Stabilirea gradului de vulnerabilitate la contaminarea cu nitrati pentru sursele de [627784]

Stabilirea gradului de vulnerabilitate la contaminarea cu nitrati pentru sursele de
apă destinate potabilizării din perimetrul localității Breb
CUPRINS
Introducere
I.Sursele de apă potabilă și urbanizarea
1.1. Sursele de apă potabilă
1.2.Caracteri sticile calitative privind apa potabilă
1.3. Condițiile igienico -sanitare privind alimentarea cu apă din fântâni
1.4. Alimentarea cu apa de la rețea
1.5. Presiuni antropice privind apele naturale
1.6. Responsabilități în monitorizarea calit ății apelor freatice și de suprafață
II. Metode de lucru
2.1. Cadrul natural și limitele geografice ale zonei de studiu
2.2. Distribuția surselor de apă de suprafață din perimetrul localității Breb
2.3. Distribuția surs elor de apă de fântână di n perimetrul localității Breb
2.4. Prelevarea și analiza fizico -chimică a probelor de apă
III. Calitatea apelor destinate potabilizării și măsuri de
reducere a riscului de contaminarea cu nitrați din perimetrul localității Breb
3.1.Analiza p arametrilor fizico -chimici din râul Breboaia
3.2. Analiza parametrilor fizico -chimici din probele de apă din fântâni
3.3. Analiza indicatorilor fizico -chimici ai apei de la rețea din localitatea Breb
3.4. Măsuri de siguranța a apei pentru
zonele potențial v ulnerabile la nitrați din perimetrul localității Breb
Concluzii
Bibliografie

2

INTRODUCERE

Apa reprezintă un element important pentru existența vieții și dezvoltarea colectivităților
umane. Faptul că primele forme de via ță au luat naștere în mediul acvatic, că primele așezări
omenești s -au stabilit în apropierea râurilor și fluviilor, pentru a avea apa necesară pentru băut și
nevoile gospodărești, că apa reprezintă mediul în care se desfășoară toate procesele metabolice, că
țesuturile și organele tuturor viețuitoarelor conțin apă într -o mare proporție, dovedește importanța
apei în apariția și menținerea vieții, ca și în dezvoltarea colectivități lor umane de -a lungul
timpului [Muntean și colaboratorii, 2009] .
Deoarece apa es te foarte importantă pentru activitatea umană, acest lucru a condus încă din
timpuri îndepărtate, la acțiuni și eforturi pentru menajarea și stăpânirea ei. Spre deosebire de
celelalte resurse naturale, apa are anumite particularități, ceea ce obligă la ado ptarea unor măsuri
speciale pentru gospodărirea și managementul ei. Apa, este în continuă mișcare în natură și are mari
variații cantitative în timp, necesitând astfel executarea de lucrări de acumulare pentru regularizarea
debitelor. În acelasi timp, dato rită curgerii permanente, același volum de apă poate fi folosit succesiv
de mai mulți beneficiari.
Conform Protocolului UNECE și OMS privind apa și sănătatea, ”prin apă potabilă se
înțelege apa folosită sau destinată consumului uman pentru băut, gătit, p repararea hranei, igienă
personală sau alte scopuri similare”, apa de băut sau potabilă este apa cu o calitate suficient de
ridicată, ce poate fi consumată sau utilizată în special pentru băut și gătit, având un potențial de risc
scăzut pe termen imediat s au lung. Apa trebuie să fie foarte pură [Samwel și colaboratorii, 2014] .
În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă și ghidurile elaborate în cadrul Strategiei
Comune de Implementare (CIS) a Uniunii Europene, se consideră presiuni semnificative presi unile
care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă. După modul în care
funcționează sistemul de recepție a corpului de apă se poate cunoaște dacă o presiune poate cauza un
impact. Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor și cu caracteristicile particulare ale
bazinului de recepție conduce la identificarea presiunilor semnificative. Cele mai importante
categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor/spațiilor hidrografice din România sunt
presiunile chi mice (punctiforme, difuze) și hidromorfologice. Din multitudinea activităților
desfășurate pe ape sau care au o legătură cu apele, numai unele dintre acestea exercită asupra
acestora o presiune stabilită pe baza unor criterii bine determinate, prezente în Planurile de

3
management ale bazinelor/spațiilor hidrografice. Impactul presiunilor semnificative are ca rezultat
neatingerea stării bune a apelor de suprafață și subterane și necesită aplicarea de măsuri care să
îmbunătățească starea acestora. În acest sen s pot fi considerate probleme importante de gospodărirea
apelor următoarele patru categorii majore: poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienți,
poluarea cu substanțe periculoase și alterările hidromorfologice [Administrația Națională Apele
Române , 2013]
România s -a angajat să implementeze Directiva Cadru privind Apa (2000/60/EC), adoptată
de Parlamentul European și Consiliul Uniuni Europene la 23 octombrie 2000, în același timp cu
celelalte state membre ale UE și dețin astăzi o poziție avansată în ceea ce privește etapele care
trebuie parcurse în cadrul acestui proces.
Directiva Cadru privind Apa a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr.310/2004
pentru modificarea și completarea Legea apelor nr.107/1996 [http://www.mmediu.ro ].
Directiv a stabilește norme pentru stoparea deteriorării tuturor corpurilor de apă din Uniunea
Europeană și atingerea ”stării bune” a râurilor, a lacurilor și a apelor subterane ale Europei până în
2015. Concret, printre aceste norme se numără: protejarea tuturor f ormelor de apă, redresarea
ecosistemelor din aceste ape și din jurul acestora, reducerea poluării în corpurile de apă, garantarea
unei utilizări durabile a apei de către persoanele fizice și de către întreprinderi [https://eur –
lex.europa.eu ].
Lucrarea de fa ță are ca scop stabilirea gradului de vulnerabilitate la contaminarea cu nitrați
pentru sursele de apă destinate potabilizării din perimetrul localității Breb.
Primul capitol „ Sursele de apă potabilă și urbanizarea” are ca obiective următoarele:
stabilirea surselor de apă potabilă, precizarea caracteristicilor calitative privind apa destinată
potabilizării, determinarea presiunilor antropice privind apele naturale și stabilirea autorităților
responsabile în monitorizarea calității apelor freatice și de supr afață.
Cel de -al doilea capitol „Metode de lucru” are drept țintă: localizarea cadrului natural și
limitele geografice ale zonei de studiu, distribuția surselor de apă de suprafață și de fântână din
perimetrul localității Breb și prelevarea și analiza fi zico-chimică a probelor de apă.
Cel de -al treilea capitol „Calitatea surselor de apă destinate potabilizării și măsuri de
reducere a riscului de contaminare cu nitrați din perimetrul localității Breb” urmărește analiza
parametrilor fizico -chimici : din râu lui Breboaia, din probele de apă de fântână și a apei de la rețea
din localitatea Breb. De semenea, acest capitol are ca obiectiv instaurarea unor măsuri de siguranța
în ceea ce privește apa pentru zonele potențial vulnerabile la nitrați din perimetrul l ocalității Breb.

4
1. SURSELE DE APĂ POTABILĂ ȘI URBANIZAREA
1.1.Sursele de apă potabilă
Apa brută reprezintă apa captată din surse de suprafață sau subterane, care are calitatea sursei
în momentul prelevării și care necesită un proces de tratare conform c erințelor calitative ale
folosinței [https://lege5.ro ].
Apele subterane pot fi:
 cursuri subte rane în roci fisurate sau carst;
 ape freatice aflate în straturi superioare ale litosferei , straturi construite din roci detritice,
granulare necoezive și mai rar din roci stâncoase fisurate sau cu un grad înaintat de alterare, sub
influența directă a fenomenelor hidrologice și meteorologice;
 ape de adâncime aflate sub patul impermeabil al stratului freatic în roci detritice granulare
coezive sau necoezive sau în r oci stâncoase fisurate sau afectate de fenomene carstice;
 izvoare din straturi care ies la suprafață datorită condițiilor geomorfologice locale;
 apa subterană aflată în nisipuri de dune marine sau în cordoane litorale [Giurconiu și
colaboratorii, 2002] .
Forajele și fântânile sunt folosite pentru a exploata apele subterane de adâncimi și calități
diferite. Cantitatea de apă care poate fi extrasă depinde de caracteristicile acviferului. Captarea apei
freatice influențează ecosistemele terestre, care este echil ibrul dintre extracția apei și reîncărcarea
corpului de apă. Pentru a instala un sistem durabil, centralizat cu aprovizionare de apă, sunt
indispensabile cunoștințele referitoare la caracteristicile corpului de apă.
Fântânile și forajele de mică adâncime s unt mult mai expuse riscului de contaminare decât
cele atânci, dar dacă sunt amplasate corect, ele pot furniza apă potabilă de bună calitate. În ceea ce
privește izvoarele, conținutul și și calitatea apei sunt puternic dependente de straturile situate
deasupra acviferului.
Majoritatea apelor subterane se regenerează în mod natural prin infiltrarea apelor din
precipitații în zona de reîncărcare. Cu toate acestea, nivelul stratului freatic poate scădea atunci când
cantitatea de apă captată pentru aproviziona re sau pentru irigații depășește capacitatea naturală de
încărcare a acviferului [Klimek, 2016] .
Apele de suprafață pot fi:
 ape curgătoare naturale (pârâuri, râuri, fluvii) ;
 ape curgătoare artificiale (canale de navigație, de irigație sau de deviere) ;
 ape stătătoare naturale (lacuri montane sau șes);

5
 ape stătătoare artificiale (lacuri de acumulare, iazuri) [Giurconiu și colaboratorii, 2002] .
Râurile, canalele sau lacurile sunt surse de apă frecvent utilizate, dar sunt și vulnerabile la
poluarea de către om sau faună. Agricultura, industria și devărsările de apă uzată reprezintă cauze
ale unei calități variabile a apei în ceea ce privește concentrațiile și substanțele chimice și germeni
patogeni. Apele de suprafață netratate nu sunt sigure în vederea consumul ui, astfel, în funcție de
bazinul hidrografic trebuie luate diferite măsuri de prevenire a pericolelor și riscurilor. Ca urmare a
potențialului risc de poluare, apele de suprafață sunt luate în considerare doar în cazul în care nu
sunt disponibile alte sur se (mai ales ape subterane) [Klimek, 2016] .
Pentru satisfacerea necesităților de apă într -o zonă, trebuie să se ia în considerare toate
sursele de apă din acea zonă care pot fi valorificate, iar în proiectarea lucrărilor de captare se vor
elibera studii c onform prescripțiilor date de STAS 1628/1 -87. Alegerea sursei se face ținând seama
de următoarele considerente: satisfacerea din punct de vedere calitativ și cantitativ a cerinței de apă,
siguranța pe care o prezintă sursa în exploatare, posibilități de ex tindere în viitor a captării
respective și realizarea unei gospodăriri raționale în exploatarea sursei, pentru a nu se depăși
rezervoarele exploatabile ale acesteia [Giurconiu și colaboratorii, 2002] .
Din punct de vedere calitativ, vor fi preferate în prim ul rând izvoarele și apele subterane, care
vor fi utilizate prioritar pentru alimentarea cu apă potabilă a centrelor populate [Giurconiu și
colaboratorii, 2002] .
Din punct de vedere cantitativ, apele de suprafață sunt singurele care pot satisface cerințele
centrelor populate mari sau în accentuată mărire [Giurconiu și colaboratorii, 2002] .
Protecția surselor se face prin amenajarea de zone de protecție sanitară cu regim sever și de
zone de protecție sanitară de restricție, confor m instrucțiunilor din Hotărâ rea de Guvern
nr.101/1997. Zona de protecție sanitară cu regim sever se împrejmuiește, iar cea de restricție se
marchează prin borne sau semne vizibile [Giurconiu și colaboratorii, 2002 ].

1.2.Caracteristicile calitative privind apa potabilă
Calitatea apei depinde de tipul sursei de apă și se schimbă în funcție de condițiile g eologice,
meteorologice și de modul de utilizare a terenului.
1.2.1. Caracteristicile organo leptice ale apei
Culoarea apelor se datorează substanțelor dizolvate în apă și se determină în comparație cu
etaloane preparate în laborator. Culoarea apelor naturale și a celor poluate poate fi o culoare
aparentă care se datorează suspensiilor solide ușor de infiltrat prin depunere și filtrare
[https://www.slideshare.net ].

6
Mirosul apelor după in tensitate este
clasificat în șase categorii:
-fără miros (FM);
-cu miros neperceptibil (MN);
-cu miros perceptibil unui specialist (MPS);
-cu miros perceptibil unui consumator (MPC);
-cu miros puternic (MP);
-cu miros foarte puternic (MFP)
[https://w ww.slideshare.net ].

1.2.2. Indicatori ai regimului de oxigen
Gustul se clasifică astfel:
-ape cu gust mineral bicarbonat sodic (Mb);
-ape cu gust mineral magnezic (Mg);
– ape cu gust mineral metalic (Mm);
-ape cu gust mineral sărat (Ms);
-ape cu gust organic hidrocarbonat (Oh);
-ape cu gust organic medical farmaceutic (Om);
-ape cu gust organic pământos (Op);
-ape cu gust organic gazos (Ov).

Oxigenul este un gaz solubil în apă unde se află dizolvat sub formă de molecule . Prezența
oxigenului î n apă condiționează existența marii majorități a organismelor acvatice. Toate apele care
se află în contact cu aerul atmosferic conțin oxigen dizolvat, în timp ce apele subterane conțin foarte
puțin oxigen. Solubilitatea oxigenului în apă depinde de presiu nea tmosferică, temperatura aerului și
salinitatea.
Din această clasă de indicatori face parte oxigenul dizolvat (OD), consumul chimic de oxigen
(CCO), consumul biochimic de oxigen (CBO) și carbonul organic total (COT)
[https://www.slideshare.net ].

7
1.2.3. Indicatori ai regimului de nutrienți
Principalii indicatori ai regimului de nutrienți din apă sunt: nitriții, nitrații, amoniacul și
fosfatul .
Nitrații sunt compuși ai azotului care apar în mod natural în sol, dar care pot fi, de asemenea,
răspândiți prin fertilizare. Plantele utilizează azotul conținut în nitrați pentru propriul lor metabolism
și pentru a produce proteine. Nitratul este extras din sol și convertit în compuși de proteine de înaltă
energie. Surplusul rămas contaminează pânza fre atică, regăsindu -se în râuri, lacuri sau în apele
subterane și, în ultimă instanță, în apa de băut. Nivelurile de nitrați din sol și apă potabilă pot ajunge
să fie considerabile, în funcție de forma predominantă de utilizare a terenurilor [Dr. Iacob și
colaboratorii, 2012 ].Consumul de apă cu nitrați în concentrații mari este unul din factorii care
condiționează creșterea bruscă a afecțiunilor cronice ale ficatului și maladii ale aparatului digestiv.
Excesul duce la eutrofizarea bazinelor acvatice cu efecte negative asupra faunei acvatice.
Valorile de referință pentru nitrați se regăsesc în tabelul 1.1.
Tab.1.1. Valori de referință pentru nitrați propuse de diferite organizații internaționale
Directiva
98/83/CE
Anexa IB
Ghid OMS
2005 Ministerul
Sănătății
Canada Agenția de
Protecție a
Mediului SUA
Legislație
Națională
50 mg/l 50 mg/l 45 mg/l 45 mg/l 50 mg/l

Nitriții sunt produși intermediari în procesul de aprovizionare cu azot al plantei. În legumele
care conțin nitrați, procesele m icrobiologice sau enzimatice pot cauza conversia azotatului în nitriți.
Acest lucru se poate întâmpla din cauza depozitării necorespunzătoare, a transportului incorect sau a
nerespectării regulamentului standard de igienă [Dr. Iacob și colaboratorii , 2012 ].Consumul apei cu
conținut ridicat de nitriți poate duce la apariția methemoglobinemiei, în special de care sunt afectați
copii de 0 -1 ani, mai ales cei alimentați artificial. Provoacă cancer la esofag, stomac, intestine, și
sporește impotența la bărbați. Valorile de referință pentru nitriți se regăsesc în tabelul 1.2.
Tab.1.2 .Valori de referință pentru nitri ți propuse de diferite organizații internaționale
Directiva
98/83/CE
Anexa IB
Ghid OMS
2005 Ministerul
Sănătății
Canada Agenți a de
Protecție a
Mediului SUA
Legislație
Națională

0,5 mg/l 0,3 mg/l (ef.acut)
0,2 mg/l (ef.cronic)
3,2 mg/l
3,3 mg/l
0,5 mg/l

Amoniul este un indicator al unei poluări recente. Creșterea sa bruscă la un moment dat,
indică intervenția unei poluări care poate fi atât de origine naturală, cât și artificială. Creșterea
concentrației de amoniu în apă la valori peste 1,5 mg/l poate porduce modificări ale gustului și

8
mirosului apei. Cu toate că amoniul, în sine, nu are efecte toxice asupra organismului um an și
animal, importanța lui sanitară constă în faptul că el indică poluarea apei cu alte elemente chimice
sau mai ales bacteriologice care pot avea efecte nocive asupra populației [https://www.oradesibiu.ro ]
Fosfatul în cantități mari în apele subterane s au de suprafață determină eutrofizarea
progresivă prin favorizarea dezvoltării algelor, fiind un indicator de poluare. Apele care străbat
terenuri bogate în humus (în care fosfatul este legat în compuși organici) se îmbogățesc în fosfați De
asemenea, o can titate importantă de compuși ai fosforului provine în urma poluării difeuze din
agricultură, datorată administrării de îngrășăminte pe bază de azot și fosfor. Concentrații mai mari
de 0,5 mg P/l apă în apele de suprafață determină o eutrofizare progresivă a lacurilor, prin
favorizarea dezvoltării algelor. Conținuturi mari de fosfați în apele subterane sau de suprafață pot să
constituie un indiciu asupra poluării de origine animală, mai ales dacă se corelează cu dezvoltarea
faunei microbiene [ https://www.sli deshare.net ].
1.2.4. Indicatori ai capacității tampon a apei
Indicatori ai capacității tampon a apei sunt aciditatea, alcalinitatea și duritatea.
Aciditatea apei se datorează prezenței în apă a dioxidului de carbon liber, a acizilor minerali,
a sărurilor d e acizi tari sau baze slabe, sărurilor de fier și de aluminiu.
Aciditatea totală a unei ape însumează atât aciditatea acizilor minerali cât și cea datorată
dioxidului de carbon liber, în timp ce aciditatea minerală exprimă numai aciditatea datorată acizil or
minerali.
Alcalinitatea apei este determinată de prezența ionilor de dicarbon, carbonat, hidroxid, și mai
rar, borat, silicat și fosfat. Din punct de vedere valoric, alcalinitatea este concentrația echivalentă a
bazei titrabile și se măsoară la anumite puncte de echivalență date de soluții indicator.
Duritatea apei a fost inclusă la capacitatea de tamponare a apei datorită ponderii carbonaților
și dicarbonaților de calciu și magneziu din apele naturale.
Prin durit ate se înțelege cantitatea de s ăruri de c alciu și magneziu existente într -un litru de
apă. Sărurile care dau duritatea apei și care se găsesc disociate în apă sunt: dicarbonații de calciu și
magneziu și sulfații de calciu și magneziu.
În funcție de valorile durității, se disting următoarele tipur i de ape:
-ape foarte moi (D < 5 dG) ;
-ape moi (D= 5 -10 dG) ;
-ape medii (D=10 -20 dG) ;
-ape dure (D=20 -30 dG) ;

9
-ape foarte dure (D > 30 dG) ;
1.2.5. Indicatori micro biologici
Numărul total de germeni /ml apă reprezintă numărul de bacterii saprofite, ce cresc pe medii
simple, la 37șC. Este un indicator de orientare globală, care apreciază dacă apa este poluată; gradul
ei de poluare, nepermițând evaluări asupra originii impurificării.
Germenii coliformi sunt considerați, în sensul cel mai general al termenului, indicatori de
poluare cu floră intestinală. Bacteriile coliforme pot avea în totalitate origine intestinală și prezența
lor în apă semnifică existența posibilă și a altor microorganisme intestinale sau potențial patogene.
În calitate de test mai sigur de poluare fecală frecvent se utilizează E. Coli, ca cărei origine
intestinală nu poate fi pusă la îndoială.
Enterococii sunt bacterii de proveniență tot
intestinală, cu rezistență în apă mai redusă decât a
coliformilor și cu semnificație similară. Prezența
Streptococului fecal confirmă natura fecală a poluării
[Munteanu și colaboratorii, 2011] .
1.3. Condiții igienico -sanitare privind
alimentarea cu apă din fântâni
Fântâna reprezintă o instalație locală de
aprovizionare individuală sau p ublică, din care apa este
consumată prin extracție direct din sursă. [Directiva
cadru]
1.3.1. Construcția
Fântâna trebuie amplaată și construită, astfel încât
să fie protejată de orice sursă de poluare și să asigure accesul utilizatorilor. Amplasarea fân tânii
trebuie să se facă la cel puțin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrină, grajd, depozit de gunoi
sau deșeuri animale, cotețe, etc. , pe cât posibil mai sus sau la același nivel cu acestea. Adâncimea
stratului de apă folosit trebuie să fie de minim 4 m.
Pereții fântânii trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor
fi construiți din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră. Pereții fântânii
trebuie să fie prevăzuți cu ghizduri, care vor a vea o întălțime de 70 -100 cm deasupra solului și 60
cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar
articularea cu pereții fântânii trebuie făcută în mod etanș.
Fig.1.1. Construcția unei fântâni

10
Fântâna trebuie să aibă capac pentru a o
feri de impurități, iar deasupra ei să fie con struit
un acoperiș care să o pro tejeze împotriva
precipitațiilor atmosferice.
Modul de scoatere a apei din fântână
trebuie să se facă printr -un sistem care să
împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompa.
În jur ul fântânii trebuie să existe un
perimetru de protecție de 1,5 m, amenajat în pantă, cimentat sau pavat, impermeabilizat împotriva
infiltrațiilor.
1.3.2. Întreținere
Fântâna trebuie întreținută
tot timpul în stare perfectă de
curățenie și să fie repa rate imediat
cele mai mici defecțiuni ce se
ivesc.
Fântâna trebuie curățată și
dezinfectată, cel puțin o dată pe
an, primăvara sau toamna, și
obligatoriu ori de câte ori a fost
impurificată prin cadavrul unui
animal, prin pătrunderea de ape
murdare de la s uprafață sau atunci
când consumul apei respective a produs o boală infecțioasă (febră tifoidă, dizenterie, hepatită, etc.).
Curățarea se face fie folosind o pompă de noroi/nisip, fie manua l: în acest scop, un om în
măsură să efectueze această operațiune s e coboară în fântnă după ce apa a fost scoasă cu o pompă
sau cu ajutorul găleților*. Corpurile străine, nămolul și orice alte murdării adunate în fundul fântânii
trebuie raclate cu o sapă și scoase odată cu apa care a mai rămas în puț, până când fundul fân tânii
rămâne curat. De asemenea, pereții fântânii trebuie curățați, prin frecare cu o perie aspră.
Dezinfecția se face după ce fântâna a fost curățată, când apa a ajuns din mou la nivelul
obișnuit. Dezinfecția se face cu substanțe clorigene sau orice altă substanță dezinfectantă care are
aviz sanitar de folosire în acest scop.
*Înainte de coborâre, se verifică dacă aerul din
fundul fântânii nu este viciat. O lumânare
aprinsă sau o lampă cu flacără se coboară încet
în fântână -dacă flacăra se stinge, înseamnă că
aerul nu este respirabil și persoana care intra în
fântână este în pericol. În acest caz, este necesar
să se aerisească fântâna, cu ajutorul unui furtun,
care ajunge până la fundul puțului și pe care se
suflă aer proaspăt, cu ajutorul unei pompe.

**Cantitatea de sub stanță clorigenă folosită pentru dezinfecția
apei variază în funcție de cantitatea de clor activ care trebuie
realizat și depinde de gradul de poluare a fântânii
Pentru efectuarea dezinfecției se face calculul cu ajutorul
următorilor parametrii:
a) volumul apei din fântână: V=P× ×H
V=volumul apei în
P= 3,14
r=1/2 din diametrul fântânii
H=înălțimea coloanei de apă din fântână
b) cantitatea de clor activ din substanță
c) concentrația de clor rezidual liber care trebuie obținută (0,5 mg
Cl rezidual liber/1 litru apă)

11
Substanțele clorigene (clorura de var, hipoclorit de sodiu, cloramina) se folosesc calculând
mai întâi care este cantitatea potrivită pentru volumul de apă din respectiva fântână**.
1.4. Alimentarea cu apa de la rețea
Un sistem centralizat de alimentare cu apă se caracterizează prin potențialul acestia de a
satisface nevoia de apă a unui grup de utilizatori prin intermediul unei rețele de conducte. În
general, sistemele de alimentare cu apă de mică capacitate sunt mai ușor de gestionat decât cele de
capacitate mare [Samwel, 2014] .
Pentru aprovizionarea cu apa potabilă a populației se pot folosi: surse subterane care
îndeplinesc în mod natural sau după tratare condiții de calitate din Standardul de Stat -Apa potabilă
sau surse de suprafață care îndeplinesc condițiile de calitate din Standardul de Stat -Apa de
suprafață -categoria I de folosință și numai după tratare pentru încadrarea în Standardul de Stat -Apa
potabilă [https://lege5.ro ].
Este importantă o abordare holistică cu privire la asigurarea calității sistemului de alimentare
cu apă, începând de la zona de captare a apei și până la consumator, incluzând:
 evaluarea și controlul sursei de apă pentru a preveni și a reduce contaminarea cu agenți patogeni;
 selectarea și desfășurarea proceselor de tratare pentru a reduce numărul agenților patogeni până
la un nivel admisibil;
 prevenirea contaminării sistemului de distribuție cu agenți patogeni, metale sau alte substanțe
[Samwel, 2014] .
Elementele de bază ale rețelelor centralizate de
alimentare (Fig.1.2) cu apă sunt:
selectarea sursei de apă unde trebuie luate în
considerare: disponibilitatea apei și calitatea acesteia,
tipul sursei de apă și localizarea sursei de apă
(accesibilitate și pr otecție);
selectarea proceselor de tratare în care principalele
obiective sunt reducerea de microorganisme din
sistemul de alimentare cu apă și eliminarea
sedimentelor. Apa care părăsește stația de tratare trebuie
să îndeplinească criteriile stricte stabilite de directivele
naționale ;

Fig.1.2.Elementele de baz ă ale rețelelor centralizate de alimentare

12
condițiile de stocare și distribuție a apei reprezintă unul dintre factorii esențiali care
garantează calitatea și disponibilitatea apei pentru consumatori. În timpul stocării și distribuției, în
cazul în care sistemul nu este bine proiectat, apa potabilă poate fi contaminată cu metale sau prin
infiltrarea de microorganisme [Samwel, 2014] .

1.5. Presiuni antropice privind apele naturale
Resuresele de apă ale lumii sunt finite și prin urma re sub creșterea presi unii demografi ce și
de mediu, datorate schimbări lor precum creșterea populației, deșertificarea și urbanizarea și
creșterea consumului ca rezultat al creșterii economice. Clima este într -o permanentă schimbare,
ceea ce alternează ciclul global a l apei la o rată fără pr ecedent. Creșterea proiectată a nivelului mării
amenință populația și împiedică aprovizionarea cu apă dulce de care depind.
Poluarea cu nutrienți, substanțe organice și substanțe periculoase a apelor de suprafață sunt în
principal cauzate de emisiile de l a aglomerări umane, activitățile industriale și agricole (Fig.1.2) .
Implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de poluanți au drept scop reducerea poluării,
acest aspect fiind luat în considerare la elaborarea primului Plan de management.
1.4.1. Ag lomerări umane
Indiscutabil, aglomerările umane, care se produc mai ales la nivel urban, au consecințe
nefavorabile asupra spațiului și mediului înconjurător, asupra calității vieții oamenilor. Un efect
specific și dramatic al procesului de urbanizare este legat de transformarea mediului ambiant într -un
mod și scară care nu s -au mai întâlnit în istorie. Modificările care au afectat mediul, în special după
cel de -al Doilea Război Mondial, au creat așa numita ”problemă a mediului” și au generat ”alerta
ecolog ică” a ultimelor decenii.
Principalele ”fenomene perturbatoare” legate de urbanizare și care afectează apele naturale
sunt:
creșterea cantităților de fluide neepurate sau incomplet epurate, deversate în emisari;
exploatarea fără restricții a apei;

1.4.2. Agricultura
Timp de decenii, emisiile de compuși de azot și pesticide rezultate din activități agricole au
reprezentat o problemă pentru calitatea apelor, nu numai în Europa, ci în toată lumea. Azotul este o
substanță necesară pentru creșterea tuturor plantelor și se găsește în îngrășămintele minerale,
gunoiul de grajdi și dejecții. Însă doar un procent mic al îngrășămintelor aplicate ajung efectiv în
corpul plantelor și este îndepărtat la recoltare. O mare parte se acumulează în mediu, ca excedent, de

13
exemplu sub formă de amoniac sau oxid de azot. Restul rămâne în sol sau se infiltrează în apele
subterane sub formă de nitrat. Nu doar substanțele nutritive contaminează apele, ci și metalele grele
și pesticidele. În jur de 20 -40% din metalele grele descar cate în apele de suprafață provin din
eroziunea solurilor agricole. Majoritatea poluării cu pesticide provin din agricultură, de pe terenurile
agricole și din întreținerea instalațiilor de pulverizare și a altor echipamente. Pesticidele din grupul
chimic t riazin, se găsesc frecvent în apa din sol și în cea de suprafață. Alte pesticide cu potențial
considerabil de poluare a apelor sunt diuron și bentazon [Dokovska și colaboratorii , 2014] .

1.4.3. Industria
Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai ma re contribuție la poluarea apei, prin
cantitatea mare de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminați în apă.
În județul Maramureș, principalele surse de poluare sunt unitățile cu profil de extracție și de
metalurgie neferoasă (se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf și pulberi cu conținut de plumb,
cadmiu și alte metale). La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conținut de metale
grele, de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum și emisiile de poluanți din atmosferă
provenit e din arderile de combustibil, din procesele tehnologice, de la centralele termice pentru
producerea căldurii și apei calde menajere și din traficul rutier [http://www -old.anpm.ro ].

Fig.1.2. Presiuni antropice privind apele naturale [www.google.ro]

14
1.5. Responsabilități în monitorizarea calității apelor freatice
și de suprafață
În conformitate cu Art.1 alin.1 din Legea Apelor (Monitorul Oficial, 1996) „apele reprezintă
o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element i ndispensabil pentru viață și
societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor
determinant în menținerea echilibrului ecologic”. Ca urmare, se impun preocupări susținute din
partea experților și a autorită ților locale și regionale pentru protecția și conservarea acestei resurse
indispensabile vieții.
Gospodărirea durabilă a resurselor de apă se bazează pe principiul solidarității umane și
interesului comun, prin colaborarea și cooperarea strânsă, la nivelur ile administrației statului, a
utilizatorilor de apă, a reprezentanților colectivităților locale și a populației.
În acest context , cooperarea între instituțiile statului care au responsabilități în domeniul
destionării durabile a resurselor de apă este in discutabilă (Schema 1.1.) . Ca urmare:
 Ministrul Apelor și Pădurilor își desfășoară activitatea în domeniile: planificare
srategică, managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie,
hidrogeologie, protecția, conservarea și refa cerea capitalului natural din domeniul apelor
ș pădurilor. [ http://apepaduri.gov.ro ];
 Administrația Națională ”Apele Române” este instituție publică de interes național ce
funcționează pe bază de gestiune și autonomie economică, în coordonarea autoritățilo r
publice centrale în domeniul apelor, având drept scop cunoașterea, protecția, punerea în
valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă , monopol natural de interes strategic,
precum și administrarea infrastructurii Sistemul Național de Gospodărire a Apelor
[http://www.rowater.ro ];
 Sistemul Național de Gospodărire a Apelor urmărește gospodărirea apelor, gestionarea
și valorificarea resurselor de apă de suprafață și subterane [ Cămășoiu, 2003 ];
 Agenția Națională pentru Protecție a Mediului este instituți a de specialitate a
administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministrului Mediului și Schimbărilor
Climatice cu competențe în implementarea legislației din domeniul protecției mediului,
conferite în baza Hotărârii de Guvern Nr.1000 din 17 oct.2 012 [http://www –
old.anpm.ro ].
 Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului include
studii privind poluarea aerului, solului și apei, managementul și reciclarea deșeurilor,

15
analiza impactului schimbărilor climatice și monitorizar ea factorilor de mediu
[http://www.incdpm.ro] ;
 Agenția Națională de Consultanță Agricolă se adreseazăproducătorilor agricoli
organizând acțiuni gratuite de popularizare, consultanță, asistență tehnică, instruire și
pregătire profesională și asigură fluxul informațional necesar atât producătorilor agricoli
din sectorul privat, cât și specialiștilor din agricultură [https://www.maap.ro ];
 Direcția de Sănătate Publică Maramureș este o instituție publică cu personalitate
juridică care își desfășoară activitate pe teritoriul județului Maramureș în scopul realizării
politicilor și programelor naționale de sănatate publică, activității de medicină preventivă
și a inspecției sanitare de stat, a monitărizării stării de sănătate și a organizării statisticii
de sănătate, precum și a planificării și derulării investițiilor finanțate de la bugetul de stat
pentru sectorul de sănătate [http://www.dspb.ro ];
 Garda Națională de Mediu a Inspectoratului Județean Maramureș este un corp
specializat de inspecție și control care poate lua măsuri de sancționare, de suspendare,
respectiv de sistare a activității, ca urmare a poluării și deteriorării mediului său pentru
nerespectarea condițiilor i mpuse prin acte de reglementare [ https://www.gnm.ro ];
 Sistemu l de gospodărire a Apelor Maramureș este subunitate a Administrației
Naționale ”Apele Române” -Administrația Bazală de Apă Someș -Tisa și reprezintă
autoritatea investită cu aplicarea unitară a strategiei naționale în domeniul gospodăririi
resurselor de apă, pe teritoriul bazinelor hodrografice Someș și Tisa în județul
Maramureș [http://www.rowater.ro ];
 Agenția de Protecție a Mediului Maramureș îndeplinește la nivel județean, atribuțiile
Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, respectiv: implementarea po liticilor,
strategiilor și legislației în domeniul protecției mediului la nivel
județean [http://apmmm.anpm.ro ];
 Consiliul Județean Maramureș asigură cooperarea între instituții la nivelul județului
Maramureș [https://www.cjmaramures.ro ];
 Administrația publi că la nivel de județ și de comună realizează și administrează
platformele comunale de depozitare a gunoiului de grajd și aplică reglementări de
gospodărire, manipulare și aplicare a gunoiului de grajd;
 Primăria Ocna Șugatag coordonează programe de monitorizare a factorilor de mediu și
facilitează accesul la informații cu caracter public privind mediul.

• Monitorizarea apelor de suprafață și subterane și
managementul agricol
1.Ministrul Apelor și
Pădurilor
•Stabilește rețeaua de monitoring a calității apelor de
suprafață destinate potabilizării
2.Administrația Națională
”Apele Române”
•Sinteza anuală privind calitatea apelor pe bazine
hidrografice la nivel național
3.Sistemul Național de
Gospodărire a Apelor
•Participă la elaborarea și urmărirea implementării
programelor de acțiune
4. Agenția Națională
pentru protecție a
Mediului
•Participă la elaborarea de metodologii, studii și cercetări și
la identificarea zonelor vulnerabile
5. Institutul Național de
Cercetare și Dezvoltare
pentru Protecția Mediului
•Instruirea și informarea fermierilor în vederea implementării
prevederilor Codului bunelor practici agricole
6. Agenția Națională de
Consultanță Agricolă Sche ma 1.1. Autoritățile implicate în implementarea Directivei Cadru 2000/60/CE

17

• Monitorizează calitatea apei potabile
8.Direcția de Sănătate Publică
Maramureș
•Sancționează contravențional nerespectarea legislației din
domeniul protecției mediului din Maramureș
9. Garda Națională de Mediu a
Inspectoratului Județean
Maramureș
•Gospodărirea durabilă a bazinului Tisei, sectorul român
10. Sistemul de Gospodărire a
apelor Maramureș
•Aplică legislația de mediu la nivel local
11. Agenția de protecție a
mediului Maramureș
•Asigură cooperarea între instituții la nivelul județului
Maramureș
12. Consiliul Județean
Maramureș
•Aplică reglementările de gospodărire , manipulare și aplicare a
gunoiului de grajd
13. Administrația publică la
nivel de județ și comună
•Coordonarea programelor de monitorizare a factorilor de mediu
și facilitarea accesului la informații publice privind mediul
14. Primăria Ocna -Șugatag

18

În conformitate cu Art.4
din Legea apelor nr.107 (M.Of.,
1996) stabilirea regimului de
folosire a re surselor de apă,
indiferent de forma de proprietate
este un drept exclusiv al
Guvernului, exercitat prin
Ministrul Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului , cu excepția
apelor geotermale.
Activitatea de gospodărire
unitară, rațională și complexă a
apelo r se organizează și se
desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice invizibile de gospodărire a apelor.
Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un to t unitar apele de suprafață și subterane atât sub
aspect cantitativ, cât și calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile [Monitorul Oficial, 1996] .
Dreptul de folosință a apelor de suprafață sau subterane (Schema 1.2) , inclusiv a celor
arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercită potrivit prevederilor
legale. Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de
protecție a calității apelor de băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești
[Monitorul Oficial, 1996] .
Pentru ca utilizatorii s ă poată beneficia de resursele de apă sunt necesare implementarea unor
măsuri de dezvoltare durabilă a apelor.
În raportul ” Viitorul nostru
comun” , Comisia Mondială pentru
Mediu și Dezvoltare definește dezvoltarea
durabilă ca fiind ”dezvoltarea care
urmărește satisfacerea nevoilor
prezentului, fără a compromite
posibilitățile generației viitoare de a -și
satisface propriile nevoi”.
Utilizatorii
1.Societatea civilă
2. Mediul de afaceri
3. Populația
Planul
operațional
1. Îmbunătățirea gradului de
conștientizare și atitudinea
privind protejarea resurselor
de apă
2. Oportunități și servicii
conforme principiilor
dezvoltării durabile
3.Valorificarea apei pentru
alimentările cu apă potabilă
Mediul academic
Se ocupă cu oportunități
și servicii conforme
principiilor dezvoltării
durabile Centrele de
cercetare
Schema 1.2. Utilizatorii și planul operațional al apei potabile
Planuri
de cercetare
Schema 1.3. Implementarea principiilor dezvoltării durabile

19
Printre problemele globale cu care se confruntă omenirea la începutul mileniului trei se află
lipsa apei și degradarea calit ății apei. De asemenea, realizarea obiectivelor dezvoltării durabile
depind într -o măsură foarte mare de managementul integrat al resurselor de
apă[https://www.ct.upt.ro ].
Pentru managementul integrat al resurselor de apă, comunitatea internațională a rec omandat
guvernelor aplicarea următoarelor principii:
 principiul bazinal: resursele de apă se formează și se gospodăresc în bazine hidrografice;
 principiul gospodăririi unitare cantitate -calitate;
 principiul ”poluatorul plătește”:cheltuielile legate de o po luare produsă diverșilor
utilizatori de apă și mediu este suportată de cel care a produs poluare;
 ”principiul economic ”beneficiarul plătește”
 principiul accesul la apă [https://www.ct.upt.ro].
Pentru implementarea acestor principii, centrele de cercetare din cadrul mediul academic se
ocupă cu oportunitățile și serviciile conforme dezvoltării durabile a apelor (Schema 1.3.) .

20
2. METODE DE LUCRU
2.1 Cadrul natural și limitele geografice ale zonei studiate

Studiul prezent s -a realizat în perioa da 2018 -2020 în bazinul hidrografic al râului Mara, pe
cursurile de apă care drenează localitatea Breb (Maramureș) (Fig.2.1.): Valea Breb (Breboaia) și
Valea Sunătoarea .

Fig.2.1.Localizarea bazinului hidrografic al Văii Breb

Zona de studiu se constitu ie ca
un peisaj cultural autentic, cu
elemente distincte rezultate din
coabitarea armonioasă a omului cu
natura locului. Astfel, în Breb
comunitățile locale sunt de tip rural,
aplică o agricultură de tip tradițional
(cultivă suprafețe mici de teren,
Fig.2.2 . Localitatea Breb -gradul de ocupare [www.google.ro]

21
folose sc munca manuală și energia
animală, utilizează doar fertilizarea
naturală și rotația simplă a culturilor),
peisajele au valoare naturală ridicată, iar
construcțiile țărănești au generat cu
specific arhitectonic local valoros.
În ceea ce privește gradul d e
ocupare al terenului, domina nte sunt
pajiștile și pășunile. În jurul localității
Breb se disting terenurile agricole și livezi
cu prun (Fig.2.2.) .
Climatul este temperat continental.
Teritoriul satului Breb este drenat
de o bogată rețea hidrografică (V alea
Breboaia, Valea Mare, Valea Sunătoarelor și Valea Caselor) (Fig.2.3 ).
Adâncimea apelor freatice variază mult, între câțiva centimetri până la câțiva metri adâncime
și este folosită pentru apa potabilă prin intermediul fântânilor din perimetrul satului Breb.
2.2. Distribuția surselor de apă de suprafață din localitatea Breb
Principalul curs de apă care drenează localitatea Breb este râul Breb sau Breboaia, afluent al
râului Mara, aparținând
spațiului hidrografic
Someș -Tisa. Râul Breboaia
are suprafața d e 29,6 ,
lungimea de 10,9 km, iar
altitudinea medie de 726m
[Haidu, 1993].
În conformitate cu
protocolul de determinare
al Indicelui Biologic
Global Normalizat
(IBGN), o stație este
Fig.2.4 Localizarea stațiilor de prelevare din cadrul Râului Breboaia (foto original)
Fig.2.3. Rețeaua hidrografică a localității Breb
(Google Earth)

22
asimilată cu un tronson al cursului de apă a cărei lungime este ega lă cu de zece ori lățimea
[Roșca,2008].
S-a făcut aprecierea calității apei râului Breoaia, alegându -se Valea Sunătoarea care este
principalul afluent și Mara din secțiunea Hărnicești. Stațiile au fost astfel alese pentru a oferi o
perspectivă de anasambl u cât mai coerentă și completă asupra calității apei din cadrul acestui râu.
Dinspre cursul superior al râului spre cel inferior au fost stabilite cinci stații: Valea Breb amonte
Valea Sunătoarea, Valea Breb aval Breb, Valea Breb aval confluență Valea Sună toarea, Valea Breb
amonte Breb, Valea Breb aval Breb și Mara secțiunea hărnicești (fig.2.4).
2.3. Distribuția surselor de apă de fântână din perimetrul localității Breb
Așezat la poalele Munților Gutâi, pe drumul dintre Budești și Ocna Șugatag, satul Breb este
un veritabil muzeu în aer liber prin tradițiile și obiceiurile încă prezente, care alături de arhitectura
tradițională din le mn întregesc specificul (Fig.2.5 ).
Perimetrul localității Breb prezintă un risc potențial de poluare cu nitrați pentru apele d e
suprafață și apele subterane din surse agricole (dejecții animale, gunoi de grajd, reziduuri de la
cazanele utilizate pentru obținerea țuicii) și din surse sociale (deșeuri gestionate necorespunzător,
rețele de canalizare subdimensionale etc.).

Fig.2. 5.Gospodării tradiționale din Breb (foto origi nal)

23
Pentru stabilirea calității apelor freatice din localitatea Breb, au fost inspectate 14 fântâni în
luna septembrie 2018 și luna mai 2020 , a căror localizare este prezentată în figura 2.6.

Fig.2.6 . Localizarea fântânilor monitorizate din localitatea Breb (Google Earth, 2019)
Punctele de prelevare au urmărit rețeaua de râuri din localitate și s -au stabilit în interiorul
unor grupări de case (pentru maximizarea accesului pentru cel puțin o fântână din grup). Distanța
dintre două fântâni a variat între 100 și 200m
dacă au fost separate de un curs de apă, respectiv,
între 300 -400m dacă s -au aflat pe aceeași
culme/versant.

2.4. Prelevarea și analiza
fizico -chimică a probelor de apă
Analiza parametrilor fizico -chimici a i apei
se bazează pe încadrarea spaț io-temporală în
standardele de calitate, în baza unui program de
monitoring.
Prelucrarea datelor de monitoring fizico –
chimic a apelor de suprafață din cadrul localității
Breb pentru râul Breboaia s -a efectuat în
Fig.2.7. Testele rapide EasyLife (foto original)

24
laboratorul de chimie din cadrul societății comerciale S.C. VITAL S.A. pentru perioada 2018. S-au
analizat nitrații, nitriții și pH -ul.
Evaluarea cali tății apelor de fântână pentru perioada 2018 -2020 (probe cod F1 -F14) s -au
efectuat pentru NO 2 – , NO 3 – , și pH (Fig.2.8) . Testele pentru nitri ți și nitrați s -au realizat cu aj utorul
testului rapid QUANTOFIX și EasyLife (Fig.2.7) , iar pentru stabilirea pH -ului s -a apelat la un pH –
metru portabil și la chitul rapid EasyLife .

Informații privind calitatea apei potabile provenite de la rețea au fost preluate de Direcția de
Sănătate Publică Maramur eș (DSP MM) pentru perioada 2017 -2019 . Astfel , au fost eva luați 5
parametrii fizico -chimici: duritate totală, nitra ți, nitrați , oxidabilitate și pH. În anul 2020 analizele
privind calitatea apei de la rețea s -au efectuat cu testele rapide EasyLife, tot pentru aceeași parametri
ca și în anii precedenți.

Fig.2.8. Evaluarea calității apelor de fântână (foto original)

25
3. Calitatea surselor de apă destinate potabilizării și măsuri de
reducere a riscului de contaminare cu nitrați din
perimetrul localității Breb

3.1.Analiza parametrilor fizico -chimici a râului Breboaia
Metodele fizico -chimice se caracterizează printr -o precizie mare, datorită metodologiilor din
ce în ce mai performante dezvoltate de la an la an și prin potențialul ridicat de folosire a datelor
obținut e în procedeele de modelare matematică.
Pentru determinarea calității apei din răul Breboaia pe baza analizelor fizico -chimice s -au
utilizat următoarele grupe de indicatori: nitriții, nitrații și pH -ul.
S-au analizat 5 stații și s -au redus treptat cu fieca re nouă campanie, ajungându -se înetr -un
final la 2 stații. S -a dorit eliminarea stațiilor în care apa era din punct de vedere calitativ foarte bună,
pentru a se putea ajunge la stațiile în care au fost reale probleme. S -au monitorizat pe parcursul a trei
sezoane pentru a se putea urmări modificările care s -au produ s și pentru a putea găsi sursa acestor
probleme.
În campania de vară, s -au înregistrat neconcordanțe cu limitele normale calitative ale apei în
ceea ce privește stațiile: Aval confluență Valea Sun ătoarea și Mara secțiunea Hărnicești. Chiar dacă
s-au înregistrat probleme la nivelul râului Mara din secținea Hărnicești, s -a renunțat la această stație,
care a fost inspectată doar pentru o privire de ansamblu asupra cursurilor de apă din zonă (Tab.3.1.)
Calitatea apei de la nivelul stației Aval confluență Valea Sunătoarea, a întregistrat modificări
la nivelul nitriților ( starea chimică globală d.p.d.v. al nitriților este III). Astfel, a atras atenția pentru
a fi inspectată și monitorizată în continuare.
Tab.3.1. Analiza parametrilor fizico -chimici în campania de vară

26
În sezonul din toamnă, stația
Aval confluență Valea Sunătoarea
continuă să aibă probleme la nivelul
nitriților (Tab 3.2.).
Lucru observat foarte bin e și
datorită modificării culorii apei de la
nivelul acestei stații. Nivelul de
impurificare a apei datorându -se în
special încărcării cu materie organică
provenită din gospodăriile individuale
(fig.3.1.). Locuitorii acestui sat sunt
deținători de pălincii , toamna fiind și
sezonul de producere a țuicii . Această
poluare s -ar putea datora deversării
rezid uurilor de la nivelul cazanelor .

Fig.3.1.Poluare cu reziduuri organice (foto original)
Restul stațiilor din această campanie sunt în limitele norm ale, calitatea apei fiind una
foarte bună.
Tab 3.2. Analiza parametrilor fizico -chimici în campania din toamnă

Deoarece la nivelul stației Amonte Sunătoarea nu s -au întâmpinat probleme, s -a renunațat la
aceasta, pă strând -se totuși în campania din primăvară stația Aval Breb, chiar dacă în campania
anterioară calitatea apei a fost una foarte bună.

27
Tab.3.3. Analiza parametrilor fizico -chimici în campania
de primăvară.
Campania de primăvară s -a dovedit
a fi una foarte bună din punct de vedere
calitativ.
Ultimele 2 stații asupra cărora a fost
concentrată toată atenția s -au dovedit a fi
fără probleme (Tab.3.3.).
Se pare că odată cu trecerea
sezonului de făcut țuică, au revenit la
normal indicatorii de calitate.
Acest lucru relevă importanța
presiunilor antropice asupra calității apei.

3.2.Analiza parametrilor fizico -chimici din probele de apă din fântâni
În perioada 2018 -2020 au fost investigate din punct de vedere al calității apei, 14 fântâni
pentru parametr ii nitriți, nitrați și pH . Valorile obținute se reg ăsesc în tabelul 3.4 .
Tab.3.4.Parametrii fizico -chimici pentru apa de fântână din perimetrul localității Breb
Descriere

Cod Localizare

Parametru Valori înregistrate
Valori
admise
Unități de
măsură
N
E
2018
2020
Fântână

F1
47.74242
23.90807 Nitri ți (NO-
2) 0.009 0 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 2.45 1.5 50 mg/l
pH 7.20 7 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F2
47.74242
23.90574 Nitri ți (NO-
2) 0.005 0 0.5 mg/l
Nitrați(NO-
3) 1.10 0 50 mg/l
pH 7.40 7 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F3
47.74157
23.89977 Nitri ți (NO-
2) 0.009 0 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 2.30 2.0 50 mg/l
pH 7 7 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F4
47.73985
23.90128 Nitri ți (NO-
2) 0.004 0.008 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 1.10 2.30 50 mg/l
pH 7.23 7 6.5-9.5 unit. pH

28
Fântână

F5
47.73708
23.90054 Nitri ți (NO-
2) 0.01 0 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 2.20 1.3 50 mg/l
pH 7.14 6.88 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F6
47.7395 6
23.89739 Nitri ți (NO-
2) 0 0.008 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 1.80 2.0 50 mg/l
pH 6.77 6.5 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F7
47.74213
23.89344 Nitri ți (NO-
2) 0.01 0.08 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 3.80 2.50 50 mg/l
pH 6.50 5.5 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F8
47.74422
23.89835 Nitri ți (NO-
2) 0.007 0.008 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 2.90 2.0 50 mg/l
pH 7.28 7 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F9
47.74539
23.90483 Nitri ți (NO-
2) 0.006 0.007 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 1.88 1.55 50 mg/l
pH 6.88 7 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F10
47.74834
23.90793 Nitri ți (NO-
2) 0 0.08 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 0 1.4 50 mg/l
pH 7.2 6.8 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F11
47.75248
23.90401 Nitri ți (NO-
2) 0 0 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 0 1.2 50 mg/l
pH 6.95 5.5 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F12
47.75202
23.90174 Nitri ți (NO-
2) 0.009 0.07 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 2.45 2.20 50 mg/l
pH 7.4 6.90 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F13
47.74826
23.90057 Nitri ți (NO-
2) 0.01 0 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 1.70 2.23 50 mg/l
pH 7.25 7.10 6.5-9.5 unit. pH
Fântână

F14
47.74704
23.89691 Nitri ți (NO-
2) 0.005 0.5 0.5 mg/l
Nitra ți(NO-
3) 1.10 2.0 50 mg/l
pH 7.1 7 6.5-9.5 unit. pH

29
În anul 2018 , 11 din cele 14
probe analizate au conținut nitriți a
căror valoare maximă nu a depășit
limita CMA (0,5 mg/L).
Respectiv, în anul 2020, 8
din cele 14 probe analizate au
conținut nitriți a căror valoare
maximă nu a depășit limita CMA
(0,5 mg/L), excepție făcând o
singură probă a cărei valoare a fost
la limita admisă. Proba care a avut
valoarea de 0,5 mg/L, a avut o
creștere atât de mare față de restul
probelor deoarece fântana era
amplasată într -o zonă în care vecinii foloseau fertilizanți cu azot pentru solarii (Fig.3.2).
Aceste rezultate (Fig.3.3 .) atestă faptul că sursele analizate din punc t de vedere al nitriților
((NO-
2), prezintă calități optime de potabilitate, concentrația redusă a acestora neconstituind un
factor de declanșare a methemoglobinemiei la copii cu alime ntație mixtă.

Fig.3.3 . Conținutul de nitriți (NO-
2) din cele 14 probe prelevate în anul 2018 și 2020.
Fig.3.2.Fântâna amplasată într -o zonă poluată cu
fertilizanți cu azot (foto original)

30
Din rezultatele redate în figura 3.4, se poate observa prezența nitraților în probele studiate
atât în anul 2018 cât și în anul 2020, excepție făcând câteva dintre aceste în care nitrații au lipsit
total. Totuși, chiar dacă se remarcă prezența nitraților în probele studiate, aceștia nu depășesc
valoare limită CMA (50 mg/L).

Fig.3.4. Valoarea nitraților ( NO-
3) din cele 14 probe prelev ate.

În mediul rural, fântânile sunt poluate cu substanțe chimice infiltrate în pânza freatică din
grajduri sau fermele oamenilor. Totuși, nu și în satul Breb, deoarece sistemul de amplasare a
fântânilor este foarte bine structurat. Majoritatea fântânilor sunt amplasate în livadă sau cel puțin,
departe de sursele potențiale în ceea ce privește poluarea.
Astfel, deși în satul Breb se practică agricultura de tip intensiv, conținutul de nitrați răm âne
totuși în limitele normale, sănătatea locuitorilor fiind ș i ea neperturbat ă.
În ceea ce privește parametrul pH (Fig.3.5) , acesta în anul 2018 se află în limitele normale
(6.5-9.5), valorile probelor studiate cuprinzându -se între 6.5 -7.5. Astfel, potențialul de hidrogen al
fântânilor studiate este unul ideal, apa fiind una neutră (apă potabilă din punct de vedere al pH -ului),
fără vreun potențial de a afecta sănătatea locuitorilor.
În anul 2020, situația potențialului de hidrogen este puțin modificată. Astfel că, în 2 din cele
14 probe prelevate pH -ul acestora a av ut o valoare de 5.5, lucru care indică un potențial de aciditate
al apei. Aciditatea apei, aduce după sine modificări la nivelul organismului uman dacă a pa este

31
consumată în această stare. Modificările care apar sunt la nivelul epiteliilor, acestea fiind d e cele mai
multe ori ireversibile.

Fig.3.5. Valoarea pH -ului în anul 2018 și 2020 în cele 14 probe studiate.
Totuși, în celelalte 12 probe din anul 2020, nivelul pH -ului este cuprins între 6.5 -7, valorile
acestui parametru fiind în conformitate cu CMA (6.5-9.5). Apa din cadrul acestor fântâni este una
ideală de băut în ceea ce privește pH -ul, fără a avea vreun efect asupra sănății consumatorilor.

3.3. Analiza indicatorilor fizico -chimici ai apei de la rețea
din localitatea Breb

Analiza indicatorilor fizico -chimici ai apei potabile pentru perioada 2017 -2020 provenite din
sistemul centralizat din localitatea Breb s -a realizat pe baza datelor fu rnizate de Laboratorul DSP
MM și cu ajutorul testelor rapide EasyLife. Astfel, au fost evaluați 5 parametrii: duritatea totală,
nitriții, nitrații, oxidabilitatea și pH -ul. Controlul potabilității apei Breb s -a realizat în următoarele
puncte: Breb -strada Mocirei, Josani -cișmea publică, Breb -ieșire stație și Breb -rețea consumatori.
Perioada monitorizată a fost din anul 2017 până în anul 2020. Interpretarea datelor s -a realizat
conform Legii apei potabile 458/2002 modificată și completată. În tabelul 3.5 sunt prezentate datele
experimentale privind parametrii de calitate deter minanți pentru probele studiat.

32
Tab.3.5. Parametrii de calitate determinanți pentru apa de la rețea din localitatea Breb

Parametru Valori
admise
cf.
L.458/
2002 Puncte de prelevare
Breb -strada M ocirei Josani -Cișmea publică Breb -ieșire stație Breb -rețea

2017
2018
2019
2020
2017
2018
2019
2020
2017
2018
2019
2020
2017
2018
2019
2020
Duritatea
totală (g.G.)
5.00
1.20
2.31
–
0
1.35
2.98
–
0
1.40
2.23
–
0
1.18
2.94
–
0
Nitri ți
(NO-
2)
0.5
0.007
0.007
–
0
0.006
0.009
–
0
0.007
0.007
–
0
0.007
0.007
–
0.007
Nitra ți
(NO-
3)
50
1.83
2.12
–
0
2.34
7.53
– 0
1.85
1.90
–
0
1.88
3.41
–
0
Oxidabilitate
(mg O2/l)
5
0.54
0.71
–
0.43
0.70
0.67
–
0.68
0.60
0.70
–
0.65
0.65
0.77
–
0.70
pH
(unit. pH)
6.5-9.5
6.7
6.9
–
6.5
6.5
6.2
–
5.5
6.8
6.9
–
6.5
6.5
6.3
–
5.5

Din datele prezentate în tabelul 3.5, se poate observa faptul că parametrii determinați în ceea ce privește calitatea apei de la rețea nu
suferă modificări, aceștia încadrându -se în limita valorilor admise cf. L.458/2002, cu mici excepții în ceea ce privește parametrul pH.
Din punct de vedere al durității, se poate spune că apa din localitatea Breb este o ”apă foarte moale” deoarece valorile acesteia se
încadrează în intervalul 0 -2.98 g.G. Este important de reținut faptul că duritatea apei nu influențează gradul de potabilitate al apei, doar îi
schimbă puțin gustul dacă este o apă dură.
Nitriții înregist rează valori cuprinse între 0 -0.009, iar nitrații între 0 -7.53, ceea ce denotă faptul că poluarea organică este extrem de
redusă, chiar absentă în această zonă.

33
Determinarea oxidabilității presupune determinarea substanțelor ce pot oxida atât la rece cât
și la cald, sub acțiunea unui oxidant. Valorile scăzute care s -au întregistrat în localitatea Breb sunt
cuprinse în intervalul 0.42 -0.77 mgO2/l, fapt ce arată că substanțele organice oxidabile, din probele
de apă, sunt în concentrații foarte mici. Acest fa pt indică o apă puțin poluată, fiind chiar absentă .
Parametrul pH al probelor de apă variază între 5.5 -6.9. Aceste valori se încadrează în
intervalul admis, dar spre limita inferioară, cu mici abateri în unele zone. Valorile reduse ale
indicatorilor oxidab ilitate, nitriți, nitrați, nu evidențiază prezența unor poluanți. Ca urmare, valorile
mici de pH ar putea fi datorate rocilor pe care le traversează apa.
Pentru a se putea observa cât mai bine valorile parametrilor studiați de -a lungul anilor și
variațiile acestora în funcție de limitele admise, s -au efectuat grafice comparative pentru fiecare
parametru în parte.

În ceea ce privește duritatea apei (Graficul 3.1.), în localitatea Breb se identifică o ”apă
moale”. Atunci când o apă este dură, aceasta conține o cantitate mare de minerale și implicit gustul
apei este diferit.
Duritatea apei influențează de obicei proprietățile fizico -chimice ale acesteia și a soluțiilor
sale, fără a afecta organismul uman.
Apa de la rețeaua din localitatea Breb este po tabilă din punct de vedere al durității, valorile
acestui parametru fiind în limitele normale (0 -2.98 g.G.), acesta încadrându -se în standardele de
calitate conform legii 458/2002.

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Breb -strada
Mocirei Joseni -Cișmea
publică Breb -Ieșire stație Breb -Rețea 5 5 5 5
1.2 1.35 1.4
1.18 2.31 2.98
2.23 2.94
0 0 0 0 Valoarea
admisă
2017
2018
2020
Graficul 3.1. Duritatea apei potabile de la rețea 2017 -2020

34
Nitriții (NO-
2) și nitrați (NO-
3) sunt parametrii asupra cărora s -a conce ntrat toată atenția și în
jurul cărora s -a desfășurat toată aceasta lucrare, deoarece determinarea acestor parametrii ne oferă o
perspectivă generală despre starea nutrienților și nivelul de poluare organică.
Dacă valorile acestor
parametrii nu sunt î n
limitele normale, au efecte
negative asupra sănătății
umane, mai ales asupra
copiilor mici, determinând
așa numita ”boala albastră a
nou-născutului” sau
methemoglobinemia.
În localitatea Breb,
valorile acestor parametrii
sunt în limitele normale, un
lucru pozitiv asupra sănătății
locuitorilor din acest sat.
Nitriții, au valori foarte scăzute (Graficul 3.2) comparativ cu valoarea admisă (0.5 mg/l).
Acest lucru denotă faptul că locuitorii satului, deși practică agricultura de tip intens iv și depozitează
gunoiul de grajd de la
animale în locuri care
nu sunt special
amenajate, totuși
poluarea este
inexistentă în această
zonă.
Parametrul n itrații
are valori scăzute
(Graficul 3.3) față de
valorile admise
cf.L.458/2002
(50mg/l) acestea
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
Valoarea
admisă 2017
2018
2020 0.5
0.007
0.007
0 0.5
0.006
0.009
0 0.5
0.007
0.007
0 0.5
0.007
0.007
0.007
Breb -strada Mocirei
Joseni -cișmea publică
Breb -ieșire stație
Breb -rețea
Graficul 3.2. Parametrul nitriți (NO-
2) 2017 -2020
0 10 20 30 40 50
Valoarea
admisă 2017
2018
2020 50
1.83
2.12
0 50
2.34 7.53
0 50
1.85 1.9
0 50
1.88
3.41
0
Breb -strada Mocirei Joseni -cișmea publică Breb -ieșire stație Breb -rețea Graficul 3.3. Parametrul nitrați (NO-
3) 2017 -2020
Graficul 3.3. Nitrații (NO-
3 ) din apa de la rețea din 2017 -2020

35
încadrându -se în intervalul 0 -7.53.
Valori crescute ale nitraților apar atunci când există un exces de dejecții ale animalelor pe care
plantele nu -l pot absorbi. Chiar dacă solul este un filtru foarte bun, atunci când se depășește
cantitatea admisă, concentrația de n itrați va crește brusc. Acest lucru se întâmplă de obicei când
gunoiul de grajd este aplicat la momentul nepotrivit.
Se pare că totuși, în localitatea Breb momentan nu există poluare cu nitriți sau nitrați, fapt ce
ne duce cu gândul la o agricultură tra dițională bine pusă la punct . Locuitorii acestui sat, fără a avea
foarte multe cunoștințe științifice în acest domeniu, reușesc să mențină momentan un echilibru al
nitriților și nitraților în această zonă , deși , predispoziție la poluare există.

Oxidabili tatea apei, sau consumul chimic de oxigen, rezultă din procesul de descompunere al
organismelor vii, atât animale cât și vegetale, fiind o sursă de alimentare a microorganismelor
prezente în apă.
Astfel, unde vor exista valori crescute ale oxidabilității , în combinație cu nitriții și nitrații,
vor fi prezente și microorganismele care determină îmbolnăviri la nivelul organismului. Dacă
locuitorii respectivi consumă apă contaminată cu aceste bacterii, aceștia vor suferi de o patologie
complexă, aceasta fiin d diferită, în funcție de tipul de microorganism care s -a dezvoltat în apa
respectivă.
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Valoarea
admisă 2017 2018 2020 5
0.54 0.71 0.43 5
0.7 0.67 0.68 5
0.6 0.7 0.65 5
0.65 0.77 0.7
Graficul 3.4. Oxidabilitatea apei de la rețea din localitatea Breb 2017 -2020

36
Nivelul de oxidabilitate din localitatea Breb este în limitele normale (Graficul 3.4), apa fiind
potabilă, fără risc de a fi prezente diferite microorganisme. Astfel, populația este ferită de riscul de a
se îmbolnăvi .
Potențialul ionilor de hidrogen sau pH -ul, este un parametru important de verificat a tunci
când vrem să cercetăm calitatea apei
pe care o bem. Este un indicator cu o
valoare ridicată deoarece influențează
foarte mult procesele biologice și
chimice de la nivelul organismului.
Acesta este important pentru
organism, deoarece poate compensa nevoile metabol ice fundamentale ale acestuia . De exemplu, o
apă ușor alcalină poate compensa o alimentație prea acidă car e poate deregla metabolismul.
În localitatea Breb, v alorile parametrului pH, sunt în limitele normale, cu mici excepții
(Graficul 3.5). În unele puncte de prelevare (Joseni -cișmea publică și Berb -rețea) pH -ul este ușor
acid (6.2 și 6.3 unit.pH) și acid (5.5 unit.pH) .
Un pH care are predispoziție în a fi acid, reflectă tendința apei respective de a fi poluată.
Totuși, ceilalți indicatori de calitate ai apei sunt în limitele normalului, ceea ce ne face să ne gândim
la faptul că apa respectivă poate să aibă un pH acid datorită rocilor pe care le traversează.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Breb -strada
Mocirei Joseni -cișmea
publică Breb -ieșire stație Breb -rețea 6.7 6.5 6.8 6.5 6.9
6.2 6.9 6.3 6.5
5.5 6.5
5.5 Valoarea
maximă
2017
2018
2020
Valoarea
minimă
Graficul 3.5. pH -ul apei de la rețeaua din localitatea Breb 2017 -2020

37

3.4. Măsuri de siguranța a apei pentru zonele potențial vulnerabile la
nitrați din perimetrul localității Breb

În urma unor
studii privind calitatea
apelor de suprafață din
bazinul hidrografic al
Văii Breb, efectuate în
perioada 2017 -2018, s –
a constatat că în
această regiune există
o zonă de bună calitate
cu excepția sectoarelor
care traversează
localitatea Breb (după
confluența V ăii Sunătoarea cu Valea Breb). Cauza , fiind focarele de poluare intrav ilan: ape uzate
menajere, depozite de gunoi de grajd (3.6) ,
instalații tradiționale de distilat țuica, deșeurile
menajere (Fig.3. 7), cu impact puternic în
condițiile unor debite scăzute, de toamnă.
Studiile noastre privind calitatea apei de
fântână nu au depistat abateri de la limitele
admise, dar sursele de impurificare prezente
reprezintă o adevărată amenințare. În continuare
atât în anul 2019 cât și în anul 2020 s-a
constatat că depozi tele de gunoi de grajd sunt o
reală problemă, fiecare gospodărie disp unând de
un asemenea sistem tradițional de depozitare.
Localitatea Breb, nu dispune de un
sistem de canalizare amenajat și adaptat
nevoilor umane, deversarea apelor uzate
Fig.3.7. Deșeuri menajere (foto original)
Fig.3.6. Depozite de gunoi de grajd (foto original)

38
menajere făcându -se în șanțurile de lângă casele oamenilor (Fig.3.8). Aceste ape uza te se infiltrează
în pânza freatică și inevitabil ajung și la fântânile oamenilor, producând la un moment dat schimbări
în ceea ce privește normalitatea parametrilor din apă.

Fig.3.8. Deversarea apelor uzate menajere (foto original)
Deși în localitatea Breb, parametrii analizați sunt în limitele normale, predispoziție la poluare
există. Chiar dacă în anii analizați apa este potabilă, aceasta își poate modifica calitatea.
În apa subterană nitriții sunt modificați, fiind transformați de către microorganis me și
reacționează și cu alte elemente chimice. Chiar dacă solul este un filtru bun, dacă se depășește în
general capacitatea, concentrația de azot existentă va crește. Nitrații pe care îi tot deversăm în sol în
prezent ajung în unele acvifere doar peste a ni sau decenii, și astfel, va exista o prăbușire a calității
apelor.
Pentru a evita un astfel de șcenariu și pentru ca apa din această localitate să își păstreze buna
calitate în continuare, trebuie implementate câteva măsuri generale, pentru a evita o
supraconcentrație de nitrați în pânza freatică.
De aceea, s -a efectuat o broșură ”Îți protejezi apa” pentru locuitorii din satul Breb, pentru a
putea fi informați asupra efectuării unor bune practici agricole și despre importanța depozitării
corecte a gunoiu lui de grajd pentru a putea beneficia de o apă cât mai bună din punct de vedere
calitativ.

39

40

41
Este foarte important ca locuitorii din Breb să înțeleagă importanța protejării apelor de
poluarea cu nitriți și nitrați, deoarece aceștia sunt extrem de dăunăt ori organismului uman.
În organismul uman, nitrații sunt transformați foarte rapid în nitriți. D acă nitriții sunt
prezenți în organism, peste limita admisa, aceștia reacționează cu hemoglobina din sânge producând
methemoglobina (Fig.3.9.) .

Fig.3.9.Reac ția de formare a methemoglobinei

Methemoglobina este o formă a pigmentului care este incapabil să transporte oxigenul în
sânge, fiind fatală de cele mai multe ori copiilor în vârstă de până la 3 luni , această boală purtând
numele de ”boala albastră a no u-născutului”. Methemoglobinemia afectează în special nou -născuții,
femeile care alăptează și bătrânii. Simptomatologia acestei afecțiuni este următoarea: cianoza gurii
și a extremităților, dispnee, asfixie și anxietate. Atunci când concentrația methemoglo binemiei
atinge 10% din hemoglobina normală, aceasta se manifestă clinic. La mai mult de 70%, survine
moartea.
De asemenea, sub
influența florei și a mediului
acid din stomac, nitrații se
convertesc în nitriți care se
transformă ulterior în
nitrozocompuș i. În 19 59 s -a
dovedit faptul că nitrozaminele
au proprietăți cancerigene, fiind
semnalate în acel an cazuri de cancer hepatic (fig.3.10).
Fig.3.10 Convertirea nitriților în N -nitrozocompuși

42
Pentru a putea informa populația despre riscurile la care sunt expuși dacă ar exista o poluare
cu nitrați la nivel c omunal, s -a efectuat un flayer informativ (Fig.3.11) .

Fig.3.11. Flayer informativ

43

CONCLUZII

Calitatea apei potabile atât din punct de vedere fizico -chimic și cât microbiologic, este un
factor foarte important datorită influențelor negative pe care le are asupra sănătății atât a omului cât
și a animalelor.
Prevenirea poluării este pasul cel mai important împotriva efectelor dăunătoare asupra
sănătății. Acest lucru implică o monitorizare corectă a calității apei potabile, apoi o evaluare a
parametrilor fizico -chimici și într -un final, o evaluare a riscului a parametrii analizați.
În localitatea Breb, activitățile agricole și gospodărești, precum și un sistem de canalizare
deficitar și o depozit are a gunoi ului de grajd și mai deficitar, reprezintă potenți alele surse de poluare
a principalelor surse de apă potabilă. Acestea pot avea repercursiuni asupra sănătății animalelor, și
mai ales, asupra omului.
Din punct de vedere al analizelor fizico -chimice efectuate pe parcursul a 3 ani, sursele de apă
potabilă d in satul Breb încă nu sunt afectate, parametrii analizați încadrându -se în limitele admise.
Există totuși o predispoziție la poluare cu nitriți și nitrați în această zonă.
Chiar dacă în acești ani apa s -a încadrat în categoria apei potabile, dacă locuitor ii din această
zonă vor continua să își depoziteze gunoiul de grajd în locuri care nu sunt special amenajate, ori vor
continua cu aruncarea deșeurilor menajere la marginea râului, într -un final în câțiva ani valorile
parametrilor se vor modifica , deoarece pânza freatică va fi supraconcentrată și nu va mai putea filtra
compușii . Creșterea valorilor parametrilor va aduce cu sine și o modificare în ceea ce privește
sănătatea acestora locuitori .
Pentru a putea evita poluarea apei potabile, este necesară o educa ție pentru sănătate și o
informare a sătenilor despre riscurile la care se expun aceștia. Tocmai de aceea s -au efectuat broșuri
și flayere informative, pentru a -i ajuta să schimbe modul defectuos în ceea ce privește practicarea
muncilor agricole, depozitar ea gunoiului de grajd ori a gunoiului menajer.
De asemenea, atât autoritățile din zonă care se ocupă cu analiza apei din această regiune, cât
și primăria ar trebui informate despre potențialele surse de poluare. Există un mare deficit în ceea ce
privește s istemul de canalizare din acest sat, lucru care poate fi modificat și ajustat doar de primăria
din Ocna -Șugatag.

44
Prin studiu de față efectuat sper că s -au deschis perspective și oportunități cu ajutorul cărora,
pe baza dreptului la cunoaștere, comunitatea din Breb, poate fi conștientizată referitor la protecția
apelor și la necesitatea prevenirii diferitelor tipuri de riscuri asupra sănătății.
Câteva din prespectivele de viitor deschise prin prezenta lucrare care pot fi amintite:
 construcția fântânilor departe de latrină sau grajd cu normele aferente în ceea ce
privește construcția aceștora;
 depozitarea gunoiului de grajd departe de sursele da apă potabilă, în locuri special
amenajate precum platforme individuale cu podea impermeabilă ori pe o folie de
plastic (ca soluție temporară);
 plantarea unei benzi de vegetație în jurul structurilor de stocare
 captarea și colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd;
 fertilizarea corectă conform normelor de fertilizare;
”Unde există apă, există și viață”, tocmai de aceea este foarte important ca locuitorii din Breb
să conștientizeze riscurile la care se expun și să le prevină, pentru a-și putea păstra în continuare atât
sănătatea lor și a descendenților.