Stabilirea importanței turistice a Orașului Murfatlar este esentială pentru o valorificare a zonei și îmbunătățirea situatiei economine a orașului. [308175]

Introducere

Titlul lucrării de disertație abordată este ‘Dezvoltarea unui turism durabil în Orașul Murfatlar’. Alegerea acestei teme a fost influențată de actualitatea termenului ‘turism durabil’ și dezbaterea tot mai des întâlnită a [anonimizat] a afecta mediul si generațiile viitoare.

[anonimizat],reciprocitate dar principala dificultate este reprezentată de păstrarea in echilibru a mediului natural.

[anonimizat], iar denumirea de “Murfatlar” după legendă s-[anonimizat] s-ar fi unit.Faima vinului de Murfatlar este datorată unor soiuri de origine franceză care au ajuns din intamplare pe aceste meleaguri și care datorita climatului de stepă cu soare puternic ce asigură concentrarea zaharurilor in boabele de stuguri.

[anonimizat],feroviar și maritim.[anonimizat] a deveni port maritim si fluvial prin taversarea acestuia.

Stabilirea importanței turistice a Orașului Murfatlar este esentială pentru o valorificare a zonei și îmbunătățirea situatiei economine a orașului.

[anonimizat] a descoperii aceste resurse precum si asigurarea unor venituri comunității locale.

Lucrarea de față își propune prezentarea resurselor naturale și antropice ale turismului și descrierea conceptului de turism durabil.Pentru a [anonimizat].

Studiile efectuate au drept scop: [anonimizat] o regiune competitive pe termen lung si atractivă pentru valorificarea patrimoniului natural cu ajutorul investițiilor.

Pentru atingerea scopului propus am avut în vedere următoarele obiective: [anonimizat], [anonimizat]; crearea unui sistem de transport bazat pe principii durabile; promovarea turismului in regiune si cresterea calității serviciilor turistice oferite ; valorificarea eficientă și durabilă a patrimoniului natural prin elaborarea unor măsuri de protectie a mediului precum și promovarea cooperării transfrontaliere.Astfel doresc menținerea unei relații armonioase a omului cu natura .

[anonimizat], [anonimizat]-Daniel GALAȚCHI căruia îi aduc sincere mulțumiri.

CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ A [anonimizat], un orașel ce a fost trecut pe agenda de vacanță a multor turiști din țară sau din străinătate.

[anonimizat] “Murfatlar” s-[anonimizat]-ar fi clădit locuințele pe doua coline care între timp s-au unit, ([anonimizat]-Turism,1977).

Fig. 1.

1.1. AMPLASAREA GEOGRAFICĂ

Orașul Murfatlar este situat în centrul distanței dintre Municipiul Medgidia și Municipiul Constanța,la numai 19 km de resedința județului,ocupă o suprafață de 69,25 ,cu o populație de 10.782 locuitori,situat nu departe de paralela de latitudine nordică în Dobrogea.

Fig 2.

Este format din două sate: Murfatlar-orașul propriu-zis și satul Siminoc la 6 km distanta de acesta.

Teritoriul se învecinează: la nord – comuna Poarta Albă, la est – comuna Valu lui Traian, la sud – comunele Mereni și Ciocârlia, la vest – orașul Medgidia.

1.2. RELIEFUL

Teritoriul localității este situat pe platforma dobrogeană prebalcanică, relieful fiind format din versanți cu pante lineale văilor Seaca, Basarabi, Șerpelea și a Sominocului, toate afluente la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Sunt prezente trei forme de relief distincte: dealuri cu înaltimi cuprinse între 80-130 m

( Tibișir, Maltezeanu, Ghermea – pe teritoriul Murfatlar); movile, cu înaltimi între 15-80 m (Dealul Turc Mufrat – în Siminoc) ; văi principale (Carasu, Siminoc, Serpelea)

1.3. CLIMA

Orasul Murfatlar beneficiaza de un climat placut, determinat de asezarea geografica si de relief, clima localitatii este de stepa. stepă dobrogeană,cu influențe maritime. Vecinatatea relativa a marii influenteaza circulatia maselor de aer.Temperatura medie anuală este de aproximativ C, cu precipitații puține (369 mm), cu evapotranspirație puternică. Umiditatea relativă a aerului este de 72%.

Regimul climatic prezintă o perioadă scurtă favorabilă vegetației între lunie martie-iunie, cu precipitații suficiente, urmând o perioadă nefavorabilă, de secetă prelungită, între lunile iulie-septembrie, cu temperaturi ridicate și precipitații scăzute. De precizat este faptul că perioada secetoasă este mai îndelungată și întinsă decât în zona Babadagului(Bavaru,1968).

Frecvența mare a vânturilor din direcția N și N-V accentuează temperaturile scăzute și spulberarea zăpezii. Sunt frecvente vânturile din S-E ce favorizează secete în timpul verii. În urma acestor valori climatice se conturează și indicele de ariditate care variază în climatul de câmpie din sudul Dobrogei între 15-28. În perioada de vegetație indicele de ariditate este 13,4.

Circulația maselor de aer este influențată iarna de anticiclonul siberian (Crivățul) care determină reducerea cantităților de precipitații, iar vara anticiclonul Azorelor (Sărăcilă) provoacă temperature ridicate și secete.

1.4. Aspecte pedologice

Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepă pe substrate loessice, rendzine tipice și litice, regosoluri și erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen

Profilul solului din zona orașului Murfatlar potrivit Strategiei de dezvoltare locala a Orașului Murfatlar 2014-2020 :

0 – 600 cm- loess tânăr caracterizat prin: structură grăunțoasă slab dezvoltată; frecvente canale fine, conținut ridicat de carbonați, culoare cenușie – gălbuie până la galben cenușiu foarte deschis, în acest loess apare, pe alocuri, un sol de circa 50 cm grosime, care prezintă caracterul unui sol silvestru foarte slab dezvoltat; în partea superioară, loessul tânăr este închis de solul recent, care are două orizonturi îmbogățite în carbonați, fiecare de câte cca 30 cm. Grosimea loessului pe care s-a format solul actual este de circa 3 m;

600 – 1350 cm; loess mediu, închis în partea superioară pe grupul de soluri mediu, fomat dintr-un sol silvestru slab dezvoltat, care rareori trece într-un sol cernoziomic și mai rar într-un sol silvestru moderat dezvoltat;

1350 – 2050 cm; loess mai vechi închis în partea superioară de grupul de soluri mai vechi, slab modificat diagenetic și foarte poros; culoarea lui este cenușie – gălbuie deschisă; pe crăpături, rare pete dentricitice ferimanganice. Concrețiunile de carbonați, ca păpuși sau bieloglască sunt mai rare ca în loessul de deasupra. Grupul de soluri este format din două orizonturi: unul inferior cu caractere de cernoziom, separat dintr-o bandă de loess nealterat de un sol silvestru supraiacent. Acesta din urmă este de culoare brună roșcată până la violet; când solul trece în cernoziom (fără orizontul de loess despărțitor), numai partea superioară a benzii are culoarea solului silvestru, cea inferioară fiind neagră – brună și având numeroase concrețiuni de carbonați. Grosimea grupului de soluri de 1,2 – 2 m.

2050 – 2500 cm grupul vechi de soluri este construit din trei benzi de sol; caractere tipice de sol de sol silvestru și numai rareori este slab dezvoltat; frecvente concrețiuni mari ferimanganatice și concrețiuni cenușii albicioase de gips.

1.5. Rețeaua hidrografică

Pe teritoriul Orașului Murfatlar la categoria apelor de suprafață, în afară de Canalul Dunare – Marea Neagra, nu se regasesc cursuri de apă sau lacuri. Singurul “curs “de apă semnificativ prezent pe teritoriul orașului este Canalul Dunare-Marea Neagră care fragmenteaza teritoriul administrativ al Orasului Murfatlar în două parți .Canalul reprezinta o arteră navigabilă care leagă porturile Cernavoda si Agigea.Canalul Dunare – Marea Neagra strabate teritoriul orasului Murfatlar pe o lungime de 4,65 km, intre km 20 + 750 si km 25 + 400, din care 2 km prin vatra localitatii, unde s-a amenajat si un port comercial.

Fig 3.

1.6. Infrastructura de transport (rutier,feroviar,naval)

Orașului Murfatlar este situat pe principalele artere de circulație rutieră, cale ferată, navală și aeriană, care realizează leagătura țarii și Europa, de stațiunile de la Marea Neagra și de portul Constanța. Distanța dintre Murfatlar și Constanța fiind de numai 18 km.

Transportul rutier – Circulația rutieră în Orașul Murfatlar se realizează pe DN 3(din Constanța si până în Centrul orașului) , DN 22C(face legatura cu localitațile Poarta Alba – Medgidia- Cernavodă.

Transportul feroviar – Circulația feroviară se realizează prin magistrala C.F dubla, electrificata, care traversează partea de SUD a localității,

Transport naval – Se rezuma la curse ocazionale pentru produse balastiere, fier vechi și cereale, desfasurate pe Canalul Dunare Marea Neagra

Transportul aerian – Orașul Murfatlar nu deține aeroport, însă pentru a ajunge in oraș se poate realiza cu ajutorul aeroportului Mihail Kogalniceanu aflat în județul Constanta.

CAPITOLUL 2. TURISMUL

Turismul este reprezentat prin deplasarea oamenilor în afara spațiului lor de locuit prin călătorii dar și activități de recreere într-o destinație oarecare iar capitalul de bază este reprezentat prin peisaj atrăgător, patrimoniu cultural valoros, natura cu amprenta minimă a omului , gastronomia specifică zonei și calitatea serviciilor de turism oferite.

2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă

Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea formulată de către Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Apariția conceptului de “dezvoltare durabilă “ a dezvoltate necesitatea recunoașterii limitelor economice.

În principiu dezvoltarea durabilă propune îmbunătățirea calități vieții, sprijinirea comunităților în scopul îndreptării atenție asupra mediului înconjurător conservarea funcționalității sistemelor naturale și sănătatea ecologică prin recunoașterea moștenirii lăsată generațiilor viitoare.

Scopul esențial este acela de a folosi mai rațional resursele naturale cu risc de epuizare și degradare, și de realizare a unui standard de viață decent, pentru generații viitoare, cu o distribuție echitabilă a veniturilor generale și specifice.

2.2 Conceptul de turism durabil

Primele abordări teoretice se datorează Organizației Mondiale de Turism. Alături de alte organisme ale ONU aceasta a încercat să aplice cerințele dezvoltării durabile la domeniul industriei turismului. Astfel, reprezentanții și experții OMT au prezentat propria viziune durabilă la Summitul de la Johanesburg din 2002.

Turismul a folosit conceptul de “dezvoltare durabilă “ pentru definirea ulterioară a “turismului durabil “ ce dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor și a industriei turismului dar și protejarea mediului.Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor turiștilor precum socială,economică și socială.Dezvoltarea turismului durabil răspunde nevoilor turiștilor și destinațiilor turistice.

Dezvoltarea durabilă a turismului este legată de capacitatea optimă de primire,aceasta se măsoară prin tipul exploatării ( moderată, intensivă și extensivă) sau numarul de vizitatori ce îl poate suporta un teritoriu fără a avea repercursiuni asupra mediului sau acceptarea turiștilor de către populația locală.

Turismul durabil reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului și relaxării într-o țară, sau destinație turistică. Are în vedere principiile de bază ale turismului sustenabil și respectă populația, mediul înconjurător, cultura și economia locală a regiunii-gazdă.

Scopurile turismului durabil sunt:

– să îmbunătățească calitatea vieții comunității gazdă ;

– să prevadă echitate intra și inter generații ;

– să protejeze calitatea mediului prin menținerea diversitătii biologice și a sistemelor ecologice

– să asigure integritatea culturală și coeziunea socială a comunitații;

– să prevadă experiente de o înaltă calitate pentru vizitatori (Baltaretu Andreea-Ecoturism si dezvoltare durabila, Ed.Prouniversitaria, 2007,Bucuresti)

2.3 Beneficiile potențiale ale turismului

În planificarea și dezvoltarea turismului durabil agenții economici și instituțiile responsabile au responsabilități pentru derularea activităților , respectarea conceptului de durabilitate ecologică și respectarea proiectelor.

Dezvoltarea turismului tinde către obținerea unei îmbunătățiri a situației economice,a calității vietii precum și protejarea mediului cultural și patrimoniului cultural.

Tabel.

În esență, turismul durabil are la bază următoarele principii:

Reducerea impactului turismului asupra mediului și practicarea unui turism fără a afecta mediul natural

Reducerea impactului negativ asupra comunității locale

Minimizarea impactelor negative asura obiceiurilor/traditiilor în vederea obținerii unei durabilități culturale

2.4 Beneficiarii implicați în turismul durabil

Principalii beneficiari din punct de vedere economic,social și cultural sunt:

Locuitorii orașului și a zonelor limitrofe care vor beneficia de locuri noi de muncă datorită creșterii nivelului de trai și care își vor putea dezvolta afaceri în domeniul turismului

Turiștii străini si din țară care vor putea fi informați cu privire la obiectivele turistice

Agenții economici din oraș și zonele învecinate care vor înregistra o creștere a veniturilor

Ghizii turistici local ce vor fi implicați în activități turistice

Instituțiile locale,regionale și naționale prin promovarea orașului,a zonei și a țării

Locuitorii zonei prin promovarea produselor specific teritoriului

Sectorul de voluntariat

Experții în cercetare științifică

Autoritățile pot încuraja protejarea mediului prin folosirea pârghiilor economice și legislative.obligând agenții economice de utilizare a echipamentelor adecvate protecției mediului.Evaluarea impactului de mediu are un rol important în contextual legislației de mediu.

Populația locală este implicate în dezvoltarea turismului durabil, aceasta se poate opune în cazul dezvoltării unor proiecte de turism atunci cand interesele lor sau mediului sunt afectate.

Planificarea unui astfel de turism trebuie să nu producă probleme ecologice în regiunea respectivă.Calitatea mediului trebuie să fie ameliorate sau să îl îmbunătățească iar turismul rural sa fie promovat in detrimental turismului în masa.

Toți factorii interesați pentru a obține beneficii și a da forța necesară dezvoltării turismului durabil trebuie să păstreze un mediu turistic atractiv care să protejeze în acelasi timp si mediul înconjurător astfel turiștii vor acorda o atenție sporită populației locale și vor manifesta o atitudine mai protectoare cu mediul înconjurător.

Valorificarea atracțiilor turistice creează oportunități de creștere economică, dezvoltare socială, durabilă și echilibrată teritorial. Prin promovrea susținută a turismului de agrement și recreere, se dorește creșterea atractivității regionale și locale pentru turism și populație, contribuind astfel în mod semnificativ la întărirea identității regionale.

CAPITOLUL 3. PUNCTE DE ATRACȚIE ÎN ORAȘUL MURFATLAR ȘI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA LOR

Orașul Murfatlar este renumit pentru plantațiile de viță de vie iar faima vinului de Murfatlar s-ar datora unor soiuri de origine fanceză care au ajuns din întâmplare în Dobrogea potrivit istoriei lui Radu Soare în urma izbirii de țărm a unui vas ce se pretindea a avea la bord aur, însă după lovitura de țărm la suprafață pluteau pe valuri puzderie de coarde de viță.

Faima podgoriei și a vinului se datorează climatului de stepă și a solului calcaros, cu soare puternic ce asigura concentrarea zaharurilor în boabele de struguri. Condițiile naturale prezente în acest areal sunt dintre cele mai favorabile cultivării viței-de vie.

Printre obiectivele turistice ale orașului Murfatlar se număra :

PODGORIA MURFATLAR ȘI CRAMA – este o podgorie de înalt prestigiu a României, considerată una dintre cele mai vechi din Europa, încă de la inceputul secolului al XX-lea (1907), deține 3300 ha viță de vie fiind cel mai mare producător de vinuri din România.

Din cele mai vechi timpuri locuitorii orașului Murfatlar cultivă viță de vie iar acest lucru reprezintă o continuare a tradițiilor strămoșilor viticultori.

Când au fost infiintate primele plantatii viticole cu soiuri vest-europene altoite: Chardonnay, Pinot Gris si Pinot Noir, initiativa a doi viticultori romani Gheorghe Nicoleanu si Vasile Brezeanu aceștia au găsit asemănătoare condițiile de climă și de sol de aici cu cele din regiunea franceză Champagne, prin urmare s-a înființat la Murfatlar un centru de producere a vinurilor spumante, care a funcționat în perioada 1913-1916, produsul numindu-se Lacrima lui Ovidiu. Anual, se culeg 25.000 de tone de struguri din care rezultă aproximativ 18 milioane de litri de vin.

Aceasta beneficiază de un climat continental,e fectul protector al reliefului împotriva curenților reci și vecinătatea cu Marea Neagră ajută la temperarea căldurilor si gerurilor excesive, ce oferă șansa realizării unor vinuri naturale dulci, remarcabile, certificate de profesioniști și cu nenumărate medalii de aur la concursurile internaționale (Barcelona, Bruxelles, Budapesta, Yalta, Ljublijana, Langenlois, Montpellier, New York, Sofia, Viena, Bucuresti), dar se datorează și muncii neobosite a localnicilor care de decenii întregi se ocupă cu cultivarea viței de vie.

CRAMA MURFATLAR – Atracția principală a orașului Murfatlar este crama. Crama a fost înființată în anul 1955, iar în 1958 au avut prima recoltă. Crama este considerat un templu al lui Bacchus.Sticlele pot fi considerate adevarate trofee ale viticulturii dobrogene.Acestea sunt amplasate in spatii special amenajate ce prezintă o temperatură, presiune și umiditate constante, ferite de razele solare.Sticlele sunt de culoare închisă iar depozitarea lor se realizează culcat,astfel dopurile sticlelor rămân mereu umede și nu permite pătrunderea aerului la interior.Pentru turiștii ce doresc să cunoasca arta obținerii vinului faimos se dau explicații și se fac degustări. Este cel mai mare exportator de vinuri din România. De câțiva ani au reușit să intre și pe piața din China.De la crama turistică a întreprinderii ,viile ți se înșiruie cât ai căuta cu privire.(Sub zodia lui BACHUS,Editura pentru turism,București 1991).

STAȚIUNEA DE CERCETĂRI VITICOLE MURFATLAR- a fost înființată în anul 1907, este formată din laboratoare, crame, instalații de vinificare și conservare a faimoaselor vinuri din stațiune.Prezintă doua secții perfecționate în vinicultura și vinificație precum și doua laboratoare de cercetări în domeniul pomiculturii și protecției plantelor.Obiectivele acestei stațiuni sunt obținerea unei zonări științifice a viței de vie dar și stabilirea soliurilor de struguri pentru vinificați.

MUZEUL VINULUI ȘI VIEI – este situat în inima Podgoriei Murfatlar, a fost înființat

în anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța prezintă exponate valoroase și instrumente sau recipiente vechi (amfore) în care se depozita vinul ,exponatele prezintă o valoare incontestabilă deoarece atestă practicarea viticulturii pe teritoriul dobrogean de peste 2000 de ani. Aici se pot organiza mese festive și degustări de vinuri. Exponatele ilustrează istoria multilenara a acestei îndeletnirici pe meleagul dobrogean. În vitrine și pe suporți metalici, sunt așezate vase de vin,vase și amfore elenistice semisferice precum ploști,vase și căni romane cu diferite forme și mărimi,altare și stele funerare romane cu inscripții,struguri și frunze de vie,teascuri dacice și romane de piatră.O amforetă îl ilustreaza pe Dyonysos în două ipostaze tânăr și bătrân dar și ploști ce ilustrează același chip.Conform spuselor istoricilor antici,vinul se sorbea din pocale și ulcele de lut dar și din cornuri de bour cu ilustrația unor steluțe de argint. (Sub zodia lui BACHUS,Editura pentru turism,București 1991).

REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA FÂNTÂNIȚA MURFATLAR- este o

rezervație naturală de tip mixt,botanic,zoologic protejată încă din anul 1962, își trage numele de la o veche fântână, astăzi părăsită.Suprafața acesteia este de 87,20 ha. Rezervația naturală adăpostește o serie de specii de plante si animale rare protejate de lege. Dintre speciile de plante protejate la nivelul rezervației amintim : Crocus pallasii -șofran de toamnă, Vicia narbonensis – mazariche ; Dianthus leptopetalus – garofita; Euphorbia dobrogensis – alior; Carduus dobrogensis – ciulini; Centaurea napulifera și C . thracica – centaurea; Buffonia tenuifolia – garoafa. Dintre speciile de nevertebrate de interes comunitar, în Formularul Standard sunt menționate: fluturi (Lycaena dispar, Colias myrmidone), lăcusta (Paracaloptenus caloptenoides). Specii de reptile întâlnite : țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca) relativ comună și balaurul (Elaphe quatuorlineata) cu prezență incertă; se mai menționează prezența șarpelui rău (Coluber caspius); dintre mamiferele de interes comunitar apar aici: popândău (Spermophilus citellus), dihor pătat (Vormela peregusna).Speciile protejate și valoarea peisagistică a zonei fac un punct de atracție pentru o mulțime de turiști. Această rezervație oferă oportunitatea admirării speciilor de interes în mediul lor natural.

LACUL DE CRETĂ – este situat la ieșirea din Orașul Murfatlar,la trecerea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, în apropierea bisericilor de cretă.Lacul s-a format pe fundul carierei de var și cretă cu o apă limpede ce își schimbă nuanța în funcție de anotimpul în care este vizitat.Este un loc frumos și neexploatat la adevărata sa valoare.

Fig.

COMPLEXUL RUPESTRU MURFATLAR – începând cu anul 1957 când minerii exploatau dealul de cretă au descoperit initial intrare intr-o bisericuță, cercetarea s-a extins pe o perioadă mai îndelungată au dus la degajarea unui ansamblu cu importanță istorică și arheologică. Întreg complexul este format din bisericuțe, cripte și galerii de comunicare.In sud-vestul orașului Murfatlar se disting construcțiile ce adăpostesc ansamblul rupestru,în imediata apropiere a carierei de extragere a cretei, accesul nu este permis datorită pericolului de a distruge elementele compuse din calcar foarte fragile. Se consideră că aici sunt adăpostite primele chilii ale unei mănăstiri din România.

Ansamblu este format din șase bisericuțe ce au același plan cu cel a bisericilor : pronaos , naos și altar. În bisericuțe există aproximativ 60 notații runice, slavone, cu caractere chirilice, cea mai importantă fiind cea care conține data de 6.500 (992) când a fost omagiate bisericuțele.În interiorul acestor biserici au fost descoperite obiecte cioplite în cretă elemente de mobilier și ceramică.

Biserica 1 – B1 – are 6 metri lungime și 2 metri lățime, prezintă 3 compartimente: pronaos, naos și altar.Prezintă altarul orientat către est iar intarea se realizează prin latura nordică a pronaosului.Singura cale de comunicare cu exteriorul se realizează cu ajutorul ușii și nu există ferestre.Se întâlnesc cruci de diferite tipuri și mărimi , cele mai multe elemente se întălnesc în pronaos ( inscripții cu caracter liturgic,nume nedescifrate,cruci și simboluri creștine dar și desene animaliere (iepuri,cai) inscripții chirilice și chirilice amestecate cu grafite runice, toate dispărute în urma exfolierii peretelui. La 29 martie 2003 se mai păstra și o inscripție runică, actualmente degradate, pe cadrul superior al intrării în naos.

Biserica 2 – B2 – Are 4 metri lungime și 2,20 metri lățime, prezintă altarul orientat spre sud-est și se află într-o stare avansată de deteriorare încă de la momentul descoperirii.Intrarea principal se deschide în biserica B3 și prezintă 2,50 m lungime, 2 m lățime și 2,10 m înălțime.Altarul este săpat în forma semicirculară , se pot abserva 3 scobituri dreptunghiulare și un postament, probabil Sfânta Masă. Podeaua și tavanul era decorată înspre altar cu linii paralele. În pereții laterali ai navei se găsesc două orificii circulare, despre care se presupune că au fost folosite la susținerea unei vergele pentru catapeteasmă.. Se mai păstrează diferite cruci simple, punctate și lobate dar și o cruce malteza încadrată într-un pătrat , ilustrând un cap de taur, un călăreț înarmat cu suliță sau arc și săgeată, cai și iepuri, motive geometrice diverse , o cizmă sau un picior, o pasăre acvatică stilizată și sculptată în altorelief, .În altar se găsește doat o cruce. În primul paraclis se mai pastrează cruci simple, însoțite sau nu de elemente ornamentale, jumătatea superioară a unei cruci cu textul IC HC și conturul unui animal (probabil cal), al cărui cap nu se păstrează în întregime.

Biserica 4 – B4 – are lungimea de 7 metri și lățimea de 3,50 metri ,acest nivel este format din nava bisericii, altarul și un mormânt alipit.  În biserica B4 se găsesc diferite tipuri de cruci: cele mici sunt trasate pe partea stângă la intrarea în naos, cele malteze mari sunt săpate în basorelief pe latura inferioară a coloanelor; se mai găsesc inscripții în grafite runice, inscripții slave și inscripții slave amestecate cu grafite runice.

Biserica 5- B5 – este situată sub biserica B2, se găsesc ilustrate figuri geografice, călăreți, cîrme.

Biserica 6- B6 – este orientată către marginea de răsărit a masivului de cretă și au aceeași înfățișare arhitecturală.

Galeriile – E – aici au fost descoperite o serie de morminte, această parte a complexului a fost prima afectată prin exfoliere și implozie, pereții sunt toți scorojiți. Întâlnim un tip special de cruce, punctat cu găuri, figuri omenești fără funcție religioasă, presupuși “sfinți”, păsări, un pom, dragoni spiralați.

Restul complexului – au fost descoperite resturi ale unei biserici sau locuințe ce prezintă tavanul surpat situată la NNE de B1 ,o altă dovadă a unei locuinței ale cărei urme nu mai pot fi observate astăzi. Aceasta din urmă prezenta ziduri realizate din calupuri de cretă, pardoseală din pâmânt lipit și prezenta urmele unei vetre. În restul complexului au fost descoperitemonumente funerare, așezate dezordonat sau grupate într-un mica criptă, astăzi imposibil de identificat, fie din cauza consolidării cu beton, fie din cauza construcției de protecție, ce nu permite intrarea la toate stadiile.

Se consider ca timp de sute de ani aceste bazilici au fost vizitate de soldați,preoți și numeroși negustori. Printre cele mai interesante texte (traduse din slavonă) sunt: "Eu, Aian Dimian, preotul, merg pe drum, pun lumânări pentru păcatele mele, omule, în această biserică. Iar Dumnezeu să vă miluiască cu Sfinții Părinți. Amin. Dimian. Luna mai"; “În numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt s-a închinat nedestoinicul rob Simion, în biserică, în luna august în 31".

“În prezent ansamblul rupestru (șase bisericuțe, câteva cripte, galerii de legătură și peste 20 de morminte) se află într-o stare gravă de deteriorare, deși e unul din cele mai valoroase monumente din România și chiar din Europa, fiind rezultatul confluenței a mai multor civilizații și culturi (bizantini, bulgari, ruși-varegi, vikingi.” (Text citat din:Basarabi-Murfatlar. Un sit arheologic din Dobrogea secolelor X-XI de Vladimir Agrigoroaei si Luiza Zamora)

BISERICA “NAȘTEREA MAICII DOMNULUI” – situată în Orașul Murfatlar,este un monument istoric ce a fost ctitorit în anul 1906, atunci când neamul românesc sărbătorea 40 de ani a domniei lui Carol I a României și alipierea Dobrogei la țara mamă în urma războiului de independență din anul 1877,a fost realizată din piatră după planurile arhitectului Bănescu,cu turle înalte și ziduri înalte, are forma unei corăbii simbolizând Corabia lui Noe care a salvat omenirea de la potop.Construcția bisericii a durat 3 ani. Cupola și turla bisericii au fost avariate la marile cutremure. În curtea exterioară a bisericii, într-o poieniță splendidă se află un monument ridicat în cinstea eroilor ce au luptat în timpul Războiului de Independență.

Fig

MĂNĂSTIREA SF.TEOTIM SAU MĂNĂSTIREA BA.SARABI – a fost construită în urmă cu aproximativ 14 ani, în apropierea bisericuțelor rupestre descoperite la Murfatlar. În apropiere pot fi observate rămășițe ale unor locuințe antice.Oferă o priveliște asupra întregului oraș,podgoriilor de vie,dealurilor de cretă și asupra Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Fig.

GEAMIA MURFATLAR – a fost ridicată în anul 1981 , este locul unde musulmanii au dorit sa își păstreze religia, obiceiurile și limba.

CONACUL MIHAIL KOGĂLNICEANU – a intrat în posesia familiei Kogălniceanu în anul 1885, a fost achiziționat de către Mihail Kogălniceanu de la Hagi Me(h)met Aralam bey,membru al unei familii de moșieri din Constanța.

Fiul lui Mihail Kogălniceanu ,Vasile M. Kogălniceanu este cel care a locuit o lungă perioadă, timp în care își desfășura activitatea de de inspector domenial în Dobrogea, dar și cea de administrator al plasei Mangalia.Acesta a rămas cunoscut în istorie în urma susținerii Reformei Agrare în 1923, și a improprietărirea țăranilor săraci.

Arhitectura conacului prezintă influențe ale modei occidentale din secolul al XIX – lea. Desi în urma procesului de reconstrucție acesta găzduiește Grădinița Nr.2 –Murfatlar , acesta încă mai păstrează piesele de feronerie și de tâmplărie originale. Este clasat printer puținele conace modern ce s-au păstrat până astazi fiind considerat un monument istoric important.

CASA STAMATOPOULOS – a aparținut unui comerciant de origine greacă, situată pe Str. Fântâniței nr.11, Murfatlar.

CASA OMER BECHIR BEY – datează de la sfarșitul secolului al XIX – lea, situată pe Str.Matei Corvin nr.2 , este un monument istoric cu importanța asupra etniei musulmane.Se află într-o stare tot mai avansată de degradare.

GARA MURFATLAR- este prima linie de cale ferată realizată în timpul Imperiului Otoman pe timpul când Dobrogea era sub ocupație otomană.A fost inaugurată la 4 octombrie 1860,la îndemnul lui Sir John Trevor Barklay , un investitor englez.Linia a fost realizată în colaborare cu guvernul turc , în cele din urmă obtinând permisiune de realizare a acesteia pentru a administra activitățile de import-export, de exploatare a porturilor deoarece această linie făcea legătura între Portul Constanța si Cernavodă.

Fig.

MONUMENTUL EROILOR MURFATLAR- a fost ridicat în cinstea celor care au luptat de-a lungul Primul Război Mondial, 1916 – 1918.Se află la aproximativ 50 m de Gara Murfatlar.

TURNUL DE APĂ – a fost construit la sfârșitul secolului al XIX –lea , pentru a asigura apă potabilă locuitorilor si celor ce au particilat la lucrările la cariera de cretă din dealul Tibișir în anul 1957.În urma acestor săpături au fost descoperite bisericuțele rupestre, locuințe antice și morminte.

MONUMENTUL TINERETULUI DE LA STRAJA – Ridicat în mijlocul anilor 1980 și inaugurat în primăvara lui ’88, are o înaltime de aproape 50 metrii,doar soclul are aproape 10 metri și 12 coloane de 20 de metri se află poziționat pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, impresionant ca mărime. Se află amplasat pe locul fostului sat Straja, ilustrează un înger fără aripi , ilustrează un înger al libertății, creatorul său fiind Pavel Bucur, renumit artist plastic. Inițial acesta avea plăci de bronz ce ilustrau imaginea soților Ceaușescu si imagini ale muncitorilor ce au participat la construcția Canalului. Monumentul se află într-o stare de deteriorare avansată, plăcile de bronz precum și litere din textul “Generațiile viitoare să știe că ne-am sacrificat pentru înălțarea Patrie” ce erau din bronz au fost sustrase.

PORTUL MURFATLAR

DOMENIILE VLĂDOI

3.1. Impactul potențial al turismului asupra obiectivelor turistice din orașul Murfatlar

Efectele asupra mediului sunt de cele mai multe ori rezultatul prezenței turiștilor dar aceste efecte pot fi controlate și atenuate.

CAPITOLUL 4. PLANIFICAREA TURISMULUI DURABIL ÎN ORAȘUL MURFATLAR

Turismul trebuie să se dezvolte în jurul conceptului de dezvoltare durabilă fiind o activitate legată de resursele naturii și de cultura fiecărei societăți ce vând aceste resurse dar le și împart cu alți utilizatori inclusiv cu comunitățile locale.

4.1. INDICATORUL FUNCȚIA TURISTICĂ

Funcția turistică – este strâns legată de capacitatea de cazare si de populația rezidentă a unei zone.În cazul nostru populația orașului este de 10216 locuitori, după următoarea formulă putem calcula :

= L/P * 100, unde :

= Funcția turistică

L = numărul locurilor de cazare din Orașul Murfatlar

P= populația orașului, în cazul nostru 10216 locuitori.

= 20/10216*100

= 0.19 %

4.2 . INDICATORUL DENSITĂȚII TURISTICE ÎN RAPORT CU POPULAȚIA ORAȘULUI

Acest indicator ilustrează presiunea exercitată de turiști asupra zonei luate în calcul, se poate calcula după următoarea formulă :

= total turiști

Pop = populația zonei

În cazul Orașului Murfatlar populația fiind de 10216 locuitori și luănd ăn calcul luna August a anului 2017, an în care turiștii ce au vizitat zona au fost 238 , putem deduce în urma calcului un procent de 2,32 %.

4.3. CAZAREA DURABILĂ

Cazarea este considerata funcția principală a unei unități hoteliere, ce are rol în creșterea cererii turistice. Cazarea durabilă încă nu a fost definită conceptual însă activitățile cu caracter durabil constă în : realizarea construcțiilor cu materiale durabile, un manangement eficient al surselor de energie, apa, deșeuri, întreținerea spațiilor de cazare cu soluții de igienizare ce nu afectează calitatea mediului și amenajarea spațiilor verzi.

Cazarea durabilă asigură o relație bună cu mediul aducănd beneficii naturii și mediului înconjurător,clienților și personalului hotelier.

Deoarece în Orașul Murfatlar există doar o singura opțiune de cazare respectiv Pensiunea Fântânița, mi-am propus implementarea unui nou loc destinat cazării de această data prietenos cu mediul înconjurător.

PENSIUNE „ECOMIL „ – pensiune realizată din chirpici, ce va avea acoperișul acoperit cu stuf iar ferestrele și ușile vor fi din lemn.

Fig.

Chirpiciul este primul material de construcție utilizat de multe sute de ani pentru realizarea locuințelor si este format prin amestecarea pământului galben cu apă și paie pus în matrițe realizate din lemn si lăsat la soare până la uscare.

Această construcție se dorește a fi realizată din materiale ecologice, aceasta imprimă zonei un aer tradițional.Fundația va avea minim 30 cm adâncime și 60 lățime pentru a oferii siguranța proiectării pensiunii.Ferestrele și ușilor vor fi realizate din lemn.

Similar proiectării unei astfel de investiții trebuie să luăm în calcul atăt avantajele cât si dezavantajele realizării acesteia, după cum urmează :

Avantaje

Ușor de realizat

Materiale de construcție ieftine

Chirpicii nu necesită timp îndelungat de uscare la soare, nu se usucă în cuptor

Rezistent la seisme deoarece materialul din care se realizează chirpicii este flexibil si nu va permite deplasări în structura construcției

Nu conține substanțe toxice în timpul realizării cât si in cel al exploatării

Dezavantaje

Durată de viață scurta

Sensibilă la umezeală

Nu suporta etajare și alte modificări ulterioare

Capacitatea de cazare a unei singure astfel de construcții va fi de 18 adulți și 2 copii.Vor fi amenajate 6 camere duble disponibile pentru cazare a 2 adulți/camera și 2 camere triple. Se dorește construirea a 168 metri pătrați utilizați doar pentru spațiul de cazare . Întreaga pensiune va conține un living cu un cuptor realizat din lut , o bucătarie și 3 băi comune în total 216 metri pătrați.

Fig.

Pentru asigurarea energiei electrice necesare alimentării acestei pensiuni se vor utiliza surse regenerabile, o turbine eoliană ce v-a produce energia electrica dar și panouri solare pentru obținerea apei menajere calde prin montarea de captatoare solare pe acoperișul clădirilor, sursa este inepuizabilă.

Alimenentarea cu apă va fi realizată prin forarea unui puț iar apele uzate vor fi trimite într-o stație de preepurare apoi eliberate in reteaua de canalizare a orașului.Deșeurile rezultate vor fi depozitate selectiv si predate firmei de salubrizare a orașului.

4.4. TRANSPORT DURABIL

Transportul durabil asigură mobilitatea turiștilor fără a deteriora calitatea mediului și sănătatea populației orașului și a reduce emisiile de dioxid de carbon precum si utilizarea celui mai nepoluant mijloc de deplasare.

Pentru realizarea planificării unui turism durabil în zona luată în calcul se propune organizarea transportului astfel :

Planificarea unui interval orar în vederea accesibilității obiectiectivelor turistice

Deșeurile rezultate la sfârșitul călătoriei să fie colectate selectiv

Utilizarea mijloacelor alternative pentru descoperirea atracțiilor turistice (biciclete,pe jos)

Încurajarea transportului în comun în detrimentul celui individual

Impunerea limitelor de viteză

CAPITOLUL 5. TRASEE TURISTICE PROPUSE ÎN ORAȘUL MURFATLAR

Pentru organizarea unui concediu în orașul Murfatlar este nevoie de organizarea unor intinerarii turistice , propun următoarele :

Biserica “nașterea maicii domnului” – Mănăstirea Basarabi – Complexul rupestru murfatlar – Geamia Murfatlar

Podgoria Murfatlar – Crama Murfatlar – Muzeul Vinului și a Viei –Stațiunea de cercetări viticole Murfatlar

Rezervația naturală Pădurea Fântânița Murfatlar – Lacul de cretă – Monumentul de la Straja

Gara Basarabi – Monumentul eroilor – Turnul de apă

Conacul lui Mihail Kogălniceanu – Casa Stamatopoulus – Casa Omer Bechir-Bey

Domeniile Vlădoi – Portul Murfatlar

CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT