviul Dunărea 1064,00 – –
Total Km 37611,70 5984,10 15,91

30 Datele din tabelul 3.3. prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă – lacuri naturale
monitorizate din România pentru anul 2016 realizată pe stări ecologice și pe bazine hidrografice.

Tabelul 3.3. Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice și bazine hidrografice
Bazin hidrografic Ating obiectivul de
calitate Nu ating obiectivul de calitate
Total CA
Foarte Bună/Bună Moderată Slabă Proastă
Tisa 1 – – – 1
Someș – 1 – – 1
Jiu 1 – – – 1
Olt 2 – – – 2
Argeș – 1 – – 1
Ialomița – 1 – – 1
Siret 2 1 – – 3
Prut – 2 – – 2
Dunăre 4 3 – – 7
Litoral* – 1 – 1 2
TOTAL 10 10 – 1 21
* include lacul tranzitoriu lacustru Sinoe (stare ecologică proastă)

Principala cauză care conduce la neatingerea obiectivului de calitate pentru lacurile naturale
este în special procesul de eutrofizare, proces favorizat de următoarele aspecte:
− majoritatea lacurilor naturale monitorizate sunt amplasate în zona de șes, au a dâncimi
mici (cca 3 – 7m) ceea ce favorizează în perioada de vară dezvoltarea rapidă a algelor;
− în jurul acestor lacuri se desfășoară activități agricole, fapt ce conduce la îmbogățirea
apelor cu nutrienți ;
− influența zonelor de agrement în proximitatea ace stor lacuri;
− îmbătrânirea lacului, care este un fenomen natural.
Datele centralizate în tabelul 3.4. prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă puternic
modificate – lacuri de acumulare monitorizate din România pentru anul 2016 realizată pe clase de
potențial ecologic și pe bazine hidrografice.

31 Tabelul 3.4. Evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – lacuri de acumulare, pe
bazine hidrografice
Bazin hidrografic Ating obiectivul de calitate Nu ating obiectivul de
calitate Total CA
Maxim/Bun Moderat
Tisa 1 – 1
Someș 5 2 7
Crișuri * 8 – 8
Mureș 5 3 8
Bega -Timiș -Caraș 6 – 6
Nera -Cerna 2 – 2
Jiu 1 2 3
Olt 9 – 9
Argeș 4 6 10
Vedea – 1 1
Buzău 2 – 2
Ialomița 5 2 7
Siret 8 1 9
Prut 1 5 6
Bârlad 1 4 5
Dunăre 2 3 5
Litoral 1 2 3
Fluviul Dunărea 1 1 2
TOTAL 62 32 94
* include lacul artificial Ghioroc (potențial ecologic bun)

32
CAPITOLUL IV. CARACTERIZAREA APELO R DE SUPRAFAȚĂ DIN
BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT -BÂRLAD
4.1. DELIMITAREA SPAȚIULUI HIDROGRAFIC
Spațiul hidrografic Prut -Bârlad, reprezentat în figura 4.1, este format din bazinul mijlociu și
inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad și afluenți de stânga ai râului Siret din
județele Botoșani și Galați . Este situat în extremitatea nord -estică a bazinului Dunării și constituie
granița cu Ucraina (pe 31 km) și cu Republica Moldova (pe 711 km). Se învecinează cu bazinul
Siret la vest.
Din 1948, granița de stat a României cu URSS și, ulterior, Ucraina și Ucraina Republica
Moldova, a fost înființată pe râul Prut, între satul Oroftiana (intrarea râului pe teritoriul României)
și confluența cu fluviul Dună rea. Din cauza statutului frontierei naționale a Prutului, acce sul
persoanelor fizice, desfășurarea diverselor activități în împrejurimile râului este reglementată de o
lege specială. Vechiul tratat oficial dintre vechea URSS și Republica Populară România (un nume
precursor al României din acele vremuri) este încă apl icată astăzi în lipsa unui tratat la frontiera
de stat româno- moldovenească .
Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Prut- Bârlad ocupă aproape integral
județele: Botoșani, Iași, Vaslui și Galați și parțial județele: Neamț, Bacău și Vrancea.
Populația totală este de circa 2,196 milioane locuitori (din care 1.215.487 în s.h. Prut),
densitatea populației fiind de cca. 112 loc/km2. Principalele aglomerări urbane sunt Botoșani,
Dorohoi, Darabani, Săveni, Iași, Hârlău, Târgu Frumos, Huși, Galați, B erești, Târgul Bujor,
Vaslui, Bârlad, Negrești și Tecuci.
4.2. HIDROGRAFIE
Suprafața totală a spațiului hidrografic Prut -Bârlad este de 20569,04 km2 reprezentând o
pondere de 8,63 % din suprafața țării. Rețeaua hidrografică cuprinde un număr de 392 cursuri de apă cadastrate , cu o lungime totală de 7.679 km și o densitate medie de 0,38 km/km
2. Pe teritoriul
României, spațiul hidrografic Prut- Bârlad cupr inde sub- bazinele: bazinul mijlociu și inferior al
râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad și afluenți de stânga ai râului Siret din județele Botoșani și Galați cu un număr de 392 cursuri de apă cadastrate.

33 4.3. RELIEF
Relieful spațiului hidrogra fic Prut- Bârlad este caracterizat de următoarele forme
geomorfologice:
− Câmpia Moldovei , situată în totalitate în bazinul râului Prut, are înălțimea medie de cca.
150 m.
− Podișul Sucevei , limita vestică a bazinului Prut, unde se regăsește și altitudinea maxi mă
de 587 m (Dealul Mare -Tudora).
În continuare, de la nord la sud, se individualizează următoarele subunități morfologice care
aparțin atât b.h. Prut, cât și b.h. Bârlad:
− Podișul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafețe structurale cu o înălțime medie de
cca. 400 m, fragmentate de vă i adânci (150- 200 m) .
− Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu
altitudini de peste 400 m în nord și cca. 250 în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100-
150 m, cu versanți afectați puternic de fenomene de eroziune a solului .
− Câmpia Tecuciului și Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lățimi de cca.
20 km în partea de sud și înălțimi cuprinse între 60- 200 m.
Principalele unități de relief sunt reprezentate în figura 4.2.

34
Figura 4.1. Spațiul hidrografic Prut -Bârlad

35

Figura 4.2. Principalele unități de relief din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

36 4.4. GEOLOGIE
Formațiunile geologice din spațiul hidrografic Prut -Bârlad nu sunt foarte variate din punct
de vedere petrografic. Din punct de vedere geologic, arealul spațiului hidrografic Prut -Bârlad este
caracterizat în special de structuri de tip silicios. Structurile calcaroase aflorează pe suprafețe mici,
la partea superioară a platourilor din cadrul Podișului Central Moldovenesc, Podișului Sucevei și
văii Prutului (f igura 4.3).
4.5. UTILIZAREA TEREN ULUI
Modul de utilizare a terenului în spațiul hidrografic Prut -Bârlad este influențat atât de
condițiile fizico -geogra fice, cât și de factorii antropici și prezintă următoarea distribuție : păduri (în
b.h. Prut 21,4% și în b.h. Bârlad 27%), pășuni (13,3% în b.h. Prut și 16,1% în b.h. Bârlad), terenuri
arabile (54,7% în b.h. Prut și 46% în b.h. Bârlad), luciu de apă (1,19% în b.h. Prut și 0,26 % în b.h.
Bârlad) etc. ( figura 4.4).
4.6. CLIMA
Având în vedere așezarea țării noaste în arealul climatului temperat continental, spațiul
hidrografic Prut -Bârlad este caracterizat de acest climat cu următoarele particularități : în zonele
joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte, un climat specific zonelor împădurite.
Sub aspectul regimului termic și al precipitațiilor, se evidențiază o temp eratură medie
multianuală de 9,0°C și cantități medii multianuale de precipitații care variază între 400 mm și 600
mm pe an.
4.7. RESURSE DE APĂ
Resursele totale de apă de suprafață din spațiul hidrografic Prut -Bârlad însumează cca. 3.661
mil. m3/an, din c are resurse utilizabile sunt cca. 960 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca. 94 % din
totalul resurselor și sunt formate, în principal, de râurile Prut, Bârlad și afluenți ai acestora.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad există 72 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai
mare de 0,5 km2), din care 49 au folosință complexă și însumează un volum util de 614,85 mil.
m3.
Raportată la populația bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 437,16 m3/loc/an, iar
resursa specifică calculată la stocul disponi bil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 1.667,12

37 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Prut -Bârlad pot fi considerate reduse
și neuniform distribuite în timp și spațiu .
Debite medii multianuale pentru principalele râuri din spațiul hidrografic sunt: r. Prut 105
m3/s (3.314 mil. m3/an) la confluența cu Dunărea, r. Jijia este de 10 m3/s (316 mil. m3/an), r. Bârlad
la 11 m3/s (347 mil. m3/an) la confluența cu Siretul, r. Vaslui 1 m3/s (31,56 mil. m3/an) și r. Tutova
1 m3/s (31,56 mil. m3/an).
Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din spațiul hidrografic Prut- Bârlad,
cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 80%.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad resursele subterane sunt estimate la 251,4 mil. m3 (7,97
m3/s), din care 34,7 mil. m3 (1,1 m3/s) provin din surse freatice și 216,7 mil. m3 (6,87 m3/s), din
surse de adâncime.

38
Figura 4.3. Principalele unități geologice din spațiul hidrografic Prut- Bârlad

39
Figura 4.4. Harta utilizării terenului din spațiul hidrog rafic Prut -Bârlad

40 4.8. CATEGORII DE APĂ D E SUPRAFAȚĂ
La nivelul spațiului hidrografic Prut- Bârlad există următoarele categorii de ape de suprafață:
− râuri (naturale, puternic modificate și artificiale) – 7.696 km (râuri cadastrate), din care:
− râuri permanente – 2.269 km, ce reprezintă cca. 29,48 % din totalul cursurilor de apă;
− râuri nepermanente – 5.427 km, ce reprezintă cca. 70,51% din totalul cursurilor de apă;
− lacuri naturale – 7 cu suprafața mai mare de 0,5 km2 și 1 lac natural puternic modifica t;
− acumulări – 72 cu suprafața mai mare de 0,5 km2 și 262 iazuri .
Categoriile de apă de suprafață sunt ilustrate în figura 4.5.
4.9. ECOREGIUNI, TIPOLOG IA ȘI CONDIȚIILE DE REFERINȚĂ
La nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad, din cele 25 de ecoregiuni de finite pentru
Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei , pe baza caracteristicilor ecologice și a
distribuției geografice a faunei acvatice, au fost definite 2 ecoregiuni: Ecoregiunea Pontică – 12 și
Ecoregiunea Câmpia de Est – 16, ilustrate î n figura nr. 4.6.
Directiva Cadru în domeniul Apei prevede ca, pentru fiecare categorie de apă de suprafață,
corpurile de apă dintr -un bazin sau district hidrografic să fie diferențiate după tipul lor.
Clasificarea tipologică a apelor de suprafață, este bazată pe abordarea top-down (parametrii
descriptivi abiotici – factori presupuși a se afla în relație indirectă cu comunitățile biologice) și
abordarea bottom -up (măsurători directe ale variabilității comunităților biologice). Suprapunerea
celor două abordări conduce la definirea tipologiilor semnificative din punct de vedere al
comunităților biologice, luându- se în considerare reprezentativitatea anumitor elemente biologice
pentru categoriile de apă respective și disponibilitatea datelor.
La nivel european, în cadrul activităților comune de implementare a Directivei Cadru în
domeniul Apei, au fost definite tipurile principale generale (Broad types) pentru râurile și lacurile
naturale, rezultate prin agregarea (acolo unde a fost posibil) pe criterii abiotice a tipologiilor ce au
fost raportate de către Statele Membre ale Uniunii Europene. În cadrul acestui proces au fost definite 20 tipuri generale de râuri naturale și 15 tipuri de lacuri naturale la nivel european.

41
Figura 4.5. Categorii de ape de suprafață din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

42

Figura 4.6. Ecoregiuni la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad

43 Tipologia cursurilor de apă
În România caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă, s- a realizat pe baza
sistemului B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apă), luându -se în considerare următorii
parametri:
− parametrii obligatorii – ecoregiunea, altitudinea bazinului, caracteristicile geologice,
suprafața bazinului de recepție;
− parametrii opționali – structura litologică a patului albiei, debitul specific mediu
multianual, debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%, panta medie a
cursului de apă, caracteristicile climatice: precipitațiile medii multianuale ș i temperatura medie
multianuală.
În definirea tipologiei cursurilor de apă nepermanente (reprezentate de acele cursuri de apă
caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero) se
consideră și fenomenul secării ca fenomen natural. În cadrul acestui proces, un rol important revine
datelor și informațiilor din Atlasul Secării Râurilor din România, care în prezent se află în curs de
actualizare.
Pentru tipurile generale definite la nivel european, criteriile abiotice ce au fost luate în
considerare în gruparea râurilor sunt: altitudinea bazinului, suprafața bazinului de recepție,
caracteristicile geologice.
Caracterizarea biotică și reactualizarea tipologiei cursurilor de apă
În cazul cursurilor de apă caracterizarea b iotică s-a realizat prin corelarea informațiilor
abiotice cu tipurile de ihtiofaună potențială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona
păstrăvului, zona lipanului, zona scobarului și a cleanului, zona mrenei și zona crapului) și cu
datele rezultate prin măsurători directe ale variabilității comunităților de nevertebrate bentice
(considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă).
În cazul cursurilor de apă nepermanente, având în vedere existența unor date și informații
privind ner elevan ța ihtiofaunei, precum și existența similarit ăților la nivelul comunităților de
nevertebrate bentice, numărul de tipuri a fost sintetizat (reducându -se astfel de la 4 tipuri la
3). Aceasta s -a realizat prin unirea tipului RO17 (curs de apă nepermanen t situat în zona montană)
cu RO18 (curs de apă nepermanent situat în zona piemontană sau de podișuri înalte), rezultând
noul tip RO17 -curs de apă nepermanent situat în zona montană, piemontană și de podișuri
înalte. Aceasta s- a realizat având la bază și da tele și informațiile din Atlasul Secării Râurilor din
România, versiunea Draft 2014.
Consecință a comasării tipului RO17 cu RO18, la nivelul spațiului hidrografic Prut –
Bârlad sunt definite un număr de 7 de tipuri de cursuri de apă a căror prezentare sintet ică (tipuri
și sub -tipuri) este cuprinsă în tabelul 4.1, iar distribuția acestora este redată în figura 4.7. Dintre

44 acestea, pentru 7 tipuri au fost identificate corpuri de apă naturale, cu excepția tipologiei RO09
pentru care nu s -a identificat nici un corp de apă natural, iar în cadrul tipologiilor RO10 și RO11,
pe baza caracteristicilor abiotice (suprafața bazinului hidrografic), s -au definit și tipurile RO10* și
RO11*.

Tabelul 4.1. Tipologia cursurilor de apă -râuri la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad

Tip
Simbol
Ecoregiunea Parametri Suprafața km2
Geologia
Structura
litologică
Panta
‰
Altitudinea
mdMN
Precipitații
mm/an
Temperatura
0C
q
l / s / km2
q95%
l / s / km2
Tipul
biocenotic
potențial
Curs de apă situat în zona de RO04 12, 10- a-silicioasă nisip, 1- 200- 500- 8-10 1-5 0.01 Clean
dealuri sau de podișuri 16 1000 b-calcaroasă pietriș 30 500 700 -0.5
c-organică
Curs de apă situat în zona de
câmpie
Curs de apă situat în zona de
câmpie fără faună piscicolă
în condiții naturale RO06

RO06* 12,
16
12 10-
2000 a-silicioasă
b-calcaroasă
c-organică nisip,
argilă
mâloasă,
mâl <8 <200 400-
600 9-11 <3 <0.3 Clean
Biban
Crap
Sector de curs de apă cu
zone RO09 16 1000 – a-silicioasă nisip, <2 <200 400- 9-11 1-3 0.2- Clean
umede situat în zona de
câmpie 5000 b-calcaroasă mal 600 0.4
c-organică
Sector de curs de apă situat
în zona de câmpie
F>5000 km2 – ECO 12,16 RO10 12,
16 >3000
>5000 a-silicioasă
b-calcaroasă
c-organică nisip,
mâl,
argilă 0.5
– 5 <200 400-
600 9-11 2-
10 0.05
-1 Scobar
Mreană
Clean
RO10*
Sector de curs de apă cu
zone umede situat în zona
de câmpie F>5000 km2 –
ECO 12,16
RO11 12,
16 >3000
>5000 a-silicioasă
b-calcaroasă
c-organică nisip,
mâl,
argilă <1 <200 400-
600 9-11 2-
10 0.1
-1 Mreană,
Crap
RO11*
Cursuri de apă temporare
Curs de apă nepermanent
situat în RO18 10- a-silicioasă pietriș , 5- 200- 450- 8-10 1.5 0
zona de dealuri și podișuri 1000 b-calcaroasă nisip, 30 500 550 -7
mâl
Curs de apă nepermanent
situat în RO19 10- a-silicioasă nisip, <8 <200 400- 9-11 <2 0
zona de câmpie 2000 b-calcaroasă mâl 500

45
Figura 4.7. Tipologia cursurilor de apă – râuri la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad

46 Tipologia lacurilor naturale
Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică abiotică a lacurilor naturale sunt: clasa de
altitudine la care este situat lacul, adâncimea medie a lacului, geologia bazinului de recepție al
lacului (exprimată prin alcalinitate). Referitor la parametrul geologie se precizează că nu există
întotdeauna o relație biunivocă între alcalinitatea apei lacului și roca dominantă în bazinul de
recepție, în procesul de definire a tipologiei considerându -se geologia reală a zonei, acolo unde
natura substratului a fost evidentă.
Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafață a lacului stabilită de Directiva Cadru în
domeniul Apei este de 0,5 km2, însă având în vedere relevanța și importanța unor lacuri naturale
cu suprafață sub 0,5 km2, au fost incluse în clasificarea tipologică și unele lacuri cu suprafață mai
mică de 0,5 km2.
În ceea ce privește tipurile generale la nivel european, criteriile abiotice ce au fost luate în
considerare sunt următoarele: altitudinea la care este situat lacul, adâncimea medie a lacului,
suprafața lacului, geologia bazinului de recepție al lacului, stratificarea (termică a) lacului.
Reactualizarea tipologiei lacurilor naturale
Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring, fiind
investiga te și evaluate elementele biologice: fitoplancton, fitobentos și nevertebrate bentice .
În acest sens, pe baza analizei datelor de monitoring, tipurile abiotice de lacuri naturale au
fost redefinite.
Ca rezultat al prelucrării și analizării datelor privitoa re la elemente biologice menționate ,
unele tipuri abiotice de lacuri naturale au fost redefinite, fiind grupate pe baza caracteristicilor biotice comune.
Rezultatul acestui proces a condus la reducerea la 9 tipuri, astfel:
− prin gruparea tipurilor: ROLN01 c u ROLN02 (roca dominantă -siliciu , rezultând noul tip
ROLN01 );
− prin gruparea tipurilor: ROLN03 cu ROLN04 și cu ROLN05 (roca dominantă -calcar ,
rezultând noul tip ROLN02 );
− prin gruparea tipurilor: ROLN07 cu ROLN08, ROLN09 și cu ROLN13 (substrat
dominant -turbă, rezultând noul tip ROLN04 );
− prin gruparea tipurilor: ROLN10 cu ROLN11 (rezultând noul tip ROLN05 );
− prin gruparea tipurilor: ROLN15 cu ROLN16 (rezultând noul tip ROLN07 );
− prin gruparea tipurilor: ROLN17 cu ROLN18 (roca dominantă siliciu, rezultând noul ti p
ROLN08 ).

47 De asemenea, există situații de redenumire a tipurilor: vechiul tip ROLN06 a primit
denumirea de ROLN03 , iar tipul ROLN14T ( lacuri terapeutice) s -a redenumit ROLN06T.
Totodată s -a definit un tip de lac natural puternic modificat încadrat în tip ologie separată
(ROLNPM02).
La nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad au fost definite 2 tipuri de lacuri naturale,
prezentate în tabelul 4.2. și în figura 4.8.

Tabelul 4.2. Tipologia lacurilor naturale la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad
Nume tip Caracterizare lac Ecoregiune Altitudine (m) Adâncime
medie (m) Geologie Suprafață
ROLN0 1 Zonă de câmpie,
adâncime foarte
mică, siliciu,
suprafață foarte
mică, mică și medie 12, 16 < 200 < 3 siliciu SS
S
M
ROLN0 7 Zonă de deal și
podiș, adâncime
foarte mică și mică,
siliciu, suprafață
foarte mică 10,16 200-800 < 3 și
3 – 15 siliciu SS
Notă: Suprafața lacului: SS (< 0,5 km2); S (0,5 – 1 km2); M (1 – 10 km2)

48
Figura 4.8. Tipologia cursurilor de apă – lacuri la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad

49 Tipologia lacurilor de acumulare
Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare s -au luat în considerare
următorii parametri: altitudinea la care este situat lacul, geologia bazinului de recepție a lacului,
adâncimea medie a lacului și timpul de retenție .
Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară pr elucrarea datelor de monitoring, fiind
investigate fitoplanctonul și fitobentosul.
Reactualizarea tipologiei lacurilor de acumulare
Pe baza analizei datelor de monitoring, tipurile abiotice de lacuri de acumulare au fost
reanalizate, validate și regrupate pe baza caracteristicilor biotice comune.
Rezultatul procesului a fost că numărul de tipurile s -a redus de la 14 la 7:
− prin gruparea ROLA01 cu ROLA02 a rezultat noul tip ROLA01 ;
− prin gruparea ROLA03 cu ROLA04 rezultând noul tip ROLA02 ;
− prin gruparea ROLA06 cu ROLA08 rezultând noul tip ROLA04 ;
− prin gruparea ROLA07 cu ROLA10 rezultând noul tip ROLA05 ;
− prin gruparea ROLA09 cu ROLA11 rezultând noul tip ROLA06 ;
− prin gruparea tipurilor ROLA12, ROLA13 și ROLA14 a rezultat noul tip ROLA07 .
Vechiul tip ROLA05 a primit denumirea de ROLA03.
La nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad s- au identificat 2 tipuri de lacuri de acumulare,
prezentate în tabelul 4.3. și în f igura 4.8.

Tabelul 4.3. Tipologia lacurilor de acumulare la nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad
Nume tip Caracterizare lac Ecoregiune Altitudine
(m) Adâncim e
medie (m) Geol. – alcal.
(meq/l) Timp de retenție
/subtip
ROLA0 1 Zonă de câmpie,
adâncime mică,
calcar/siliciu 11, 12,
16 < 200 3-15 siliciu/calcar mare ROLA01a
mic ROLA01c
ROLA0 2 Zonă de câmpie,
adâncime foarte
mică, calcar/siliciu 11, 12,
16 <200 <3 siliciu/calcar mare ROLA02a
mic ROLA02c

4.10. DELIMITAREA CORPURILOR DE APĂ
În primul Plan de Management al spațiului hidrografic Prut- Bârlad, conform cerințelor Art.
2.10 al Directivei Cadru în domeniul Apei a fost definită și stabilită noțiunea de „corp de apă de
suprafață” ca fiind un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, respectiv: râu, lac,
canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii și ape costiere.

50 Corpul de apă este unitate a care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și verificarea
modului de atingere al obiectivelor țintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corectă
a acestor corpuri de apă stă la baza elaborării și implementării tuturor cerințelor direc tivei.
Delimitarea corpurilor de apă s -a realizat pe baza Instrucțiunilor metodologice pentru
delimitarea corpurilor de apă de suprafață – râuri și lacuri , elaborate de Administrația Națională
„Apele Române” având la bază recomandările Ghidului Comisiei Eu ropene Strategia Comună de
Implementare a Directivei Cadru Apă (2000/60/EC) – Ghidul nr. 2 privind identificarea corpurilor
de apă.
Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafață s- a ținut cont de următoarele criterii de
bază:
− categoria de apă de supraf ață;
− tipologia apelor de suprafață ;
− caracteristicile fizice (geografice sau hidromorfologice) ale apelor de suprafață.
În contextul necesității revizuirii delimitării corpurilor de apă, pentru o delimitare mai
precisă a corpurilor de apă de suprafață s -au reanalizat următoarele criterii:
− starea apelor, care ia în considerare și presiunile și impactul acestora. Un element discret
de apă de suprafață nu trebuie să conțină elemente semnificative ale unor stări diferite. Un „corp
de apă” trebuie să aparțină unei singure clase de stare ;
− zonele protejate – în procesul de sub -divizare progresivă a apelor în unități din ce în ce
mai mici, s -a păstrat un echilibru între limitele zonelor protejate și descrierea corectă a stării apel or,
precum și necesitatea evitării fragmentării apelor de suprafață într-un număr prea mare de corpuri
de apă ;
− alterările hidromorfologice, luând în considerare desemnarea în primul Plan de
Management a corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) și a cor purilor de apă artificiale
(CAA) ;
− reanalizarea aprofundată a presiunilor hidromorfologice, care au condus după parcurgerea
testului de desemnare, la schimbarea încadrării categoriei corpurilor de apă aferente, în funcție de
cazul respectiv ;
− validarea delim itării actuale a corpurilor de apă cu datele furnizate prin monitorizarea
acestora.
Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafață au fost luate în considerare toate râurile ale
căror bazine hidrografice au o suprafață mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafața mai
mare de 50 ha, precum și lacurile de acumulare cu suprafaț a la nivelul normal de retenție mai mare
de 50 ha.

51 Deși delimitarea corpurilor de apă mici (râuri cu bazine hidrografice mai mici de 10 km2 și
a lacurilor cu o suprafață mai mic ă de 50 ha) nu este o cerință a DCA, a avut loc un proces de
identificare și delimitare a acestor categorii de corpuri de apă bazată pe stabilirea importanței lor
pe criterii de localizare în zone protejate, mod de formare etc. Această stare de fapt nu exclude
aplicarea pentru aceste categorii de râuri și lacuri a aceluiași nivel de protecție ca și pentru
corpurile de apă delimitate. Astfel, s -a ținut cont de abordarea prezentată mai sus și, în anumite
cazuri, bazinele de recepție mici au fost integrate cor pului de apă delimitat, în cazul în care întreg
bazinul este omogen din punct de vedere al presiunilor și impactului antropic.
În urma acestui proces, în spațiul hidrografic Prut -Bârlad s- au identificat: 5 lacuri naturale
mai importante cu suprafețe mai mi ci de 50 ha.
În perioada 2013 – 2015, redelimitarea corpurilor de apă s -a realizat ca urmare a modificării
tipologiei corpurilor de apă (de exemplu gruparea tipologiilor RO17 cu RO18 – tipologii specifice
corpurilor de apă nepermanente), a rezultatelor stu diilor de cercetare elaborate de institutele de
specialitate „Studiul pentru finalizarea obiectivelor de mediu/management pentru râurile cu
curgere nepermanent ă”, având la bază Atlasul Secării Râurilor din România, versiunea Draft
2014, precum și a datelor și informațiilor noi disponibile, obținute din teren, în perioada 2011-
2015.
Introducerea acestor aspecte în analiza delimitării corpurilor de apă, au condus la:
− gruparea/agregarea și scindarea unor corpuri de apă în funcție de categoria corpului de
apă, tipologie, mărimea corpului de apă, presiunile antropice exercitate asupra corpurilor de apă, starea lor etc.;
− validarea identificării și delimitării corpurilor de apă în conformitate cu criteriile stabilite
în cadr ul studiilor de cercetare mai sus menționate ce a avut drept rezultat eliminarea unor corpuri
de apă nepermanente care prezentau secare anuală;
− schimbarea denumirii ș i/sau codului corpului de apă.
Având în vedere cele menționate mai sus, la nivelul spațiul ui hidrografic Prut -Bârlad , s-a
identificat un număr total de 324 corpuri de apă de suprafață, prezentate în tabelul 4.4., clasificate
în următoarele categorii :
− 268 corpuri de apă – râuri, dintre acestea un număr de 235 corpuri de apă (cca. 73%) sunt
repre zentate de corpuri de apă nepermanente, iar restul de 33 sunt corpuri de apă permanente ;
− 8 corpuri de apă – lacuri naturale ;
− 45 corpuri de apă – lacuri de acumulare ;
− 3 corpuri de apă artificiale (toate corpuri de apă râuri – canale) .
În spațiul hidrografic Prut-Bârlad, cel mai lung corp de apă are 387,41 km, cel mai scurt 1,44
km, iar lungimea medie este de 27,9 km.

52 În figura 4.9. se prezintă corpurile de apă delimitate la nivelul spațiului hidrografic Prut-
Bârlad.

Tabelul 4.4. Corpurile de apă delimitate la nivelul spațiului hidrografic Prut-Bârlad
Categorii de apă de suprafață Nr. corpuri de apă
Corpuri de apă naturale, din care: 230
Râuri 223
Lacuri naturale 7
Corpuri de apă puternic modificate, din care: 91
Râuri 45
Lacuri naturale 1
Lacuri de acumulare 45
Corpuri de apă artificiale 3
Râuri (canale și derivații ) 3
Număr total corpuri de apă de suprafață la
nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad 324

53
Figura 4.9. Corpurile de apă de suprafață din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

54 4.11. PRESIUNILE SEMNIFI CATIVE
Elemente metodologice pentru evaluarea presiunilor semnificative
În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă, se consideră presiuni semnificative
presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat. După
modul în care funcționează sistemul de recepție al corpului de apă se poate cunoaște dacă o
presi une poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor și cu
caracteristicile particulare ale bazinului de recepție conduce la identificarea presiunilor
semnificative.
O alternativă este aceea ca înțelegerea conceptuală să fie si ntetizată într -un set simplu de
reguli care indică direct dacă o presiune este potențial semnificativă. O abordare de acest tip este
de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de
apă. În acest sens, Dire ctivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi potențial
semnificative și substanțele și grupele de substanțe care trebuie luate în considerare.
Având în vedere noile cerințe de raportare ale Comisiei Europene privind Planul de
Management, s-a revizuit metodologia privind identificarea presiunilor semnificative și evaluarea
impactului asupra corpurilor de apă de suprafață pentru cel de -al doilea Plan de Management al
bazinelor/ spațiilor hidrografice. În cadrul acestui proces, s -au utilizat date și informații la nivelul
anului 2013, respectiv 2011- 2012 (pentru situațiile în care nu au existat date pentru anul 2013), în
vederea corelării cu anul/perioada de referință pentru evaluarea stării corpurilor de apă.
Încadrarea presiunilor s- a realizat pe baza tipurilor de presiuni recomandate de Ghidul EU,
respectiv: presiuni punctiforme, difuze, alterări hidromorfologice (inclusiv prelevări de apă),
presiuni cantitative pentru apele subterane, alte presiuni antropice, presiuni necunoscute etc.
Etapel e pentru reevaluarea presiunilor semnificative cuprind:
1. Analiza și evaluarea presiunilor potențial semnificative
Această analiză a avut ca punct de plecare lista presiunilor identificate la nivelul spațiului
hidrografic Prut -Bârlad.
Astfel, identificarea tuturor tipurilor de presiuni s -a realizat având în vedere integrarea
datelor și informațiilor disponibile, și anume:
− informații din procesul de implementare și raportare a cerințelor Directivelor Europene ;
− date cuprinse în avize și autorizații de gospodărirea apelor ;
− rezultatele aplicării instrumentelor de modelare pentru emisiile de nutrienți din sursele
punctiforme și difuze ;
− date statistice privind utilizarea terenului, aplicarea fertilizanților ;
− lucrările hidromorfologice ce formează infrastructura națională de gospodărirea apelor.

55 Analiza și evaluarea presiunilor potențial semnificative s -a realizat pe baza criteriilor din
documentul Elemente metodologice privind actualizarea identificării presiunilor se mnificative și
evaluării impactului acestora asupra stării apelor de suprafață – Identificarea corpurilor de apă
care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru în domeniul Ap ei.
2. Validarea presiunilor semnificative cu atingerea obiectivele de mediu ale corpurilor de
apă
„Presiunile semnificative” sunt acele presiuni care fie singure, fie în combinație cu alte
presiuni, pot împiedica sau contribui la neatingerea obiectivelor de mediu în conformitate
cu Articolul 4(1) al DCA. Obiectivele de mediu sunt reprezentate, în principal, incluzând
atingerea stării bune, împiedicarea tendinței ascendente semnifica tive și durabile a poluării
apei subterane și atingerea obiectivelor DCA pentru zonele protejate.
În procesul de identificare a presiunilor semnificative punctiforme și difuze se ține cont de
presiunile din amonte și care pot avea impact în aval, precum și de efectul lor cumulativ.
4.11.1. Surse punctiforme de poluare semnificative
La stabilirea presiunilor potențial semnificative – surse punctiforme s -a aplicat un set de
criterii care au condus la identificarea presiunilor potențial semnificative punctifor me, având
în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafață , respectiv
aglomerările urbane, industria și agricultura.
La nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad sunt inventariate un număr de 208 utilizatori
de apă care folosesc resursele de apă de suprafață ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării
surselor de poluare punctiformă au rezultat un număr total de 89 surse punctiforme potențial
semnificative (77 urbane și 12 industriale).
În continuare este prezentat ă o caracterizare a principalelor surse de poluare punctiforme:
1. Surse de poluare urbane/aglomerări umane
În general, în conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane
(Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot conține ape u zate menajere sau amestecuri de
ape uzate menajere, industriale și ape meteorice, sunt colectate de către sistemele de colectare/canalizare, conduse la stația de epurare (unde sunt epurate corespunzător) și apoi
evacuate în resursele de apă, având în veder e respectarea concentrațiilor maxime admise de
legislația în vigoare. România a obținut perioada de tranziție pentru implementarea acestei
Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018), întrucât sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerințe , neavând sisteme de colectare și/sau stații de epurare cu
dotare și funcționare corespunzătoare (cel puțin cu epurare mecanică și biologică pentru
aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l ocuitori echivalenți (l.e.) și în plus treapta terțiară –

56 pentru îndepărtarea nutrienților – pentru aglomerările cu peste 10000 l.e). Apele uzate urbane
conțin, în special materii în suspensie, substanțe organice, nutrienți , dar și alți poluanți ca metale
grele, detergenți , hidrocarburi petroliere, micropoluanți organici etc. depinzând de tipurile de
industrie existente, cât și de nivelul de pre -epurare al apelor industriale colectate.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad există un număr de177 aglomerări umane (>2000 l.e.), cu
o încărcare o rganică totală de 2.517.062 l.e.
În tabelul 4.5. se prezintă atât numărul aglomerărilor (mai mari de 2000 l.e.), cât și situația
dotării cu sisteme de colectare și stații de epurare, având în vedere încărcarea organică
biodegradabilă, exprimată în locuitor i echivalenți , la nivelul sfârșitului anului 2013.

Tabelul 4.5. Situația aglomerărilor umane, sistemelor de colectare și stațiilor de epurare, precum și a încărcărilor
organice totale în spațiul hidrografic Prut -Bârlad
Dimensiune aglomerări
umane Număr de aglomerări
umane Nr. sisteme de
colectare Nr. stații de
epurare Încărcare organică
totală (l.e)
> 150000l.e. 2 2 2 1311135
15000 – 150000 l.e. 12 11 13 565457
10000 – 15000 l.e. 5 1 1 63038
2000 -10000 l.e. 158 32 26 577432
Total 177 46 42 2517062

Se menționează că există un număr de 177 aglomerări umane (mai mari de 2000 l.e.) din
care 139 nu au încă stații de epurare, iar din numărul total de stații de epurare de 42, 6 se
conformează cerințelor legislative. De asemenea, un număr de 131 aglomerări umane (mai mari
de 2000 l.e.) nu au încă sisteme de colectare.
În figura 4.10. se prezintă aglomerările umane (mai mari de 2000 l.e.) cu sisteme de
colectare, iar în figura 4.11. se prezintă aglomerăril e umane (mai mari de 2000 l.e.) și tipul de stații
de epurare existente.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad există 20 aglomerări umane cu mai puțin de 2000 l.e. care
sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat și, dintre acestea, 16 au stații de epurare.

57
Figura 4.10. Aglomerări umane (>2000 l.e.) cu sistem de colectare din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

58
Figura 4.11. Aglomerări umane (>2000 l.e.) cu stații de epurare din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

59 Se precizează că, pe parcursul perioadelor cu ploi intense, nu s -au înregistrat evenimente de
depășire a capacității sistemelor de colectare a apelor uzate și pluviale, în cazul rețelelor de
canalizare.
În urmă aplicării procesului de validare a presiunilo r potențial semnificative punctiforme –
aglomerări umane cu atingerea obiectivelor de mediu (starea/ potențialul ecologic și starea chimică
a corpurilor de apă), la nivelul spațiului hidrografic Prut – Bârlad s -a identificat un număr de 31
presiuni semnific ative punctiforme urbane .
2. Surse de poluare industriale și agricole
Sursele de poluare industriale și agricole contribuie la poluarea resurselor de apă, prin
evacuarea de poluanți specifici tipului de activitate desfășurat . Astfel, se pot evacua: substanțe
organice, nutrienți (industria alimentară, industria chimică, indus tria fertilizanților, celuloză și
hârtie, fermele zootehnice etc.), metale grele (industria extractivă și prelucrătoare, industria
chimică etc.), precum și micropoluanți organici periculoși (industria chimică organică, industria
petrolieră etc.).
În figura 4.12. se prezintă sursele punctiforme potențial semnificative de poluare industriale.
În urmă aplicării procesului de validare a presiunilor potențial semnificative punctiforme –
surse de poluare industriale și agricole cu atingerea obiectivelor de mediu (starea/ potențialul
ecologic și starea chimică a corpurilor de apă), la nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad s- a
identificat un număr de 8 presiun i semnificative punctiforme (toate industriale).

60
Figura 4.12. Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale din spațiul hidrografic Prut- Bârlad

61 4.11.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului
Modul de utilizare al terenului
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistică, în spațiul hidrografic Prut –
Bârlad se observă o diferențiere netă a utilizării terenurilor, în concordanță cu relieful. Astfel,
suprafața agricolă ocupă cca. 71% din suprafața totală a spațiului hidrografic Prut -Bârlad, urmată
de suprafața acoperită de păduri cca. 14% (inclusiv alte terenuri cu vegetație forestieră), suprafața
ocupată de construcții cca. 12% și suprafața ocupată de ape cca. 3% ( figura 4.13.).

Figura 4.13. Utilizarea terenului din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

La stabilirea presiunilor potențial semnificative difuze se au în vedere următoarele
categorii principale de surse de poluare difuze:
− aglomerările umane/ localitățile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme
corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului din stațiile de epurare, precum și localitățile
care au depozite de deșeuri menajere neconforme ;
− agricultura: ferme agro -zootehnice care nu au sisteme corespunzăt oare de
stocare/utilizare a dejecțiilor, localitățile care nu au sisteme de colectare centralizate/platforme
individuale a gunoiului de grajd, unități care utilizează pesticide și nu se conformează legislației în vigoare, alte unități/activități agricole c are pot conduce la emisii difuze semnificative ;
− industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deșeuri
neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.
4.11.3. Presiuni hidromorfologice semnificative
Informațiile despre tipurile și intensitatea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse
corpurile de apă de suprafață sunt necesare a fi cunoscute și monitorizate în scopul identificării și
14% 3%

12%
71%
Paduri Ape si zone umede Constructii Suprafata agricola

62 desemnării corpurilor de apă puternic m odificate și artificiale, precum și pentru luarea măsurilor
de re naturare sau atenuare a alterărilor hidromorfologice pentru atingerea obiectivelor de mediu.
S-au analizat posibilele presiuni hidromorfologice semnificative și posibilele schimbări la
nivelul stării corpului de apă, cât și răspunsul (măsurile luate pentru a îmbunătăți starea corpului
de apă). Evaluarea impactului s -a realizat prin evaluarea stări i corpurilor de apă, pentru care s -au
utilizat, în principal, datele de monitoring din anul 2013. În acest fel, s -au validat presiunile
semnificative având în vedere atingerea sau neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de
apă.
Lucrările hidrot ehnice (care constituie presiuni hidromorfologice), executate pe corpuri de
apa, pentru diverse scopuri (cum ar fi: protejarea populației împotriva inundațiilor, asigurarea
cerinței de apă, regularizarea debitelor naturale, producerea de energie prin hidrocentrale etc.), pot
avea efecte funcționale asupra comunităților umane.
Criteriile pentru identificarea presiunilor hidromorfologice au fost utilizate ținând cont de
intensitatea presiunii, stabilită pe baza unor parametri abiotici, precum și efectul acestora asupra biotei.
Criteriile abiotice pentru definirea presiunilor hidromorfologice potențial semnificative sunt
prezentate în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6. Criterii abiotice pentru definirea presiunilor hidromorfologice potențial semnificative
Nr.
crt. Cons trucții hidrotehnice
(alterări
hidromorfologice) Efecte Parametrii ce reflectă presiune Pragul
1. Lucrări de barare
a) transversale – baraje,
praguri de fund Asupra regimului hidrologic,
transportului sedimentelor și
migrării biotei 1) Densitatea pragurilor (nr/km) > 1
Înălțimea obstacolului (cm) ≥30
b) lacuri de acumulare –
evacuare unde pulsatorii Asupra curgerii minime și biotei Debitul minim în albie/Q*2) (%) ≤ 100
Asupra regimului hidrologic,
stabilității albiei și florei Gradientul (des) creșterii nivelului
apei (cm)/ora ≥50
2. Lucrări în lungul râului
a) Diguri, amenajări
agricole, piscicole, etc. Asupra conectivității laterale,
vegetației din lunca inundabila și
zonelor de reproducere Lungime diguri/2 x Lungime corp
de apă (%) ≥30
Suprafața afectată/ suprafața luncii
inundabile (%) ≥30
b) Lucrări de regularizare și
consolidare maluri, tăieri de
meandre Asupra profilului longitudinal al
râului, structurii substratului și
biotei Lungime lucrare de regularizare / 2
x Lungime corp de apă (%) ≥30
3. Șenale navigabile Asupra stabilității albiei și biotei Lățimea șenalului (dragat)/ Lățimea
albiei (%) ≥30
4. Prize de apa, restituții
folosințe (evacuări),
derivații Asupra curgerii minime,
stabilității albiei și biotei Debitul prelevat sau restituit/
Debitul mediu multianual (%) ≥10
Debitul minim în albie/Q*2) (%) ≤ 100
1) se considera doar biota migratoare
2) Q* = Q95% (m3/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q95% (m3/s)+ 0,05 pentru Q95% < 200 l/s, S > 3000
km2; dac ă S<3000 km2 se va considera debitul salubru din regulamentul de exploatare al acumulării . Pentru bazine
având Q95% < 0,1 m3/s, Q*=1,1xQ95%;
Q95% – debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (m3/s)

63
Tipurile de presiuni hidromorfologice potențial semnificative identificate la nivelul spațiului
hidrografic Prut -Bârlad sunt datorate următoarelor categorii de lucrări:
− lucrări de barare transversală situate pe corpul de apă – de tip baraje, praguri de fund,
lacuri de acumulare – cu efecte asupra regimului hidrologic, stabilității albiei, transportului
sedimentelor și a migrării biotei, care întrerup conectivitatea longitudinală a corpului de apă ;
− lucrări în lungul râului – de tip diguri, amenajări agricole și piscicole, lucrări de
regularizare și consolidare maluri, tăieri de meandre – cu efecte asupra vegetației din lunca
inundabilă și a zonelor de reproducere și asupra profilului longitudinal al râului, structurii
substra tului și biotei, care conduc la pierderea conectivității laterale ;
− prelevări și restituții /derivații – prize de apă, restituții folosințe (evacuări), derivații cu
efecte asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei ;
− șenale navigabile – cu efecte asupra stabilității albiei și biotei.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad au fost identificate următoarele presiuni hidromorfologice
potențial semnificative:
1. Lacuri de acumulare
Au fost identificate un număr de 65 lacuri de acum ulare a căror suprafață este mai mare de
0,5 km2. Acumulările au fost construite cu scopuri multiple: apărare împotriva inundațiilor ,
alimentare cu apă potabilă și industrială, energetic, irigații, piscicultură. Cele mai importante
acumulări din spațiul hidrografic Prut -Bârlad sunt reprezentate de Stânca- Costești pe râul Prut,
Solești pe râul Vasluie ț, Râpa Albastră pe râul Simila, Puș cași pe râul Racova.
2. Regularizări și îndiguiri
La nivelul spațiului hidrografic Prut -Bârlad, regularizările au o lungime tot ală de 1.057,529
km, iar îndiguirile au o lungime totală de 1.173 km (795 km pe malul stâng și 933 km pe malul drept al cursurilor de apă). Cele mai importante lucrări de regularizare și îndiguiri sunt localizate pe râurile Prut, Bârlad, Jijia, Bahlui.
3. Derivații și canale
Acestea sunt în număr de 6 (5 plus nodul hidrotehnic Chiperești ) și au o lungime totală de
35,43 km. Patru din ele au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulări, pentru asigurarea cerinței de apă pentru localitățile aferente. Derivațiile cele mai importante sunt:
Cătămărăști, Pu șcași și Râpa A lbastră pentru asigurarea cerinței de apă potabil ă și industrială
pentru localitățile Botoșani , Vaslui și Bârlad. Derivația Munteni -Tecuci -Malul Alb are rol de
deviere a apelor mari. Există și o derivație ce are rol de suplimentare a debitului pe brațul vechi al
râului Jijia (N.H. Chiperești ).

64 4. Prelevări de apă
Prin aplicarea criteriilor din tabelul 4.6., a reieșit că, la nivelul spațiului hidrografic Prut –
Bârlad nu sunt prelevări de apă potențial semnificative implicit nici semnificative.
S-au identificat 196 presiuni hidromorfologice potențial semnificative. În figura 4.14. se
prezintă presiunile hidromorfologice potențial semnificative – regularizări, derivații , îndiguiri
(lucrări existente) din spațiul hidrografic Prut- Bârlad.

65
Figura 4.14. Lucrări hidrotehnice potențial semnificative din spațiul hidrografic Prut -Bârlad

66 Concluzionând, în spațiul hidrografic Prut -Bârlad au fost identificate un număr total de 1341
presiuni potențial semnificative, tipul acestora fiind prezentat în figura 4.15. Se constată că
ponderea cea mai mare a presiunilor este reprezentată de presiunile difuze – aglomerări umane fără
sisteme de colectare și de presiunile punctiforme – ape uzate evacuate de la sistemele de colectare
și epurare a aglomerărilor.

Figura 4.15. Ponderea presiunilor potențial semnificative

67
CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI DIRECȚI I DE CERCETARE
5.1. CONCLUZII
Dezvoltarea cercetării științifice este orientată către studierea vulnerabilității sistemelor de
gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile, atât a componentelor structurale cât și cele
nestructurale, pentru adaptarea graficelor dispecer și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat și la noile cerințe de apă, care țin seama de schimbările
de ordin climatic.
Ca zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă se pot încadra doar
spațiul hidrografic Dobrogea – Litoral, bazinele hidrografice ale râurilor mici afluenți ai
Dunării, bazinele râurilor Prut și Bahlui, spațiul hidrografic Banat, bazinele râurilor Vedea și Olteț.
Au fost identificate un număr total de 8 .880 presiuni potențial semnificative . Se constată că
ponderea cea mai mare a presiunilor este reprezentată de presiunile difuze provenite din aglomerări
umane fără sisteme de colectare și din agricultură.
În spațiul hidrografic Prut -Bârlad au fost identificate un număr total de 1 .341 presiuni
potențial semnificative. Se constată că ponderea cea mai mare a presiuni lor este reprezentată de
presiunile difuze – aglomerări umane fără sisteme de colectare și de presiunile punctiforme – ape
uzate evacuate de la sistemele de colectare și epurare a aglomerărilor.

5.2. DIRECȚII DE CER CETARE
Direcțiile de cercetare în cadrul tezei vor fi următoarele :
− conceperea și aplicarea unui model de analiză a calității apei într -un sistem râu- lac;
− prelevarea și analiza probelor de apă din trei secțiuni: râu – amonte lac, lac și râu – aval
lac;
− determinarea influenței lacului asupra calit ății apei din râu;
− evoluția calității apei din lac;
− stabilirea unor măsuri de protecție a calității apei într -un sistem râu- lac.

68
BIBLIOGRAFIE

Bănărescu M. P., (1964) . Fauna Republicii Populare Române, Volumul XIII. Pisces – Osteichthyes
(pești ganoizi și osoși) . Ed. Academiei Republicii Populare Române, București.
Căldăraru F., Căldăraru M., (2010). Metode de măsurare și monitorizare a parametrilor de calitate
a mediul ui. Ed. Cavallioti, București .
Cîrțînă D., (2011). Aspecte privind monitorizarea calității apelor de suprafață. Analele
Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie .
Corbuș C., (2015). Programul PROGRESS 2.0 pentru prognoza propagării scurgerii. Institutul
Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Conferința științifică anuală.
Florescu A., Omer I., (2017). Monitorizarea calității apei din zona costieră Constanța. Bule tinul
AGIR nr. 4/2017, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Construcții,
Constanța, România .
Hâncu S., Marin G., (2008). Transportul și dispersia poluanților. Cartea Universitară, București.
Ilieș J.,(1978). A Checklist of the Animals Inhabiting European Inland Waters, with an Account
of their Distribution and Ecology. 2nd Edition. Gustav Fischer Verlag, Stuttgart. 552 pp. E d.
Limnofauna Europaea .
Iojă I. C., (2013). Metode de cercetare și evaluare a stării mediului. Editura Etnologică, București.
Magetz C., Mătreață M., Adler M.J., (2015). Modelarea hidraulică a debitelor lichide pe fluviul
Dunărea. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Conferința științifică
anuală.
Mic R.P, Corbuș C., Mătreață M., (2015). Utilizarea modelului hidrologic cu parametrii
concentrați CONSUL la simularea scurgerii în bazinul hidrografic Crișul Alb. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Conferința științifică anuală.
Pricop C., Blidaru T., Bălan I., Crăciun E., Durbaca I., (2015). Metodă practică de determinare a
hidrografului prognozat utilizând sistemul de estimare a riscului de producere a viiturilor rapide și modelarea hidrologică. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Conferința științifică anuală.
Roman C., Abraham B., Levei E., Senila M., Miclean M., Tanaselia C., (2009). Metode de analiza
pentru evaluarea calității apelor, aplicate în Laboratorul Analize de Mediu – ICIA ,
ProEnvironment 2, pp. 114 – 117, Cluj -Napoca, România .

69 Stătescu F., Butnariu D. G., Mărgărint M. C., Niculiță M., (2016). The Recent Evolution of the
Prut River Channel in the Territorial Administrative Unit of Prisăcani Commune – Iași
County. GEOMAT, Iași.
Stătescu F ., Cotiusca -Zauca D., (2008). Studies on the influence of irrigation on a calcic
chernozem in the eastern region of Romania .Envi ronmental engineering and management
journal 7(6):835- 841.
Steve Chapra, Greg Pelletier, Hua Tao , (2006) . Simulating River and Stream Water Quality,
Version 2.04, March 7.
Vădineanu A., Vădineanu R.S., Cristofor S., Adamescu M. C., Cazacu C., Postoloache C.,
Rîșnoveanu G., Ignat G., (2009). The 6th Symposium for European Freshwater Sciences –
SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System
(LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB) .
***(2016- 2021), Planul de Management actualizat al Spațiului Hidrografic Prut- Bârlad,
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”,
Administrația Bazinală de Apă Prut -Bârlad.
***Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei .
***(2014) , Documentul European de politică în domeniul măsurilor naturale de stocare/retenție a
apelor (EU policy document on Natural Water Retention Measures), Comisia Europeană .
***(2013), Comisia Europeană, Strategia Uniunii Europene privind adaptarea la efectele
schimbărilor climatice .
***(2010) , Planul de Management al Spațiului Hidrografic Prut – Bârlad 2010.
***(2013) , Probleme importante de gospodărirea apelor, Administrația Bazinală de Apă Prut –
Bârlad .
***(2007) , Directive 2007/60/EC of the European Parliament and of the Council of 23 October
2007 on the assessment and management of flood risks .
***(2013) , Com mission Decision establishing, pursuant to Directive 2000/60/EC of the European
Parliament and of the Council, the values of the Member State monitoring system
classifications as a result of the intercalibration exercise and repealing Decision
2008/915/EC, European Comission.
***Strategia Comună de Implementare a Directivei Cadru Apă (2000/60/CE) – Ghidul nr. 03 –
Ghid pentru analiza presiunilor și impacturilor în concordanță cu Directiva Cadru Apă, Comisia Europeană .

70 ***Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) –
Guidance No 13 – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status
and Ecological Potential, European Commission.
*** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) –
Guidance No 19 – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework
Directive, European Commission.
***Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) –
Guidance no. 25 on Chemical monitoring of sedim ent and biota .
***Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) –
Guidance No. 24 – River basin management in a changing climate European Commission;
***(2014) , Documentul de politică a apei privind Măsurile de Retenție Natu rală a Apei, Comisia
Europeană .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice pentru delimitarea
corpurilor de apă de suprafată – râuri și lacuri .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice de definire a tipologiei
abiotice a corpurilor de apă -râuri.
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice de definire a tipologiei
biotice a corpurilor de apă -râuri.
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice de definire a tipologiei
abiotice a lacurilor din România .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice pentru desemnarea
corpurilor de apă artificiale și puternic modificate .
***Administrația Națională „Apele Român e”, Instrucțiuni metodologice privind modernizarea și
dezvoltarea Sistemului Național de Monitoring Integrat al Apelor .
***Administrația Națională „Apele Române”, Metodologie privind actualizarea pentru cel de -al
doilea ciclu de planificare a identificării presiunilor semnificative și evaluării impactului
acestora asupra stării apelor de suprafață – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul
de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apă .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni privind evaluarea stadiului
implementării programelor de măsuri prevăzute în primul Plan de Management al
bazinelor/spațiilor hidrografice (2009 -2015) .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni privind stabilirea programului de
măsuri pentru ce l de-al doilea Plan de Management al bazinului/spațiului hidrografic (2016-
2027) .

71 ***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind stabilirea
evoluției cerințelor de apă (aglomerări, industrie, agricultură, zootehnie, piscicultură,
irigații).
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind restabilirea
conectivității laterale a cursurilor de apă .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind restabilirea
conectivității l ongitudinale a cursurilor de apă .
***(2013) , Administrația Națională „Apele Române”, Elemente metodologice privind
identificarea presiunilor semnificative și evaluarea impactului acestora asupra apelor de
suprafață – Actualizarea identificării corpurilor d e apă care prezintă riscul de a nu atinge
obiectivele Directivei Cadru Apă .
***Administrația Națională „Apele Române”, Instrucțiuni metodologice privind raportarea stării
corpurilor de apă .
***Administrația Națională „Apele Române”, Metodologia națională p rivind realizarea
inventarului emisiilor, evacuărilor și pierderilor de subsțante prioritare în mediul acvatic, în conformitate cu cerințele directivei 2008/105/CE .
***(2012- 2013) , Ghidul privind Dezvoltarea Durabilă a Proiectelor Hidroenergetice în bazinul
Dunării („Guiding Principles on Sustainable Hydropower Development in the Danube
Basin”), Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea .
***(2013) , Strategia Națională a României privind schimbările climatice 2013- 2020.
***(2011) , Planurile de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice, Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice, Administrația Națională “Apele Române” și Institutul Național de
Hidrologie și Gospodărirea Apelor .
***(2013) , Raport național privind starea mediului, Ministerul Med iului și Schimbărilor
Climatice, Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
***(2014) , Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020, Ministerul Fondurilor
Europene .
***(2014) , Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 –2020, Minist erul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale .
***(2014) , Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020, Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice .
***(2011- 2014) , Fondul Mondial pentru Natură (WWF), Planul de Acțiune și Strategia de
Adaptare la Schimbările Climatice în Delta Dunării.
***(2008) , Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM
București – „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare și evaluare globală a stării

72 apelor de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerințelor Directivei
Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice și hidromorfologice” .
***(2008) , Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM
Bucureșt i – „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare și evaluare globală a
potențialului corpurilor de apă artificiale și puternic modificate în conformitate cu
prevederile Directivei Cadru” .
***(2008) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – “Studii privind scenarii de
evoluție a cerințelor de apă ale folosințelor în vederea fundamentării acțiunilor și măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor
hidrografice”, București .
***(2014) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Studiu pentru finalizarea
obiectivelor de mediu/management pentru râurile cu curgere nepermanenta. Studii de caz .
***(2014) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Studii pentru fundamentarea
politicilor și strategiilor naționale în domeniul gestionării durabile a resurselor de apă – Studii
pentru implementarea Directivei Cadru Apă 2000/60/EC .
***(2014) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – Atlasul secării Râurilor din
România (versiunea Draft), București .
***(2014- 2015) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Studiu privind
identificarea principalelor zone potențial deficitare din punct de vedere al resursei de apă, la
nivel naționa l, în regim actual și în perspectiva schimbărilor climatice, București.
***(2014- 2015), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, „Actualizarea studiilor
de fundamentare a Planurilor de amenajare a bazinelor hidrgrografice – Evaluarea cerin țelor
de apă (an de referință 2011) la nivelul bazinelor hidrografice pentru orizontul de timp 2020
și 2030”, București .
***(2015) , Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – „Metodologie de
determinare a indicatorilor hidromorfologici pentru cursurile de apă din România”,
București .
***(2015), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – „Studiu privind elaborarea
indicatorilor hidromorfologici pentru lacurile naturale, puternic modificate și lacurile de acumulare”, București .
***(2015), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Tema C3.3 – „Studiu pentru
finalizarea obiectivelor de mediu/management pentru râurile cu curgere nepermanentă. Studii de caz”, București .

73 ***(2011- 2014) , Administrația Națională de Meteorologie, Proiect ADER – Sistem de indicatori
geo-referențiali la diferite scări spațiale și temporale pentru evaluarea vulnerabilității și
măsurile de adaptare ale agro -ecosistemelor față de schimbările globale.
***(2017), Administrația Națională ”Apele R omâne” . Sinteza calității apelor din România.
http://www.insse.ro.
http://www.baraje.ro/rrmb/rrmb_d1.htm (adresa web a Registrului Român al Marilor Baraje.
http://www.rowater.ro/SCAR/Planul%20de%20management.aspx