Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator în întreprinderi constructoare de mașini 18 [304477]

CUPRINS

INTRODUCERE 14

CAPITOLUL 1 18

Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator în întreprinderi constructoare de mașini 18

1.1. Noțiuni generale 18

1.2. Caracterizarea solurilor din incinta Societății FECNE S.A. 18

1.2.1. Puncte de prelevare probe de sol 19

1.2.2. Caracterizarea stării de calitate a solului 20

1.2.3. Caracterizarea gradului de poluare a solurilor 23

1.2.3.1. Poluarea fizică a solurilor. 24

1.2.3.2. Gradul de încărcare al solurilor cu metale grele.. 24

1.2.3.3. Factorii edafici care influențează accesibilitatea metalelor grele 26

1.2.4 Principalele metale grele ce afectează substanțial solul 27

1.2.4.1. Cuprul.. 27

1.2.4.2. Zincul. 28

1.2.4.3. Plumbul.. 29

1.2.4.4. Cobaltul.. 30

1.2.4.5. Nichelul. 30

1.2.4.6. Manganul.. 30

1.2.4.7. Cromul.. 30

1.2.4.8. Cadmiul.. 31

1.3. Resursele de apă 32

1.3.1. Apa de suprafață 32

1.3.2. Apa freatică 32

1.3.3. Apele uzate 33

1.4. Emisiile atmosferice 38

1.4.1. Emisii atmosferice în zona locurilor de muncă 38

1.4.1.1. Secția de sudare. 39

1.4.1.2. Secția de cazangerie. 40

1.4.1.3. Secția de vopsitorie. 41

1.4.1.4. Atelierul de pregătire a fabricației. 42

1.4.1.5. Atelierul de sablare. | 42

1.5. Emisiile de poluanți în atmosferă 43

1.5.1. Sursele de poluanți. 43

1.5.1.1. Cuptor detensionare.. 43

1.5.1.2. Cabina de sablare. 44

1.5.1.3. Secția de vopsitorie. 45

1.5.1.4. Sectoarele de sudure. 46

1.6. Natura poluanților și caracteristicile toxicologice 46

1.6.1. Oxizii de azot 47

1.6.2. Monoxidul de carbon 47

1.6.3. Pulberile în suspensie 49

1.6.4. Acțiunea nocivă a pulberilor industriale asupra organismului uman 50

1.6.5. Corindonul (alumină) 52

1.6.6. Potențialul seismic 52

1.6.7. Topografia 52

1.6.8. Clima 53

1.6.9. Topoclima 55

1.7. Concluzii 56

CAPITOLUL 2 58

Obiectivele tezei de doctorat și metodica cercetării 58

2.1. Generalități 58

2.2. Obiectivele tezei de doctorat 59

2.3. Metodica cercetării 59

CAPITOLUL 3 61

[anonimizat] a locației pentru Societatea FECNE S.A. 61

3.1. Noțiuni generale 61

3.2. [anonimizat] a zonei pentru Societatea FECNE S.A. 65

3.2.1. Identificarea amplasamentului și localizarea 66

3.2.2. Surse de poluare zonală 67

3.3. [anonimizat] a zonei 68

3.3.1. Geomorfologie, morfologie 68

3.3.2. Geologie 68

3.3.3. Litologie 70

3.4. Concluzii 70

CAPITOLUL 4 71

[anonimizat] a impactului asupra mediului 71

4.1. Generalități 71

4.2. Metodica de cercetare și programul experimental 71

4.3. Echipamentul folosit pentru determinări în programul experimental 72

4.4. Determinarea impactului asupra mediului natural a Societății FECNE S.A. 74

4.4.1. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cabina de sablare 74

4.4.2. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cuptorul de tratamente termice (detensionare) 76

4.4.3. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de centrala termică 78

4.5. Contribuții privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului a Societății FECNE S.A. 79

4.5.1. Cantitatea de gaze obținute prin măsurarea directă 79

4.5.2. Calculul concentrației de CO2 80

4.5.3. Calculul concentrației de NOx 80

4.5.4 Determinarea concentrației de CO nediluat 80

4.5.5. Determinarea masei componentelor gazelor 80

4.5.5.1. Determinarea masei de CO. 80

4.5.5.2. Determinarea masei de NOx.. 81

4.5.5.3. Determinarea masei de CO. 81

4.5.6. Calculul coeficientului de poluare. 81

4.5.7. Calculul indicatorilor de calitate a mediului 81

4.5.7. Calculul de dispersie a nivelului imisiilor 82

4.5.8. Determinarea poluării cumulative în sinergism 84

4.5.8.1. Cabina de sablare – Mașina de încărcat. 84

4.5.8.2. Cabina de sablare – Hidroclon.. 85

4.5.8.3. Cuptorul de tratamente termice (situația de cumul pentru 3 coșuri). 86

4.5.8.4. Centrala termică. 86

4.5.8.5. Poluarea cumulativă în sinergism.. 87

4.6. Contribuții privind poluarea fonică la Societatea FECNE S.A. 88

4.7. Contribuții privind poluarea solului și a apei în jurul Societății FECNE S.A. 90

4.7.1. Impactul asupra solului a substanțelor poluante rezultate din procesele tehnologice de la Societatea FECNE S.A. 90

4.7.2. Impactul asupra surselor de apă a substanțelor poluante rezultate din procesele tehnologice de la Societatea FECNE S.A. 92

4.7.2.1. Impactul asupra apei subterane. 92

4.7.2.2. Apa uzată evacuată în canalul colector FECNE.. 92

4.7.3. Poluarea cumulativă în sinergism 93

4.8.Concluzii 94

CAPITOLUL 5 96

Contribuții privind impactul asupra mediului de lucru a fiecărui proces tehnologic utilizat de Societatea FECNE S.A. 96

5.1. Generalități 96

5.2. Metodica cercetării și programul experimental pentru determinarea impactului procesului tehnologic asupra mediului de lucru 97

5.2.1. Contribuții originale privind impactul asupra mediului a procesului tehnologic desfășurat în hala de elaborare oțeluri 98

5.2.2. Contribuții originale privind impactului asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în hala de turnare 101

5.2.3. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în halele de forjă. 104

5.2.4. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în hala de mecano-sudare 108

5.2.4.1. Contribuții privind mecanismul formării emisiilor poluante în cazul procedeelor de sudare utilizate 108

5.2.4.2. Contribuții privind emisiile și subprodusele poluante rezultate în urma procesului de sudare. 111

5.2.5. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în secțiile de tratamente termice 114

5.2.6. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în secțiile de prelucrări mecanice 120

5.2.7. Contribuții originale privind poluarea cumulativă în sinergism în mediul de lucru în cadrul unor secții de la Societatea FECNE S.A. 122

5.3. Evaluarea riscului în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini (studiu de caz Societatea FECNE S.A.) 125

5.3.1. Generalități 125

5.3.2. Prezentarea sintetică a procesului tehnologic de sudare 126

5.3.3. Sănatatea și securitatea muncii 127

5.3.3.1 Reguli privind securitatea muncii la forjarea liberă și în matriță. 128

5.3.3.2 Reguli privind securitatea muncii la turnarea aliajelor. 128

5.4. Concluzii 132

CAPITOLUL 6 134

Contribuții privind evaluarea riscului chimic asupra sănătății și securității muncii în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini 134

6.1. Prezentarea generală a metodei 134

6.1.1. Inventarierea produselor. 134

6.1.2. Ierarhizarea riscurilor potențiale (IRP) 135

6.1.3. Evaluarea riscurilor 136

6.2. Contribuții privind evaluarea simplificată a riscurilor pentru sănătate (ESRS) 137

6.2.1. Evaluare riscului prin inhalare 141

6.2.2. Evaluarea riscului prin contact cutanat 144

6.2.3. Evaluarea simplificată a riscului de incendiu – explozie (ESRIE) 145

6.3. Evaluarea simplificată a impacturilor de mediu (ESIE) 148

6.4. Concluzii 154

CAPITOLUL 7 155

Contribuții teoretice și experimentale privind optimizarea procesului de producție în vederea transformării unei organizații industriale într-o organizație ecotehnologică 155

7.1. Ipoteze de lucru 155

7.2. Obiectivele modelării procesului de producție 156

7.3. Contribuții originale privind determinarea funcției dezvoltării durabile a unei organizații industriale 157

7.3.1. Contribuții privind indicatorii componentei economice 158

7.3.2. Contribuții privind indicatorii componentei sociale 162

7.3.3. Contribuții privind indicatorii componentei de mediu (ecotehnologici) 168

7.3.4. Restricții impuse variabilelor 176

7.3.5. Contribuții teoretice și experimentale privind optimizarea procesului de producție 177

7.3.5.1. Contribuții privind optimizarea procesului tehnologic din punct de vedere al organizării optime a producției. 177

7.3.5.2. Contribuții privind optimizarea procesului de producție din punct vedere al alocării optime de resurse financiare. 178

7.3.5.3. Contribuții privind optimizarea procesului de producție din punct de vedere al binelui organizațional. 180

7.3.6. Contribuții privind optimizarea din punct de vedere al dezvoltării durabile a unei organizații industriale din construcția de mașini 181

7.3.6.1. Modelul I 181

7.3.6.2. Modelul II 182

7.4. Rezultatele experimentale obținute în cazul optimizării procesului de producție la Societatea FECNE S.A. 182

7.4.1. Contribuții originale privind optimizarea procesului de producție 182

7.4.2. Concluzii privind rezultatele experimentale obținute pe anii 2012, 2013 și 2014 188

7.5. Concluzii 189

CAPITOLUL 8 190

Concluzii finale. Contribuții originale. Tendințe și perspective în domeniu. 190

8.1. Concluzii finale 190

8.2. Contribuții originale 196

8.2.1. Contribuții originale în domeniul cercetărilor teoretice 196

8.2.2. Contribuții originale în domeniul cercetărilor experimentale 197

8.3. Tendințe și perspective în domeniu 198

BIBLIOGRAFIE 199

Notații utilizate

FECNE S.A. – Fabrica de Echipamente și Componente pentru Energia Nucleară

PA ti – Protosol antropic tipic

PA mo- Protosol antropic molic

LMA – limita maximă admisibilă

CMA – concentrația maximă admisibilă

ppm – părți per milion

VLE – valoarea limită de expunere

v – viteza vântului

PST – pulberi în suspensie tranzitorie

λ – excesul de aer

Aco – factorul de corecție

Cp – coeficientul de poluare

Cpt – coeficientul de poluare total

CGef – concentrația de gaze efective

Cpst – concentrația de pulberi în suspensie

Can – concentrația de gaze nedetectabile

ICMi – indicatorul de calitate a mediului, în raport cu poluantul “i”

ICMt – indicatorul total de calitate a mediului

H – înălțimea coșului

dB – decibeli

Cpe – coeficientul de poluare la elaborare

Qpa – cantitatea de substanță poluantă emisă în aer

Qpe – cantitatea de substanță poluantă emisă în apă

Qps – cantitatea de substanță poluantă emisă pe sol

Qtp – cantitatea totală de substanță poluantă

Cpt – coeficientul de poluare la turnare

Qt – cantitatea de material turnat în piesă

Qtf – cantitatea totală de emisii poluante la forjare

Cpf – coeficientul de poluare la forjare

Qpfa – cantitatea de substanță poluantă a aerului la forjare

Qpfl – cantitatea de substanță poluantă a apei la forjare

Qpfs – cantitatea totală de substanță poluantă a solului la forjare

Cps – coeficientul de poluare la sudare

Mtef – masa totală a materialelor folosite la realizarea cordonului de sudură

Mue – masa utilă a materialului de adaos ce intră efectiv în cordonul de sudură

Mpaer – masa substanțelor poluante ale aerului

Mps – masa substanțelor poluante ale solului

Cptt – coeficientrul de poluare la tratamentul termic

Astt – adâncimea stratului tratat termochimic

Qttt – cantitatea totală de substanțe poluante la tratamentul termic

Cpa – coeficientul de poluare la prelucrarea prin așchiere

Qtpi – cantitatea totală de substanțe poluante rezultate la operația “i”

IRP – ierarhizarea riscurilor potențiale

GOE – grupuri omogene de expunere

ESRS – evaluarea stării de risc pentru sănătate

AC – agenți chimici

Sinh – scorul de risc prin inhalare

Scut– scorul de risc cutanat

Ip – inhalabilitate potențială

ESIE – evaluarea simplificată a impacturilor de mediu

FDDICM – funcția dezvoltăriidurabile a unei întreprinderi constructoare de mașini

fm – valoarea medie a unei funcții

p – ponderea unui indicator

f(t) – funcția dezvoltării

fx(t) – funcția dezvoltării economice

x1 – indicator ce exprimă lichiditatea globală

x2 – indicator al lichidității imediate

x3 – indicator ce exprimă gradul de îndatorare

x4 – indicator ce exprimă gradul de acoperire dobânzi

x5 – stocul mediu

x6 – soldul mediu

x7 – rata de rulaj a datoriilor

x8 – viteza de rotație a activelor imobilizate

x9 – rentabilitatea capitalului angajat

x10 – viteza de rotație a capitalului

x11 – marja brută de vânzări

x12 – rata rentabilității financiare

x13 – rentabilitatea economică

x14 – rentabilitatea capitalului angajat

x15 – profitabilitatea economică

x16 – profitabilitatea financiară

x17 – eficiența cheltuielilor de producție

x18 – eficiența cheltuielilor pentru cercetare

x19 – profitul reinvestit

x20 – valoarea adăugată

x21 – securitatea financiară

x22 – rata autonomiei financiare

x23 – rata de recuperare a creanțelor

x24 – ponderea salariilor în costuri

x25 – rata de eficiență a cheltuielilor materiale

x26 – rata inflației

x27 – eficiența anuală a cheltuielilor

x28 – gradul de valorificare a materiilor prime

x29 – eficiența utilizării capacităților de producție

x30 – cheltuieli în activele fixe

x31 – costurile de producție

x32 – rata autonomiei financiare

I – volumul de investiții

x33 – venitul net actualizat

x34 – prețul mediu de vânzare unitar

x35 – productivitatea muncii

x36 – indicator ce exprimă rezultatul pe acțiune

fy(t) – componenta socială

y1–numărul mediu scriptic de personal

y2– cheltuieli cu asigurările și protecția socială

y3– chgeltuieli pentru echipamente și materiale

y4– salariul mediu brut pe economie

y5 – remunerarea factorului muncă

y6 – ponderea fondurilor de premiere

y7 – ponderea concediilor de odihnă

y8 – ponderea yilelor de concediu de odihnă

y9 – zile plătite nelucrate

y10– ponderea zilelor libere

y11 – ponderea zilelor de concediu de maternitate

y12– ponderea zilelor de concediu medical

y13– ponderea zilelor de boală

y14– ponderea numărului de boli profesionale

y15– ponderea numărului de accidente de muncă

y16 – numărul zilelor de incapacitate de muncă

y17– absenteismul

y18 – concediul medical

y19 – ponderea șomajului tehnic

y20– ponderea sporurilor

y21– ponderea persoanelor ce beneficiază de sporuri

y22– ponderea femeilor

y23 – vârsta medie a angajaților

y24 – personal direct productiv

y25 – ieșiri forță de muncă

y26 – intrări forță de muncă

y27 – mișcarea totală de forță de muncă

y28– fluctuația forței de muncă

y29– gradul de stabilitate

y30– ponderea promovărilor

y31 – numărul persoanelor cu dizabilități

y32– ponderea cheltuielilor de cercetare

y33– numărul orelor de dezvoltare și formare

y34 – criteriile de performanță

y35 – prestigiul profesional

y36– resursa umană de cercetare

y37 – perfecționarea resursei umane

y38 – infrastructura de cercetare

y39 – indicator al binelui organizațional

S – estimator global al binelui

Fz(t) – funcția componentei de mediu

z1 – resursa eoliană

z2– resursa solară

z3– resursa hidro

z4– resursa de biomasă

z5 – resursa geotermală

z6 – cantitatea de gaz natural

z7 – cantitatea de petrol

z8– cantitatea de cărbune

z9 – cantitatea de minereu de fier

z10 – cantitatea de bauxită

z11 – cantitatea de cupru

z12 – cantitatea de cupru

z13 – cantitatea de staniu

z14 – cantitatea de zinc

z15 – cantitatea de magneziu

z16 – funcție ce modelează energia nucleară

z17 – funcție ce exprimă biodiversitatea

z18 – ponderea aspectelor de mediu

z19 – indicele de frecvență a noxelor

z20 – cantitatea de poluanți emiși în atmosferă

z21 – nivelul de zgomot

z22 – cantitatea de ape uzate

z23 – nivelul de consum energetic la 1000 lei CA

z24 – nivelul de consum energetic la 1000 lei activitate

z25 – consum de aer comprimat

z26 – consum de apă potabilă

z27 – consum de abur tehnologic

z28 – utilizarea substanțelor periculoase

z29 – pericolul de incendiu

z30 – pericolul de scurgeri și deversări accidentale

z31 – cantitatea de deșeuri generată

z32 – nivelul de reciclare

z33 – cantitatea de șpan de oțel

z34 – cantitatea de deșeuri de oțel

z35 – cantitatea de deșeu de neferos

z36 – cantitatea de deșeuri de condensatori PCB

z37 – cantitatea de deșeuri menajere

z38 – cantitatea de deșeuri ambalaje

z39 – cantitatea de deșeuri din utilaje

z40 – cantitatea de uleiuri uzate

z41 – cantitatea de emulsii uzate

z42 – cantitatea de șlam

z43 – cantitatea de vopsea

z44 – cantitatea de investiții

z45 – numărul de reclamații de mediu

z46 – indicatorul inovării

Mi – indicatorii variabili ai inovării

CA – cifra de afaceri

Nm – numărul mediu de salariați

T – timpul în care se realizează cifra de afaceri

Z – numărul de zile lucrate

h – numărul de ore lucrate

Wh – productivitatea pe oră

OI – organizație industrială

N – nivelul din scara Likert

Index figuri

Fig. 0.1. – Structura tezei de doctorat

Fig. 1.1. – Conținutulnormal în metale grele pentru zonele industriale și limitele maxime admisibile

(LMA)

Fig. 1.2. – Valorile concentrațiilor de gaze poluante emise de cuptorul de tratamente termice

Fig. 1.3. – Nivelul de emisii a pulberilor fine în mediul natural la o cabină de sablare: a. concentrația; b. debitul masic.

Fig. 3.1. – Poluarea principalilor poluanți acidifianți la nivel european

Fig. 4.1. – Schema de principiu a standului experimental folosit pentru măsurători: 1- senzori; 2 – pompă de prelevare; 3 – etuvă; 4 – pompă aspirație; 5 – mâner-acționare; 6 – elemente filtrante; 7 – element de protecție; 8 – rezervor condens; 9 – microcontroler; 10 – afișaj de informare

Fig. 4.2. – Vederea generală a analizorului pentru gaze MEGALYZER 9600, folosit la determinări

Fig. 4.4. – Pragul de alertă pentru câteva din substanțele poluante

Fig. 5.1. – Schema de principiu a procesului de elaborare a oțelului în cuptoarele de la societatea FECNE S.A. -* – etapele puternic poluante

Fig. 5.2. – Schema de principiu a procesului tehnologic de turnare utilizat în secția de turnare a Societății FECNE SA *- etapele în care apare poluarea.

Fig.5.3. – Schema de principiu a procesului tehnologic de forjare la cald (bilanțul intrări-ieșiri) * – etape în care apare poluarea

Fig. 5.4. – Schema de principiu a procesului tehnologic de realizare a unei construcții sudate * – etape în care apare poluarea

Fig. 5.5.– Ciclul termic general al oricărui tratament termic

Fig. 5.6. – Schema de principiu a unui tratament termic: *momentele și etapele de impact asupra mediului

Fig. 5.7. – Principalele afecțiuni ale unui operator sudor

Fig. 6.1. – Schema evaluării simplificate a riscurilor pentru sănătate

Fig. 6.2. – Determinarea clasei de volatilitate a produselor lichide

Fig. 6.3. – Determinarea clasei de procedeu și de scor asociat

Fig. 6.4. – Determinarea claselor de protecție colectivă și a scorurilor asociate

Fig.6.5. – Parametrii majori ai evaluării unui risc cutanat

Fig. 6.6. – Schema evaluării simplificată a riscului de incendiu-explozie

Fig. 6.7. – Schema de ierarhizare a riscurilor potențiale

Fig. 7.1. – Rezolvarea grafică a problemei de optimizare a utilizării resurselor neregenerabile

Fig. 7.2. – Scala Likert de ierarhizare a organizației industriale în funcție de dezvoltarea durabilă

Fig. 7.3. – Scala Likert pentru ierarhizarea organizației industriale FECNE S.A.

Fig. 7.4. – Graficul funcției fx(t)

Fig. 7.5. – Graficul funcției fy(t)

Fig. 7.6. – Graficul funcției fz(t)

Fig. 7.7. – Graficul funcției fm(t)

Index tabele

Tabelul nr. 1.1. – Conținutul în metale grele pentru zonele industriale

Tabelul nr. 1.2. – Limitele maxime admise pentru elementele grele și în cazul plantelor

Tabelul nr. 1.3. –Caracteristicile chimice ale solurilor analizate

Tabelul nr. 1.4. –Gradul de încărcare cu metale grele al solurilor investigate

Tabelul nr. 1.5. –Indicatori de calitate – ape uzate evacuate de FECNE S.A., anul 1998

Tabelul nr. 1.6. –Caracteristicile fizico-chimice ale apei subterane din zona FECNE S.A.

Tabelul nr. 1.7. –Valorile câtorva substanțe poluante din mediul de lucru ventilat de la secția de sudare

Tabelul nr. 1.8. –Valorile concentrațiilor pentru câteva substanțe poluante ale mediului de lucru, într-o secție de sudare

Tabelul nr. 1.9. –Valorile principalelor substanțe poluante determinate în mediul de lucru la secția de cazangerie

Tabelul nr. 1.10. –Valorile concentrațiilor pentru substanțele poluante din mediul de lucru la secția de vopsitorie

Tabelul nr. 1.11. –Valorile concentrațiilor substanțelor poluante din mediul de lucru al atelierului de pregătire a fabricației

Tabelul nr. 1.12. –Valorile concentrațiilor și pulberilor din mediul de lucru în cadrul atelierului de sablare

Tabelul nr. 1.13. –Nivelul de emisii la cuptorul de tratamente termice la determinare

Tabelul nr. 1.14. –Nivelul de emisii a pulberilor fine la o cabină de sablare

Tabelul nr. 1.15. –Nivelul emisiilor în mediul natural al unei secții de vopsitorie

Tabelul nr. 1.16. –Nivelul de emisii substanțe poluante în mediul natural de sectoarele de sudare

Tabelul nr.1.17. –Frecvența vântului pe direcții [%], în cazul FECNE S.A.

Tabelul nr. 1.18. –Frecvența vântului pe clase de viteze [%], în cazul FECNE S.A.

Tabelul nr. 1.19. –Viteza anuală a vântului pe diferite direcții, în cazul FECNE S.A.

Tabelul nr. 4.1.–Nivel emisii de pulberi la mașina de încărcat

Tabelul nr. 4.2. –Nivel emisii de pulberi la hidroclon

Tabelul nr. 4.3. –Nivelul emisiilor de pulberi când funcționează ambele hidrocloane

Tabelul nr. 4.4. –Caracteristicile sistemului de evacuare emisii poluante

Tabelul nr. 4.5. –Nivelul emisiilor de poluanți la cuptorul de tratamente termice

Tabelul nr. 4.6 –Nivelul emisiilor de poluanți la Centrala Termică

Tabelul nr. 4.7. –Valorile factorului de corecție ACO, în condițiile standard (1000Pa, 0oC)

Tabelul nr. 4.8. –Valorile debitelor masice medii la principalele surse de poluare

Tabelul nr. 4.9. –Concentrațiile maxime admisibile (CMA) conform STAS 12574/87

Tabelul nr. 4.10. –Praguri de alertă, conform Ordin 756/97

Tabelul nr. 4.11. – Cabina de sablare – Mașina de încărcat

Tabelul nr. 4.12 –Nivelul maxim al imisiilor pentru Cabina de sablare – Hidroclon

Tabelul nr. 4.13 –Nivelul maxim al concentrațiilor imisiilor pentru Cuptorul de tratamente termice (situația de cumul)

Tabelul nr.4.14 –Nivelul maxim al imisiilor pentru. Centrala termică

Tabelul nr. 4.15. –Poluarea cumulativă în sinergism (Pc) la limita funcțională a FECNE S.A.

Tabelul nr. 4.16 –Poluarea cumulativă în sinergism (Pc) la perimetrul exterior FECNE S.A.

Tabelul nr. 4.17 –Nivelul de zgomot exterior măsurat la 3 m față de peretele clădirii

Tabelul nr. 5.1.– Emisii și substanțe poluante rezultate la elaborarea unei tone de oțel în cuptorul electric.

Tabelul nr. 5.2. –Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei piese turnate în forme temporare din amestec de formare obișnuit, exprimate în kg/t piesă turnată.

Tabelul nr. 5.3. –Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei piese turnate în forme din amestec de formare obișnuit în solul turnătoriei, exprimate în kg/t piesă turnată

Tabelul nr. 5.4.– Emisii și subproduse poluante rezultate în urma realizării unei piese forjate la cald, în kg/1 t produs forjat

Tabelul nr. 5.5.– Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind sudarea manuală cu arc electric, în kg/1 t cordon de sudare

Tabelul nr. 5.6. – Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind sudarea sub strat de flux, exprimată în kg/1 t cordon de sudare

Tabelul nr. 5.7. – Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind sudarea în mediu de gaze protectoare, exprimată în kg/1 t cordon de sudare

Tabelul nr. 5.8. –Principalele substanțe poluante emise în timpul unui tratament termic de recoacere, în kg/1 t material tratat prin recoacere

Tabelul nr. 5.9. – Principalele substanțe poluante emise în timpul unui tratament termic de îmbunătățire, exprimate în kg/1 t material tratat prin îmbunătățire

Tabelul nr. 5.10. – Principalele emisii de substanțe poluante emise în timpul unui tratament termochimic, exprimate în kg/1 mm adâncime strat tratat termochimic

Tabelul nr. 5.11. – Principalele emisii de subproduse poluante ce rezultă în urma poluării prin așchiere

Tabelul nr. 5.12 –Valorile medii ale concentrațiilor de poluanți la locurile de muncă din cadrul Societății FECNE S.A. – 2013

Tabelul nr. 5.13 –Nivelul de zgomot la locurile de muncă din cadrul Societății FECNE – 2013 LMA – conf. HG 493/2006 modificată: 87 dB(A) „n.a.e.c.s.”

Tabelul nr. 5.14 –Valorile medii ale concentrațiilor de poluanți atmosferici la locurile de muncă din cadrul Societății FECNE- 2014 –

Tabelul nr. 5.15. –Nivelul de zgomot la locurile de muncă din cadrul SocietățiiFECNE- 2014 LMA – conf. HG 473/2006: 87 dB(A) „n.a.e.c.s.”

Tabelul nr. 5.16 –Buletin dozimetric- 2015

Tabelul nr. 6.1. –Criteriile folosite pentru calculul scorului de risc potențial al unui produs chimic

Tabelul nr. 6.2.– Clasele de pericol în funcție de etichetare, de VLE și de natura AC emiși în diverse activități desfășurate în cadrul întreprinderii constructoare de mașini

Tabelul nr. 6.3.– Lista neexhaustivă a AC eliberați și propuneri de clasificare a pericolelor

Tabelul nr. 6.4. –Calculul claselor de cantitate

Tabelul nr. 6.5. –Determinarea claselor de frecvența de utilizare

Tabelul nr. 6.6. –Determinarea claselor de expunere potențială

Tabelul nr. 6.7. –Determinarea riscului potențial (scor IRP)

Tabelul nr. 6.8. –Caracterizarea priorităților în funcție de scorul de risc potențial al produsului

Tabelul nr. 6.9. –Scor atribuit claselor de pericol

Tabelul nr. 6.10.– Determinarea clasei de pericol pentru AC pulverulenți

Tabel 6.11. –Scor atribuit claselor de volatilitate

Tabelul nr. 6.12. –Grila de caracterizare a riscului prin inhalare și cutanat

Tabelul nr. 6.13.– Determinarea scorului de suprafață expusă

Tabelul nr. 6.14. –Determinarea scorului de frecvență de expunere

Tabelul nr. 6.15. –Determinarea claselor de inflamabilitate

Tabelul nr. 6.16. –Definirea pragurilor de cantitate în funcție de clasele de inflamabilitate

Tabelul nr. 6.17– Determinarea claselor de surse de aprindere

Tabelul nr. 6.18. –Determinarea claselor de inflamabilitate potențială

Tabelul nr. 6.19.– Determinarea scorului de risc potențial de inițiere a unui incendiu

Tabelul nr. 6.20. –Caracterizarea riscului potențial de incendiu

Tabelul nr. 6.21. –Definirea claselor de pericol în evaluarea riscului pentru mediul înconjurător

Tabelul nr. 6.22. –Definirea pragurilor de cantitate în funcție de clasa de pericol și de categoria de AC

Tabelul nr. 6.23. –Determinarea impacturilor potențiale de mediu (IEp)

Tabelul nr. 6.24.– Valori de coeficienți de transfer în funcție de starea fizică și de mediu

Tabelul nr. 6.25. –Caracterizarea impacturilor de mediu

Tabelul nr. 6.26. –Ierarhizarea riscurilor potențiale

Tabelul nr. 6.27. – Factorii de risc identificați și nivelurile de risc

Tabelul nr. 6.28. – Fișa de măsuri propuse

Tabelul nr. 7.1. –Matricea centralizatoare a rezultatelor interviurilor pe nivele și criterii

Tabelul nr. 7.2. –Calificativele binelui organizațional

Tabelul nr. 7.3. –Exprimarea matriceală a factorilor y1..y19

Tabelul nr. 7.4. –Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2012

Tabelul nr. 7.5. –Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2013

Tabelul nr. 7.6. –Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2014

INTRODUCERE

Pămȃntul este otrăvit, pămȃntul este ȋn pericol mai ales datorită activităților oamenilor, activități ce conduc la modificarea temperaturii globale. Temperatura globală este cel mai bun indicator de sănătate al Terrei, iar vina principală pentru creșterea temperaturii globale o are creșterea conținutului de CO2, a cărui concentrație a crescut ȋn atmosferă de la 240 ppm, ȋn perioada industrială, la peste 390 ppm, ȋn etapa actuală, iar ȋn ultimii 30 de ani, concentrața de CO2 a crescut cu o rată fără precedent de 1,6 ppm/an.

Concentrația de CO2 și a altor gaze cu efect de seră va determina creșterea temperaturii cu 1,5…5,8oC pȃnă ȋn anul 2050, ceea ce reprezintă o rată de creștere pe care ecosistemele nu o pot suporta și poate apare colapsul climateric. De această creștere sunt răspunzătoare ȋn proporție de 42% industria energetică, de 24% industria transporturilor, de 20% procedeele industriale și de 14% prestările de servicii și utilizările casnice.

Politica de mediu este elementul motor al implementării unui sistem de management al mediului prin care să se mențină sau să se amelioreze performanța de mediu ȋntr-un areal geografic.

Ȋn arealul geografic respectiv trebuie avută ȋn vedere acțiunea sinergică a tuturor surselor de poluare din zonă pentru care trebuie stabilite obiective generale și obiective specifice.

Foarte important ȋn stabilirea politicii de mediu sunt procesele industriale desfășurate ȋn diferite locații ale unor firme plasate ȋn zonă, dar și celelalte surse de poluare exterioare (transporturile, factorii climatici cu variabilitatea lor etc.) care trebuie luate ȋn considerare ȋn corelație.

Obiectivul principal al acestei lucrări ȋl constituie stabilirea impactului asupra mediului a unei ȋntreprinderi constructoare de mașini ȋn acest caz fiind vorba de Fabrica de Echipamente și Componente pentru Energia Nucleară (FECNE S.A.). Se va stabili impactul asupra mediului de lucru (este considerat mediul de lucru cel ȋn care operatorii ȋși desfășoară activitatea de producție) și impactul asupra mediului ȋnconjurător (este considerat mediul ȋnconjurător spațiul din jurul ȋntreprinderii pe o rază de 500 m).

Principalele obiective specifice impuse de obiectivul general au fost urmăoarele:

stabilirea unei metode de determinare și evaluare a impactului asupra mediului de lucru, corespunzător fiecărei secții de producție (turnătorie, sudare, prelucrarea prin așhiere, tratamente termice, acoperiri de protecție);

realizarea unui stand experimental universal, care să permită determinarea concentrației de gaze rezultate ȋn urma procesului tehnologic ȋn mediul de lucru;

stabilirea unor metodici de determinare și evaluare a impactului asupra mediului natural produs de Societatea FECNE S.A.;

realizarea unui stand experimental care să permită determinarea concentrației de gaze și alte substanțe poluante pe o rază de 500 m ȋn jurul Societății FECNE S.A.;

realizarea unui model matematic privind dezvoltarea durabilă a Societății FECNE S.A. și optimizarea procesului de producție;

Pentru realizarea acestor obiective cercetările au ȋnceput făcȃnd o analiză a stadiului actual privind caracterizarea fizico-geografică a zonei ȋn care se găsește plasată Societatea FECNE S.A., pentru ca apoi să se insiste pe metodica cercetării, pe programul experimental, pe caracterizarea proceselor tehnologice și ȋn final pe determinarea impactului asupra mediului de lucru și asupra mediului natural al Societății FECNE S.A., precum și optimizarea procesului de producție făcȃnd modelarea matematică a unei funcții de producție.

Teza de doctorat este structurată pe 8 capitole, dezvoltate pe 209 pagini și cuprinde 29 figuri, 86 tabele și 212 relații matematice.

Structura tezei de doctorat se prezintă ȋn figura 01.

Pentru documentare și pentru realizarea părții scrise și experimentale s-a folosit o bibliografie selectivă formată din 240 referințe bibliografice.

Ȋn capitolul 1, intitulat „Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului ȋnconjurător al Societății FECNE S.A.” se face o caracterizare a solurilor din incinta Societății FECNE S.A., a resurselor de apă și a atmosferei. Se trec ȋn revistă emisiile de poluanți ȋn atmosferă și pe sol, natura poluanților și caracteristicile toxicologice, potențialul seismic al zonei, clima și topoclima.

Ȋn capitolul 2, intitulat „Obiectivele tezei de doctorat” se prezintă obiectivul principal al cercetărilor cuprinse ȋn lucrarea de doctorat, etapele cercetării și metodica cercetării, principalele rezultate previzibile și modalitatea de evaluare a rezultatelor obținute.

Ȋn capitolul 3, intitulat „Studiul privind caracterizarea fizico-geografică a locației pentru Societatea FECNE S.A.” se prezintă principalele detalii de amplasament, se face caracterizarea fizico-geografică a zonei ȋn elemente de geomorfologie și morfologie, se prezintă principalele elemente de geologie și litologie.

Ȋn capitolul 4, intitulat „Contribuții privind metodica cercetării, programul experimental și metodica de evaluare” se prezintă ȋntr-o analiză detaliată metodica de cercetare, programul experimental, etapele cercetării, metodica de evaluare, metodele de prelevare și analiză, nivelul de emisii și ȋncadrarea ȋn norme, poluarea cumulativă ȋn sinergism și metodica de calcul a coeficientului de poluare.

Ȋn capitolul 5, intitulat „Contribuții privind impactul asupra mediului de lucru a fiecărui process tehnologic folosit de Societatea FECNE S.A.” se face o scurtă descriere a procedeelor tehnologice folosite ȋn procesul de producție de realizare a unei structuri componente pentru un echipament nuclear și se insistă pe impactul asupra mediului de lucru produs de fiecare procedeu și asupra mediului natural produs de întreg procesul de producție după ce se analizează structura poluării mediului de lucru și a mediului natural.

Figura 0.1: Structura tezeide doctorat

Ȋn capitolul 6 intitulat „Contrtibuții privind evaluarea riscului chimic. Metodologia simplificată de evaluare a riscului chimic privind sănătatea și securitatea muncii în secțiile Societății FECNE S.A. ” se prezintă succint procesele tehnologice din secțiile societății cu principalele riscuri privind securitatea muncii, ierarhizarea riscurilor, evaluarea riscurilor și o metodă simplificată de evaluare a riscurilor în secția de sudare.

Ȋn capitolul 7, intitulat „Contribuții privind realizarea unui model matematic de transformare a Societății FECNE S.A. ȋntr-o organizație ecotehnologică și optimizarea procesului de producție” se prezintă modelul matematic pentru o funcție de dezvoltare durabilă a unei organizații industriale pentru construcții de mașini și cele 3 componente esențiale: componenta economică, componenta socială și componenta de mediu. Se analizează succint fiecare variabilă luată ȋn considerare pentru a face apoi reprezentarea grafică a celor 4 funcții f1, f2, f3, și f4, ce prezintă optimizarea procesului de producție din punct de vedere al dezvoltării durabile.

Ȋn capitolul 8, intitulat „Concluzii finale. Contribuții originale. Tendințe și perspective” se prezintă concluziile generale desprinse pe parcursul a peste 7 ani de cercetări și contribuțiile aduse de această teză de doctorat atȃt ȋn domeniul cercetărilor teoretice cȃt și ȋn domeniul cercetărilor experimentale. Se prezintă de asemenea cȃteva tendințe și perspective ȋn domeniul stabilirii impactului asupra mediului a unei ȋntreprinderi industriale și modalitatea de optimizare a procesului de producție din punctul de vedere al unui coeficient de poluare minim.

Teza de doctorat se ȋncheie cu o bibliografie selectivă format din 240 referințe bibliografice ce cuprind cele mai recente cercetări ȋn domeniul analizat cuprinzȃnd: cărți de specialitate, reviste de specialitate, articole și lucrări științifice, contracte de cercetare cu specific, lucrări publicate ȋn diferite proceedings-uri sau susținute la diferite conferințe și congrese științifice, cite-uri de specialitate și norme de reglementare.

Ȋn ȋncheiere doresc să aduc mulțumirile mele sincere tuturor membrilor Departamentului Tehnologia Materialelor și Sudare din facultatea IMST pentru sprijinul acordat ȋn realizarea acestei lucrări.

Mulțumesc ȋn mod deosebit Domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe AMZA, primul ȋndrumător de doctorat, care a avut ȋncredere ȋn mine și mi-a călăuzit cercetările ȋn acest domeniu, pentru care cuvintele de mulțmire sunt de prisos.

Mulțumesc d-lui prof. em. univ. dr. ing. Gheorghe CALEA, pentru că m-a acceptat să finalizez cercetările ȋncepute și pentru sfaturile prețioase date pe parcursul elaborării lucrării de doctorat.

Nu ȋn ultimul rȃnd mulțumesc familiei mele, care a fost ȋn permanență alături de mine, mai ales ȋn momentele grele, cȃnd eram pe punctul de a abandona cercetările ȋncepute.

CAPITOLUL 1

Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator în întreprinderi constructoare de mașini

1.1. Noțiuni gernerale

Ȋn această lucrare se definește mediul ca fiind spațiul ȋn care funcționează o organizație și care include: aerul, apa, solul, subsolul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile dintre acestea.|19|

Conceptul de mediu s-a format și fundamentat ȋn a doua jumătate a secolului al XX-lea, deși, omul devine conștient și abordează teme legate de mediu ȋn sens biologic și geografic, ca ambianță naturală a viețuitoarelor și ca spațiu de locuit și/sau influențat de om, ȋncă din secolul al XIX-lea.

Legislația de mediu definește dimensiunea juridică a termenului sub următoarele aspecte:

– mediul ca un total al resurselor și proceselor naturale ale biosferei, precum și ca sisteme de resurse naturale;

– mediul ca un total de resurse care trebuie protejate ȋmpotriva poluării sau degradării și care este compus din elementele: aer, apă, sol, subsol, floră, faună, surse de energie naturală și suprafețe locuibile;

– mediul ca un total al resurselor pentru nevoile omului.

Legislația romȃnă, de exemplu, definește mediul ca „ansamblul de condiții și elemente naturale al Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile anorganice și organice, precum și ființele vii, sistemele naturale ȋn interacțiune cuprinzȃnd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale |208|.

Deoarece obiectivul principal al acestei lucrări de doctorat este determinarea impactului asupra mediului de lucru și asupra mediului natural a unei ȋntreprinderi constructoare de mașini, se va face ȋn continuare o caracterizare a mediului ȋnconjurător și a mediului de lucru corespunzător Societății FECNE S.A. |9|, |19|

1.2. Caracterizarea solurilor din incinta Societății FECNE S.A.

Solurile dezvoltate pe teritoriul studiat sunt soluri formate prin intervenția omului, a căror caracteristică nu se supune principiilor generale de formare și evoluție.

Protosolurile antropice, existente în momentul de față, vin să înlocuiască învelișul natural de soluri reprezentat în teritoriu de cernoziomuri argiloiluviale.

Activitatea de construcție a fostei uzine de utilaj greu s-a extins pe o mare suprafață de teren, punându-și amprenta asupra trăsăturilor naturale ale solurilor. Construcția halelor de producție a necesitat excavarea unor volume mari de sol pentru executarea fundațiilor și astfel solurile au fost complet modificate. Interesul mare ce l-a reprezentat uzina s-a materializat asupra modului de formare a protosolurilor antropice. Astfel, aceste soluri s-au format prin copertarea suprafețelor inițiale afectate de activitatea de construcție cu diferite materiale.

Formarea protosolurilor antropice a urmărit realizarea unor spații verzi care să creeze un aspect plăcut și relaxant. Majoritatea spațiilor verzi au fost realizate prin copertarea cu materiale rezultate din activitatea de excavare, cota terenurilor fiind superioară cotei generale cu circa 20…30 cm sau chiar mai mult. Pentru cele mai multe din terenurile libere de sarcini tehnologice nu s-a realizat o selecție a materialelor de copertă, acestea fiind distribuite funcție de condițiile concrete. Calitatea acestor materiale a fost dictată de poziția în teritoriu a fiecărei parcele, pentru zonele aflate în apropierea intrării principale selectându-se cele mai bune materiale, provenite din orizontul A/M al solurilor inițiale.

De cele mai multe ori, pentru copertare s-au folosit materiale rezultate din orizontul de tranziție A/C. |1|, |6|, |9|

1.2.1. Puncte de prelevare probe de sol

Pentru caracterizarea terenului a fost necesară executarea a cinci profile de sol, localizate echidistant pe toate laturile societății comerciale, astfel:

P1 – zona Pavilion administrativ

P2 – zona intrare Hala Producție – direcția E

P3 – zona Hală Producție – latura stângă – direcția S

P4 – zona Hală Producție (stocare oxigen) – latura stângă – direcția S

P5 – zona Hală Producție (ateliere) – spate hală – direcție SV

Pentru cele 5 profile au fost recoltate probe din două orizonturi: 0…5 cm și 30…35 cm. Odată cu recoltarea probelor de sol au fost făcute observații asupra stării de vegetație a plantelor cultivate pe terenurile ce reprezintă spațiile verzi.

De asemenea, s-au făcut observații asupra nivelului și răspândirii poluării fizice a solurilor.

Probele de sol au fost supuse următoarelor analize chimice și fizice:

clase texturale – organoleptic;

pH- suspensie apoasă 1/5;

conținut de materie organică- metoda oxidării și dozării titrimetrice după Walkley-Black- modificarea Gogoașă;

conținut de azot total- metoda Kjehdahl;

raportul C/N

conținut de fosfor mobil- metoda Egner-Riehm-Domingo;

conținut de potasiu mobil- metoda Egner-Riehm-Domingo;

conținutul de metale grele – dezagregare umedă în amestec cu acizi tari;

Solurile luate în studiu aparțin unei singure clase, individualizându-se un tip de sol cu două subtipuri. Această lipsă de variație este explicabilă dacă se ia în considerație că terenul în cauză este amplasat în mijlocul unui conglomerat de hale industriale cu destinații și apartenențe diferite, fiind în parte ocupat și acoperit de drumuri și de zone asfaltate. Zona a suferit o puternică influență antropică.

Solurile la zi identificate și caracterizate, aparțin clasei solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate.

Tipul de sol întâlnit este protosolul antropic cu subtipurile molic (profil 1) și tipic (profilele 2-5).

Aceste soluri sunt în general alcătuite din una sau două straturi de copertă ce constituie un orizont antropic caracterizat ca un orizont mineral, pedogenetic, de suprafață, foarte puternic transformat sau influențat.

Aceste soluri se încadrează la solurile constituite din materiale urbice ce reprezintă materiale pământoase conținând resturi de construcții și resturi ale unor activități umane (cioburi, cărămizi, moloz, etc.) în proporție de peste 25% din volum precum și umpluturi sau depozite conținând predominant deșeuri pământoase. |9|, |192|

De menționat că în cazul analizat la suprafața solului s-a depus un strat de copertă din materiale de sol aduse dintr-un orizont A humifer. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate: PA ti – Protosol antropic tipic; PA mo- Protosol antropic molic.

1.2.2. Caracterizarea stării de calitate a solului

Unitățile de sol indentificate, delimitate și clasificate au fost caracterizate pe baza datelor morfologice și chimice (în strânsă legătură cu factorii pedologici) după cum urmează:

clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Protosolurile antropice nu prezintă orizonturi diagnostice, orizontul de suprafață putând să fie asimilat cu orizontul A. În profunzime, aceste soluri, au fragmente din diferite orizonturi, în care, la unele, se mai recunosc unele caracteristici morfologice fără să existe o succesiune de orizonturi;

protosolurile antropice tipice (PA ti) ocupă cea mai mare suprafață din teritoriul investigat ele fiind în asociație cu suprafețele mai reduse de protosoluri antropice molice. În aceste soluri s-au efectuat profilele 2, 3, 4 și 5 care le reprezintă. Sunt formate în general din două straturi de materiale, depuse unele peste altele, fără ca acestea să fie legate intim de către procesele pedogenetice de humificare. Faptul că au fost acoperite cu vegetație ierboasă alcătuită din specii de păpădie, leguminoase și graminee a permis începutul unei slabe structurări (în curs) în primii centimetri. Acesta, în general, depășește adâncimea de 20 cm cu excepția profilului 2. La suprafață, textura solului este lutoasă spre lut prăfoasă, această textură fiind determinată organoleptic. |6|, |9|, |192|

În clasificările străine (USDA; FAO) aceste orizonturi sunt notate cu „N”, fiind orizonturi de amestec întâlnite la solurile urbice. De remarcat că în acest orizont, de suprafață, resturile antropice solide sunt mai puțin întâlnite, fiind în general de dimensiuni mici și de culori diferite.

Culoarea la suprafața protosolurilor tipice este brună cenușie închisă atât în stare umedă cât și în stare uscată, diferența fiind de intensitate a cromei (10YR 3/2 – 10 YR 3/3).

Starea de tasare a materialului este diferită, ca și porozitatea lui, în funcție de intervențiile efectuate după copertarea substratului. Materialul este friabil prezentând un început de agregare.

Materialul face efervescență pe alocuri, fără să existe o cauză pedogenetică.

Efervescența este dată de carbonatarea secundară diferită în funcție de proveniența materialului de copertă sau de eventualele deversări ulterioare.

Se constată o lipsă de activitate biologică iar înrădăcinarea este superficială.

Orizontul aflat sub copertă, ce poate fi notat cu AC sau NC este constituit din materiale diverse de natură antropică cu zone foarte mari în care se află material de sol provenind din orizontul AB sau Bt al unui vechi sol. Faptul că acest orizont este foarte antropizat face ca trecerea spre orizontul de suprafață să fie de la clară la netă. Este structurat, numai unele fragmente sub formă de aglomerări sau resturi de agregate prezintă o structură poliedrică subangulară medie și mare slab dezvoltată. Pe alocuri se întâlnesc fragmente în care se recunoaște structura prismatică.

Culoarea materialului de sol este variată de la 10 YR 4/4 la 10 YR 6/4; 6/5 indiferent de starea de umiditate (brun cenușiu închis – brun gălbui sau gălbui brun).

Acest lucru este explicabil, având în vedere heterogenitatea materialului. Ȋn unele locuri, resturile antropice, în majoritate, fac aproape imposibilă pătrunderea în profunzime.

Rădăcinile arborilor pătrund prin crăpăturile materialului, ele fiind singurele care îl pot străbate. |17|, |19|, |56|

Textura este în general lutoasă iar celelalte caractere morfologice sunt alterate de intervenția antropică.

Din punct de vedere chimic aceste soluri se caracterizează astfel: materia organică exprimată atât prin conținutul în humus cât și prin cel de carbon organic este destul de abundentă, fapt care individualizează aceste soluri față de restul protosolurilor tipice urbice sau nu.

Conform clasei texturale ele se încadrează la mijlociu (între 3 și 4,5%) conținut de humus și respectiv C organic (1,45…2,47%) ce nu se întâlnește decât la solurile automorfe sau cele hidromorfe. Explicația acestui conținut ridicat de humus este dată de faptul că în zonele verzi din jurul halelor resturile vegetale, atât cele provenite de la vegetația ierboasă cât și cele provenite de la vegetația lemnoasă stagnează timp îndelungat, nu sunt îndepărtate sau recoltate, și se descompun treptat. Asta nu înseamnă că materia organică rezultată este de înaltă calitate ci numai că ea este în cantitate apreciabilă (fapt pus în evidență de valorile raportului C/N).

În orizontul 30…35 cm conținutul în materie organică scade față de suprafață, fapt absolut normal. El se încadrează în clasa mic, conținuturile variind între 2,51% (profilul 4) și 1,30% (profilul 3). Și aceste valori sunt destul de ridicate ca urmare a materiei organice proaspăt descompuse ce se găsește la acest nivel.

Conținutul în azot total – N total (%) variază și el atât în suprafață cât și în profunzimea solului. Valorile sunt normale atât la nivelul primului orizont cât și la nivelul celui de al doilea. La profilele 3, 4 și 5, pe primul orizont, conținutul în azot total se încadrează în clasa mijlociu (0,211…0,232%) iar la profilul 2 în clasa mic (0,116%).

Această diferențiere este normală datorită faptului că în această zonă (a profilului 2) denivelările suprafețelor rezultate după copertare au fost acoperite cu un alt material care avea un conținut de azot mai redus.

Pe adâncimea de 30…35 cm conținuturile în azot total sunt mai reduse încadrându-se de asemenea în clasa mijlociu dar având diferențe de valoare (0,136…0,148%).

Ca urmare a conținutului ridicat de materie organică și a celui redus de N total raportul C/N (în general) arată un grad de mineralizare mai mic al materiei organice deci o calitate biologică mai redusă (profilele 3, 4, 5) în cazul profilului 2 unde raportul C/N ajunge la 24,8 este clar că dezechilibrul nutrițional instalat nu favorizează activitatea microbiologică și a mezofaunei. |9|, |231|

Conținutul de fosfor mobil la suprafața solului la toate probele analizate, este foarte mare sau excesiv, depășind cu mult 72 ppm, ajungând chiar la 516 ppm (profilul 2). Se poate observa totuși o uniformitate a conținuturilor (peste 400 ppm).

Pe a doua adâncime aceste conținuturi variază între 100 și 200 ppm, conținut mult scăzut dar care depășește totuși cu mult valorile clasei foarte mari.

Valorile potasiului mobil sunt de asemenea foarte mari, peste 300 ppm, cu excepția profilului 2 unde ele sunt mijlocii (196 ppm).

La suprafață, reacția solului este neutră slab alcalină 7,2-8,2 pentru ca pe 30-35 cm ea să devină slab acidă.

Valori de 8,1 și 8,2 certifică carbonatarea secundară întâlnită în teritoriu. De altfel, la profilele 3 și 4 pe 0…5 cm conținutul în CaCO3 total ajunge la 6,0%;

protosolurile antropice molice – aceste soluri se întâlnesc în zona profilului 1 unde coperta are o culoare de 10 YR 2/2 atât în stare uscată cât și în stare umedă. Ele ocupă o suprafață redusă fiind în asociație cu solurile tipice.

Agregatele molice prezintă de asemenea unele fragmente care sunt structurate.

Culoarea celui de al 2-lea orizont variază ca și la protosolurile tipice și caracterele lui morfologice sunt identice de la starea de agregare până la cea de tasare.

Din punct de vedere chimic aceste soluri sunt apropiate de celălalt subtip.

Conținutul de materie organică este de asemenea mijlociu pe primul orizont (3,08%) și scade la mic pe 30…35 cm (2,20%).

Corespondența cu carbonul organic este de 1,78% și respectiv 1,28%.

Conținutul în azot total (%) este mijlociu pe 0…5 cm și, în consecință, raportul C/N este echilibrat (13,1). Pe adâncimea de 30…35 cm el este crescut ca o consecință a scăderii conținutului în azot total la 0,084%. Astfel valoarea de 17,8 arată că la nivelul orizontului intens antropizat s-au instalat dezechilibre care afectează fertilitatea.

Conținutul în fosfor mobil este excesiv (425 ppm), pe 0…5 cm și foarte mare pe 30…35 cm.

Conținutul în potasiu mobil (76 cm) este mic pe 0…5 cm și extrem de mic pe 30…35 cm (15 ppm).

Reacția solului este neutră (valoarea pH 7,2) pe 0…5 cm și slab acidă (pH 6,8) pe 30…35 cm. Ea se corelează în lipsa carbonatului de calciu total (0,0%).

1.2.3. Caracterizarea gradului de poluare a solurilor

Zona studiată din punct de vedere al poluării mediului înconjurător este foarte complexă. Complexitatea este datorată faptului că cele șapte societăți comerciale prezente pe platforma IMGB au profile de producție diferite, care generează diferite tipuri de poluanți, care vor fi analizați ȋn această lucrare.

De asemenea, distanța între aceste societăți este destul de mică, acest fapt contribuind la suprapunerea emisiilor și astfel, fiecare suprafață de teren este mai mult sau mai puțin afectată de cel puțin două surse. Sursele prezente pe teritoriul platformei au înălțimi relativ egale, acest fapt favorizând distribuția mai mult sau mai puțin uniformă a poluanților emiși în atmosfera înconjurătoare. |19|, |188|, |189|

Dispersia poluanților este influențată, în primul rând, de specificul activității fiecărei societăți sau punct de lucru. În cazul societății luate în studiu, cea mai mare parte a activității se desfășoară într-un spațiu închis, ce nu permite distribuția în totalitate a poluanților pe coșurile de evacuare. Spațiul închis permite evacuarea unei părți din poluanți pe ușile de acces și de aceea, este de așteptat ca în dreptul acestora poluarea solurilor să fie mai pronunțată. Spațiul închis are ca efect acumularea în interiorul halei de producție a unei cantități mari de diferiți poluanți, creându-se, în acest fel, probleme muncitorilor din hala de producție.

Distribuția poluanților pe teritoriul platformei este influențată de obstacolele ce se opun circulației maselor de aer, obstacole reprezentate de însăși halele de producție ale fiecărei societăți. Astfel, pe flancul stâng al societății analizate (Societatea FECNE S.A.) este localizată hala de producție Turnătorie Oțel și Fontă a cărei activitate poate determina creșterea gradului de poluare a solurilor dezvoltate pe acestă latură a societății. În lipsa unor coșuri mai înalte decât hala propriu-zisă, construcția poate constitui un obstacol în calea distribuției poluanților în teritoriu .

În această situație, suma vectorială ce determină distribuția poluanților emiși în atmosferă este înfluențată de condițiile atmosferice, distanța de la o hală la alta, și nu în ultimă măsură de energia fluxului de gaze la ieșirea de pe coș.

Întrucât condițiile atmosferice și înălțimea surselor de poluare sunt identice pentru toate societățile aflate pe teritoriul platformei, distribuția poluanților va fi condiționată de volumul fluxului de gaze, încărcarea acestuia în noxe și distanța diferitelor obstacole față de fiecare din sursele de poluare. Repartiția teritorială a halelor de producție poate provoca, de asemenea, formarea de microturbioane și curenți locali de aer.

De aceea, analiza pe scară largă a distribuției poluanților impune studii amănunțite privind microclimatul local, distribuția poluanților bazată pe modele matematice (distribuția teoretică), finalizate de studii de corecție a acestor date bazate pe măsurători concrete.

1.2.3.1. Poluarea fizică a solurilor. Antropizarea solurilor, sau mai mult transformarea cernoziomurilor în protosoluri antropice a fost prima fază a poluării fizice a solurilor dezvoltate pe amplasamentul IMGB.

Pe solurile formate s-au plantat specii de Pinus, Salix, Prunus, Rozaceae etc. Terenul a fost semănat ulterior cu un amestec de gramineae și leguminoase ce au format un covor închegat de ierburi perene. Inițial solurile formate nu au fost foarte bine nivelate și astfel, în timp, denivelările au devenit mai pronunțate favorizând uneori acumularea apei din precipitații.

Poluarea fizică a protosolurilor a continuat, acest fenomen manifestându-se și în prezent. Poluarea fizică se materializează prin existența diferitelor deșeuri solide reprezentate de resturi de cărămizi, betoane, fier vechi, materiale plastice și cauciuc. |2|, |6|, |9|

Acestor materiale li se adaugă utilajele casate, sau chiar produsele finite nevandabile. Astfel, pe latura nordică spațiul verde este ocupat în marea sa parte de produse finite de mare tonaj prin greutatea cărora solurile se pot tasa excesiv (până la eliberarea acestora de utilajele ce provoacă o tasare exagerată). Aceste utilaje anulează funcția de bază a solurilor de suport și mediu de viață pentru plantele ornamentale și ierburile perene. Prin aceasta se anulează funcția pentru care a fost creat spațiul verde. Această situație este prezentă și pe jumătate din latura dinspre hala Turnătorie Oțel și Fontă, unde se depozitează utilaje casate ale podului rulant.

Întreținerea spațiilor verzi este una din măsurile obligatorii întrucât aspectul exterior este prima impresie asupra modulul de gestionare și management al unei societăți.

Obiceiul distugerii resturilor vegetale prin ardere este o măsură greșită întrucât temparatura înaltă are un efect de sterilizate a solului distrugând populațiie bacteriene din sol. De asemenea, focul determină distrugerea semințelor ierburilor, sau distrugerea coletelor de creștere a plantelor, spațiile respective devenind după ardere lipsite de vegetație. În consecință, se recomandă cosirea periodică a covorului vegetal și eliminarea materialului cosit de pe spațiul verde.

Pentru arbori se recomandă tăieri de igienizare, ramurile tăiate vor fi depozitate pe amplasamente speciale până când se poate găsi o soluție optimă pentru arderea acestora.

Se recomandă să fie întreprinsă a acțiune de curățire a spațiului ce înconjoară halele de producție, după care va fi interzisă aruncarea la întâmplare a resturilor de orice fel.|19|, |34|, |43|,|100|, |102|

1.2.3.2. Gradul de încărcare al solurilor cu metale grele. Conținutul normal al metalelor grele, precum și LMA pentru zonele industriale (folosințe mai puțin sensibile), conform Ordinului 756/97 se prezintă în tabelul 1.1. sau ȋn figura 1.1.

Tabelul nr. 1.1. Conținutul ȋn metale grele pentru zonele industriale

Fig.1.1. Conținutul normal în metale grele pentru zonele industriale și limitele maxime admisibile (LMA)

Sunt considerate limite maxim admise (LMA) deoarece peste aceste valori solul își poate pierde capacitatea de tamponare și dincolo de LMA elementele respective devin solubile și accesibile plantelor. De asemenea, peste aceste limite sunt afectate proprietățile de bază ale solurilor respective (constituția granulometrică, reacția solurilor, capacitatea de schimb cationic, gradul de saturație în baze și conținutul în materie organică al solurilor).

De asemenea, emisiile poluante afectează și vegetația solurilor respective care poate fi distrusă odată cu distrugerea covorului vegetal. În tabelul 1.2. sunt prezentate limitele maxime admise pentru plante.|9|, |215|, |216|

Tabelul nr. 1.2. Limitele maxime admise pentru elementele grele și în cazul plantelor

Continuare tabel nr. 1.2.

Solul este obiectul eroziunii și deci el pierde o parte din orizontul A, format prin activitatea plantelor și microorganismelor prin cel mai important proces pedogenetic – bioacumularea. Atât timp cât metalele grele rămân strâns legate de constituenții solului și accesibilitatea lor este redusă, efectul lor dăunător asupra vieții din sol și asupra mediului înconjurător va fi redus. Atunci când însă, condițiile de sol permit ca metalele grele să treacă în soluția solului, conținuturile lor crescute prezintă un risc ridicat, direct, de poluare a solului și, deci, a plantelor în care se translocă, a omului și animalelor care consumă plantele respective. În plus, metalele grele pot fi levigate în apa freatică și de acolo afectează pe cei care o consumă. Riscul de poluare a solului depinde de: specia plantei, forma chimică a elementelor, mai ales a celor care contracarează efectul metalelor grele și substanțelor care complexează procesele de adsorbție și desorbție, cantitatea accesibilă în sol și condițiile de sol și climă. Deci, efectele dăunătoare ale metalelor grele depind de mobilitatea lor, adică de solubilitatea lor în sol. |18|, |110|, |170|

1.2.3.3. Factorii edafici care influențează accesibilitatea metalelor grele. Accesibilitatea metalelor grele pentru plante nu este constantă. La oricare specie, concentrațiile pot fi diferite între diferite părți și organe ale plantei, ca și în funcție de vârsta plantei.

Factorii de sol care au efect evident asupra accesibilității metalelor grele pentru plante sunt: textura, reacția, conținutul de materie organică, capacitatea de schimb cationic și drenajul (Black și Kronis, 1973).

Textura, mai precis conținutul în argilă, are o influență directă în reținerea metalelor grele și în cedarea lor lentă, făcând astfel ca la solurile argiloase să fie un pericol mai mic pentru plante de a absorbi cantități de metale grele în exces, la nivel toxic.

Reacția (pH-ul) solului influențează accesibilitatea metalelor grele spre sistemul radicular al plantei. Pentru a pătrunde în plantă, metalele grele trebuie să fie sub formă solubilă, fapt ce nu se poate realiza decât în mediu acid. Hidroxizii și carbonații metalelor grele sunt în genere insolubili în condiții de mediu alcalin. Există acordul unanim admis că, pentru a reduce la maximum accesibilitatea unui metal pentru plantă, este necesar ca solul și, implicit, soluția acestuia să aibă un pH în jur sau peste 6,5, fapt ce se obține prin amendare.

Conținutul în materie organică. Metalele pot forma compuși complecși cu materia organică din sol și, prin urmare, în solurile cu un conținut ridicat de materie organică, metalele sunt mai puțin accesibile pentru absorbția în plantă. În același timp, cedarea metalelor este mult mai lentă.

Capacitatea de schimb cationic depinde, în principal, de conținutul și natura mineralogică a fracțiunii argiloase și de conținutul în materie organică, ceea ce face ca metalele grele să fie reținute în sol și capacitatea lor de translocare să scadă.

Drenajul solului. Excesul de apă în sol influențează solubilitatea metalelor grele, fiind recomandat ca, prin măsuri agropedoameliorative, acest exces să fie îndepărtat.

În zona studiată, la cele 5 profile analizate, evoluția principalelor metale grele și a conținuturilui lor, pe adâncimile investigate, sunt prezentate în tabelul 1.3.

Tabelul nr. 1.3. Caracteristicile chimice ale solurilor analizate

1.2.4 Principalele metale grele ce afectează substanțial solul

În continuare se face o analiză sintetică a principalelor metale grele ce afectează substanțial solul și apa dar și atmosfera (în cazul în care se găsesc sub formă de microparticule în suspensie) mai ales în mediul de lucru. |19|

1.2.4.1. Cuprul. Conținutul în Cu la profilele analizate se situează sub pragul de alertă pentru zonele industriale (folosințe mai puțin sensibile), maximul de concentrație, cu valoarea de 56 ppm (P2 – adâncimea de 0…5), fiind de peste 4,4 ori mai mic.

În sol, conținutul normal în Cu variază între 1 – 20 ppm (Kloke, 1981). Este toxic pentru majoritatea plantelor la concentrații în soluție de peste 0,1 ppm; concentrațiile de peste 20 ppm Cu în furaje sunt toxice pentru oi, în timp ce acelea de 15 ppm Cu – pentru miei. Mobilitatea cuprului este mai redusă în solurile cu un conținut ridicat de materie organică și argilă, proprietățile fizice și chimice fiind mai puțin afectate.

Conținutul mai ridicat de Cu face ca solul să aibe un procent mai scăzut de agregate, o stabilitate hidrică mai mică a acestora, ceea ce duce la creșterea susceptibilității la compactare. De asemenea, un conținut mai ridicat de Cu duce la creșterea fracției mobile a humusului (acizii fulvici), modificând compoziția humusului, creșterea aciditității hidrolitice și reducerea cationilor bazici (Drozd și Kowalinski, 1977). Cele descrise mai sus duc la diminuarea activității biologice din sol și deci la pierderea fertilității acestuia. Translocarea a 20 ppm din sol în plantă reduce intensitatea respirației acesteia, încetinește procesul de formare al clorofilei și influențează negativ asupra activității unor fermenți.

Solurile investigate de pe teritoriul studiat, după cum am menționat, sunt încărcate destul de slab cu Cu. Având în vedere că valorile pH sunt variabile de la moderat acid la slab alcalin, fac ca mobilitatea cuprului să fie destul de redusă și translocarea lui în plantă de asemenea. Clasa texturală este la limita favorabilității pentru mobilitate, cu excepția adâncimii 30 – 35 cm de la profilul 1 care, în plus, are și un conținut mai ridicat de humus. Cu toate acestea, faptul că solurile se încadrează în clasa solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate (protosoluri molice sau tipice) face ca vulnerabilitatea acestora să fie mai mare. După SRTS 2000 aceste soluri se încadrează la Euteantroposoluri urbice, care au nevoie de timp pentru a-și forma un echilibru. Conținuturile întâlnite pe cele două adâncimi variază între 19,3 și 56 ppm, sub pragul de alertă pentru zonele protejate.

Din studiul datelor obținute, se observă că pe profil în general, conținuturile scad ca urmare a levigării metalelor în profunzime. Faptul că textura este lutoasă și lutoprăfoasă la profilele 2, 3, 4 și 5 face ca iluvierea constituenților argilohumici încărcați cu metale să fie mai ușoară. |43|, |99|, |100|, |101|, |113|, |114|

La profilul 1, unde la 30 cm textura este lutoargiloasă, la o a doua adâncime cuprul are o concetrație mai mare datorită absorbției acestuia de către mineralele argiloase. PH-ul slab acid face ca cuprul să fie imobilizat în materialul de sol (pentru moment).

1.2.4.2. Zincul. Acest element apare în sol, în general în concentrații de 10…300 ppm, mai frecvent între 30 și 50 ppm. În plante, zincul devine toxic la conținuturi mai mari de 400 ppm (substanță uscată), datorită faptului că probabil el impiedică absorbția altor elemente esențiale (De Haan și Bolt, 1979).

În sol zincul este destul de mobil. Acumularea unei mari cantități de Zn în sol influențează negativ asupra celor mai multe procese din sol. Excesul de Zn provoacă modificarea proprietăților fizice și chimice ale solului, reducând activitatea biologică din sol, acționând asupra microorganismelor atât direct, cât și indirect, dereglând procesele de mineralizare a materiei organice. Acțiunea toxică a excesului de Zn asupra microorganismelor constă în încetinirea proceselor fiziologice. Zwolinski (1979) a stabilit că excesul de Zn frânează activitatea de fermentație, respectiv reducerea proceselor de descompunere a celulozei, reducerea proceselor de respirație și a activității ureazei.

Zincul este absorbit ușor de către plante, se acumulează în proporție mai mare în organele verzi și are o toxicitate relativ redusă pentru animale. În ceea ce privește omul, limita admisibilă în alimente este de 50 ppm substanță proaspătă (Guidelines, 1976).

În solurile analizate conținuturile în zinc sunt foarte variate. Ele sunt cuprinse pe cele două adâncimi de recoltare în intervalul 2680 – 48 ppm. Profilul 2, situat în zona Halei de producție, are la suprafața solului un conținut maxim de zinc (2680 ppm), dar acesta este localizat numai la suprafața solului, în profunzimea acestuia, pe adâncimea de 30 – 35 cm el ajungând la 158 ppm, sub pragul de alertă. Pe adâncimea 0 – 5 cm, conținutul în zinc depășește de 1,78 ori pragul de intervenție pentru zonele industriale, fapt ce ne face să ne dăm seama de ordinul de mărime al concentrațiilor, constituind impact asupra solului cu zinc. |17|, |19|, |34|, |88|, |100|, |123|

La profilele 1, 3, 4 și 5 conținutul în zinc pe cele 2 orizonturi recoltate scade spre profunzimea profilului ca urmare a levigării acestuia de la suprafață spre adâncime. Valorile determinate se situează, în totalitate, atât sub pragul de alertă pentru zone industriale, cât și sub cel pentru zone protejate (folosință sensibilă).

1.2.4.3. Plumbul. Acest element se găsește în mod obișnuit în sol în cantități ce variază între 0,1 și 20 ppm sub formă totală (Klocke, 1981). Balicka și Varanka (1977) arată că plumbul influențează negativ activitatea biologică a solului, inactivând fermenții (în special dehidrogenaza și ureaza), prin reducerea intensității de eliminare a dioxidului de carbon și prin reducerea numărului de microorganisme.

Plumbul provoacă dereglări în metabolismul microorganismelor, afectând, în special procesele de respirație și de înmulțire a celulelor. Acțiunea toxică a plumbului se manifestă grav în special la rumegătoare, întrucât el rămâne mai mult timp în tubul digestiv, ceea ce duce la mărirea posibilității de adsorbție. Un pericol major pentru ierbivore îl prezintă ingerarea de sol poluant odată cu iarba poluată cu plumb, cunoscând că solul ingerat astfel poate ajunge la 20…25% din cantitatea totală ingerată. De aceea, ca plantele recoltate de pe suprafețele poluate cu plumb să nu conțină furaj pentru animale, ele trebuie să se ardă și cenușa să fie containerizată și depusă în siguranță. |123|, |165|, |147|

Acumularea în exces a plumbului în organismul uman poate produce, printre altele, leziuni grave, cum sunt encefalopatii saturnice, degenerarea nervilor periferici, stază venoasă și scleroză pulmonară, hipertotrofie cardiacă, ficat interic și rinichi sclerozați (Ionescu și colab., 1973).

La profilul 2, care a fost poluat masiv și cu Zn, conținutul în plumb pe cele 2 adâncimi scade de la 515 la 436 ppm odată cu adâncime. Pe adâncimea 0…5 cm el depășește de peste 2 ori pragul de alertă pentru zonele industriale și este de aproape 2 ori mai mic decât pragul de intervenție, ceea ce indică un impact potențial asupra solului.

Profilele 1, 3, 4 și 5 au conținuturi în plumb ce variază pe cele două adâncimi între 56…101,3 ppm, observându-se că ele scad odată cu adâncimea. Toate valorile se situează sub pragul de alertă pentru folosințe mai puțin sensibile (zone industriale).

1.2.4.4. Cobaltul. Cobaltul are un conținut normal în sol, în jurul valorii de 15 ppm. Este un element destul de periculos, care acționează în special asupra sistemului osos.

În perimetrul cercetat el se întâlnește la suprafața solului cu valori cuprinse în intervalul 20…218 ppm. Pe profilul de sol, valorile scad pe a doua adâncime, intervalul în care sunt cuprinse valorile conținutului în Co fiind de 18…64 ppm. Având în vedere că pragul de alertă pentru zonele industriale este de 100 ppm, numai în cazul adâncimii de 0…5 cm de la profilul 2 (cel mai poluat) se depășește de 2 ori acest prag, conținutul fiind destul de apropiat și de pragul de intervenție (250 ppm).

La profilul 1, în zona Pavilionului administrativ, valorile sunt de 4 ori, respectiv 5,5 ori sub pragul de alertă.|18|, |123|

La profilele 3, 4 și 5, valorile conținuturilor în cobalt variază între 30,2 și 18 ppm, ele fiind situate sub pragul de alertă de 3,3 ori, respectiv de 5,5 ori.

1.2.4.5. Nichelul. Acest element are un conținut normal în sol de 20 ppm, găsindu-se obișnuit în concentrații între 2…50 ppm, concentrația tolerabilă fiind de 50 ppm (Kloke, 1981). În general, concentrația în soluția solului este de 0,005…0,05 ppm, iar conținutul în plantele sănătoase nu depășește 1 ppm, substanță uscată (De Haan și Bolt, 1979). Conținuturile de 30…100 ppm solubil (mobil) în acetat (1N, pH 4,5) s-au dovedit toxice pentru culturile pe soluri aluviale (Mizuno, 1979), aceste soluri având oarecare similitudini cu protosolurile de pe teritoriul investigat. |19|, |148|

Nichelul este foarte toxic pentru plante și pare a ocupa o poziție intermediară în ceea ce privește absorbția și translocarea în lăstari și frunze. Se apreciază că fitotoxicitatea nichelului este de 8 ori mai mare decât cea a zincului. De asemenea, se consideră că Ni este foarte toxic pentru animale și probabil nu pune probleme în cazul consumului de furaje de către animale, furajele având, de regulă, un conținut modest de nichel.

Conținuturile de Ni întâlnite pe adâncimile analizate la cele 5 profile de sol executate variază între 48 și 86 ppm, fiind sub pragul de alertă pentru zonele industriale de 4,8 ori și respectiv de 2,3 ori, scăzând cu adâncimea.

1.2.4.6. Manganul. Manganul, care are valori normale în sol, în jur de 900 ppm, se regăsește în solul investigat în concentrații inferioare la profilele 2, 4 și 5. Pentru profilele 1 și 3, conținutul în mangan este peste valoarea normală, dar se situează sub pragul de alertă pentru zonele industriale.

1.2.4.7. Cromul. Poluarea solului cu crom rareori constituie o problemă, deoarece acesta este toxic pentru plante numai când se găsește sub formă de anion oxidat (crom hexavalent), formă care apare numai în anumite condiții de pH și potențial redox, dar care nu durează mult în condițiile din sol.

Cromul se găsește, în mod obișnuit, în sol, în concentrația de 30 ppm, ajungând uneori în solurile poluate la 2000 ppm crom. |17|, |19|

Cromul are pragul de alertă la 300 ppm (în zonă industrială) și de intervenție la 600 ppm. În general, absorbția cromului din sol de către plante este limitată la sistemul radicular și, în mai mică măsură, se acumulează în celelalte organe ale plantelor (Guidelines, 1976). Încă nu există dovezi de pericol pentru animale care consumă furaje de pe solurile poluate cu crom trivalent. |18|, |19|, |118|

Conținuturile în crom variază în limite destul de largi (115…656 ppm).

Pentru solurile investigate, conținutul în crom se situează, cu o excepție, sub pragul de intervenție.

Profilul 2 are conținuturile cele mai mari în crom, maximul de concentrație (656 ppm), întâlnit la orizontul 0…5 cm, depășind pragul de intervenție, fapt ce constituie imapct asupra solului cu crom.

Depășirea pragului de alertă, ceea ce reprezintă impact potențial asupra mediului, se regăsește la:

– P2 – orizont 30…35 cm;

– P3 – orizont 0…5 cm;

– P4 – orizont 0…5 cm și orizont 30…35 cm.

În ce privește profilele 1 și 5, valorile se situează, pentru ambele orizonturi, sub pragul de alertă pentru soluri mai puțin sensibile.

1.2.4.8. Cadmiul. În prezent, cadmiul este considerat unul dintre cele mai toxice metale grele, atât pentru om, cât și pentru animale, astfel că orice creștere a conținutului în Cd în sol și, implicit, în vegetație este foarte periculoasă.

În mod natural, solurile conțin sub 1 ppm Cd, cele mai mari valori fiind în jurul topitoriilor de zinc.

În natură, cadmiul este asociat, de regulă, cu zincul și este relativ slab reținut în sol și ca atare, ușor absorbit și translocat de către plantă. Toxicitatea cadmiului pentru plante este mai mare decât a zincului, reducând substanțial dezvoltarea și producția plantelor sensibile, chiar la o doză de 10 kg Cd/ha (Guidelines, 1976). Efectul dăunător al excesului de cadmiu din sol constă în blocarea proceselor microbiologice. Ionii de cadmiu în concentrație de 12,25 ppm frânează procesul de sinteză al azotului atmosferic și dezvoltarea plantelor.

În solurile investigate, cu excepția profilului 2 se întâlnesc conținuturi în Cd ce variază între 1,4 și 2,1 ppm, aceste conținuturi fiind sub pragul de alertă pentru zonele industriale, respectiv de 2,1 ori și de 1,4 ori.

La profilul 2, conținutul în Cd pe 0…5 cm este de 5,6 ppm, iar pe adâncimea de 30…35 cm, de 5,2 ppm. Aceste conținuturi depășesc cu puțin pragul de alertă, fiind totuși sub pragul de intervenție pentru zonele industriale, de 1,8 ori în primul caz și de 1,9 ori în cel de-al doilea. Depășirea pragului de alertă constituie impact potențial asupra solului cu acest poluant.

Gradul de încărcare cu metale grele pentru solurile analizate se prezintă în tabelul 1.4.

Tabelul nr. 1.4. Gradul de încărcare cu metale grele al solurilor investigate

1.3. Resursele de apă

1.3.1. Apa de suprafață

În jurul Societății FECNE S.A., cele mai importante ape de suprafață sunt:

Râul Dâmbovița care este regularizat, este amplasat față de Societatea FECNE S.A. la distanța de aproximativ 4000 m. |2|, |9|

Lacul Cernica II – Pantelimon este amplasat față de Societatea FECNE S.A. la aproximativ 11 Km.

1.3.2. Apa freatică

Cercetările efectuate în zonă, prin foraje în scopul alimentării cu apă a unor unități industriale, au pus în evidență principalele aspecte ale condițiilor naturale hidrogeologice ale acestei zone. |17|, |156|

Pânza de apă freatică a fost întâlnită în forajele executate la adâncimi de 7-8 m, este cantonată în pachetul de luturi și are nivel liber.

Față de acest nivel sunt posibile creșteri ale nivelului hidrostatic de până la 1,50 m, în perioadele bogate în precipitații și de mai lungă durată.

Apa, sub cele mai importante forme de manifestare, constituie un segment important al mediului înconjurător care poate fi impurificat destul de ușor cu diferite noxe, pe cele mai variate căi, cu implicații majore asupra lanțului trofic și în special asupra omului.

În subsolul zonei sunt prezente acviferele de mică, medie și mare adâncime, astfel:

acviferul de mică adâncime, cantonat în Pietrișurile de Colentina și în baza pietrișurilor aluviunilor terasei Argeșului, se întâlnesc de la 15…20 m până la 30…35 m. În aceste straturi, acviferul este alimentat de la suprafață prin apele meteorice infiltrate, ceea ce conduce la variații hidrostatice în funcție de precipitații. Din punct de vedere chimic, apa prezintă dese depășiri ale limitelor admisibile prevăzute în STAS-ul de potabilitate.

acviferul de medie adâncime, cantonat în Nisipurile de Mostiștea este prezent de la adâncimea de 44…46 m, până la 80m.

Este constituit, de regulă, din 2…4 orizonturi permeabile (nisip fin – mediu, uneori cu rar pietriș) și sunt separate de formațiuni argiloase impermeabile.

Alimentarea acviferului se face prin infiltrarea apelor pluviale în zonele de afluire – drenare a apelor cantonate în stratele acvifere din coperiș și culcuș în zonele depresionare. Din punct de vedere chimic apa se încadrează în limitele admisibile de potabilitate.

acviferul de mare adâncime, cantonat în Stratele de Frătești este întâlnit de la 44…46 m până la 200…205 m adâncime. Complexul acvifer de mare adâncime este constituit din trei orizonturi distincte A, B, C, bine individualizate și foarte bine dezvoltate în suprafața analizată.

1.3.3. Apele uzate

Ca urmare a proceselor tehnologice desfășurate în Societatea FECNE S.A. apar cantități diferite de ape uzate, în funcție de specificul procesului tehnologic. |17|, |18|, |36| |37|

Societatea FECNE S.A. evacuează ape uzate în canalizarea Societății IMGB S.A., conform Contractului nr. 6/1.01.1998.

Debitele de ape uzate evacuate în acest moment sunt:

menajere 2400 mc/lună

industriale 22000…45000 mc/lună

ape pluviale 733 l/s.

Rețeaua de canalizare este în sistem separativ și cuprinde:

apele menajere și industriale;

apele pluviale.

Preluarea apelor uzate și evacuarea lor din zona Societății FECNE S.A. se realizează prin intermediul a 3 ramuri de canalizare:

o ramură ce preia apele uzate menajere și industriale provenite din hala de producție, cu evacuarea într-un cămin colector (ce aparține numai Societății FECNE S.A.) și apoi deversate într-un bazin de reținere tip cheson (al IMGB-ului) unde se unesc cu alte ape uzate de pe platforma IMGB. Din bazinul de retenție apele sunt dirijate către canalizarea orășenească;

o ramură ce preia apele uzate menajere și industriale (convențional curate) provenite din zona pavilionului administrativ și gospodăria de apă, se trimit prin intermediul unei conducte 300 mm împreună cu alte ape uzate din incinta IMGB într-un bazin de retenție tip cheson (amplasat în vecinătatea Societății CASTUMAG S.A.), de unde se trimit la canalizarea orășenească;

o ramură ce preia numai apele pluviale provenite de pe terase și suprafețele betonate ale Societății FECNE S.A.; acestea se unesc cu alte ape pluviale din incinta IMGB într-o conductă de 1000 mm și sunt dirijate spre stația de ape pluviale a IMGB de unde se deversează în sursa Cernica.

Apele uzate evacuate din Societatea FECNE S.A. sunt de următoarele categorii:

apele uzate menajere ce se pot încărca cu materii în suspensie, substanțe organice, detergenți, grăsimi, amoniu, sulfuri;

apele uzate industriale care au mai multe proveniențe astfel:

provenite din hala de producție, rezultate de la răcirea utilajelor și din spălările pavimentelor și pot conține: materii în suspensie, uleiuri (scurgeri accidentale de uleiuri prin ungerea pieselor componente a utilajelor sau de la răcirea sculelor de așchiere).

provenite din hala de producție de la cabina de sablare ( hidrocloane), în momentul curățirii bazinelor și pot conține cantități reduse de materii în suspensie, oxizi de fier, oxizi de aluminiu.

provenite din gospodăria de apă (rezervoare de stocare), prin curățarea rezervoarelor și pot avea un conținut de materii în suspensie.

Apele pluviale pot antrena materii în suspensie.

Apele uzate menajere și industriale, cât și cele pluviale înainte de a fi deversate spre canalizarea orășenească, respectiv sursa Cernica sunt trimise într-un bazin de retenție (tip cheson) unde suferă un proces de decantare primară a suspensiilor. |9|, |12|, |13|, |113|, |114|

Apele uzate (menajere și industriale) ce sunt deversate la canalizarea orașului București trebuie să îndeplinească condițiile de calitate admise de NTPA -002/97. Chiar dacă apele uzate deversate de FECNE S.A. se unesc cu alte ape uzate de pe platforma IMGB, acestea necesită menținerea la evacuarea din sediu, în căminul colector, acelorași condiții de calitate ca la evacuarea finală a IMGB-ului, adică:

– pH – 6,5…8,5

– consum chimic de oxigen (CCO-Cr) – 500 mgO2/l

– substanțe extratibile în eter de petrol – 20 mg/l

– azot amoniacal (NH4+ ) – 30 mg/l

Pentru apele pluviale ce sunt dirijate spre stația de ape pluviale a unității IMGB (și care se unesc cu alte ape pluviale din incinta platformei IMGB) cu deversare în sursa Cernica, înainte de evacuare, valorile principalilor indicatori de calitate se vor încadra în limitele impuse de NTPA-001/1997, adică:

– pH-ul – 6,5…8,5

– materii totale în supensie – 60,0 mg/l

– CBO5 – 20 mgO2/l

– CCO-Cr – 70 mgO2/l

– azot amoniacal – 2,0 mg/l

– substanțe extractibile cu eter de petrol – 5,0 mg/l

Societatea IMGB S.A. analizează periodic apele uzate evacuate de FECNE S.A., recoltând probe din canalul colector aparținând exclusiv societății ce preia ape uzate (menajere și industriale) din hala de producție. Câteva buletine de analiză se prezintă în tabelele 1.5. și 1.6.

Pentru apele uzate prelevate s-au determinat de către laboratorul IMGB S.A., următorii impurificatori: pH, materii în suspensie, consum chimic de oxigen (CCO-Mn), reziduuri, cloruri, crom total, nichel, cupru, fier, amoniac, cianuri, extractibile în eter de petrol. |1|, |2|, |9|

Din tabelul 1.5. se constată următoarele:

Pentru anul 1998 media valorilor determinate la impurificatorii din apele uzate s-au comparat cu:

limitele impuse de laboratorul IMGB S.A., astfel apele uzate prezentau un caracter neutru, cu valori peste limita admisă la materii în suspensie și amoniac; în limita admisă la substanțe organice, cianuri, crom total; ceilalți impurificatori se situau în limite;

limitele admise de Normativul C90/83 (aflat în vigoare în anul 1998) din care rezultă că apele uzate prezentau un caracter neutru, cu valori în limită a impurificatorilor determinați. Apele uzate evacuate neavând un impact negativ asupra rețelei de canalizare a unității IMGB și implicit a rețelei orășenești.

Pentru anul 1997/1998, media valorilor determinate la impurificatorii din apele uzate s-au comparat cu:

limitele impuse de laboratorul IMGB S.A., din care rezultă că apele uzate se încadrează în limite, cu excepția amoniacului;

limitele admise de Normativul C 90/83 în vigoare până în nov.1997, valorile se situează pentru toți impurificatorii în limite;

limitele admise de NTPA-002 (aflat în vigoare), față de care indicatorii de calitate ai apelor uzate se situează:

pH – în limitele admise atât la nivelul anului 1997 cât și 1998;

Materii în suspensie – sub pragul de alertă, în ambii ani;

Nichel – sub pragul de alertă, în ambii ani;

Cupru – sub pragul de alertă, în ambii ani;

Cianuri – sub pragul de alertă, în ambii ani;

Extractibile în eter de petrol – la limita pragului de intervenție, în anul 1997

– peste pragul de intervenție de 1,35 ori în anul 1998.

Pentru ceilalți indicatori analizați NTPA 002/1997 nu prevede valori limită admise.

Întrucât, concentrațiile crescute de uleiuri pot produce acumulări de depuneri pe pereții conductelor, cât și împiedicarea curgerii normale a apelor uzate la canalizare, se recomandă urmărirea atentă a scurgerilor accidentale a produselor petroliere pe pavimente, și colectarea acestora cu ajutorul materialelor absorbante (câlți, rumeguș, nisip).

Tabelul nr. 1.5. Indicatori de calitate – ape uzate evacuate de FECNE, anul 1998

Tabelul nr. 1.6. Caracteristicile fizico-chimice ale apei subterane din zona FECNE

Din analiza tabelelor 1.5. și 1.6. se poate trage concluzia că:

apa cantonată în straturile acvifere de mică adâncime este poluată, situație care caracterizează întreaga zonă. Factorii care contribuie la poluarea pânzei freatice sunt: alimentarea în principal din precipitații; oscilațiile nivelului apei până aproape de suprafața terenului în perioadele ploioase; influența puțurilor absorbante în special în zonele rezidențiale; inexistența perimetrelor de protecție sanitară.

apa cantonată în straturile acvifere de medie adâncime se încadrează în limitele admisibile și excepționale de calitate prevăzute de STAS 1342/91.

apa cantonată în straturile de mare adâncime este potabilă la toți indicatorii chimici, înscriindu-se în limitele normale STAS; se remarcă valorile reduse ale mineralizării și durității totale.

Raportând rezultatele analizelor efectuate de Laboratorul IMGB la NTPA 002/97 rezultă că toți indicatorii se situează sub pragurile de alertă cu excepția substanțelor extractibile în eter de petrol, care prin variabilitatea concentrațiilor (la limită și peste pragul de intervenție) exercită un impact potențial asupra apelor. |18|, |185|

1.4. Emisiile atmosferice

Calitatea aerului din mediul de lucru este deosebit de importantă pentru sănătatea operatorilor, de aceea analiza emisiilor în zona locurilor de muncă este unul din obiectivele acestei teze de doctorat.

1.4.1. Emisii atmosferice în zona locurilor de muncă

În vederea stabilirii concentrațiilor de poluanți în atmosfera locurilor de muncă, în cadrul Inspectoratului de Poliție Sanitară și Medicină Preventivă – Laboratorul de Toxicologia Mediului Industrial, s-au făcut determinări în anul 2013.

Concentrațiile de poluanți rezultați în urma investigațiilor, se raportează la concentrațiile maxime admise în atmosfera locurilor de muncă, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agenților chimici – anexa 1, 2, 3, Hotărârii de Guvern nr. 355 din 11 aprilie 2007, privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificată și completată

Rezultatele investigațiilor pentru câteva sectoare importante din cadrul Societății FECNE S.A. se prezintă în continuare.

1.4.1.1. Secția de sudare. Câteva rezultate experimentale se prezintă în tabelul 1.7. De precizat că s-a făcut un sistem de evacuare de tip hotă mare (cca.100x60x25 m) ventilată natural direct.|1|, |2|

Tabelul nr. 1.7. Valorile câtorva substanțe poluante din mediul de lucru ventilat de la secția de sudare

Din analiza rezultatelor determinate experimental (tab. 1.7.) se pot trage următoarele concluzii:

concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6% sub CMA, pentru oxizii de azot; în proporție de 33,3% peste CMA, iar concentrația medie se situează de 1,4 ori peste CMA.

concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA; concentrația medie se situează sub CMA, pentru oxidul feric.

concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,08 ori peste CMA, pentru mangan.

Concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6% sub CMA și de 33,3% peste CMA pentru ozonul troposferic, iar concentrația medie se situează de 1,9 ori peste CMA.|3|, |4|

Valorile concentrațiilor pentru cele mai importante substanțe poluante rezultate în urma procesului de sudare, într-o secție de sudare se prezintă în tabelul 1.8.

Tabelul nr. 1.8. Valorile concentrațiilor pentru câteva substanțe poluante ale mediului de lucru, într-o secție

de sudare

Din analiza rezultatelor experimentale determinate prin măsurători în mediul de lucru într-o secție de sudare din cadrul Societății FECNE se pot trag următoarele concluzii:

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 50% sub CMA și de 50% peste CMA, pentru oxizii de azot, iar concentrația medie se situează de 1,66 ori peste CMA.

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,04 ori peste CMA, pentru oxidul feric.

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,24 ori peste CMA, pentru mangan.

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 33,3% sub CMA și de 66,6% peste CMA, pentru ozonul troposferic, iar concentrația medie se situează de 2,2 ori peste CMA. |5|, |6|, |9|

1.4.1.2. Secția de cazangerie. S-au făcut determinări folosind același stand universal de măsurare și s-au determinat valorile prezentate în tabelul 1.9.

Tabelul nr. 1.9. Valorile principalelor substanțe poluante determinate în mediul de lucru la secția de cazangerie

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 1.9. rezultă următoarele concluzii:

– concentrațiile medii de scurtă durată se situează în proporție de 8,33% sub CMA și 91,67% peste CMA pentru diferitelr categorii de pulberi;

– au fost luate în considerare doar pulberile cu dimensiuni mai mari de 5,0 µm.

1.4.1.3. Secția de vopsitorie. Este una din secțiile cele mai poluante, în mediul de lucru existând o serie de substanțe poluante în funcție de natura vopselelor și diluanților utilizați.

Cele mai importante substanțe poluante determinate în mediul de lucru la această secție se prezintă în tabelul 1.10.|17|, |177|, |179|

Tabelul nr. 1.10. Valorile concentrațiilor pentru substanțele poluante din mediul de lucru la secția de vopsitorie

Din analiza rezultatelor experimentale determinate în mediul de lucru la secția vopsitorie și prezentate în tabelul 1.10. se pot trage următoarele concluzii:

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,1 ori peste CMA, pentru acetonă;

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează sub CMA, pentru acetatul de butil;

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,3 ori peste CMA, pentru alcoolul butilic;

– concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 33,3% sub CMA și de 66,6% peste CMA, iar concentrația medie se situează de 1,8 ori peste CMA, pentru toluen.

1.4.1.4. Atelierul de pregătire a fabricației. S-au făcut determinări privind aceeași metodică de determinare, în mediul de lucru al aterielului de pregătire fabricației și s-au găsit valorile prezentate în tabelul 1.11.|5|, |6|

Tabelul nr. 1.11. Valorile concentrațiilor substanțelor poluante din mediul de lucru al atelierului de

pregătire a fabricației

Din analiza rezultatelor experimentale rezultate în mediul de lucru al atelierului de pregătire a fabricației prezentate în tabelul 1.11. se pot trage următoarele concluzii:

concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA iar concentrația medie se situează la limita CMA, pentru oxizii de azot;

evacuarea poluanților se face nedirijat.

1.4.1.5. Atelierul de sablare. În atelier s-au făcut determinări pentru pulberi diferite existente în mediul de lucru, locul de prelevare fiind în afara cabinei de sablare și s-au găsit valorile prezentate în tabelul 1.12.|1|, |2|

Tabelul nr. 1.12. Valorile concentrațiilor și pulberilor din mediul de lucru în cadrul atelierului de sablare

Analizând rezultatele prezentate în tabelul 1.12. se pot trage următoarele concluzii:

concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% peste CMA, pentru pulberi diverse;

determinările s-au făcut în afara cabinei de sablare, cu ușile deschise.

1.5. Emisiile de poluanți în atmosferă

Prezintă importanță deosebită și impactul asupra mediului natural a activităților desfășurate în cadrul unei întreprinderi industriale.

Până în prezent, în cadrul Societății FECNE S.A. nu s-au realizat măsurători la sursele de emisie pentru determinarea concentrațiilor și debitelor masice de poluanți evacuați în atmosferă.

Emisiile de poluanți s-au estimat pe baza factorilor de emisie conform metodologiilor AP 42 EPA și OMS/93 „Evaluare emisii aer”. |100|

1.5.1. Sursele de poluanți.Deoarece în cadrul acestei teze de doctorat se vor face și măsurători în mediul natural, în jurul Societății FECNE S.A. pe o rază de 200 m se va face o analiză a principalelor surse de emisie poluantă existente în cadrul acestei societăți.

1.5.1.1. Cuptor detensionare. Este una din principalele surse de poluare a mediului de lucru dar și a mediului natural.

Cuptorul cu o sarcină maximă de 550 t este utilizat pentru tratamente termice, cu o frecvență de 1-2 ori/an.

Cuptorul are următoarele caracteristici: combustibil: gaze naturale; debit nominal gaze: 1760 Nmc/h; număr de arzătoare: 8 buc.; surse de evacuare gaze ardere – 3 coșuri cu parametrii: H=15 m; S= 0,95 mp.; poluanți evacuați: dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, pulberi în suspensie, hidrocarburi.

Nivelul emisiilor de poluanți s-a estimat conform metodologiilor O.M.S. Evaluarea surselor de poluare/1993 și AP 42 EPA (factori de emisie) se prezintă în tabelul 1.13. și în figura 1.2.

Tabelul nr. 1.13.Nivelul de emisii la cuptorul de tratamente termice la determinare

Fig. 1.2. Valorile concentrațiilor de gaze poluante emise de cuptorul de tratamente termice

Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 1.13. și figura 1.2. se pot trage următoarele concluzii:

– concentrațiile de NO2, SO2, CO, pulberi în suspensie se încadrează în valorile limită la emisie (V.L.E.) Ordin 462 – pentru focare alimentate cu gaze naturale;

– cele mai mari valori sunt pentru dioxidul de azot;

– pentru hidrocarburi nu sunt prevăzute V.L.E. |30|, |177|

1.5.1.2. Cabina de sablare. Cabina de sablare este prevăzută cu sistem de ventilație de evacuare a pulberilor fine de corindon prin două hidrocloane și un ventilator de evacuare la mașina de încărcat.

Ca surse de evacuare se folosesc:

hidrocloanele care sunt prevăzute cu câte un coș cu parametrii: H = 8 m; S = 1,0 m2; Dn = 12000 Nmc/h.

mașina de încărcat – coș cu parametrii: H = 15 m; S = 0,04 m2; Dn = 4000 Nm3/h.

S-au determinat doar pulberile fine cu conținut în corindon și se prezintă în tabelul 1.14. și figura 1.3.

Tabelul nr.1.14. Nivelul de emisii a pulberilor fine la o cabină de sablare

a.

b.

Fig. 1.3. Nivelul de emisii a pulberilor fine în mediul natural la o cabină de sablare:

a. concentrația; b. debitul masic. |1|, |2|

Din analiza rezultatelor experimentale prezentată în tabelul 1.14 și figura 1.3 se pot trage următoarele concluzii:

– pentru alumină nu sunt prevăzute V.L.E. În Ordinul 462/93 se consideră că limita maximă este cea pentru pulberi totale în suspensie;

– concentrațiile și debitele masice de pulberi se încadrează în V.L.E.

1.5.1.3. Secția de vopsitorie. Acoperirea suprafețelor metalice prin vopsire se realizează într-un spațiu amenajat special.

Datorită dimensiunilor mari ale pieselor nu s-a realizat un sistem organizat de evacuare a poluanților în atmosferă. Ca măsură de protecție s-au prevăzut prelate, care delimitează spațiul destinat vopsirii, fără măsuri speciale de protecție.

Evacuarea poluanților se realizează prin ușă (600×600 mm).

Determinările experimentale pentru principalele substanțe poluante se prezintă în tabelul 1.15. |5|, |7|, |9|, |177|

Tabelul nr. 1.15.Nivelul emisiilor în mediul natural al unei secții de vopsitorie

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 1.15. se pot trage următoarele concluzii:

– concentrațiile și debitele masice de white spirit, toluen, xilen, se încadrează în V.L.E. – Ordin 462/93;

– substanțele din clasa 2 (toluen și xilen) au o concentrație totală sub 100 mg/mc și debit masic total < 2,0 kg/h;

– concentrația totală a poluanților evacuați (clasa 2 + clasa 3) < 150 mg/mc și debitul masic total < 3,0 kg/h.

OBS: Datorită spațiului mare (volum de aproximativ 14500 mc) în care se desfășoară operația de vopsire, are loc o diluție a poluanților de la sursa de emisie la zona de evacuare (ușă).

1.5.1.4. Sectoarele de sudure. În cadrul halei de producție sunt mai multe sectoare de sudare și tăiere oxigen-gaz, care funcționează discontinuu în funcție de tehnologia produsului și a comenzii.

S-au determinat principalele substanțe poluante și s-au găsit valorile prezentate în tabelul 1.16. De reținut că emisiile de poluanți au loc în zona locurilor de muncă iar tehnologiile și dimensiunile produselor nu permit instalarea unor sisteme locale de evacuare a poluanților; hala a fost prevăzută cu 2 deflectoare tip ROBERTSSON. Prin introducere de aer cald în jumătatea vestică a halei se creează o suprapresiune dirijată spre cele două deflectoare aflate în zona estică. |17|, |18|

Tabelul nr. 1.16.Nivelul de emisii substanțe poluante în mediul natural de sectoarele de sudare

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 1.16. se constată că nivelul emisiilor de NOx se încadrează în V.L.E.

1.6. Natura poluanților și caracteristicile toxicologice

Poluanții rezultați din procesele tehnologice specifice societății industriale FECNE S.A. se clasifică astfel :

după starea de agregare: gaze; vapori; pulberi;

după acțiunea asupra organismului: toxici asfixianți, iritanți.

Efectele poluanților asupra organismului se clasifică în: efecte acute (imediate) care apar la scurt timp după expunere; efecte cronice (tardive) care apar la expunerea timp îndelungat.

Poluanții specifici sunt reprezentați de: oxizii de azot, monoxidul de carbon, pulberile, oxizii de fier, alumină și alții.

1.6.1. Oxizii de azot

Sunt compuși ai azotului și sunt cuprinși în grupa poluanților iritanți.

Oxizii de azot sunt iritanți ai mucoaselor și în special ai mucoaselor căilor respiratorii, la nivelul cărora pot provoca edem acut. Oxizii sunt methemoglobinizanți.

Intoxicația supraacută rezultă din inhalarea concentrațiilor mari (500…5000 ppm) și conduce la moarte în câteva secunde, sau prin atingerea directă a aparatului respirator, fie prin sincopă, reflexă, provocată de agresiunea brutală a aparatului respirator. |17|

Intoxicația acută rezultă ca urmare a inhalării unor concentrații de 100…300 ppm și produce iritația căilor respiratorii superioare cu tuse și iritație a mucoasei oculare. Această stare este urmată de o perioadă de liniște înșelătoare (2…8 ore) după care apar simptome grave manifestate prin rău general nedifinit, sete mare, dispnee, tuse, expectorații, mucoasă roșie sau galben-roz, cianoză, puls accelerat, neregulat, tensiune arterială scăzută, sânge de culoare negricioasă. Asfixia progresează rapid, victima are transpiratții reci, urmând coma și colapsul cardiac.

Bolnavii care rezistă la criza de edem, supraviețuiesc, deci nu apar decese tardive.

Intoxicația cronică se produce când este inhalată pe durată lungă și provoacă dureri de cap, insomnii, ulcerul nasului și gurii, anorexie, dispepsie, eroziune dentară, slăbiciune, bronșită cronică, emfizem. |17|, |19|, |123|

1.6.2. Monoxidul de carbon

Se înscrie în grupa poluanților toxici asfixianți și este cel mai răspândit poluant al aerului, deoarece rezultă din foarte multe surse de emisie.

Concentrația monoxidului de carbon în atmosfera zonei urbane este variată și depinde de o serie de factori: intensitatea traficului autovehiculelor, emisiile industriale, condițiile meteorologice și altele.

Factorii meteorologici ca: stagnarea aerului (calm), inversia termică și umiditatea determină acumularea la nivelul solului a unor concentrații ridicate de monoxid de carbon.

Acțiunea toxică a CO se produce prin blocarea și complexarea hemoglobinei (pigmentul roșu din globulele roșii) și formarea carboxihemoglobinei, în acest fel, oxihemoglobina devine inaptă pentru transportul oxigenului în organism, împiedicându-se oxidarea hemoglobinei. |17|, |19|, |163|

Fenomenele toxice provocate sunt în general, cele ale anoxemiei (lipsa de oxigen) de tip carbonic, care este o afecțiune cu predominantă circulatorie. Cel mai sensibil la insuficiența de oxigen și cel mai ușor vulnerabil este țesutul cerebral (crește permeabilitatea capilarelor țesutului cerebral, precum și tensiunea intracraniană).

Reținerea monoxidului de carbon din aer este în funcție de:

– concentrația CO în aer;

– durata inhalării.

Raportul cantitativ dintre carboxihemoglobina sanguină și hemoglobina (oxihemoglobina) se numește coeficient de intoxicare cu CO și se exprimă în procente.

Carboxihemoglobina fiind un compus stabil, eliminare de CO este mult mai lentă decât reținerea lui.

Coeficientul de intoxicație mai este influențat și de o serie de factori secundari, individuali și de mediu.

Dintre factorii individuali se menționează: vârsta, sexul, diverse afecțiuni ale organismului care diminuează hematoza.

Intoxicația acută se manifestă prin senzație de tensiune și pulsații în tâmple, amețeli, zgomot în urechi și oboseală. Într-o fază mai avansată apar grețuri, vărsături, pierderea cunoștinței, come și în final decesul.

În cazul concentrațiilor mari, aceste simptome se dezvoltă fulgerător, provocând moartea în câteva minute.

În metabolism apar modificări privind creșterea în sânge a conținutului de zahăr și a acidului lactic, scăderea rezervelor alcaline și apar leucocitozele.

Ca sechele ale intoxicației acute se pot înregistra afecțiuni ale glandei tiroide, ale rinichilor și tulburări gastrointestinale. În cazul alimentației insuficiente și incomplete, intoxicația acută, complicațiile și sechelele se intensifică. |163|

Intoxicația cronică a fost pusă în evidență prin existența unei triade simptomatologice constituită din astenie, cefalee și vertije, ca urmare a unei expuneri repetate și îndelungate.

Astenia este simptomul cel mai des întâlnit și se caracterizează prin oboseală, apatie intelectuală, uneori impotență sexuală.

Cefaleea se localizează frontal, occipital sau poate afecta întreaga calotă craniană.

Vertijul se întâlnește mai rar.

Pe lângă simptomele menționate în triadă se pot întâlni și altele, manifestate prin:

– tulburări digestive (grețuri, vărsături);

– tulburări auditive (zgomote în urechi);

– tulburări ale vederii (licăriri în fața ochilor);

– tulburări nervoase (iritabilitate);

– tulburări cardiace (palpitații, dureri precordiale);

– modificări sanguine (poliglobulie).

1.6.3. Pulberile în suspensie

Pulberile industriale fine sau grosiere pot fi întâlnite sub formă liberă (pulberi în suspensie), sau sub formă de pulberi depuse. |17|, |19|, |217|

Pulberile în suspensie pot fi considerate drept sisteme coloidale în care particulele de praf formează faza dispersată iar gazele aerului mediul de dispersie. Aceste sisteme aerodisperse au fost denumite aerosoli, dimensiunile particulelor fiind cuprinse între 0,001…1 . Particulele mai mari de 10…20 se depun foarte repede.

Praful este format din particule solide insuficient de fine pentru a rămâne un anumit timp suspendate în atmosferă. Unii autori mai denumesc pulberile în suspensie „dispersoizi”. În literatura de specialitate se mai citează și „condensoizi”, rezultați din condensarea gazelor și vaporilor. Aceștia pot fi fumuri formate din particule solide rezultate din topirea plumbului, a oxizilor metalici, fierului, magneziului etc.

În condițiile desfășurării diferitelor activități de producție, poluanții atmosferici care acționează asupra căilor respiratorii variază în limite foarte largi, de la agenți relativi nepericuloși dar „separatori”, la agenți foarte periculoși, generatori de accidente, intoxicații și boli profesionale.

Multiplele și diferitele pulberi industriale deosebite ca proveniențe, dimensiuni, proprietăți etc. au făcut necesară clasificarea lor în mai multe categorii.

Cele mai importante clasificări ale pulberilor industriale iau în considerație următoarele criterii: mecanismul de formare, dimensiunea particulelor, natura substanței din care provine praful, acțiunea lor asupra organismului (pătrunderea în plămâni și reținerea lor), efectele produse asupra organismului etc.

Din punct de vedere igienic și, implicit, al protecției, se consideră mai importantă următoarea clasificare:

– pulberi inerte, fără toxicitate specifică (ex.: carbonat de calciu, de aluminiu, cărbune) dar care sunt supărătoare prin obstacolul pe care îl opun în desfășurarea normală a funcției respiratorii;

– pulberi iritante sau corosive (bioxid de mangan, var, bicromați, pulberi alcaline);

– pulberi fibrozante (bioxid de siliciu, azbest);

– pulberi toxice (plumb, arseniu, beriliu, vanadiu etc.);

– pulberi alergice (bumbac, cânepă, lemn etc.);

– pulberi radioactive.

Poluanții solizi exercită o acțiune multilaterală asupra organismului, determinată în primul rând de natura lor. Importantă, din punct de vedere al patologiei profesionale este acțiunea specifică pe care pulberile o exercită asupra aparatului respirator. Din acest punct de vedere pulberile se pot grupa în următoarele categorii:

– pulberile cu acțiune preponderentă sau exclusivă asupra căilor respiratorii superioare (ex.: pulberile produselor de origine animală sau vegetală cu particule mari sub formă de fibre);

– pulberile cu acțiune cumulativă în plămâni (ex.: aerosoli de cărbune sau de oxid de fier);

– pulberile cu acțiune fibrozantă, generatoare de boli pulmonare cronice progresive (ex.: aerosoli de bioxid de siliciu și azbest);

– pulberile care scad imunitatea țesutului pulmonar față de infecții (îngrășăminte fosfatice etc.);

– pulberile care produc cancer bronhic și pulmonar (crom, arseniu, minereu de uraniu).

1.6.4. Acțiunea nocivă a pulberilor industriale asupra organismului uman

Principala cale de pătrundere a pulberilor în organism o constituie aparatul respirator. Chiar dacă o cantitate destul de mare de praf poate pătrunde în tractul digestiv, consecințele, din punct de vedere al patologiei, sunt neînsemnate atunci când este vorba de pulberi toxice. De asemenea, particulele de praf au dimensiuni prea mari pentru a străbate bariera pielii și de aceea epiderma nu va fi considerată o cale importantă de pătrundere a pulberilor în organism. Totuși, fixarea particulelor în diferite porțiuni cutanate poate provoca uneori apariția unor modificări patologice locale (dermite, eczeme etc.).

Odată cu aerul inspirat, în căile respiratorii pătrunde și praful existent în suspensii. Prin expirație se elimină, odată cu aerul, și o bună parte din praful pătruns, totuși în aparatul respirator sunt, de fiecare dată, reținute o parte din pulberile expirate. S-a constatat că uneori până la 90% din cantitatea de praf existentă în aerul inspirat a rămas în aparatul respirator. |17|, |19|, |123|, |120|,

În legătură cu reținerea prafului în diferite zone ale aparatului respirator s-a stabilit că particulele mai mari de 10 m, sunt reținute în nas. Eficiența filtrării aerului inspirat la nivelul mucoasei nazale devine nulă la o dimensiune a particulelor de 1 m. Ceea ce depășește bariera nazală trece în trahee și ajunge în bronhii unde procesul de filtrare continuă. Particulele de praf sunt reținute prin contactul cu pereții căilor respiratorii, depunându-se pe mucoasa acestora. Capacitatea de reținere în zona trahee plus bronhii este de 25…30%. Din cantitatea de praf inspirată, numai 10…20% ajunge în alveolele pulmonare. Cea mai mare cantitate din particulele reținute în plămâni au diametru între 0,3…1,2 m. Pentru particulele de SiO2, reținerea lor este cu atât mai mare cu cât au un diametru mai redus, cele mai periculoase fiind cele de 0,5 m.

Experimental s-a constatat că cea mai mare parte din particulele pătrunse prin respirație în căile respiratorii este ulterior eliminată din spațiul pulmonar, o parte imediat (cu expirația ce urmează inspirației respective), o altă parte în decursul a câtorva ore și o porțiune finală mult mai lent. Fibroza pare să fie consecința rămânerii prelungite în plămâni a unei cantități mici din materialul pătruns inițial. Nu există deci un raport simplu între concentrația prafului din aerul respirat și proporția rămasă în plămâni. Acest raport depinde de caracteristicile biofizice ale prafului inhalat, pe de o parte, și de eficiența diversă a mecanismelor de eliminare a prafului la diferite persoane, pe de altă parte.

Pericolul pe care inhalarea unor cantități excesive de praf îl prezintă pentru sănătatea omului este cunoscut din timpuri foarte vechi. Până în prezent nu există însă nici o concepție care să poată constitui un fundament teoretic pentru profilaxia și tratamentul pneumoconiozelor, recunoscute printre bolile profesionale cele mai periculoase.

Influența pe care praful inhalat îl exercită asupra aparatului respirator poate fi determinată în funcție de nivelul tractului respirator la care se observă acțiunea prafului. Praful reținut de căile respiratorii superioare provoacă o serie de modificări caractristice ale mucoaselor. La rândul său, iritarea prelungită a mucoaselor provoacă la început procese inflamatorii simple ca hiperemie (sângerare), creșterea cantității de secreție a mucoaselor și altele. Ulterior apar cataruri cronice (inflamații ale mucoasei nazale însoțite de secreție) cu formarea hiperprofiilor difuze sau în focar, cu îngroșarea mucoaselor, având drept consecință anihilarea funcției de filtrare a nasului. În multe cazuri, asemenea cataruri hipercronice se asociează cu subțierea mucoasei nazale și a nazofaringelui, cu scăderea bruscă a secreției, cu deformarea căilor nazale etc. Catarul cronic se poate extinde uneori în laringe și trahee. |17|, |19|, |106|, |123|, |124|, |125|

Modificări histopatologice analoage se produc și la nivelul faringelui, laringelui și traheei. Mucoasa bronșică poate fi iritată într-un mediu de praf reacționând, la început, printr-un proces inflamator acut și apoi printr-o bronșită cronică, cu dezvoltarea unei scleroze pulmonare și a emfizenului. Adesea, îmbolnăvirea țesutului pulmonar este însoțită de bronșită cronică.

Influența prafului asupra plămânilor într-o perioadă mai îndelungată de timp, se manifestă prin modificări patologice persistente de tipul unor inflamații cronice.

Pneumoconioza este un termen generic care, în sensul cel mai larg, definește prezența în plămâni a particularităților de praf sau de fum fără să implice modificări subiective sau obiective clinice. Este considerată astăzi ca fiind acțiunea profesională cea mai frecventă la muncitorii care lucrează în mediu poluat cu pulberi.

Evoluția pneumoconiozelor este condiționată de faptul că praful, care a ajuns în alveolele pulmonare, trece parțial mai departe prin pereții alveolari în țesutul conjunctiv, o parte trecând și prin căile limfatice ale ganglionilor limfatici, ceea ce duce la opturarea lor și la o inflamație acută. Ca urmare, apare o blocare cu particule a țesutului conjunctiv, un proces fibros care constituie elementul de bază al pneumoconiozei.

Diferitele tipuri de pneumoconioze întâlnite ca boli profesionale pot fi clasificate astfel:

– pneumoconioze majore: silicoza (generată de bioxidul de siliciu liber cristalin), azbestoza (generată de silicați mai mult sau mai puțin complecși cu bioxid de siliciu), talcoza, pneumoconioza minereului de cărbune;

– pneumoconioze minore: antracoza (generată de funingine de cărbune), silicatoza (generată de silicați mai mult sau mai puțin complecși cu bioxid de siliciu legat în molecule), pneumoconioze de pulberi vegetale, astmul cerealelor, tusea țesătorilor, febra morarilor;

– pnumoconioze benigne: baritoza (generată de sulfat de bariu), sideroza (generată de oxidul de fier) etc.

1.6.5. Corindonul (alumină)

Riscul industrial apare la inhalarea de pulberi fine sau fumuri (particule sub 0,5 ).

Pătrunderea, metabolizarea, depozitarea, eliminarea se absoarbe în mică proporție din tractul gastrointestinal. Cantitatea absorbită iese rapid din circulație și se depozitează în ficat, rinichi, splină, oase, tiroidă, creier. Excreția se realizează pe cale urinară și biliară. Nu se resoarbe din aparatul respirator. Local însă dă fenomene de pneumoconioză. |17|, |19|, |163|, |169|

Simptomatologie. Pneumoconioza cu Al (aluminoza) apare la câteva luni până la 4…5 ani de la expunere. Se manifestă prin tuse ușoară, dureri toracice, dispnee de efort sau permanentă, tendință la bronșită.În formele avansate apar simptome de cord pulmonar cronic cu agravare rapidă. Radiologic se observă o fibroză difuză.

1.6.6. Potențialul seismic

Orașul București, conform Normativ P100/92 se încadrează în zona seismică de calcul „C”, caracterizată de valorile Ks=0,20 și Tc=1,5 sec.|9|, |56|, |57|

Orașul București și respectiv zona analizată poate fi afectată de două tipuri de cutremure:

– intermediare, care au focarul sub scoarța terestră, în mantaua superioară, la adâncimi de 80-180 km, și care eliberează o cantitate mare de energie, putând fi distrugătoare. Focarul acestui tip de cutremur este situat în Carpații de curbură, în zona Vrancea;

– normale, care au focarul în scoarță, pe o serie de falii, la adâncimi de 5…30 km și care eliberează o cantitate mai mică de energie. Acestea pot fi mai distrugătoare, datorită adâncimii relativ mici a focarelor de pe faliile Platformei Valahe.

1.6.7. Topografia

Topografia specifică zonei luate în studiu se caracterizează prin îmbinarea dintre:

cadrul natural – antropic reprezentat prin terenuri agricole;

cadrul artificial reprezentat prin: construcții de tip industrial, căi de acces, construcții de tip civil.

Topografia specifică cadrului natutral antropic se caracterizează printr-o suprafață plană, cu o ușoară înclinare de la nord-vest spre sud-est, lipsită de obstacole majore care să influențeze procesul de dispersie. |19|

Topografia specifică cadrului artificial acționează în procesul de dispersie prin factori specifici cu caracter:

– constant: materiale de construcție, profil accidentat, sistem de canalizare, rețea căi de acces;

– variabil: încălzire artificială, emisii dirijate, emisii nedirijate (surse mobile).

1.6.8. Clima

Clima are o importanță deosebită asupra persistenței substanțelor poluante, concentrației acestora și mai ales asupra efectelor acestora asupra mediului natural.

Orașul București este situat din punct de vedere climatic în zona temperat continentală cu nuanțe excesive, datorate pe de o parte așezării în zona de câmpie și pe de altă parte predominării circulației maselor de aer vestice, continentale.

Amplitudinile termice depășesc 300C, verile sunt fierbinți și iernile deseori aspre.

Infeluența maselor de aer din vest și sud explică existența toamnelor lungi și călduroase, a iernilor blânde și a primăverilor timpurii.

Societatea FECNE S.A. situată în partea de sud a Bucureștiului prezintă caracteristicile specifice climatului de câmpie. Amplasarea societății în cadrul platformei industriale IMGB atrage după sine crearea unui microclimat local.

Radiația solară globală este de 125.390 cal/cmp suprafață orizontală, cu maxima insolației în iulie de 18.300 cal/cmp suprafață orizontală și minima în decembrie de 1040 cal/cmp suprafață orizontală. |17|, |19|, |123|, |130|

Temperatura medie multianuală a aerului este de 10,60C, încadrând zona printre cele cu valori mai mari decât media pe țară, cu valori medii lunare cuprinse între -30C în ianuarie și 230C în iulie. Temperatura maximă absolută, dintr-un număr mare de ani, a fost de 41,10C în luna august. Temperaturi maxime absolute mai mari de 30,00C (zile caniculare) apar în intervalul mai- septembrie. În lunile de iarnă temperaturile maxime absolute sunt cuprinse între 14,50C și 19,30C. Temperatura minimă absolută înregistrată în ultimii 30 ani a fost de -350C în luna ianuarie. Valori ale temperaturii minime absolute mai mari de 00C s-au înregistrat în intervalul mai-august, cea mai mare temperatură minimă absolută fiind de 8,70C în iunie.

Numărul zilelor cu îngheț (temperaturi minime egale sau mai mici de 00C) sunt de 97,7. Cele mai numeroase zile cu îngheț apar în ianuarie (27,5 zile) și februarie (21,7 zile). În perioada mai-august nu s-a înregistrat nici o zi cu îngheț.

Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 74%, acest fapt provocând „ceața de evapo-transpirație” în 40-50 zile/an.

Ceața este unul din parametrii meteorologici care caracterizează clima unei zone date. În zona municipiului București cazurile de ceață apar în medie multianuală, în 52,7 zile, cele mai numearoase zile cu ceață apărând în perioada rece a anului; decembrie-februarie (număr mediu lunar de zile cu ceață cuprinse între 8,6 în februarie și 12,4 în decembrie). În perioada caldă a anului, mai-septembrie, numărul mediu lunar al zilelor de ceață este de 9,5…0,9 zile.

Precipitațiile atmosferice au valori cuprinse între 700…900 mm/m2, în anii cu exces de umiditate și între 350…400 mm/m2, în anii secetoși. Media multianuală a cantității de precipitații este de 679 l/m2. Cele mai mari cantități de precipitații cad, în medie multianuală, în luna decembrie (131 l/m2) valoare mult mai mare decât în alte luni ale anului. Lunile cu cele mai mici cantități de precipitații sunt februarie și septembrie de 32 l/m2. |1|, |2|, |6|

Numărul anual de zile cu precipitații este, în medie multianuală de 110,7. Cele mai ploioase luni sunt mai și iunie cu 13,3 zile și respectiv 10,4 zile, iar cele mai secetoase octombrie (6,1 zile) și septembrie (6,9 zile).

Stratul de zăpadă poate avea o durată cuprinsă între 46…54 zile, iar zilele cele mai secetoase sunt în octombrie (6,1 zile) și septembrie (6,9 zile).

Zona analizată se caracterizează prin următorii parametrii meteorologici cu acțiune în procesul de dispersie: temperatura aerului este în media anuală de 110C, media lunii ianuarie de -30C, media lunii iulie de +230C, maxima absolută de +41,10C și minima absolută de -350C.

Temperatura solului are media anuală 11,80C, maxima în iulie de +28,40C și minima în ianuarie de -4,30C.

Umezeala relativă a aerului are media anuală de 74%, media lunii ianuarie de 89% și media lunii iulie de 64%.

Nebulozitatea are media anuală de 5,4, media lunii decembrie de 7,6 și media lunii august de 3,1.

Numărul de zile senine este anual de 66,1 (în decembrie de 2,6, în septembrie de 11,2), de zile noroase este anual de 199,7 (în decembrie de 12,4, în iunie de 21,9), acoperite este anual de 100 (în august de 2,6, în ianuarie de 16,6), iar numărul zilelor de ceață este anual de 56,6 (în iulie de 0,2, în decembrie de 14,3).

Precipitațiile atmosferice sunt în medie de 700…900 mm/m2 în anii cu exces de umiditate și 350…400 mm/m2 în anii secetoși.

Vântul este unul din factorii foarte importanți ai menținerii sau dispersării substanțelor poluante existente în mediul natural. Frecvențele vântului pe direcții se prezintă în tabelul 1.17.

Tabelul nr.1.17.Frecvența vântului pe direcții [%], în cazul FECNE

Frecvența vântului pe clase de viteze se prezintă în tabelul 1`.18. iar viteza vântului pe diferitele direcții, în cazul societății FECNE se prezintă în tabelul 1.19.

Tabelul nr. 1.18.Frecvența vântului pe clase de viteze [%], în cazul FECNE

Tabelul nr. 1.19.Viteza anuală a vântului pe diferite direcții, în cazul FECNE

Din analiza tabelelor 1.17., 1.18. și 1.19. rezultă următoarele concluzii |2|, |3|:

frecvența vântului pe clase de viteze indică persistența vitezelor medii între 1,1…2 m/s, urmate de cele între 2,1…5 m/s;

vântul cu viteze între 6…12 m/s se semnalează în special iarna și în sezoanele de tranziție (toamna și primăvara);

vitezele de peste 13 m/s sunt specifice anotimpului rece (iarna) și au o frecvență redusă;

calmul atmosferic conduce prin durata sa la creșterea fondului de impurificare atmosferică prin frânarea procesului de dispersie care permite cumularea și menținerea noxelor în apropierea emisiilor.

În zona analizată calmul atmosferic are o frecvență de 35% și o persistență (durata neîntreruptă în timp variabilă de la 1…3 ore în anotimpul de tranziție până la maximum 24 ore în anotimpul rece). Iarna este anotimpul în care se înregistrează cel mai mare procent de calm, legat direct de stratificarea termică stabilă a aerului rece caracteristic acestei perioade. Primăvara este anotimpul în care calmul înregistrează cele mai scăzute valori.

În ceea ce privește evoluția diurnă se remarcă un maxim în timpul nopții și spre dimineață și un minim ziua la orele de maximă încălzire.

În anotimpul rece se poate instala fenomenul de inversiune termică. Acesta acționează ca un ecran, care nu permite dezvoltarea convecției și nici amestecul vertical, procesul de dispersie fiind împiedicat aproape total.

Situația cea mai critică se produce atunci când inversiunea termică se asociează cu calmul atmosferic și au o persistență mai mare de 24 ore.

1.6.9. Topoclima

În zona analizată există diferențe specifice care reflectă particularitățile topoclimatice și microclimatice condiționate de arii funcționale cu profil specific diferit, astfel:

agricol (topografia specifică cadrului natural antropic);

industrial (topografia specifică cadrului artificial).

În zona aferentă cadrului natural antropic (zona agricolă) temperatura este cu 0,50…1,50 mai scăzută decât în zona industrială.

Culturile agricole reduc radiația solară prin procesul de absorbție la nivelul frunzelor și tulpinilor, radiația folosită și în procesul de evapo-transpirație.|9|, |123|, |124|

Faza cea mai accentuată a procesului de evapo-transpirație are loc în procesul de formare și creștere a tulpinilor când pentru evapo-transpirație se consumă 89% din radiația solară, iar pentru încălzirea aerului 11%.

În faza de maturare a plantelor, 65% din energia radiantă se consumă pentru încălzirea aerului și 35% pentru evapo-transpirație.

Culturile agricole, prin procesul de evapo-transpirație conduc la creșterea umezelii relative a aerului. Astfel, într-o zonă cultivată, umezeala relativă a aerului este seara, noaptea și dimineață cu 10…15% mai mare decât în zona fără vegetație, iar la amiază poate atinge diferențe de până la 30%.

Valorile mai ridicate ale umezelii relative asociate cu nucleele de condensare din substanțele poluante pot creea condiții de apariție a ploilor locale.

Datorită forței de frecare pe care o exercită stratul vegetal în calea vântului, viteza acestuia scade, micșorându-se și intensitatea schimbului turbulent.

Rugozitatea pe care o prezintă suprafețele cultivate conduce la micșorarea vitezei vântului de 2-3 ori față de viteza înregistrată la înălțimea standard de 10 m.

În zona aferentă cadrului artificial (industrial) deasupra platformei industriale (IMGB-UMUC-VULCAN) datorită impurităților din atmosferă se creează condiții specifice de absorbție și radiere a fluxului radiativ solar care conduce la creerea unei „insule” de căldură.

Creșterea fondului termic, conduce la formarea curenților ascendenți, care favorizează procesul de dispersie.

Diferențele de temperatură dintre cadrul natural antropic și cel artificial – industrial – urban sunt mai accentuate iarna și vara și au un rol important în procesul de dispersie cu caracter local și afectează în special emisiile dirijate de înălțime mică (5…30 m) și emisiile nedirijate (fixe și mobile).

Creșterea fondului termic conduce la dezvoltarea turbulenței de natură termică, generată de încălzirea inegală a aerului la nivelul diferitelor tipuri de suprafețe (beton, asfalt, cărămidă, metal, pământ, iarbă). Acest tip de turbulență este variat ca intensitate în funcție de anotimp, având dezvoltarea maximă în sezonul cald în situațiile cu soare și vânt slab. |9|, |81|, |93|, |102|, |179|

Turbulența de natură mecanică este generată de rugozitatea solului reprezentată prin obstacole de diferite mărimi și forme, are o dezvoltare mare în zona construită și predomină în situații cu vânt și stare atmosferică neutră.

Cele două tipuri de turbulență sunt prezente simultan în atmosferă, dar în proporții diferite în funcție de condițiile meteorologice.

Condițiile climatice și topoclimatice specifice zonei conduc la predominarea unui proces de dispersie cu caracter moderat, orientat spre zonele cu expunere vestică, estică și sud vestică.

1.7. Concluzii

10 În această lucrare se definește mediul ca fiind spațiul în care există și funcționează Societatea FECNE S.A. și care include aerul, apa, solul, subsolul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile dintre acestea;

20 determinările făcute au condus la concluzia că apa cantonată în straturile acvifere de mică adâncime este poluată; apa cantonată în structurile acvifere de medie adâncime se încadrează în limitele admisibile și excepționale de calitate (STAS 1342/91) iar apa cantonată în straturile de mare adâncime este potabilă la toți indicatorii chimici;

30 concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6 % sub CMA și 33,3 % peste CMA, pentru oxizii de azot, iar concentrația medie se situează de 1,4 ori peste CMA;

40 concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează sub CMA, pentru oxidul feric;

50 concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,8 ori peste CMA pentru mangan;

60 concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6 % sub CMA, de 33,3 % peste CMA, pentru ozonul troposferic, iar concentrația medie se situează de 1,9 ori peste CMA;

70 pentru pulberi, concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% peste CMA;

80 concentrațiile și debitele masice de white spirt, toluen, xilen se încadrează în V.L.E., conform Ordin 462/93;

90 concentrațiile de toluen și xilen sunt sub 100 mg/m3 și debit masic total sub 2,0 kg/h;

100 concentrația totală a poluanților evacuați din secția de vopsitorie este sub 150 mg/m3 și debitul masic total sub 3,0 kg/h;

110 nivelul emisiilor de NOx, în sectorul de sudare se încadrează în V.L.E., conform Ordin 462/93;

120 poluanții rezultați din procesele tehnologice specifice societății industriale FECNE S.A. sunt: oxizii de azot; monoxidul de carbon; pulberile în suspensie; dioxidul de sulf; hidrocarburile diferite; toluenul; alcoolul butilic; acetona; acetatul de butil și altele, care pot conduce la intoxicații supraacute, acute sau cronice;

130 pulberile rezultate în urma unor procese tehnologice desfășurate la Societatea FECNE S.A. sunt următoarele categorii; inerte; iritante; fibrozante; toxice; alergice; radioactive și cumulative;

140 cele mai des întâlnite afecțiuni datorate prafului rezultat în procesele tehnologice de la Societatea FECNE S.A. sunt pneumoconiozele care sunt de mai multe feluri: majore (silicoza, azbestoza, talcoza, pneumoconioza minereului de cărbune); minore (antracoza, silicoza, pneumoconioze de pulberi vegetale, astmul cerealelor, tusea țesătorilor, febra morarilor) și benigne (banitoza, sideroza);

150 Societatea FECNE S.A. este situată în partea de sud a Bucureștiului și prezintă caracteristicele specifice climatului de câmpie, temperatura medie anuală de 10,6oC, temperatura maximă absolută a fost de 41,1 oC iar temperatura minimă absolută în ultimii 30 de ani a fost de – 35 oC;

160 viteza medie a vântului este de 1,1…2,0 m/s, calmul atmosferic are o frecvență de 35 % și o persistență de 1…3 ore și sunt create condiții specifice de absorbție și radiație a fluxului radioactivsolar.

CAPITOLUL2

Obiectivele tezei de doctorat și metodica cercetării

2.1. Generalități

Interesul și prioritatea Societății FECNE S.A., în perioada actuală și în perspectivă o reprezintă calitatea deosebită a produselor și serviciilor sale, grija pentru mediul înconjurător și mediul de lucru, grija pentru diminuarea poluării fiind determinată atât prin perfecționarea proceselor tehnologice cât și prin fabricarea unor produse care poluează cât mai puțin.

Organizația industrială FECNE S.A. este o întreprindere constructoare de mașini deosebit de complexă, care produce echipamente pentru centralele nucleare folosind procese de producție deosebit de elaborate și complicate. Procesele de producție sunt o sumă de procese tehnologice complexe, în urma cărora se prelucrează metale și aliaje pornind de la elaborare și până la piesa finită, în timpul cărora se manifestă aproape toate fenomenele fizice, chimice, mecanice și electrice cunoscute. În timpul desfășurării proceselor tehnologice sunt emise în mediul de lucru și în mediul natural o serie de substanțe poluante care afectează toți factorii mediului: aerul, apa, solul, subsolul, flora, fauna, ființele vii și relațiile dintre acestea.

Pentru perioada următoare, principalele obiective ale Societății FECNE S.A. sunt următoarele:

producerea unor echipamente tehnologice pentru centralele nucleare la standarde internaționale;

reducerea nivelului de poluare a mediului înconjurător;

protecția mediului de lucru și a mediului natural prin îmbunătățirea proceselor tehnologice de fabricare a echipamentelor pentru centralele nucleare;

reducerea considerabilă a cantității de deșeuri rezultată în urma proceselor tehnologice și a exploatării produselor finite;

continuarea procesului de restructurare a activităților și renunțarea la tehnologiile neperformante;

transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică, de dezvoltare durabilă;

optimizarea proceselor tehnologice și a proceselor de producție din punct de vedere al componentei economice, sociale și de mediu. |1|, |2|

2.2. Obiectivele tezei de doctorat

Deoarece teza de doctorat se referă la o întreprindere constructoare de mașini în general s-a ales această organizație industrială FECNE S.A. deoarece este una din cele mai complexeîntreprinderi constructoare de mașini, amplasată într-un areal geografic mare, situate la sudul capitalei și înconjurată de zone de locuit, zone agricole și de agrement.

Obiectivul principal al tezei de doctorat îl constituie stabilirea și determinarea impactului asupra mediului a organizației industriale FECNE S.A., avându-se în vedere atât mediul de lucru cât și mediul natural.

Este considerat mediul de lucru spațiul în care își desfășoară activitatea toți operatorii ce participă la procesele tehnologice, iar mediul natural spațiul din jurul întreprinderii pe o rază de 200 m. |3|, |4|

Principalele obiective specifice, impuse de obiectivul general au fost următoarele:

stabilirea unei metodici de determinare și evaluare a impactului asupra mediului de lucru, corespunzător fiecărei secții de producție importantă din punct de vedere al existenței surselor de poluare (secțiile de elaborare metale și aliaje, de turnătorie, de sudare, de tratamente termice, de prelucrare prin așchiere, de vopsire, de sablare și de acoperiri de protecție);

realizarea unui stand experimental universal, care să permită determinarea concentrației de substanțe poluante rezultate în urma procesului tehnologic și natura substanțelor poluante ce afectează factorii de mediu;

stabilirea unor metodici și a unei tehnologii de determinare și evaluare a impactului asupra mediului natural produs de Societatea FECNE S.A.;

realizarea unui stand experimental pentru stabilirea și determinarea concentrației de gaze și alte substanțe poluante pe o rază de 200 m ȋn jurul societății FECNE S.A.;

realizarea unui model matematic privind dezvoltarea durabilă a unei întreprinderi constructoare de mașini, respectiv pentru dezvoltarea durabilă a societății FECNE S.A. și optimizarea procesului de producție luând în considerare componenta economică, componenta socială și componenta de mediu. |6|, |9|

2.3. Metodica cercetării

Pentru realizarea obiectivelor propuse, cercetările au început făcând o analiză în detaliu a stadiului actual privind caracterizarea fizico-geografică a zonei pentru Societatea FECNE S.A. cu geomorfologia, morfologia și litologia corespunzătoare, privind mediul înconjurător în care este localizată Societatea FECNE S.A. (caracterizarea stării de calitate a solului; gradul de poluare a solurilor; resursele de apă; emisiile atmosferice; sursele de poluanți; natura poluanților și caracteristicile toxicologice; potențialul seismic; clima și topoclima), pentru ca apoi să se stabilească metodica cercetării și programul experimental.

Metodica cercetării și programul experimental s-au întocmit în funcție de: natura proceselor tehnologice care compun procesele de producție; natura fenomenelor fizice, chimice, mecanice și electrice ce însoțesc transformările materialelor pe parcursul proceselor tehnologice;natura substanțelor poluante emise în timpul desfășurării proceselor tehnologice și modalitatea de determinare și evaluare a impactului asupra mediului de lucru și asupra mediului natural produs de Societatea FECNE S.A. |1|, |2|

În general, metodica cercetării a presupus parcurgerea următoarelor etape:

analiza procesului tehnologic pentru o componentă a procesului de producție de realizare a unui echipament tehnologic;

stabilirea principalelor etape ale procesului tehnologic în care apar substanțele poluante;

stabilirea naturii substanțelor poluante și a factorilor de mediu afectați de poluarea produsă de aceștia;

realizarea unei tehnologii de determinare a concentrației fiecărei substanțe poluante și a unui stand experimental universal care să permită determinarea cu precizie a acestor substanțe în diferite locații ale procesului tehnologic;

realizarea unui program experimental de determinări atât în mediul de lucru cât și în mediul natural, în funcție de fiecare sursă poluantă precum și sinergic;

stabilirea elementelor de calcul pentru coeficienții de poluare parțiali precum și pentru coeficientul de poluare total;

stabilirea elementelor de influență pentru componenta economică, pentru componenta socială și pentru componenta de mediu;

optimizarea funcției obiectiv luând în considerare un coeficient de poluare mediu;

stabilirea unor metode de prevenire și reducere a poluării produse de SocietateaFECNE S.A.

Programul experimental și metodica cercetării au fost astfel concepute încât soluțiile obținute să poată fi ușor extinse și aplicate în oricare întreprindere constructoare de mașini, fără să necesite cheltuieli suplimentare din partea potențialilor beneficiari.

CAPITOLUL3

Contribuții privind caracterizarea fizico-geografică a locației pentruSocietatea FECNE S.A.

3.1. Noțiuni generale

Datele din literatura de specialitate și din rapoartele Agenției Europene de Protecție a Mediului relevă faptul că poluarea atmosferei este una dintre principalele probleme de mediu, atât ca frecvență și amploare a fenomenului ce duce la efecte sinergice ce pun în pericol calitatea mediului la nivel global pe termen lung și în același timp sănătatea umană.

Mediul înconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, biosferă – cu elementele create prin activitatea umană. Toate acestea interacționează și influențează condițiile existențiale și posibilitățile de dezvoltare viitoare a societății umane. |17|, |19|, |189|

Mediul înconjurător are o mare capacitate de biodegradare a substanțelor toxice, dar unele substanțe sunt rezistente la biodegradare. Efectele negative asupra mediului se manifestă prin acumularea substanțelor toxice, nebiodegradabile, în lanțul aer-apă-sol-plante-animale-om. Contaminarea mediului cu substanțe chimice periculoase are loc datorită: emanațiilor în aer (praf, fum, ceață, vapori etc), evacuărilor în cursurile de apă, depozitării în sol a deșeurilor, ȋn urma activităților ȋntreprinse de om.

În Raportul Agenției Europene de Mediu publicat în 1998 se consideră acidifierea drept una dintre problemele cele mai importante în problemele de poluare, alături de:

modificarea climei;

distrugerea stratului de ozon stratosferic;

formarea smogului fotochimic și a ozonului troposferic;

degradarea apelor continentale și a celor marine;

degradarea solului;

afectarea biodiversitatii;

distrugerea mediului urban.

Acidifirea se datoreaza în principal emisiilor de oxizi de azot (32%), de oxizi de sulf (44%) și amoniacului (24%), așa cum se vede ȋn figura 3.1.

Fig. 3.1. Poluarea principalilor poluanți acidifianți la nivel european

Principalul poluant ce a determinat acidifierea accelerată a mediului în ultimile decenii este dioxidul de sulf: 80-90% din cantitatea de SO2 provine din arderea combustibililor lichizi și a celor solizi cu conținut de sulf.

Poluarea aerului este o problemă atât pentru mediul exterior cât și pentru mediul din interiorul clădirilor, denumit mediu de lucru. Mediul de lucru este reprezentat de ambientul în care executantul își desfășoară activitatea și cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant spațiului de lucru, condițiile de iluminat, temperatura, umiditatea, curenții de aer, zgomotul, vibrațiile, radiațiile, puritatea aerului, iar pe de altă parte mediul social. |19|

Organismele internaționale cu atribuții în ocrotirea sănătății și securității în muncă și a mediului înconjurător, sunt preocupate de creșterea poluării atât în mediul înconjurător cât și în cel de muncă și acționează în consecință prin legi și directive. Având la bază liniile directoare ale strategiei comunitare de securitate și sănătate în muncă, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împreună cu Ministerul Sănătății au elaborat politica și strategia României în domeniul securității și sănătății în muncă cu următoarele obiective:

preluarea acquis-ului comunitar în domeniu;

dezvoltarea și consolidarea instituțiilor cu rol în implementarea prevederilor legislației privind securitatea și sănătatea în muncă;

dezvoltarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale prin formarea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale și combinarea eficientă a elementelor teoretice cu cele practice;

dezvoltarea și lărgirea structurilor de dialog social în vederea implicării într-o mai mare măsură a partenerilor sociali, atât la nivel decizional, cât și la cel de implementare.

Politica în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) reprezintă punctul de plecare în stabilirea obiectivelor referitoare la securitatea și sănătatea muncii.

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă reglementează, în principal, obligațiile angajatorilor referitoare la securitatea și sănătatea la locul de muncă și anume: stabilirea și aplicarea măsurilor pentru protecția lucrătorilor, pe baza principiilor generale de prevenire; luarea măsurilor pentru ca lucrătorii și/sau reprezentanții acestora să primească toate informațiile necesare privind riscurile la care sunt supuși; consultarea în anumite probleme și participarea la discutarea aspectelor referitoare la securitatea și sănătatea lor la locul de muncă. |161|, |188|, |189|, |190|

Evaluarea impactului activităților industriale și dezvoltarea acestora este importantă pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a metodelor de lucru poate face acest proces de imbunatatire mai accesibil, mai eficace și mai eficient.

Obiectivul general al activității doctorale, concretizat prin rezultatele din aceasta lucrare, a fost realizată în cadrul Societății FECNE S.A. și abordează pe rând factorii de mediu, influența acestora asupra mediului înconjurător dar și asupra lucrătorului, sunt efectuate studii și analize de laborator pentru determinarea nivelului de zgomot, impactul asupra solului, apei asupra mediului înconjurător. Am dedicat un capitol evaluării riscului chimic prin sudare pentru gazele rezultate din sudare. Gazele rezultate în urma procesului de sudare depind în mare măsură de o serie de factori precum procedeul folosit, parametrii regimului de sudare, tipul protecției (înveliș, gaze sau amestecuri de gaze de protecție, flux) și natura acesteia, gradul de curățire a componentelor de sudat etc. În prezent, Compania FECNE S.A. este organizată ca o societate pe acțiuni; capital privat străin, capital de stat și capital privat autohton.

Lucrarea se remarcă prin contribuția la cunoașterea și perfecționarea mijloacelor de evaluare a impactului activităților industriale asupra mediului de lucru și a celui înconjurător în procesul de producție.

În lucrare se tratează poluarea aerului, apei și a solului în mediul de lucru într-o întreprindere constructoare de mașini și în mediul exterior în imediata apropiere a unității. S-a calculat, nivelul concentrației poluanților la diferite distanțe față de sursele de emisie utilizând un model de dispersie gaussian, s-a studiat viteza vantului și s-au făcut măsurători pentru a determina impactul asupra mediului înconjurător. Noțiunea de poluarea aerului semnifică prezența în atmosferă a uneia sau mai multor substanțe adăugate, direct sau indirect de om în diferite activități, în cantități care afectează omul, animalele sau vegetația. Din fericire, toate aceste substanțe care intră în atmosfera nu rămân acolo, natura acționând ca gazele și particulele să fie eliminate din atmosferă. Cu toate că mecanismele din atmosferă ca precipitațiile, sedimentarea gravitațională sau absorbția de către vegetație sunt foarte active, aceste procese naturale nu pot face față nivelului crescut de emisie de poluanți din ultimii ani. Atât gazele cât și particulele de aerosoli din atmosferă, participă la dinamica globală a compușilor din natură. În aceste cicluri biogeochimice, substanțele sunt mereu schimbate între diferitele medii ale Pământului: hidrosfera, litosfera, biosfera. Fiind sistemul cel mai dinamic, mediul atmosferic furnizează cele mai importante căi pentru ciclurile biogeochimice.|10|,|19|, |188|

Calitatea solului și sursele potențiale de poluare a solului specifice Societății FECNE S.A. sunt:

emisiile de poluanți în atmosferă:

– gazele de ardere rezultate în urma proceselor de prelucrare;

– pulberile cu conținut în corindon din operația de sablare.

activitatea defectuoasă de depozitare a materiilor prime și deșeurilor.

În urma investigării activității desfășurate de Societatea FECNE S.A. s-au constatat următoarele aspecte:

cuptorul de tratamente termice funcționează discontinuu cu frecvență de 1-2 ori/an, un proces având o durată maximă de 48 ore;

atelierul de sablare este prevăzut cu hidrocloane de reținere a pulberilor;

emisiile de pulberi metalice rezultate în urma proceselor de polizare au loc în zona locurilor de muncă, datorită greutății specifice a pulberilor metalice și dimensiunilor mari ale halei de producție nu există posibilitatea evacuării în atmosferă;

depozitarea materiilor prime și deșeurilor se realizează în depozite și magazii, pe platforme betonate, eliminându-se riscul de poluare a solului;

societatea nu are în dotare rezervoare și conducte subterane.

Societatea FECNE S.A. este amplasată într-o zonă cu specific industrial de producere și prelucrare metale, ȋn vederea realizării de echipamente nucleare.

Unitățile din zonă, care desfășoară activități cu efecte potențiale asupra solului, sunt:

IMGB S.A. structurat astfel:

fabrica metalurgică;

fabrică de utilaj complex;

fabrică mecano-energetică;

secție verificare a calității produselor;

GENERAL TURBO S.A. – producere turboagregate;

CASTUMAG S.A. – producere ansamble sudate;

UPETROLAM S.A. – producere cilindri laminor și prăjini foraj;

UNIVERS S.A. – producere scule și dispozitive speciale;

VULCAN S.A. – prodcere utilaj greu;

UMUC S.A. – producere utilaj greu.

Solurile din zona platformei industriale sunt formate pe fostele cernoziomuri argiluviale ce au fost afectate o dată cu activitatea de construcție a IMGB. Ca rezultat al acestei acțiuni au rezultat protosoluri antropice tipice și molice. Tipurile și subtipurile de sol au fost determinate de tipul materialelor ce au fost folosite la copertare.

Antropizarea terenurilor a constat de fapt în poluarea fizică a acestor suprafețe.

Aceasta s-a continuat prin dispunerea la întâmplare a diferitelor materiale ce au afectat ulterior proprietățile de bază ale solurilor.

Poluarea fizică a fost completată de poluarea cu metale grele care a determinat, de cele mai multe ori, depășirea pragului maxim admis (LMA).

În teritoriu se constată o poluare generalizată cu plumb, zinc și crom, aceste metale afectând deopotrivă toate solurile analizate. Există și o poluare punctiformă cu unele metale grele (Cu, Co și Cd), prezența acestora fiind condiționată de poziția solurilor față de sursele de poluare dirijate și nedirijate cât și față de zonele de depozitare.

Aceste soluri antropice, încadrate ca urbice, au note de bonitare de 28 puncte, ceea ce le încadrează din punct de vedere pedologic în clasa a IV-a de calitate.

Având în vedere faptul că pentru metale grele se aplică coeficienți de poluare, aceste funcții scad și încadrează solurile în clasa a V-a de calitate. |1|, |2|, |19|

Dacă se aplică numai coeficienții pentru plumb (0,6) și crom (0,4) punctajul scade la 6,72 puncte, ceea ce arată că aceste soluri sunt infertile din punct de vedere agricol.

3.2. Caracterizarea fizico-geografică a zonei pentru Societatea FECNE S.A.

Deoarece este cea mai importantă ȋntreprindere ȋn zonă, lucrarea de doctorat se va axa pe studiul acestei societăți – FECNE S.A., localizată la adresa: Șos.Berceni nr.104, sector 4, București, Tel.: 021/683 60 05; 021/684 34 91; Fax: 021/330 34 04

Societatea este amplasată pe platforma industrială IMGB, aflată în partea de sud a Municipiului București. Societatea este încadrată de: Șos.Berceni pe direcția est, nord-est zonă dotări IMGB, pe direcția nord Societățile UMUC, VULCAN, pe direcția vest-sud-vest terenuri agricole, pe direcție sud-sud-est, est. Suprafața totală – 54726 mp din care: 46945 mp în cotă exclusivă; 7781 mp în cotă indiviză și13955 mp liberă.

Profilul de activitate este ȋn principal: Cazangerie grea – producerea de construcții sudate grele;vase de presiune;produse unicat de dimensiuni mari.

Principalele părți componente sunt:

– hala de producție;

– pavilionul administrativ;

– atelierul de mecanică-ușoară.

Societatea FECNE S.A. a luat ființă prin desprinderea din cadrul IMGB. Este constituită ca personalititate juridică conform Certificatului de înmatriculare nr. J40/28/1990 din 28.12.90;

Conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr.1091 din 24.05.1994, suprafața de teren în proprietatea exclusivă a societății este de 46945,00 mp, iar suprafața în cotă parte indiviză este de 7781,00 mp;

Studiul a fost întocmit conform legislației în vigoare în vederea stabilirii obiectivelor de mediu minim acceptate, societatea urmând a fi privatizată prin vânzarea stocului majoritar de acțiuni deținut de Fondul Proprietății de Stat. |1|, |2|

3.2.1. Identificarea amplasamentului și localizarea

Societatea FECNE S.A. este amplasată în partea de sud a Municipiului București, pe platforma industrială IMGB, pe Șos. Berceni nr.104.

Suprafața totală a societății este de 54726 mp, din care:

– 46945 mp (în cotă exclusivă);

– 7781 mp (în cotă indiviză);

– 13955 mp (liberă);

Suprafața construită este de 32990 mp, din care:

– hala de producție 29518 mp;

– pavilionul administrativ 842 mp;

– atelierul mecanică ușoară 555 mp;

– depozitul exterior semifabricate 2075 mp.

În cadrul platformei industriale IMGB societatea FECNE S.A. este situată în partea central-nordică a acesteia.

Societatea IMGB S.A. este delimitată:

pe direcția N și NV – prelungirea B-dului Metalurgiei

– zonă dotări IMGB (Liceu IMGB, cămine)

– Societatea NOVA BRAZILIA S.A.

– teren agricol

– sere Berceni

pe direcția V și SV – str. Dumitru Brumărescu

– Societatea UMUC S.A.

– Societatea VULCAN S.A.

pe direcția S și SE – terenuri agricole

pe direcția E și NE – Sos. Berceni

– linie tramvai, Triaj Metrou

– terenuri agricole

– zonă agricolă

În incinta IMGB, societatea FECNE este mărginită astfel:

pe direcția N – Societatea GENERAL TURBO S.A.

pe direcția V – ICSITEE

– centrala termică IMGB

pe direcția SV – Socvietatea CASTUMAG S.A.

pe direcția S – secția energetică a IMGB

– turnătorie oțel și fontă electrică IMGB

pe direcția SE – turnătorie lingouri mici IMGB

– oțelărie electrică IMGB

pe direcția E – IMGB-laborator

3.2.2. Surse de poluare zonală

Au fost identificate următoarele surse de poluare zonală care pot fi ȋmpărțite ȋn |9|:

surse fixe, cele mai importante fiind unitățile industriale, care prin profilul lor de activitate constituie surse de poluare zonală și anume:

Societatea IMGB S.A. – unitățile industriale care intră în componența platformei IMGB;

Intreprinderea motoare Diesel pe direcția N, la aproximativ 2000 m;

Sere Berceni pe direcția NV, la aproximativ 1000 m;

Societatea UMUC S.A. pe direcția V, la aproximativ 300 m;

Societatea VULCAN S.A. pe direcția SV, la aproximativ 560 m;

VISCOFIL S.A. pe direcția NE, la aproximativ 2900 m;

surse mobile, cele mai importante fiind:

Circulația rutieră pe Șoseaua Berceni;

Circulația rutieră pe prelungirea B-dului Metalurgiei;

Circulația rutieră pe Str. Dumitru Brumărescu;

Circulația feroviară pe Calea Ferată de Centură;

Circulația feroviară pe căile ferate uzinale;

Circulația în zona Triaj Metrou.

Ȋn jurul Societății FECNE S.A. este și o zonă locuită care este amplasată față de FECNE S.A., astfel |9|:

zonă clădiri tip P și grădini pe direcție NE la aproximativ 500 m;

zonă clădiri tip P+4 pe direcție N la aproximativ 500 m;

zona clădiri tip P+10 (Cartier Apărătorii Patriei) la aproximativ 1800 m, pe direcție NE, N, NV.

Căile de acces sunt reprezentate prin:

Șos. Berceni

Prelungirea Bulevardului Metalurgiei

Metrou

Cale ferată de centură.

În zona platformei industriale, obiectivele de interes public sunt reprezentate prin:

Liceul IMGB la aproximativ 500 m distanță;

Universitatea ATHENEUM la aproximativ 1750 m distanță;

Spitalul de dermatologie nr.10 la aproximativ 2000 m distanță;

Spitalul Gh.Marinescu la aproximativ 2125 m distanță.

3.3. Caracterizarea fizico-geografică a zonei

3.3.1. Geomorfologie, morfologie

Suprafața studiată face parte din Câmpia Română Estică, unitate de relief Câmpia Vlăsiei, subunitatea Câmpia Bucureștiului, local Câmpul Cotroceni-Berceni.

Câmpul Cotroceni-Berceni este delimitat de valea Dâmboviței, lunca Argeș-Sabar și Câmpia Câlnăului și are în zona studiată altitudinea medie de 75,00 m.

Din punct de vedere geomorfologic zona studiată este amplasată pe interfluviul dintre Dâmbovița și Sabar.

Terenul este relativ plat, cu o ușoară înclinare de la NV-SE.

3.3.2. Geologie

Din punct de vedere geologic, zona studiată face parte din marea unitate structurală numită Platforma Moesica, depozitele de suprafață aparținând Cuaternarului (Holocenului și Pleistocenului).

Depozitele sedimentare atribuite acestui interval stratigrafic au fost depuse în medii foarte diferite, perioada menționată caracterizându-se printr-o mare varietate a condițiilor de sedimentare – uscat, mlăștinos, uneori lacustru – în care alternează depunerea unor pietrișuri în vaste conuri de dejecție, cu depuneri marnoase și nisipoase și în final loessoide, grosimea acestor depozite cuaternare fiind cuprinsă între 70…350 m. |6|, |9|

Supusă unei intense presiuni laterale în decursul erelor geologice, platforma a căpătat o structură tectonică caracteristică în „tablă de șah” în care subzistă zeci de blocuri și megablocuri tectonice aflate în raporturi de discordanță atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Depozitele fundamentului, cutate și metamorfozate, de tipul șisturilor verzi dobrogene, suportă o cuvertură sedimentară de până la 10 000 m grosime, în care au fost separate patru cicluri de sedimentare.

De la bază spre suprafață, pe criterii litologice și faunistice au fost delimitate următoarele formațiuni (E. Liteanu – 1954): stratele de Frătești; complexul marnos; nisipurile de Mostiștea; depozitele intermediare; pietrișurile de Colentina; depozitele loessoide.

Numeroase foraje săpate în zona de câmpie și în București au permis urmărirea modului de dezvoltare al formațiunilor pleistocene.

„Stratele de Frătești” constituite în trei orizonturi, sunt compuse din nisipuri și pietrișuri separate de intercalații argiloase, ceea ce le conferă o structură lenticulară.

Aceste strate au fost sinonimizate, de la bază spre partea superioară, cu orizonturile acvifere „C”, „B” și „A”, grosimea lor aproximativă în zona studiată fiind de aproximativ 250 m, iar adâncimea cuprinsă între -175 m și -425 m, vârsta lor fiind atribuită pleistocenului inferior.

În cea mai mare parte, materialul constituent al „stratelor de Frățești” este de origine carpatică, elementele balcanice fiind puse în evidență prin prezența calcarelor cretacice, silexuri, gresii glauconitice și siolite. în sprijinul acestei informații stau resturile de „Belemnites sp” și „Ostrea vesicularis” de la Frătești, caracteristice Mezozoicului din Platforma Prebalcanică.

În zona București, peste depozitele descrise anterior, urmează un pachet de marne și argile cu intercalații subțiri de nisipuri medii spre fine, cenușii verzui.

E. Liteanu, care a separat prima dată acest orizont în cadrul Pleistocenului din Depresiunea Valahă și în zona București, l-a denumit„Complexul marnos”.

Acest complex ce apare la zi pe valea Mostiștei, unde pe 5 m grosime se poate urmări o succesiune de marne cenușii și vineții cu rare intercalații de nisipuri și care, în zona studiată poate fi interceptat pe intervalul 60 m coperiș și 170 m culcuș, se afundă pe direcția Nord-Sud, pe această direcție prezentând grosimi din ce în ce mai mari.

În zona București, în cadrul acestui Complex marnos se intercalează 2 – 3 straturi de nisipuri acvifere. |6|, |9|

Dispoziția acestui orizont este legată de procesele de subsidență care au afectat formațiunile pleistocene.

Ținând cont de conținutul paleontologic, vârsta Complexului marnos a fost atribuită cu aproximație Pleistocenului mediu (Mindelian).

Deasupra Complexului marnos al Pleistocenului mediu urmează un orizont care trece gradat de la o compoziție nisipos-grosieră cu elemente de pietrișuri mărunte, la nisipuri fine, uneori chiar argiloase.

Acest orizont a fost identificat în zona București prin numeroase foraje, care au dovedit totodată că în masa acestor depozite sunt prezente și pietrișuri mărunte.

Odată cu sedimentarea lor, activitatea de subsidență din Depresiunea Valahă se reduce substanțial, astfel că aceste depozite și-au păstrat o dispoziție aproape cvasiorizontală, fiind discordante față de formațiunile atribuite complexului marnos.

Având în vedere dezvoltarea pe care o au pe valea Mostiștei, E. Liteanu (1953) le-a denumit „Nisipurile de Mostiștea”. |6|

Vârsta depozitelor – pleistocen superior.

„Depozitele intermediare” s-au depus peste Nisipurile de Mostiștea, fiind alcătuite din argile și argile nisipoase, uneori cu aspect loessoid. Acestea sunt considerate de Emil Liteanu ca fiind depozitele unor terase Wurmiene ale râului Argeș, pe considerentul că extremitatea lor coincide cu limitele actuale ale bazinului hidrografic aferent acestui râu.

În continuare, urnând spre suprafață, peste depozitele aparținând Pleistocenului, se dezvoltă o altă categorie de depozite, de data aceasta ele aparținând Holocenului teraselor râului Dâmbovița, fiind constituite litologic din pietrișuri și nisipuri. Formațiunile atribuite acestui interval stratigrafic poartă numele de „Pietrișurile de Colentina”, dezvoltându-se aproximativ între 14 – 16 m (coperiș) și 18 – 19 m (culcuș).

„Depozitele loessoide” sunt alcătuite din prafuri nisipoase – argiloase și argile prăfoase gălbui spre roșcate-brune, cu concrețiuni calcaroase, având grosimi cuprinse între 3, 4 m, considerate din punct de vedere genetic ca fiind proluviale și având vârsta Pleistocen superior. |6|, |208|

3.3.3. Litologie

Forajele executate în zona de amplasament a Societății FECNE S.A. pun în evidență următoarea structură litologică:

– 0,00…0,50 m – pământ vegetal, cafeniu închis;

– 0,50…5,50 m – luturile orizont B sunt reprezentate prin argile, argile prăfoase, cafenii roșcate, plastic vârtoase, consolidate, cu concrețiuni de calcar și orizonturi lenticulare macroporice și cu potențial contractil în zona de variație sezonieră a umidității;

– 5,50…6,50 m – luturile orizont C apar în baza pachetului de luturi și sunt reprezentate prin argile prăfoase și prafuri argiloase nisipoase, galbene, plastic vârtoase, calcaroase și cu rari macropori.

– 6,50…7,60 m – praf argilos, argilă nisipoasă, nisip fin și mijlociu; prin intermediul acestor strate se face trecerea la pachetul de strate macrogranulare (Pietrișurile de Colentina)

– peste 7,60 m – pietriș mic și mare cu nisip de râu.

3.4. Concluzii

10. Mediul ȋnconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale: sol, aer, apă, biosferă, floră, faună, cu elementele create prin activitatea umană;

20. evaluarea impactului activităților industriale și dezvoltarea acestora este importantă pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a unităților de lucru poate face acest proces de ȋmbunătățire mai accesibil, mai eficace și mai eficient;

30. Societatea FECNE S.A. este amplasată ȋntr-o zonă cu specific industrial de prelucrare materiale metalice ȋn vederea realizării de echipamente nucleare, efecte potențiale de poluare a mediului avȃnd unitățile: fabrica metalurgică, fabrica de utilaj complex; fabrica mecano-energetică; secția de verificare a calității produselor; GENERAL TURBO S.A., CASTUMAG S.A.; UPETROLAM S.A., UNIVERS S.A. și UMUC S.A.

CAPITOLUL 4

Contribuții privind metodica de cercetare, programul experimental și metodica deevaluare a impactului asupra mediului

4.1. Generalități

Determinarea și analiza impactului asupra mediului a unui procedeu tehnologic, respectiv a unui proces tehnologic, prin care se realizează o componentă/un ansamblu al unui echipament nuclear sunt foarte greu de realizat deoarece |1|, |17|:

impactul este diferit, în funcție de locul unde se face determinarea, deoarece intervin foarte mulți factori care contribuie la o distribuție foarte diferită a substanțerlor poluante în mediu;

sunt foarte multe elemente de impact (pulberi, micropulberi, prafuri, fumuri, gaze, compuși organici volatili, ozon troposferic, hidrocarburi, poluanți organic persistenți, suspensii minerale etc.), care apar în timpul desfășurării unui process tehnologic, care sunt mai dificil de determinat, fie că sunt în cantități mici, fie că necesită senzori speciali;

sunt foarte mulți factori care influențează procesul tehnologic, care diferă de la procedeu la procedeu, de la echipament tehnologic la echipament tehnologic, de la metodă tehnologică la metodă tehnologică, începând de la natura materialelor de prelucrat și terminînd cu condițiile de testare, încercare și punere în funcțiune;

sunt foarte multe procedee tehnologice folosite într-un proces tehnologic, care diferă substanțial între ele și care trebuie analizate separat dar și cumulat, în funcție de modul cum se face analiza impactului asupra mediului;

este greu de stabilit cu precizie ecuația bilanțului de materiale pentru a calcula indicele de calitate a mediului, deoarece nu poate fi realizat un stand universal complex de determinare a impactului tuturor factorilor deodată și concentrația în care se găsesc aceștia în timpul desfășurării procesului tehnologic și după desfășurarea procesului tehnologic;

relațiile de calcul stabilite într-un caz sunt greu de generalizat deoarece toți parametrii fizici, chimici, mecanici, electrici, tehnologici, biologici și climatici, ce concură la realizarea unui echipament folosit într-o centrală nucleară, sunt într-o dinamică de cele mai multe ori imprevizibilă;

este greu de găsit o funcție matematică atotcuprinzătoare a fenomenelor și transformărilor ce au loc în timpul procesului tehnologic, care să permită apoi optimizarea procesului tehnologic din punct de vedere a unui coeficient de poluare minim, respectiv a unui indicator de calitate a mediului maxim.

4.2. Metodica de cercetare și programul experimental

Pentru o analiză cât mai reală și o determinare cât mai corectă a impactului asupra mediului s-a ales un echipament cât mai adecvat scopului propus, în conformitate cu normativele europene în vigoare și s-a construit un stand experimental original, care să poată fi folosit atât pentru stabilirea impactului asupra mediului de lucru cât și asupra mediului natural, ușor de utilizat și care să permită o evaluare cât mai corectă a impactului asupra mediului. |1|, |2|

De asemenea, măsurătorile s-au efectuat folosind același stand experimental, în aceleași condiții de determinare dar în locații diferite, corespunzător cu obiectivele stabilite, astfel:

măsurări ale impactului asupra mediului de lucru, făcute în principalele locații unde apar cele mai multe substanțe poluante (cuptor elaborare, turnătorie, forjă, prelucrări prin așchiere, tratamente termice, atelier de sablare, vopsitorie și sectoarele de asamblare prin sudare);

măsurări ale impactului asupra mediului natural, făcute în cinci puncte diferite față de Societatea FECNE S.A., aflate pe o rază de 200 m de la sursa emitentă, zonă în care se presupune că ajung toate substanțele poluante extrase din mediul de lucru prin procesul de exhaustare.

4.3. Echipamentul folosit pentru determinări în programul experimental

Măsurătorile s-au efectuat conform unei metodologii stabilite experimental și în conformitate cu Ordinul MAPPM nr. 462/93, în condiții de funcționare normală din punct de vedere tehnologic. Schema de principiu a standului experimental proiectat și realizat în experimentare se prezintă în figura 4.1. |5|, |6|

5

1 2 3 4

9

10

7 6

8

Fig. 4.1. Schema de principiu a standului experimental folosit pentru măsurători:

1- senzori; 2 – pompă de prelevare; 3 – etuvă; 4 – pompă aspirație; 5 – mâner-acționare;

6 – elemente filtrante; 7 – element de protecție; 8 – rezervor condens; 9 – microcontroler;

10 – afișaj de informare

Pentru determinarea unor gaze rezultate din ardere (O2, CO, NO2, SO2, CO2) s-a folosit un analizor tip MEGALYZER 9600, cu echipare standard a cărui vedere generală se prezintă în figura 4.2. |2|, |5|

Fig. 4.2. Vederea generală a analizorului pentru gaze MEGALYZER 9600, folosit la determinări

Analizorul este compus din:

analizorul propriu-zis;

sondă de prelevare combinată;

celulă de măsurare electrolitică (senzor pentru aer);

calibrare automată;

pompă de aspirație centrală pentru gaze și spălare incintă de contact;

ansamblul de protecție: filtru cu membrană, rezervor pentru condens și granulator pentru NOx;

afișare matricială iluminată și reprezentare alfanumerică pe imprimantă;

alimentare electrică: acumulator NiCd6V/4Ah și redresor extern, cu control inteligent al încărcării prin intermediul unui microcontrolor integrat și afișaj de informare în timpul măsurătorilor;

service: program test cu semnalizări de avarie și indicații de service prin display.

Principalele zone de măsurare pentru care s-a calibrat sunt următoarele: pentru O2 în intervalul 0…20,9%; pentru CO în intervalul 0…2000 ppm – mg/mc; pentru NO2 în intervalul 0…1000 ppm – mg/mc; pentru SO2 în intervalul 0…1000 ppm – mg/mc; pentru CO2 în intervalul 0…CO2 maxim % vol. (valoarea maximă a CO2 este opțională); pentru temperatură gaz în intervalul 0…1200oC; pentru temperatură aer în intervalul -20…+100oC; pentru coeficient exces aer în intervalul 1…99,9%; coeficient randament în intervalul 0…100%.

Standul experimental permite și determinarea pulberilor de diferite naturi. Pentru pulberi se face prelevare prin aspirație (pompă), sondă de prelevare și filtre speciale din hârtie, condiționate în prealabil (mediu de adsorbție) și dozarea gravimetrică a pulberilor reținute pe filtre (STAS 10813-76). |5|, |6|, |9|

Aparatul se calibrează în așa fel încât să se încadreze în limitele conforme cu:

– Ordinul 462/1993 al MAPPM – Stabilește valorile limită la emisie – VLE.

– Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluării mediului”:

– prag de intervenție: depășirea VLE;

– prag de alertă: 70 % din VLE.

Când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din emisiile atmosferice depășesc pragurile de intervenție se consideră că există impact asupra mediului, iar când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți depășesc pragurile de alertă dar se situează sub pragurile de intervenție se consideră că există impact potențial asupra mediului.

4.4. Determinarea impactului asupra mediului natural a Societății FECNE S.A.

Cu ajutorul standului experimental universal realizat s-au făcut măsurători după diferite direcții ale punctelor cardinale și în anumite condiții atmosferice pentru fiecare din cele mai importante surse de poluare: cabina de sablare; cuptorul pentru tratamente termice, detensionare și centrala termică. |5|, |17| |99|, |113|, |114|

4.4.1. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cabina de sablare

Cabina de sablare are un volum de 5000 m3 și este destinată operației de curățire a suprafețelor pieselor fiind prevăzută cu următoarele echipamente:

instalația de sablare, compusă din:

– vasul de sablare, care este un rezervor de corindon care se pune sub presiune;

– camera de amestec aer – conrindon;

– furtunul de rezistență terminat cu cap de sablare alcătuit din corp portdiuză și diuză;

utilajele necesare recuperării corindonului;

instalația de captare și reținere a pulberilor fine din corindon.

În urma operației de curățire a diferitelor suprafețe rezultă o gamă variată de pulberi fine de corindon. Corindonul este alumină cristalizată Al2O3 (mineral) ce conține 95…99% alumină cu mici cantități de oxid feric, magnezie, silice și altele.

Cabina de sablare este prevăzută cu un sistem de evacuare, format dintr-o mașină de încărcat ce are în alcătuire un coș de evacuare a pulberilor cu tiraj forțat.

Cabina este dotată cu instalație de evacuare a pulberilor prevăzută cu guri de aspirare, tubulatură, hidrocicloane de reținere a pulberilor (2 bucăți), ventilatoare și coșuri de evacuare(2 bucăți).

Determinările s-au făcut în condiții normale de desfășurare a procesului tehnologic și în situația în care un hidroclon este pus în funcțiune dar nu este alimentat cu apă (există pericolul de îngheț) realizându-se exhaustarea pulberilor din cabina de sablare dar nu și reținerea acestora pe peliculă de apă. Un hidroclon nu a fost pus în funcțiune deoarece avea rotorul defect.

Parametrii surselor de emisie sunt următorii

– Mașina de încărcat: are un coș cu înălțimea H= 15 m; S= 0,04 m2; v = 22,5 m/s; D efl 3250 m3/h;

– Hidroclonul are un coș cu înălțimea H= 8 m; S= 1,0 m2; v = 6.9 m/s; Defl 24850 m3/h.

Determinările experimentale făcute în condițiile de mai sus au condus la rezultatele prezentate în tabelul 4.1 pentru mașina de încărcat și tabelul 4.2., pentru hidroclon.

Tabelul nr. 4.1. Nivel emisii de pulberi la mașina de încărcat

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 4.1. rezultă că pulberile de corindon cu concentrația medie de 132,85 mg/m3 depășesc de peste 2,6 ori VLE conform Ordin 462/93, însă debitul masic se încadrează în acesta ( 0,5 kg/h).

Tabelul nr. 4.2.Nivel emisii de pulberi la hidroclon

Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 4.2. rezultă că nivelul de emisii de pulberi la hidroclon se încadrează în VLE. |5|, |9|, |169|

Având în vedere că debitul masic mediu depășește de peste 5,7 ori valoarea impusă prin Ordin 462/93 (0,5 kg/h), concentrațiile ridicate, având o valoare medie de peste 2 ori mai mare decât VLE (conf. Ord. 756/97 – „pragul de intervenție”),se consideră impact asupra aerului cu pulberi în suspensie.

În condițiile în care ar funcționa ambele hidrocloane (alimentate cu apă) având în vedere că eficiența de reținere este de 90…99,5% (conform literaturii de specialitate) emisiile de pulberi s-au micșorat substanțial după cum se vede din tabelul 4.3.

Tabelul nr. 4.3. Nivelul emisiilor de pulberi când funcționează ambele hidrocloane

Așa cum rezultă din tabelul 4.3. în situația în care vor funcționa ambele hidrocloane în condiții normale, pulberile se vor încadra în VLE situându-se sub pragul de alertă la o eficiență mai mare de 80%.

Pentru menținerea unei eficiențe ridicate de desprăfuire se recomandă:

– menținerea unui nivel de apă constant, optim în bazinul hidroclonului;

– adaptarea unui sistem de încălzire a apei din bazinul hidroclonului pe timp de iarnă, pentru evitarea înghețului.

4.4.2. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cuptorul de tratamente termice (detensionare)

Cuptorul are o sarcină maximă de 550 t și este utilizat de 1-2 ori/an; pentru detensionare, un tratament termic având o durată de maxim 48 h. |5|, |9|, |169|

Caracteristicile cele mai importante ale cuptorului sunt:

combustibilul utilizat: gaze naturale;

consumul: 1760 Nm3/h;

numărul de arzătoare: 8 bucăți.

Principalele substanțe poluante care au fost determinate sunt: pulberile în suspensie, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf și dioxidul de azot.

Pentru evacuare se folosește un sistem de evacuare (cuptorul este dotat cu 3 coșuri de evacuare a gazelor de ardere) cu caracteristici identice.

Măsurătorile s-au realizat în perioada de funcționare normală (toate coșurile).

Cuptorul funcționează tehnologic cu exces de aer în vederea asigurării căldurii necesare tratamentului termic, cu parametrii prezentați în tabelul 4.4.

Tabelul nr. 4.4. Caracteristicile sistemului de evacuare emisii poluante

Valorile determinate pentru concentrațiile de substanțe poluante (pulberi, CO, SO2și NO2) sunt date în tabelul 4.5.

Tabelul nr. 4.5. Nivelul emisiilor de poluanți la cuptorul de tratamente termice

Continuare tabel nr. 4.5.

Notă:Eroare 10% pentru pulberi

Eroare 5% – CO, SO2, NO2

Din analiza rezultatelor obținute experimental și prezentate în tabelul 4.5. rezultă faptul că valorile concentrațiilor celor patru poluanți se încadrează în VLE conform Ord. 462/93, situându-se și sub pragurile de alertă corespunzătoare conform Ordinului 756/97, pentru fiecare din cele trei surse de emisie (cele trei coșuri).

4.4.3. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de centrala termică

Societatea FECNE S.A. dispune de centrală termică proprie ce funcționează cu gaze naturale cu următoarele caracteristici: înălțimea coșului cu: H = 15 m, cu secțiunea S = 0,592 m2, v = 2,9 m/s, Dmăsurat = 6180 m3/h Defluent 4300 Nm3/h, T = 120oC

Conținutul de O2 în efluent = 7,3 % vol.

Nivelul emisiilor de poluanți la centrala termică se prezintă în tabelul 4.6. |6|

Tabelul nr. 4.6 Nivelul emisiilor de poluanți la Centrala Termică

NOTĂ:Eroare 10% – PST

Eroare 5% – CO, SO2, NO2

Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 4.6. se constată că toate concentrațiile de PST, CO, SO2 și NO2 se situează în totalitate sub V.L.E. conform Ord. 462/93 și sub pragurile de alertă corespunzătoare Ord. 756/97.

4.5. Contribuții privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului a Societății FECNE S.A.

Aprecierea impactului asupra mediului de lucru sau asupra mediului natural se face în urma determinării cantităților de substanțe poluante eliminate în mediul de lucru, respectiv în mediul natural (aer, apă, sol, operatorii de la locurile de muncă). |6|, |17|

4.5.1. Cantitatea de gaze obținute prin măsurarea directă

Analizorul utilizat model MEGALYZER 9600 permite ca, în cadrul măsurătorilor făcute să se determine direct următorii parametri:

temperatura gazelor, exprimată în oC ;

concentrația de O2, în %;

concentrația de CO, în ppm;

concentrația de NO, în ppm;

concentrația de SO2, în ppm.

4.5.2. Calculul concentrației de CO2

Aparatul analizor model MEGALYZER 9600 nu permite măsurarea directă a CO2 dar, având concentrația de O2 și valoarea maximă a CO2 se poate folosi o relație de calcul de forma:

co2= co2 (4.1)

în care: CO2 maxși O2 max sunt concentrațiile maxime corespunzătoare determinate de aparat.

4.5.3. Calculul concentrației de NOx

Aparatul permite determinarea directă a concentrsației de NO, în ppm iar pentru determinarea concentrației de NOx (în special NO2) se poate folosi o relație de forma:

(4.2)

În cazul în care analizorul este prevăzut cu un senzor pentru determinarea conținutului de NO2, cantitatea de NOx se determină cu relația:

NOx [ppm] = NO [ppm] + NO2 [ppm] (4.3)

4.5.4 Determinarea concentrației de CO nediluat

Aparatul MEGALYZER 9600, permite determinarea directă a CO, în ppm.Pentru efectuarea calculului valorii de CO în gazele rezultate în mod independent de excesul de aer notat cu COind se utilizează cu relația:

COind = CO∙λ (4.4)

în care: CO este concentrația de CO; λ – excesul de aer.

4.5.5. Determinarea masei componentelor gazelor

Analizorul MEGALYZER 9600 permite calculul de mase, exprimate în mg/m3, pe baza concentrațiilor gazelor exprimate în ppm, masa depinzând în aceeași măsură de presiune și de temperatură. |2|

4.5.5.1. Determinarea masei de CO. Se face cu o relație de forma:

CO [mg/m3] = CO [ppm]∙ACO (4.5)

în care: CO [mg/m3] este masa absolută de CO (condiții standard); CO [ppm] concentrația absolută (din măsurătoare); ACO – factor de corecție ale cărui valori sunt date în tabelul 4.7.

Tabelul 4.7. Valorile factorului de corecție ACO, în condițiile standard (1000Pa, 0oC)

4.5.5.2. Determinarea masei de NOx. Masa de NOx este calculată în mod direct de către analizor luându-se în calcul factorul NO2.

4.5.5.3. Determinarea masei de CO. Concentrația relativă stabilită pe baza concentrației de O2 în gaze se determină cu o relație de forma:

COrel [mg/m3] = (4.6)

în care: COrel este masa de CO în raport cu O2, exprimată în mg/m3; O2 ref – valoarea de referință a O2, în vol; O2 – valoarea măsurată a oxigenului în aerul pur, în % vol; 20,95 % – valoarea oxigenului în aerul pur; CO – valoarea măsurată a oxidului de carbon în gazele de ardere, în mg/m3. |5|

4.5.6. Calculul coeficientului de poluare. Coeficientul de poluare Cp se poate stabili cu o relație de calcul de forma:

Cp (4.7)

în care: CGef este concentrația gazului respectiv determinată experimental și măsurată în ppm sau în %; CMA – concentrația maximă admisibilă.

Coeficientul de poluare total Cpt se calculează cu o relație de forma |17|:

Cpt(4.8)în care: CGef tot este concentrația de gaze cumulate emise în mediul în care se determină impactul și se calculează cu relația:

CGef tot = CPST + CCO + CNO + CNO2 + CSO2 + CH2S + Can (4.9)

în care: CPST este concentrația în pulberi și micropulberi; CCO – concentrația de CO emis în atmosferă; CNO – concentrația de NO emis în atmosferă; CNO2 – concentrația de NO2 emis în atmosferă; CSO2 – concentrația de SO2 emis în atmosferă; CH2S – concentrația de H2S emis în atmosferă; Can – concentrația altor substanțe poluante nedetectabile emise în atmosferă.

4.5.7. Calculul indicatorilor de calitate a mediului

Indicatorul de calitate a mediului, în raport cu un poluant notat cu Icmi se determină cu o relație de forma |17|:

Icmi = (4.10)

în care: CMAi este concentrația maximă admisibilă în poluantul i; Cefi – concentrația efectivă în poluantul i, la momentul determinării; Cmax i – concentrația maximă în poluantul I, ce conduce la degradarea inevitabilă și ireversibilă a mediului.

Indicatorul total de calitate a mediului Icmt se poate determina cu o relație de forma:

Icmt = (4.11)

în care: p este numărul de substanțe poluante luate în considerare.

4.5.7. Calculul de dispersie a nivelului imisiilor

Nivelul imisiilor s-a calculat pentru principalii poluanți evacuați în mediu prin surse dirijate, poluanți rezultați atât din procese tehnologice (pulberi în suspensie), cât și din procese de ardere (pulberi în suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot).

Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiană a penei de poluanți, în care, pentru calcularea nivelului imisiilor, s-a ținut cont de |17|, |19| :

– debitul masic al poluantului în [g/s];

– înălțimea geometrică a sursei în m;

– înălțimea efectivă a penei de poluant în m;

– parametrii de dispersie: – pe verticală și pe orizontală

– viteza medie a vântului în stratul dintre sol și înălțimea efectivă a penei de poluant în m/s;

– coeficienții de rugozitate a terenului;

– corespondența dintre gradul de stratificare, energia de stabilitate-instabilitate a gradientului termic și condițiile de dispersie.

Algoritmul de calcul stabilit s-a aplicat pentru condițiile de:

– stratificare stabilă, cu grad de stratificare F; energia de stabilitate – instabilitate și gradientul termic (stabilitate ușoară, inversiune slabă); condițiile de difuziune (slabe) și viteza vântului: 0,5 m/s;

– stratificare instabilă: vânt cu viteza de: – 1,8 m/s și 3,2 m/s.

S-a ținut cont de următoarele:

pentru modelarea dispersiilor s-au luat în calcul debitele masice medii de poluanți, rezultate în urma efectuării măsurătorilor la sursele staționare de emisie.

calculele s-au efectuat cu pași variabili, până la distanța de 4000 m față de sursa de evacuare.

nivelul maxim al imisiilor de poluanți se compară cu CMA medii de scurtă durată, conform STAS 12574/87.

calculele de dispersie pentru fiecare sursă și poluant, s-au făcut în condiții de calm atmosferic (v=0,5 m/s) și stare instabilă cu vitezele: 1,8 și 3,2 m/s;

rezultatele calculelor de dispersii pentru situația de calm atmosferic sunt reprezentate și grafic, prin histograme și hărți de dispersie (în plan și tridimesionale), asemănătoare cu cele prezentate

debitele masice luate în calcul pentru modelarea dispersiilor poluanților, precum și înălțimea geometrică a fiecărei surse, sunt prezentate în tabelul 4.8. |9|:

Tabelul nr. 4.8. Valorile debitelor masice medii la principalele surse de poluare

Pentru a trage concluzii corespunzătoare se ține cont de valorile cuprinse în STAS 12574/87 la capitolul „Aer din zonele protejate – Condiții de calitate” unde sunt prevăzute concentrațiile maxime admisibile, prezentate în tabelul 4.9. |5|, |9|

Tabelul nr. 4.9. Concentrațiile maxime admisibile (CMA) conform STAS 12574/87

Fig. 4.3. Pragul de alertă pentru câteva din substanțele poluante

Când se face raportarea imisiilor se face la CMA medii de scurtă durată (30 minute), conform Ordin 756/97 – Cap. II „Praguri de alertă și praguri de intervenție”, unde se consideră pragul de intervenție – depășirea concentrației maxime admise, STAS 12574/87 (în acest caz: CMA medii de scurtă durată), în pragul de alertă – valoarea ce reprezintă 70 % din valoarea pragului de intervenție, conform tabelului 4.10.

Tabelul nr.4.10. Praguri de alertă, conform Ordin 756/97

Fig. 4.4. Pragul de alertă pentru câteva substanțe poluante

4.5.8. Determinarea poluării cumulative în sinergism

Pentru o determinare reală a impactului asupra mediului trebuie ținut cont de acțiunea simultană a tuturor substanțelor poluante existente în acel moment în mediu.

Conform STAS 12574/87 limita maximă admisă pentru substanțe cu acțiune sinergică, prezente simultan în aer, se calculează cu formula |17|, |19|:

Pc = ci/CMAi1, (4.12)

în care: ci = concentrația substanței „i” în aer; CMAi = concentrația maximă admisibilă pentru substanța poluantă „i”; Pc – poluarea cumulativă

Se consideră că au efect sinergic de tip aditiv, substanțele toxice care au ca țintă a agresivității lor același organ sau sistem al organismului, ori care au același mecanism de acțiune.

În cazul poluanților investigați în cadrul acestei lucrări, acțiune sinergică au următoarele variante: SO2 și NO2; SO2 și PST; NO2 și PST.

De aceea, în continuare s-a făcut un calcul de dispersie pentru poluarea cumulativă în sinergism, pentru fiecare sursă de poluare importantă analizată la Societatea FECNE S.A.

4.5.8.1. Cabina de sablare – Mașina de încărcat.S-a făcut calculul de dispersie conform cu metodica prezentată mai înainte pentru principalele substanțe poluante – pulberile în suspensie (PST) și s-au găsit valorile cuprinse în tabelul 4.11 cu valorile concentrațiilor de PST, în condiții de calm atmosferic (v = 0,5m/s) și stare instabilă (v = 1,8 și 3,2 m/s), la cota H = 0, pe distanțe între 20 și 4000 m.|6|, |9|

– Reprezentarea grafică,pentru situția de calm atmosferic, prin histogramă și hartă de dispersie (în plan și tridimensional) se prezintă în figurile 4.3 și 4.4.

Pentru comparare și evaluare a impactului s-au luat ca valori maxime ale concentrațiilor imisiilor valorile prezentate în Ordinul 756/97.

Tabelul nr. 4.11. Cabina de sablare – Mașina de încărcat

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 4.11 și figurile 4.3 și 4.4 se consideră că maximele de concentrație ale celor patru poluanți se situează în totalitate sub CMA conform STAS 12574/87 șisub pragurile de alertă corespunzătoare Ordinului 756/97. |9|

4.5.8.2. Cabina de sablare – Hidroclon. S-a făcut calculul de dispersie conform metodicii prezentate și înălțimii sursei de 8 m, pentru pulberile în suspensie și s-au găsit valorile prezentate în tabelul 4.18 cu valorile concentrațiilor de PST, în condiții de calm atmosferic (v=0,5m/s) și stare instabilă (v=1,8 și 3,2m/s), la cota H=0, pe distanțe între 20 și 4000 m.

Reprezentarea grafică,pentru situția de calm atmosferic, prin histogramă și hartă de dispersie (în plan și tridimensional) se face în mod analogca în figurile 4.3. și 4.4.

Valorile obținute experimental s-au comparat cu nivelul maxim al imisiilor prezentat în Ordinul 756/97.

Tabelul nr. 4.12 Nivelul maxim al imisiilor pentru Cabina de sablare – Hidroclon

Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 4.12 se constată că maximele de concentrație ale PST se situează sub CMA conform STAS 12574/87, pentru toate cele trei condiții de dispersie.

De asemenea, pentru situația de calm atmosferic maximul de concetrație, regăsit la distanța de 100 m de sursă, depășește pragul de alertă conform Ordin 756/97, constituind impact potențial asupra mediului cu acest poluant. De menționat că zona protejată se află la minimum 500 m distanță de sursă. |5|, |6|

4.5.8.3. Cuptorul de tratamente termice (situația de cumul pentru 3 coșuri). S-a făcut calculul de dispersie conform metodicii prezentate mai sus pentru înălțimea sursei de emisie de 15 m, luând în considerare ca principalele substanțe poluante: pulberile (PST), CO, SO2și NO2, obținându-se rezultatele prezentate în tabelul 4.13 cu valorile concentrațiilor de PST, în condiții de calm atmosferic (v=0,5m/s) și stare instabilă (v=1,8 și 3,2m/s), la cota H=0, pe distanțe între 20 și 4000 m.

Reprezentarea grafică,pentru situția de calm atmosferic, prin histogramă și hartă de dispersie (în plan și tridimensional) se face analog.

Valorile obținute experimental s-au comparat cu nivelul maxim al imisiilor prezentat în Ordinul 756/97.

Tabelul nr. 4.13 Nivelul maxim al concentrațiilor imisiilor pentru Cuptorul de tratamente termice

(situația de cumul)

Analizând rezultatele obținute, prezentate în tabelul 4.13 se constată că maximele de concentrație ale celor patru poluanți se situează în totalitate sub CMA conform STAS 12574/87 și sub pragurile de alertă corespunzătoare conform Ordin 756/97. |184|, |231|

4.5.8.4. Centrala termică.S-a făcut calculul de dispersie după metodica prezentată mai sus, pentru înălțimea de emisie de 15 m, pentru principalele substanțe poluante: PST, CO, SO2, și NO2și au rezultat valorile prezentate în tabelul 4.14 cu valorile concentrațiilor de PST, în condiții de calm atmosferic (v=0,5m/s) și stare instabilă (v=1,8 și 3,2m/s), la cota H=0, pe distanțe între 20 și 4000 m.|9|

Reprezentarea grafică,pentru situția de calm atmosferic, prin histogramă și hartă de dispersie (în plan și tridimensional) se face în mod analog.

Pentru a face evaluarea impactului asupra mediului și pentru comparare s-au luat în considerare valorile maxime ale imisiilor prezentate în Ordinul 756/97.

Tabelul nr.4.14 Nivelul maxim al imisiilor pentru. Centrala termică

Analizând rezultatele experimentale obținute și prezentate în tabelele 4.14 rezultă că maximele de concentrație ale celor patru poluanți se situează în totalitate sub CMA conform STAS 12574/87 și sub pragurile de alertă corespunzătoare, conform Ordin 756/97.|5|, |6|, |221|, |231|, |232|, |233|

4.5.8.5. Poluarea cumulativă în sinergism.Ținând cont de cele prezentate în paragrafele anterioare, conform STAS 12574/87, valoarea admisă a poluării cumulative (Pc), pentru substanțe cu acțiune sinergică, prezente simultan în aer, este 1.

În cazul poluanților investigați pentru societatea FECNE SA, acțiune sinergică, au următoarele variante: SO2 și NO2; SO2 și PST; NO2 și PST

Poluarea cumulativă, în cele trei variante, s-a determinat pe baza concentrațiilor rezultate din calculele de dispersie, în condițiile funcționării simultane a tuturor surselor de emisie.|3|, |9|

Valoarea Pc s-a calculat pentru arealele amplasate pe toate direcțiile principale (N, E, S, V), în condiții de stare stabilă (v = 0,5 m/s) și stare instabilă (v = 1,8 m/s și 3,2 m/s), în mediul natural, în două variante:

– la limita funcțională a societății;

– în perimetrul exterior societății, la diferite distanțe de limita funcțională a acesteia, acoperind zone cu funcțiuni diferite (locuire, agricolă).

Poluarea cumulativă în sinergism la limita funcțională (L.F.) se prezintă în tabelul 4.15 și se constată că pentru situația de calm atmosferic (v = 0,5 m/s), poluarea cumulativă în sinergism se prezintă astfel:

Tabelul nr. 4.15. Poluarea cumulativă în sinergism (Pc) la limita funcțională a Societatea FECNE S.A.

Continuare tabel nr. 4.15.

SO2 + NO2

SO2 + PST

NO2 + PST

De asemenea se constată că valorile Pc, pentru situația de stare instabilă, cu vitezele de 1,8 m/s, respectiv 3,2 m/s, sunt subunitare în proporție de 100 %, variind de la 0,024 la 0,357.

Poluarea cumulativă în sinergism Pc, pentru perimetrul exterior se prezintă în tabelul 4.16 și din analiza rezultatelor obținute se constată că valorile Pc,în cele trei variante de poluanți cu acțiune sinergică, sunt foarte scăzute pentru condițiile de stare instabilă (v = 1,8 m/s, respectiv 3,2 m/s). Acestea variază între 0,002 și 0,07, iar pentru situația de calm atmosferic, depășirea valorii unitare se înregistrează numai pentru varianta NO2 + PST, cu maxima calculată la 500 m distanță de limita funcțională, pe direcția V – zonă cu funcțiune agricolă.|17|, |19|

4.6. Contribuții privind poluarea fonică la Societatea FECNE S.A.

Poluarea fonică face parte din poluarea fizică și reprezintă orice sursp care produce discomfort fonic. Zgomotul reprezintă un complex de sunete, fără caracter periodic, dezagreabil, care afectează starea fiziologică și chiar biologică a operatorilor umani, dar și a altor viețuitoare. Poluarea fonică reprezintă o formă a poluării fizice cu implicații psihosociale, economice, ergonomice și ecosistemice și cu afectarea sănătății determinată prin intensitate și frecvența undelor sonore, asociate cu durata lor de acțiune, care pot produce o stare de discomfort și chiar de leziuni asupra aparatului auditiv.|3|, |4|

Efectele patologice ale zgomotului sunt perturbări ale sistemuluii nervos. Frecvențele mai înalte sunt mai periculoase decât frecvențele joase. Zgomotele cu intensitate mai mare de 65 decibeli implică modificări psihice iar la peste 90 decibeli se adaugă leziuni ale aparatului auditiv, creșterea tensiunii arteriale, diminuarea reflexelor etc., de aceea în lucrare a constituit o preocupare și măsurătorile de zgomot ce apar în mediul natural și în mediul de lucru.

Tabelul nr. 4.16 Poluarea cumulativă în sinergism (Pc) la perimetrul exterior Societății FECNE S.A. –

Luând în considerare caracteristicile construcțiilor în care se desfășoară activitatea Societatea FECNE S.A., nivelul de zgomot s-a măsurat la distanța de 3 m față de pereții exteriori ai clădirilor.|6|, |7|

Punctele de măsură sunt conform planului experimental, cu observațiile:

P2 – măsurare în dreptul ușii 1 – închisă

P3 – măsurare în dreptul ușii 2 – deschisă

P4 – măsurare în dreptul ușii 3 – deschisă

P8 – măsurare în dreptul Depozitului exterior cu activitate pod rulant și fără activitate pod rulant;

P9 – măsurare momentul trecerii podului rulant;

P15 – măsurare în dreptul atelierului mecanică ușoară cu ușa închisă.

Rezultatele măsurătorilor sunt centralizate în tabelul 4.17

Tabel 4.17 Nivelul de zgomot exterior măsurat la 3 m față de peretele clădirii

Continuare tabel nr. 4.17.

Din analiza rezultatelor experimentale se constată următoarele:

– cel mai mare zgomot este în zona podului rulant, unde se depășește intensitatea de 70 decibeli, cu posibile leziuni ale aparatului auditiv, în funcție de durata expunerii și a folosirii echipamentelor de protercție;

– în majoritatea zonelor unde s-au făcut măsurători, intensitatea zgomotului depășește 60 decibeli, deci există posibilitatea de leziuni ale aparatului auditiv dacă nu se folosesc echipamentele de protecție;

– cea mai mare valoare a intensității (79 decibeli) a fost înregistrată pe podul rulant, unde trebuie purtat echipament de protecție sau trebuie luate alte măsuri de reducere a nivelului de zgomot.

4.7. Contribuții privind poluarea solului și a apei în jurul Societății FECNE S.A.

Societatea FECNE S.A. este amplasată în partea de S-E a orașului București, în cadrul Platformei Industrial Berceni, având o suprafață de 226.428 m2și o suprafață liberă de 339.545 m, de aceea prezintă o mare importanță impactul substanțelor poluante asupra solului și a apei.|6|, |24| |32|, |57|

4.7.1. Impactul asupra solului a substanțelor poluante rezultate din procesele tehnologice de la Societatea FECNE S.A.

Învelișul natural de soluri reprezentat în zonă prin cernoziomuri argiloiluviale a fost decopertat și înlocuit cu protosoluri antropice.

Solurile la zi identificate aparțin clasei solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate și tipul protosol antropic cu subtipurile molic și tipic.

La suprafață, în zona spațiilor verzi s-a depus un strat de copertă constituit dintr-un depozit A humifer.

În vederea stabilirii calității solului s-au efectuat 5 ptofile de sol din care s-au recoltat probe pe două orizonturi, la adâncimile 0…5 cm și 30…35 cm astfel: zona pavilionului administrativ – P1; zona halei de producție, la intrare (direcție E) – P2; pe latura stîngă (direcție S) – P3; pe latura stîngă (stocare oxigen) – P4și spate hală (ateliere surse emisii; direcție SV) – P5;

Protosolul antropic tipic este specific în profilele P2, P3, P4, P5. Protosolul antropic tipic este specific în profilul P1. S-a urmărit gradul de încărcare cu metale grele a solurilor.

Raportarea rezultatelor s-a făcut conform Ordinului 756/97 al MAPPM, pentru tipuri de folosințe mai puțin sensibile (zone industriale).

Situațiile de neconformare privind gradul de încărcare cu metale grele ale solurilor s-au înregistrat după cum urmează:

poluarea cu Zn s-a constatat în zona P2, pe primul orizont (0…5): de aproape 1,8 ori peste pragul de intervenție, constituin impact asupra solului;

poluarea cu Pb s-a constatat în zona P2, sub pragul de intervenție dar peste pragul de alertă pe ambele orizonturi (de 2 respectiv de 1,7 ori mai mari) putându-l numi impact potențial;

poluarea cu CO s-a constatat în zona P2, pe primul orizont (0…5) sub pragul de intervenție dar de peste 2 ori mai mare decât pragul de alertâ, putând constitui impact potențial;

poluarea cu Cr s-a constatat în zona P2, pe primul orizont: de 1,09 ori peste pragul de intervenție constituind impact asupra solului; pe al 2-lea orizont: de aproape 1,3 ori peste pragul de alertă constituind impact potențial asupra solului și în zona P4: sub pragul de intervenție dar peste pragul de alertă, pe ambele orizonturi (de 1,05, respectiv 1,39 ori mai mari), constituind impact potențial asupra solului)

poluarea cu Cd s-a constatat în zona P2, sub pragul de intervenție, dar peste pragul de alertă, pe ambele orizonturi (de 1,12, respective 1,04 ori mai mari) constituind impact potențial. |17|, |19|

În concluzie se poate spune că:

din analizele efectuate rezultă o poluare punctiformă cu Zn, Pb, Co, Cr și Cd în special în zona profilului P2, zonă intrare Hală de Producție, datorată depunerilor accidentale direct pe sol a deșeurilor metalice sub formă de pulberi;

prezența în sol a metalelor, în concentrații variabile, se datorează în special emisiilor rezultate din procesele tehnologice specifice fostei platforme industriale IMGB.

În vederea eliminării situațiilor accidentale de poluare a solului se recomandă:

interzicerea deversărilor directe pe sol a deșeurilor metalice sub formă de pulberi, fiind prevăzute spații amenajate în vederea depozitării organizate a acestora;

curățarea și întreținerea spațiilor verzi.

4.7.2. Impactul asupra surselor de apă a substanțelor poluante rezultate din procesele tehnologice de la Societatea FECNE S.A.

4.7.2.1. Impactul asupra apei subterane. Pentru determinarea calității apelor subterane s-au făcut prelevări și analize în conformitate cu STAS 1342/92 pentru “Apa potabilă” pentru mai multe acvifere prezentate în continuare |17|, |97|:

acvifer de Colentina, unde s-au făcut prelevări și analize la nivelul anului 2012 din foraj incintă UMUC și s-a constatat apă nepotabilă cu depășiri ale pragului de intervenție la următoarele elemente: Fe de 4,2 ori; Ca2+ de 1,1 ori; Mg2+ de 1,3 ori; Mn2+ de 12 ori; încărcare organică de 2,7 ori și duritate totală de 1,5 ori.

acvifer de Colentina și acvifer de Moștiștea, unde s-au făcut prelevări și analize la nivelul anului 2012 din foraj incintă IMGB P2G (zonă turnătorie) și s-a constatat o apă nepotabilă cu valorile peste pragul de alertă și sub cel de intervenție pentru: Ca2+ de 1,1 ori peste pragul de alertă și Mg2+ de 1,1 ori peste pragul de alertă precum și peste pragul de intervenție pentru Fe de 5,5 ori; Mn2+ de 1,4 ori; încărcare organică de 2,8 ori și duritate totală de 1,1 ori.

acvifer de Moștiștea, unde s-au făcut prelevări și analize la nivelul anului 2012 din foraj incintă IMGB F1G și F2G și s-au constatat: pentru forajul F1G depășiri ale pragului de intervenție pentru: Fe de 5,1 ori; Ca2+ de 1,5 ori; încărcare organică de 1,6 ori și duritate totală de 1,4 ori, iar pentru forajul F2G s-au constatat valori peste pragul de alertă și sub cel de intervenție la: duritate totală de 1,3 ori peste pragul de alertă și Ca2+ de 1,3 ori peste pragul de alertă, iar peste pragul de intervenție la: Fe de 2,6 ori; Mn2+ de 3 ori și încărcare organică de 1,9 ori.

acvifer de Frătești unde s-au făcut prelevări și analize la nivelul anului 2013 din foraje incintă IMGB E5G și E1G și s-a constatat: apă potabilă cu valori sub pragurile de alertă la toți indicatorii excepție făcând încărcarea organic ce depășește de 1,2 ori pragul de alertă la forajul F1G.

4.7.2.2. Apa uzată evacuată în canalul colector FECNE. Apele uzate evacuate de către unitate se încadrează în limitele maxime admise de NTPA 002/1997 (normativ aflat în vigoare în prezent), cu excepția extractibilelor în eter de petrol și a materiilor în suspensie, care depășesc pragurile de alertă corespunzătoare în cazul unor probe. Acești impurificatori cu valori peste limite sunt datorați scurgerilor accidentale a emisiilor de la utilaje pe pavimentul halei de producție.

Societatea este dotată cu un utilaj de curățire a rețelei de colectare, transport și evacuare ape uzate, mașină ce utilizează apă rece și fierbinte sub presiune.

Ținând cont de indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate de Societatea FECNE S.A. și de faptul că aceste ape suferă o diluție (prin unirea cu ape uzate evacuate de pe platforma industrială) se apreciază că acestea nu exercită un impact negativ asupra rețelei de canalizare orășenească. |17|, |19|

În vederea eliminării scurgerilor accidentale a emisiilor de substanțe extractibile cu eter de petrol (emulsii, uleiuri etc.) în rețeaua de canalizare interioară și exterioară se impun următoarele măsuri:

respectarea normelor interne de colectare a soluțiilor epuizate care sunt în general emulsiile;

zonele în care pot apărea scurgeri de uleiuri să fie prevăzute cu tăvi colectoare și materiale absorbante (nisip, rumeguș, câlți);

monitorizarea indicatorilor de calitate ai apei uzate evacuate la ieșirea din hala de producție.

4.7.3. Poluarea cumulativă în sinergism

Pentru toate zonele de mai sus, unde s-au făcut prelevări și analize pe sol și apă s-au făcut calcule pentru poluarea cumulativă în sinergism după metoda prezentată mai înainte.

Poluarea cumulativă în sinergism s-a calculat pentru variantele următoare:SO2 + NO2; SO2 + PST și NO2 + PST pe cele patru direcții principale (N, E, S, V). Poluarea cumulativă Pc s-a determinat în cele două corpuri distincte:

la limita funcțională a Societății FECNE S.A.;

în perimetrul exterior societății (zone cu funcțiuni diferite – locuire, agricolă).

Determinările s-au făcut în condiții de calm atmosferic (v = 0,5 m/s) și stare instabilă (v = 1,8 m/s; v = 3,2 m/s).

Aspectele neconforme, raportate la STAS 12574/87 (valoarea limită a Pc ss-au înregistrat, în situația de calm atmosferic, pentru varianta NO2 + PST: valori supraunitare cu o excepție: limita vestică a societății, unde Pc este de peste 2 ori mai mică decât unitatea.

Trebuie menționat că valorile Pc s-au calculat pentru funcționarea simultană a tuturor surselor de emisie, în condițiile cele mai dezavantajoase, astfel:

cabina de sablare, era în funcțiune cu un singur hidroclon, dar fără alimentare cu apă, realizându-se practic doar exhaustarea pulberilor, nu și reținerea acestora;

cuptorul de tratament termic era în funcțiune, fapt ce se petrece de 1-2 ori pe an cu o durată de maximm 48 ore;

centrala termică funcționa la parametrii maximi (iarna)

4.8.Concluzii

1o Impactul asupra mediului este diferit, în funcție de locul unde se face determinarea deoarece intervin foarte mulți factori care contribuie la o distribuție foarte diferită a substanțelor poluante de mediu;

2o sunt foarte multe elemente de impact (pulberi, micropulberi, prafuri, fumuri, gaze, compuși organici volatili, ozon troposferic, hidrocarburi, poluanți organic persistenți, suspensii minerale etc.) care apar în timpul desfășurării unui process tehnologic, care sunt de cele mai multe ori dificil de determinat, fie că sunt în cantități mici, fie că necesită senzori speciali;

3o pentru ca analiza și evaluarea rezultatelor experimentale obținute să fie cât mai aproape de realitate s-a proiectat un stand experimental uninersal pentru determinări în care partea cea mai important o constituie analizorul de tip MEGALYZER 9600;

4opentru determinarea impactului asupra mediului natural a Societatea FECNE S.A. s-au făcut determinări după diferite direcții, în zone diferite și în anumite condiții atmosferice pentru cele mai importante surse de poluare: cabina de sablare, cuptorul de tratamente termice și centrala termică;

5o din analiza rezultatelor experimentale a rezultat că pulberile de corindon la mașina de încărcat, cu concentrația de 132,85 mg/m3 depășesc de peste 2,6 ori VLE conform Ordin 462/93, însă debitul masic se încadrează în acesta (≥ 0,5 kg/h) iar la hidroclon nivelul de emisii de pulberi se încadrează în VLE;

6o din determinările făcute pentru cuptorul de tratamente termice la principalele substanțe poluante (pulberi, CO, SO2, și NO2) s-a constatat că concentrațiile celor patru poluanți se încadrează în VLE, conform Ordin 462/93, situându-se sub praguirile de alertă date de Ordin 756/97;

7o din analiza rezultatelor experimentale privind substanțele poluante produse de centrala termică s-a constatat că concentrațiile PST, CO, SO2, și NO2, se situează în totalitate sub VLE, conform Ordin 462/93;

8o apreciera impactului asupra mediului de lucru sau a mediului natural s-a făcut în urma determinării cantităților de substanțe poluante eliminate în mediul de lucru, respective în mediul natural, folosind o metodică de calcul originală;

9o nivelul imisiilor s-a calculat pentru principalii poluanți evacuați în mediu folosind modelarea dispersiei și un model bazat pe formularea gaussiană a penei de poluanți;

10o algoritmul de calcul stabilit s-a aplicat în condiții de: stratificare stabilă sau instabilă (vânt cu viteza de 1,8 m/s și 3,2 m/s); energia de stabilitate-instabilitate și gradient termic; condiții de difuziune slabe și viteza vântului de 0,5 m/s;

11o acțiunea sinergică a poluanților investigați s-a calculat în cazul următoarelor varialte: SO2 și NO2; SO2 și PST; NO2 și PST, constatându-se că maximele de concentrație ale celor patru poluanți se situează în totalitate sub CMA, conform STAS 12574/87 și sub pragurile de alertă corespunzătoare Ordinului 756/97;

12o pentru situația de calm atmosferic, maximul de concentrație s-a găsit la distanța de 100 m de sursă și depășește pragul de alertă conform Ordin 756/97, constituind impact potențial asupra mediului;

13o poluarea cumulativă în sinergism la limita funcțională arată depășirea valorii unitare pe direcțiile N, E și S de 2,15 ori mai mare decât pe direcția V;

14o pentru situația de calm atmosferic, depășirea valorii unitare a poluării cumulative în sinergism se înregistrează numai pentru varianta NO2 + PST, cu maxima calculată la 500 m distanță de limta funcțională, pe direcția V, unde este zonă cu funcțiune agricolă;

15o în vederea stabilirii calității solului s-au efectuat 5 profile de sol din care s-au recoltat probe de două orizonturi, la adâncimea de 0…5 cm și 30…35 cm, determinându-se gradul de încărcare cu metale grele: Zn, Pb, Co, Cr și Cd, constatându-se un impact potențial asupra solului sau impact asupra solului;

16o prelevările și analizele făcute la diferitele acvifere ce mărginesc zona SC FECNE S.A au arătat substanțiale depășiri ale pragului de intervenție pentru Fe, Ca2+, Mg2+ și Mn2+ și pentru încărcarea organică;

17o apele uzate evacuate de către unitate se încadrează în limitele maxime admise la NTPA 002/1997, precum și în limitele maxime admise prin NTPA 002/2001, cu excepția extractibilelor în eter de petrol și a materiilor în suspensie, care depășesc păragurile de alertă corespunzătoare.

CAPITOLUL 5

Contribuții privind impactul asupra mediului de lucru a fiecărui proces tehnologic utilizat de Societatea FECNE S.A.

5.1. Generalități

Întreprinderea constructoare de mașini FECNE S.A. s-a dezvoltat puternic începând din 1966, când a produs prima șarjă de oțel în cuptorul electric, până în prezent, când produce: coloane pentru fabricarea apei grele; compresoare pentru hidrogen sulfurat; componente parte nucleară CANDU; componente parte nucleară WER; componente parte clasică GENERAL – ELECTRIC; turboagregate cu abur; turbine cu abur industrial; motoare electrice sincrone, asincrone și speciale; caje de laminare; prese hidraulice de mare capacitate; paturi de răcire și paturi cu role; prese mecanice de matrițare și extrudare; manipulatoare de forjare; convertizoare de oțel; aparate pentru încărcarea furnalelor; mașini de îndreptat table; utilaje pentru linii de ciment; mori de ciment și cuptoare riotative; concasoare giratorii; coloane de sinteză; reactoare de uree; tamburi de aburi; fermentatoare; polimerizatoare; linii de compresoare; turbosuflante; turbopompe; arbori cotiți cu manetoane forțate sau fibraj continuu pentru motoare Diesel; arbori port – elice; axuri cu came; prăjini grele de foraj și altele. |1|, |3|, |17|

Aceste produse sunt rezultatul unor procese tehnologice complexe desfășurate în următoarele sectoare de producție: oțelăria electrică cu 4 cuptoare electrice, trei de 50 t și unul de 10 t; 3 hale de forjă cu prese de 2500 tf, 6000 tf și 12000 tf; turnătoria de oțel și de fontă cu o secție specială de turnare în forme coji ceramice; 3 hale pentru prelucrări mecanice compxle; o hală de mecano – sudare și o hală de mecano – sudare grea pentru echipament nuclear; o hală pentru turboagregate; o fabrică de oxigen; secția de elemente de structuri; o hală acoperiri metalice; un atelier producție pompe și vane; o fabrică de var și diverse anexe mecano – energetice și sociale.

Făcând o analiză a structurii producției și dotării cu echipamente tehnologice pentru producție se pot trage următoarele concluzii cu caracter general:

– fiind o producție extrem de variată și de flexibilă, procesele tehnologice sunt deosebit de complexe și de diferite deoarece folosesc materiale diferite și echipamente tehnologice diferite, în codiții tehnico-economice total diferite;

– mediile de lucru sunt total diferite în funcție de natura procesului tehnologic, locația de desfășurare a procesului tehnologic, materialele și procesele tehnologice utilizate și condițiile în care se desfășoară procesele tehnologice;

– volumul comenzilor, calitatea comenzilor, flexibilitatea produselor realizate conduc la schimbări radicale ale procesului tehnologic și prin urmare la schimbări bruște ale mediului de lucru, de aceea trebuie ca în permanență să fie făcută o monitorizare a calității mediuluide lucru după metodică și tehnologie general valabilă.

5.2. Metodica cercetării și programul experimental pentru determinarea impactului procesului tehnologic asupra mediului de lucru

Pentru o analiză cât mai reală și o evaluare cât mai corectă a impactului asupra mediului de lucru s-a ținut cont de următoarele |2|, |5|, |17|:

impactul este diferit în funcție de locul unde se face determinarea deoarece sunt foarte mulți parametri ai procesului tehnologic ce fac distribuția substanțelor poluante rezultate în timpul procesului să fie foarte diferită;

sunt foarte multe tipuri de substanțe poluante ce apar în urma desfășurării unui proces tehnologic cu efecte foarte diferite asupra operatorilor umani, de aceea în cercetările făcute au fost luate în considerare doar acele substanțe poluante ale căror efecte negative sunt cunoscute până în prezent;

sunt foarte mulți parametri ai procesului tehnologic care influențează în mod diferit emisia de substanțe poluante în mediul de lucru în funcție de fenomenele fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice și nucleare ce apar în timpul desfășurării procesului tehnologic, de aceea se va încerca să se ia în considerare doar acei parametri și acele fenomene care domină procesul tehnologic respectiv;

este greu de stabilit cu precizie ecuația bilanțului de materiale al procesului tehnologic, deoarece nu există un stand universal de măsurare și determinare a intrărilor și ieșirilor într-o transformare tehnologică, prin urmare este greu de găsit un coeficient de poluare precis și general valabil;

este greu de găsit o funcție matematică atotcuprinzătoare a fenomenelor și transformărilor ce au loc în fiecare etapă a procesului tehnologic, de aceea, optimizarea procesului tehnologic este deosebit de dificilă.

Ținând cont de aceste dificultăți pentru fiecare proces tehnologic analizat se vor stabili condițiile în care se vor face determinările și programul experimental. Pentru o determinare corectă, o interpretare și o evaluare reală și cât mai apropiată de cazurile concrete se va folosi același stand de măsurare, aceleași echipamente de determinare și în condițiile specific procesului tehnologic respectiv.

În obiectivele acestei teze de doctorat au fost cuprinse determinări de impact asupra mediul de lucru doar pentru procesele tehnologice cele mai puternic poluante, desfășurate în halele Societatea FECNE S.A., prezentate în continuare.

5.2.1. Contribuții originale privind impactul asupra mediului a procesului tehnologic desfășurat în hala de elaborare oțeluri

În această secție se elaborează oțeluri electrice, de la oțeluri carbon slab și mediu aliate, pînă la oțeluri înalt aliate după schema de principiu din figura 5.1. Oțelul elaborat în cele două cuptoare electric cu arc de 70 t capacitate, sunt turnate în lingouri de forjă de 3,4 … 400 t. |9|, |170|

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante ce apar asupra operatorilor umani s-au făcut măsurători chiar în zona de lucru a operatorilor, la aproximativ 3 m de zona de elaborare folosind standul experimental prezentat în capitolul 4.

Folosind ecuația bilanțului de materiale s-au putut determina principalele emisii și subproduse poluante rezultate în urma elaborării unei tone de oțel, care se prezintă în tabelul 5.1.

Impactul asupra mediului de lucru se va aprecia folosind un coeficient de poluare la elaborare Cpe, calculat cu o relație rezultată din ecuația bilanțului de material, de forma:

Cpe= Qtp·Qe [kg emisii] (5.1)

în care: Qe este cantitatea de material util elaborat (se ia în considerare o tonă de material) Qtp = cantitatea totală de substanță folosită la elaborare, care se determină cu relația:

Qtp = Qpa + Qpe + Qps (5.2)

în care: Qpa este cantitatea de substanță poluantă emisă în atmosferă, exprimată în kg emisii/t material util elaborat; Qpe – cantitatea de substanță poluantă a apei, exprimată în kg emisii/t material util elaborat; Qps – cantitatea de substanță poluantă a solului, exprimată în kg emisii/t material util elaborat.

Fig. 5.1. Schema de principiu a procesului de elaborare a oțelului în cuptoarele de la S.C. FECNE S.A. – * – etapele puternic poluante

Tabelul 5.1. Emisii șisubstanțe poluante rezultate la elaborarea unei tone de oțel în cuptorul electric.

În urma măsurătorilor efectuate, în timpul unui singur schimb de lucru, în condițiile în care procesul tehnologic se desfășoarî normal, prelevându-se probe medii, în zona de lucru, la nivel respirator s-au constatat următoarele |9|:

concentrațiile de pulberi inhalabile, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite funcție de zona de măsurare;

concentrațiile de NOx depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite funcție de zona de măsurare;

concentrațiile de CO depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în fiecare loc de muncă investigat cât și ca valoare medie admisă;

concentrațiile de oxid de fier depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite funcție de locul de măsurare;

nivelul de zgomot este cuprins între 112,9 și 123,9 dB(A) la nivelul cuptorului, corespunzător valorii de 115 dB(A) “n.a.e.c.s.”, ce depășește limita maximă admisă de 87 dB(A), conform Hotărârii de Guvern nr. 493/2006, modificată, art.5;

valori ale zgomotului de 98 dB(A) “n.a.e.c.s.”, la nivelul cabinei de supraveghere, ce depășesc limita maximă admisă a zgomotului de 75 dB(A), în Cz=70, conform Hotărârii de Guvern nr. 493/2006, modificată, art.5;

expunerile la condițiile de microclimat nefavorabil la nivelul cuptorului, unde temperature la globtermometru a fost de 46oC, depășind limita termică admisă de 30oC, în funcție de umiditatea relativă de până la 40 % și de degajare de căldură de peste 300 kcal/h, conform literaturii de specialitate.

5.2.2. Contribuții originale privind impactului asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în hala de turnare

Turnătoria primește oțelul și fonta elaborate în cadrul Oțelăriei electrice, în cuptoarele cu inducție de medie frecvență și permite obținerea de piese cu greutatea brută de până la 250 t. |5|, |17|, |148|

Secția de turnătorie dispune de:

o stație automatizată de preparare amestec de formare tip Minimix -1 bucată;

moară de măcinat și regenerat amestecul de formare – 1 bucată;

cuptor de răcire cu o capacitate de 6 t – 2 bucăți;

instalație de sablare – 2 bucăți;

cuptoare de tratament termic – 7 bucăți;

modelăriile pentru confecționarea de modele;

atelier de remaniere;

atelierul de curățătorie.

Turnarea oțelului și fontelor sau aliajelor neferoase se face după un process tehnologic a cărei schemă de principiu se prezintă în figura 5.2.

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra sănătății operatorilor umani s-au făcut numeroase măsurători chiar în zonele de lucru ale operatorilor folosind standul experimental prezentat în capitolul anterior.

Folosind ecuația bilanțului de material (intrări-ieșiri) s-au stabilit principalele emisii și subproduse poluante ce apar în urma procesului tehnologic de turnare a unei piese în forme din amestec de formare obișnuit prezentate în tabelul 5.2., iar la turnarea în schimb turnătorier se prezintă în tabelul 5.3. |9|

Fig. 5.2. Schema de principiu a procesului tehnologic de turnare utilizat în secția de turnare aSocietății FECNE S.A.

*- etapele în care apare poluarea.

Tabelul nr. 5.2. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei piese turnate în forme

temporare din amestec de formare obișnuit, exprimate în kg/t piesă turnată.

Tabelul 5.3. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei piese turnate în forme din amestec

de formare obișnuit în solul turnătoriei, exprimate în kg/t piesă turnată

Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat folosind un coeficient de poluare la turnare Cp1, calculat cu o relație dedusă din ecuația bilanțului de materiale, de forma|17|:

Cp1,= Qt ∙Qe [kg emisii] (5.3)

în care: Qtp este cantitatea totală de emisii și substanțe emise în mediu de lucru, exprimate în kg emisii/1 t piesă turnată; Qt,- cantitatea de material turnat în piesă, exprimată în tone material turnat.

Cantitatea totală Qtp se calculează cu relația:

Qtp= Qtpa+ Qtpl+ Qtps [kg emisii] 5.4.

în care: Qtpa este cantitatea de substanță poluantă emisă în atmosferă, exprimată în kg emisii/1 t piesă turnată; Qtpl – cantitatea de substanță poluantă a apei, exprimată în kg emisii/1 t piesă turnată; Qtps – cantitatea de substanță poluantă a solului, exprimată în kg emisii/1 t piesă turnată.

În urma măsurătorilor efectuate, în timpul unui singur schimb de lucru, în situația în care procesul tehnologic se desfășoară normal, prelevîndu-se probe medii din zonele de lucru s-au constatat următoarele |9|, |17|:

concentrațiile de pulberi inhalabile, cu conținut de SiO2, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de formaldehidă depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în sectorul MINIMIX;

concentrațiile de NOx, depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de CO, depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de white spirt depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate cât șivaloarea medie admisă;

concentrațiile de xilen depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate în proporție de 100 %, cât șivaloarea medie admisă;

concentrațiile de oxid de fier depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate zonele investigate și în proporții diferite;

valorile nivelului de zgomot sunt cuprinse în gama 112,9 … 123,5 dB(A) Le2 corespunzător valorii de 115 dB(A) “n.a.e.c.s.”, ce depășește limita maximă admisă a zgomotului de 87 dB(A), “n.a.e.c.s.” conform Hotărârii de Guvern nr. 493/2006, modificată, art.5; |176|, |184|, |217|

expunerile la condițile de microclimat nefavorabil la nivelul fiecărui cuptor, unde temperatura la globtermometrua fost de 360C, depășind limita termică maxim admisă de 300C, ȋn func’ie de umiditatea relativă până la 40 % ș de degajarea de căldură până la 300 kcal/oră, conform literaturii de specialitate |106|, |170|

5.2.3. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în halele de forjă.

Forja de la Societatea FECNE S.A. este constituită din Forja grea nr. 1 și nr. 2, forja mijlocie și Tratamentul termic, profilul de activitate fiind deformarea plastică a oțelurilor pe prese hidraulice de deformare precum și tratamentul termic al pieselor forjate. Forja grea nr. 1 are în dotare: cuptoare de încălzire – 8 bucăți; cuptoare pentru tratament termic – 14 bucăți; prese de forjare de 6000 tf și de 2500 tf și dispozitive de tăiere cu flacără oxigaz și ferăstraie mecanice. Forja grea nr. 2 are în dotare: cuptoare de încălzire 6 bucăți; cuptoare de tratament termic 6 bucăți; presa hidraulică de forjare de 12000tf și dispozitive de debitare cu flacără oxigaz și ferăstrae mecanice. Forja mijlocie și tratamente termice are în dotare: cuptoare de tratament termic 7 bucăți; instalație specială de tratare (călire și revenire înaltă, călire superficială cu dublă frecvență) pentru coturi și piese cilindrice 1 bucată;baie de ulei 3 bucăți; linie de tratament ușor compusă din: cuptoare electrice cu vatră fixă; manipulator pentru deservirea cuptoarelor; bazine de răcire cu ulei și apă; cuptoare pentru nitrurare și și băi de săruri; linie de tratament greu compusă din: instalație de încălzire și răcire în cuptoare electrice verticale; cuptoare de tratament cu vatră mobilă și încălzire cu gaz metan; bazine de răcire cu ulei și apă; linie de tratament cilindrii LBR și altele.

Ecuația bilanțului tehnologic se prezintă în figura 5.3 iar procesul tehnologic de forjare cuprinde în principal operațiile: prelucrarea lingourilor de oțel în stare caldă (~700oC); încălzirea lingourilor și semifabricatelor destinate forjării la circa 1200oC; forjarea propriu-zisă la presa hidraulică; preluarea la tratament termic a pieselor de circa 400oC; debitarea la dimensiuni cu flacără oxigaz, efectuarea tratamentului termic corespunzător, recepționarea și livrarea pieselor către beneficiar. |17|, |19|

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra operatorilor umani s-au făcut numeroase măsurători folosind standul experimental prezentat în capitolul 4 și s-a făcut apoi o medie a acestora pentru cele trei hale de forjă.

Folosind ecuația bilanțului tehnologic de materiale cu intrările și ieșirile corespunzătoare fiecărui proces tehnologic s-au stabilit principalele emisii și subproduse poluante ce apar în urma procesului tehnologic de forjare a unei piese prezentate în tabelul 5.4.

Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculînd un coeficient de poluare la forjare Cpf, cu o relație dedusă din ecuația bilanțului tehnologic, de forma |17|:

Cpf = Qtf . Quf [kg emisii] (5.9)

în care: Quf este cantitatea de material util ce intră în piesa forjată, exprimată în tone material forjat; Qtf .- cantitatea totală de emisii și substanțe poluante emise în mediul de lucru, exprimată în kg emisii/ 1 t material forjat și care se determină cu relația:

Qtf = Qpfa + Qpfl + Qpfs [kg emisii/ 1 t material forjat] (5.10)

unde: Qpfa este cantitatea de substanță poluantă emisă la forjare ce afectează atmosfera, exprimată în kg emisii/1 t piesă forjată; Qpfl – cantitatea de substanță poluantă a apei, emisă la forjare, exprimată în kg emisii/1 t piesă forjată; Qpfs – cantitatea de substanță poluantă a solului, emisă la forjare, exprimată în kg emisii/1 t piesă forjată.

Fig. 5.3. Schema de principiu a procesului tehnologic de forjare la cald (bilanțul intrări-ieșiri)

* – etape în care apare poluarea

Tabelul 5.4. Emisii și subproduse poluante rezultate în urma realizării unei piese forjate la cald,

în kg/1 t produs forjat

În urma măsurătorilor și determinărilor efectuate, în timpul unui schimb de lucru, desfășurat ăn condiții normale, prelevîndu-se probe medii din zonele de lucru unde stau operatorii umani s-au constatat ormătoarele:

concentrațiile de pulberi inhalabile, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/95 în proporții diferite, în diferitele zone unde s-a făcut măsurătoarea;

concentrațiile de formaldehidă depășesc valoarea concentrației medii admise de Ordinul 1957/95 în proporții diferite;

concentrațiile de oxizi de azot depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/95 în proporții diferite, în zone diferite;

concentrațiile de oxid de carbon depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995 la locurile investigate cît și valoarea medie admisă;

concentrațiile de xilen depășesc atât valoarea CMA din Ordinul 1957/95 la locurile investigate în proporție de 100 % cât și valoarea medie admisă;

concentrațiile de oxid de fier depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/95 la locurile investigate în proporții diferite;

valorile de zgomot sunt cuprinse între 102,6 și 113,5 dB (A) Leq, corespunzător valorii de 107 dB(A) „n.a.e.c.s”, ce depășește limita maximă admisă de 87 dB(A) „n.a.e.c.s”, conform prevederilor art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 493/2006, modificată;

expunerile la condițiile de microclimat nefavorabil la nivelul cuptoarelor de încălzire, unde temperatura la globtermometru a fost de 38oC, depășind limita termică admisă de 30 oC, în funcție de umiditatea relativă până la 40 % și de degajare de căldură peste 300 kcal/oră, conform literaturii de specialitate.

5.2.4. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în hala de mecano-sudare

Hala de producție mecano-sudare are o suprafață de 2356 m2 și are ca profil de activitate cazangerie grea în vederea execuției de construcții sudate grele, vase sub presiune și produse unicat de dimensiuni mari. |2|, |17|, |149|

Principalele operații tehnologice care se execută conform procesului tehnologic prezentat în figura 5.4 sunt:

introducerea în hala de producție a semifabricatelor (table, profile, materiale auxiliare etc.);

marcarea și trasarea după dimensiunile cerute;

debitarea la dimensiuni, care se face pe două mașini ghilotină model G25 și FG 10-30 sau cu flacără oxigaz pe mașini de debitat model CONDOR;

prelucrările mecanice pentru pregătirea rostului îmbinării ce constau în șamfrenări, teșiri și ajustări ce se execută pe mașini de alezat model AFP 200 x 6000 mm PAMA (2 buc.), pe strunguri Carusel model TOSHIBA Ø 8000/10500 mm; SK Ø 2700; SKI Ø 200; SKJ Ø 1200; SC Ø 2200; mașini de găurit plăci tubulare tip KOLB și mașini de șamfrenat;

roluirea tablelor și profilelor, care se execută pe valțuri model GREENEN VERINA;

asamblarea și sudarea virolelor și a celorlalte repere care se realizează manual cu arc electric, automat și semiautomat sub strat de flux și în mediu protector de gaze, pe instalații automate de sudat sub strat de flux (4 buc.), instalația de sudat în mediu de CO2 tip LINCOLN (4 buc.) și instalații de sudat în mediu de gaz inert – argon model ARCMACHINE (4 buc.).

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra sănătății operatorilor umani s-au făcut numeroase măsurători și determinări folosind standul experimental prezentat în capitolul 4 și s-au făcut evaluării în funcție de rezultatele obținute. |3|, |17|, |79|, |81|

5.2.4.1. Contribuții privind mecanismul formării emisiilor poluante în cazul procedeelor de sudare utilizate

Asamblarea prin sudare este un procedeu puternic poluant al mediului de lucru de aceea se va insista pe mecanismul producerii principalelor substanțe poluante. |3|, |80|, |81|

Analizând mecanismul formării îmbinării sudate la trecerea materialului din starea solidă în stare lichidă și din nou, prin solidificare în stare solidă, s-a constatat apariția a numeroase gaze poluante, după următoarele reacții în funcție de natura gazului respectiv, adică:

Fig. 5.4. Schema de principiu a procesului tehnologic de realizare a unei construcții sudate

* – etape în care apare poluarea

– formarea de CO are loc mai ales la arderea învelișului electrozilor a fluxurilor folosite, a gazelor combustibile sau de protecție folosite și a altor materiale auxiliare după relația:

⅔Fe2O3 + 2C = Fe + CO↑ (5.7)

Fe3O4 + 2C = ..Fe + CO↑ (5.8)

FeO+ 2C = 2Fe + 2CO↑ (5.9)

MnO + C = Mn + CO↑ (5.10)

2 SiO2 + 2 C = 2SiO + 2CO↑ (5.11)

SiO2 + 3C = SiC + 2CO↑ (5.12)

TiO2 + 2C = Ti + 2CO↑ (5.13)

TiO2 + 3C = TiC + 2CO↑ (5.14)

⅔Al2O3 + 2C = Al +2CO↑ (5.15)

⅔Al2O3 + 3C = Al4C +2CO↑ (5.16)

Cr2O3 + 6C = 4Cr +6CO↑ (5.17)

2MoO3 + 6C = 2 Mo +6CO↑ (5.18)

4CrO + 4C = 4 Cr + 4 CO↑ (5.19)

MoO2 + 2C = Mo + 2CO↑ (5.20)

– formarea de CO2, în procesul de sudare are loc în baia de sudare, după reacții de forma:

C + O2 = CO2↑ (5.21)

2CO + O2 = 2CO2↑ (5.22)

2Fe2O3 + 4CO = 4Fe + 4CO2↑ (5.23)

Fe3O4 + 4CO = 3Fe + 2CO2↑ (5.24)

FeO+ 2CO = 2Fe + 2CO2↑ (5.25)

2CaO2 + 2Ca = 2Ca + 2CO2↑ (5.26)

CH4 + O2 = 2H2+ CO2↑ (5.27)

CH4 +2H2O = 4H2+ CO2↑ (5.28)

MnO + CO = Mn + CO2↑ (5.29)

3Fe+ 2CO = Fe3C + CO2↑ (5.30)

CaO + SO2 + 3CO = CaS + 3CO2↑ (5.31)

2Mn3O4 + 2CO = 4MnO + 2CO2↑ (5.32)

2CO + O2 = 2CO2↑ (5.33)

– formarea de oxizi ai azotului NOx, are loc în baia de sudare și în urma solidificării cusăturii sudate după reacțiile:

N2 + O = N + NO↑ (5.34)

N + O2 = O + NO↑ (5.35)

N + OH = H + NO↑ (5.36)

4 NH3 + 5 O2 = 6 H2O + 4 NO↑ (5.37)

2 NO + O2 = 2 NO2↑ (5.38)

NO2 + O3 = O2 + NO3↑ (5.39)

NO3 + NO2 = N2O3↑ (5.40)

– formarea de compuși ai sulfului SOx , are loc în timpul formării băii de sudare și a solidificării cusăturii sudate, după reacții de forma:

S + O2 = 2 SO2↑ (5.41)

O2 + 2SO2 = 2 SO3↑ (5.42)

3O2 + 2S = 2 SO3↑ (5.43)

H2 + S = H2S↑ (5.44)

2FeO + FeS = Fe + 2 SO3↑ (5.45)

2FeO + FeS = 3Fe + SO2↑ (5.46)

2FeSO4 + FeS = 2Fe + SO2↑ (5.47)

2FeS + 3O2 = 2FeO + 2 SO2↑ (5.48)

2CaS + O2 = 2CaO + 2 SO2↑ (5.49)

FeS2 + 3O2 = FeSO4 + SO2↑ (5.50)

FeS + FeSO4 = 2Fe+ 2 SO2↑ (5.51)

2FeS + O2 = 2FeO + 2 SO2↑ (5.52)

– formarea de micropulberi de metale sau compuși metalici se formează în timpul formării băii de sudare după reacții de forma:

2Fe2O3 + 4Al = 4Fe + 2Al2O3↑ (5.53)

3Fe3O4 + 8Al = 9Fe + 4Al2O3↑ (5.54)

6FeO+ 4Al = 6Fe + 6Al2O3↑ (5.55)

6MnO+ 4Al = 6Mn + 2Al2O3↑ (5.56)

3MnO2 + 4Al = 3Mn + 2Al2O3↑ (5.57)

3Mn3O4 + 8Al = 9Mn + 4Al2O3↑ (5.58)

3TiO2 + 4Al = 3Ti + 2Al2O3↑ (5.59)

2Cr2O3 + 4Al = 4Cr + 2Al2O3↑ (5.60)

2MoO3 + 4Al = 4Mo + 2Al2O3↑ (5.61)

2Cr2O3 + 3Si = 4Cr + 3SiO2↑ (5.62)

MoO2 + Si = 4Mo + SiO2↑ (5.63)

2CrO+ 2C = 2Cr + 2CO2↑ (5.64)

2MoO3 + 6H2 = 2Mo + 3H2O↑ (5.65)

2MoO3 + 4Al = 4Mo + 2Al2O3↑ (5.66)

2Cr2O3 + 4Al = 4Cr + 2Al2O3↑ (5.67)

5.2.4.2. Contribuții privind emisiile și subprodusele poluante rezultate în urma procesului de sudare.Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra operatorilor umani, pornind de la ecuația bilanțului de materiale pentru cazurile caracteristice s-au obținut rezultatele experimentale prezentate în tabelul 5.5, pentru sudarea manuală cu arc electric și electrozi înveliți, în tabelul 5.6, pentru sudarea sub strat de flux și în tabelul 5.7, pentru sudarea în mediu de gaze protectoare. |9|, |17|

Tabelul nr. 5.5. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind

sudarea manuală cu arc electric, în kg/1 t cordon de sudare

Tabelul nr. 5.6. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind

sudarea sub strat de flux, exprimată în kg/1 t cordon de sudare

Tabelul nr. 5.7. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind sudarea în mediu de gaze protectoare, exprimată în kg/1 t cordon de sudare

Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculând un coeficient de poluare la sudare Cps cu o relație de forma|19|:

Cps = (5.68)

în care: Mue este masa utilă a materialului (materialul de adaos) ce intră efectiv în cusătura sudată, în kg; Mtef – masa totală a materialelor folosite pentru realizarea cordonului (materialul de adaos plus materialele auxiliare folosite) și se calculează cu relația:

Mtef = Mue + Mp (5.69)

în care: Mp este masa substanțelor poluante care sunt emise în mediul de lucru și se calculează cu relația:

Mp = Mpaer + Mps (5.70)

unde: Mpaer este masa substanțelor care poluează aerul, care a fost calculată cu relația:

Mpaer=Mm+MH2+MCO+MH2S+MCO+MNO+MNO2+MH2S+MSO2+MSO4+Man (5.71)

în care: Mm este masa microparticulelor cu dimensiuni mai mici de 5μm care rămân în aer sau care se depun după un timp îndelungat; MCO – masa CO, emisă în atmosferă; MH2 – masa H2, emisă în atmosferă; MNO – masa NO, emisă în atmosferă; MNO2 – masa NO2, emisă în atmosferă; MH2S – masa H2S, emisă în atmosferă; MSO2 – masa SO2, emisă în atmosferă; MSO4 – masa SO4, emisă în atmosferă; Man masa altor substanțe nedetectate emise în atmosferă.

Masa substanțelor care poluează solul Mps s-a calculat cu relația:

Mps = Mpp +Mmp (5.72)

în care: Mpp este masa particulelor ce ating solul; Mmp este masa microparticulelor ce rămân în atmosferă și se depun treptat.

În cazul sudării în mediu de gaze protectoare coeficientul de poluare Cps se calculează cu relația de forma:

Cps = (5.74)

în care Mgp este masa gazului protector folosit la realizarea cordonului de sudare.

În urma măsurătorilor și determinărilor effectuate, în timpul unui singur schimb de lucru, în condiții normale de desfășurare a procesului tehnilogic, prelevându-se probe din fiecare zonă de lucru analizată, unde lucrează operatorii sudori și muncitorii auxiliari s-au constatat următoarele:

concentrațiile de pulberi inhalabile cu conținut de fier, mangan, crom, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc cu mult valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite (uneori chiar de 3,5 ori);

concentrațiile de oxizi de azot și ozon troposferic depășesc valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite (de 1,5…2,3 ori);

concentrațiile de oxid de carbon depășesc valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite (de 1,2…2,3 ori);

concentrațiile de hidrocarburi alifatice și de xilen depășesc atît valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate cu peste 100 %, cât și valoarea medie admisă;

concentrațiile de oxid de fier depășesc valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de pulberi diverse depășesc cu mult valoarea CMA conform Ordin nr. 1957/1995, mai ales la mașina de debitat CONDOR, în zona de șamfrenare și pregătire a rostului îmbinării;

valorile nivelului de zgomot sunt cuprinse între 109,9 și 121,5 dB (A) Leq, la nivelul mașinilor de pregătire a rostului îmbinării, corespunzător valorii de 112,5 dB(A) „n.a.e.c.s”, ce depășește limita maximă admisă de 87 dB(A) „n.a.e.c.s”, conform prevederilor art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 493/2006, modificată;

5.2.5. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în secțiile de tratamente termice

Aproape toate secțiile analizate au cuptoare pentru efectuarea diferitelor tipuri de tratamente termice, corespunzător cu scopul tratamentului termic cerut de rolul funcțional. Există însă și o hală de tratamente, confecționată din oțel și sticlă pe o suprafață de 15300 m2. |9|, |17|, |148|

Tratamentele termice sunt procedee tehnologice, care constau din încălziri și mențineri la anumite temperaturi, urmate de răciri cu viteze determinate, în cursul cărora au loc transformări structurale, care produc, la rândul lor, modificări corespunzătoare ale proprietăților funcționale și tehnologice ale materialelor metalice din care sunt confecționate piesele.

Tratamentele termice sunt procese tehnologice puternic poluante atât ale aerului cât și ale apei și solului deoarece în timpul unui tratament termic materialul suferă un ciclu termic de încălzire – menținere la temperatură sau bascularea în jurul unei temperaturi – răcire în anumite medii, având drept rezultat o serie de emisii de substanțe poluante, cu impact mai mare sau mai mic asupra mediului de lucru.

Regimul unui tratament termic se caracterizează prin următorii parametri principali (fig. 5.5):

temperature de încălzire Tînc, care este temperatura maximă la care trebuie încălzită piesa în vederea tratamentului termic;

durata de menținere la temperatura de încălzire tment;

viteza de încălzire vînc;

viteza de răcire vrăc;

durata de răcire trăc;

mediul de răcire.

În hala de tratamente termice se găsesc mai multe tipuri de cuptoare de tratamente termice unde se pot face: tratamentul termic primar (la aproximativ 800oC) ce constă într-o normalizare și o dehidrogenare a oțelului forjat; tratamentul pentru cilindrii laminori și benzi la rece, ce constă în operații de îmbunătățire (călire și revenire înaltă), călire superficială cu dublă frecvență, răcire sub 0oC și detensionare; tratamente termice pentru îmbunătățire prăjini grele de foraj, rotori de turbină, ce constau carburare și nitrurare; tratament termic în baie de săruri topite; tratamentul termic al pieselor după remaniere, ce constă în recoacere de omogenizare și tratamente termochimice diferite. |17|, |18|

Fig. 5.5. Ciclul termic general al oricărui tratament termic

Fiecare tip de tratament termic presupune un anumit proces tehnologic și un anumit echipament tehnologic corespunzător, fiecare având un impact diferit asupra mediului.

Procesul tehnologic general de realizare a unui tratament termic în aceste secții se prezintă în figura 5.6., în care sunt marcate cu asterisc etapele în care apare poluarea.

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra operatorilor umani s-au făcut numeroase măsurători folosind standul experimental prezentat în capitolul 4, în acele zone unde se găsesc operatorii în timpul procesului tehnologic.

Folosind ecuația bilanțului tehnologic de materiale cu intrările și ieșirile corespunzătoare fiecărui tip de tratament termic s-au stabilit principalele emisii și substanțe poluante ce apar în timpul unui tratament termic de recoacere, prezentate în tabelul 5.8., în timpul unui tratament termic de îmbunătățire, prezentate în tabelul 5.9. și în timpul unui tratament termochimic, prezentate în tabelul 5.10. |18|, |117|

Fig. 5.6. Schema de principiu a unui tratament termic:

*momentele și etapele de impact asupra mediului

Tabelul nr. 5.8. Principalele substanțe poluante emise în timpul unui tratament termic de recoacere,

în kg/1 t material tratat prin recoacere

Tabelul 5.9. Principalele substanțe poluante emise în timpul unui tratament termic de îmbunătățire,

exprimate în kg/1 t material tratat prin îmbunătățire

Continuare Tabelul nr. 5.9.

Tabel 5.10. Principalele emisii de substanțe poluante emise în timpul unui tratament termochimic,

exprimate în kg/1 mm adâncime strat tratat termochimic

Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculând un coeficient de poluare datorat tratamentului termic Cptt, care s-a determinat cu o relație de forma|17|:

Cptt = Qttt ∙Mptt [kg emisii] (5.74)

pentru tratamentele clasice în care: Mptt este masa piesei (pieselor) tratată (e) termic, exprimată în t material tratat termic; Qttt – cantitatea totală de substanțe poluante emise la tratamentul termic a unei piese sau a unor piese, exprimată în kg emisii/1 t material tratat termic și care se poate determina cu relația:

Qttt = Qtta + Qttl + Qtts [kg emisii/ 1 t material tratat] (5.75)

în care: Qtta este cantitatea de substanțe poluante ale atmosferei, exprimată în kg emisii/1 t material tratat termic; Qttl este cantitatea de substanțe poluante ale apei, exprimată în kg emisii/1 t material tratat termic; Qtts este cantitatea de substanțe poluante ale solului, exprimată în kg emisii/1 t material tratat termic;

Pentru tratamentele termochimice, coeficientul de poluare Cptt se calculează cu o relație de forma |2|, |17|:

Cptt = Qttt ∙Astt [kg emisii] (5.76)

în care: Astt este adâncimea stratului tratat termochimic, exprimat în mm adâncime strat tratat termochimic.

În urma măsurătorilor și determinărilor făcute, în timpul unui singur schimb de lucru, desfășurat în condiții normale, prelevându-se probe medii din zonele de lucru, unde stau operatorii, pe lângă fiecare instalație de tratament termic s-au constatat următoarele:

concentrațiile de praf, aerosoli și fumuri diferite depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de oxizi de azot depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile oxid de carbon depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de white spirt depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la locurile de muncă investigate cât și valoarea medie admisă;

concentrațiile de xilen depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la locurile de muncă investigate în proporție de 100 %, cât și valoarea medie admisă;

concentrațiile de vapori metalici și de ioni metalici depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de toluen, acetat de butyl și hidrocarburi alifatice depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de ozon și pulberi diverse depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

valorile nivelului de zgomot sunt sub limita maximă admisă de 75 dB (A), conform Hotărârii de Guvern nr. 473/2006, modificată;

expunerile la condițiile de microclimat nefavorabil la nivelul fiecărui cuptor, unde temperatura la globtermometru a fost de 36oC, depășind limita termică maxim admisă de 30oC, în funcție de umiditatea relativă până la 40 % și de degajarea de căldură până la 300 kcal/oră, conform literaturii de specialitate.|106|

5.2.6. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic desfășurat în secțiile de prelucrări mecanice

Divizia de prelucrări mecanice este concepută și proiectată pentru execuția de: utilaje tehnologice; linii pentru fabricarea cimentului; linii pentru fabricarea de utilaj refractar; echipament naval; pompe energetice; mașini unelte; piese și alte echipamente la comandă. Secțiile de Mecanică 1 și Mecanică 2, sunt dotate cu: strunguri paralele cu diametrul peste 1000 mm și lungime mai mare de 3000 mm; strunguri carusel cu diametrul platanului mai mare de 1400 mm; mașini de alezat și frezat; mașini de frezat cu cuva mică de 30.000 mm, tip portal cu o suprafață de prelucrare de 4500 mm; mașini de găurit adânc până la 10.000 mm; mașini de rectificat ghidaje de 10.000 mm și dispozitivele auxiliare corespunzătoare.

Prelucrările prin așchiere sunt operațiile cele mai importante la care sunt supuse piesele – semifabricat turnate, forjate, sudate sau obținute prin alte procedee, deoarece prin aceste prelucrări se obțin dimensiunile finale și precizia geometrică cerută de rolul funcțional. Principalele operații de prelucrări mecanice prin așchiere sunt: strunjirea, rabotarea, mortezarea, frezarea, găurirea, alezarea, lărgirea, tarodarea, broșarea, rectificarea, honuirea, lepuirea, superfinisarea și rodarea. Fiecare din aceste operații se execută pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri corespunzătoare, în anumite condiții (anumiți parametri ai regimului de așchiere, folosind substanțe auxiliare, emulsii de lucru sau de răcire, anumite elemente pentru a îmbunătăți parametrii de așchiere etc.).

În cadrul acestor operații apar o serie de substanțe poluante care emise în mediul de lucru poluează aerul, apa și solul, într-o măsură mai mare sau mai mică, acestea depinzând de natura materialului din care este confecționată piesa semifabricat; mărimea adaosului de prelucrare; natura procesului de semifabricare, precizia dimensională cerută, precizia de formă, precizia de poziție, rugozitatea fiecărei suprafețe,configurația geometrică, volumul de producție, productivitatea dorită, echipamentul tehnologic, S.D.V.-urile folosite etc. |17|

Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra operatorilor umani s-au făcut numeroase măsurători folosind standul experimental prezentat în capitolul 4, în acele zone unde se găsesc operatorii în timpul procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere.

Folosind ecuația bilanțului tehnologic de material cu intrările și ieșirile corespunzătoare fiecărui procedeu de prelucrare prin așchiere s-au stability principalele emisii și substanțe poluante ce apar în timpul așchierii, prezentate în tabelul 5.11.

Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculând un coefficient de poluare introdus de prelucrarea prin așchiere Cpa cu o relație de forma |17|:

Cpa = Qtp ∙Qap [kg emisii] (5.77)

în care: Qtp este cantitatea totală de emisii de substanțe poluante rezultate în urma prelucrării prin așchiere, în kg emisii/1 kg adaos de prelucrare; Qap – cantitatea de material ce trebuie îndepărtată prin așchiere prin operația respectivă, sub formă de adaos de prelucrare, în kg adaos de prelucrare.

Dacă suprafața se supune mai multor suprafețe de prelucrare prin așchiere diferite sau piesa se supune la mai multe operații de prelucrare prin așchiere (strunjire, frezare, rectificare etc.) se determină un coeficient de poluare total Cpat, cu o relație de forma:

Cpat (5.78)

în care: Qtpi este concentrația totală de emisii și substanțe poluante rezultate în operația i, exprimată în kg emisii/1 kg adaos de prelucrare; Qapi – concentrația de material, sub formă de adaos de prelucrare, îndepărtată în operația i, exprimată în kg adaos de prelucrare; i- numărul de operații diferite (i=1,2….n)

Cantitatea totală de emisii în subproduse poluante Qtp se poate calcula cu o relație de forma:

Qtp = Qtpa +Qtpl +Qtps [kg emisii/1kg adaos de prelucrare] (5.79)

în care: Qtpa este cantitatea de substanțe polunte pentru aer, exprimată în kg emisii/1 kg adaos de prelucrare; Qtpl – cantitatea de substanțe polunte a apei, exprimată în kg emisii/1 kg adaos de prelucrare; Qtps – cantitatea de substanțe polunte a solului, exprimată în kg emisii/1 kg adaos de prelucrare.

În urma măsurătorilor și determinărilor făcute, în timpul unui singur schimb de lucru, desfășurat în condiții normale, prelevându-se probe medii din zonele de lucru, unde lucrează operatorii, pe lângă fiecare mașină de prelucrat prin așchiere s-au constatat următoarele:

concentrațiile de pulberi inhalabile și aerosoli depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de oxizi de azot și de oxid de carbon nu depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de compuși organici volatili depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

Tabel 5.11. Principalele emisii de subproduse poluante ce rezultă în urma poluării prin așchiere

Observație: Valorile minime sunt pentru finisare iar valorile maxime sunt pentru degresare

concentrațiile de pulberi diverse depășesc atât valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite, cât și valoarea medie admisă;

valorile ale zgomotului de 94,3 dB (A) Leq, corespunzător valorii de 95 dB(A) „n.a.e.c.s”, ce depășesc limita maximă admisă de 87 dB(A) „n.a.e.c.s”, conform prevederilor art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 493/2006, modificată; |176|

5.2.7. Contribuții originale privind poluarea cumulativă în sinergism în mediul de lucru în cadrul unor secții de la Societatea FECNE S.A.

Pentru toate locurile de muncă analizate mai sus, unde s-au făcut prelevări și analize de aer, apă și sol s-au făcut calculele pentru poluarea cumulativă în sinergism după metodica prezentată în capitolul 4 și s-au obținut valori medii ale concentrațiilor de poluanți la locurile de muncă prezentate în tabelul 5.12 pentru poluanții atmosferici măsurați în 2013, în tabelul 5.13, nivelul de zgomot la locurile de muncă în atelierul montaj și atelierul de prelucrări ușoare, în tabelul 5.14, poluanții atmosferici la locurile de muncă, măsurate în 2014, în hala de producție, cabina de sablare și atelierul de prtelucrări grele și în tabelul 5.15, măsurătorile dozimetrice în laboratorul de control nedistructiv, folosind surse de radiații X și Gamma Ir 192-30Ci.

Analizând rezultatele obținute prin măsurători și calculi pentru poluarea cumulativă, prezentate în tabelele 5.12…5.15 se pot trage următoarele concluzii:

concentrațiile de pulberi inhalabile, cu conținut de SiO2, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc concentrația medie admisă de Ordinul nr. 1957/1995 în toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de pulberi diverse depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 la locurile de muncă investigate cât și valoarea medie admisă;

concentrațiile de ozon și oxizi de azot depășesc valorile CMA din Ordinul nr. 1957/1995 în toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite;

concentrațiile de toluen, acetonă, alcool butilic și acetat de butil depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 în toate locurile de muncă investigate și în proporții diferite; |148|, |177|

Tabelul nr. 5.12 Valorile medii ale concentrațiilor de poluanți la locurile de muncă din cadrul

Societății FECNE S.A. – 2013

Continuare tabel nr. 5.12

Tabelul nr. 5.13 Nivelul de zgomot la locurile de muncă din cadrul Societății FECNE- 2013

LMA – conf. HG 493/2006 modificată: 87 dB(A) „n.a.e.c.s.”

Tabelul nr. 5.14 Valorile medii ale concentrațiilor de poluanți atmosferici la locurile de muncă din cadrul

Societății FECNE- 2014 –

Continuare tabel nr. 5.14

Tabelul nr. 5.15. Nivelul de zgomot la locurile de muncă din cadrul Societății FECNE- 2014

LMA – conf. HG 473/2006: 87 dB(A) „n.a.e.c.s.”

Tabelul nr. 5.16 Buletin dozimetric- 2015 – Laborator CND-X și Gamma – sursa Ir 192 – 30Ci

concentrațiile de hidrocarburi alifatice depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la toate locurile de muncă investigate cât și valoarea medie admisă;

valorile nivelului de zgomot de 91…111,8 dB (A) Leq, la nivelul atelierului de montaj și de prelucrări ușoare, corespunzător valorii de 90…111 dB(A) „n.a.e.c.s”, depășesc limita maximă admisă de 87 dB(A) „n.a.e.c.s”, conform prevederilor art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 493/2006, modificată;

calorile din măsurătorile dozimetrice făcute în laboratorul de control nedistructiv se încadrează în normele literaturii de specialitate.

Având în vedere cele de mai sus se pot stabili câteva metode de prevenire și reducere a poluării mediului de lucru, cele mai importante fiind următoarele:

dotarea cu hidrocicloane pentru reținerea pulberilor rezultate în urma activității de sudare;

radioprotecția corespunzătoare nivelului 3, realizată prin construcția specială a pereților, precum și prin interblocarea ușilor în incintele de iradiere (sursele de radiații fiind Co 60 și Ir 192);

asigurarea cu ventilatoare corespunzătoare, pentru eliminarea poluanților, asigurată și prin montarea unor deflectoare pe acoperiș;

asigurarea unui microclimat corespunzător la locul de muncă, chiar și în perioada de iarnă, cu ajutorul aerotermelor, temperatura minimă de + 12oC, iar în zona cuptoarelor de tratament termic de maximum 30oC;

respectarea întocmai a programelor de întreținere curentă și de ungere a tuturor părților în mișcare;

purtarea de căști protectoare sau antifoane de către personalul care lucrează în locurile unde valoarea “n.a.e.c.s” este peste limita maximă admisă de 87 dB(A), datorită riscului de lezare cohleară, care poate genera hipoacuzie și surditate profesională;

transformarea organizației industrial cu toate componentele sale într-o organizație ecotehnologică, cu o dezvoltare durabilă. |17|, |19|

5.3. Evaluarea riscului în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini (studiu de caz Societatea FECNE S.A.)

5.3.1. Generalități

Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare activitate și fiecare post de lucru dintr-o întreprindere constructoare de mașini, luând în considerare fiecare componentă a sistemului de producție (a sistemului de muncă), fiecare sarcină de muncă, echipamentele de muncă și mediul de muncă, problemă extrem de complicată și complexă deoarece sistemul de producție al unei astfel de întreprinderi este deosebit de complex și complicat.

Evaluarea riscurilor servește la îmbunătățirea continuă a condițiilor la locurile de muncă și, în acest scop, necesită o documentare și o pregătire adecvată și susținută.

În evaluarea riscurilor profesionale este obligatorie implicarea lucrătorilor de la fiecare loc de muncă și, dacă este cazul, a reprezentanților acestora cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, respectiv a comitetelor de securitate și sănătate în muncă (CSSM), deoarece lucrătorii cunosc cel mai bine situațiile și locurile cele mai periculoase de la posturile de lucru, iar CSSM este format și informat cu privire la pericolele specifice activităților din întreprindere.

Deoarece aproape în toate secțiile de producție ale acestei întreprinderi se întâlnește procesul de sudare *(de la elaborare până la montaj) se va face o evaluare a riscului în cadrul acestui proces tehnologic. |79|, |99|, |113|, |114|

5.3.2. Prezentarea sintetică a procesului tehnologic de sudare

Asamblarea prin sudare este un procedeu tehnologic puternic poluant, mai ales al atmosferei și al solului. Formarea de gaze în procesul de sudare este rezultatul arderii electrozilor,fluxurilor, formării băii de metal topit și realizării cusaturii sudate. Operatorii sudori sunt expuși fumului și gazelor toxice, apărute în urma procesului de sudare, care pot fi periculoase pentru sănătate. Multe intoxicații acute datorate expunerii excesive sau expunerii severe de scurtădurată la fum și gaze, rezultate în urma procesului de sudare au fost studiate de-a lungul timpului.Totuși, pe lângă efectele generale precum iritațiile respiratorii, efectele de lungădurată au fost atribuite direct influenței fumului și gazelor toxice, de exemplu, efectele cronice datorate prezentei cromului, nichelului și aluminiului.

Un număr mare de sudori resimt unele efecte adverse asupra sănătății. Probleme la nivelul aparatului respirator întâlnite la sudorii ce lucrează cu normăîntreagă includ bronșite,iritații ale căilor respiratorii, febra datorată fumului, modificări ale funcțieiplămânilor,scădereaimunitații la infecțiiși o posibilăcreștere a riscului de cancer la plămâni. Despre efectele asupra organismului și pielii după expunerea la fumul rezultat de la sudare, sunt disponibile chiar mai puțineinformații.Sudarea reprezintă un mod important pentru realizarea îmbinărilor componentelor metalice la înaltă calitate. În esență, toate metalele și aliajele pot fi sudate, unele cu ușurință,altele implicând precauții speciale.

În continuare se va face o prezentare succintă a activității sudorului în principalele secții de producție ale acestei întreprinderi, unde se desfășoară un proces tehnologic de sudare.

În cadrul secției Turnătorie, sudorul execută următoarele:

confecționare armături pentru miezuri și forme, necesare realizării turnării, din fier beton conform documentației;

tăiere maselote, rețele de turnare și remaniere piese brut turnate cu flacără oxiacetilenică;

remaniere prin sudare a pieselor turnate și tratate termic: îndepărtarea defectelor depistate prin controlul vizual, controlul magnetic, controlul cu lichide penetrante sau controlul cu ultrasunete, prin crăițuire arc-aer, completarea zonelor escavate prin sudare în conformitate cu procedurile specifice fiecărui tip de material;

În această activitate, elementele posibil generatoare de riscuri sunt:

echipamentele de sudare și mediul de lucru: amestecul oxigen-acetilenă, generatorul de sudare și cablu de transport curent; arzătoarele de sudare, cleștele port-electrod și accesoriile (perii de sârmă, ciocan de sudare, echipament de protecție);

piesele, reperele pe care le debitează, confecționează, remaniază;

echipamentele tehnice din zona în care își desfășoară activitatea (în mod deosebit podurile rulante);

mediul în care își desfășoară activitatea: noxele acestuia cumulându-se cu cele ce apar în timpul operațiilor de sudare.

Sudorul execută lucrări specifice (sudare autogenă și electrică) la toate locurile de muncă, conform sarcinilor de serviciu.

organizează locul de muncă, verifică echipamentele tehnice utilizate la sudare;

reglează. debitele dc gaze (sudare oxiacetilenică), sudare în mediu de gaze protectoare etc.) sau racordează la priza de curent electric transformatorul de sudare;

respectă cu strictețe obligațiile ce-i revin conform procedurii de lucru și noțiunile cu caracter de securitate a muncii cu care a fost instruit.

Lucrările de sudare se încep numai după asigurarea condițiilor de securitate a muncii. |18|, |80|, |223|

5.3.3. Sănătatea și securitatea muncii

Pentru ca munca să se desfășoare în condiții normale,trebuie luate măsuri preventive de siguranță contra electrocutării, acțiunii dăunătoare a gazelor care se degajă prin arderea metalelor, fluxurilor și învelișurilor electrozilor și arsurilor provocate de stropii de metal și zgură.

Regulile cele mai importante privind tehnica securității muncii în timpul lucrului cu instalațiile și echpamentele de sudare sunt:

pentru protecția împotriva scânteilor, a stropilor de metal topit împroșcați, precum și radiațiilor luminoase, infraroșii și ultraviolete, angajații trebuie să folosescă în timpul lucrului mijloacele adecvate de protecție a ochilor ca ochelari metalici rabatabili, prevăzuți cu vizori corespunzători și măști prevăzute cu plăci din sticlă filtrantă corespunzătoare;

îmbrăcămintea operatorilor sudori trebuie sa fie din materiale greu inflamabile, închise în nasturi, fără manșete, strânsă la încheietura mâinii sau protecție cu șorțuri din piele;

amplasarea secțiilor de sudare nu este permisă în subsolurile clădirilor, sau la etaj;

pentru prevenirea poluării aerului se vor aplica sisteme de aspirație locală chiar din apropierea flăcării;

când se lucrează în spații înguste, trebuie asigurat un sistem de evacuare a vaporilor și gazelor nocive și de introducere continuă a aerului curat pentru a preveni formarea unei atmosfere nocive;

piesele care se sudează trebuie să fie asigurate în prealabil împotriva răsturnării sau a deplasării;

la locurile de muncă permanente se vor afișa în mod obligatoriu instrucțiunile de folosire a utilajului și indicatoare de securitate;

recipientele butelie care conțin gaze combustibile, oxigen sau gaze de protecție, nu pot fi depozitate în spații înguste;

toate sectoarele care au lucrări de sudare de orice fel, vor întocmi instrucțiuni detaliate de protecție a muncii în funcție de procesul tehnologic și de utilajele folosite.

5.3.3.1 Reguli privind securitatea muncii la forjarea liberă și în matriță. În acest sector trebuie respectate următoarele reguli elementare |17|, |18|:

se verifică starea sculelor și a utilajelor iar dacă se constată defecțiuni la scule sau la utilaje, acestea vor fi reparate înainte de a fi folosite;

nicovalele și matrițele se curăță de oxizi, înainte de începerea lucrului, cu aer comprimat sau cu peria;

se interzice forjarea materialului supraîncălzit sau insuficient încălzit deoarece devine fragil în primul caz și pot sări bucăți sau își pierde elasticitatea în al doilea caz.

piesa trebuie așezată bine pe nicovală și în contact perfect cu aceasta;

ciocanele de forjare liberă și de matrițare se vor monta pe fundații corespunzătoare și elastice, pentru a diminua vibrațiile puternice în timpul lucrului;

cilindrul ciocanului va fi prevăzut cu dispozitive de siguranță, iar pedala de comandă a ciocanului va fi prevăzută cu apărătoare;

pârgia de acționare a ciocanului trebuie sa fie prevăzută cu un dispozitiv de siguranță pentru menținerea berbecului în poziția ridicată sa coborâtă în timpul întreruperii lucrului;

la presele mecanice înainte de pornire se controlează montarea matriței și a poansonului și se verifică starea de funcționare a tuturor mecanismelor prin pornirea presei în gol;

se interzice manipularea pieselor cu mâna sub berbecul presei, decuplarea presei este obligatorie după terminarea lucrului;

se interzice orice reparație în timpul funcționării presei. Zonele periculoase ale mașinii se vor proteja cu apărători metalice;

5.3.3.2 Reguli privind securitatea muncii la turnarea aliajelor.În acest sector de activitate trebuie respectate următoarele reguli elementare:

la turnarea aliajelor în forme pot să se degaje gaze și praf, care perturbă sistemul respirator al organismului uman;

la turnarea oțelului și a fontei se degajă cantități mari de căldură;

transportul aliajului lichid cu oale se face în condițiile folosirii semnalizării acestuia, astfel încât personalul să se poată feri;

cablurile, cârligele și frânele macaralelor folosite la turnare trebuie verificate zilnic, de asemenea dispozitivele de fixare și manevrare a oalelor;

este interzisă aruncarea în baie de aliaj sau pe zgura fierbinte a materialelor umede sau a apei;

în sectoarele de dezbatere a formelor și de curățire a pieselor turnate există cele mai grele condiții de muncă din întrega secție de turnătorie, caracterizate prin: degajare mare de praf, zgomot și vibrații mari, folosirea polizoarelor și a aerului comprimat; toate acestea putând provoca accidente și îmbolnăviri profesionale.|18|, |123|, |124|, |125|

conținutul de praf în aceste locuri de muncă depășește cu mult pe cel admis, ceea ce impune luarea de măsuri speciale pentru protecția muncii;

zgomotul produs de instalațiile de curățare (tobe, ciocane pneumatice) ajunge la 110-120 dB, ceea ce depășește nivelul din alte sectoare productive, conform CMA din Ordinul nr. 1957/1995;

pericolul de explozii în sectorul de curățire a pieselor turnate poate fi determinat și de modul necorespunzător de manevrare a compresoarelor;

accidentele mecanice pot fi provocate în cazul exploatării necorespunzătoare a mașinilor de polizat care folosesc viteze periferice mari ale pietrelor de polizor.

Cu toate că gazul de sudare de la oțelul normal nu este unul de tip periculos, acesta este departe de a fi bun pentru sănătatea operatorilor. Printre altele, acesta conține particule de oxid de fier, care pot cauza sideroză (inflamarea cronică a plămânilor). În cazul sudării cu MIG/MAG și MMA, se propagă emisii puternice de fum, ceea ce înseamnă că este necesară atât o mască pentru protecție respiratorie, cât și o bună ventilație la locul de muncă. La sudarea oțelului obișnuit, se recomandă o mască pentru protecție respiratorie cu filtru pentru particule.|17|,|18|, |148|

În cazul sudării MIG și TIG, sunt utilizate ca gaze de protecție gaze nobile precum argonul heliul. Nici argonul și nici heliul nu sunt considerate periculoase, dar acestea pot disloca oxigenul din zonele neventilate, producând un deficit de oxigen în atmosferă. La sudarea MAG se folosește pe post de gaz de protecție dioxidul de carbon sau un amestec de dioxid de carbon și un gaz nobil. Din moment ce părți din gazul de protecție pot fi convertite în monoxid de carbon atunci când gazul ajunge în aer, în jurul arcului de sudare se pot forma cantități mari de monoxid de carbon. Monoxidul de carbon nu poate fi îndepărtat prin filtrare. Dacă ventilația este slabă, va trebui verificat nivelul de oxigen. În cazul sudării MAG se folosesc în mod normal electrozi din aliaj ce conține, adesea, manganază sau silicați. Aceasta înseamnă că oxidul de manganază și silicații sunt răspândiți în aerul din jur, atunci când se sudează. Masca pentru protecție respiratorie 3M™ Adflo™ cu filtru pentru particule oferă, de obicei, o protecție semnificativă la particulele de aliaj.

În cazul sudării aluminiului, nu sunt produse doar particule de oxid de aluminiu, ci se formează și ozon prin acțiunea radiației UV din arc, descompunând oxigenul molecular. Ozonul mai este produs și atunci când se sudează oțelul inoxidabil cu TIG. În cele din urmă, ozonul va fi convertit înapoi în oxigen, un proces care este grăbit atunci când ozonul intră în contact cu suprafețe solide, care acționează ca un catalizator. Ozonul nu poate fi filtrat din atmosferă, dar se bazează pe faptul că este convertit înapoi în oxigen. La concentrații scăzute de ozon, utilizarea sistemului pentru protecție respiratorie 3M™ Adflo™ cu filtru de particule reduce cantitatea de ozon care ajunge la sudor. Acest lucru se realizează prin faptul că filtrul de particule (datorită suprafeței sale mari) și tubul respirator conectat la casca de sudare ajută la catalizarea conversiei ozonului înapoi în oxigen normal. La concentrații mai mari, includerea unui filtru de gaz în masca pentru protecție respiratorie Adflo va adăuga o suprafață mare suplimentară de granule de carbon, pe care va avea loc o reducție ulterioară a ozonului.

Dioxidul de azot și oxidul nitric sunt exemple de gaze de azot care se formează atunci când se sudează la amperaj mare și la temperaturi ridicate. Gazele azotoase se formează din cauza unei reacții în aer dintre azot și oxigen și sunt foarte periculoase atunci când sunt inhalate în cantități mari. Gazele de azot nu trebuie filtrate, prin urmare, se recomandă un sistem 3M cu aducție de aer.

Multe persoane consideră că antifoanele sunt mai confortabile la purtat pentru perioade mai îndelungate de timp. De asemenea, antifoanele nu interferează cu alte tipuri de echipamente individuale de protecție (PPE) precum măștile pentru protecție respiratorie cu presiune pozitivă a aerului. Pentru unele frecvențe, antifoanele pot să ofere, de asemenea, o mai mare atenuare a zgomotului decât antifoanele externe. Pentru a determina cel mai potrivit tip de protecție a auzului, trebuie să se efectueze o evaluare a nivelului de zgomot prin utilizarea unui aparat pentru măsurarea nivelului sunetului.

Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare activitate și fiecare post de lucru dintr-o întreprindere, luând în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă și mediu de muncă.

Evaluarea riscurilor servește la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și, în acest scop, necesită o documentare adecvată și susținută.|19|, |35|, |222|

În evaluarea riscurilor profesionale se recomandă implicarea lucrătorilor și, dacă este cazul, a reprezentanților acestora cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, respectiv a comitetelor de securitate și sănătate în muncă (CSSM).

Lucrătorii cunosc cel mai bine situațiile periculoase de la posturile de lucru, iarCSSM și reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi în domeniul securității și sănătății în muncă sunt formați și informați cu privire la pericolele specifice activităților din întreprindere. Cele mai des întâlnite boli profesionale în domeniul operatorilor sudori se prezintã în figura 5.7.

Fig. 5.7. Principalele afecțiuni ale unui operator sudor

Legea securitățiișisănătății în muncă nr. 319/2006 asigură cadrul dezvoltării tuturor activităților care au ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă,apărareavieții,integrității corporale șisănătățiisalariațilorși a altor persoane participante la procesul de muncă.

Protectia salariatilor se bazează, înainte de toate,pe evaluarea riscurilor și punerea în practică a unei politici de prevenire adaptată și înlocuirea produselor periculoase cu produse mai puțin periculoase. Acestea au ca scop reducerea riscurilor chimice pentru angajați fără a fi afectat mediul înconjurător. În ceea ce privește riscul chimic, demersul de evaluare este adesea dificil din cauza multitudinii de produse și de preparate utilizate.

În scopul reducerii riscurilor pentru angajați, reglementările le impun conducătorilor de întreprindere să efectueze o evaluare a riscurilor profesionale și să pună în practică o politică de prevenire bazată pe masuri tehnice sau organizatorice.|17|, |19|, |169|, |177|, |179|, |183|,|206|

Deoarece în oricare proces tehnologic, principalele substanțe poluante emise în mediul de lucru sau mediul natural sunt subtanțe chimice, cel mai mare risc ce apare în aceste locuri de muncă este riscul chimic, produs de un agent chimic.

Referitor la riscul chimic, procedura de evaluare este adesea dificilă din cauza multitudinii de agenți chimici și preparate utilizate, precum și a necunoașterii pericolelor pe care le prezintă aceștia.

„Agentul chimic”este orice element sau compus chimic, ca atare sau în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deșeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu produs intenționat și este sau nu plasat pe piață.

La locul de muncăangajații pot fi expuși la acțiuneaagenților chimici periculoși, fie accidental (explozii, incendii, deteriorări de conducte sau rezervoare etc.), fie în mod curent în timpul utilizării,manipulării sau transportului.|33|, |149|, |220|, |222|

Agenții chimici periculoși pot provoca unul sau mai multe din următoarele efecte: intoxicații,arsuri, incendii, iritații, leziuni, explozii și altele.

Pentru a aprecia importanța expunerii la agenți chimici este suficient să fie luate în considerare câteva dintre caracteristicile acestora:

sunt utilizați pe scară foarte largă, de la activități casnice la cele industriale;

sunt foarte variați;

pot migra, uneori pe distanțe foarte mari de la sursă, în funcție de curenții de aer, configurația terenului și natura agentului chimic etc;

se pot acumula:

în spațiu (în special în zone închise, neventilate);

în organism (unele substanțe nu se acumulează în țesuturi și se elimină foarte greu sau nu se mai elimină).

au o gamă foarte largă de efecte:

asupra stării de sănătate (efecte toxicologice);

asupra mediului (efecte ecotoxicologice etc.);

alte efecte (incediu, explozii, corozivitate);

prezintă incompatibilități: substanțe a căror prezență simultană în mediul de muncă, la depozitare sau transport trebuie evitată deoarece prin reacțiile dintre ele rezultă compuși foarte toxici/inflamabili/explozivi;

prezintă efect sinergic: efectul mai multor noxe asupra aceluiași organ se cumulează.

5.4. Concluzii

10Producția întreprinderii Societatea FECNE S.A. este extrem de variată și flexibilă, procesele tehnologice sunt extrem de complexe și de diferite care folosesc materiale și echipamente tehnologice extrem de diverse, în condiții tehnico-economice total diferite;

20condițiile de lucru sunt total diferite în funcție de natura procesului tehnologic, locația de desfășurare a procesului tehnologic, materialele și echipamentele tehnologice utilizate și condițiile în care se desfășoară procesele tehnologice;

30volumul comenzilor, calitatea comenzilor, flexibilitatea produselor realizate conduc uneori la schimbări esențiale ale procesului tehnologic și prin urmare la schimbări radicale ale bilanțului tehnologic, respectiv ale mediului de lucru, de aceea în permanență este necesară o monitorizare a mediului de lucru după o metodică și o tehnologie general valabilă;

40sunt foarte mulți parametri ai procesului tehnologic care influențează în mod diferit emisia de substanțe poluante în mediul de lucru în funcție de fenomenele fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice și nucleare ce apar în timpul procesului tehnologic;

50este greu de stabilit ecuația bilanțului de materiale ale procesului tehnologic, deoarece locurile de muncă sunt foarte diferite, condițiile în care se desfășoară munca sunt foarte diferite și nu există un stand universal de realizare a măsurătorilor;

60în urma determinărilor făcute în hala de elaborare oțeluri în diferite zone de lucru, la nivel respirator s-a constatat că valoarea concentrațiilor de pulberi inhalabile, aerosoli și fumuri din diverse metale depășește valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în locuri diferite de măsurare și în proporții diferite;

70concentrațiile de oxizi de azot depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 în proporții diferite în zone diferite de măsurare;

80concentrațiile de CO depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la fiecare loc de muncă investigat cât și ca valoare medie admisă;

90concentrațiile de oxizi de fier depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în proporții diferite, în funcție de locul de măsurare;

100nivelul de zgomote este cuprins între 112,9 și 123,9 dB(A) Leq, la nivelul cuptoarelor, corespunzător valorii de 115 dB(A) „n.a.e.c.s.”, ce depășește limita maximă admisă de 87 dB(A) „n.a.e.c.s.”, conform cu Ordinul nr. 1957/1995;

110expunerile la condițiile de microclimat nefavorabil la nivelul cuptoarelor, unde temperatura la globtermometru a fost și de 46°C, depășind limita termică admisă de 30°C, în funcție de umiditatea relativă până la 40% și de degajarea de căldură de peste 300 kcal/h, conform literaturii de specialitate;

120concentrațiile de pulberi inhalabile, cu conținut de SiO2, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în sectorul de formare MINIMIX;

130concentrațiile de NOx depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate locurile investigate și în proporții diferite;

140concentrațiile de formaldehidă depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în sectorul de formare cu agregatul MINIMIX;

150concentrațiile de white spirit depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la locurile investigate cât și valoarea medie admisă;

160concentrațiile de xilen depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la locurile de muncă investigate și în proporții diferite cât și valoarea medie admisă;

170impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculând un coeficient de poluare Cp, folosind relații originale pentru fiecare procedeu investigat;

180concentrațiile de pulberi diverse depășesc cu mult valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, mai ales la mașina de debitare CONDOR, în zona de șanfrenare și de pregătire a rostului îmbinării;

190concentrațiile de ozon troposferic și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, mai ales în secțiile de sudare și în celelalte locuri investigate unde au loc și operații de sudare;

200concentrațiile de vapori metalici și ioni metalici depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, mai ales în secțiile de tratamente termice;

210concentrațiile de toluen, acetat de butil și hidrocarburi alifatice depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la toate locurile investigate și în proporții diferite.

CAPITOLUL 6

Contribuții privind evaluarea riscului chimic asupra sănătății și securității muncii în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini

6.1. Prezentarea generală a metodei

Evaluarea riscurilor este un proces dinamic ce permite întreprinderilor și organizațiilor să implementeze o politică proactivă de gestionare a riscurilor din fiecare loc de muncă.

Metoda de evaluare a riscurilor chimice în domeniile sănătate, securitate și mediu este progresivă,făcând apel la criterii simple și ușor accesibile. Metoda este un demers etapizat ce permite optimizarea colectării informațiilor despre ACP și sarcina de muncă. |141|, |160|, |164|, |220|, |222|, |224|

Astfel, această strategie permite în fiecare etapă limitarea numărului de informații colectate și evitarea unui demers inițial de informare prea mare, uneori nu prea ușor și care ar putea dezarma factorii care au sarcina să facă evaluarea.|31|, |40|, |135|, |137|, |138|, |218|

Metoda cuprinde următoarele etape principale:

inventarierea produselor și materialelor utilizate într-un amplasament, atelier sau post de lucru;

ierarhizarea riscurilor potențiale (IRP)

evaluarea riscurilor.

Principiul evaluării riscurilor se bazează pe tehnici simplificate de modelare a expunerilor profesionale|91| și pe metode de calcul al scorurilor ponderate, cum ar fi metoda SIRIS|127|. Aceste tehnici au fost validate de experți înainte de a fi testate în companii și de autorul acestei lucrări.

Pentru a se aplica acest demers, este de dorit ca angajatorul, responsabilul legal cu evaluarea riscurilor să desemneze un grup de lucru din diferiți factori: medicul de medicina muncii, reprezentanții lucrătorilor, conducătorii locurilor de muncă, agenți ai organismelor de control, inspectori de muncă etc.

6.1.1. Inventarierea produselor.

Este etapa cea mai importantă deoarece condiționează calitatea unui demers de evaluare a riscurilor. Inventarierea produselor chimice, materiilor prime, produselor intermediare, trebuie să fie cât mai exhaustivă posibil. Pentru a garanta reușita acestei etape, este de dorit ca grupul de lucru numit de către angajator să desemneze un responsabil pentru această operație.

Va trebui să se asigure că acest actor poate accesa diferite surse de informații disponibile în amplasament și are ajutorul conducerii și lucrătorilor.

Această etapă reprezintă o sarcină de muncă importantă, care poate fi redusă dacă se bazează pe documentații ale amplasamentului, cum ar fi cele ale serviciului de aprovizionare, organigramele atelierelor, procedurile etc. Scopul acestei etape este alcătuirea listei complete a produselor și materialelor manipulate în amplasament.

Cu ocazia acestei inventarieri, produsele perimate sau neutilizate de o perioadă de timp vor fi eliminate.

Datele colectate în această etapă sunt:

denumirea chimică sau comercială a produsului;

cantitatea utilizată (în anul, lunile trecute);

frecvența utilizării;

zona de lucru unde este utilizat produsul;

informații despre pericolele semnalizate pe etichete (pictograme, fraze de risc);

informații menționate în frazele de risc (pericole, proprietăți fizico-chimice)

În faza de inventariere, frazele de risc constituie un ajutor esențial în acest demers. |112|

6.1.2. Ierarhizarea riscurilor potențiale (IRP)

Din cauza numărului mare de produse și materii prime utilizate într-un amplasament este necesară ierarhizarea riscurilor și fixarea priorităților pentru ca aprofundarea să se înceapă cu produsele cele mai periculoase. Ierarhizarea produselor identificate se efectuează cu metoda IRP|128|. Aceasta ține cont de pericole, de expunerea potențială (sănătate), de potențialul de pericol de aprindere (incendiu, explozie) și de potențialul de transfer (impact de mediu). În metoda IRP se iau în considerare criteriile prezentate în tabelul 6.1

Tabelul nr.6.1. Criteriile folosite pentru calculul scorului de risc potențial al unui produs chimic

Combinarea valorilor claselor fiecărui parametru permite calcularea unui scor de risc potențial. Acesta fixează prioritățile de evaluare a riscurilor pentru un atelier, un post de lucru etc. Metoda IRP furnizează elemente obiective pentru stabilirea situațiilor care necesită, cu prioritate, o evaluare de risc.

Se recomandă clasificarea priorităților de evaluare în Grupuri Omogene de Expunere (GOE) pentru a se organiza faza următoare, „evaluarea riscurilor”. Un GOE corespunde unui ansamblu de lucrători, de posturi sau operații de lucru pentru care se estimează că expunerea este de aceeași natură și de intensitate similară|240|. Constituirea unui GOE se poate face prin 3 tipuri de abordări:

abordarea agentului chimic, care constă în evaluarea riscurilor pentru toate GOE amplasamentului care utilizează agenți chimici cu potențial de risc ridicat;

abordarea unității de lucru, care constă din evaluarea riscului pentru toate GOE dintr-o zonă de lucru caracterizată de un risc potențial global important (noțiune geografică);

abordarea procedeului, care constă în evaluarea riscurilor pentru toate GOE aferente unui procedeu din amplasament caracterizat de un risc potențial ridicat (noțiune de linie de producție).

6.1.3. Evaluarea riscurilor

Această etapă constă în evaluarea într-o manieră simplificată a riscurilor pentru sănătate, securitate și mediu. Aceste demersuri necesită colectarea unui număr mai mare de informații decât în faza de ierarhizare, privind condițiile de manipulare ale diverșilor agenți chimici.|14|, |25|, |84|

Prezenta lucrare nu detaliază decât evaluarea riscurilor pentru sănătate din această metodologie. Aspectele legate de incendiu și mediu nu sunt abordate decât din punct de vedere al ierarhizării riscurilor potențiale. Demersul global necesită un număr ridicat de grile de determinare a parametrilor incompatibil cu demersul acestei lucrări și, oricum, cu o punere în practică manuală a metodologiei. INRS este pe cale să elaboreze un instrument informatic care să includă cele 3 aspecte.

Pentru optimizarea timpului necesar pentru desfășurarea acestei etape, evaluarea riscurilor unui GOE se poate realiza inițial numai pentru produsele care prezintă riscul potențial cel mai ridicat. Evaluarea riscului presupune o analiză a sarcinii de muncă și a condițiilor de operare. Aceasta necesită, astfel, reperarea diferitelor sarcini efectuate de lucrătorii aparținând unui GOE. Global, este vorba de estimarea riscului rezidual asociat unei sarcini de muncă luând în considerare:

pericolele agenților chimici;

proprietățile fizico-chimice (starea fizică, volatilitatea);

condițiile de lucru (tip de procedeu, temperatură etc.);

mijloacele de prevenire (ventilația)

Plecând de la aceste informații, se calculează câte un scor pentru fiecare cuplu (agent chimic, sarcină). Acest scor permite mai departe caracterizarea riscului inerent al sarcinii, apoi prin adiționarea scorurilor, caracterizarea riscului unui GOE.

Trebuie să se sublinieze că acest demers nu constă în evaluarea riscurilor care se manifestă în cazul evenimentelor accidentale, acesta fiind estimat printr-o abordare probabilistică mult mai complexă|13|,|119|. Studiul permite totuși sensibilizarea diverșilor recipienți cu privire la pericolele utilizării de produse inflamabile, explozive etc.

Prin această metodă, grupul de lucrători dispune de elemente care-i permit să clasifice situațiile riscante și să determine acțiunilor corective care trebuie implementate cu prioritate.

Metodologia de evaluare simplificată a riscurilor chimice constituie un instrument pentru luarea deciziilor care permit o evaluare obiectivă a riscurilor chimice fără a fi necesar inițial să se recurgă la analizarea aerului din mediul de muncă sau la biometrologie. Se menționează totuși că acest demers de evaluare, care constă în inventarierea agenților chimici, în analizarea sarcinii de muncă și a procedeelor, este comparabil cu cea care prevede în prealabil măsurarea expunerii prin determinarea de noxe.|158|,|236|

Această metodologie se poate aplica cu concursul diverșilor factori implicați și cu participarea grupului de lucrători.|129|

Inventarierea produselor reprezintă un efort important.

În completarea obiectivelor evaluării, diversele date colectate pentru inventariere pot să servească, de asemenea, la elaborarea altor documente cum ar fi evaluarea riscurilor sau fișele de post.

Din contră, în cazul prezenței unui număr mare de riscuri chimice, într-un amplasament sunt adunate mai multe informații și este necesar să se utilizeze un instrument informatic.|44|, |222|

6.2. Contribuții privind evaluarea simplificată a riscurilor pentru sănătate (ESRS)

Se face în primul rând o ierarhizare a riscurilor potențiale (IRP), după o schemă prezentată în figura 6.1.

Fig. 6.1. Schema evaluării simplificate a riscurilor pentru sănătate

Obiectivul principal îl constituie în primă fază clasificarea agenților chimici și atelierelor în funcție de riscurile lor potențiale. Datele necesare sunt: denumirea chimică sau comercială a agentului chimic, eticheta, cantitatea folosită, frecvența utilizării, locul/locurile unde se utilizează.|25|, |84|

Se face apoi clasificarea pericolului, care este determinată, în primul rând, pornind de la informațiile menționate în FDS sau pe etichetă.

Atribuirea unei clase de pericol unui produs se face în baza frazei de risc menționată la capitolul 15 „Informații legale” și a frazelor comerciale <R> din FDS. În cazul în care produsul este caracterizat prin mai multe fraze de risc, se selecționează cea mai severă.

Atenție, capitolul 15 din FDS nu conține neapărat frazele de risc pentru fiecare produs, caz în care se urmează secvența logică următoare:

în absența frazei de risc la capitolul 15, la rubrica 8 „Proceduri de control al expunerii lucrătorilor și caracteristicile EIP”, poate exsita o VLE exprimată în mg/m3. VLE permite, de asemenea, atribuirea unei clase de pericol.

în absența frazei de risc în capitolul 15 și a VLE în capitolul 8, se poate folosi fraza de risc menționată în capitolul 2 „Informații despre componenți” și să se folosească frazele de risc ale acestora. În acest caz, se supraestimează pericolul produsului deoarece această frază de risc se referă la pericolele substanțelor pure;

atunci când FDS nu este disponibilă, trebuie contactat furnizorul. Aceasta trebuie să fie în limba română;

o ultimă resursă, atunci când frazele de risc lipsesc de pe etichetă, se poate utiliza o pictogramă de pericol pentru atribuirea unei clase de pericol.

Tabelul 6.2. sintetizează informațiile utilizate pentru atribuirea unei clase de pericol unui agent chimic. În cazul materialelor, clasa de pericol este determinată în funcție de tipul de agent chimic emis de procedee, așa cum se prezintă în tabelul 6.3.

Tabelul nr.6.2. Clasele de pericol în funcție de etichetare, de VLE și de natura AC emiși în diverse

activități desfășurate în cadrul întreprinderii constructoare de mașini

Tabelul nr.6.3. Lista neexhaustivă a AC eliberați și propuneri de clasificare a pericolelor

Se stabilește apoi clasa de cantitate. Pentru stabilirea acesteia, este indispensabil să se fixeze, în primul rând, perioada de timp potrivită la care să se raporteze procesul: zilnic, săptămânal, lunar, anual. |81|, |92|

Determinarea claselor de cantitate se efectuează pe baza perioadei de timp la care se face raportarea, raportând cantitatea consumată (Qi) la cantitatea celui mai utilizat agent chimic (QMax), după relația:

Qi / QMax = valorile din tabelul 6.4 (6.1)

Tabelul nr.6.4. Calculul claselor de cantitate

Clasele pot fi calculate pe un atelier și/sau pe toată organizația industrială.

Se analizează clasele de frecvență a utilizării. Pentru a determina, perioada de timp la care se face raportarea trebuie să fie aceeași cu cea utilizată la determinarea claselor de cantitate: zilnic, săptămânal, lunar, anual, ținând cont de valorile prezentate în tabelul 6.5.

Tabelul nr.6.5. Determinarea claselor de frecvența de utilizare

Prezintă o mare importanță și clasele de expunere potențială. Pentru un agent chimic, expunerea potențială rezultă din combinarea claselor de cantitate și de frecvență a utilizării (pentru AC proveniți prin transformarea materialelor, numai frecvența intră în calcul). În general, cu cât cantitatea și frecvența de utilizare sunt mai mari, cu atât probabilitatea expunerii lucrătorilor este mai importantă.|4|, |83|

Agenții chimici neutilizați de mai mult de un an li se atribuie scorul 0. În acest caz, dacă unitatea confirmă abandonarea agenților chimici, aceștia vor trebui să fie retrași din stoc urmând procedura de tratare a deșeurilor.

Clasele de expunere pot fi determinate cu ajutorul grilei din tabelul 6.6.

Tabelul nr. 6.6. Determinarea claselor de expunere potențială

Cunoscând aceste elemente se trece la determinarea scorului de risc potențial. Riscul potențial rezultă din combinarea claselor de pericol și de expunere potențială. Adică, probabilitatea de a se observa un risc este în funcție de condițiile generale de utilizare (cantitate, frecvență) a unui agent chimic principal (ACP).

Determinarea RP se face cu ajutorul grilei prezente în tabelul 6.7. Scorurile sunt adiționale pentru a permite ierarhizarea diferitelor entități. |14|, |81|

Prioritatea preocupării acordate unui produs este determinată pornind de la grila de decizie prezentată în tabelul 6.8.

Tabel 6.7. Determinarea riscului potențial (scor IRP)

Tabelul 6.8. Caracterizarea priorităților în funcție de scorul de risc potențial al produsului

În final se poate face ierarhizarea riscului potențial. Aceasta permite clasificarea ACP și stabilirea GOE care necesită evaluarea aprofundată și cu prioritate a riscului chimic. Această etapă permite diferențierea examenului AC. În cazul scorurilor egale, prioritate va avea AC cu clasa de pericol mai mare.

În cazul procesului tehnologic analizat s-au găsit următoarele elemente determinate după metoda prezentată mai sus: clasa de cantitate Qi/Qmax = 4; clasa de frecvență de utilizare = 4; clasa de expunere potențială = 5; riscul potențial = 100.000 (adică > 10.000); deci risc potențial mare.|6|, |102|

6.2.1. Evaluare riscului prin inhalare

Pentru stabilirea obiectivelor se ține cont de pericolele AC folosiți și de condițiile de expunere. Expunerea, după analiza sarcinii de muncă, este estimată în funcție de:

proprietățile fizico-chimice (volatilitate);

condițiile de manipulare (procedeu, temperatură etc.);

mijloacele de protecție colectivă (ventilație);

În această evaluare nu se ține cont de EIP.

Se face apoi o analiză a sarcinii de muncă.

Evaluarea riscurilor presupune observarea și analizarea sarcinii de muncă reale pentru fiecare GOE considerat șiconstă în trecerea în revistă a diferitelor sarcini realizate, durata acestora și AC folosit. Pentru a fi pertinentă, analiza trebuie efectuată împreună cu operatorii pentru a beneficia de experiența lor.

În continuare se poate stabili scorul de pericol. Se determină scorul pentru fiecare AC, în funcție de clasa de pericol care i-a fost atribuită în faza de IRP conform tabelului nr. 6.9.

Tabelul nr. 6.9. Scor atribuit claselor de pericol

Se poate determina apoi clasa de volatilitate. AC se pot prezenta în 3 stări de agregare: solidă (materiale pulverulente, fibroase), lichidă sau gazoasă. Fiecărui AC i se atribuie o clasă de volatilitate în funcție de starea de agregare, apoi un scor, după cum urmează:

materialelor pulverulente (solide) li se poate atribui o clasă de volatilitate de la 1 la 3 (tabelul 6.10.);

determinarea clasei de volatilitate a unui AC lichid necesită cunoașterea temperaturii aproximative de folosire și a temperaturii sale de fierbere în grade Celsius (capitolul 9 din FDS). Clasa de volatilitate se determină cu ajutorul diagramei din figura6.2.|159|. Produselor sub formă de pastă și celor a căror temperatură de aprindere nu este indicată în FSD li se atribuie clasa de volatilitate 3;

AC gazoși li se atribuie clasa de volatilitate 1, indiferent de temperatura de utilizare.

Tabelul nr.6.10. Determinarea clasei de pericol pentru AC pulverulenți

Fig. 6.2. Determinarea clasei de volatilitate a produselor lichide

În continuare se determină scorul de volatilitate. Fiecărei clase de volatilitate îi este atribuit un scor ce va fi utilizat pentru estimarea expunerii (tabel 6.11.).

Tabel 6.11. Scor atribuit claselor de volatilitate

Se determină scorul de procedeu. Tipul de procedeu în care este folosit AS se determină conform indicațiilor menționate în figura 6.3. Un scor este atribuit fiecărui tip de procedeu. În această operație cea mai delicată sarcină este atribuirea unei clase de procedeu prin distingerea între 2 tipuri de procedee, și anume:

procedeele numite „dispersive” care se caracterizează printr-o sursă importantă de pulberi, fumuri sau vapori. Cu titlu de exemplu, acest tip de procedeu corespunde operațiilor de tăiere sau de sudare, aplicarea produselor prin pulverizare, curățarea pieselor în băi cu solvenți total descoperite;

procedeele numite „deschise”, care prin concepție, sunt clar mai puțin emisive decât procedeele dispersive. Acest tip se poate asimila cu mașinile de imprimat, presele pentru metale sau materiale plastice etc. |17|

Lista de procedee nu este exhaustivă

Fig. 6.3. Determinarea clasei de procedeu și de scor asociat

Observație! Procesul de sudare analizat în lucrare se face în procedeu dispersiv, încadrându-se în clasa 4 având scorul de procedeu 1.

Ținând cont de elementele prezentate mai sus se determină scorul de protecție colectivă. Tipul de protecție colectivă care funcționează la postul de lucru care folosește AC e determinat de informațiile menționate în figura 6.4. Un scor este afectat fiecărei clase de mijloace de protecția colectivă. |6|, |17|, |107|

În cadrul acestei etape, purtarea EIP nu a fost luată în considerare în mod intenționat. Trebuie subliniat că utilizarea EIP trebuie limitată la acele operații pentru care este imposibil să se aplice reguli de prevenire a riscului chimic: substituirea, modificarea procedeului, protecție colectivă.

Se face apoi calculul scorului de risc prin inhalare. Pentru fiecare AC utilizat pentru o sarcină determinată, scorul de risc prin inhalare notat cu Sinh se calculează cu ajutorul următoarei relații:Sinh=Scor de pericol x Scor de volatilitate x Scor de procedeu xScor de protecție colectivă (6.2)

Înlocuind în relația (6.2) valorile găsite pentru cazul analizat rezultă:

Sinh = 1000 x 1 x 1 x 1 = 1000 (6.3)

Analizând (6.3) rezultă risc moderat care necesită, probabil, implementarea de măsuri corective și o evaluare aprofundată (determinări de noxe).

Scorurile de risc aferente uneia sau mai multor sarcini se pot adiționa pentru calcularea indicelui de risc al unui GOE. Acestea pot fi ponderate cu durata sarcinii.

Fig. 6.4. Determinarea claselor de protecție colectivă și a scorurilor asociate

În final se poate face caracterizarea riscului. Riscul fiecărei sarcini se caracterizează conform grilei decizionale prezentate în tabelul 6.12.

Tabelul nr. 6.12. Grila de caracterizare a riscului prin inhalare și cutanat

6.2.2. Evaluarea riscului prin contact cutanat

Evaluarea riscului provenit de la manipularea directă a unui produs în stare lichidă sau solidă (pulverulent) în relație cu o expunere cutanată este obiectivul principal. Această situație nu poate exista decât în cazul procedeelor dispersive, deschise sau închis-deschise. Parametrii necesari pentru această evaluare sunt în conformitate cu figura 6.5, adică:

clasa de pericol a produsului;

suprafață de corp expusă;

frecvență expunerii.

Fig. 6.5. Parametrii majori ai evaluării unui risc cutanat

Această evaluare nu ține cont de purtarea EIP. Operațiile care pot genera o expunere cutanată sunt reperate în timpul analizei sarcinii de muncă efectuată mai înainte.|107|

Așa cum s-a procedat mai înainte se determină un scor de pericol. Clasele de pericol sunt determinate pornind de la frazele de risc. Fiecărei clase i se va afecta același scor cu cel folosit pentru evaluarea riscului prin inhalare (tab.6.13.).

Se determină apoi un scor de suprafață expusă folosind tabelul nr. 6.13.

Tabelul nr. 6.13. Determinarea scorului de suprafață expusă

Scorul de frecvență de expunere se determină folosind tabelul 6.14.

Scorul de risc cutanat se determină cu o relație de forma:

Scut = Scor de pericol x Scor de suprafață x Scor de frecvență (6.4)

În cazul analizat în această teză de doctorat, cu referire la procedeele de sudare s-a obținut următorul rezulat:Scut = 1000 x 10 x 10 = 100.000 (6.5)

ceea ce arată un risc probabil foarte mare care impune măsuri corective imediate

Pentru caracterizarea riscului se folosește aceeași grilă cu cea utilizată pentru caracterizarea riscului prin inhalare și prezentată în tabelul 6.12

Fig. 6.6. Schema evaluării simplificată a riscului de incendiu-explozie

Tabelul nr.6.14. Determinarea scorului de frecvență de expunere

6.2.3. Evaluarea simplificată a riscului de incendiu – explozie (ESRIE)

Pentru aceasta se face mai întâi o ierarhizare a riscului potențial, care are drept obiectiv clasificarea produselor chimice în funcție de inflamabilitatea lor potențială și de zonele de lucru în funcție de nivelul de risc de incendiu, folosind figura 6.6.

Datele necesare evaluării sunt: denumirea chimică sau comercială, eticheta, cantitatea prezentă, sursa de aprindere, locul de utilizare.|222|

În cazul produselor condiționate, clasa de pericol de inflamabilitate este determinată plecând de la informațiile menționate în FDS sau pe ambalaj. Atunci când un produs are mai multe fraze de risc, clasa de pericol cea mai ridicată va fi selectată.

În ceea ce privește materialele combustibile, clasa de pericol e determinată în funcție de tipul de material (tab.6.15).

Din punct de vedere al incendiului, clasele de cantitate utilizate sunt în funcție de cantitățile prezente. Într-o primă abordare și când zonele analizate nu sunt zone de stocare, se pot utiliza cantitățile consumate în scopul de a limita datele colectate.

Determinarea claselor de cantitate se efectuează în baza cantității de produs găsit în cea mai mare cantitate în timpul inventarului (Qmax) și cantitatea de produs i (Qi). Grila utilizată este aceiași cu cea folosită în metodologia ESRS (tab.6.4.).

Tabelul nr.6.15. Determinarea claselor de inflamabilitate

Tabel 6.16. Definirea pragurilor de cantitate în funcție de clasele de inflamabilitate

În funcție de clasa de pericol a produsului sau materialului se aplică praguri de cantități de la care ACP trebuie avut în vedere (tab.6.16). Produsele a căror cantitate este inferioară acestei scări nu sunt luate în considerare în calculul inflamabilității potențiale.

Analiza riscului de incendiu-explozie se poate continua ținând cont de mijloacele de prevenire existente, ale surselor de aprindere, stocare, detecție și de protecție (organizarea securității, mijloace de prevenire etc).|35|, |175|

Se determină clasele de surse de aprindere folosind tabelul 6.17. Atunci când într-un loc de muncă există mai multe surse de aprindere se reține cea mai mare valoarea de clasă.

Tabelul nr.6.17: Determinarea claselor de surse de aprindere

Cu datele de mai sus se pot determina apoi clasele de inflamabilitate potențială, notate cu Ip. Inflamabilitatea potențială rezultă prin combinarea claselor de pericol și de cantitate. Clasele de inflamabilitate potențială se determină cu ajutorul grilei prezentate în tabelul 6.18.

Tabelul nr. 6.18. Determinarea claselor de inflamabilitate potențială

Pornind de la clasa de inflamabilitate potențială Ip, a unui produs utilizat într-un amplasament și de la prezența surselor de aprindere SA, se poate calcula un scor de risc potențial de inițiere a unui incendiu a unei cantități. Aceste scoruri sunt adiționabile și permit ierarhizarea diferitelor entități în funcție de nivelul de risc. Scorul de risc potențial de inițiere a unui incendiu se determină conform grilei din tabelul 6.19.

Tabelul nr. 6.19. Determinarea scorului de risc potențial de inițiere a unui incendiu

În final, având toate rezultatele prezentate mai sus se poate face caracterizarea riscului brut de inițiere de incendiu ținând cont de tabelul 6.20.

Aceasta estimare a riscului nu ține cont de condițiile reale de utilizare a produsului și de mijloacele de protecție. Aplicarea acestei metode de ierarhizare permite stabilirea produselor și/sau atelierelor care trebuie analizate cu prioritate. Situațiile caracterizate de valori ale scorului peste 10.000 corespund, cel mai probabil unor situații neconforme (de exemplu prezența unui foc deschis într-o zonă de lucru unde sunt folosite produse foarte inflamabile).

Tabelul 6.20. Caracterizarea riscului potențial de incendiu

6.3. Evaluarea simplificată a impacturilor de mediu (ESIE)

Pentru o evaluare simplificată a impacturilor de mediu se pleacă de la rezultatele măsurătorilor făcute și prezentate în capitolul anterior, făcându-se o ierarhizare a riscurilor potențiale ca în figura 6.7.

Fig 6.7. Schema de ierarhizare a riscurilor potențiale

Obiectivul principal este clasificarea produselor chimice, deșeurilor aferente procedeelor de fabricare și atelierelor în funcție de impacturile lor potențiale asupra mediului luând în considerare diferitele elemente ale mediului țintă: apă, sol și aer. Pentru această clasificare sunt necesare următoarele date: denumirea chimică sau comercială; clasele de pericol; cantitatea prezentă; tipul de deșeu și starea fizică.|6|, |140|

În cazul produselor condiționate, clasa de pericol se determină pornind de la datele menționate în FDS sau pe ambalaj. Atunci când un produs este caracterizat prin mai multe fraze de risc, se folosește clasa de pericol cea mai mare.

În cazul deșeurilor, clasa de pericol se determină în funcție de diferitele categorii de pericol fixate de Decretul 2002 – 540 folosind figura 6.5.

Tabelul nr. 6.21. Definirea claselor de pericol în evaluarea riscului pentru mediul înconjurător

Determinarea claselor de cantitate utilizate în cazul mediului se face pe baza cantităților prezente. Într-o primă abordare și atunci când zonele studiate nu sunt zone de stocare se pot folosi cantitățile consumate pentru a limita datele colectate. Determinarea claselor de cantitate se face în funcție de produsul utilizat în cea mai mare cantitate (Qmax) găsit în timpul inventarierii și de cantitatea de produs i (Qi), folosind tabelul 6.4.

În funcție de clasele de pericol ale produselor sau deșeurilor se aplică o scară de cantitate (tab.6.22). Produsele sau deșeurile a căror cantitate este inferioară acestei scale, nu sunt luate în calculul impacturilor potențiale de mediu.|9|, |17|

Tabelul nr. 6.22. Definirea pragurilor de cantitate în funcție de clasa de pericol și de categoria de AC

Determinarea impacturilor potențiale de mediu IEp se face ținând cont de elementele determinate mai sus IEp rezultă din combinarea claselor de pericol și de cantitate. Valoarea sa este obținută cu ajutorul grilei de pericol și de cantitate și este prezentată în tabelul 6.23. Ea corespunde impactului potențial brut al produsului sau deșeului, independent de mediul țintă (scor brut). Tabelul nr.6.23. Determinarea impacturilor potențiale de mediu (IEp)

Pentru determinarea impactului potențial pentru mediu se face ponderarea scorului brut cu valoarea coeficientului de transfer ținând cont de starea fizică ce permite calculul impactului potențial în funcție de fiecare mediu (IEp x coeficient de transfer pentru mediul considerat).

Produselor și deșeurilor li se atribuie coeficienți de transfer în funcție de starea lor fizică și de mediul țintă (apă, aer, sol), așa cum se vede în tabelul 6.24.|225|

Tabelul nr. 6.24. Valori de coeficienți de transfer în funcție de starea fizică și de mediu

Caracterizarea impacturilor de mediu se obține cu ajutorul grilei din tabelul 6.25. Această estimare nu ține cont de condițiile reale de utilizare a produselor, de circuitele de eliminare a deșeurilor și de mijloacele tehnice implementate pentru limitarea riscurilor pentru mediu. Aplicarea metodologiei de ierarhizare permite stabilirea produselor, deșeurilor și/sau atelierelor care trebuie să fie analizate cu prioritate.|3|, |83|, |133|

Tabelul nr. 6.25. Caracterizarea impacturilor de mediu

În final se face ierarhizarea riscurilor potențiale ținând cont de figura 6.7. și tabelul 6.26.

Tabelul nr. 6.26. Ierarhizarea riscurilor potențiale

Continuare tabel nr. 6.26.

Condițiile de mediu în cazurile analizate în această lucrare sunt deosebite datorită noxelor ce apar în timpul operațiilor de sudare care se cumulează cu condițiile de mediu generale ale locului unde își desfășoară activitatea: zgomot, curenți de aer, noxe degajate din procesul de formare, apreciind nivelul de risc folosind tabelul 6.27.

Tabelul nr.6.27. Factorii de risc identificați și nivelurile de risc

Continuare tabel nr. 6.27.

Continuare tabel nr. 6.27.

Ținând cont de: factorii de risc identificați, efectele probabile asupra sănătății operatorilor, clasa de gravitate, clasa de probabilitate și nivelul de risc s-a întocmit o fișă de măsuri propuse de forma celei prezentate în tabelul 6.28.

Tabelul nr. 6.28. Fișa de măsuri propuse

6.4. Concluzii

10 Producția întreprinderii FECNE S.A. este extrem de variată și flexibilă, procesele tehnologice sunt extrem de complexe și de diferite, folosind materiale și echipamente tehnologice extrem de diverse, în situații tehnico-economice total diferite, existând și o multitudine de riscuri privind sănătatea și securitatea muncii;

20determinarea riscului potențial la sudare s-a făcut pornind de la clasa de cantitate, determinând apoi: clasa de frecvența de utilizare (care este 4); clasa de pericol (care este 100.000); clasa de prioritate (care este mare), rezultând în final un risc potențial al sudurii mare;

30evaluarea riscului prin inhalare s-a făcut urmărind etapele: analiza sarcinii de muncă; determinarea scorului de pericol în funcție de clasa de pericol (în cazul analizat: clasa de pericol = 3 și scorul de pericol = 100); stabilirea clasei de volatilitatea și a scorului de volatilitate (aici are valoarea 100); determinarea scorului de procedeu (care în cazul analizat este 1,00); determinarea scorului de protecție colectivă; calculul scorului de risc prin inhalare (care în acest caz este = 1000), corespunzător unui risc moderat;

40evaluarea riscului prin contact cutanat s-a calculat ținând cont de: clasa de pericol a produsului; suprafața de corp expusp și frecvența expunerii, rezultând un risc probabil foarte mare (Scut = 100.000) care impune măsuri colective imediate;

50evaluarea simplificată a riscului de incendiu-explozie s-a făcut trecând prin etapele: ierarhizarea riscului potențial; determinarea clasei de inflamabilitate; determinarea scorului de risc potențial de inițiere a unui incendiu (care în cazul analizat este egal cu 5000), ceea ce înseamnă că riscul potențial de incendiu este important;

60evaluarea simplificată a impacturilor de mediu a plecat de la rezultatele măsurătorilor efectuate, făcându-se apoi: o ierarhizare a riscurilor potențiale; determinarea claselor de cantitate; determinarea claselor de pericol; determinarea impactului potențial pentru mediu (în cazul analizat IEp = 5000), ceea ce corespunde unui impact de mediu important.

70 ținând cont de factorii de risc identificați, efectele probabile asupra sănătății operatorilor, clasa de gravitate, clasa de probabilitate și nivelul de risc, s-a întocmit o fișă de măsuri propuse în vederea eliminării sau reducerii riscului chimic la diferitele locuri de muncă.

CAPITOLUL7

Contribuții teoretice și experimentale privind optimizarea procesului de producție în vederea transformării unei organizații industriale într-o organizație ecotehnologică

7.1. Ipoteze de lucru

Pentru transformarea unei organizații industriale într-o organizație ecotohnolgică cu dezvoltare durabilă trebuie făcută mai întâi o optimizare a procesului de producție. Pentru optimizarea procesului de producție trebuie făcută o modelare a proceselor tehnologice, respectiv o modelare a procesului de producție, ce constă în stabilirea unei funcții obiectiv sau de scop care apoi poate fi optimizată folosind diferite metode de optimizare în funcție de scopul urmărit. |17|, |19|

Pentru a întocmi un model al procesului de producție al unei întreprinderi constructoare de mașini trebuie luate în considerare următoarele elemente:

variabilele funcției de dezvoltare durabilă, care sunt parametrii și indicatorii procesului de producție precum și factorii de influență;

restricțiile impuse asupra variabilelor;

funcția obiectiv, sau funcția de scop, notată FDDICM (funcția dezvoltării durabile a unei întreprinderi constructoare de mașini).

Funcția dezvoltării durabile a unei întreprinderi constructoare de mașini FDDICM se determină ținând cont de următoarele aspecte:

este un indicator global al dezvoltării durabile, ce depinde de toți parametrii și indicatorii luați în considerare, ce caracterizează procesul de producție;

oferă o metodă de apreciere a evoluției în timp a procesului de producție și de evaluare a dezvoltării durabile;

pe baza analizei valorilor sale se pot face diverse previziuni, anticipări și reglementări privind dezvoltarea durabilă;

se pot rezolva matematic probleme de optimizare ale funcțiilor de scop la nivel economic, social și de mediu, utilizând metode ale cercetărilor operaționale;

permite evaluarea comparativă a mai multor organizații constructoare de mașini ținând cont de funcția de dezvoltare durabilă, cu concluzii referitoare la „creșterea acestora”, precum și condițiile de etică și moralitate ce conduc la o creștere durabilă;

analiza funcției obiectiv se poate aborda și prin prisma metodelor numerice, nu numai a celor operaționale, care se referă la calculul unor funcții prin elaborări de tabele cu valori discrete;

modelul matematic ales este de minim-maxim, în care funcția de maxim este producția iar cea de minim o reprezintă efectele secundare ale activităților tehnologice;

modelul matematic trebuie să permită diferite criterii de optimizare (maximizarea profitului, maximizarea consumului de resurse regenerabile, minimizarea costurilor de producție, minimizarea consumurilor energetice, minimizarea impactului asupra mediului etc.) sau poate fi abordat prin prisma optimizării multifactoriale (optimizarea prin metoda Pareta);

forma generală a modelului matematic, care permite o programare liniara este:

FDDICM = (7.1)

Metodele cercetărilor operaționale folosite pot fi:

deterministe (programare liniară, metoda drumului critic);

probabilistice (metoda firelor de așteptare, Pert);

simulative (metoda Monte Carlo, simulare dinamică);

orientarea analizei dezvoltării durabile spre probleme de optimizare este facilitată și de calculul marginal, care permite determinarea unor condiții de maxim și minim;

funcția FDDICM este o funcție de timp, acesta fiind resursă economică deoarece economisirea lui face posibilă creșterea producției și a profitului;

funcția permite determinarea unor valori medii fm, cu o relație de forma:

(7.2)

în care:este valoarea funcției în momentul actual;- valoarea funcției când resursele regenerabile sunt zero.

funcția permite, în funcție de valorile ei, o ierarhizare a organizațiilor industriale a țărilor lumii pe baza cărora pot fi delimitate diferite zone ale dezvoltării umane.

7.2. Obiectivele modelării procesului de producție

Obiectivele care trebuie urmărite pentru modelare sunt:

stabilirea funcției de dezvoltare durabilă a unei organizații industriale la nivel general, care poate fi apoi particularizat la zona de activitate, regiune sau țară;

stabilirea funcției de scop la nivelul economic, social sau ecotehnologic, al alocării resurselor minerale, ecologice, de energie și de capital;

stabilirea și calcularea indicatorilor și parametrilor ce intervin în componența acestei funcții și a relațiilor dintre aceștia;

descompunerea componentelor după ordinele de mărime a indicațiilor;

stabilirea factorilor de influență a subcomponentelor și calcularea lor și a celor trei componente ale FDDICM;

realizarea calculului marginal pentru creșterea preciziei;

calculul ponderii indicatorilor normalizați sau nu în fm, f1, f2 și f3 după formulele:

(7.3)

irearhizarea organizațiilor industriale după valoarea ponderilor obținute și după scop;

propunerea de noi probleme care pot îmbunătății metode de optimizare a procesului de producție.

În realizarea modelării s-au luat în considerare condițiile normale fără să fie luate în considerare condițiile de forță majoră (cutremure, incendii, pandemii, calamități etc.) când valorile unor indicatori se apropie de zero. De asemenea, modelul se poate adapta la criza economică dar trebuie utilizată teoria haosului. |17|

7.3. Contribuții originale privind determinarea funcției dezvoltării durabile a unei organizații industriale

Se consideră funcția dezvoltării, prin care se poate aprecia dezvoltarea durabilă f(t), ca fiind de forma:

f(t)=[fx(x1(t), x2(t), …, xn(t)), fy(xn+1(t), xn+2(t), …, xn+n(t)), fz(xn+m+1(t), xn+m+3(t), …, xn+m+p(t))] (7.4)

sauf(t)= (7.5)

(7.6)

f:N2014 → [0, ∞) x [0, ∞) x [0, ∞) (7.7)

N2014 = {2014, 2015, …} (7.8)

:N2014→[0, ∞) (7.9)

unde: t este timpul, exprimat în ani.

Se înțelege prin momentul inițial anul 2014, deoarece sunt estimate rezervele de resurse neregenerabile la momentul acestui an.

În expresia acestei funcții vectoriale intră următoarele componente:

– f1: Ω1 x Ω2 x … x Ωn→ [0, +∞) (7.10)

este funcția de scop la nivel economic;

– f2: Ωn+1 x Ωn+2 x … x Ωn+m→ [0, +∞) (7.11)

este funcția de scop la nivel social;

– f2: Ωn+m+1 x Ωn+m+2 x … x Ωn+m+p→ [0, +∞) (7.12)

este funcția de scop la nivel de mediu.

În continuare se vor defini principalii indicatori ce vor fi luați în considerare în definirea funcțiilor f1, f2, f3 și fm, respectiv FDDICM. |9|, |17|

7.3.1. Contribuții privind indicatorii componentei economice

În alegerea indicatorilor s-a folosit literatura de specialitate cu aplicabilitate la procesul de producție al unei întreprinderi constructoare de mașini, în cazul analizat fiind Societatea FECNE S.A.

Funcția de scop la nivel economic f1(t) se poate considera sub forma:

; (7.13)

în care:

x1:N2014→ Ω1ϵ[0, +∞) este indicatorul ce exprimă lichiditatea globală, de forma:

x1(t)= t; (7.14)

x2:N2014→ Ω2ϵ [0, +∞) este indicator al lichidității imediate, de forma:

x2(t)= t; (7.15)

x3:N2014→ Ω3ϵ [0, +∞) este indicator ce exprimă gradul de îndatorare, de forma:

x3(t) = t; (7.16)

sau: x3(t) = t; (7.17)

x4:N2014→ Ω4ϵ [0, +∞) este gradul de acoperire dobânzi, de forma:

x4(t) = t; (7.18)

x5:N2014→ Ω5ϵ [0, +∞) este rata de rulaj a stocurilor, de forma:

x5(t) = t; (7.19)

x6:N2014→ Ω6 ϵ [0, +∞) este rata de rulaj a creanțelor comerciale, de forma:

x6(t) = t; (7.20)

x7:N2014→ Ω7ϵ [0, +∞) este rata de rulaj a datoriilor comerciale, de forma:

x7(t) = t; (7.21)

x8:N2014→ Ω8ϵ [0, +∞) este viteza de rotație a activelor imobilizate, de forma:

x8(t) = t; (7.22)

x9:N2014→ Ω9ϵ [0, +∞) este rentabilitatea capitalului angajat, de forma:

x9(t) = t; (7.23)

x10:N2014→ Ω10ϵ [0, +∞) este marja brută de vânzări, de forma:

x10(t) = t; (7.24)

x11:N2014→ Ω11ϵ [0, +∞) este rata rentabilității financiară, de forma:

x11(t) = t; (7.25)

x12:N2014→ Ω12ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă rentabilitatea economică, de forma:

x12(t) = REt = RE(t) = (7.26)

x13:N2014→ Ω13ϵ [0, +∞) este rentabilitatea capitalului angajat, de forma:

x13(t) =t; (7.27)

x14:N2014→ Ω14ϵ[0, +∞) este un indicatorul ce exprimă profitabilitatea economică, de forma:

x14(t) = PE brută (t) = (7.28)

în care: CA este cifra de afaceri; VA – valoarea adăugată.

x15:N2014→ Ω15ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă profitabilitatea financiară, de forma:

x15(t) = PF (t) = (7.29)

x16:N2014→ Ω16ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă eficiența cheltuielilor de producție, de forma:

x16(t) = ECP = (7.30)

x17:N2014→ Ω17ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă eficiența cheltuielilor pentru cercetare, de forma:

x17(t) = t; (7.31)

sau:

x17(t) = t; (7.32)

sau:

x17(t) = t; (7.33)

x18:N2014→ Ω18ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă profitul reinvestit, de forma:

x18(t) = procent din profit (7.34)

X19:N2014→ Ω19ϵ [0, +∞) este indicator ce exprimă valoarea adăugată, de forma:

x19(t) = Q = t; (7.35)

în care: Q este valoarea adăugată a firmei; Ra – stocul intern de capital de cercetare/dezvoltare a firmei; Rb – stocul extern de capital de cercetare/dezvoltare al firmei; L – factorul de muncă; K – stocul de capital fizic; λt, β1, β2, y – indicatori de corecție.

Rata anuală de modificare a productivității totale a factorilor S este de forma:

(7.36)

în care: θ1 și θ2 sunt coeficienți de corecție, de forma:

(7.37)

sau

x19(t) = producția exercițiului + venituri din vânzarea mărfurilor – consumuri

de bunuri și servicii furnizate de către terți pentru această funcție|t (7.38)

x20:N2014→ Ω20ϵ [0, +∞) este indicator ce exprimă securitatea financiară, de forma:

x20(t) = t; (7.39)

x21:N2014→ Ω21 ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă rata autonomiei financiare, de forma:

x21(t) = t; (7.40)

x22:N2014→ Ω22 ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă rata de recuperare a creanțelor, de forma:

x22(t) =365∙ t; (7.41)

x23:N2014→ Ω23 ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă ponderea salariilor în costuri, de forma:

x23(t) = ∙ 100│t; (7.42)

x24:N2014→ Ω24 ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă rata de eficiență a cheltuielilor materialelor, de forma:

x24(t) = ∙ 1000│t; (7.43)

x25:N2014→Ω25ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă rata de eficiență a cheltuielilor materialelor, de forma:

x25(t) = ∙1000│t ; (7.44)

x26:N2014→ Ω26ϵ [0, +∞) este indicatorul ce dă eficiența anuală unei sume de cheltuieli/profitul anual obținut la 1000 de lei investiți la începutul anului, de forma:

; (7.45)

în care: ri este rata inflației; rd = rdt – rata dobânzii; rr = rrt – rata de risc investițional; re = ret – rata eficienței medii pe sector.

x27:N2014→ Ω27ϵ [0, +∞) este indicator al gradului de valorificare a meteriilor prime, de forma:

x27(t) = GVtt; (7.46)

unde: CT = CTt este consumul total din fiecare materie primă, de contat pe unitatea de produs.

x28:N2014→ Ω28ϵ [0, +∞) este eficiența utilizării capacităților de producție, de forma:

x28(t) = ∙ 1000│t; (7.47)

unde: Q este producția; A – amortizarea pe cheltuieli.

X29:N2014→ Ω29ϵ [0, +∞) este indicatorul de cheltuieli în activele fixe, de forma:

x29(t) = │t; (7.48)

în care: CCAF sunt cheltuieli cu activele fixe; R – rezultate (CA, VA, Pr).

x30:N2014→ Ω30ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă costurile de producție, de forma:

x30(t) = ∙ 1000 + ∙ 1000 │t; (7.49)

unde: 1000 este nivelul de cheltuieli materiale directe la 1000 lei CA; ∙ 1000- nivelul de cheltuieli directe la 1000 lei CA; q – cantitatea de produse; csf – consumurile specifice fizice; pa – prețul de aprovizionare; p – prețul de livrare; T – consumul specific de manoperă/unitate de produse; ζ – tariful pe oră.

x31:N2014→ Ω31≤[0, +∞) este raportul între venituri și cheltuieli și se calculează cu o relație de forma:

x31(t) = (t) (7.50)

unde: at = x22(t) este indicatorul ce determină rata autonomiei financiare; DE – durata de execuție; DFP – durata de funcționare profitabilă a obiectivului de investiții; I – volumul de investiții.

x32:N2014→ Ω32ϵ [0, +∞) este venitul net actualizat ce se calculează cu o relație de forma:

x32(t) = VNA = – t; (7.51)

în care: VNA este venitul net actualizat; I – volumul de investiții.

x33:N2014→ Ω33ϵ [0, +∞) este venitul net actualizat ce se calculează cu o relație de forma:

x↓33(t) = ├Q↓m((∑▒〖(z↓k∙p↓k〗)/100 – (∑▒〖(s↓k∙p↓k〗)/100))/(Q↓m∙c)∙100┤(t); (7.52)

în care: PB = Qm(p-c) este nivelul brut la nivelul unui produs care se vinde pe clasa de calitate; p – prețul mediu de vânzare unitar (fără TVA), aferent produsului respectiv și se calculează cu relația:

(7.53)

Qm este producția de marfă propriu-zisă; pk – prețurile de vânzare unitare (fără TVA) pe clase de calitate a producției; sk – structura producției fizice pe clase de calitate; c – costul.

x34:N2014→ Ω34ϵ [0, +∞) este un indicator ce exprimă productivitatea muncii și se calculează cu relația:

x34(t) = (t); (7.54)

în care: CA este costul aferent cifrei de afaceri; N – numărul mediu de slariați.

Costul aferent se calculează cu o relație de forma:

CA = C + PB|(t) (7.55)

unde: C este costul aferent cifrei de afaceri; PB – profitul brut, care se calculează cu o relație de forma:

CA = CAt = NZhWh (7.56)

în care: N este numărul de salariați; Z – numărul de zile lucrătoare; h – numărul de ore lucrate pe zi; Wh – productivitatea orară

Se mai folosește și exprimarea indirectă, utilizată în relația:

x34(t) = (t); (7.57)

unde: T este timpul total, în care se realizează cifra de afaceri.

x35:N2014→ Ω35≤[0, +∞) este un indicator ce exprimă rezultatul pe acțiune și are expresia:

x35(t) = (t); (7.58)

Au fost luați în considerare principalii indicatori economici (x1, x2, …, x35) ai procesului de producție. |6|, |88|

7.3.2. Contribuții privind indicatorii componentei sociale

În alegerea indicatorilor pentru componenta socială s-a utilizat literatura de specialitate și particularitățile procesului de producție la întreprinderea constructoare de mașini analizată (Societatea KVAERNER FECNE S.A.). În acest mod s-au definit principalii indicatori ai funcției componentei sociale f2, de forma:

fy: Nn+1 x Nn+2 x … x Nn+p → [0, ∞) (7.59)

fiind dată de expresia:

fy(t) = f2[xn+1(t), xn+2(t),…, xn+m(t)] = (7.60)

unde indicatorii (parametrii) yi (i=)au următoarele semnificații:

y1:N2014→ Ωn+1ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă numărul mediu scriptic de personal, de forma:

y1(t) = = (t) (7.61)

în care: N este numărul de personal scriptic zilnic; Z – numărul de zile în care s-a menținut numărul de personal scriptic respectiv.

y2:N2014→ Ωn+2ϵ [0, +∞) reprezintă cheltuielile cu asigurările și protecția socială (CAS, șomaj, CASS, boli profesionale).

y3:N2014→ Ωn+3ϵ [0, +∞) reprezintă cheltuielile pentru echipamente și materiale de protecție.

y4:N2014→ Ωn+4ϵ [0, +∞) este salariul mediu brut pe economie (ramură) și se calculează cu o relație de forma:

y4(t) = (7.62)

y5:N2014→ Ωn+5ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă remunerarea factorului muncă și are o expresie de forma:

y5(t) = (t) (7.63)

y6:N2014→ Ωn+6ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea fondurilor de premiere din fondul de salarii brute realizate, adică:

y6(t) = ∙ 100│(t) (7.64)

y7:N2014→ Ωn+7ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea indemnizațiilor de concedii de odihnă din fondul de salarii brute realizate, adică:

y7(t) = ∙ 100│(t) (7.65)

y8:N2014→ Ωn+8ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea zilelor de concedii de odihnă din numărul mediu scriptic de salariați și se calculează cu relația:

y8(t) = ∙100│(t) (7.66)

y9:N2014→ Ωn+9ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă ponderea zilelor plătite nelucrate din numărul mediu scriptic, adică:

y9(t) = ∙ 100│(t) (7.67)

y10:N2014→ Ω10ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea zilelor libere conform Contractului Colectiv de Muncă (CCM), în care intră: căsătorie salariat sau copil, naștere sau adopție copil, decesul unui membru din familie, mutare în altă locuință, donare de sânge, An Nou, 8 Martie, Paști, 1 Mai, 30 Noiembrie, 1 Decembrie, Crăciun etc., care se calculează cu relația:

y10(t) =∙ 100│(t) (7.68)

y11:N2014→ Ω11ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă ponderea zilelor de concediu de maternitate și creștere copil bolnav până la 2 ani din numărul mediu scriptic, adică:

y11(t) =∙ 100│(t) (7.69)

y12:N2014→ Ω12ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă ponderea zilelor de concediu medical (fără concediu de maternitate) din numărul mediu scriptic al angajaților, adică:

y12(t) =∙ 100│(t) (7.70)

y13:N2014→ Ω13ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea zilelor indemnizațiilor de boală plătite în total salarii brute realizate și se calculează cu relația:

y13(t) =∙100│(t) (7.71)

y14:N2014→ Ωn+14ϵ [0, +∞) este indicatorul ce dă ponderea numărului de boli profesionale în totalul numărului scriptic, adică:

y14(t) =∙100│(t) (7.72)

y15:N2014→ Ωn+15ϵ [0, +∞) este indicatorul ce dă ponderea numărului de accidente de muncă și traseu în totalul numărului mediu scriptic de salariați, calculându-se cu relația:

y15(t) =∙100│(t) (7.73)

y16:N2014→ Ωn+16ϵ [0, +∞) este un indicator al numărului de zile de incapacitate de muncă datorate accidentelor de muncă și se calculează cu relația:

y16(t) =∙100│(t) (7.74)

y17:N2014→ Ωn+17ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă absenteismul (inclusiv concediul de odihnă), ce se calculează cu relația:

y17(t) =∙100│(t) (7.75)

y18:N2014→ Ωn+18ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă absenteismul (exclusiv concediul de odihnă) și se calculează cu relația:

y18(t) =∙100│(t) (7.76.)

y19:N2014→ Ωn+19ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă ponderea șomajului tehnic în fondul de salarii brute realizate, fiind dat de relația:

y19(t) =∙100│(t) (7.77)

y20:N2014→ Ωn+20ϵ [0, +∞) este indicatorul ce reflectă ponderea sporurilor (spor de vechime, muncă grea, condiții periculoase, condiții nocive, de toxicitate etc.) în total fond de salarii care se calculează cu relația:

y20(t) = ∙100│(t) (7.78)

y21:N2014→ Ωn+21ϵ [0, +∞) este un indicator ce reflectă ponderea persoanelor care beneficiază de sporuri din totalul număr mediu scriptic, calculat cu relația:

y21(t) = ∙100│(t) (7.79)

y22:N2014→ Ωn+22ϵ [0, +∞) este indicatorul care reflectă ponderea femeilor în total personal și se calculează cu relația:

y22(t) = ∙100│(t) (7.80)

y23:N2014→ Ωn+23ϵ [0, +∞) este indicatorul care reflectă vârsta medie a angajaților și se calculează cu relația:

y23(t) = (7.81)

în care: ai este numărul de angajați în vârstă de (x+i-1) ani; a1+a2+…+an – numărul angajaților pe vârste.

y24:N2014→ Ωn+24ϵ [0, +∞) este indicatorul ce dă numărul de personal direct productiv, care se poate calcula cu relația:

y24(t) = ∙100│(t) (7.82)

unde: qp este cantitatea de produse programată; τp – manopera pe produs (în ore); τ – timpul disponibil pe ore și în perioada pentru care se face calculul.

y25:N2014→ Ωn+25ϵ [0, +∞) este un coeficient ce dă ieșirile forței de muncă și se calculează cu relația:

y25(t) = Ce= ∙100│(t) (7.83)

y26:N2014→ Ωn+26ϵ [0, +∞) este un coeficient ce dă intrările forței de muncă și se calculează cu relația:

y26(t) = Ci= ∙100│(t) (7.84)

y27:N2014→ Ωn+27ϵ [0, +∞) este coeficientul ce caracterizează mișcările totale de forță de muncă și se calculează cu relația:

y27(t) = Cm= ∙100│(t) (7.85)

y28:N2014→ Ωn+28ϵ [0, +∞) este indicatorul care dă fluctuația forței de muncă și se calculează cu relația:

y28(t) = ∙100│(t) (7.86)

în care: D reprezintă demisiile.

y29:N2014→ Ωn+29ϵ [0, +∞) este un coeficient ce dă gradul de stabilitate al forței de muncă și care se calculează cu relația:

y29(t) = Gs = 100 – coefficient mișcări totale│(t) (7.87)

y30:N2014→ Ωn+30ϵ [0, +∞) este un indicator al ponderii promovărilor efectuate din totalul numărului mediu scriptic și se calculează cu relația:

y30(t) = ∙100│(t) (7.88)

y31:N2014→ Ωn+31ϵ [0, +∞) este un indicator al numărului persoanelor cu dizabilități din totalul numărului mediu scriptic și se calculează astfel:

y31(t) = ∙100│(t) (7.89)

y32:N2014→ Ωn+31ϵ [0, +∞) este indicatorul ponderii cheltuielilor de cercetare și formare profesională în fonduri de salarii și se calculează astfel:

y32(t) = ∙100│(t) (7.90)

y33:N2014→ Ωn+33ϵ [0, +∞) este un indicator al ponderii numărului de ore de dezvoltare și formare profesională în totalul numărului mediu scriptic și se calculează cu relația:

y33(t) = ∙100│(t) (7.91)

y34:N2014→ Ωn+34ϵ [0, +∞) este un indicator ce exprimă criteriile de performanță ale unității de cercetare/dezvoltare și se calculează cu relația:

y34(t) = număr de lucrări științifice publicate în reviste + număr de brevete de invenție + număr de produse și tehnologii rezultate din activitatea de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau invenții proprii + lucrări științifice prezentate la conferințe internaționale + număr de modele fizice, funcționale, experimentale, prototipuri, normative, proceduri, metodologii, reglementări și planuri tehnice (7.92)

y35:N2014→ Ωn+35ϵ [0, +∞) este un indicator ce exprimă prestigiul profesional al unității de cercetare/dezvoltare și se calculează cu relația:

y35(t) = număr de premii internaționale obținute + număr de premii naționale ale Academiei Române + număr de conducători de doctorat + număr de doctori în domeniu, membri ai unității de cercetare (7.93)

y36:N2014→ Ωn+36ϵ [0, +∞) este un indicator ce exprimă resursa umană de cercetare și se calculează cu relația:

y36(t) = total personal de cercetare care realizează venituri din activitatea de cercetare/dezvoltare (număr cercetători științifici de gradul 1, 2, 3) + număr de asistenți de cercetare + total personal auxiliar angajat (7.94)

y37:N2014→ Ωn+34ϵ [0, +∞) este indicatorul ce exprimă date privind perfecționarea resursei umane din unitatea de cercetare/dezvoltare și se calculează cu relația:

y37 = număr de doctoranzi și masteranzi care lucrează în unitatea de cercetare/dezvoltare + număr de teze de doctorat (7.95)

y38:N2014→ Ωn+38C [0, +∞) este indicatorul ce exprimă infrastructura de cercetare/dezvoltare și se calculează cu relația:

y38 = număr de laboratoare de cercetare/dezvoltare (7.96)

yn+39:N2014→ Ωn+39ϵ [0, +) este un indicator al binelui organizațional, care poate avea următoarea exprimare:

yn+39(t (7.97)

în care S este un estimator global al binelui organizațional și se calculează cu relația:

(t) (7.98)

în care Pi este punctajul total și respectă relația:

(7.99)

Pentru aprecierea binelui organizațional se întocmește o matrice a rezultatelor din chestionare (interviuri) de forma prezentată în tabelul 7.1.

Tabelul nr. 7.1. Matricea centralizatoare a rezultatelor interviurilor pe nivele și criterii

Cw este criteriul ce intră în aprecierea binelui organizațional, de dorit a fi apreciat în ordinea crescătoare a nivelelor, de la N1 la N5. Pentru fiecare criteriu se acordă o notă Nci care se calculează cu relația:

Nci = (t) (7.100)

unde: i =

Nci este o medie ponderată a punctajelor acordate fiecărui criteriu, adică:

∙100 ∈[0, 100] (7.101)

unde: Nij este numărul de angajați care au răspuns la criteriul Ci, nivelul Nj; n – numărul total de angajați.

Fiecare criteriu Ci are un grad de importanță ce îî corespunde un coeficient de importanță kij, astfel:

kij=5, pentru un criteriu foarte important (consecințele neîndeplinirii lui sunt extrem de grave la nivelul organizației

kij=3, pentru un criteriu major (consecințele neîndeplinirii lui sunt grave la nivelul unor secții sau compartimente

kij=1, pentru un criteriu secundar (consecințele neîndeplinirii lui auefecte izolate). (7.102)

Pentru stabilirea binelui organizațional, a nivelului acestuia, se poate utiliza sinteza clasificării prezentată în tabelul 7.2.

Tabelul nr. 7.2. Calificativele binelui organizațional

O altă exprimare a binelui organizațional se poate face folosind relația:

y39(t) = yc1(t) + yc2(t) + … + ycw(t) (7.103)

în care:

yci(t) =

Pentru verificare se poate calcula binele organizațional cu o relație de forma:

y39(t) = yc1(t) + yc2(t) + … + ycw(t) (7.104)

7.3.3. Contribuții privind indicatorii componentei de mediu (ecotehnologici)

Pentru alegerea indicatorilor componentei de mediu (ecotehnologice) s-au ales relațiile corespunzătoare din literatura de specialitate și s-au particularizat pentru procesul de producție desfășurat în cadrul Societatea FECNE S.A.

S-a definit funcția de mediu fz sub forma:

Fz: Ωn+m+1 x Ωn+m+2 x … x Ωn+m+p → [0, ∞) (7.105)

în care:

fz(t) = fz [zn+m+1(t), zn+m+2(t), …, zn+m+p(t)] (7.106)

sau:

fz(t) = (7.107)

unde:

pk: N2014→[0, 1]; k= (7.108)

pk(t) = (7.109)

Indicatorii zi(i=) au semnificațiile prezentate mai jos:

z1: N2014→Ωn+m+1ϵ[0,∞) este un indicator ce modelează resursa regenerabilă eoliană și se calculează cu relația:

z1(t) = 336,6 – c(t – 2014), tϵ[2015, 2016, …) (7.110)

în care: c este consumul pe an de energie eoliană la nivelul anului de referință 2014.

z2: N2014→Ωn+m+2ϵ[0,∞) este un indicator ce modelează resursa regenerabilă solară și care se calculează cu relația:

z2(t) = 450 – c(t – 2014), tϵ[2015, 2016, …) (7.111)

z3: N2014→Ωn+m+3ϵ[0,∞) este un indicator ce modelează resursa regenerabilă hidro și care se exprimă cu relația:

z3(t) = 1320,5 – c(t – 2014), tϵ[2015, 2016, …) (7.112)

z4: N2014→Ωn+m+4ϵ[0,∞) este un indicator ce modelează resursa regenerabilă de biomasă și care se calculează cu relația:

z4(t) = 837,7 – c(t – 2014), tϵ[2015, 2016, …) (7.113)

z5: N2014→Ωn+m+5ϵ[0,∞) este indicatorul ce modelează resursa regenerabilă geotermală și care se calculează cu relația:

z5(t) = 377,2 – c(t – 2014), tϵ[2015, 2016, …) (7.114)

z6: N2014→Ωn+m+6ϵ[0,∞) este funcția ce modelează cantitatea de gaz natural și are o expresie de forma:

z6(t)= (7.115)

S-a luat în considerare că în anul 2060 toate rezervele de gaze naturale se epuizează în condițiile în care se menține ritmul actual de consum și nu se mai descoperă alte rezeve de gaze naturale.

z7: N2014→Ωn+m+7ϵ[0,∞) este funcția ce modelează cantitatea de petrol și are o expresie de forma:

z7(t)= (7.116)

z8: N2014→Ωn+m+8ϵ[0,∞) este funcția ce modelează cantitatea de cărbune și are o expresie de forma:

z8(t)= (7.117)

z9: N2014→Ωn+m+9ϵ[0,∞) este funcția ce modelează cantitatea de minereu de fier și are o expresie de forma:

z9(t)= (7.118)

z10: N2014→Ωn+m+10ϵ[0,∞) este funcția ce modelează cantitatea de bauxită și are o expresie de forma:

z10(t)= (7.119)

z11: N2014→Ωn+m+11ϵ[0,∞) este un indicator al cantității de cupru și are o expresie de forma:

z11(t)= (7.120)

z12: N2014→Ωn+m+12ϵ[0,∞) este un indicator al cantității de cupru și are o expresie de forma:

z12(t)= (7.121)

z13: N2014→Ωn+m+13ϵ[0,∞) este un indicator al cantității de staniu și are o expresie de forma:

z13(t)= (7.122)

z14: N2014→Ωn+m+14ϵ[0,∞) este un indicator al cantității de zinc și are o expresie de forma:

z14(t)= (7.123)

z15: N2014→Ωn+m+15ϵ[0,∞) este un indicator al cantității de magneziu și are o expresie de forma:

z15(t)= (7.124)

z16: N2014→Ωn+m+16ϵ[0,∞) este o funcție ce modelează energia nucleară și are o expresie de forma:

z16(t)= (7.125)

unde: α(2014) = 728,42 Mtoe; β = 246,5 Mtoe

z17: N2014→Ωn+m+17ϵ[0,∞) este o funcție ce exprimă biodiversitatea sau varietatea specifică și este de forma:

z17(t) = (7.126)

care se mai numește și indicatorul lui Simson inversat; unde: ni(t) este numărul de indivizi din specia i (i=) la momentul t;

z17(t) = (formula lui Meinhimiq) (7.127)

unde: S(t) este densitatea specifică la momentul t; N(t) – numărul de indivizi dintr-o biocenoză.

z17(t) = (7.128)

z18: N2014→Ωn+m+18ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă aspectele semnificative de mediu, de forma:

z18(t) = ponderea aspectelor de mediu|(t) (7.129)

z19: N2014→Ωn+m+19ϵ[0,∞) este indicele de frecvență a expunerilor la noxe și are expresia de forma:

z19(t) =Noxe = (7.130)

z20: N2014→Ωn+m+20ϵ[0,∞) este un indicator ce reflectă cantitatea de emisii de poluanți în atmosferă și se calculează cu relația:

z20(t) = cantitatea emisiilor (pe anul 2014); sau cantitatea de emisii în aer cu potențial distructiv asupra stratului de ozon (raportată la anul 2014), sau cantitatea de emisii în aer cu efect în încălzirea globală (7.131)

z21: N2014→Ωn+m+21ϵ[0,∞) este un indicator ce reflectă mediul de lucru, cu referire la nivelul de zgomot și virbrații; cantitatea de radiații emise și cantitatea de căldură emisă și se calculează cu o expresie de forma:

z(t) = (7.132)

în care: te este timpul de funcționare seara (2..4 ore); td – timp de funcționare în timpul zilei (12 ore); tn – timpul de funcționare în timpul nopții (8 ore):

te + td + tn = 24 ore (7.133)

z22: N2014→Ωn+m+22ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă cantitatea de ape uzate și are o expresie de forma:

z22(t) = volum de ape uzate|(t) (7.134)

z23: N2014→Ωn+m+23ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă nivelul de consumuri energetice la 1000 lei CA sau VA și se exprimă printr-o relație de forma:

z23(t) = ∙ 1000 (7.135)

în care: Ct+Et reprezintă consumul de combustibil și energie.

z24: N2014→Ωn+m+24ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă nivelul de consumuri energetice la 1000 lei activitate și este de forma:

z24(t) = Et ∙ 1000 (7.136)

în care: A este volumul activității (CA sau VA sau producția marfă) ce are expresia:

Ct + Et= ∑q∙ (7.137)

unde: q este cantitatea de producție sau servicii; – consumul energetic unitar.

z25: N2014→Ωn+m+25ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă consumul de aer comprimat și are expresia:

z25(t) = volumul de aer comprimat consumat (7.138)

z26: N2014→Ωn+m+26ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă consumul de apă potabilă industrială și are expresia:

z26(t) = ponderea consumului de apă potabilă și industrială din total aspecte semnificative pentru mediu (7.139)

z27: N2014→Ωn+m+27ϵ[0,∞) este indicatorul ce exprimă consumul de abur tehnologic și apă caldă și se exprimă sub forma:

z27(t) = ponderea consumului de abur tehnologic și apă caldă din total aspecte semnificative pentru mediu (7.140)

z28: N2014→Ωn+m+28ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă utilizarea/stocarea-depozitarea substanțelor periculoase și este de forma:

z28(t) = ponderea utilizării/stocării-depozitării substanțelor periculoase din total aspecte semnificative pentru mediu (7.141)

z29: N2014→Ωn+m+29ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă pericolul de incendiu și explozie și se poate exprima sub forma:

z29(t) = ponderea pericolului de incendiu și explozie din totalul aspectelor semnificative pentru mediu (7.142)

z30: N2014→Ωn+m+30ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă pericolul de scurgeri și deversări accidentale și se exprimă sub forma:

z30(t) = ponderea pericolului de scurgeri și deversări accidentale din totalul aspecte semnificative pentru mediu (7.143)

z31: N2014→Ωn+m+31ϵ[0,∞) este un indicator ce reflectă cantitatea de deșeuri generată și depozitată și se exprimă sub forma:

z31(t) = cantitatea de deșeuri generată pe unitatea de produs, sau cantitatea de deșeuri produsă pe an, sau cantitatea anuală de deșeuri convertită în materialul reutilizabil (7.144)

z32: N2014→Ωn+m+32ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă nivelul de reciclare (valorificare) și se exprimă sub forma:

z32(t) = nivelul de reciclare (valorificare) al deșeurilor generate (7.145)

z33: N2014→Ωn+m+33ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă cantitatea de șpan de oțel și se exprimă sub forma:

z33(t) = cantitatea de șpan de oțel|(t) (7.146)

z34: N2014→Ωn+m+34ϵ[0,∞) este un indicator ce reflectă cantitatea de deșeuri de oțel și se exprimă sub forma:

z34(t) = cantitatea de deșeuri de oțel|(t) (7.147)

z35: N2014→Ωn+m+35ϵ[0,∞) este indicatorul ce exprimă cantitatea de deșeu neferos și se exprimă sub forma:

z35(t) = cantitatea de deșeu neferos|(t) (7.148)

z36: N2014→Ωn+m+36ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă cantitatea de deșeuri condensatori PCB și se exprimă sub forma:

z36(t) = cantitatea de deșeuri condensatori PCB|(t) (7.149)

z37: N2014→Ωn+m+37ϵ[0,∞) este indicatorul ce reprezintă cantitatea de deșeuri menajere și se exprimă sub forma:

z37(t) = cantitatea de deșeu menajer|(t) (7.150)

z38: N2014→Ωn+m+38ϵ[0,∞) este indicatorul ce reprezintă cantitatea de deșeu ambalaj diverse și se exprimă sub forma:

z38(t) = cantitatea de deșeu ambalaje diverse|(t) (7.151)

z39: N2014→Ωn+m+39ϵ[0,∞) este indicatorul ce exprimă cantitatea de deșeuri din utilaje și se exprimă sub forma:

z39(t) = cantitatea de deșeuri din utilaje|(t) (7.152)

z40: N2014→Ωn+m+40ϵ[0,∞) este indicator ce exprimă cantitatea de uleiuri uzate și se exprimă sub forma:

z40(t) = cantitatea de uleiuri uzate|(t) (7.153)

z41: N2014→Ωn+m+41ϵ[0,∞) este indicatorul ce exprimă cantitatea de emulsii uzate și se dă sub forma:

z41(t) = cantitatea de emulsii uzate|(t) (7.154)

z42: N2014→Ωn+m+42ϵ[0,∞) este indicator ce exprimă cantitatea de șlam, vopsea etc. și se exprimă sub forma:

z42(t) = cantitatea de șlam și vopsea|(t) (7.155)

z43: N2014→Ωn+m+43ϵ[0,∞) este indicatorul ce dă cantatea de șlam galvanic și se exprimă sub forma:

z43(t) = cantitatea de șlam galvanic|(t) (7.156)

z44: N2014→Ωn+m+44ϵ[0,∞) este indicatorul ce dă cheltuielile de mediu și se exprimă sub forma:

z44(t) = cantitatea de investiții și cheltuieli de mediu|(t) (7.157)

z45: N2014→Ωn+m+45ϵ[0,∞) este indicatorul ce exprimă numărul de reclamații și al incidentelor de mediu și se exprimă sub forma:

z45(t) = numărul incidentelor de mediu și al reclamațiilor|(t) (7.158)

z46: N2014→Ωn+m+46ϵ[0,∞) este indicatorul inovării și este o funcție de forma următoare:

z46(t) = F[u1(t), u2(t), …, u19(t)] (7.159)

în care:

u1: N2014→Ω’1ϵ[0,∞) este indicatorul ce cuantifică resursa umană, forța de muncă superior calificată și educată, care este elementul cheie al inovării (7.160)

u2: N2014→Ω’2ϵ[0,∞) este indicatorul ce reflectă finanțarea proiectelor inovatoare (7.161)

u3: N2014→Ω’3ϵ[0,∞) – indicator ce exprimă investiile organizațiilor de orice tip pentru generarea de noi produse (7.162)

u4: N2014→Ω’4ϵ[0,∞) – indicatorul antreprenorial (7.163)

u5: N2014→Ω’5ϵ[0,∞) – indicator ce cuantifică performanțele ce reflectă drepturile de proprietate intelectuală (7.164)

u6: N2014→Ω’6ϵ[0,∞) – indicator ce exprimă salariul mediu brut pe unitățile inovatoare pe economie (7.165)

u7: N2014→Ω’7ϵ[0,∞) – indicator ce reflectă remunerarea factorului muncă și se exprimă sub forma:

u7(t) = │(t) (7.166)

u8: N2014→Ω’8ϵ[0,∞) este un indicator ce reflectă ponderea fondurilor de premiere din fondul de salarii brute realizate și se exprimă sub forma:

u8(t) = │(t) (7.167)

u9: N2014→Ω’9ϵ[0,∞) este un indicator al ponderii cheltuielilor de dezvoltare și formare profesională în fondul de salarii și se exprimă sub forma:

u9(t) = │(t) (7.168)

u10: N2014→Ω’10ϵ[0,∞) este un indicator al numărului de ore de dezvoltare și formare profesională în totalul numărului mediu scriptic de personal NS și se exprimă de forma:

u10(t) = │(t) (7.169)

în care: NS este numărul mediu scriptic de personal și se calculează cu relația:

NS = (7.170)

unde: NS este numărul de personal zilnic; Z – numărul de zile în care s-a menținut numărul respectiv de persoane.

u11: N2014→Ω’11ϵ[0,∞) este un indicator al mișcărilor de personal în echipele de inovare și are forma:

u11(t) = │(t) (7.171)

unde: I reprezintă intrările de personal și echipele de inovare; E – ieșiri de personal din echipele de inovare; L – volumul personalului din echipele de inovare.

u12: N2014→Ω’12ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă criteriile de performanță ale unităților de inovare și are expresia:

u12(t) = număr de lucrări științifice publicate + număr de brevete de invenție + număr de produse

și tehnologii rezultate din activitățile de cercetare + lucrări științifice prezentate la

conferințele internaționale + număr de modele fizice experimentale (7.172)

u13: N2014→Ω’13ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă prestigiul profesional al unităților de inovare și se exprimă sub forma:

u13(t) = număr de premii internaționale obținute + număr de premii naționale ale Academiei

Române + număr de conducători de doctorat + număr de doctori în domeniu (7.173)

u14: N2014→Ω’14ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă date privind perfecționarea resursei umane din unitățile de inovare și se exprimă sub forma:

u14(t) = număr de doctoranzi și masteranzi care lucrează în unitățile de cercetare/inovare +

număr teze de doctorat (7.174)

u15: N2014→Ω’15ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă infrastructura de inovare (numărul de centre de inovare, laboratoare de inovare) și se exprimă sub forma:

u15(t) = numărul de centre de inovare + laboratoare de inovare (7.175)

u16: N2014→Ω’16ϵ[0,∞) este un indicator ce exprimă productivitatea muncii și se calculează cu o expresie de forma:

u16(t) = │(t) (7.176)

în care: CA este cifra de afaceri; Nm – numărul mediu de salariați și are expresia:

CA = CAt = NZhWh (7.177)

unde: N este numărul angajaților; Z – număr de zile lucrate; h – număr de ore lucrate pe zi; Wh – productivitatea orară.

Se mai folosește și expresia directă:

u16(t) = │(t) (7.178)

unde: T este timpul în care se realizează cifra de afaceri CA.

u17: N2014→Ω’17ϵ[0,∞) este un indicator ce definește coeficientul de poluare și are forma:

u17(t) = │(t) (7.179)

în care: Qse este cantitatea de substanțe folosite în elaborarea unui produs în care intră cantitatea de material util Qu.

u18: N2014→Ω’18ϵ[0,∞) este un indicator al know-how-ului.

u19: N2014→Ω’19ϵ[0,∞) este un indicator al ponderii produselor noi vândute pe piață și se exprimă sub forma:

u19(t) = │(t) (7.180)

La nivelul fiecărei organizații industriale OIk se poate exprima fiecare indicator pe o scală Likert, astfel generându-se matricea din tabelul 7.3.

Tabelul nr. 7.3. Exprimarea matriceală a factorilor y1..y19

este numărul de organizații industriale OIk, ce se află în parametrul yi la nivelul Nj (i = într-o anumită perioadă de timp.

Ținând cont de definiția indicatorului inovării Is, pentru o organizație industrială OIt, dat de relația:

Is= (7.181)

care este indicatorul parțial al inovării se poate determina media indicatorilor inovării pentru o organizație industrială OIt cu o relație de forma:

zn+m+46(t) = (7.182)

care este indicatorul global al inovării.

7.3.4. Restricții impuse variabilelor

Pentru a ține cont de toate particularitățile procesului de producție analizat, în cadrul acestei lucrări, procesul de producție al unei întreprinderi constructoare de mașini, cu particularizarea Societatea FECNE S.A. se fac o serie de restricții pentru variabilele funcției pentru ca modelul să fie cât mai aproape de realitate.|17|,|19|

În cazul modelului descris pentru întreprinderea analizată mai sus se impun următoarele restricții:

1 ≤ u1(t) ≤ 2 (˅)t

u15(t) ≥ 0,10 (˅)t

u12(t) ≥ 5 (˅)t

u19(t) ≥ 2 (˅)t

u3(t) ≥ 8 (˅)t

u10(t) ≥ 50 (˅)t

yn+5(t) ≤ 0,35 (˅)t

yn+1(t) ≤ N (˅)t (7.183)

yn+1(t)·xn+21(t) ≤ 100N (˅)t

16 ≤ yn+5(t) ≤ 65 (˅)t

yn+1(t)·yn+22(t) ≤ 65 (˅)t

yn+1(t)·yn+28(t) ≤ 100N (˅)t

yn+1(t)·yn+30(t) ≤ 100N (˅)t

x17(t) ≥ 1 (˅)t

x18(t) ≥ 1 (˅)t

x21(t) ≥ 1 (˅)t

x22(t) ≥ 1 (˅)t

x32(t) ≥ 1 (˅)t

0 ≤ zn+m+21(t) ≤ 18 (˅)t (dB începând de la 60 h)

0 ≤ zn+m+21(t) ≤ 27 (˅)t (dB începând de la 500 h)

a1yn+2(t) + a2yn+6(t) + a3yn+28(t) + a4yn+12(t) + a5yn+19(t) + a6yn+20(t) ≤ a7yn+5(t) (˅)t

b1x11(t) + b2x12(t) + b3x13(t) + b4x14(t) + b5x15(t) + b6x16(t) ≤ b7yn+5(t) (˅)t

În anumite cazuri sau când se vrea o precizie mai mare a modelului se pot pune și alte restricții prevăzute în legislație românească armonizată cu cea a Uniunii Europene.

7.3.5. Contribuții teoretice și experimentale privind optimizarea procesului de producție

Optimizarea procesului de producție presupune optimizarea funcției obiectiv FDDICM, care se poate face luând în considerare o anumită dominantă a momentului respectiv sau în perspectivă, de aceea, în continuare se vor prezenta câteva posibilități de optimizare posibilă și cercetate în cazul acestei teze de doctorat. |9|

7.3.5.1. Contribuții privind optimizarea procesului tehnologic din punct de vedere al organizării optime a producției.Se pornește de la faptul că în organizația industrială analizată urmează să se producă noi tipuri de produse Pj(j=), folosindu-se noi tipuri de resurse materiale, energetice și umane de tipul Ri(i =). Cunoscând cantitatea de resurse Ri, necesară producerii unei unități din producția Pj, adică Pj – aij(i=j=), cantitățile disponibile hi, din resursele Ri(i =). și beneficiile unitare ci pentru fiecare produs Pj(j =). trebuie să se întocmească programul optim de producție al organizației industriale de fabricație construcții de mașini astfel încât beneficiul total să fie maxim.

Pentru rezolvare se notează cu aj(j =), cantitatea ce se va produce din produsul Pj(j =), iar pentru optimizare se pune condiția de maxim pentru funcția ce dă beneficiul, adică:

max f = max (c1x1 + c2x2 + … + cnxn) (7.184)

Restricțiile care se pun sunt legate de limitarea resurselor, fiind de forma:

a11x1 + a12x2 + … + a1nxn ≤ b1

a21x1 + a22x2 + … + a2nxn ≤ b2 (7.185)

…

am1x1 + am2x2 + … + amnxn ≤ bm

în care: A = (aij), i =; j = este matricea tehnologică; b = (b1, b2, …, bn)t este vectorul cantităților disponibile; c = (c1, c2, …, cn) este vectorul beneficiilor unitare; x = (x1, x2, …, xn)t este vectorul necunoscutelor.

Se obține în acest fel un sistem de ecuații liniare care se poate rezolva foarte ușor matriceal. Forma de rezolvare matriceală a sistemului de ecuații liniare este:

(7.186)

Rezolvaea problemei se face cu algoritmul Simplex, algoritmul Simplex dual sau cu metoda grafică. Pentru a avea problema sub formă canonică și pentru o rezolvare mai simplă, în problemele de programare liniară, restricțiile se pun sub formă de egalități, adică:

(7.187)

Transformarea inecuațiilor restricțiilor în ecuații se realizează și prin introducerea unor variabile de compunere, considerate și ele pozitive.

7.3.5.2. Contribuții privind optimizarea procesului de producție din punct vedere al alocării optime de resurse financiare. În această situație, pentru optimizarea funcției obiectiv se consideră că anumite resurse financiare au valoarea de B unități financiare și trebuie repartizate astfel:

pentru n activități, la un moment dat;

unei anumite activități, la n momente (eșalonat).

Dacă se notează cu xj(j = ), partea din B, care se alocă pentru activitatea de ordin j (sau la momentul j) și cu cj(j=) profitul realizat pentru fiecare unitate financiară investită sau alocată, atunci profitul total va fi dat de expresia:

f = c1x1 + c2x2 + … + cnxn (7.188)

ce urmează a fi maximizată ceea ce conduce la rezolvarea problemei sub forma:

(7.189)

În cazul procesului de producție analizat se mai introduc niște restricții sub forma:

(7.190)

în care:

xj ≥ αj> 0 ar însemna „un program sau un nivel minimal necesar și util”, sub care investiția nu prezintă interes;

xj ≤ αj< B ar însemna „un nivel maximal posibil de credit garantat”, care poate fi acoperit de debitor prin diverse garanții sau cu averea sa (echivalentul în unități financiare).

În acest caz problema devine:

(7.191)

în care: xj este mulțimea soluțiilor posibile.

Rezolvarea problemei de optimizare a procesului de producție din punct de vedere al optimizării utilizării resurselor neregenerabile se poate face grafic așa cum se vede în figura 6.1.

Din grafic rezultă următorul sistem de ecuații din care se poate deduce zona de optim conform restricțiilor impuse.

E(0,2) (d4) (d3)

A

D(0,1)

xp

B

C(1,0) F(3,0)

(d1) (d2)

Fig. 7.1. Rezolvarea grafică a problemei de optimizare a utilizării resurselor neregenerabile

(7.192)

În cazul analizat în lucrare rezultă:

(7.193)

adică o problemă de optim finit unic.

7.3.5.3. Contribuții privind optimizarea procesului de producție din punct de vedere al binelui organizațional.Pentru optimizarea funcției obiectiv din punct de vedere al binelui organizațional se va generaliza exprimarea a II-a a funcției xn+39(t), în condițiile de mai jos:

(7.194)

în care: xci(t) sunt funcții liniare de timp, adică:

xci(t) = ai(t); bi(t) = t–20, i (7.195)

unde: ai este numărul angajaților ce au ales nivel ≥ N3 la criteriul ci(i); bi – numărul angajaților ce au ales un nivel ≤ N3 la criteriul ci(i).

În aceste condiții indicatorul binelui organizațional xn+39(t) devine:

yn+39(t) = g[xc1(t), xc2(t), …, xcw(t)] (7.196)

iar ecuația: yn+39(t) = ∑[xc1(t), xc2(t), …, xcw(t)]=0 (7.197)

are soluțiile t1, t2, …, tk, în caz de compatibilitate.

Se calculează apoi valorile lui xn+39(t) ținând cont de soluțiile de mai sus și dacă:

(7.198)

O altă exprimare a indicatorului ce dă binele organizațional xn+39(t) este dat de expresia:

yn+39(t) = h(yn+4, yn+13, yn+19, yn+20, yn+21, yn+14, yn+32, yn+33, yn+34,

yn+35, zn+m+18, zn+m, zn+m+20, zn+m+19) (7.199)

Ținând cont de (7.199) și derivând funcția yn+39(t) în funcție de xn+21, sau de zn+m+23 sau zn+m+21 se află punctele critice ce vor determina punctele de optim ale binelui organizațional în raport cu indicatorii menționati mai sus.

7.3.6. Contribuții privind optimizarea din punct de vedere al dezvoltării durabile a unei organizații industriale din construcția de mașini

Pentru a stabili locul pe care îl ocupă o întreprindere constructoare de mașini într-un județ, o țară sau o zonă regională se procedează la optimizarea funcției obiectiv din punct de vedere al dezvoltării durabile și se stabilește o metodă care să permită compararea organizațiilor industriale și mai mult, să stabilească locul pe care îl ocupă această organizație în colectivitatea respectivă. |9|

Pentru optimizarea funcției obiectiv din punct de vedere al dezvoltării durabile se pot folosi mai multe modele prezentate sintetic în continuare.

7.3.6.1. Modelul I

Se face o ierarhizare a organizațiilor industriale în raport cu FDDICM și implicit cu fmFDDICM, pe o scală numită scala Likert. Pentru a face această ierarhizare se calculează:

(7.200)

Cu valorile calculate în sistemul (6.200) se formează scala Likert de forma prezentată în figura 7.2.

m1 N1 N2 N3 N4 N5 m2

S l B C D E F

Fig. 7.2. Scala Likert de ierarhizare a organizației industriale în funcție de dezvoltarea durabilă

În figura 7.2. elementele prezentate au valorile:

l = (7.201)

B = B() = B (7.202)

C = C() = C (7.203)

D = D() = D (7.204)

E = E() = E (7.205)

F = F () = F() (7.206)

Se propune următoarea interpretare:

dacă nivelul este N1 ≤ B, organizația industrială are cea mai slabă dezvoltare durabilă;

dacă nivelul este B < N2 ≤ C, organizația industrială are o dezvoltare durabilă satisfăcătoare;

dacă nivelul este C < N3 ≤ D, organizația industrială are o dezvoltare durabilă medie;

dacă nivelul este D < N4 ≤ E, organizația industrială are o dezvoltare durabilă bună;

dacă nivelul este E < N5 ≤ F, organizația industrială are o dezvoltare durabilă foarte bună.

7.3.6.2. Modelul II

Modelul II reprezintă o propunere de ierarhizare a organizațiilor de același tip. De aceea, pentru a realiza o ierarhizare a organizațiilor industriale constructoare de mașini se propune o metodă ce folosește scala Likert particularizată ca în figura 7.3.

N1 N2 N3 N4 N5

S=0B=5C=10 D=15 E=20 F=25

Fig. 7.3. Scala Likert pentru ierarhizarea organizației industriale KVAERNER FECNE S.A.

Se poate accepta următoarea interpretare:

dacă nivelul este N1 ≤ 5, organizația industrială are o cea mai slabă dezvoltare durabilă;

dacă nivelul este 5 < N2 ≤ 10, organizația industrială are o dezvoltare durabilă satisfăcătoare;

dacă nivelul este 10 < N3 ≤ 15, organizația industrială are o dezvoltare durabilă medie;

dacă nivelul este 15 < N3 ≤ 20, organizația industrială are o dezvoltare durabilă bună;

dacă nivelul este 20 < N3 ≤ 25, organizația industrială are o dezvoltare durabilă foarte bună.

În urma calculelor efectuate pentru Societatea FECNE S.A. s-a găsit adică organizația are o dezvoltare durabilă medie.

7.4. Rezultatele experimentale obținute în cazul optimizării procesului de producție la SocietateaFECNE S.A.

7.4.1. Contribuții originale privind optimizarea procesului de producție

Organizația industrială analizată în această lucrare Societatea FECNE S.A. este o organizație de fabricare echipamente nucleare, alte echipamente tehnologice din domeniul construcției de mașini fiind unul din cei mai importanți producători de astfel de echipamente din sud-estul Europei.

Societatea FECNE S.A. depune eforturi mari pentru a deveni o organizație ecotehnologică, cu dezvoltare durabilă cu respectarea celor mai înalte standarde de calitate, eforturi ce au fost validate prin certificatele obținute privind sistemul integrat al calității și a protecției mediului. În ultimii ani, organizația a făcut investiții foarte mari în modernizarea liniilor tehnologice de producție, achiziționarea de echipamente noi, îmbunătățirea proceselor tehnologice, dezvoltarea unor noi facilități de producție și în mod special programe pentru salariați. |3|, |4|, |5|, |6|, |9|,

Politica de calitate, mediul, sănătate și securitate ocupațională este transmisă către toți angajații pentru a fi cunoscută, înțeleasă, urmată și menținută la toate locurile de muncă și la toate nivelurile organizaționale.

Pentru optimizarea funcției FDDICM s-au analizat rezultatele obținute în cadrul celor trei componente: economică, socială și de mediu pentru anii de analiză 2012, 2013 și 2014.

Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu obținuți pentru anul 2012 se prezintă în tabelul 7.4., pentru anul 2013, în tabelul 7.5. iar pentru anul 2014, în tabelul 7.6. Cu aceste valori obținute în fiecare din cei trei ani s-au calculat valorile funcțiilor f1, f2, f3 și fm conform metodologiei prezentate anterior.

Tabelul nr.7.4. Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2012

Continuare tabel nr. 7.4.

S-au determinat funcțiile:

fx[x1(2012), x2(2012), …, x36(2012)] = 42,54 (7.205)

fy[y1(2012), y2(2012), …, y39(2012)] = 29,5 (7.206)

fz[z1(2012), z2(2012), …, z46(2012)] = 12,6 (7.207)

(7.208)

În mod analog s-a procedat pentru indicatorii corespunzători anului 2013, rezultatele fiind prezentate în tabelul 7.5.

Tabelul nr. 7.5. Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2013

Continuare tabel nr. 7.5.

(7.209)

În mod analog s-a procedat pentru indicatorii corespunzători anului 2014, rezultatele fiind prezentate în tabelul 7.6.

Tabelul nr. 7.6. Valorile indicatorilor economici, sociali și de mediu pentru anul 2014

Continuare tabel nr. 7.6.

Cu valorile din tabelul 7.6. s-au calculat funcțiile:

fx[x1(2014), x2(2014), …, x36(2014)] = 76,3 (7.210)

fy[y1(2014), y2(2014), …, y39(2014)] = 71,8 (7.211)

fz[z1(2014), z2(2014), …, z46(2014)] = 45,3 (7.212) (7.213)

Pentru o interpretare corectă a rezultatelor obținute se reprezintă grafic funcțiile f1, f2, f3 și fm pentru anii luați în studiu (2012, 2013 și 2014) și rezultă graficele din figurile 7.4., 7.5., 7.6. și 7.7.

f1(t)

76,3

53,7

42,54

t (ani)

2012 2013 2014

Fig. 7.4. Graficul funcției fx(t)

f2(t)

71,8

58,2

29,5

t (ani)

2012 2013 2014

Fig. 7.5. Graficul funcției fy(t)

f3(t)

45,3

23,9

12,6

t (ani)

2012 2013 2014

Fig. 7.6. Graficul funcției fz(t)

fm(t)

64,4

45,22

28,21

t (ani)

2012 2013 2014

Fig. 7.7. Graficul funcției fm(t)

7.4.2. Concluzii privind rezultatele experimentale obținute pe anii 2012, 2013 și 2014

Din reprezentarea grafică a valorii indicatorilor economici, sociali și de mediu, cuprinși în cele trei funcții fx, fy și fz, precum și în funcția fm se pot trage următoarele concluzii:

toate funcțiile sunt cresctătoare, unele mai ușor crescătoare (fz și fm), altele crescătoare (fx și fy) ceea ce demonstrează preocuparea societății pentru îmbunătățirea tuturor compartimentelor;

normal că ținta oricărei organizații industriale este obținerea de profit an de an, așa cum rezultă din aliura funcției fx, iar preocuparea de bază a organizației este pentru obținerea de profit, lăsând dezvoltarea durabilă în planul doi;

obținerea profitului este o condiție necesară pentru bunăstarea unei organizații industriale dar ținta spre un profit indecent, excesiv de mare este incompatibilă cu creșterea și dezvoltarea durabilă, cu introducerea de inovații, cu crearea de plus-valoare, cu preocuparea pentru prevenirea și reducerea poluării;

componenta socială a reprezentat o preocupare importantă în anul 2013, dar a scăzut în 2014 astfel că evoluția funcției fy este incompatibilă cu variația funcției de mediu dată de fz, care are o evoluție ușor crescătoare, ceea ce arată o ușoară preocupare pentru transformarea organizației într-o organizație ecotehnologică;

pentru o dezvoltare durabilă și pentru transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică este necesară o preocupare mai mare pentru funcțiile sociale și de mediu, astfel încât valoarea funcției fm să fie crescătoare an de an pentru a se ajunge într-un timp rezonabil la transformarea organizației într-o organizație ecotehnologică;

se remarcă un interes pentru o dezvoltare durabilă dar acesta este mult mai mic în comparație cu interesul pentru dezvoltare economică, ceea ce aduce profit imediat.

7.5. Concluzii

10Elementele componente ale unui model matematic pentru dezvoltarea durabilă a unei organizații industriale constructoare de mașini sunt: funcția obiectiv sau funcția de scop; variabilele funcției de dezvoltare durabilă; factorii de influență și restricțiile impuse asupra variabilelor;

20pentru definirea funcției obiectiv se pleacă de la politica organizației în domeniul sistemului integrat de calitate-mediu și se iau în considerare cele trei componente: componenta economică, componenta socială și componenta de mediu precum și indicatorii corespunzători;

30optimizarea funcției obiectiv se poate face luând în considerare o anumită dominantă a momentului respectiv sau în perspectivă, principalele posibilități de optimizare fiind: organizarea optimă a producției organizației industriale respective; alocarea optimă de resurse financiare; optimizării utilizării resurselor energetice neregenerabile și optimizarea binelui organizațional;

40ierarhizarea organizațiilor industriale dintr-o regiune sau dintr-o țară precum și ierarhizarea organizațiilor industriale de același tip (de exemplu, constructoare de mașini) se face folosind scala Likert cu punctajele aferente;

50ținta oricărei organizații industriale este obținerea de profit an de an, așa cum rezultă din aliura funcției f1 lasând pe planul secund dezvoltarea durabilă, respectiv transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică, de dezvoltare durabilă;

60pentru o dezvoltare durabilă și pentru transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică este necesară o preocupare mai mare pentru funcțiile socială și de mediu, astfel încât valoarea funcției fm să fie crescătoare an de an pentru a ajunge într-un timp rezonabil la transformarea organizației respective într-o organizație ecotehnologică.

CAPITOLUL8

Concluzii finale. Contribuții originale. Tendințe și perspective în domeniu.

8.1. Concluzii finale

Așa cum a rezultat din cercetările întreprinse pe parcursul a peste 10 ani privind interesul și preocuparea Societatea FECNE S.A. a rezultat că în momentul actual și de perspectivă, acestea au în vedere calitatea deosebită a produselor și serviciilor sale, grija pentru mediul înconjurător și mediul de lucru, grija pentru diminuarea poluării fiind determinată atât prin perfecționarea produselor tehnologice cât și prin folosirea unor produse care poluează cât mai puțin.

Pentru perioada următoare și de perspectivă, principalele obiective ale întreprinderii sunt următoarele: producerea unor echipamente tehnologice pentru centralele nucleare la standarde internaționale; reducerea nivelului de poluare a mediului înconjurător; protecția mediului de lucru și a mediului natural prin îmbunătățirea proceselor tehnologice de fabricare a echipamentelor pentru centrale nucleare; reducerea considerabilă a cantității de deșeuri rezultate în urma procesului de producție și a exploatării produselor finite; continuarea procesului de restructurare a activităților și renunțarea la tehnologiile neperformante; transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică; optimizarea proceselor tehnologice și a procesului de producție din punct de vedere al componentelor economice, sociale și de mediu.

Analiza stadiului actual al cercetărilor întreprinse privind impactul asupra mediului a unei organizații industriale constructoare de mașini precum și cercetări proprii desfășurate în cadrul acestei lucrări au permis o serie de concluzii finale, cele mai importante fiind:

10 Mediul ȋnconjurător este un element esențial al existenței umane și reprezintă rezultatul interferențelor unor elemente naturale: sol, aer, apă, biosferă, floră, faună, cu elementele create prin activitatea umană;

20evaluarea impactului activităților industriale și dezvoltarea acestora este importantă pentru protejarea sănătății umane și a mediului, iar perfecționarea continuă a unităților de lucru poate face acest proces de ȋmbunătățire mai accesibil, mai eficace și mai eficient;

30Societatea FECNE S.A. este amplasată ȋntr-o zonă cu specific industrial de prelucrare materiale metalice ȋn vederea realizării de echipamente nucleare, efecte potențiale de poluare a mediului avȃnd unitățile: fabrica metalurgică, fabrica de utilaj complex; fabrica mecano-energetică; secția de control a calității produselor; GENERAL TURBO S.A., CASTUMAG S.A.; UPETROLAM S.A., UNIVERS S.A. și UMUC S.A.

40în această lucrare se definește mediul ca fiind spațiul în care există și funcționează Societatea FECNE S.A. și care include aerul, apa, solul, subsolul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile dintre acestea;

50determinările făcute au condus la concluzia că apa cantonată în straturile acvifere de unică adâncime este poluată; apa cantonată în structurile acvifere de medie adâncime se încadrează în limitele admisibileși excepționale de calitate (STAS 1342/91) iar apa cantonată în straturile de mare adâncime este potabilă la toți indicatorii chimici;

60concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6 % sub CMA și 33,3 % peste CMA, pentru oxizii de azot, iar concentrația medie se situează de 1,4 ori peste CMA;

70concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează sub CMA, pentru oxidul feric;

80concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% sub CMA, iar concentrația medie se situează de 1,8 ori peste CMA pentru mangan;

90concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 66,6 % sub CMA, de 33,3 % peste CMA, pentru ozonul troposferic, iar concentrația medie se situează de 1,9 ori peste CMA;

100pentru pulberi, concentrațiile de scurtă durată se situează în proporție de 100% peste CMA;

110concentrațiile și debitele masice de white spirt, toluen, xilen se încadrează în V.L.E., conform Ordin 462/93;

120concentrațiile de toluen și xilen sunt sub 100 mg/m3 și debit masic total sub 2,0 kg/h;

130concentrația totală a poluanților evacuați din secția de vopsitorie este sub 150 mg/m3 și debitul masic total sub 3,0 kg/h;

140nivelul emisiilor de NOx, în sectorul de sudare se încadrează în V.L.E., conform Ordinului 462/93;

150poluanții rezultați din procesele tehnologice specifice societății industriale SC FECNE SA sunt: oxizii de azot; monoxidul de carbon; pulberile în suspensie; dioxidul de sulf; hidrocarburile diferite; toluenul; alcoolul butilic; acetona; acetatul de butil și altele, care pot conduce la intoxicații supraacute, acute sau cronice;

160pulberile rezultate în urma unor procese tehnologice desfășurate la Societatea FECNE S.A. sunt următoarele categorii; inerte; iritante; fibrozante; toxice; alergice; radioactive și cumulative;

170cele mai des întâlnite afecțiuni datorate prafului rezultat în procesele tehnologice de la SocietateaFECNE S.A.sunt pneumoconiozele care sunt de mai multe feluri: majore (silicoza, azbestoza, talcoza, pneumoconioza minereului de cărbune); minore (antracoza, silicoza, pneumoconioze de pulberi vegetale, astmul cerealelor, tusea țesătorilor, febra morarilor) și benigne (banitoza, sideroza);

180Societatea FECNE S.A. este situată în partea de sud a Bucureștiului și prezintă caracteristicele specifice climatului de câmpie, temperatura medie anuală de 10,6oC, temperatura maximă absolută a fost de 41,1 oC iar temperatura minimă absolută în ultimii 30 de ani a fost de – 35 oC;

190viteza medie a vântului este de 1,1…2,0 m/s, calmul atmosferic are o frecvență de 35 % și o persistență de 1…3 ore și sunt create condiții specifice de absorbție și radiație a fluxului radioactiv solar;

20o Impactul asupra mediului este diferit, în funcție de locul unde se face determinarea deoarece intervin foarte mulți factori care contribuie la o distribuție foarte diferită a substanțelor poluante de mediu;

21o sunt foarte multe elemente de impact (pulberi, micropulberi, prafuri, fumuri, gaze, compuși organici volatili, ozon troposferic, hidrocarburi, poluanți organic persistenți, suspensii minerale etc.) care apar în timpul desfășurării unui process tehnologic, care sunt de cele mai multe ori dificil de determinat, fie că sunt în cantități mici, fie că necesită senzori speciali;

22o pentru ca analiza și evaluarea rezultatelor experimentale obținute să fie cât mai aproape de realitate s-a proiectat un stand experimental uninersal pentru determinări în care partea cea mai important o constituie analizorul de tip MEGALYZER 9600;

23o pentru determinarea impactului asupra mediului natural a Societatea FECNE S.A. s-au făcut determinări după diferite direcții, în zone diferite și în anumite condiții atmosferice pentru cele mai importante surse de poluare: cabina de sablare, cuptorul de tratamente termice și centrala termică;

24o din analiza rezultatelor experimentale a rezultat că pulberile de corindon la mașina de încărcat, cu concentrația de 132,85 mg/m3 depășesc de peste 2,6 ori VLE conform Ordin 462/93, însă debitul masic se încadrează în acesta (≥ 0,5 kg/h) iar la hidroclon nivelul de emisii de pulberi se încadrează în VLE;

25o din determinările făcute pentru cuptorul de tratamente termice la principalele substanțe poluante (pulberi, CO, SO2, și NO2) s-a constatat că concentrațiile celor patru poluanți se încadrează în VLE, conform Ordin 462/93, situându-se sub praguirile de alertă date de Ordin 756/97;

26o din analiza rezultatelor experimentale privind substanțele poluante produse de centrala termică s-a constatat că concentrațiile PST, CO, SO2, și NO2, se situează în totalitate sub VLE, conform Ordin 462/93;

27o apreciera impactului asupra mediului de lucru sau a mediului natural s-a făcut în urma determinării cantităților de substanțe poluante eliminate în mediul de lucru, respective în mediul natural, folosind o metodică de calcul originală;

28o nivelul imisiilor s-a calculat pentru principalii poluanți evacuați în mediu folosind modelarea dispersiei și un model bazat pe formularea gaussiană a penei de poluanți;

29o algoritmul de calcul stabilit s-a aplicat în condiții de: stratificare stabilă sau instabilă (vânt cu viteza de 1,8 m/s și 3,2 m/s); energia de stabilitate-instabilitate și gradient termic; condiții de difuziune slabe și viteza vântului de 0,5 m/s;

30o acțiunea sinergică a poluanților investigați s-a calculate în cazul următoarelor varialte: SO2 și NO2; SO2 și PST; NO2 și PST, constatându-se că maximele de concentrație ale celor patru poluanți se situează în totalitate sub CMA, conform STAS 12574/87 și sub pragurile de alertă corespunzătoare Ordinului 756/97;

31o pentru situația de calm atmospheric, maximul de concentrație s-a găsit la distanța de 100 m de sursă și depășește pragul de alertă conform Ordin 756/97, constituind impact potențial asupra mediului;

32o poluarea cumulativeă în sinergism la limita funcțională arată depășirea valorii unitare pe direcțiile N, E și S de 2,15 ori mai mare decât pe direcția V;

33o pentru situația de calm atmosferic, depășirea valorii unitare a poluării cumulative în sinergism se înregistrează numai pentru varianta NO2 + PST, cu maxima calculată la 500 m distanță de limta funcțională, pe direcția V, unde este zonă cu funcțiune agricolă;

34o în vederea stabilirii calității solului s-au efectuat 5 profile de sol din care s-au recoltat probe de două orizonturi, la adâncimea de 0…5 cm și 30…35 cm, determinându-se gradul de încărcare cu metale grele: Zn, Pb, Co, Cr și Cd, constatându-se un impact potențial asupra solului sau impact asupra solului;

35o prelevările și analizele făcute la diferitele acvifere ce mărginesc zona SC FECNE S.A au arătat substanțiale depășiri ale pragului de intervenție pentru Fe, Ca2+, Mg2+ și Mn2+ și pentru încărcarea organică;

36o apele uzate evacuate de către unitate se încadrează în limitele maxime admise la NTPA 002/1997, precum și în limitele maxime admise prin NTPA 002/2001, cu excepția extractibilelor în eter de petrol și a materiilor în suspensie, care depășesc păragurile de alertă corespunzătoare.

370Producția Societății FECNE S.A. este extrem de variată și flexibilă, procesele tehnologice sunt extrem de complexe și de diferite care folosesc materiale și echipamente tehnologice extrem de diverse, în condiții tehnico-economice total diferite;

380 condițiile de lucru sunt total diferite în funcție de natura procesului tehnologic, locația de desfășurare a procesului tehnologic, materialele și echipamentele tehnologice utilizate și condițiile în care se desfășoară procesele tehnologice;

390 volumul comenzilor, calitatea comenzilor, flexibilitatea produselor realizate conduc uneori la schimbări esențiale ale procesului tehnologic și prin urmare la schimbări radicale ale bilanțului tehnologic, respectiv ale mediului de lucru, de aceea în permanență este necesară o monitorizare a mediului de lucru după o metodică și o tehnologie general valabilă;

400 sunt foarte mulți parametri ai procesului tehnologic care influențează în mod diferit emisia de substanțe poluante în mediul de lucru în funcție de fenomenele fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice și nucleare ce apar în timpul procesului tehnologic;

410 este greu de stabilit ecuația bilanțului de materiale ale procesului tehnologic, deoarece locurile de muncă sunt foarte diferite, condițiile în care se desfășoară munca sunt foarte diferite și nu există un stand universal de realizare a măsurătorilor;

420 în urma determinărilor făcute în hala de elaborare oțeluri în diferite zone de lucru, la nivel respirator s-a constatat că valoarea concentrațiilor de pulberi inhalabile, aerosoli și fumuri din diverse metale depășește valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în locuri diferite de măsurare și în proporți diferite;

430 concentrațiile de oxizi de azot depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995 în proporții diferite în zone diferite de măsurare;

440 concentrațiile de CO depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la fiecare loc de muncă investigat cât și ca valoare medie admisă;

450 concentrațiile de oxizi de fier depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în proporții diferite, în funcție de locul de măsurare;

460 nivelul de zgomote este cuprins între 112,9 și 123,9 dB(A) Leq, la nivelul cuptoarelor, corespunzător valorii de 115 dB(A) „n.a.e.c.s.”, ce depășește limita maximă admisă de 90 dB(A) „n.a.e.c.s.”, conform cu Ordinul nr. 1957/1995;

470 expunerile la condițiile de microclimat nefavorabil la nivelul cuptoarelor, unde temperatura la globtermometru a fost și de 46°C, depășind limita termică admisă de 30°C, în funcție de umiditatea relativă până la 40% și de degajarea de căldură de peste 300 kcal/h, conform literaturii de specialitate;

480 concentrațiile de pulberi inhalabile, cu conținut de SiO2, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în sectorul de formare MINIMIX;

490 concentrațiile de NOx depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, în toate locurile investigate și în proporții diferite;

500 concentrațiile de formaldehidă depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, în sectorul de formare cu agregatul MINIMIX;

510 concentrațiile de white spirt depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la locurile investigate cât și valoarea medie admisă;

520 concentrațiile de xilen depășesc atât valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la locurile de muncă investigate și în proporții diferite cât și valoarea medie admisă;

530 impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculând un coeficient de poluare Cp, folosind relații originale pentru fiecare procedeu investigat;

540 concentrațiile de pulberi diverse depășesc cu mult valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, mai ales la mașina de debitare CONDOR, în zona de șamfrenare și de pregătire a rostului îmbinării;

550 concentrațiile de ozon troposferic și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA din Ordinul 1957/1995, mai ales în secțiile de sudare și în celelalte locuri investigate unde au loc și operații de sudare;

560 concentrațiile de vapori metalici și ioni metalici depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, mai ales în secțiile de tratamente termice;

570 concentrațiile de toluen, acetat de butil și hidrocarburi alifatice depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/1995, la toate locurile investigate și în proporții diferite;

580 determinarea riscului potențial la sudare s-a făcut pornind de la clasa de cantitate, determinând apoi: clasa de frecvența de utilizare (care este 4); clasa de pericol (care este 100.000); clasa de prioritate (care este mare), rezultând în final un risc potențial al sudurii mare;

590 evaluarea riscului prin inhalare s-a făcut urmărind etapele: analiza sarcinii de muncă; determinarea scorului de pericol în funcție de clasa de pericol (în cazul analizat: clasa de pericol = 3 și scorul de pericol = 100); stabilirea clasei de volatilitatea și a scorului de volatilitate (aici are valoarea 100); determinarea scorului de procedeu (care în cazul analizat este 1,00); determinarea scorului de protecție colectivă; calculul scorului de risc prin inhalare (care în acest caz este = 1000), corespunzător unui risc moderat;

600 evaluarea riscului prin contact cutanat s-a calculat ținând cont de: clasa de pericol a produsului; suprafața de corp expusp și frecvența expunerii, rezultând un risc probabil foarte mare (Scut = 100.000) care impune măsuri colective imediate;

610 evaluarea simplificată a riscului de incendiu-explozie s-a făcut trecând prin etapele: ierarhizarea riscului potențial; determinarea clasei de inflamabilitate; determinarea scorului de risc potențial de inițiere a unui incendiu (care în cazul analizat este egal cu 5000), ceea ce înseamnă că riscul potențial de incendiu este important;

620 evaluarea simplificată a impacturilor de mediu a plecat de la rezultatele măsurătorilor efectuate, făcându-se apoi: o ierarhizare a riscurilor potențiale; determinarea claselor de cantitate; determinarea claselor de pericol; determinarea impactului potențial pentru mediu (în cazul analizat IEp = 5000), ceea ce corespunde unui impact de mediu important;

630 elementele componente ale unui model matematic pentru dezvoltarea durabilă a unei organizații industriale constructoare de mașini sunt: funcția obiectiv sau funcția de scop; variabilele funcției de dezvoltare durabilă; factorii de influență și restricțiile impuse asupra variabilelor;

640 pentru definirea funcției obiectiv se pleacă de la politica organizației în domeniul sistemului integrat de calitate-mediu și se iau în considerare cele trei componente: componenta economică, componenta socială și componenta de mediu precum și indicatorii corespunzători;

650 optimizarea funcției obiectiv se poate face luând în considerare o anumită dominantă a momentului respectiv sau în perspectivă, principalele posibilități de optimizare fiind: organizarea optimă a producției organizației industriale respective; alocarea optimă de resurse financiare; optimizării utilizării resurselor energetice neregenerabile și optimizarea binelui organizațional;

660 ierarhizarea organizațiilor industriale dintr-o regiune sau dintr-o țară precum și ierarhizarea organizațiilor industriale de același tip (de exemplu, constructoare de mașini) se face folosind scala Likert cu punctajele aferente;

670 ținta oricărei organizații industriale este obținerea de profit an de an, așa cum rezultă din aliura funcției f1 lasând pe planul secund dezvoltarea durabilă, respectiv transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică, de dezvoltare durabilă;

680 pentru o dezvoltare durabilă și pentru transformarea organizației industriale într-o organizație ecotehnologică este necesară o preocupare mai mare pentru funcțiile socială și de mediu, astfel încât valoarea funcției fm să fie crescătoare an de an pentru a ajunge într-un timp rezonabil la transformarea organizației respective într-o organizație ecotehnologică.

8.2. Contribuții originale

Cercetările întreprinse în această lucrare au vizat impactul asupra mediului a unei întreprinderi constructoare de mașini cu particularizare pe o întreprindere fanion în domeniu cum este: SocietateaFECNE S.A. și impactul acesteia asupra mediului natural și asupra mediului de lucru.

Pentru a determina impactul asupra mediului de lucru și asupra mediului natural a proceselor tehnologice desfășurate în cadrul Societatea FECNE S.A. s-a plecat de la stabilirea unor obiective și a unei metode de cercetare care în final a condus la o serie de rezultate ce demonstrează contribuțiile teoretice și experimentale deosebite ale acestei lucrări în domeniu.

8.2.1. Contribuții originale în domeniul cercetărilor teoretice

Pentru o concluzie finală privind impactul asupra mediului a unei organizații constructoare de mașini s-a pornit de la început cu definirea mediului de lucru și a mediului natural, contribuțiile teoretice aduse în lucrare fiind general valabile pentru oricare organizație industrială constructoare de mașini și pentru oricare mediu. Cele mai importante contribuții teoretice originale ar putea fi următoarele:

10sinteza cercetărilor privind impactul asupra mediului de lucru (respectiv asupra operatorilor umani) a proceselor tehnologice desfășurate în diferite secții de producție (pg. 97);

20sinteza cercetărilor privind impactul asupra mediului natural a unei întreprinderi constructoare de mașini, cu particularizare Societatea FECNE S.A., asupra zonei învecinate pe o rază de acțiuni de 500..4000 m (pg. 74);

30stabilirea relațiilor de calcul pentru coeficienții de poluare, care dau impactul asupra mediului de lucru în secțiile de bază ale Societatea FECNE S.A.: oțelărie, turnătorie, tratamente termice, forjare, prelucrări mecanice și mecano-sudare (pg. 81);

40elementele de calcul de dispersie a nivelului emisiilor de poluanți evacuați în mediu (pg. …);

50elementele de calcul pentru poluarea cumulativă în sinergism pentru cele trei variante: SO2+NO2; SO2+PST și NO2+PST (pg. 84);

60elementele și metodica de evaluare a riscului în secțiile de bază ale procesului de producție dintr-o întreprindere constructoare de mașini (pg. 97);

70etapele și elementele de calcul pentru evaluarea riscului pentru inhalare (pg. 141), riscului prin contact cutanat (pg.144) a riscului de incendiu-explozie (pg. 145) și a riscului chimic (pg. 148);

80etapele și elementele de calcul pentru evaluarea simplificată a impactului de mediu (pg. 148);

90stabilirea funcției obiectiv ce permite optimizarea procesului de producție și transformarea unei organizații industriale constructoare de mașini într-o organizație ecotehnologică (pg. 157);

100stabilirea principalelor variabile ce influențează funcția obiectiv și a principalelor restricții ce permit optimizarea procesului de producței și ierarhizarea întreprinderilor după rezultatele obținute (pg. 157);

110stabilirea celor patru funcții ce compun funcția obiectiv care reprezentate grafic permit stabilirea de metode de prevenire și reducere a poluării: f1, f2, f3 și fm cu toate variabilele de dependență (pg. 158);

120metodele și etapele de optimizare a procesului de producție al unei organizații industriale constructoare de mașini și propunerea de modele originale (pg. 178).

8.2.2. Contribuții originale în domeniul cercetărilor experimentale

În cadrul cercetărilor desfășurate pe parcursul a peste 10 ani au fost obținute numeroase rezultate experimentale, care s-au modificat pe parcurs, pentru o interpretare corectă a impactului asupra mediului fiind reținute rezultatele măsurabile făcute în ultimii trei ani. Principalele contribuții originale în domeniul cercetărilor experimentale ar putea fi următoarele:

10rezultatele măsurătorilor efectuate în mediul natural și în mediul de lucru făcute în conformitate cu standardele în vigoare (pg. 38);

20standul experimental proiectat și realizat cu care s-au făcut determinările impactului asupra mediului de lucru și asupra mediului natural (pg. 72);

30rezultatele măsurătorilor făcute privind emisiile de substanțe poluante și de subproduse poluante în principalele secții de producție ale Societatea FECNE S.A. (pg. 98);

40diagramele de variație a coeficiențior de poluare, respectiv a impactului asupra mediului de lucru și asupra mediului natural a proceselor tehnologice desfășurate la Societatea FECNE S.A., respectiv a procesului de producție (pg. 178);

50rezultatele experimentale obținute pentru cele trei componente ale funcției obiectiv f1, f2 și f3, cu particularizare pentru Societatea FECNE S.A. (pg. 183);

60graficele obținute pentru componenta economică, componenta socială și componenta de mediu ce definesc funcția obiectiv și permit stabilirea de metode de prevenire a poluării și de reducere a poluării (pg. 187);

70procesul de producție optimizat prin metoda originală propusă precum și procesele tehnologice optimizate din punct de vedere al impactului minim asupra mediului (pg.188);

80toate rezultatele experimentale obținute privind evaluarea riscului, coeficienții de risc potențial și a riscului de mediu (pg. 190);

90scala de ierarhizare a organizațiilor industriale în funcție de dezvoltarea durabilă (pg.196).

8.3. Tendințe și perspective în domeniu

Se poate afirma cu certitudine că nu există viitor pentru omenire dacă problema dezvoltării durabile nu devine o preocupare pentru toți decidența privind dezvoltarea și tehnologiile de dezvoltare care trebuie să fie din ce în ce mai prietenoase cu mediul, care să conducă la o poluare cât mai mică. În acest sens, cercetările de perspectivă trebuie să conducă la:

transformarea tuturor organizațiilor industriale în organizații ecotehnologice, de dezvoltare durabilă;

dezvoltarea de procese ecotehnologice, respectiv de procese de producție cu impact cât mai mic asupra mediului de lucru și respectiv, asupra mediului natural;

folosirea într-o proporție cât mai mare de materiale biodegradabile, respectiv de produse biodegradabile a căror poluare să fie cât mai mică;

folosirea unor echipamente tehnologice cu poluare minimă, cu consum minim de resurse neregenerabile, eventual cu funcționarea integrală pe resurse regenerabile;

renunțarea la profitul imediat și admiterea unui profit decent, de lungă durată ce rezultă din dezvoltarea durabilă a întreprinderii, din transformarea acesteia într-o întreprindere ecotehnologică

BIBLIOGRAFIE

AIONESIE V. – Contribuții experimentale privind impactul asupra mediului de lucru a unei întreprinderi constructoare de mașini, ModTech Internațional Conference, Modern Tehnologies in Industrial Engineering 15-18 Iunie, Iași 2016.

AIONESIE V. – Contribuții teoretice și experimentale privind impactul asupra mediului înconjurător a unei întreprinderi constructoare de mașini, ModTech Internațional Conference, Modern Tehnologies in Industrial Engineering 15-18 Iunie, Iași 2016.

AIONESIE V. – Evoluția accidentelor de muncă suferite de lucrătorii tineri, pentru perioada 1996-2006 în Municipiul București – Universitatea Transilvania BRAȘOV – START SIGUR – Lucrările simpozionului „Săptămâna Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă dedicată tinerilor pentru debutul activității lor profesionale în cele mai bune condiții de securitate și sănătate” – Editura univerității TRANSILVANIA, Brașov 26-27.10.2006.

AIONESIE V. – Afecțiuni dorsolombare din sectorul transporturi feroviare – „Săptămâna Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă – Reduceți efortul" – Inspecția Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța – 2007.

AIONESIE V. – Evaluarea riscurilor de îmbolnăvire profesională în laboratoarele de determinări fizico-chimice „Săptămâna Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă Locuri de muncă sigure și sănătoase – BINE PENTRU TINE. BINE PENTRU AFACERE” – Inspecția Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila – 12-14.10.2009.

AIONESIE V. – Studiu de impact asupra stării de sănătate a populației din zona orașului Popești – Leordeni, Jud. Ilfov, în relație cu funcționarea societăților PROTAN S.A., ECOREC S.A., Stația de Epurare Glina – Simpozionul Internațional „Mediul și Industria” – Conferința Națională privind managementul deșeurilor – SIMI București 28-30.10.2009.

AIONESIE V. – Stresul în organizații – Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase – Gestionarea stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă – Buzău 2014.

AIONESIE V. ș.a. – Sulfura de carbon – impactul asupra stării de sănătate a muncitorilor și populației periuzinale – Institutul de Igienă și Sănătate Publică București – București 1993

AIONESIE V. ș.a. – Elaborarea bilanțurilor de mediu nivel I, II și evaluare de risc pentru societatea FECNE S.A. – Contract Ecosimplex Nova 2005-2006

AIONESIE V. – The Action of the Chemical Substances on the Ecosystem Functions, Buletinul Științific U.P.B. – în curs de apariție

ABADIO G., COSSETE Y., DELÉ0INE A., CHAPOOTHIER-GUILLONA., MARQUES K., PAYAN D. – Les maladies professionnelle – Guide d’acces aux tableau du regime général et du regime agricolé, Édition INRSED 835, Paris 2010

ABRAHAMSON E. – Management Fashion, Academy of Management Review, nr. 1, 1996

ABRIBAT J. C. – Introductioin à l’analyse du risque tehnologique, dans les procédés chimiques, INRS , Hygiène et sécurité du travail – Cahiers de Notes Documentaires, Franța, no. 131, Paris 1988

ADJBEKIAN, A.S., KAZARIAN, K.O. – Metodă selectivă de precizie pentru determinarea mercaptanilor în aer prin metoda gazcromatografică. În: Ghighiena truda i profesionalnie zabolevaniia, U.R.S.S., nr. 9, sep.1990. p.49-50

ALLI, O. BENJAMIN – Fundamental Principles of Ocupational Health and Safety, ILO, Geneva, 2001

ALEXANDER M., – Biodegradation of chemicals of environmental concern, Science, 211:132-138, 1980.

AMZA GHEORGHE. – Proiectarea proceselor ecotehnologice, Editura Printech, București, 2015

AMZA GHEORGHE. – Tratat de tehnologia Materialelor, Editura Academiei Române, Bucvurești, 2000

AMZA GHEORGHE. – Ecotehnologie, Editura AGIR, București, 2009

AMZA GHEORGHE. – Impactul asupra mediului a unei întreprinderi de construcții sudate, Editura Printech, 2015

AMZA GHEORGHE. – Ecotehnologie și dezvoltare durabilă Editura Printech, București, 2009

AMZA GHEORGHE. – Tehnologia materialelor, vol. IV, Ed. BREN, 2003

AMZA GHEORGHE. – Ultrasunetele – aplicații active, Editura AGIR, București 2008

AMZA GH. PÂRVULESCU M. – Contribuții privind evaluarea impactului asupra mediului unei întreprinderi de fabricație construcții sudate, TQSD, București, 2008

AMZA GH. PÂRVULESCU M. – Contribuții privind evaluarea impactului a procesului de sudare manual cu electrod învelit, Lucrările conferinței ASR Sudura, Constanța 2008

AMZA GH. PÂRVULESCU M. – Contribuții privind evaluarea impactului a procesului de sudare în mediu de gaze protectoare, TQSD, București, 2008

AMZA GH. PÂRVULESCU M. – Realizarea unui model mathematic de dezvoltare durabilă a unei organizații ecotehnologice de fabricare construcții sudate, TQSD, București, 2008

ANDERSEN O., BELL R., MEFFERT K., VAUTRIN J.P. – Évaluation des systèmes électroniques programmables (PES) du point de vue de la securité en robotique, Bilan d’une étude européenne, Cahier de Notes Documentaires, Franța, nr. 127, 1987, p.223

ANDREONI D. “The Cost of ocupational Accidents and Disease Ocupational”, Safety and Health Series 54, ILO, Geneva, 1986

BAARS, A.J., ș.a. – Re-evaluation of human-toxicological Maximum Permissible Risk Levels. RIVM (National Institute of Public Health and the Environment) report 711701025, Bilthoven, Olanda, 2001

BALSAT A., DE GRAEVEJ., MAIRIAUX P. – A Structured Strategy for Assessing Risks, suitable for Small and Medium-sized enterprises. Ann Occup. Hyg., vol.347, no. 7, 2003

BARBAULT, R. – Ecologie generale. Structure et fonctionnement de la biosphere. Edition Masson, Paris, pp. 320-330

BĂBUȚ, G., MORARU, R., GOLDAN T. – Formularea și gestionarea riscului ecotoxic. Revista Ecologie Industrială, Vol. I/2001, pp. 8-16

BĂBUȚ, G., BĂBUȚ, S., – Evaluarea riscului sanitar – Editura INFOMIN Deva 2002

BERNARD C. Érgonomie, Higiene et sécurité, Les éditions D’ergonomis, Marseille, 1990

BICA I., – Poluarea acviferelor – Tehnici de remediere, Editura H.G.A., București, 1998

BICA I., PETRESCU, V., IANCU, I. – Reconstrucția ecologică a acviferelor cu nivel liber, A patra conferință a hidroenergeticienilor din România – Dorin Pavel, București, 2006

BICA I., IANCU, I., DIMACHE, A. – Managementul redezvoltării fostelor zone industriale International Symposium “THE ENVIRONMENT AND INDUSTRY”, vol. I, 355-362 p., National Research and Development Institute for Industrial Ecology, Bucharest 28-30 October 2009

BICOCCHI S., ANTONINI G., – Les polluants et techniques d’épuration des fummées, TEC & DOC Lavoisier, Paris, (1998), 189 p.

BISSON T., LEVERY G., MERCIER A.-M. – Mise en place d’une aide à l’évaluation des risques chimiques dans les PME de l’Indre-et-Loire. Une collaboration de la CRAM, de la DDTEFP et de l’AIMT. INRS, Actualités en prévention, 1-2 juillet 2002, Nancy

BLEICHER K. – Das Konzept Integriertes Management, Frannkfurt/Main, New York, 4th edition, 1996

BOADEN R., LOCKETT G. – Information Technology, Information Systems and information Management: Definition and Development, Information System, Vol. I, nr. 1, 1991

BOISSELIER J. – Prévention et gestion des risques industriels dans l’entreprise, Paris, 1980

BONTHOUX F., VINCENT R. – Logiciel d’aide à l’évaluation du risque chimique. Colloque international AISS, 19-21 mai 2003, Athènes, Grèce

BUGA C. – Protecția Muncii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980

BURLOIU P. – Ergonomiași organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică și pedagogică, București, 1990

CALEA, GH. – Recherches Theoretiques et Experimentaus Concernant la Posibilite D’uzinaje Des
Materiaux , Journees D’etudes sur le Zirconium, Paris 1994.

CALEA, GH. – Tehnologia materialelor, IPB, 1988

CALEA, GH. – Prelucrabilitatea și reciclarea unor aliaje utilizate în tehnica nucleară, TCMM, București, 1988

CALEA, GH. ȘTEFAN C., ȘERBAN M., CIOACĂ C-ȘT., SOHACIU M. – Impact asupra mediului a substanțelor poluante degajate de centralele electrice – Revista Metalurgica Internațional, nr. 12, 2008

CALEA GH., AMZA GH. – Complete Modeling of Rotary Ultrasonic Motors Actuated Miniature
Piezopump, Proceedings of the 3rd WSEAS Int. Conference on Finite Differences – Finite Elements
– Finite Volumes – Boundary Elements, pg. 47-52, ISSN: 1790-2769 52 ISBN: 978-960-474-180-9,
Universitatea Politehnica din București, Aprilie, 20-22, 2010.

CALEA, GH., IONIȚĂ, E., ș.a. – Aspecte privind creșterea rezistenței la frecare – uzare a suprafețelor
pieselor prin depunerea de straturi ceramice subțiri, TCMM, București, 1999.

CALEA, GH., IONIȚĂ, E., ș.a. – Considerații privind modelarea termică la depunerea de straturi subțiri
de Al2O3în jet de plasmă, Rev. Construcții de mașini, București, 2001.

CAMBELL J. – Int. Met. Rev., vol. 26, nr.2, 1991, p. ,71-108

CANARACHE A. – Fizica solurilor agricole, Ed. Ceres, București 1990

CÂRSTEA S. – Studiile pedologice, component important a cadastrului funciar. Știința solului. Seria a III-a, vol. XXIX, nr. 2, București, 1995

CÂRSTEA S. – Dezvoltarea durabilă și mediul ȋnconjurător, Știința solului, Seria a III-a, vol. XXX, nr. 2, București, 1996

CHAUVET A. – Methodes de management, les Editions d’organisation, Paris, 1997

CHEMYSH V. P. – The calculation of the parameters of movement of weld pool metal in
electromagnetic stirring, Aul. Welding 30:9-13

CIOBANU, E.V. Contribuții la creșterea disponibilității unor componente utilizate in construcția
turbinelor energetice prin tehnologii de depunere a straturilor superficiale, Teză de doctorat,
U.P.B., 2004.

CIUCUR I. – Stadiul actual al cercetărilor privind recondiționarea pieselor și a produselor,
Referat științific nr.l, Catedra Tehnologia Materialelor și Sudare, București, 2008.

CIUCUR I. – Rezultate experimentale obținute în procesul de recondiționare prin încărcare prin
sudare a unor piese din industria transporturilor feroviare, Referat științific nr 2, Catedra Tehnologia
Materialelor și Sudare, București, 2010.

CIUCUR I. – Cercetări privind recondiționarea prin încărcare prin sudare în câmp ultrasonic, TQSD, București, 2010.

CIUCUR I., AMZA GH. – Contribuții teoretice și experimentale privind recondiționarea prin încărcare prin sudare în câmp ultrasonic. Teză de doctorat, București, 31.03.2011.

CIUCUR I., AMZA GH. – Recondiționarea prin încărcare prin sudare în câmp ultrasonic a
bandajelor de cale ferată, Conferința Internațională TQSD, București 18-20 Noiembrie, 2010.

CONSTANTINESCU, A. – Criterii de alegere rațională a oțelurilor – Oțeluri inoxidabile, vol.I, Oficiul de
informare documentară pentru industria construcțiilor de mașini, București, 1999.

CONSTANTINESCU, A. – Criterii de alegere rațională a oțelurilor; Oțeluri folosite pentru confecționarea structurilor de rezistență, organelor și pieselor de mașini, voi.II, Oficiul de informare documentară
pentru industria construcțiilor de mașini, București, 1999.

CORSKAIA, R.V. , TIGALINITKAIA, Z.F. – Metoda gazcromatografică de măsurare a concentrației tetracloretilenului din aerul zonei de lucru, În: Ghighiena truda i profesionalnîia zabolevaniia, URSS, nr. 8, aug. 1990, p. 50-51

DARABONT AL. – Valori limită de expunere la agenții fizici la locul de muncă, I.C.S.P.M., București, nr. 1-2/1994, p.46

DARABONT AL., PECE ȘT. – Protecția muncii (manual pentru învățământul universitar) Editura Didactică și Pedagogică, R. București 1996

DARABONT AL., PECE ȘT., DĂSCĂLESCU A. – Managementul securității și sănătății în muncă, vol I și II – Editura AGIR București 2001

DARABONT AL., ș.a. – Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări Științifice pentru Protecția Muncii, București, 1997

DARABONT AL., DARABONT D., FILIP A., ROȘCA M. – Perspective privind implementarea în România a sistemelor de management al securității și sănătății în muncă, a 8-a Conferință internațională privind calitatea, fiabilitatea și mentenabilitatea – CCF 2002, Sinaia, 19 septembrie 2002

DARABONT AL., KOVAKS, ȘT., DARABONT D., – Ghid pentru autoevaluarea securității în muncă la nivelul unităților economice mici și mijlocii, Institutul de Cercetări Științifice pentru Protecția Muncii, București, 1997.

DARABONT AL., NISIPEANU S., DARABONT D., – Auditul securității și sănătății în muncă, Editura AGIR, București, 2002.

DARABONT, D. – Auditarea de securitate și sănătate în muncă, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004.

DARABONT, D. – Auditarea de securitate și sănătate în muncă, Editura VIROM – Constanța 2005.

DĂSCĂLESCU A. – Efecte ergonomice ale accidentelor de muncă, INID, București, 1991

DEHLEAN, D., –Sudare prin topire, Ed. Sudura, Timișoara, 1997

DEHLEAN, D., ș.a. – Generarea formei prin pulverizare termică în jet de plasmă, Conferința
internațională ASR- Realizări și perspective în fabricația structurilor sudate pentru medii urbane,
București, 2003.

DEHLEAN, D., –Comportarea la sudare a materialelor metalice, SID 116, Oficiu de Informare
Documentară pentru Industria Construcților de Mașini, Timișoara,

DHOOGE A., ș.a. – Reheat cracking. Review of recent studies (1984-1990). International Institute of
Weldimg ; Annual Assembly July 1991 the Hague- the NetherlandS. IIW DOC. IX- 1659-91

DILTHEY U., ș.a. – Îmbunătățirea rezistenței la uzură a aliajelor de aluminiu folosind încărcarea prin sudare în jet de plasmă cu pulberi (articol preluat din Der Praktiker nr. 4/2000) Sudura ASR
nr.2/2001, pagina 6-8.

DONALD, R.C., – The Application of Finite Element Analysis to the Design of the Ultrasonic
Resonators, 1994.

DUMITRU, G.M. – Recondiționarea pieselor în construcția de mașini, Ed. BREN, București, 2004

DUȚU, A., DUȚU, M. – Dreptul mediului – Editura Beck, București, 2014

ENE, T. – Contribuții la creșterea disponibilității pieselor de tip arbore prin tehnologii de
recondiționare, Teză de doctorat, U. P. B., 1999.

FERBER, M.K., WERESZEZAK, A.A., ș.a – Evolution of stress failure resulting from high – temperature
stress – corrosion cracking in a hot isostatically pressed silicon nitride, J. Am. Ceram. Soc. 78 [8]
2129-40, 1990.

FLOREA N., DUMITRU M. – Știința solului ȋn România secolului al XX-lea, Ed. Cartea pentru toți, București, 2002

FOGARASSY, P., ș.a. – Analiza câmpului termic în straturile ceramice depuse în jet de plasmă, Sudura

FRIAR J., PRYDE E., BEAUMONT P., MORRIS L. and TICKNER J. – The development of the EASE model to estimate occupational exposure to chemical agents. International symposium on occupational exposure databases and their application for the next millennium. London, November 1-3, 1999

GIURESCU, I. – Contribuții privind managementul prevenirii accidentelor de industriale majore, teză de doctorat, Petroșani, 2004

HARINGTON J. H., HARINGTON J. S. – Management total în forma secolului 21, Editura Teora, București, 2001

JECHEL, P., PĂRĂIANU, I., – Dezvoltarea durabilă și sistemele de management de mediu, Q-media nr. 2/1999, pag. 42-44

KOVACS, M., TOTH, L., DRĂGHICI A., – Evaluarea emisiilor de pulberi și gaze evacuate din stațiile principale de ventilație specifice activității miniere din Valea Jiului, International Symposium “THE ENVIRONMENT AND INDUSTRY”, vol. II, 65-72 p. National Research and Development Institute for Industrial Ecology, Bucharest 28-30 October 2009

LABOUCHEIX V. – Traité de la Qualité Totale, Paris, 1990

LEUCĂ M. OLTEANU C. – “Particularități ale activității de protecție a muncii în perioada de tranziție la economia de piață”, Risc și Securitate în Muncă, I.C.S.P.M., București, nr. 1-2, 1992

MANOLACHE, O., – Drept comunitar, Editura ALL, București, 1996

MANDRAVEL, C., STĂNESCU R. D. – Metode fizico-chimice aplicate la măsurarea noxelor ȋn mediul profesional, Editura Academiei Române, București, 2003

MEFFERT K. – Evaluarea și estimarea riscurilor complexe, comunicare la Colocviul AISS, Strasburg, 22-23.10.1992

MILHAU MJ, DEPAUW JP., MAIRE A., VICARD JF – Prévention de la polution de l’air, Editions PYC Livres, 2000, 205 p.

MORARU R., BĂBUȚ, G., GOLDAN, T., BĂBUȚ S.– Evaluarea riscului ecologic – Editura INFOMIN Deva 2000

MORARU R., BĂBUȚ G., MATEI I., – Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus, Petroșani, 2002

NICOLESCU O. (coordonator) – Ghidul Managerului eficient, vol. I și II, Editura Tehnică, București 1993-1994

NICOLESCU O., VERBONCIU I. – Management, Editura Economică, București, 1999

NICULESCU T., TODEA A.,ș.a.- Medicina muncii, Editura Medium, București 2002, Vol. I, II și III

NISIPEANU, S., ȘTEPA, R., – Implementarea sistemului de management al securității și sănătății în muncă, Editura Fundației Culturale Libra, București, 2003.

OPREAN, C., SUCIU, O – Managementul calității mediului – Editura Academiei Române, București, 2003

PECE ȘT. – Metodă de evaluare a securității muncii în sistemul om-mașină. Teză de doctorat, Universitatea din Petroșani, 1997

PECE ȘT., DĂSCĂLESCU A. – Protecția colectivă – modalitate de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale, I.N.I.D., București 1992

PECE ȘT. – Dinamica producerii accidentului de muncă, Risc și securitate în muncă, I.C.S.P.M., București, nr. 1/1991, p.24

PILLIERE F., TRIOLET J., REYNIER M – La fiche de données de sécurité. INRS, Higiène et sécurité du travail – Cahiers de notes documentaires, ND 2089, no 173, Paris, 1998

POPESCU, M. POPESCU, R., STRĂTULĂ C., – Metode fizico-chimice de tratare a poluanților industriali atmosferici – editura Academiei Române – București 2006

POPESCU, M., BLANCHARD JM, CARRE J. – Analyse et tratement physicochimique des rejects atmosphériques industriels (éemissions, fumées, odeurs et poussières) TEC & DOC Lavoisier, Paris, 1998, 880 p.

POPESCU M., POPESCU M. – Ecologie aplicată, Matrix Rom București (2000) 310 p.

RAYMOND, J., – Les maladies professionelles, INRS, Paris, 1963

SCĂRLĂTESCU M. – Considerații cu privire la “punerea în conformitate” a ET, Risc și Securitate în Muncă, I.C.S.P.M., București, nr. 3-4, 1997

SCĂRLĂTESCU M. ș.a. – Aspecte legate de certificarea componentelor de securitate, Risc și Securitate în Muncă, I.C.S.P.M., București, nr. 1-2, 1997

SKELTON B., Process safety analysis, an introduction. Institution of Chemical Engineers, Rugby (United Kingdom), 1997

STĂNESCU DUMITRU R., ARTENIE R., TAT M. – Evaluarea expunerii profesionale la pulberi Editura Viața Medicală București – 2002

TEODORU, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, București, 2005

TINCA O. – Reglementarea juridică a protecției muncii în dreptul românesc. Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 1995

TODEA A., RUSEA D. – Cunoașterea riscurilor profesionale: mijloc de protecție a sănătății lucrătorului – Ghidul evaluatorului de risc în domeniul sănătății în muncă – Editura Fundației România de Mâine 2008

TODEA A., FERENCZ A. – Monitorizarea incidenței bolilor profesionale și a absenteismului medical prin boală profesională. Raport sinteticd, Institutul de Sănătate Publică, București, 2008-2010

TODEA A., FERENCZ A. – Morbiditatea profesională în România, Institutul de Sănătate Publică, București, 2005-2007

TRUȘCĂ A., TRANDAFIR, D., MARINESCU – Dreptul Mediului – editura Pro Universitaria – București 2009

VAILLANT M., JOUANY J.-M. and DEVILLERS J. – A Multicriteria Estimation of the Environmental Risk of Chemicals with the SIRIS Method. Toxicology Modeling, 1995, vol. 1, no 1.

VINCENT R., BONTHOUX F., LAMOISE C. – Évaluation du risque chimique, hiérarchisation des risques potentiels. INRS, Hygiène et sècurité du travail – Cahiers de notes documentaires, ND 2121, no 178, Paris, 2000

VINCENT R., BONTHOUX F. – Méthodologie d’évaluation du risque chimique destinée aux petites et moyennes entreprises. Colloque international AISS, 19-21 MAI 2003, Athènes, Grèce

VIȘAN, S., ANGELESCU, A., ALPOPĂI, C., – Mediul înconjurător, poluare și protecție, Editura Economică, 2000

*** Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, reglementată de Legea nr. 346/2002, cu modificările și completările ulterioare;

*** Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice (ECHA), pagina dedicată utilizării produselor chimice în condiții de siguranță la locul de muncă, http://echa.europa.eu/ro/use-chemicals-safely-at-work

*** Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, tema Substanțe periculoasehttps://osha.europa.eu/ro/topics/ds

*** ATSDR (Agency for Toxic Substances and Disease Registry) – Toxicological profile for polycyclic aromatic hydrocarbons (PAHs). NTIS, Springfield, S.U.A. , 1995

*** Chemischhe Arbeitsstoffe-Arbeitsplatz Evaluierung, AUVA HUB-E4.0299,Wien, 2000

*** Constituția României, republicată;

*** COSHH essentials, easy steps to control chemicals. HSE, publication HSG 193. London, 1999

*** Décret no. 2001-1016 du 5 novembre 2001 portant création d’un document relative à l’evaluation des risqué pour la santé et la securité des travailleurs, prévuie par l’article L230-2 du code du travail et modifiant le code du travail. Journal official du 7 novembre 2001, Paris

*** Décret no. 2001-97 du 1er février 2001établissant les régles particulières de prévention des risques cancérogènes, mutagènes ou toxiques pour la reproduction et modifiant le code du travail. Journal official du 3fevrier 2001, Paris

*** Décret no. 2002-540 du 18 avril 2002 relatif à la classification des déchets. Journal officiel du 20 avril 2002, Paris

*** Directiva cadru 89/391/CEE a Consiliului, din 12 iunie 1989, cu privire la punerea în aplicare a măsurilor care vizează promovarea ameliorării securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Jurnal Oficial al CE no. L 183 din 29/06/1989.

*** Directiva 89/654/CEE referitoare la cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă.

*** Directiva 89/655/CEE referitoare la cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentelor tehnice în timpul lucrului

*** Directiva 89/656/CEE referitoare la prescripțiile minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului individual de protecție de către lucrători în timpul lucrului

*** Directiva 92/58/CEE privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă

*** Directiva 98/24/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici

*** Directiva 90/394/CEE privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

*** Directiva 96/94/CEE privind valorile limită de expunere profesională

*** Directiva 99/92/CEE privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expusi unui potențial risc datorat atmosferelor explosive

*** Directiva 2003/18/CEE privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile datorate expunerii la azbest

*** Directiva 2002/44/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații

*** Directiva 90/269/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare

*** Directiva 2000/54/CEE privind protecția lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă

*** Directiva 2004/40/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

*** Directiva 90/270/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

*** Directiva 88/364/CEE referitoare la protecția lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenți specifici și/sau anumitor activități.

*** Directiva 86/188/CEE referitoare la protecția lucrătorilor contra riscurilor datorate expunerii la zgomot în timpul lucrului.

*** EN 689 – Atmosphères des lieux de travail – Conseils pour l’évaluation aux agents chimiques aux fins de comparaision avec des valeurs limites et stratégie de mesurage. AFNOR, Paris la Défense, juillet 1995

*** Estimation of vapor pressure. In: Molecular Design, Amsterdam, Elsevierr, 1992.

*** Évaluer les risques et programmer les action de prévention. Min stère de l’emploi et de la solidarité, DDTEEP/DRTEEFP – Provence/Alpes/Côte d’Azur, Marseille, 2000

*** E-FACTS 70 – Aspecte privind SSM asociate construcțiilor ecologice https://osha.europa.eu/ro/publications/e-facts/e-fact-70-occupational-safety-and-health-issues-associated-with-green-building – informații despre riscuri chimice prezente în materialele de construcții noi și ecologice

*** FAO/WHO Codex Alimentarius Commission/2001

*** Fișele cu date de securitate ale agenților chimici periculoși

*** Guide d’evaluation des risques. INRS, ED 840, Paris, 2000

*** Ghidul angajatorului privind reducerea expunerii lucrătorilor la agenți chimici periculoși la locul de muncă elaborat în cadrul proiectului de twinning „Întărirea capacității instituționale a Inspecției Muncii”,RO-IB-99-CO-01, derulat de Inspecția Muncii in colaborare cu Autoritatea Mediului de Muncă din Suedia, 2002.

***Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenți chimici elaborat în cadrul proiectul de twinning RO99/IB/OT01 “Conceperea unui sistem de protecție pentru lucrătorii expuși la agenți periculoși la locul de muncă" derulat de Inspecția Muncii în parteneriat cu Ministerul Angajării si Solidarității din Franța, 2002.

*** Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni, mutageni și toxici pentu reproducere elaborat în cadrul proiectul de twinning RO99/IB/OT01 “Conceperea unui sistem de protecție pentru lucrătorii expuși la agenți periculoși la locul de muncă" derulat de Inspecția Muncii in parteneriat cu Ministerul Angajării si Solidarității din Franța, 2002.

*** Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății ȋn muncă nr. 319/2006, modificate și completate

*** Hotărârea de Guvern nr. 355/2007 – privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificată și completată

*** Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru echipamentele de muncă;

*** Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1051 din 09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, ȋn special de afecțiuni dorsolombare;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1058 din 09.08.2006 privind cerințele minime pentru ȋmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

*** Hotărârea de Guvern nr. 493 din 12.04.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificată și completată;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor ȋmpotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1136 din 30.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1093 din 16.08.2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor ȋmpotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locurile de muncă;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1028 din 09.08.2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate ȋn muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

*** Hotărârea de Guvern nr. 752 din 14.05.2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a echipamentelor și sistemelor protectoare destinate utilizării ȋn atmosfere potențial explozive;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1876/22.12.2005 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații (M.O. nr. 81/30.01.2006)

*** Hotărârea de Guvern nr. 1875/22.12.2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile datorate expunerii la azbest (M.O. nr. 64/24.01.2006);

*** Hotărârea de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor și serviciilor care pot pune ȋn pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecției mediului (M.O. nr. 711/30.09.2002);

*** Hotărârea de Guvern nr. 613/13.06.2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 16 din H.G. nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de ȋncadrare a locurilor de muncă ȋn condiții deosebite;

*** Hotărârea de Guvern nr. 676/2001 pentru modificarea și completarea H.G. 261/2001 privind criteriile și metodologia de ȋncadrare a locurilor de muncă ȋn condiții deosebite (M.O. nr. 424/30.07.2001);

***Hotărârea de Guvern nr. 625/06.07.2001 privind procedura de autorizare a comercianților (M.O. nr. 358/04.07.2001);

*** Hotărârea de Guvern nr. 261/22.02.2001 privind criteriile și metodologia de ȋncadrare a locurilor de muncă ȋn condiții deosebite (M.O. 114/06.03.2001);

*** Hotărârea de Guvern nr. 1337/2001 pentru modificarea și completareaH.G. 261/22.02.2001 privind criteriile și metodologia de ȋncadrare a locurilor de muncă ȋn condiții deosebite (M.O. 36/21.01.2002);

*** Hotărârea de Guvern nr. 92/23.01.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1300/20.11.2002 pentru notificarea substanțelor chimice;

*** Hotărârea de Guvern nr. 536/30.05.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate ȋn orice alte operațiuni specifice ȋn activitățile deținătorilor, precum și autorizarea artificierilor și pirotehniștilor (M.O. nr. 479/04.07.2002);

*** Hotărârea de Guvern nr. 162/03.02.2002 privind depozitarea deșeurilor;

*** Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 privind incinerarea deșeurilor;

*** Hotărârea de Guvern nr. 340/20.06.1992 privind regimul de import al deșeurilor și reziduurilor de orice natură;

*** Hotărârea de Guvern nr. 13/08.01.2004 privind aprobarea Statutului Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurari Sociale;

*** Hotărârea de Guvern nr. 119/05.02.2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a mașinilor industriale;

*** Hotărârea de Guvern nr. 115/05.02.2004 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate a echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață (M.O. nr. 166/26.02.2004);

*** Hotărârea de Guvern nr. 1605/23.12.2003 privind modificarea și completarea H.G. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează ȋn procesul de evaluare a conformității produselor din domeniile reglementate, prevăzute ȋn Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor și a regulilor de aplicare și utilizare a marcajului național de conformitate CS;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1514/18.12.2003 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 457/2003 privind asigurarea securității utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune;

*** Hotărârea de Guvern nr. 457/2003 privind asigurarea securității utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune modificată și completată prin H.G. 1514/2003;

*** Hotărârea de Guvern nr. 1587/18.12.2002 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului de informații ȋn domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționale ȋntre România și statele membre ale uniunii Europene, precum și Comisia Europeană;

*** Hotărârea de Guvern nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă;

*** Legea nr. 107/1996 – Legea apelor (“actualizată”)

***Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor (“actualizată”)

*** Legea nr. 319/2006 Legea securității și sănătății in muncă

*** Legea nr. 53/2003, republicată – Codul muncii

***Legea nr. 137/1995 a protecției mediului, republicată în M.Of. nr. 512 partea I din 22.10.1999

*** Listă alfabetică de fișe toxicologice. În: Cahiers de Notes Documentaires, Franța, nr. 137, trim. IV, 1989,

*** Metodă de determinare a SO2 din aerul încăperilor de lucru. În: Ghighiena truda i profesionalnie zabolevaniia, U.R.S.S., nr. 5, mai 1990. p.49-50

*** Norme generale de protecție a muncii 1996 – Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății

*** Norme generale de protecție a muncii 2002 – Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății

*** Norme de aplicare a Hotărârii de Guvern nr. 261/2001 (Monitorul Oficial 300/07.06.2001)

*** Normele de securitate din carțile tehnice ale echipamentelor de muncă;

*** Ordinul ministrului mediului, apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 756/1997 *actualizat* pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului

*** Ordinul ministrului mediului, apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993 *actualizat* pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normelor metodologice privind determinaresa emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare

*** Ordine ale ministerelor

*** Outil d’évaluation des risques liés aux produiques. Union des Indfustriees Chimiques (UIC). Document Technique DT 63, Octobre 1999, Paris La Défense

*** Prescripții tehnice ISCIR;

*** Produits dangereux, guide d’évaluation des risques. INRS, ED 1476, Paris, 1998

*** Protecția maternității la locurile de muncă reglementată de Ordonanța de urgență nr. 96/2003, aprobată prin Legea nr. 25/2004 cu modificările și completările ulterioare;

*** Regulamentul nr. 1907/2006 (REACH)

***Regulamentul (CE) nr.1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP)

*** Revenire asupra evaluării riscurilor profesionale. Comisia Europeană – Direcția generală pentru ocuparea forței de muncă, relații industriale și afaceri sociale, Luxemburg, 1996

*** RIVM, VROM, WVC. Uniform System for the Evaluation of Substances (USES), version 1.0, National Institute of Public Health and Environmental (VROM) Ministry of Welfare, Health and Cultural Affairs (WVC). The Hague, Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, Distribution no. 11144/150

*** Riscurile la adresa SSM pentru lucrătorii din sectorul asistenței medicale Ghid de prevenire și bune practici – riscuri chimice la pag. 219 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=6108&furtherPubs=yes

*** Sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobat prin Legea nr. 19/2000, cu completările și modificările ulterioare;

*** Sistemul român de taxonomie a soluirilor (SRTS 2003, 2012) I.C.P.A. București

*** SR EN ISO 12100 – 2:2004, Securitatea mașinilor. Concepție de bază, principii generale de proiectare. Partea 2 – principii tehnice

*** SR EN ISO 12100 – 1, 2004/A1:2009, Securitatea mașinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare. Partea 2 – principii tehnice. Amendament 1

*** SR EN ISO19011:2003, Ghidul pentru auditarea sistemelor de management al calității și/sau de mediu

*** SR OHSAS 18001: 2008 – Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cerinte

*** SR OHSAS 18002: 2009 – Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2008

*** STAS 12574/1987 – privind condițiile de calitate a aerului ȋn zonele protejate.

*** STAS 12894-90 – Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă

*** Stratégie d’évaluation de l’exposition et comparaision aux valeurs limiters. In: Metropol/Recueil des methodes de prélèvement et d’analyse de l’air pour l’évaluation de l’exposition professionnelle aux agents chimiques. INRS, Paris, 2003.

***http://eur-lex.europa.eu/

***http://reach.anpm.ro/Helpdesk.aspx

Inspecția Muncii, pagina dedicată IMM-urilor, riscuri profesionale chimice http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1b.html

*** XP X43-244 – Air des lieux de travail – Eléments de terminologie en hygiène du travail – L’exposition, son évaluation, les valeurs limites. AFNOR, Paris La Défense, décembre 1998.