Stabilirea Zonelor CU Valoare Deosebita

STABILIREA ZONELOR CU VALOARE DEOSEBITĂ ALE COMUNEI GHIOROC

1.DESPRE SPECIFIC ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

Ca și orașul, satul are crizele lui și se confruntă cu probleme la fel de variate:

economice,ecologice,urbanistice,demografice.Cu toate acestea, ruralul nu va disparea, el va fi o permaneneță a civilizației umane, dar va căpăta o calitate superioară, păstrându-și însă specificul.Va putea fi vorba chiar de o renașterea ruralului,deoarece societatea urbană contemporană are nevoie de el ca alternativă și se poate inspira din valorile lui pentru soluționară unor manifestări ale patologiei sociale urbane( anonimat, delicventă, individualism). Rural se poate salva nu numai pe sine, dar poate salva și orașul prin redescoperirea a ceea ce are el mai valoros.

Șansele de dezvoltare pentru Ghioroc pornec de la specificul local, adică frumusețile cadrului natural și construit precum și a tot ceea ce înseamnă tradiție. Modalitățile de realizare ale dezvoltăriilor viitoare trebuie să se bazeze pe strategiile dezvoltării durabile pentru a nu fi distruse frumusețea satelor comunei, a mediului natural și a tradițiilor locale. Pentru a evita conflictele ecologice, este necesar să se găsească combinațiile posibile intre diferite tipuri de activități economice din comună din prezent și cele din viitor.

Trebuie găsit raportul optim pentru modernizarea comunei și perpetuarea tradiției, de satisfacerea a nevoilor economice și sociale fără să fie aduse naturii atât de speciale, de pitoreși, din împrejurimile Ghiorocului.

Comuna Ghioroc are astfel de disponibilități, valori care se cer redescoperite , iar redescoperirea a ceea ce are ea mai valoros poate ajuta orașul Arad și toată zona, pentru o dezvoltare durabilă, de viitor.

Pe măsura accelerării procesului general de dezvoltare a orașului Arad, zonele lui preorășenești vor constitui supape importante pentru ieșirea din oraș, indeosebi la sfârșit de săptămână, completând elementele naturale din cadrul urban, contribuind la echilibrarea vieții citadine. Pentru a face solicitări care se manifestă de pe acum, aceste zone va trebui să fie organizate și dotate în etap, începând cu acele localități care prezintă posibilități mari de dezvoltare, cum este cazul comunei Ghioroc. Modul în care se va realiza valorificarea acestui potențial trebuie să fie ecologic, pentru păstrarea echilibrului cu tradiția locală precum și cu natura împrejurimilor comunei.

O importanță deosebită va avea protejarea clădirilor sau locurilor care sunt specifice comunei Ghioroc. Stabilirea zonelor cu valoare deosebită este primul pas pentru indentificarea în vederea protejării și valorificarea pe mai departe a specificului local, fundamentul dezvoltării durabile.

2.OBIECTUL ȘI SCOPUL DOCUMENTAȚIEI

Conform normelor de elaborare a documentației, este necesar ca în anumite zone și situații, această documentație să se sprijine pe studii speciale, pe baza cărora să fie fundamentate concluziile și propunerile. Comuna Ghioroc, dat fiind cadrul natural, evoluția istorică a așezărilor sale și valoarea unor arhitecturi istorice, are un mare potențial de valorificare a cadrului natural și a cadrului construit tradițional. Studiul analizează acest potențial și face propuneri ân ceea ce privește modul de protecție a componentelor respective, în perspective menținerii și valorificării în diferite scopuri. Se tinde, astfel,către stabilirea unor reguli de dezvoltare viitoare care să se producă în limitele necesare menținerii integrității acestor valori, în scopul unei dezvoltări durabile, pe termen lung.

In ceea ce privește protecția monumentelor din zonă s constată carente datorate modului în care au fost alcătuite de-lungul timpului listele de monument și de ansamblări protejate. Este conculdent că, în ciuda istoriei satelor din comuna și a valorii arhitecturilor ,sale, există un singur monument prezent pe aceste liste: biserica catolică din Ghioroc ridicată în secolulXVIII- lea. Aceeași observație se poate face în legătură cu mediul natural, care nu face obiectul nici unei protecții. Scopul imediat este completarea listelor de monumente și pregătirii cadrului necesar clasării lor conform legislțiiei în vigoare, precum și aceleași procedee de aplicare unor componente ale cadrului natural socotite ca fiind valoroase și indispensabile dezvoltării viitoare. Intr-oetapă ulterioară, obiectivele respective vor fi integrate patrimoniului protejat și vor fi apărate prin regulamente( urbanistice și arhitecturale) specifice.

3.ANALIZA ȘI CONCLUZIILE GENERALE

Inceputul studiului referitor la comuna Ghioroc a presupus consultarea unor cercetări diverse( istorice, arhelogice, etnologice, culturale în genral) care să contribuie la conturareaa realităților din sfera culturii. La acestea s-au adăugat cercetările la fața locului și contractului strâns cu mediul respectiv. Pentru realizarea reambulărilor și cunoașterea realtăților complexe ale comunei, au fost efectuate de către echipa de elaborare un mare număr de deplasări de studiu. Cu aceste prilejuri și a discuțiilor cu factorii locali și cu populația din zonă, au fost definite câteva componente importante ale mediului natural și construit tradințional, neprotejate astăzi și prea puțin valorificate:

3.1COMPONENTE NATURALE

Lacurile de la Ghioroc( născute ca urmare a exploatorilor de balast și alimentție prin izvoare subterane foarte active și cu calități ale apei deosebite)

Masivele împădurite din estul comunei, de pe înălțimile Munților Zărand ( pentru calitatea fondului forestier și efectul benefic asupra calității aerului)

3.2 COMPONENTE MIXTE( NATURAL-ARTIFICIAL):

Văile de pe versantul vestic al Munților Zărand:

– Valea Mare de la Miniș( pentru calitățile naturale – apa,relief,vegetație naturală și aliniamentele de plopi și pentru o clădire istorică (conac –castel) amplasată pe vale) la valori se adaugă calitate deosebită a aerului.

– Valea Domnească de la Ghioroc ( pentru relația dintre apă și relief, pentru vegetație și câteva arhitecturi tradiționale păstrate) acestor valori li se adaugă calitatea aerului.

– Valea Bisericii din Miniș (pentru relația dintre relief, vegetație și apă)

3.3 ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ

– Ansamblul centarl Ghioroc. Motive: istorie și morfologie. Din punct de vedere istoric, Ghiorocul este printre primele așeyări atestate documentar. Prima mențiune documentară datează din 1080-1090, aceeași localitate apărând în alte documente din 1177, 1202,1307-1340. În 1315-1399 este menționat ca făcând parte din domeniul Capitalului di Arad. Viile, în special, au activat în mod deosebit dezvoltarea Ghiorocului. Acest fapt a continuat până la ocupația otomană, eveniment dupa dezastrul de la Mohacs (1526). În perioada otomană zona este disputată de forțele fidele lui Ioan Zapolza (inclusiv otomane) și cele proaustriece. Această stare conflictuală se prelungește până în 1550-1558, când turcii ocupă Comitatul Aradului și partea de sud a Zărandului.Cetățile din zona Pâncota, Ineu, Șiria) sunt ocupate în 1566.Din 1566 până în 1693, cu unele întreruperi, zona face parte din pasalacul Timișoarei.

Unul dintre episoadele glorioase ale luptei antiotomane este cel derulat în timpul acțiunilor lui Mihai Viteazul, când zona revine creștinilor între 1594 și 1600. Dipa moartea voievodului, este păstrată de autrieci până în 1606. Întreg intervalul de timp cât turcii au fost prezenți în zonă este caracterizată prin lupte, invazii, distrugeri, molime.

În 1693, sub comanda generalului Sigberus Heistreus, armata austriacă eliberează zona până la Ineu. După consolidarea ocupației, încep operațiunile de repopulare, de modernizare a sistemelor de regularizare a apelor, de comunicații, d producție, de așezări etc. Cele trei localități sunt parțial sau total reconstruite, după principiile urbanistice moderne.

In 1732 cele trei sate sunt donate ducelui Rinaldo de Mondena, după care în 1736, Ghiorocul revine familiei Edelspacher, care aduce aici coloniști secui și germani. Din punct de vedere morfologic, centrul este format dintr-o piață aflată la intersecția drumurilor de tranzit zonal și fronturi relativ continue, în care sunt integrate arhitecturile majore, Primăria ,cele trei biserici, comerț etc. Întreg complexul se menține în stare bună, cu excepția implantului de blocuri din nordul sau care a modificat morfologia sa tradițională.

– Ansamblu central Miniș. Motive: istorie și morfologie. Minișul este atestat prima oară la 1278, prin pădurile sale. În 1302 apar deja în documente viile de la Miniș, după care referirile documentare sunt din ce în ce mai numeroase. În 1365 este menționat un cneaz de Miniș-Ladislau Kenezius de Menesi, fapt ce indică o organizare locală probabil mai veche decât ocupația maghiară. Istoria ulterioară acestei perioade coincide practic cu istoria Ghiorocului, pe care am expus-o mai sus.

Morfologia zonei este specifică acestui tip de ansamblu:compactitate, densitate sporită față de restul așezării, localizarea unor arhitecturi majore în septa, biserica ortodoxă.

– Ansamblul central Cuvin. Motive : istorie și morfologie. Cuvin este ultimul atestare documentară (1334-1335) dar,atunci fiind deja integrat sistemului de dijme papale, este logic să fi existatcu mult timp înainte. Precum la Ghioroc și Miniș, evenimentele ulterioare acestei perioade se înscriu în atmosfera generală a zonei, care a parcurs etapele ocupației otomane, a războaielor turco-creștine, cucerirea austriacă și timpurile moderne. Ca organizare, centrul este grupat în jurul bisericii ortodoxe, în el fiind inclusă o clădire rezidențială deosebită, probabil fosta reședință a mitropolitului Saguna.

– Ansambluri de arhitectură rezidențială din cele trei sate. Motive : conservarea tradiției locale în privința locuirii și morfologia specifică. Locuirea din zona viticolă a Aradului este conturată ca specific cel puțin odata cu Evul Mediu timpuriu și caracterizată prin incuderea în cadrul gospodăriei a unui complex de funcțiuni agricole, privind creșterea animalelor și meșteșugărești, la care se adaugă depozitarea. Din aceste motive, organizarea gospodărieitradiționale este complexă, pe mai multe niveluri (apare deseori pivnița și podul utilizat), adaptată relieful denivelat.

Gospodăria tradițională are două componente: curtea principală și grădina.Curtea este mobilată prin cele câteva construcții destinate locuirii (deseori casa principală, pentru oaspeți este însoțită de cea secundară pentru locuirea obișnuită, astfel încât în foarte numeroase cazuri cele două construcții devin paralele și sunt așezate perpendicular pe stradă), depozotării bunurilor agricole și datorate creșteriivițelor (câteodată rezolvată în subteran),adăposturii animalelor și păsărilor, miciiproducții etc. Evoluția gospodăriei în ultimele două secole și pe baza mărturiilor diverse, duce la concluzia ca tendință (relativă în raport cu locul, statusul și obișnuința) a fost de conturare a unei gospodării închise, cu construcții perimetrale și acces perfect controlat. Procesul evolutiv este vizibil și detectabil prin numărul mare de variante intermediare descoperite la fața locului.Locuirea se densifică spre centre, unde fronturile devin continue, prin extinderea pe toată lățimea lotului a casei principale.

Specific este și modul de acoperire( în general în două ape, cu excepția caselor de colț), materialele utilizate (piatra, cărămida, lemnul, învelitoarea ceramică), sistemul de împrejmuire, finisajele. Toate aceste elemente de tectonică și închidere sunt intim legate de specificul zonei, de oferta de materiale și posibilități ale locului. Dat fiind conformarea și recursul la materialele naturale, locuința este optim organizată, ieftină, sănătoasă, durabilă, sigură și adaptată ritmurilor naturale.

3.4 ARHITECTURI INDIVIDUALE

– Biserica ortodoxă din Ghioroc –Sf. Mucenic Dimitrie, ridicată în 1793, pe locul unei biserici de lemn dic. Evoluția gospodăriei în ultimele două secole și pe baza mărturiilor diverse, duce la concluzia ca tendință (relativă în raport cu locul, statusul și obișnuința) a fost de conturare a unei gospodării închise, cu construcții perimetrale și acces perfect controlat. Procesul evolutiv este vizibil și detectabil prin numărul mare de variante intermediare descoperite la fața locului.Locuirea se densifică spre centre, unde fronturile devin continue, prin extinderea pe toată lățimea lotului a casei principale.

Specific este și modul de acoperire( în general în două ape, cu excepția caselor de colț), materialele utilizate (piatra, cărămida, lemnul, învelitoarea ceramică), sistemul de împrejmuire, finisajele. Toate aceste elemente de tectonică și închidere sunt intim legate de specificul zonei, de oferta de materiale și posibilități ale locului. Dat fiind conformarea și recursul la materialele naturale, locuința este optim organizată, ieftină, sănătoasă, durabilă, sigură și adaptată ritmurilor naturale.

3.4 ARHITECTURI INDIVIDUALE

– Biserica ortodoxă din Ghioroc –Sf. Mucenic Dimitrie, ridicată în 1793, pe locul unei biserici de lemn din sec.XVIII, Stil Baroc.

– Biserica protestantă din Ghioroc .Stil baroc târziu.

– Biserica ortodoxă din Miniș –Sf.Constatin si Elena, ridicată (reconstruită) în 1957, pe locul unei biserici de lemn din sec. XVIII, sfințita în 1729, demolată în 1766, reconstruită de zid în 1766 și bombardată în 1944.

– Biserica ortodoxă din Cuvin – Sf. Mucenic Gheorghe, ridicată în 1801, în locul unei biserici de lemn din sec XVIII (de pe dealul Miloia), demolată în 1801.Stil baroc

– Reședința Șaguna o numim astfel, cu toate că date certe în acest sens nu există.Vechimea ei este probată de tradiția locală care o atribuie ilustrului prelat și de existența unor pivnițe gigantice , acoperite cu bolți cilindrice și arcuri dublouri (păstrate parțial).La acestea se adaugă rămășițile de bolți ale parterului, viibile în câteva camere, arcele frânte din yona accesului(nu este exclus să dateze din perioada ocupației otomane) și bovindoul cu blzon (existau două simetrice) de pe flancul corpului principal. Cladirea a suferit mutilări importante și este în ericol de degradare ireversibilă.

– Castelul conac de pe Valea Mare din Miniș prob. Sf. Sec XIX, cu o pziție în teren exemplară.Arhitectura eclectică cu elemente Art nouveau.

-Primăria din Ghioroc sf. Sec XIX arh. Neoclasic eclectica.

– Spitalul din Ghioroc sf. Sec. XIX arh. Eclectică.

– Primul cinematograf din Ghioroc inc. Sec. XX

– Pivnița de vinuri

– Muzeul vinului din Ghioroc

– Conacul din Ghioroc prob. Sf. Sec. XX Arhitectura neoclasică

– Depoul de tramvaie electrice înc.sec. XX Arhitectura industrială

– Transportul electric și stația de tramvai din Ghioroc înc. Sec. XX. Arhitectura industrială.

– Gospodării tradiționale studiul propune inventarierea unui număr de gospodări din fiecare așezare, cu caracteristici tradiționale pregnante (organiyare – alcătuire , mod de construire, materiale etc.) care să fie ca entități individuale, chiar dacă sunt integrate ansamblurilor protejate. Protecția lor va fi mai severă decât a celor care sunt simple părți ale ansamblurilor rezidențiale clasate.

– Casa care a aparținut poetului Tudor Arghezi situată în Ghioroc.

3.5 ȘITURI ARHEOLOGICE

Șitul fostei cetăți a Cuvinului în locul “Cetate” ,în jumătate de sud a drumului Păuliș- Șiria se găsesc urmele unei cetăți (sunt vizibile urmele valurilor de pământ).,cu materiale arheologice datate în sec.XI-XIII , dar plauzibil de a fi fost mai veche (eventual preistorica) și reactivată în Evul Mediu timpuriu. Nu a fost cercetată arheologic, ci prin peregheze.

Șitul fostei biserici de lemn de pe dealul Miloia din Cuvin (care adăpostește urmele bisericii vechi și posibil ale unei biserci medievale).

Vechea vatră a Cuvinului situată probabil intre Valea Danciului și Valea Bisericii unde se poate indentifica urmele unui cimitir.

Șitul reședinței Șaguna (nu se reduce la locul ocupat strict de construcție, ci presupne o arie mai mare, în care este plauzibil să se găsească urmele vechilor construcții anexa și a împrejmuirii).

Șiturile bisericilor din cele trei sate care conform atestărilor documentare, au antecendente medievale sec.XIV –XV. Ca și în alte cazuri, locul ocupat de actuală biserica nu este obligatoriu să fie cel al biserici, astfel încât șitul arheologoic este necesar să acopere un teritoriu mai mare, conturat prin studii de teren.

4.TURISMUL RURAL

Amplificarea aglomerațiilor urbane și nocivitățile acestora, prelungirea timpului liber de la sfârșitul săptămânii, precum și mijloacele de transport moderne care permit deplasarea în vecinătatea marilor localități chiar și în zilele obișnuite, fac să se organizeze și să capete o importanță tot mai mare zonele turistice preorășenești.Situată în zona preoreșănească a orașului Arad, comuna Ghioroc, care face parte din renumita Podgorie a Aradului, are după cum vom demonstra în cele ce urmează, un potențial turistic deosebit din păcate insuficient valorificat.

Exemplele pe care le furnizează o serie de abordări din zone preorășenești ale Europei occidentale arată că în jurul localităților cu potențial turistic s-au dezvoltat o serie de funcțiuni complementare turismului în special legate de sport și agrement. Aceste funcțiuni complementare susțin turismul și-l fac posibil datorită faptului că petrecerea timpului liber se face în mod plăcut, variat, astfel ca turiștii să-și dorească să petreacă o perioadă mai mare de timp în localitatea care oferă toate aceste facilități. Concluzia oferită de aceste exemple este că turismul nu poate fără dezvoltarea funcțiunilor complementare lui. Abordările de acest gen înseamnă un mare câsștig pentru turiștii și familiile lor, pentru toată lumea aflată în circuitul localităților turistice.

O altă caracteristică importantă care favorizează dezvoltarea turismului o constitue situarea localității privită sub aspectul posibilităților de atragere a turiștilor. Este evidentă aici importanța localităților cu potențial turistic, situate în zone de confluență,în apropierea granitelor dintre țări, care evident permit atragerea turismului din ma multe țări. Podgoria Aradului poate fi considerată o astfel de zonă.Comuna Ghioroc, situată în Podgoria Aradului în parte de est a județului Arad, este relativ apropiată de granița cu Ungaria, iar localitatea dispune de stție de cale ferată, tramvai și drumuri județene de acces. Potențialul turistic al zonei înconjurătoare fac din Ghioroc un foca polarizator pentru satele învecinate, mai ales că are și dotări care pot deveni corespunzătoare(magazine, culturale și sportive) în viitorul apropiat.

Documentarea făcută pentru acest studiu demonstrează că în toate cazurile avute în vedere, în funcție de situațiile specifice a fiecărei localități trebuie să se stabilească un echilibru permanent între realitățile economice și factorii tehnici, între principiile de funcționalitate și cele de compoziție, raportate ecologic atat la cadrul natural cât și la cel construit astfel ca să fie stisfăcute atat nevoile materiale cât și spirituale ale turiștilor, iar localitatea să fie dezvoltată pe baza principiilor dezvoltării durabile.

Scopurile studiului este demonstrarea eficienței valorificării potențialului turistic, existent în aporpierea comunei Ghioroc, pentru creșterii bunăstării localnicilor, prin transformarea comunei într-un centru turistic, de interes județean, național sau chiar internațional.

Particularitățile comunei, puse în evidență de o serie de alte studii, de contactele repetate cu realitățile comuneiși cu administrația locală, considerăam că turismul este unul dintre factori bazici ai viitoarei dezvoltări a comunei Ghioroc. În aceeași măsură, pentru a funcționa,trebuie să se bazeze pe alți factori și ipune sisteme speciale de protecție speciale ale valorilor naturale și artificiale constituind obiectivele activităților sale. Astfel spuse, turismul mai mult decât oricare dintre celelalte activități umane, este în același timpu motor al dezvoltaării și temporizare a acelor acțiuni ale dezvoltării care afectează mediul natural și artificial tradițional.

5. ASPECTE LEGAE DE TURISMUL RURAL

Ca și orașul, satul are crizel lui și se confruntă cu probleme la fel de variate:economice, ecologice, urbanistice,demografice.Cu toate acestea, ruralul nu va dipărea, el va fi o permanență a civilizației umane, dar va căpăta o calitate superioară, păstrându-și însă specificul. Va putea fi vorba chiar de o renaștere a ruralului, deoarece socitatea urbană contemporană are nevoie de el ca alternativă și se poate inspira din valorile lui pentru soluționarea unor manifestări ale patologiei sociale urbane.Ruralul se poate salva numai pe sine, dar poate salva și orașul prin redescoperirea a ceea ce are el mai valoros.

Comuna Ghioroc are astfel de disponibilități, valori care se cer redescoperite, iar redescoperirea a ceea ce are ea mai valoros poate ajuta orașul Arad și toată zona, pentru o dezvoltare durabilă, de viitor.Funcția turistică poate fi o șansă de dezvoltare pentru Ghioroc, dar în același timp, dezvoltarea ei cere o mare atenție în legătură cu metodele de realozare, pentru a nu fi distrusă frumusețea satului și a mediului.

Trebuie găsit raportul optim pentru modernizarea comunei șo perpetuarea tradiției,de satisfacere a nevoilor economice și sociale fără să fie aduse daune naturii atât de speciale, pitorești, din âmprejurimile Ghiorocului. Pentru a evita conflictele ecologice, este necesar să se găsească combinațiile posibile ântre diferite tipuri de activități economice din comună din prezent și cele din viitor.

Prestările de servicii necesare turismului reprezintă denul de activități noi care vin în completarea celor existente, fără a produce dezechilibre, ci dimpotrivă, contribuind la intensificarea activității economice a comunei și dezvoltarea ei armonioasă. Există altfel riscul ca persoanele tinere cu putere de muncă să părăsească comuna.â

Pe măsura accelerării procesului general de dezvoltare a orșului Arad,zonele lui preorășenești vor constitui supape importante pentru ieșirea din oraș, îndeosebi la sfârșitul de săptămână, completând elementele naturale din cadrul urban, contribuin la echilibrarea vieții citadine. Pentru a face față solicitărilor care se manifestă de pe acum, aceste zone va trebui să fie organizate și dotate în etape, începând cu acele localități care prezintă posibilități mari de dezvoltare, cum este cazul comunei Ghioroc.

Un aspect important la Ghioroc este legat de spațiile verzi de interes public care în prezent sunt deficitare atât ca întindere câi și ca tratare peisageră. Astfel vom propune amenajarea unui parc în centrul comunei precum și amenajarea peisagistică a văilor.

Valorificarea ecologică a potențialului turistic la Ghioroc va duce la atragerea vizitatorilor din județ, din țară și chiar din strainătate, contribuind la înviorarea vieții economice și a standardului de viață al locuitorilor, într-un cuvânt va contribui la prosperitatea comunei.

5.1 RELAȚIILE ÎN TERITORIU

Una dintre importantele direcții de activare a turismului comunei rezultă din poziția pe care o ocupă în zonă,la intersecția următoarelor direcții de tranzit, vitale pentru relațiile din zonă și implicit din punct de vedere turistic:

spre Vest (Arad, relația cu Ungaria)

spre nord-nord-est cu mai multe ramificați –de-alungul “Podgorie Aradului”, spre Șiria, Ineu și spre Moneasa

spre Orade prin Pâncota sai pe alte direcții

spre Depresiunea Zărandului

spre est (versanțiimntoși ai Zărandului

spre sud-sud-est (Valea Mureșului și linia localităților de pe vale, care constitue legătura cu Deva și zona Hunedoara-Hațeg)

Aceste relații sunt facilitate și materializate prin:

căi ferate (o cale ferată internațională, către punctul de frontieră Curtici și străbătând Europa Centrală și o cale ferată îngustă care lega zona de Arad, parțial în funcționare)

șosele (un drum european E68-DN 7, drumuri locale sau pietoniere pe toate direcțiile.

În trecut, la acestea se adaugă traseul pe apă al Mureșului, care a activat, în special în Evul Mediu, comerțul și economia zonei, precum și rețteaua de așezări și arhitecturi majore . Acest traseu al Mureșului (legat strâns de comuna Ghioroc), poate fi una dintre principalele axe ale turismului zonal, cu toate componentele sale.

5.2 MEDIUL NATURAL

Principalele componente ale cadrului natural care conțin elemente de potențial turistic sunt :

versantul munților zărand din estul comunei, care conțne, la rândul său, câteva subcomponente:pantele împădurite, văile și relația cu văile dinspre est și nord. Principalele văi atractive sunt : Valea Mare la Miniș (conține atat elemente de cadru natural interesante,cât și prezente construite tradiționale atractive,precum și calități deosebite ale aerului ozonat), Valea Domnească(cale de drumeție spre vârful Mărului, cu o atmosferă ionizată negativ, cu importante calități terapeutice) și Valea Bisericii.

Lacurile de la Ghioroc rezultate din expoloatarea nisipului și pietrișului, dar alimentate de izvoare subterane cu o calitate foarte bună a apei.

Acest potențial natural poate constitui un cadru extrem de popice pentru turism și un obiectiv important, elemente care încep să fie valorificate în ultimii ani.

5.3 ACTIVITĂȚILE TRADIȚIONALE

Zona “ Podgoriei Arad ” a făcut posibilă desfășurarea unei serii de activități tradiționale, între care, cele mai importante sunt:

viticultura primele mențiuni documentare din zonă sec.XI se referă la vița de vie și la cei care o cultivă viticultori.aici este înființat în secolul trecut cel mai important centru de studii asupra viticulturi, de aici provin unele dintre cele mai apreciate vinuri din zonă. În momentul de față, Stațiunea de Cercetăti Vini-Viticole conține și un muzeu .

creșterea animalelor dat fiind caracterul culturilor agricole și existența unor pășuni întinse,tradițional, aici se cresc vite, oi, animale și păsări de casă.

pomicultura relieful și calitatea terenului a făcut posibila cultura pomilor fructiferi, cu rod care acoperă toate anotimpurile calde ăi permit o gamă largă de utilizare: fructe consumate proaspete,conservate,destinate producerii unor băuturi răcoritoare sau alcoolice.

Transportul persoanelor și mărfurilor, în momentul de față există o singură componentă tradiționalăa acestei activități-tramvaiul electric, cu toate anexele sale –depou,transformator, vagoane.

5.4 AȘEZĂRILE

Așezările din comuna( Ghioroc, Cuvin și Miniș) sunt importante din punct de vedere turistic atât din considerente istorice cât și datorită calităților structural-morfologic.

Istoric satele au vechime considerabile Ghioroc este atestat documentar în sec.XI-XII (1080-1090,1177 etc.), Cuvin din sec. XIV (1334-1335) iar Miniș din sec.XIII-XIV(1278,1302,1310 etc). Istoria lor ulterioară se înscrie în istoria generală a zonei, parcurgând etapa medievală timpurile (cu evenimente militare, sociale,culturale etc),etapa ocupației otomane (frământata de conflicte între principalele forțe care se confruntau în această zonă a Europei și cu intervenții ale Imperiului Otoman), etapa modernă de după ocupația otomană, când zona racodează unui tip de civilizație central –european, purtata aici de Imperiul Hasburgic.Acestă succesiune de etape cu evenimente diverse, numeroase și deosebite constitue un important motiv de atractivitate important pentru turism. În subsidiar,istoria acestor așezări a produs o serie de amenajărisau arhitecturi, prezente în componentele actuale ale așezărilor sau dispărute din cauza deselor conflicte și înnoirilor din ultimele trei secole.Urmele ecestor elemente dispărute generează existența a unor rezervații erheologice,nele cunoscute,altele potențiale.

Structural așezările comunei au două componente majore, atrăgătoare pentru turism: centrul și zonele de locuit.

Centrele concentrează spațiile majore ale satelor și arhitecturile cele mai importante. La Ghioroc, centrul este organizat la intersecția drumurilor dinspre Arad și pe direcția nord-sud. El conformat spațial sub forma unei piețe alungite, include Primăria, trei biserici, comertț, școala, servicii,stația de tramvai etc. La Miniș centrul este organizat sub forma unei străzi supralărgite, în preajma bisericii ortodoxe, de-alungul drumului de tranzit nord-sud.La Cuvin există aceeași organizare spațială, centrul incluzând biserica ortodoxă și fosta reședință a mitropolitului Andrei Șaguna, amplasată pe frontul bisericii.

Zonele de locuit au organizări relativ compacte,cu lotozări strânse și gospodării tradiționale păstrate în numerar destul de mare.Locuirea din zona Podgoriei este determinată de multitudinea activităților specifice zonei,unele de mare tradiție, de obiceiurile familiale și comunitare, de materialele locale, de tehnologiile edificării practicate aici și de alți factori încă nu suficient studiați.Gospodăria tradițională are două componente: curtea principală și grădina. Curtea este mobilată prin cele câteva construcții destinate locuirii(deseori casa principală, pentru oaspeți este însoțită de cea secundară pentru locuirea obișnuită),depozitării bunurilor obținute prin practicarea agriculturii și creșterii vitelor.Studiind evoluția gospodăriei în ultimele două secole și pe baza mărturiilor istorice, cu construcții perimetrale și acces perfect controlat. Evoluția aceste gospodării este vizibilă prin numărul mare de variante intermediare descoperite la fața locului. Locuirea se densifică spre centre, unde fronturile devin continue, prin extinderea pe toată lățimea lotului a casei principale.La aceste două componente se adaugă Stațiunea de Cercetări, care formează un ansamblu compact,pe versantul estic al Ghiorocului, cu perspectiva deosebită asupra împrejurimilor.

Morfologic cele trei sate se găsesc la limita dintre deal –munte și câmpie, acest fapt recuperând asupra conformașiei rețelei stradale și formei sistemului de lotizare. În consecință, vetrele lor au părți înclinate, terenul generând texturi regulate asociate texturilor neregulate, adaptate pantelor.

5.5 AMENAJĂRILE TURISTICE EXISTENTE

Turismul actual poate urma cele două tendințe uzuale,turismul standardizat (cu o ofertă de cazare și dotare complementară , pusă la punct în secolul XIX și mențiunea până astăzi în funcțiune, cu unele adaptări la modificările de standard) și turismul alternativ integrat profund în realitățile particulare ale locului, dinamic divers, irepetabil din punct de vedere al ofertei de cazare și activități complementare.

Semnele unei tendințe de dezvoltare a turismului local sunt materializate prin câteva dotări din ultimii ani: Cabana “SCVV Miniș” și “Land Com- Las –Vegas”de pe malul unuia dintre lacurile de la Ghioroc, o pensiune “Agro-Tur Miniș – Tudoși” și câteva unități agroturistice. Primele două sunt înscrise tipului de turism , fără preocupări deosebite de adaptare la condițiile specifice zonei și amplasamentului respectiv. Pensiunea “ Agro – Tur Miniș – Tudoși “ reprezintă un foarte bun exemplu alternativ de tip agroturism, prin amenajarea unei construcții tradiționale în scop turistic este implicit și o dovadă a potențialului real de utilizare a gospodăriilor tradiționale în scop turistic, fără afectarea arhitecturii vechi, dar beneficiind de toate elementele de confort modern.

5.6 FUNȚIUNI AJUTĂTOARE ȘI COMPLEMENTARE TURISMULUI

În politicile destinate turismului, sunt menționate acele activități ale zonei care fac generarea și menținerea la un standard mulțumitor a turismului, în afara celor care constitue obiectiv și suport nemijlocit ale turismului.

Infrastuctura:

Sistemul de circulații despre care am discutat înainte și care are o rezolvare mulțumitoare în contextul zonei și chiar al unui teritoriu extins la zona transfrontalieră.

Edilitarele apa ,asigurată integral în sistemul centralizat, controlat și canal cu rezolvări parțiale cca 2 km de rețea, dar în curs de completare.

Energia rezolvată integral, gaze în curs de rezolvare a promovării-proiectării, încălzire rezolvată în sistem individual, cu combustibil solid.

Telecomunicațiile poșta, telefonia, alte sisteme asigurate în mod mulțumitor, dar în curs de modernizare și generalizare.

Economia:

Agricultura are ponderea cea mai mare și cu cea mai diversificată gamă de activități cultivarea cerealelor, a plantelor industriale, legumicultura, pomicultura și viticultura cea mai prestigioasă și cu cele mai bune rezultate în decursul timpului, majoritatea persoanelor este dedicată acestei activități.

Creșterea animalelor și păsărilor ca activitate complementară agriculturii și cu o pondere semnificativă în economia agrară a comunei.

Extragerea materiilor prime exploatarea forestieră, mai puâin prezentă pe teritoriul comunei, ca urmare a diminuării fondului forestier, carierele de balas foarte active și care au generat lacurile de la Ghioroc.

Servicii-comerț majoritatea agențilorecoomici sunt din domeniul serviciilor –întreținere,reparații etc. Și comerțului –alimentar, nealimentar sau mixte.

La acestea se adaugă un mediu sănătos, cu următoarele componente:

Populația componentele generale ale realităților demografice și dinamicii lor sunt favorabile și stabile stoparea creșterii și diminuarea îmbătrânirii, aspecte sociale pozitive,stadard de viața mediu etc.

Dotarea așezărilor la un nivel mediu, asigurându-se toate necesitățile vitale și o parte din celelalte, fapt care apare din analiza organizării așezărilor și funcțiilor economice la nivel comunal.

Administrare comuna dispune de o administrație conform standardelor moderne, activă și cooperantă și de un sistem de protecție sigur, în ultimii ani nu s-au înregistrat fapte de corupție majore și evenimente deosebite, care să afecteze viața cetățenilor și bunăstarea lor materială și sufletească, implicit , siguranța vizitatorilor și turiștilor.

Protecția mediului poluarea pădurii și degradarea zonei lacurilor de la Ghioroc mediul natural nu este afectat de activitățile din comună sau amenajările ultimilor ani, protecția mediului artificial tradițional constitue o problemă.

Comuna cu toate elementele ei purtătoare de specificitate, de semnificație pentru localnici se va constitui într-un izvor permanent de atracție pentru turiști. Desigur că acest lucru nu se realizează de la sine ci numai printr-un efort permanent care are ca fundament esențial cunoașterea și prețuirea a tot ceea ce înseamnă tradiție. Pentru aceasta,sunt necesare intervenții de consolidare și restaurare a monumentelor de arhitectură, trebuie completate cu lucrări de întreținere și valorificare a întregii cone de context a acestora.

Dealurile și cadrul natural pitoresc din vecinătatea comunei reprezintă fără îndoială un factor complementar major care trebuie avut permanent în vedere. Orice abordare simplistă a turismului nu poate fi decât dăunătoare. Este nevoie aici de elaborare unei strategii ecologice a turismului astfel ca tot ce există să nu fie distrus , ci conservat și completat acolo unde s-a greșit.

Modernizarea în acceptiune ecologică înseamnă păstrarea cu grijă a specificului întregului mediu natural și construit în care se intervine prin menținerea echilibrului natural, salvarea elementelor aflate în pericol, completarea a ceea ce exită și eliminarea factorilor de agresivitate și poluare.

5.7 EVOLUȚIE POSIBILĂ,PRIORITĂȚI

Analizând factorii care pot contribui la dezvoltarea comunei Ghioroc și localităților sale, rezultă un tablou care conturează prioritățile evoluției viitoare în special ale localităților comunei Ghioroc, în scopul unei dezvoltări dinamice și durabile. Se vor urmări preferențial rapoartele dintre oportunitățile pe care le au diferitele componente ale realității comunei și disfunționalități, din care rezultă soluțiile optime pentru o dezvoltare echilibrată.

CADRUL NATURAL

Oportunități:mediu propice pentru locuirea stabilă,mediu propice pentru turism, calitate a terenului permițând culturi agricole diverse, potențial privind activitatea economică variată.

Disfuncționalități: rețea dificitară a apelor de suprafță, eroziuni ale solului datorate activităților umane și torenților, despaduriri accentuate, deteriorarea unor șituri naturale valoroase prin depozitarea gunoaielor, deteriorarea unor șituri valoroase prin lucrări de exploatare a materiilor prime fără respectarea condițiilor de protecție, edificarea în zonele cele mai interesante și fragile ca echilibru, continuarea defrișărilor abuzive cu diferite scopuri, o dezvoltare ”liberală” care contribuie la deteriorarea și poluarea mediului.

RESURSE ALE SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

Oportunități: exploatare materiilor prime (balast,rocă, fond forestier), activitățile viticole.

Disfuncționalitățti :existența unor cariere care degradează mediul, defrișare abuzivă.

FUNCȚIILE ECONOMICE

Oportunități:contactul dintre două economii diferite(cultivarea cerealelor și viticultura), potențial privind exploatările de materii prime,potențial privind turismul (de tranzit și local-agroturism , apoi către monumentele din zonă,către lacuri și munte),

Ghioroc este un centru tradițional al comunicațiilor și schimbului zonal, platforme agro-industriale inițial bine dotate, un sistem de comunicații bine pus la punct(conține toate elementele terestre), inițiative economice particulare(românești și străine).

Disfuncționalități continuarea depopulării și îmbătrânirii populației(în ciuda unui reviriment temporar din ultimii ani)lipsa de inițiativă, legislație greoaie, numeroase neclarități privind sistemul de propietari, abandonarea și distrugerea platformelor agroindustriale amintite (inclusiv a Stațiunii de cercetări vini – viticole), lipsa de dotare.

RESURSE UMANE

Oportunități:mobilitatea populației (dinspre și înspre localitățile comunei), echilibru demografic, condiții locale mulțimitoare.

Disfuncționalități: se mențin procente ridicate de populație vârstnică, depopulare datorită atractivității orașelor sau a unor zone active, tendința așezării unei populații,lipsa unei dotăricorespunzătoare, încetinirea programelor de activare economică, inexistența unor programe de fixare a populației tinere.

Urbanistica,arhitectură

Oportunițăți,zonificare teritorială optimă,relații favorabile dintre așezări și mediul natural,istoire îndelungată și bogată în evenimente,care a generat existența unor șituri arheologice și monumente istorice,unități agroindustriale intravilane și formând trupuri izolate extravilane,cu posibilități de introducere în intravilan.Capacități de reconversie funcțională a construcțiilor existente,disponibilități din parțea administrației locale,care intenționeza să extindă intravilanele in scopuri diverse,potential economic mare,potential turistic care poate fi valorificat in relatie cu alte programe de activare economica.

Disfunctiuni:tendinta de abandonare a locuirii traditionale(ca urmare a aparitiei „vilei” de inspiratie straina),care intra in dotarea localitatilor la nivelul cerut de o de zvoltare dinamica,situri arheologice,ansambluri urbanistice istorice si monumente nevalorificate.Lipsa de informare privind procedurile de reconversie si rezultatele potentiale,lipsa de mijloace financiare (publice si particulare).

Circulatii:

Oportunități:așezările comunei reprezintă un punct de convergență a direcților vest-est (dinspre Arad) si nord-sud (relatia dintre valea Muresului – Paulis) si muntii Apuseni –Oradea,existenta ambelor sisteme de circulatii terestre,calitate multumitoare a infrastructurii de trafic.

Disfunctiuni:calitate nemultumitoare a unor drumuri,retea slaba a cailor rutiere pe directia est,desfintarea caii ferate inguste catre Paulis,lipsa de mijloace financiare pentru definitivarea programului.

Dotarea tehnico edilitara

Oportunitati:lipsa retelei de canalizare menajera (cu precadere a unui colector principal care trebuie sa orienteze dezvoltarea retelei pe etape),lispa preepurarilor in incintele abonatilor precum si a unei epurari a tuturor apelor uzate.Lipsa unor platforme amenajate de depozitare a gunoilului,prin care se poate provoca poluarea panzei de apa freatica.

Conservarea,protectia si reabilitarea mediului natural si artificial

Factorii care actioneaza in acest domeniu au fost analizati in sectiunile anterioare,astefel incat nu trebuiesc reluati.

Tabloul de mai sus schiteaza reperele medii ale oportunitatilor si directilor de dezvoltare viitoare ale Ghiorocului,Minisului si Cuvinului.Intre ele se detaseaza o serie de directii majore,prioritare,asupra carora administratia locala,zonala si alti factori care activeaza in teritoriul este necesar sa se concentreze in viitorul apropiat:clarificarea situatiei intravilanelor,facilitati pentu investitori,activarea turismului,fixarea populatiei tinere,disciplina in constructii,imbunatatirea calitatii sistemului de transporuri,protectia monumentelor si protectia sanitara a puturilor de apa.

Aceste prioritati au reiesit din analizele si studiile preliminare,din documentare si din discultiile cu factorii locali.

5.8 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

Dupa cum o demonstreaza si istoria lor,pozitia celor trei localitati in cadrul retelei zonale de asezari,precum si relatia lor cu alte componente ale mediului natural si artificial a fost si este favorabila dezvoltarii.In afara istoriei vechi si recente,o dovedeste si dinamica activitatilor si a demografiei,situatia actuala relativ buna in raport cu alte asezari rurale.

Tinand conte de complexul de relatii existente in zone,raportul dintre aceste localitati si contextul local si judetean poate fi definit astfel:pozitia localitatilor in reteaua judetului,in momentul de fata este favorabila dezvoltarii(sunt pe linia de contact intre asezarile de campie si cele de deal-munte,include activitati economice diverse,atractive,formeaza un lant aproape neintrerupt,continuarea lantului nordic al “Podgoriei Aradului”,sunt in preajma unor orase Arad,Lipova,Pancota).Caile de comunicatie si transport,pentru necesitatile actuale ele sunt viabile,in perspectiva dezvoltarii este necesara repunerea in circulatie a caii ferate inguste dintre Ghioroc si Paulis-Valea Muresului,prin reabilitarea unor cai rutiere.In privinta comunicatilor,posta si reteaua telefonica se impune sa fie dublate prin siteme de tip fax,modem.Mutatii intervenite in folosinta terenurilor,se impune reglementarea situatiei intravilanelor si intentionarii domeniului public,ele vor aduce dupa ele noi maniere de utilizare a terenurilor de care dispune primaria si un control al concesionarilor si tuturor activitatilor constructive.Prin introducerea in intravilan a unor terenuri vor produce mutatii fuctionale.Acest proces va conduce,referitor la terenuri la operatiuni de concesionare,schimb,vanzare-cumparare etc.Dezvoltarea in teritoriu a echiparii edilitare si energetice,in privina apei,toate asezarile comunei Ghioroc sunt bine si direct alimentate.Se impune rezolvarea canalizarii si a depozitarii gunoaielor.In aceeasi masura,se impune rezolvarea retelei de gaz natural,care va ridica simtitor calitatea vietii,in paralel cu micsorarea poluarii de perspectiva.

5.9 IN DOMENIUL AGRICULTURII SI CRESTERII ANIMALELOR

Reglementarea situatiei juridice a terenurilor,in corelare cu utilizarea lor,activarea agriculturii cerealiere prin repunerea in functiune a sitemului de irigatii,cresterea ponderii culturii plantelor industriale,activarea viticulturii,activarea apiculturii,masuri de recastigare pentru agricultura a unor terenuri degradate,in situatia recastigarii terenurilor forestiere de catre particulari se impune controlul exploatarilor,pentru evitarea efectelor negative ale defrisarilor haotice.

6.0 IN DOMENIUL SERVICILOR SI TURISMULUI

Trasee:drumul de tranzit nord-sud,de-a lingul “Podgoriei Aradului”,cele trei vai perpendiculare pe acest traseu “Valea Mare”,”Valea Domneasca”,”Valea Bisericii”,care afac legatura cu drumul de creasta care leaga Valea Muresului de cetatea Siria,traseul de legatura cu Valea Cladovei si mai departe,spre Zarand si Depresiunea Zarandului.

Zone:centrele celor trei sate,partile din zonele rezidentiale traditionale,statiunea de cercetari vini-viticole Ghioroc,lacurile Ghoiroc.

Extinderea intravilanelor cu lotizari destinate locuirii,caselor de vacanta si altor functiuni pe vaile estice din dreptul localitatilor comunei (Valea Danciului,Valea Bisericii de la Cuvin,Valea Mare si Valea Bisericii de la Minis).

6.1 EVOLUTIA POPULATIEI

In momentul de fata in comuna traiesc aproximativ 4.300 de persoane.Conform ultimelor date statistica,in comuna Ghioroc,rata media a mortalitatii este de cca 10%,in timp ce rata media a natalitatii este de cca 8%.

Aceste date sunt necesare pentru anticiparea evolutiei populatiei bazata pe cresterea biologica dar pentru ca exista si alti factori ai dinamicii populatiei,este necesara colaborarea si deducerea indirecta a acestei cresteri previzibile.Metoda care poate furniza elemente de reper pentru dinamica viitoare a populatiei este continuta de “modelul de crestere tendentioasa”.

In ultimul secol populatia a evoluat astfel:2003-5747 loc;2005-3210 loc;2008-4300 loc.Conform acestor date,in ultimul deceniu,densitatea comunei a crescut de la cca 0.65 loc/ha (in 2005) la cca 0.80 loc/ha astazi.

In concluzie analizand datele pe un interval mai ling de timp se determina progresiva de populare incepand cu primele decenii ale secolului.De altfel este un fenomen comun intr-o mai mica sau mai mare masura,intregii zone viticole a Aradului.Pierderea demografica se datoreaza atat descresterii biologice cat si plecarii unor segmente ale populatiei locale catre orase.Sporul demografic il asigura orasenii care au cumparat case in satele comunei sau si-au construit vile pentru sejururi de sfarsit de saptamana,chiar daca acest fenomen are un caracter temporal sau flotant.Luand drept reper piramida varstelor se poate anticipa ca odata depasit intervalul de timp al disparitiei segmentului varstnic al populatiei actuale urmatorul segment are doar cca 20%,fapt ce poate conduce la o crestere naturala a populatiei.Pentru aceasta va fi nevoie ,totusi mai bine de 20 de ani.In consecinta ,marea speranta a unei revigorari demografice consistente ramane dezvoltarea care in plus va avea si consecinte directe asupra cresterii naturale.Cea mai rapida cale de dezvoltare este realizabile prin cresterea atractivitatii zonei prin dotare si activare a functilor economice si mai ales turism.Prin ea se vor adauga noi locuri de munca celor existente,anticipate la cateva zeci/an.

6.2 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Circulatia rutiera,in acest domeniu bazat pe situatia actuala si pe necesitatiile viitoare de dotare se propun urmatoarele:modernizarea retelei de drumuri,in special a cailor de comuniatie interioare localitatilor,imbunatatirea situatii traseelor turistice catre est.
Circulatia feroviara,in ceea ce priveste circulatia pe calea ferata se propun urmatoarele:repunerea in functiune a caii ferate inguste pe traseul Ghioroc-Paulis si Ghioroc-Covasant-Siria si racordarea ei la traseul de pe valea Muresului,reabilitarea garii Ghioroc,inclusiv a spatilor si anexelor lor in momentul de fata ocupa o mare arie neutilizata si in curs de degradare.

MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Principalele riscuri naturale din zona comunei Ghioroc sunt din domeniul eroziunilor,implicit hidrografic si seismic:versantii vestici invecinati asezarilor,predispusi la eroziuni datorate torentilor si despaduririlor (cca 300 hectare afectate),astazi in extrevilan dar propuse sa fie introduse partial in intravilan sau influentandu-l.Viiturile celor doua vai din Minis (Valea Mare si Valea Bisericii) care inunda terenurile dintre calea ferata si sat.Riscul unor alunecari de teren,in special din cauza activitatilor umane necontrolate,suprafete importante de paduri afectate de poluare,in special pe versantii cu start subtire de pamant,imposibil de a acumula cantitati suficiente de umiditate.

Amenajari ale albiilor in cauza(in special prin decolmatarea si partial terasarea lor),evitarea amenajarilor si interzicerea construirii in zone inundabile sau prin care efectele acesteia se pot mari sau deplasa pe alte directii.Lucrari de amenajare pentru evitarea alunecarilor si interzicerea oricaror lucrari are pot taia continuitatea straturilor.

Pentru a evita aparitia altor zone sau puncte critice se impune exercitarea unui control sever al despaduririlor si asupra posibilitatilor poluanti,mai cu seama ca urmare a masurilor de activare a functilor economice.

6.3 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

Gospodaria apelor

In scopul inbunatatirii calitatii si debitelor apelor de suprafata,deficitare in intreaga zona,implicit in comuna Ghioroc se impun:combaterea eroziunii solului de catre apele torentiale,completarea debitului actual al apelor de suprafata cu precadere a canalului Matca pentru realizarea unui debit a apelor uzate primite,repunerea in functiune a inregului potential al canalelor si evitarea poluarilor.

Alimentarea cu apa

Dat fiind reteaua de distributie a apei potabile existente pe teritoriul comunei,alimentarea din surse locale nu este oportuna din cauza infestarii cu nitrati si nitriti.In consecinta,masurile care se impun au in vedere urmatoarele aspecte:generalizarea sistemului centralizat de aductiune a apei,prin racordarea de noi consumatori,extinderea retelelor pentru a fi acoperit intregul intravilan,extinderea retelei in noile zone propuse pentru introducerea in intravilan.Reabilitarea tehnologica a sistemului microzonal de alimentare cu apa Ghioroc,asigurarea protectiei sanitare in jurul teritorilui ocupat de puturile de captare a apei.

Canalizare

Reteaua de canalizare este relativ putin extinsa(2,4 km).Avand in vedere pericolul pe care il reprezinta deversarea apelor uzate in canalele de suprafata se impune:definitivarea lucrarilor de canalizare incepute,eventual in cooperare cu investitorii care vor actiona pe teritoriul comunei.Realizarea unui sitem de preepurare dupa caz si de epurare a apelor uzate orasenesti,realizat etapizat in functie de prioritati.

Alimentare cu energie electrica

La aparitia unor noi consumatori sau la cererea de sporuri de putere instalatiile existente de 20 kw pot acoperii prin axele de 20 kw existente necesarul de energie electrica.Pentru noii consumatori care vor aparea se vor executa racorduri si posturi noi de transformare sau se vor amplifica puterea posturilor de transforamre existente.

Alimentare cu caldura

Se propune:utilizarea gazelor naturale in vederea realizarii incalzirii individuale prin centrale proprii sau sobe cu gaz.

Alimentarea cu gaze naturale

In scopul maririi randamentului incalzirii locuintelor si altor functii economice se impune:realizarea unui sistem centralizat de aductiune a gazelor si de distributie a lor.

Solutia generala de organizare si dezvoltare a localitatilor

Mentinerea elementelor definitorii ale structurii generale a asezarilor actuale,a raportului favorabil dintre ele si cu mediul natural si intarire a acestor aspecte.Conturarea unui puterni centru de relaxare si turism de interes zonal,in zona lacurilor Ghioroc.

ZONELE PROTEJATE SI LIMITELE ACESTORA

Ansambluri construite protejate:ansamblul central Ghioroc,istorie si morfologie,ansamblul central Minis,ansamblul de arhitectura rezidentiala.

Similar Posts

  • Studiul Conditiilor Generale de Vegetatie Si Tehnico Economice, Privind Padurile

    Cuprins I. SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA SI AMENAJISTICA       I.1 CONSTITUIREA UNITATILOR DE GOSPODSARIRE       I.2 LOCALIZAREA STUDIULUI       I.3 SITUATIA ADMINISTRATIVA       I.4 DESCRIEREA PARCELARA II. STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE       II.1 CONDITII GEOLOGICE, GEOMORFOLOGICE SI HIDROGRAFICE             II.1.1 GEOMORFOLOGIE             II.1.2 INFLUENTA PARAMETRILOR GEOMORFOLOGICI ASUPRA ASTATIUNII SI A VEGETATIEI FORESTIERE             II.1.3 GEOLOGIE             II.1.4 HIDROLOGIE       II.2 CONDITII CLIMATICE             II.2.1 INCADRAREA CLIMATICA A ZONEI…

  • Turismul Balnear In Judetul Bihor

    CUPRINS INTRODUCERE Capitolul I CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE DIN JUDEȚUL BIHOR II.1 Așezare geografică căile de comunicații II.2 Cadrul geografic natural II.3 Cadrul socio-economic II.3.1 Populația II.3.2 Economia II.3.3 Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, sanitare II.4 Obiective turistice Capitolul II TURISMUL BALNEAR- CARACTERISTICI GENERALE I. 1 Istoricul turismului balnear în România și resurse naturale care au susținut…

  • Prezentarea Geografica Si Turistica A Zonei Padis Proiect Amenajare Turistica A Zonei

    CUPRINS Ț Ț Ț Ț Ț Ț Ț Pag. INTRODUCERE 2 CAPITOLUL I PREZENTAREA GEOGRAFICǍ A ZONEI PADIȘ 7 1.1. AȘEZARE ȘI CĂI DE ACCES 7 1.2. RELIEFUL ȘI GEOLOGIA ZONEI PADIȘ 9 1.3. CLIMA ȘI HIDROLOGIA 10 1.4. FLORA ȘI FAUNA 13 CAPITOLUL II PREZENTAREA TURISTICĂ A ZONEI PADIȘ 16 2.1. ZONE NATURALE DE…

  • Promovarea Turismului Religios In Zona Moldovei

    CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………….5 CAPITOLUL I – TURISMUL RELIGIOS – FACTOR DE CUNOAȘTERE A CULTURII ROMÂNEȘTI…………………………………………………………………………………………………………………6 1.1. Turismul religios……………………………………………………………………………………………………6 1.1.1. Considerații generale……………………………………………………………………………………………..6 1.1.2. Activitați care favorizează turismul religios……………………………………………………………8 1.1.3. Pelerinajul, între implinire sprirituală și/sau afacere de turism……………………………….9 CAPITOLUL II – PRODUSUL TURISTIC……………………………………………………………………10 2.1. Delimitări conceptuale……………………………………………………………………………………………10 2.2. Definirea produsului turistic……………………………………………………………………………………11 2.3. Clasificarea produselor turistice………………………………………………………………………………12 2.4. Poziționarea produsului turistic……………………………………………………………………………….13…

  • Turismul Balnear Si DE Agrement In Statiunea Buzias

    TURISMUL BALNEAR ȘI DE AGREMENT ÎN STAȚIUNEA BUZIAȘ CUPRINS INTRODUCER CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII I.1. Așezarea geografică I. 2. Căile de acces I. 3. Relieful I. 4. Clima I. 5. Hidrografia I. 6. Fauna și flora I. 7. Considerații geologiceși geofizice CAPITOLUL II. ORGANIZAREA SERVICIILOR TURISTICE II.1. Gestionarea turismului II.2. Dotările existente II.3….

  • Studiu Previzional Privind Modernizarea Si Diversificarea Produsului Turistic

    CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………….. 4 CAPITOLUL I. PRODUSE SI SERVICII TURISTICE I.1. Produsul turistic………………………………………………… 5 I.2. Caracteristiciile produsului turistic…………………………….. 7 1.3. Elemente componente de produs turistic………………………. 9 I.4. Serviciile turistice………………………………………………12 I.5. Clasificarea serviciilor………………………………………….16 I.6. Servicii de transport…………………………………………… 18 1.6.1. Transporturi turistice rutiere…………………………. 18 1.6.2. Transporturi aeriene………………………………….. 19 1.6.3. Transporturi feroviare…………………………………21 1.6.4. transporturi navale…………………………………… 23 I.7. Servicii hoteliere………………………………………………….