Stabilirea Particularitatilor Tehnologice Si Economice Privind Producerea de Samanta Ecologica

Din punct de vedere climatic, după KÖPPEN, orasul Fundulea si suprafata agricola aferenta acestuia, este caracterizata de o forma de tranziție între clima stepei uscate și a zonei subumede forestiere încadrată în climatul de tip Dfax, temperat continental.

Asezarea geografica

Cercetările s-au executat în câmpul experimental al laboratorului de Ameliorare porumb din cadrul [NUME_REDACTAT] de Cercetare – [NUME_REDACTAT] Fundulea (I.N.C.D.A.).

Acesta este amplasat în zona [NUME_REDACTAT] de Est în partea de nord-vest a județului Călărași, la 34 km de București. Coordonatele geografice ale zonei: 44° 26’ latitudine nordică și 26° 31’ longitudine estică și o altitudine de 68 m. Din punct de vedere administrativ, institutul este situat în orașul Fundulea, județul Călărași, lângă [NUME_REDACTAT], în apropiere de linia ferată București – Constanța.

*Pentru exemplificarea unei descrieri cat mai corecte a campului experimental in care au fost montate experientele din aceasta teza si a zonei geografice aferente, au fost folosite date experimentale din cadrul proiectului ADER 2.2.1.

Proiectul ADER 2.2.1 intitulat ,, Studii integrate-genotipice, fenotipice, calitative si tehnologice, privind producerea de samanta ecologica la cereale, leguminoase pentru boabe si plante tehnice, furajere, aromatice si medicinale" s-a desfasurat la INCDA Fundulea in colaborare cu statiunile de cercetare: SCDA Secuieni, SCDA Șimnic,  SCDA Albota, INCDCSZ Brașov, pe durata a 37 luni in perioada 2011-2014.

Obiectivul proiectului: Stabilirea particularităților tehnologice și economice privind producerea de sămânță ecologică, in special identificarea particularităților genotipice, fenotipice și calitative ale cerealelor, leguminoaselor pentru boabe și ale plantelor tehnice, furajere, aromatice și medicinale cultivate pentru producerea de sămânță ecologică., obiectiv care a inglobat si activitatea laboratorului de [NUME_REDACTAT] de la INCDA Fundulea, colectiv din care fac parte si a impus o activitate specifica si activa a tururor membrilor laboratorului. Acest proiect este specific statiunii de cercetare INCDA Fundulea iar publicarea datelor obtinute pe site-ul institutului a fost strict facultativa.*

Relief (conform ADER 2.2.1.)

Suprafata ocupata de INCDA Fundulea face parte din [NUME_REDACTAT] de Est fiind situata pe cursul de apă Mostiștea, teritoriu cunoscut sub numele de [NUME_REDACTAT], câmpul Ciornuleasa, în zona de separare a [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] de Sud. Relieful este în general plan, cu pante de 40-70 și, mai rar, de 150 care delimitează valea râului Mostiștea. Microrelieful este neuniform fiind alcatuit din crovuri și văi adânci de 3 – 6 m, caracterizate de baltirea apei.

Hidrografie – Hidrologie (conform ADER 2.2.1.)

Câmpurile experimentale de la INCDA Fundulea sunt situate în partea dreaptă a râului Mostiștea, bazinul fiind format pe vechiul curs al râului Ialomița. Debitul raului Mostistea este intermitent, vara scazand foarte mult care, datorita lucrărilor speciale de îmbunătățiri funciare din anii 80 – 90, se transforma într-o salbă de lacuri izolate care asigura debite mari de apă pentru sistemele de irigație.

Adancimea panzei de apa freatica este direct influentata de lipsa straturilor argiloase în depozitele loessoide, fiind situata la o adancime variabila cuprinsa intre 10 si 60 m cu un grad de mineralizare cu variatii intre 500 si 800mg/l.

[NUME_REDACTAT] mamă din orizontul C al solurilor din zona Fundulea este loessul. Este o roca slab cimentată prin calcifiere formata datorita actiunii vantului a dus la acumularea prafului fin silicios și argilos. Loessul este o rocă sedimentară, poroasă, ușoară, de vârstă cuaternară. Acesta poate ajunge la grosimi pe profil ce variază între 6 – 10 m (la Fundulea), fiind urmat de orizonturi de nisip și pietriș cu adancimi cuprinse intre 5 si 25 m . Loessul contine si proporții aproximativ egale de nisip (34,5– 39,7%), argilă (31,0 – 32,3%) și praf (29,8 – 33,2%) (conform datelor din tabelul Tab 1e.1).

Datorita umiditatii mai ridicate decât în stepă, procesele de argilizare au fost mai intense rezultand o migrare pe profil a continutului de argila din orizontul A la limita între orizonturile A și B.

[NUME_REDACTAT] de la Fundulea este de tip cernoziomic (subtipuri caracteristice ale tipului de sol cernoziom cambic) si anume: cernoziom levigat de depresiune, cernoziom mediu levigat și cernoziom ciocoloatiu format datorita conditiilor ce caracterizează trecerea de la stepă la silvostepă.

Pe cernoziomul cambic, datorită fostelor litiere, in primii 15 cm de sol, procentul de humus este mai ridicat insa datorita practicilor agricole indelungate, conținutul de humus și azot în stratul arabil se reduce treptat.

Caracteristici morfologice (conform ADER 2.2.1.)

Orizontul A are trei suborizonturi și se întinde pe o adâncime de 45 cm:

Ap (0 – 18 cm); lut argilo-prăfos de culoare brun cenușiu foarte închis (10 YR 3/2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn deranjat prin cultivare; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat compact; goluri; pori fini frecvenți; rădăcini subțiri frecvente; trecere netă dreaptă;

Aph (18 – 30 cm); lut argilo prăfos; aceeași culoare ca în orizontul precedent; tasat; astructurat (masiv); potrivit de umed, cu crotovine și resturi de rădăcini fine; trecere netă dreaptă;

Am (30 – 45); lut argilo-prăfos; brun foarte închis – brun cenușiu foarte închis (10 YR 2,5 / 2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn; structură grăunțoasă și poliedrică subangulară medie bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; afânat; goluri rare; pori fini, frecvenți; cervotocine rare; rădăcini subțiri frecvente; trecere treptată, ondulată;

AB (45 – 62); lut argilos (lut argilo-prăfos-argilă prăfoasă) brun cenușiu foarte închis – brun închis (10YR 3/2,5) în stare umedă și brun (10YR 4 / 3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, mijlocii frecvenți; rădăcini subțiri, frecvente; trecere treptată, ondulată;

Bv1 (62 – 82 cm); lut argilos (lut argilo-prăfos); brun închis (10 YR 3/3) în stare umedă și brun (10 YR 4/3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, frecvenți; rădăcini subțiri. rare; trecere treptată ondulată;

Bv2 (82 – 112 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10 YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini și mijlocii, foarte frecvenți; coprolite și cervotocine; rădăcini subțiri, rare; trecere treptată ondulată;

Bv3 (112 – 140 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis – brun gălbui (10 YR 4,5/4) în stare umedă și brun gălbui închis (10YR 5,5/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; moderat coeziv în stare uscată; pori fini, frecvenți; coprolite și cervotocine; trecere treptată ondulată;

Cnk1 (140 – 170 cm); lut prăfos (lut argilo-prăfos); brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică, pseudomicelii și vinișoare de CaCO3; trecere treptată ondulată;

Cnk2 (170 – 200 cm); lut (lut argilo-prăfos); galben bruniu (10 YR 6/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică; pete numeroase; pseudomicelii, vinișoare și concrețiuni mici, rare de CaCO3."

Cernoziomul de la Fundulea, condorm datelor prezentate in tabelul 1e.1, are textură lutoasă în orizontul A iar in celelalte orizonturi, luto-argiloasă; densitatea aparenta (1.19 în Ap și 1.40 – 1.44 în suborizonturile inferioare); porozitatea totala (56% în Ap și 46 – 48% în suborizonturile inferioare); aerația este de 18% în Ap și 10 – 13% în suborizonturile inferioare concluzionand faptul ca solul de la Fundulea este afânat și moderat tasat.

Coeficientul de ofilire variaza pe orizonturi si anume: în orizontul A: 10.9 – 11.9%, în orizontul AB 10.3 – 10.8% iar in suborizontul Bv, coeficientul de ofilire variaza intre 8.8 si 10.3 %.

Capacitate de apă utilă este mică spre mijlocie în suborizontul Ap (32%) și 24 – 26% în suborizonturile inferioare. Permeabilitatea hidraulică bună reprezinta o caracteristica pozitiva a solului de la Fundulea si este cuprinsa intre 15.6 – 21.1 mm/h în orizontul A cu o scadere catre un nivel mijlociu in orizonturile inferioare (10.4 – 12.2 mm/h).

Conform datelor prezentate in tabelul 1e.1, din punct de vedere agrochimic, în orizontul A , pH-ul solului de la Fundulea este caracterizat de o reacție (pH) slab acidă (6.3 – 6.8) iar in orizontul AB si suborizontul Bv de o reactie (pH) neutră spre slab alcalină (7.2 – 7.4).

Alte caracteristici ale solului de la Fundulea: gradul de saturație cu baze (%) este foarte mare (88.7 – 100) pe tot profilul de sol, capacitate totală de schimb cationic mare (18.8 – 19.7 m.e./100g sol), o buna aprovizionare cu substanțe nutritive (suborizontul Ap 0 – 15 cm): 3% humus, 0.18% N total, 0.08% P2O5 total, 28 ppm P2O5 și 87 – 98 ppm K. În orizonturile inferioare, continutul de potasiu asimilabil creste, conținutul de fosfor asimilabil scade mult și brusc iar conținutul în substanțe nutritive (humus, azot total, fosfor total) scade treptat.

Tabelul 1e.1.

Principalele proprietăți fizice, hidrice și chimice ale solului de tip cernoziom cambic de la Fundulea *

*) după [NUME_REDACTAT], 1997. Ghidul excursiilor celei de-a XV-a [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]. Publ. SNRSS Nr. 29,p 158

[NUME_REDACTAT] Fundulea este situata în zona temperată, caracterizata de un climat extrem continental, amplitudini ale temperaturii aerului variabile în timp și o repartizare neuniformă a precipitațiilor.

Toamnele sunt lungi, racoroase si ploioase, de multe ori prelungindu-se până la începutul lunii decembrie. In general, iernile sunt aspre datorită temperaturilor scăzute ajungand si la -25oC. Vanturile sunt puternice iar primaverile scurte și deseori secetoase (lunile martie-aprilie); verile sunt foarte calduroase, cu precipitații scazute și aer uscat.

Regimul termic

In zona Fundulea, temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar amplitudinea termică anuală este de 26,2°C. Variatiile de temperatura sunt foarte frecvente variind in sezonul cald de la 38°C pana la de -26°C în sezonul rece.

Luna cea mai calduroasa a anului este iulie, caracterizata de o temperatura medie a aerului ce depășește 22°C, iar cea mai racoroasa fiind luna ianuarie, cu o temperatura medie a aerului ce scade până la -2,6°C.

Umiditatea aerului

Umiditatea aerului insumeaza totalitatea vaporilor de apă din atmosferă, exprimată in procente prin raportul, dintre tensiunea reala a vaporilor de apa și tensiunea vaporilor saturanți corespunzătoare temperaturii respective.

O temperatura a aerului de peste 28°C este caracterizata de valori mici ale umiditatii aerului (60 – 65%).

La temperaturi scăzute, umiditatea atmosferica crește semnificativ, având valori cuprinse între 85 – 90%.

[NUME_REDACTAT], umiditatea aerului reprezintă un factor important pentru cultura plantelor de câmp in special la porumb în perioada înfloritului și umplerii boabelor. O umiditate a aerului ridicata micșorează transpirația plantelor stimuland dezvolatea agenilor saprofiti, întârzie infloritul avand efecte negative asupra fecundarii și maturarii boabelor, mărește conținutul de apă în boabe ceea ce duce la o îngreunare a recoltarii și păstrarii semințelor. Aerul uscat, intensifică transpirația, mareste decalajul inflorit-matasit (porumb) cu efecte negative asupra fecundarii și maturarii boabelor, iar uneori, provoacă ofilirea și chiar pieirea plantelor.

Durata de strălucire a soarelui

Zona INCDA Fundulea beneficiază de o durata de stralucire a soarelui mare, peste potențialul fotosintetic al plantelor de camp, fiind in medie de 5,7 ore pe zi iar anual, soarele strălucește circa 2114 ore. Perioada cu o durata maxima de stralucire a soarelui (în medie, circa 8 ore pe zi) este cuprinsa intre lunile aprilie si septembrie.

Regimul pluviometric

Media precipitatiilor anuale care cad peste Fundulea este de 571 mm si anume (72%) în timpul perioadei de vegetație lunile mai-iunie;

Precipitatiile cu un caracter torențial reprezinta 35% din totalul precipitațiilor anuale, cu o frecventa ridicata in anotimpul cald si secetos (vara).

Frecvența anilor secetoși este de 40%. Perioadele de seceta se înregistrează în lunile mai și iunie și au o durată de peste 10 zile și in lunile de toamna au o durata de circa 30 de zile. Iernile sunt lipsite de precipitatii iar zăpada care cade este adesea viscolită.

In cursul anului, datorita evolutiei fronturilor atmosferice, regimul pluvometric este variabil si poate determina conditii specifice pentru fiecare an agricol incat, perioadele de instalare a secetei variaza in functie de anotimp. Acestea se pot instala in sezonul racoros (iarna) cat si in diferitele stadii de vegetatie a plantelor (de obicei in fazele critice si anume rasarit, polenizare, umplerea boabelor). Conform acestor perioade, se poate discuta despre conditiile climatice care influenteaza direct culturile si anul agricol.

Un facor limitativ pentru culturile de primavara in conditii de stres hidric ridicat (high water stress-regim neirigat) il reprezinta aportul pluviometric din perioada de vegetatie. Precipitatiile abundente cazute intre perioada semanatului respectiv executarea lucrărilor de bază ale solului si momentul inceperii semanatului, are o influenta distinct semnificativa asupra obtinerii unui spor de productie ridicat.

Regimul eolian

Pentru zona Fundulea-Calarasi, vânturile dominante sunt Crivățul si Austrul. Crivățul bate din direcția E și N-E cu o frecvență de 20% fiind un vânt foarte puternic, uscat si rece, frecvent in lunile de iarnă si are ca efecte geruri si viscole puternice, îngheț si polei. Austrul bate din direcția V și S-V, cu o frecvență de 15% fiind un vânt uscat frecvent in toate anotimpurile si determina uscarea terenurilor agricole in lunile de primavara. In timpul verii determina valuri de căldură succesive cu efecte negative asupra culrurilor de camp si duce la sistavirea semintelor iar in anotimpul rece aduce geruri mari și fără zăpadă.

[NUME_REDACTAT] terenurile aferente localitatii Fundulea, se gaseste o vegetatie caracteristica zonei de stepă si silvostepă si anume vegetatie lemnoasa alcatuita din specii diferite de stejar (Q. pubescens, Qurcus pedunculata, Q. cerris, Q. pedunculiflora), si arbusti (Cornus mas, Crataegus monogina,); diferite specii lemnoase sunt folosite ca perdelele de protectie pe marginea drumurilor fiind alcatuite din stejar (Quercus robur), plop (Populus ssp.), oțetar (Rhus ssp.), salcâm (Robinia pseudocacia) etc.

Covorul vegetal din padure si poienitele aferente acestora este alcatuit din numeroase specii ierbacee si anume: Salvia pratensis, Poa pratensis, Festuca vallesiaca, Medicago falcata, Medicago minima, etc.

În culturile de camp, inclusiv în cele experimentale de sunt intalnite numeroase specii de buruieni si anume: hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), pirul târâtor (Agropyron repens), pirul gros (Cynodon dactylon), muștarul de câmp (Sinapis arvensis), zămoșița (Hibiscus trionum), sângele voinicului (Lathyrus tuberosus), volbura (Convolvulus arvensis), costreiul (Sorghum halepense), mohorul galben (Setaria glauca), mohorul lat (Setaria verticillata), mohorul verde (Setaria viridis), știrul alb (Amaranthus albus), albăstrița (Centaurea cyanus), rapița (Brassica rapa), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), troscot (Polygonum aviculare), cânepa sălbatică (Canabis sativa), pătlagina (Plantago lanceolata), rugul (Rubus caesius), pălamida (Cirsium arvensis), loboda (Chenopodium album), mușețelul nemirositor (Matricaria inodora), pungulița (Thlaspi arvense) etc.

Zona cerealiera Fundulea este potrivita pentru semanatul diferitelor culturi de camp si anume: grau, porumb, orz, orzoaica, triticale, secara, plante industriale (floarea-soarelui, sfecla de zahar, rapiță, in pentru ulei, mustarul), leguminoase pentru boabe (fasolea, năutul, mazărea,) și diferite plante furajere anuale și perene (lucerna, trifoi, lolium).