Stabilire nișă, tip produs, înființare firmă și condiții de finanțare [305703]
CAPITOLUL 1. STUDIUL DE FUNDAMENTARE ȘI REALIZAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE A [anonimizat], înființare firmă și condiții de finanțare
În realizarea proiectului de licență vor fi prezentate sistemul de împachetare a mierii în caserole și cel de înfoliere a [anonimizat]-un flux logistic. Fluxul logistic pentru împachetarea mierii în caserolă conține o linie semiautomatizata de împachetare a mierii (intervenția operatorului uman apare doar în operațiile de preluare a [anonimizat] a [anonimizat]). Această linie este formată din: [anonimizat] a mierii, [anonimizat] a cutiilor, sistem de închidere și sigilare a cutiilor, [anonimizat], [anonimizat].
Linia de producție mai cuprinde șase sisteme de transport (patru conveioare cu bandă și două cu lanț) și anume: primul conveior cu bandă care transportă caserolele evacuate din mașina de împachetat în zona de transfer a [anonimizat], [anonimizat], al patrulea conveior cu bandă care transportă cutiile preluate de la sistemul de formare a [anonimizat], un conveior cu lanț care transportă paletii până în zona de acțiune a [anonimizat], acesta mai are și rol de zonă de stocare intermediară în cazul întârzierii operatorului de pe motostivuitor în procesul de preluare.
Tipul produsului: Produsul propus pentru acest proiect este caserola cu miere de 40g pentru micul dejun.
Stabilire nișă: Organizația ce urmează să fie înființată se va numi Apidex S.R.L. Numele a fost selectat deoarece acesta oferă informații asupra principalei ocupații desfășurată de întreprindere.
[anonimizat] (Clasificarea activităților din economia națională), stabilind astfel domeniul principal de activitate și obiectivele secundare de activitate.
Având în vedere că întreprinderea Apidex S.R.L are ca domeniu de activitate principal ambalarea în caserole a [anonimizat] C a CAEN, [anonimizat] 108 (fabricarea altor produselor alimentare) clasa 1089.
După forma de proprietate organizația Apidex S.R.L este o [anonimizat] o [anonimizat] a înregistrat-o.
Din punct de vedere legal Apidex S.R.L este o societate comercială cu răspundere limitată. Comform definiției aceasta este o [anonimizat] o [anonimizat].
Apidex este o microîntreprindere. Această caracteristică este dată de numărul mic de angajați pe care societatea comercială îi va avea.
După cum a fost definit în cadrul alegerii domeniului de activitate, întreprinderea susmenționată are obiect al muncii, comform CAEN, fabricarea altor produse alimentare n.c.a. așadar este o întreprindere prelucrătoare.
Întreprinderea este deținută de o persoană juridică din România, asatar este o companie națională.
Mierea este un produs alimentar cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos și cu o culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, enzime, vitamine și acizi organici. Acest produs este unul apicol obținut prin transformarea și prelucrarea nectarului de către albine. Folosită de milenii în ajutorul sănătății și frumuseții, mierea este un adevărat remediu naturist cu nenumărate calități nutriționale.
Mierea ajută la dobândirea unui tonus bun și aduce un aport de energie datorită faptului că vitaminele și mineralele pe care le conține sunt extrem de ușor de asimilat de către organism. Cele mai importante substanțe minerale pe care le conține mierea sunt: potasiul, magneziul, fosforul și calciul. Acest produs este ideal pentru micul dejun, fiind foarte util în industria hotelieră, în restaurante și în alte tipuri de activități care presupun servirea produselor pentru micul dejun.
Producători de caserole cu miere pentru micul dejun.
Prezentarea pe scurt a firmelor care produc acest tip de produs.
Tabelul 1.1 (Producători de miere la caserolă)
Analiza cererii
Pe piața noastră de desfacere, produsul pe care îl studiem poate fi vândut pe 2 mari segmente:
Rețelele de magazine.
Clienții de tip HoReCa (hoteluri, restaurante, cantine).
În ceea ce privește frecvența de cumpărare și locațiile preferate, s-a observant în ultimul timp că oamenii prefer să cumpere mierea de la supermarketuri sau hypermarketuri pentru că le oferă o gamă mai variată și posibilitatea de a alege produsul dorit. Magazinele obișnuite în care clinetii sunt serviți de vânzători restricționează posibilitatea de a vedea caracteristicile fiecărui produs, de a le compara cu alte produse și de a face alegerea potrivită.
Frecvența de cumpărare depinde și de gramajul produsului. Majoritatea clienților care cumpără miere pentru micul dejun (45%) au declarant că și le procură de la supermarket sau hypermarket, acesta rezultând a fi cel mai bun canal de distribuție.
Acest fapt va face promovarea “in-store” mai eficientă datorită numărului mare de personae care vin în acest tip de magazine. Totodată, trebuie luate măsuri și în privința celorlalte canale de distribuție (HoReCa și minimarketuri).
Rețelele HoReCa (hoteluri, restaurante, cantine)
Al doilea segment de clienți reprezentativ în consumul produselor din categoria alimentelor pentru micul dejun este segmentul HoReCa.
Din segmentul HoReCa, principalele ținte sunt:
În primul rând, hotelurile care au în meniu miere; produsul poate fi oferit „la pachet” cu o felie de pâine de tip toast.
Restaurantele și cantinele în care se servește micul dejun pentru grupuri școlare sau sportive; întrucât produsul își dorește să promoveze imaginea alimentației sănătoase, cu siguranță poate fi inclus în micul dejun al sportivilor sau al copiilor plecați în excursii.
Mierea se adresează unui segment al populației care se preocupa de sănătate și de un regim alimentar cât mai sănătos.
Capacitatea pieței: număr de consumatori potențiali și efectivi:
Piața este alcătuită din consumatori diferiți sub aspectul veniturilor, vârstei, sexului, nivelului de educație, gusturilor, tradițiilor, obiceiurilor și stilului de viață.
Rețelele de magazine (de la Minimarket până la Hypermarket):
Întrucât acest segment de clienți este în continuă expansiune, „inghițind” efectiv magazinele mici de tip butic, este ideală listarea produsului în rețelele de magazine precum România Hypermarche, grupul Carrefour (Carrefour, Artima, Supeco, Columbus) sau chiar Mega Image.
Ca strategie de Marketing, promovarea acestui produs într-un lanț de magazine precum Mega Image ar eficientiza foarte mult procesul de vânzare al produsului în segmentul HoReCa, care urmează să fie prezentat.
În București, au fost deschise ~462 magazine Mega Image, în toate zonele (sectoarele 1, 2, 3, 4, 5 și 6 și județul Ilfov). Mega Image este un lanț de magazine destinat segmentului „medium” spre „high” ca nivel de calitate și preț al produselor, ceea ce face ca produsul nostru să se potrivească perfect în catalogul acestui lanț de magazine.Ca strategie de vânzare, am putea crea un parteneriat cu Vel Pitar, principalul furnizor de pâine al lanțului Mega Image și chiar am putea crea o campanie prin care să promovăm consumul de miere dimineața, la micul dejun.
Ca produs – țintă am putea alege pâinea Grâu întreg (100% naturală), astfel programul tinzând spre ideea de mic dejun sănătos. Impactul cel mai mare se va resimți pe următoarele categorii de vârstă:
Pentru consumatorii cu vârsta cuprinsă între 4 – 12 ani, va fi micul dejun perfect, în contextul în care în prezent se pune foarte mare accent pe produsele „eco” și alimentația cât mai sănătoasă a copiilor;
Pentru consumatorii cu vârsta mai mare de 30 ani, mierea cu unt și cu pâinea neagră vor reprezenta „micul dejun de altă data”.
Estimatul de vânzare per magazin va fi de aproximativ 2 buc/zi, rezultă o vânzare lunară de 26.000 buc, ceea ce ar genera o cifră de afaceri de aproximativ 156000.
Desigur, listarea produsului într-un lanț de magazine de asemenea proporții presupune un cost de „listare” ce trebuie plătit anual clientului dar putem considera acest cost ca fiind inclus în „campania de promovare” a produsului deoarece acesta apare în catalogul fiecărui magazin.
Segmentarea pieței pentru miere poate fi făcută după următoarele categorii: vârstă, mărimea veniturilor și dimensiunea familiilor.
Din punct de vedere al vârstei, consumatorii se împart în:
Sub 14 ani
15 – 25 ani
25 – 50 ani
Peste 50 ani
Din punct de vedere al mărimii veniturilor, consumatorii se împart în:
400 – 600 RON
600 – 1200 RON
Peste 1200 RON
Din punct de vedere al dimensiunii familiilor, consumatorii se împart în:
1 sau 2 membrii
2 – 4 membrii
Peste 5 membrii
După mărimea venitului, există 3 categorii de consumatori:
Consumatori cu venituri mici cărora poate să li se pară un lux consumul de miere la micul dejun.
Consumatori cu venituri medii care sunt conștiente de capacitățile nutritive ale mierii și o procură în măsura posibilităților.
Persoane cu venituri mari pentru care de cele mai multe ori timpul este important și aloca foarte puțin timp preparării produselor alimentare.
După vârstă, găsim 3 categorii:
Copiii, care au nevoie de un consum mare de vitamine pentru dezvoltarea organismului și care își pot prepara micul dejun cu miere.
Tinerii până la 25 ani, în principal studenții, care își pot prepara foarte repede micul dejun cu miere și nu-și fac problem în ceea ce privește condițiile de păstrare și depozitare.
Adulții care pot folosi mierea pentru gustări rapide, chiar și la serviciu..
Prețul final este influențat direct de prețul materiei prime (mierea).
Competitorii actuali practică prețuri cuprinse între 1-1.4 lei/buc. În condițiile în care în ultimii 5 ani prețurile au variat foarte puțin, ne putem permite să facem un plan de dezvoltare de cel puțin 3 ani, bazându-ne pe marja minima pe care o obținem în prezent din vânzarea produsului nostru.
Prețul materiei prime este următorul:
0.35 RON 40g miere.
0.05 RON prețul caserolei + capac
0.02 RON prețul cofrajului
0.03 RON prețul cutiei
0.05 RON costul implicat de echipamentele utilizate
Din toate acestea rezultă un cost de producție de 0.50 RON pentru fiecare caserolă. Propunerea ca marja produsului să pornească de la 45%, vom stabili un preț de lista de 0.95 RON/buc de produs, sub prețul actual al pieței, cu plan de creștere cu 0.5 RON/an.
Potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică peste 1,1 milioane de turiști străini s-au cazat în prima jumătate a anului în hotelurile și pensiunile din România. Potrivit acestui studiu rezultă ca numărul turiștilor străini care vor vizita țara noastră, pe parcursul acestui an este de 2.3 milioane de oameni. Acest studiu nu include și turiștii români. Având în vedere aceste cifre și faptul că produsul pe care îl producem, poate fi servit ca mic dejun în rețeaua HoReCa putem estima o cifră a vânzărilor pentru acest segment.
Ca strategie de Marketing, vom avea următoarele acțiuni, enumerate în ordine cronologică:
În anul 2017:
Cercetare și extindere pe rețeaua HoReCa – promoție 90+10.
Listarea produsului în lanțul de magazine Mega Image.
Așteptările financiare după finalizarea celor 2 acțiuni sunt descrise în tabelul de mai jos:
Vânzare totală de 1.945.600 buc/an;
CA (cifră afaceri) de 1.493.760 RON/an;
630 puncte livrare atinse (450 Key Accounts, 60 HoReCa și 120 Minimarket).
Tabelul 1.2 (Descrierea așteptărilor financiare)
De menționat este faptul că la clienții de tip Key Account am introdus în discount și prețul de listare în revistă.
Obținerea banilor necesari înființării întreprinderii pentru împachetarea mierii în caserole SC APIDEX SRL
Programul Start–up Nation este un program de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC), în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii aprobată prin Legea nr. 346/2004 cu prevederile acesteia privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Finanțarea în cadrul prezentei scheme de minimis se face din fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene,iar suma de care aplicantii la acest start -up beneficiază este de 200.000 RON.
Vor putea beneficia de prevederile Programului societățile (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) care îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri online următoarele criterii de eligibilitate:
• a) sunt înregistrați conform Legii nr.31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației sau în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanti în afaceri, cu modificările și completările ulterioare;
• b) sunt IMM, conform prevederilor art. 2 și ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au până la 249 de angajați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau dețin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei).
• c) este considerată întreprindere autonomă, legată, parteneră sau întreprindere unică;
• d) au capital social integral privat;
• e) asociații sau acționarii care dețin mai multe societăți nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate.
• f) sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului, au sediul social/punct de lucru și își desfășoară activitatea pe teritoriul României;
• g) codul CAEN pentru care solicită finanțare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) și autorizat pînă la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare. Solicitarea finanțării se face pe un singur cod CAEN;
• h) sunt înființate de către persoane fizice după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nr. 10/2017, respectiv după data de 30 ianuarie 2017;
• i) nu au datorii la bugetul general consolidat și la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât și pentru toate punctele de lucru, la data semnării acordului de finanțare; Solicitanții care au datorii eșalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.
Întreprinderea îndeplinește criteriile impuse de lege. In cele ce urmeaza este descrisă activitatea firmei cât si costurile fluxurilor materiale pentru a vedea daca suma de 200.000 de lei este suficientă.
Avand in vedere ca intreprinderea Apidex SRL are ca domeniu de activitate principala impachetarea in caserole a mierii de albine, domeniul de activitate se va incadra in sectiunea C a CAEN,IndustriaPrelucratoare, grupa 108 (fabricarea altor produsele alimentare) clasa 1089.
Printre activitatile secundare desfasurate in cadrul activitatii intreprinderii Apidex SRL se numara depozitarea materiei prime necesare productiei, depozitarea produselor finite si expedierea acestora catre piata de desfacere.
Apidex SRL este o intreprindere privată datorită faptului că este deținută de o persoană fizică și este inregistrată la registrul comerțului. Apidex SRL este o societate comercială cu răspundere limitată care are caracteristicile atât ale unui parteneriat cât și ale unei corporații si datorită acestui fapt este mult mai adecvata pentru intreprinderile cu un singur proprietar sau cu un numar mic de membri.
Compania este inclusă in categoria micro-intreprinderilor,datorită numărului mic de angajati, dar cu posibilitate de extindere pe viitor, in urma unor eventuale colaborari cu alti asociati interesati de activitatea acestei intreprinderi.
Fiind o persoana juridica, deținerea intreprinderii Apidex SRL face ca aceasta să fie o companie națională. După obiectul muncii se incadrează ca firma prelucratoare, deoarece organizația are ca domeniu de activitate impachetarea mierii in caserole.
Datorită faptului că terenurile sunt vândute la prețuri destul de mari, pentru construirea unei întreprinderi de împachetare a mierii în caserole, s-a ales variantă închirierii unui spațiu pe care firma să-și desfășoare activitatea. Acest spațiu care va fi închiriat cu 2000 de euro pe lună se afla în județul Ilfov, în zona Popești-Leordeni.
Deorece sistemele de producție noi pentru realizarea împachtării mierii sunt scumpe, vor fi achiziționate unele second hand, datorită prețului mai scăzut. În tabelul următor sunt prezentate costurile cu necesarul de echipamente și materii prime pe care compania îl are nevoie pentru a-și desfășura activitatea.
Tabel 1.3 (Costurile fluxului logistic)
Stabilirea caracteristicilor produsului
Mierea este un aliment natural extrem de valoros produs de albine prin trasformarea enzimatică a nectarului floral sau a unor sucuri extraflorale. Așadar, după origine sunt două tipuri de miere naturală (evident întotdeauna doar produsă de albine): florală (din nectarul florilor) și extraflorala (miere de mână sau de pădure). Mierea de albine din nectarul florilor poate fi monofloră: miere de salcâm, miere de tei, miere de floarea soarelui, miere de rapiță și miere polifloră (din mai multe plante melifere): miere de mai, miere de baltă, miere de fâneață, etc. Mierea de mână poate fi de origine animală sau vegetală. De asemenea, poate fi obținută în zona pădurilor de conifere (de brad, de pin, etc) sau în zona pădurilor de foioase (de stejar, de fag, etc).
Figura 1.1 Miere de albine
Organoleptic mierea de albine poate fi analizată după culoare, consistență, gust și miros. Fiecare sort de miere are o paletă de culori specifice în funcție de pigmenții de tipul carotenului, clorofilei și altor substanțe. De asemenea, mierea în stare lichidă are o culoare care nu se păstrează și în starea cristalizată. Așadar culoarea mierii poate fi : incoloră, galbenă deschis, aurie, roșiatică, verzuie, brună.
Cristalizarea mierii este un proces natural care certifică autenticitatea produsului. Calitatea mierii naturale nu este denaturată de fenomenul de cristalizare (popular se mai folosește și termenul de miere zaharisită). Cristalizarea survine datorită proprietății glucozei de a forma cristale. Se recomandă ca mierea cristalizată să se consume ca atare. Mierea nu trebuie încălzită peste 35-40 grade Celsius pentru a nu-i distruge toate enzimele și proprietățile active. Și dacă se utilizează mierea de albine la îndulcirea ceaiului sau a cafelei, aceasta trebuie adăugată după ce acestea s-au răcorit până la temperatura corpului. De asemenea, se recomandă să cumpărați miere cristalizată (în perioada noiembrie – aprilie), aceasta fiind forma ei naturală și evitând în acest mod să cumpărați miere încălzită sau eventual falsificată. Fiecare sort de miere cristalizează mai repede (rapița, floarea soarelui) sau mai încet (tei, mână), în funcție de procentul de glucoză din compoziție. În funcție de faza în care se află, cristalizarea poate fi incipientă, partială sau totală, iar cristalele pot fi fine, potrivite sau grosiere, în funcție de sortimentul de miere. Singurul sortiment de miere naturală din România care nu cristalizează (decât eventual după 1-2 ani) este mierea de salcâm care are în compoziție mai multă fructoză decât glucoză.
În compoziția mierii se regăsesc următoarele substanțe:
16-20% apă;
0,4-0,8% proteine (din care 12 aminoacizi ca:leucină, alanină,metionină);
81,3% zaharuri (din care 38,19% fructoză, 31,28% glucoză, 5% zaharoză, 6,83% maltoză, alte dizaharide);
3,01% vitamine (B1, B2, B6, C);
0,2% substanțe minerale (calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, mangan, zinc, siliciu, sodiu, sulf);
55-105mcg acid pantotenic;
36-110mcg acid nicotinic;
acid folic
fermenți;
enzime;
hormoni;
antioxidanți;
factori antibiotici;
urme de polen.
Modalități de ambalare a mierii de albine și materialele utilizate
Ambalajul – este obiectul destinat să învelească sau să conțină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării, transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării acestor operații.
Ambalajul are rolul:
de a păstra integritatea și caracteristicile de calitate ale produsului;
de informare și promovare;
de protecție pe perioada transportului, manipulării și depozitării.
Pe piață există mai multe metode de ambalare a mierii:
borcane de sticla;
borcane de plastic;
plicuri de plastic;
caserole de plastic.
Deși modul de ambalare cel mai întâlnit pentru miere este în borcan de sticlă, și celelalte moduri sunt destul de răspândite pe piață. Metoda de ambalare în caserole este destul de apreciată datorită utilității sale și datorită faptului că ambalajul este deschis o singură data și se consumă în totalitate.
Avantajele acestui tip de ambalaj:
impermeabil la apă, aer și gaz;
reciclabil;
preț scăzut;
usor.
1.3. Analiza comparativă a unor soluții de fluxuri materiale necesare pentru realizarea produsului.
Fluxurile materiale pot fi sub formă de sisteme de alimentare transport-transfer, sisteme de ambalare, sisteme de etichetare, sisteme de paletizare etc. și sunt utilizate pentru obținerea unui produs. Aceste fluxuri materiale utilizate în grup formează un flux logistic. Fluxurile de fabricație pot conține unu sau mai multe puncte de lucru urmate de sisteme de transport-trasfer. Părțile componente ale unui flux sunt: puncte de lucru (mașina de ambalat miere la caserolă), sisteme de transport (conveior cu bandă, conveior cu lanț), sisteme de depozitare și operatori umani.
Punctele de lucru sunt stațiile unde se desfășoară activitatea tehnologică în vederea obținerii produsului propus.
Sistemele de transport sunt subansamblurile cu ajutorul cărora se efectuează deplasarea produsului sau a altor componente necesare realizării procesului între stațiile de lucru amplasate la diferite distanțe. Sistemele de transfer au rolul de a dirija și de a efectua transferul de pe un sistem de transport la altul a produselor sau a componentelor necesare în vederea realizării produsului. Spațiile de depozitare sunt utilizate în depozitarea materiei primie și a produsului finit pe perioade scurte de timp. Operatorii umani au rolul de a supraveghea și de a contribui la buna funcționare a fluxului.
În continuarea acestui capitol sunt prezentate trei fluxuri pentru operația de ambalare a mierii. Primele două fluxuri vor conține mai puține posturi de lucru conform construcției stabilite de producători. Cel de-al treilea flux va fi prezentat în detaliu pe parcursul acestei lucrări, și este compus din mai multe posturi de lucru și anume: rezervor de miere, mașină de ambalat mierea în caserolă, sisteme de transfer, sistem de formare a cutiilor, sisteme de transport (conveioare), sistem de sigilare a cutiilor, sistem de paletizare, pallet dispenser, motostivuitor și un sistem de înfoliere.
Linie de împachetat miere SPR782
Această linie de împachetare este concepută pentru a automatiza complet procesul de ambalare amierii sau a altor substanțe lichide, semilichide sau cremoase (de exemplu: gemuri, ketch-up, muștar, etc.) la borcan.
Figura 1.2 Linie automată de împachetare a mierii în borcan
Tabelul 1.4 (Denumirea subansamblurilor din cadrul liniei SPR782)
Date tehnice ale echipamentului prezentat:
Lungime: 3500 mm
Lățime: 1600 mm
Înălțime: 2000 mm
Alimentare curent: 220V
Consum curent: 4 kW
Consum aer: 6 bar- 300lt/m
Capacitate de îmbuteliere: +/- 800 borcane /ora
Capacitate de îmbuteliere în borcan: 20ml – 850 ml
Înălțime maximă a etichetei centrale: 140 mm
Borcanele goale se așează pe masa rotativă pentru intrare, capacele pentru borcane se așează în containerul special, dozatorul de miere se alimentează dintr-un maturator de miere. La ieșire se așteaptă pe masa de ieșire borcane cu cantitatea presetata de miere care au capacul înșurubat și cele două etichete lipite.
Modul de etichetare presupune o etichetă centrală și o etichetă sigiliu, lipită peste capac.
Figura 1.3 Sistemul de dozare a mierii
Operația de dozare se realizează cu ajutorul unei pompe de dozare. Acesta pompă se alimentează direct din maturator prin intermediul unui furtun. Pompa este acționată de un motor electric ce este comandat de unitatea de control și supervizare. Cantitatea dozată de miere este setată în unitatea de control de către un operator și poate fi modificată în funcție de volumul recipientului ce urmează a fi umplut.
Figura 1.4 Sistem de capacire
Operația de capacire se realizează cu ajutorul unui mecanism rotativ, capacele fiind preluate din depozitul special cu ajutorul unui conveior, de unde sunt ghidate către sistemul de preluare și capacire. Borcanele sunt blocate în dreptul sistemului de capacire de un sistem de blocare acționat pneumatic.
Figura 1.5 Sistem de etichetare
Operația de etichetare se realizează cu ajutorul unui sistem automat care aplică etichete autoadezive. În timpul procesului de etichetare sunt aplicate două etichete, una aplicată central iar cea de-a două pe capac. Pentru a se face inscripționarea cu LOT și DATA sistemului i se poate atașa o imprimantă cu transfer termic direct pe etichetă.
Fluxul prezentat este construit în întregime din oțel inoxidabil, iar echipamentele aflate în mișcare sunt prevăzute cu senzori și sisteme de protecție pentru evitarea accidentării operatorului uman.
Linia de ambalat miere la caserole PT W 6
Această linie de împachetare este concepută pentru a automatiza complet procesul de ambalare a mierii sau a altor substanțe lichide, semilichide sau vâscoase în caserole.
Figura 1.6 Flux automat de ambalare a mierii
Tabelul 1.5 (Denumirea subansamblurilor din cadrul liniei SPR782)
Sistemul de dozare al mierii în caserolă este format din opt pistoane de dozare acționate pneumatic. Aceste pistoane sunt alimentate prin intermediul unui rezervor poziționat în partea superioară a acestora. Cantitatea de lichid dozată nu poate fi reglată, aceasta depinzând de volumul pistonului de dozare. Pentru a favoriza circulația lichidului într-un singur sens (de la rezervor la piston), sunt montate supape de sens. Datorită acestor supape sunt eliminate pierderile intermediare de lichid și duce la o dozare precisă.
Figura 1.7 Sistem de dozare
Operația de sigilare a caserolelor se realizează cu ajutorul unui sistem de termosudare, capacele se găsesc sub formă de rolă de folie termosudabilă. Acestea sunt poziționate desupra caserolelor și sudate pe partea superioară a acestora.
Figura 1.8 Sistem de termosudare al capacelor
La acest tip de flux nu mai există operația de etichetare. Capacul caserolei preia și rolul de etichetă. După procesul de sigilare a caserolelor, acestea avansează până în zona de decupare a foliei care conține capacele. Decuparea se realizează pe conturul caserolei și este efectuată cu ajutorul unui sistem de tăiere.
. Stabilirea și detalierea fluxului ales (din punct de vedere funcțional)
Fluxul pentru împachetarea mierii în caserole din cadrul întreprinderii Apidex SRL.
Fluxul de împachetat miere în caserolă din cadrul companiei este format din: sistem de împachetare a mierii în caserolă, conveioare cu bandă, magazie gravitațională de cofraje, sisteme de transfer de tip portal, sistem de formare a cutiilor, sistem de sigilare a cutiilor, sistem automat de paletizare, stocator de paleți, conveioare cu lanț, sistem de înfoliere, rezervor de miere, motostivuitor și o zonă de depozitare a paletilor.
Împachetarea mierii în caserole se face în recipiente de 40g, în cadrul mașinii de împachetat. Procesul de etichetare a caserolelor lipsește din cadrul fluxului deoarece capacul caserolei are și rolul de etichetă. Caserolele vor fi poziționate câte opt pe un cofraj, iar în cadrul cutiei vor fi stivuite câte patru cofraje. După umplerea cutiei aceasta este sigilată și este transportată către zona de stivuire. Produsele stivuite pe un palet sunt preluate de către un operator cu ajutorul unui motostivuitor și duse în zona de acțiune a sistemului de înfoliere.
Figura 1.9 Flux logistic Apidex SRL
Tabelul 1.6 (Componentele fluxului logistic)
Masa mașinii este confectionată dintr-un cadru din teavă de Inox, iar învelișul este din tablă de inox. La partea superioară toate piesele sunt din Aluminiu și Inox. Rezervorul și traseul dozării pe unde circulă produsul sunt din Inox alimentar. Aceasta este o mașină de ambalat mierea pe un platou rotativ. Are ca principale caracteristici versatilitatea( se pot ambala, pe lângă miere, iaurt, gem, unt etc.), dar și designul compact ce o face ușor de integrat în linia de producție.
Caserolele sunt închise cu film de aluminiu termosudabil. Capacitatea mecanică maximă a mașinii este de 120 de caserole pe minut.
Mașina este controlată cu ajutorul unui PLC de la compania ABB model PM556. În componeta mașinii intră motoare electrice, motoare pneumatice liniare și motoare pneumatice oscilante.
Figura 1.10 Mașina de ambalat miere la caserolă
Conveioarele cu bandă sunt utilizate în cadrul aplicației pentru transportul caserolelor, cofrajelor sau a cutiilor de la un post la altul. Aplicații în care mai pot fi integrate aceste tipuri de sisteme sunt: transportul produselor de panificație neambalate, transportul cărnii ambalată sau neambalată, transportul aluatului etc.
Conveior cu structura realizată din oțel inox AISI 304, "inox alimentar", iar elementul activ de transport: banda din poliuretan (cu agrement alimentar).
Figura 1.11 Conveior cu bandă
Sistemele de manipulare de mare viteză de tip portal reprezintă o alternativă reală la sistemele robotizate complexe și scumpe, ca de exemplu cele cu cinematică delta și SCARA. Sistemul are o viteză de 4m/s și atinge o accelerație de 50m/s2, pe întreaga zonă de lucru, datorită unui design inteligent, care conectează ambele axe cu o curea dintată cu traversă mobilă, care unește brațele verticale ale literei „H” printr-o singură curea dintată rotativă infăsurată în jurul arborelui de transmisie.
Figura 1.12 Sistem de transfer de tip portal
Sistemul de formare a cutiilor de carto poate forma și lipi fundul a 12 cutii / minut. Acest sistem necesită aer comprimat de 6 kg / cm2, iar lățimile benzii adezive pot fi de 48 / 65 / 75 mm. Caracteristicii: alimentare/ putere 220 V / 50 Hz, putere instalație 0.3 kw, spațiul necesar 2000 x 2000 x 1450 mm.
Figura 1.13 Sistem de formare a cutiilor
Antrenarea cutiilor se realizează cu ajutorul benzii de cauciuc de la conveior principal. Reglajul și fixare rapidă pentru poziția dorită. Siguranță maximă în exploatare. Lățimea benzii folosite 50 de mm (opțional 38 sau 75 mm), shimbarea rolei de bandă adezivă este ușoară.
Reglarea înalțimii unității de aplicare a benzii adezive se realizează la una dintre părțile laterale a mașinii.
Figura 1.14 Sistem automat de sigilare a cutii
Procesul de ambalare secundară este completat de operațiuni de paletizare. După ambalarea secundară, cutiile, bax-urile, sacii etc sunt preluate automat și așezate pe paleți de unde sunt preluați și duși în zona de acționare a unor echipamente ce pot face înfolierea în material “strech”.
Figura 1.15 Sistem automat de paletizare
Operația de eliberare automată a paletilor din stivă, se face cu ajutorul unui pallet dispenser. Acest echipament reduce intervenția operatorilor umani din cadrul fluxului și ușurează munca acestora. Datorită capacității de depozitare de 15 paleți, oferă o autonomie foarte bună fluxului, intervenția operatorului în alimentarea acestuia cu paleți făcându-se foarte rar.
Figura 1.16 Pallet dispenser
În cadrul fluxului prezentat, acest sistem are rolul de a transporta paletii de la pallet dispenser către zona în care se face paletizarea și de acolo către zona de evacuare. Cele două sisteme de acest tip, prezente în cadrul fluxului sunt conectate preintr-un sistem de transfer liftabil.
Figura 1.17 Conveior cu lanț
Motostivuitorul este un utiliaj controlat de un operator, cu care se execută câteva dintre activitățile din cadrul fluxului și anume: preluarea paleților cu stivă de pe conveiorul cu lanț, transportul și poziționarea acestora în zona de acțiune a sistemului de înfoliere, transportul paletilor după executarea înfolierii în zona de depozitare și alimentarea cu paleți a pallet dispenserului.
Figura 1.18 Motostivuitor
Operația de înfoliere este executată cu ajutorul unui sistem de înfoliere semiautomat. Acest sistem are nevoie de intervenția operatorului uman în momentul prinderii foliei de stivă. Procesul de înfoliere se desfășoară prin două mișcări principale, o mișcare de rotație a platoului rotativ și o mișcare de translație pe verticală a capului de înfoliere.
Figura 1.19 Sistem de înfoliere
1.5. Caracteristicile structurii organizatorice
1.5.1. Conceperea și detalierea organigramei de conducere a firmei și caracteristicile departamentelor
Întreprinderea SC. Apidex SRL este o societate cu răspundere limitată care are ca obiectiv împachetarea mierii în caserole. Acest produs este destinat mai multor categorii de clienți. Din cauza gradului de automatizare din această întreprindere, numărul angajaților este redus. Întreprinderea se încadrează în categoria microintreprinderilor având un număr de zece angajați. Pentru realizarea cu succes a procesului de împachetare a mierii în caserole este necesar să se aleagă un colectiv capabil care să fie instruit foarte bine pe domeniul pe care va activa.
Departamentele din cadrul companiei se împart pe două mari ramuri, departamentul de producție și departamentul financiar contabil.
Figura1.20 Organigrama SC Apidex SRL
Departamentul de producție
Membrii acestui department sunt subordonați ierarhic unui director tehnic care la rândul lui raportează directorului de fabrică.
Principalele direcții ale departamentului sunt: productivitatea și eficiența,flexibilitatea operatorilor, îmbunătățirea continuă și managementul vizual.
1. Inginerul de Producție are ca atribuții următoarele:
Elaborează și propune membrilor board-ului planul de producție;
Planifică activitățile de producție în funcție de planul de producție agreat;
Organizează și controlează activitățile de menținere și dezvoltare a capacităților de producție și coordonează folosirea corectă și eficientă a resurselor;
Dezvoltă proceduri de lucru pentru toți membrii departamentului și se asigură de respectarea lor;
Coordonează și asigură desfășurarea ritmică a procesului de producție, urmărind realizarea producției în conformitate cu planul agreat (calitate și timp de execuție);
Analizează și aprobă cererile de achiziție / înlocuire / reparare / realizare a resurselor materiale necesare îndeplinirii activității, conform procedurilor în vigoare;
Este responsabil de dezvoltarea profesională a tuturor angajaților din departament;
Se asigură de menținerea unei atmosfere de lucru pozitivă și motivantă;
Este responsabil de management-ul performanței echipei pe care o conduce: stabilește obiectivele oamenilor din echipă (stabilește target-ele lunare și indicii de performanță pentru fiecare categorie), urmărește constant rezultatele acestora, se asigură că acordă întreg suportul necesar pentru ca oamenii din echipă să își atingă potențialul, asigurând feedback periodic și coaching, ia măsuri corective în cazul performanței sub standard.
Operatori
Pregătește utilajele liniilor de producție conform programului de producție;
Efectuează, verifică și supraveghează pornirea, operarea și oprirea liniei de producție;
Asigură respectarea instrucțiunilor de lucru, parametrii liniilor de producție aferente tehnologiei de fabricație.
Departamentul supply-chain
Acest department este reprezentat de un om care are două roluri, de planner și de buyer care au ca sarcini:
În cadrul acestui department se regăsesc mai multe ramuri și anume:
achiziționare: se ocupă de identificarea furniziorilor și de întocmirea comenzilor;
logistica-definește și implementează fluxurile de transport,întocmește și informează zilnic programul transporturilor ,dar și organizează și urmărește transporturile special;
planificare.
Departamentul Financiar
Departamentul financiar este reprezentat de un contabil care are ca atribuții următoarele:
contabilitatea internă de gestiune;
verificarea,analiza și controlul costurilor de producție (actual vs standard);
gestionarea resurselor financiare ale firmei;
applicarea și respectarea politicilor financiare;
contabilitatea companiei
Resurse Umane
HR-ul se ocupă de coordonarea procesului de recrutare în firmă,de analizarea nevoilor de instruire a societății,de evaluarea eficienței cursurilor de instruire,dar este responsabil și de bugetul de salarii,comunicare și instruire.
Responsabil curățenie:
Întocmește lista de necesar a produselor și materialelor igienico – sanitare, în vederea achiziționării lor de la furnizorii autorizați și întocmește rapoarte săptămânale cu consumurile acestor produse;
Ajută la descărcarea, despachetarea și numărarea produselor și materialelor igienico-sanitare achiziționate.
Gestionează și administrează produsele și materialele igienico-sanitare ale companiei.
Colaborează cu personalul ce se ocupă de achiziții în vederea stabilirii necesarului de produse de protocol și asigurării necesarului de apă la birouri și în zona de producție;
CAPITOLUL 2 STUDIUL DE FUNDAMENTARE TEHNICĂ A STRUCTURII LOGISTICE DE PROIECTAT
2.1. Studiul componentelor mecanice din cadrul aplicației de logistică industrială
Figura 2.1 Sistemele fluxului și ordinea în care acestea funcționează în cadrul aplicației
Tabel 2.1 (Denumirea sistemelor prezente în cadrul fluxului)
Mașină de împachetat miere în caserolă
Figura 2.2 Mașină de înfoliat miere în caserolă
Tabel 2.2 (Denumirea ansamblurilor mașinii de împachetat miere)
Sistem de înfoliere a stivelor
Această mașină funcționează ca o structură de sine stătătoare. Încărcătura deja paletizata ajunge pe masa rotativă cu ajutorul unui motostivuitor. După ce s-a realizat poziționarea paletului cu produse pe suportul mobil al mesei rotative, acesta se rotește, fiind acționat de un motor electric. Înainte de începerea mișcării de rotație a suportului mobil, folia elastică trebuie să fie prinsă manual de palet. Pentru a se realiza înfolierea completă a paletului cu produse, capul de înfoliere este deplasat pe verticală de un sistem de acționare.
Figura 2.3 Mașină semiautomată de înfoliat
Tabelul 2.3 (Denumirea sistemelor mașinii de înfoliat)
Sistemul de transfer primar de tip portal
Acest sistem preia caserolele de pe conveiorul de alimentare după care efectuează transferul și poziționarea caserolelor de miere în interiorul cofrajului, după finalizarea acestui proces, acesta face transferul cofrajelor pline de pe conveiorul de alimentare cu cofraje către conveiorul de evacuare.
Figura 2.4 Sistem de transfer primar de tip portal
Tabelul 2.4 (Descrierea sistemelor prezente în Figura 2.4)
Sistem de transfer secundar de tip portal
Cel de-al doilea sistem de transfer de tip portal efectuează transferul și poziționarea cofrajelor pline sosite pe conveior, în interiorul cutiei aflată pe conveiorul de alimentare cu cutii. Prinderea cofrajelor se face vacumatic cu ajutorul unui sistem de prindere alcătuit din patru ventuze, care efectuează o priză pe suprafața superioară a cofrajului.
Figura 2.5 Sistem de transfer secundar de tip portal
Tabelul 2.5 (Descrierea reperelor prezentate în Figura 2.5)
Sistem de formare a cutiilor
Sistemul de formare a cutiilor este prevăzut cu un sistem de transport cu bandă de tip conveior, iar după finalizarea procesului de formare a cutiei, acesta efectuează transferul cutiei către celelalte procese.
Figura 2.6 Sistem de formare a cutiilor
Tabelul 2.6 (Denumirea elementelor marcate în Figura 2.6)
Sistem de sigilare a cutiilor
În cadrul sistemului de sigilare a cutiilor se regăsesc două zone, una în care cutia este închisă și menținută în poziția închis, și zona unde se face sigilarea cu bandă adeziva. Acest sistem este montat longitudinal pe conveiorul de alimentare cu cutii de carton.
Figura 2.7 Sistem de sigilat cutii de carton
Tabelul 2.7 (Descrierea componentelor prezentate în Figura 2.7)
Sistem de paletizare
Sistemul de paletizare automat a cutiilor execută preluarea cutiilor din cadrul fluxului, le stochează pe un conveior de acumulare intermediar până la formarea unui rând, după care un sistem de împingere execută transferul pe conveiorul pe care se formează straturile. Acest conveior se poate deplasa pe două direcții (orizontal și vertical), pentru poziționarea și eliberarea straturilor în cadrul stivei.
Figura 2.8 Sistem automat de paletizare
Tabelul 2.8 (Denumirea componentelor prezente în Figura 2.8)
Pallet dispenser
Pallet dispenserul din figura de mai jos are rolul de a alimenta fluxul cu paleți. Aceștia sunt stocați în zona de stocare a paletilor 1. În momentul în care fluxul are nevoie de un palet gol, sistemul va elibera unul din zona de stocare pe conveiorul de evacuare cu lanț 2 ce-l va evacua către conveiorul ce efectuează transportul către zona de stivuire și apoi către preluare. Conveiorul de evacuare este acționat de ansamblul motor-reductor 3.
Figura 2.9 Pallet dispenser
Tabelul 2.9 (Descrierea subansamblelor sistemului din Figura 2.9)
Motostivuitor
Motostivuitorul execută preluarea paletului stivuit de pe conveiorul cu lanț și transferul acestuia în zona de acțiune a sistemului de înfoliat. După finalizarea procesului de înfoliere a paleților, aceștia sunt preluați și transferați în zona de depozitare de către un operator uman cu ajutorul aceluiași motostivuitor.
Figura 2.10 Motostivuitor
Rezervor de miere
Rezervorul de miere are rolul de a înmagazina materia primă utilizată în procesul de ambalare (mierea). Pe lângă acest rol, rezervorul împiedică cristalizarea mierii cu ajutorul sistemului 2. Acest sistem este antrenat cu ajutorul grupului motor-reductor 1. Acest sistem realizează o alimentare continuă cu miere a mașinii de ambalat.
Figura 2.11 Rezervor de miere
Tabelul 2.10 (Denumirea subansamblurilor prezentate în Figura 2.11)
Conveior cu bandă
Conveioarele cu bandă din cadrul fluxului au o construcție asemănătoare cu diferențe legate de caracteristicile dimensionale ale acestora. Aceste caracteristici variază în funcție de dimensiunile reperelor pe care le transportă în diferite etape ale ambalării și de distanțele pe care este necesar procesul de transport. Acestea sunt acționate cu ajutorul unor motoare electrice, iar banda este fabricată din PVC.
Figura 2.12 Conveioare cu bandă
Tabelul 2.11 (Descrierea sistemelor din Figura 2.12)
Conveior cu lanț
Conveioarele cu lanț sunt utilizate în procesele de transport a paletilor stivuiți datorită capacității lor portante mare. Acestea transportă paletii evacuați din pallet dispenser către zona de evacuare unde sunt preluați de motostivuitor. Acest tip de conveioare sunt acționate cu ajutorul unor motoare electrice care antrenează cele două lanțuri pe care sunt așezați paletii. Redirecționarea paletilor stivuti este realizată cu ajutorul unui sistem de liftare/redirecționare.
Figura 2.13 Conveioare cu lanț
Tabelul 2.12 (Descrierea sistemelor și a componentelor din Figura 2.13)
APITOLUL 3 PROIECTAREA STRUCTURII LOGISTICE (UTILIZÂND APLICAȚIA SOFTWARE CATIA)
Schema cinematică și ciclograma de funcționare a structurii logistice de proiectat
În prima parte a acestui subcapitol se vor prezenta schemele cinematice ale celor două subansamble proiectate în detaliu.
Primul susistem prezentat este mașina de împachetat miere la caserolă.
Figura 3.1 Schema cinematică a sistemului de acționare al mesei rotative
Motorul electric 1 acționează reductorul 3 prin intermediul cuplajului 2, reductorul 3 acționează axul principal 5 prin intermediul cuplajului 4. Axul principal 5 este lăgăruit cu ajutorul unui lagăr radial cu bile 7 acesta fiind montat într-o carcasă de rulment 6. Suporții laterali 8 susțin masa rotativă 9.
Figura 3.2 Schema cinematică a schemei de ansamblu pe module
Masa de susținere a sistemului 1. Motorul pneumatic 2 care reprezintă elementul de acționare din cadrul magaziei gravitaționale de pahare, postul de dozare 3 în care se face umplerea paharelor cu miere. Postul de poziționare a filmului termosudabil 4 în care motorul pneumatic liniar este montat pe un ax, acesta făcând o mișcare de rotație acționat de un motor pneumatic oscilant. Postul de termosudare 5 unde cu ajutorul unei plite montată pe un motor pneumatic liniar se executa termosudarea. Postul de evacuare 6 este format dintr-o pârghie acționată de un motor pneumatic oscilant și un motor pneumatic liniar care ridică caserola cu miere la terminarea procesului si evacueaza caserola.
Cel de-al doilea sistem prezentat în detaliu în cadrul acestei lucrări este sistemul de înfoliere al stivelor.
În primele scheme cinematice este prezentat capul de înfoliere și dispunerea componentelor în acest subansamblu.
Figura 3.3 Parcursul foliei elastice
Folia elastică 1 este înfășurată pe rola de folie 2 care este susținută de tija 3. Folia elastică 1 trece printre rolele 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10 exact în ordinea menționată. Rola 7 este o rolă de întindere a foliei elastice 1.
Figura 3.4 Schema cinematică a capului de înfoliere.
În următoarea schemă cinematică este prezentat sistemul de deplasare pe verticală a capului de înfoliat.
Figura 3.5 Schema cinematică a sistemului de acționare pe verticală.
Tabelul 3.1 (Denumirea componentelor prezentate în schema cinematică de mai sus)
Figura 3.6 Schema cinematică a mesei rotative
Motorul 1 transmite mișcarea de rotație la reductorul 2, iar prin intermediul arborelui 3, mișcarea de rotație este transmisă la roata dințată 4, care angrenează roata dințată 6 prin intermediul unei transmișii cu lanț 5. Roțile dințate 4 și 6 sunt lăgăruite în suportul fix 8. Pe partea inferioară a suportului fix 8, sunt montate picioarele de susținere a ansamblului 9. Rolele 10, amplasate între suportul rotativ 7 și suportul fix 8, sunt distribuite circular pentru a favoriza rularea cu o frecare cât mai mică a platoului rotativ și pentru o susținere distribuită.
Ciclograma de funcționare este o diagramă unidimensională în raport cu timpul prin care se afisaza grafic starea de funcționare (mișcare sau repaus) a sistemelor prezentate în detaliu în cadrul capitolului. Pentru întocmirea ciclogramei de funcționare trebuie să se țină cont de mai multe condiții:
timpul în care se realizează transferul reperelor de la un echipament la altul și minimizarea acestuia;
evitarea supraaglomerării sau a coliziunilor reperelor, utilajelor în cadrul fluxului;
funcționarea corectă și în parametrii a tuturor echipamentelor.
Activitatea componentelor din cadrul sistemelor de fabricație reprezintă suma de acțiuni realizate de fiecare echipament în parte și are ca scop realizarea unor operații de prelucrare sau de manipulare.
În figura de mai jos vor fi prezentate fazele de lucru ale mașinii de împachetat miere la caserolă:
Figura 3.7 Fazele de lucru ale mașinii de ambalat miere la caserolă
Eliberarea caserolelor goale se va face dintr-o magazie gravitațională cu ajutorul unui sistem acționat pneumatic. După eliberarea acesteia și poziționarea în alezajul special din masa turnantă, acesta este transferat și poziționat în dreptul postului de umplere, unde o pompă cu roți dințate eliberează cantitatea de miere necesară până la nivelul setat și verificat cu ajutorul unui senzor. La finalizarea acestui proces, caserola este transferată în dreptul postului de poziționare a capacelor unde un sistem de prehensiune cu vacum preia din magazia de capace un capac și îl poziționează pe partea superioară a caserolei. Caserola este sigilată în dreptul sistemului de termosudare, acest sistem este format dintr-o plită încinsă care acționată pe verticală de un motor pneumatic liniar intră în contact cu suprafața foliei și se realizează sigilarea. În cadrul etapei de evacuare a caserolei sunt acționate două sisteme, un sistem de ridicare a casrolei pe un platan și o pârghie care execută evacuarea pe tobogan a reperului antrenată de un motor pneumatic oscilant. Poziționarea între posturile mașinii de ambalat se realizează intermitent cu ajutorul unui grup motor-reductor.
În figura de mai jos vor fi prezentate fazele de lucru ale sistemului semiautomat de înfoliere:
Figura 3.8 Fazele de lucru ale sistemului semiautomat de înfoliere
În modul de funcționare a sistemului de înfoliere apar câteva etape care se realizează cu ajutorul operatorului uman. Poziționarea paletului cu stivă pe platoul rotativ se execută cu ajutorul unui motostivuitor manipulat de un operator. Același operator poziționează și fixează folia pe stivă înainte de începerea procesului de înfoliere. Antrenarea platoului rotativ se face cu ajutorul unui motor electric prin intermediul unei transmisii cu lanț, iar pentru susținerea întregii mase (atât a platoului cât și a paletului cu stivă) s-a optat pentru dispunerea circulară a mai multor role, dispuse în vecinătatea diametrilui exterior a platoului. În timp ce platoul este antrenat, capul de înfoliere execută o mișcare de translație pe verticală pentru a executa o înfoliere pe întreaga suprafață a paletului cu stivă. După finalizarea procesului de înfoliere, operatorul taie folia pentru a întrerupe contactul direct dintre capul de înfoliere și stivă și pentru a putea evacua zona de înfoliere.
Ciclograma de funcționare a mașinii de ambalat miere în caserolă se poate observa în Figura 3.9. În continuare sunt detaliate etapele de funcționare conform cu ciclogramă de funcționare.
1 Eliberarea caserolelor din magazia gravitațională de pahare se efectuează cu ajutorul unui motor pneumatic liniar MPL1 și are o durată de 5s;
2 Rotirea mesei turnante până în dreptul postului de dozare este realizată cu ajutorul unui motor electric ME1 și are o durată 10s datorită postului lăsat liber între sisteme din motive constructive;
3 Dozarea mierii în caserolă este realizată cu ajutorul unei pompe acționată de un motor electric ME2 cu o durată de 5s;
4 Rotirea mesei turnante până în dreptul postului de poziționare a capacelor este realizată tot de motorul electric ME1 cu aceeași durată de 10s;
5 Poziționarea capacului este realizată cu ajutorul unui sistem de prehensiune acționat de un motor pneumatic oscilant MPO1 și are o durată de 5s;
6 Rotirea mesei turnante până în dreptul postului de termosudare este realizată tot de motorul electric ME1 cu aceeași durată de 10s;
7 Termosudarea este realizată cu ajutorul unei plite, aceasta este deplasată pe verticală tot cu ajutorul unui motor pneumatic liniar MPL2 și are o durată tot de 5s;
8 Rotirea mesei turnante până în dreptul postului de evacuare este realizată tot de motorul electric ME1 cu aceeași durată de 10s;
9 Evacuarea este realizată prin acționarea a două sisteme, unul de ridicare acționat de un motor pneumatic liniar MPL3 iar cel de evacuare acționat de un motor pneumatic oscilant MPO2 și are o durată de 5s.
Figura 3.9 Ciclograma mașinii de ambalat miere în funcție de elementele de acționare
Ciclograma de funcționare a fluxulu
În Figura 3.10 este reprezentată ciclograma de funcționare a fluxului de ambalare după cum urmează:
reprezintă ambalarea primară ce este realizată de către mașina de ambalat miere la caserolă;
reprezintă activitatea de transport realizată de către conveiorul ce duce produsul ambalat către zona de ambalare secundară;
reprezintă acțiunea de ambalare secundară a caserolelor în cofraje;
reprezintă activitatea de transport a cofrajelor de la magazia gravitațională către zona de preluare a acestora;
activitate de transport a cofrajelor umplute cu caserole către zona de preluare a acestora;
activitatea de formare a cutiilor realizată de un sistem automat specializat pentru acest tip de proces;
reprezintă activitatea de ambalare terțiară (poziționarea cofrajelor umplute cu caserole în cutii de carton);
reprezintă activitatea de transport și sigilare a cutiilor, aceaste activității au fost puse în aceeași etapă deoarece sigilarea se realizează în timpul transportului;
reprezintă activitatea de eliberare a paletului din sistemul de tip pallet dispenser;
reprezintă activitatea de paletizare și este realizată de un sistem automat specializat pentru acest tip de activitate;
reprezintă activitatea de transport către zona de înfoliere și se realizează în două etape, în prima etapă paletul cu stiva sunt transportate de conveioarele cu lanț iar în cea de-a doua etapă transportul se realizează cu ajutorul unui motostivuitor.
reprezintă activitățile de înfoliere și depozitare a stivei în zona de depozit.
Figura 3.10 Ciclograma de funcționare a fluxului
În figura de mai sus sunt prezentate etapele de lucru ale fluxului de ambalat miere la caserolă. Aceste activități sunt:
Ab1) Ambalare primară;
T1) Transportul caserolelor către zona de transfer;
Ab2) Ambalare secundară;
T2) Transportul cofrajelor către zona de transfer;
T3) Transferul cofrajelor umplute;
FC) Formarea cutiilor;
Ab3) Ambalarea terțiară;
TS) Transport și sigilare a cutiilor;
EP) Eliberare palet;
Pa) Paletizare;
TI) Transportul paletului în vederea înfolierii;
ID) Înfolierea și depozitarea paletilor;
Fa) Flux de ambalare.
Proiectarea generală pe subansambluri și pe componente
Figura 3.7 Flux de împachetare a mierii la caserolă
Tabelul 3.2 (Componentele liniei de împachetare a mierii)
Modelul 3D al mașinii de ambalat miere la caserole cu modificările aferente
Figura 3.8 Mașină de ambalat miere la caserolă (model 3D)
După cum se observă în modelul 3D am optat pentru poziționarea grupului de preparare aer împreună cu distribuitoarele în exteriorul mașinii. Deoarece cu această mașină se lucrează în mediul alimentar era necesară o protecție a produsului de la eliberarea caserolei din magazia gravitațională până la evacuarea caserolei pe tobogan ( aceasta are costrucție simplistă cu muchii drepte,lucru care favorizează amplasarea acesteea).
Figura 3.9 Miere la caserolă-produs ambalat (real)
Figura 3.10 Miere la caserolă-produs ambalat (model 3D)
Precizarea mișcărilor
Figura 3.11 Mișcările mașinii
A- Mișcarea de rotație a caruselului-acesta realizează transportul, transferul și poziționarea produsului între standuri;
B- Mișcarea de transfer a caserolei din magazie pe masa rotativă;
C- Mișcare de rotație pentru preluarea foliei termosudabile din magazie;
D- Mișcare de translație pe verticală pentru transferarea foliei pe carusel;
E- Mișcare de translație pe verticală pentru realizarea termosudarii foliei de aluminiu pe caserolă;
F- Mișcare de rotație pentru transferarea produsului de pe masa rotativă pe tobogan;
H- Mișcare de translație pe verticală pentru poziționarea produsului spre realizarea transferului pe tobogan;
G- Mișcare de translație ce face transferul produselor de la mașină la restul fluxului( spre exemplu îl poate transfera către un conveior pentru a fi transportat mai departe către împachetarea secundară);
I- Mișcare de translație pe orizontală ce permite eliberarea unui singur pahar pe masa rotativă.
Precizarea codurilor proprii pe module
Figura 3.11 Principalele componente ale mașinii (1)
Figura 3.12 – Principalele componente ale mașinii (2)
Tabelul 3.3 (Denumirea sistemelor prezentate în figurili 3.11 și 3.12)
Magazia gravitațională pentru caserole
Figura 3.13 Componentele magaziei de reținere a caserolelor
Figura 3.14 Detaliu cu placa de reținere a caserolelor
Tabelul 3.4 (Denumirea componentelor magaziei gravitaționale)
MPL-ul 1.5 realizează mișcarea de translație a plăcii de reținere a paharelor. În acest moment paharul va cădea pe umărul plăcii. La retragerea pistonului paharul va înainta pe canal și va permite eliberarea acestuia pe gulerul de poziționare.
Postul de dozare a mierii
Figura 3.15 Componentele postului de dozare
Tabelul 3.5 (Denumirea componentelor din cadrul postului de dozare)
Motorul electric încorporat în ansamblu va acționa pompă cu roți dințate, ce va trage miere din tank-ul de preîncălzire. Mierea va curge din tank-ul mare (și acesta realizează o încălzire a mierii) în tank-ul de preîncălzire graviatational.
Magazia pentru folii termosudabile
Figura 3.16 Postul de depozitare și plasare a foliilor termosudabile
Tabelul 3.6 (Descrierea componentelor din cadrul sistemului prezentat în Figura 3.16)
Foliile sunt stivuite pe suportul 3.4. În momentul în care caserola ajunge pe poziție, MPO-ul 3.5 va roți arborele 3.2. Manipulatorul 3.6 va prelua folia și o va așeza pe caserolă.
Postul pentru termosudare
Figura 3.17 Postul de termosudare
Tabelul 3.7 (Descrierea componentelor din cadrul postului de termosudare)
Motorul pneumatic liniar 4.3 va executa o mișcare de translație ce va poziționa plită 4.4 spre a execută termosudarea.
Postul de evacuare
Figura 3.18 Postul de evacuare
Tabelul 3.8 (Descrierea componentelor din cadrul postului de evacuare)
MPL-ul 5.1 va ridica caserola, prin intermediul platoului 5.3, în poziția de evacuare. MPO-ul 5.7 va executa o mișcare de rotație a pârghiei 5.4, ce va evacua produsul.
Toboganul
Figura 3.19 Toboganul
Acesta realizează transferul produselor de la mașina de ambalat mierea la caserole către un sistem de transport de tip conveior din cadrul fluxului.
PLC-ul marca ABB model PM556
Figura 3.20 PLC-ul ABB PM556
Acesta realizează controlul tuturor activităților ce se desfășoară în procesul de ambalare a mierii. Programarea acestuia se poate face atât prin portul Enthernet sau prin portul COM.
Ansamblul motor-reductor
Figura 3.21 Ansamblul motor-reductor
Acest ansamblu (motor-reductor) antrenează axul mesei rotative, lucru care determină rotația acestuia.
În Figura 3.21 este reprezentat ansamblul motor-reductor cu următoarele caracteristici:
Motor 0.37 Kw cu i=100;
Flansa are diametrul de 50 mm.
Ansamblul mesei rotative
Figura 3.22 Ansamblul mesei rotative
Tabelul 3.9 (Descrierea componentelor din cadrul ansamblului mesei rotative)
Masa de susținere a ansamblului
Figura 3.23 Masa de susținere a ansamblului
Aceasta are rolul de a susține și a integra toate componentele ansamblului. Are un design cu muchii drepte ce o face ușor de integrat și amplasat într-un flux. Aceasta este formată din: cadrul 10.2, confecționat din profil metalic, pereții laterali confecționați din tablă zincata10.3 și platoul 10.1 confecționat din duraluminiu.
Panoul pneumatic
Figura 3.24 Modulul de control pneumatic
Tabelul 3.10 (Descrierea componentelor din cadrul panoului pneumatic)
Prezentarea fazelor de lucru ale mașinii de ambalat miere
Figura 3.24 Fazele de lucru
Faza I: În cadrul acestei faze paharul este eliberat din magazia gravitaonala și este poziționat pe masa rotativă.
Faza II: Aici are loc dozarea mierii în caserolă ce a fost eliberată anterior pe carusel. Mierea va fi preîncălzită pentru a îmbunătăți capacitatea de dozare (productivitatea).
Faza III: În faza III se va realiza așezarea foliei termosudabile pe caserola ce a fost umplută anterior cu miere.
Faza IV: În cea de-a patra fază, MPL va poziționa plita deasupra foliei termosudabile, lucru ce va duce la termosudarea acesteia.
Faza V: În cadrul acestei faze, produsul va fi ridicat la nivelul rampei de către un MPL, moment în care un MPO va acționa pârghia de evacuare, ce va realiza transferul produsului de pe platoul postului de evacuare pe rampă de evacuare.
Caracteristici generale ale mașinii de ambalat miere la caserolă:
– acționare pneumatica: 6 – 8 bar
– alimentare rețea: 220V, 50 Hz, +- 10 %
– puterea instalata: 0,6 Kw
– dozare cu piston
– comanda START – STOP dozarea automat
– viteza600 – 1200 de dozarii pe ora, conditionat de temperatura si vascozitatea produsului ),
– volumul dozat la cererea beneficiarului; 10 – 50, 20 – 100, 1000 ml – g,
– diametrul caserolei de la 20 mm – 100 mm – optional alte dimensiuni
– numărător dozarii resetabil: 0 … 99.999
– construcție integral inox alimentar, masa duraluminiu
– masa de lucru este de forma rotunda cu 6 posturi
– fixarea caserolelor automat
– rotirea mesei automat
– montare capace pe caserole automat
– aparat de termosudat capace pe caserole automat cu actionare pneumatica,
– cote de gabarit ; L = 800 mm, l = 600 mm, h = 1400 mm
– pentru obtinerea de viteze mari se pot monta suplimentar mai multe capete de dozat
– greutate ; maxim 120 Kg
– termen de garanție: 12 luni de la data instalării. Service postgarantie.
– acționare pneumatica: 6 – 8 bar
– alimentare rețea: 220V, 50 Hz, +- 10 %
– puterea instalata: 0,6 Kw
– dozare cu piston
– comanda START – STOP dozarea automat
– viteza600 – 1200 de dozarii pe ora, conditionat de temperatura si vascozitatea produsului ),
– volumul dozat la cererea beneficiarului; 10 – 50, 20 – 100, 1000 ml – g,
– diametrul caserolei de la 20 mm – 100 mm – optional alte dimensiuni
– numărător dozarii resetabil: 0 … 99.999
– construcție integral inox alimentar, masa duraluminiu
– masa de lucru este de forma rotunda cu 6 posturi
– fixarea caserolelor automat
– rotirea mesei automat
– montare capace pe caserole automat
– aparat de termosudat capace pe caserole automat cu actionare pneumatica,
– cote de gabarit ; L = 800 mm, l = 600 mm, h = 1400 mm
– pentru obtinerea de viteze mari se pot monta suplimentar mai multe capete de dozat
– greutate ; maxim 120 Kg
– termen de garanție: 12 luni de la data instalării. Service postgarantie.
acționare pneumatică: 6 – 8 bar;
alimentare rețea: 220V, 50 Hz, +- 10 %;
puterea instalată: 0,6 Kw;
dozare cu pompă cu roți dințate/piston de dozare;
comandă START – STOP dozarea automat;
viteză 600-1200 de dozării pe oră ( condiționat de temperatură și vâscozitatea produsului );
volumul dozat la cererea beneficiarului; 10 – 50, 20 – 100, 1000 ml/g;
diametrul caserolei de la 20 mm – 100 mm – opțional alte dimensiuni;
numărător dozării resetabil: 0 … 99.999;
construcție integral inox alimentar, masă duraluminiu;
masă de lucru este de formă rotundă cu 5 posturi;
fixarea caserolelor automat;
rotirea mesei automat este automatizată, controlată de PLC;
montare capace pe caserole automat;
aparat de termosudat capace pe caserole automat cu acționare pneumatică;
pentru obținerea de viteze mari se pot monta suplimentar mai multe capete de dozat ;
greutate : maxim 120 Kg.
Modelul virtual al sistemului de înfoliat din cadrul fluxului.
Figura 3.25 Mașină semiautomată de înfoliat
Modelele virtuale pe subansamble:
Figura 3.26 Platoul rotativ
Tabelul 3.11 (Descrierea componentelor din cadrul platoului rotativ)
Figura 3.27 Cap de înfoliere
Tabelul 3.12 (Descrierea componentelor din cadrul capului de înfoliere)
Figura 3.28 Sistem de translație pe verticală
Tabelul 3.13 (Descrierea componentelor din cadrul sistemului de translație pe verticală)
Figura 3.29 Modul de acționare a deplasării pe verticală
Motorul electric 1 este prins cu șuruburi de placa de susținere 2 prin intermediul unei flanșe 3. Mișcarea de rotație este transmisă la arborele 4 printr-o transmise cu curea 5. De arborele 4 mai este prinsă o roată de curea conducătoare care angrenează cureaua 6. Arborele 4 este prevăzut la capete cu două lagăre cu rulmenți 7 care sunt prinse de placa de susținere 2 în câte patru șuruburi. De placa de susținere 2 sunt prinse și două sisteme de ghidaj 8, care sunt fixade de ea prin intermediul unor flanșe de prindere 9.
Figura 3.30 Partea inferioară a sistemului de acționare pe verticală.
La celălalt capăt al sistemului de acționare pe verticală, de placă de susținere 2, sunt prinse, în șuruburi, două lagăre cu rulmenți 7, care lagaruiesc arborele 10 și două flanșe de prindere 9 ale sistemului de ghidaj liniar 8. De arborele 10 este rigidizată roata condusă 11 care este în angrenaj cu cureaua 6.
Figura 3.31 Sistem de ghidare.
Pe sistemul de ghidaj glisează sania , pe lângă rolul de ghidare, tijele mai au și rolul de a rigidiza sistemul de deplasare pe verticală. Sania nu trebuie să fie în contact cu placa de susținere.
Analiza cu element finit a unui subansamblu din cadrul structurii de proiectat
Piesa studiată în cadrul acestei teme este “Pârghie de evacuare”, o componentă a sistemului de evacuare implementată în mașina de ambalat miere.
Figura 3.32 Piesa studiată
Rolul funcțional pe care îl are sistemul de evacuare, este acela de a ridica produsul la nivelul rampei, prin intermediul motorului pneumatic liniar, moment în care motorul pneumatic oscilant va acționa pârghia de evacuare ce va realiza transferul produsului de pe platoul postului de evacuare către rampa de preluare a produselor evacuate. Modul de funcționare al sistemului și al componentei studiate este prezentat în Fig. 5, împreună cu toate mișcările prezente într-un ciclu de împachetare al caserolelor.
Figura 3.33 Prezentarea grafică a mișcărilor efectuate în cadrul mașinii de ambalat
Prezentarea modalității de import a geometriei.
Lansarea programului ANSYS 16.1 Workbench se poate face:
din Windows;
din sistemul CAD (SolidWorks);
prin deschiderea unui fișier deja creat.
În cazul de față lansarea programului ANSYS s-a realizat din Windows, urmând pașii de mai jos:
Start Menu – Programs – ANSYS – Workbench
În cazul actual nu s-a folosit deloc interfața grafică Geometry-DesignModeler, reperul ales fiind proiectat anterior într-un program CAD (Catia), iar apoi salvat într-un format neutru (igs) care să permită introducerea și lucrul în ANSYS. Această soluție este utilă pentru modelele cu geometrie complexă sau pentru ansambluri mari, care se modelează mai ușor în sistemele CAD.
Importul se realizează prin:
format nativ – cu extensia specifică sistemului CAD;
prin format neutru – cele mai folosite formate grafice neutre fiind STEP și IGS.
Analiza discretizării.
Cele mai frecvente probleme de modelare care trebuie rezolvate după import sunt următoarele:
Eliminarea detaliilor nesemnificative pentru analiză. Se realizează cu ajutorul comenzilor de editare din DesignModeler;
Modificarea formei unei componente;
Realizarea unui model simplificat de calcul.
În cazul reperului de față a fost corectată geometria prin eliminarea teșiturilor și prin unificarea celor două suprafețe cilindrice, astfel încât discretizarea să aibă continuitate și să se evite efectul vizual de aglomerare a discretizarii.
Figura 3.34 Discretizare realizată înainte de curățarea suprafețelor
Figura 3.35 Corectarea suprafețelor folosind funcțiile “Merge” și “Face Delete”.
Figura 3.36 Componenta cu geometria corectată
Figura 3.37 Discretizarea componentei cu geometria corectată
Discretizarea – Metoda Hex Dominant.
Figura 3.38 Discretizare realizată prin metoda Hex Dominant cu mărimea elementului de 2 mm.
Figura 3.39 Discretizare realizată prin metoda Hex Dominant cu mărimea elementului de 4 mm.
Figura 3.40 Discretizare realizată prin metoda Hex Dominant cu mărimea elementului de 6 mm.
În urma analizei structurale efectuată cu element hexaedric de dimensiuni diferite, varianta optimă rămâne discretizarea cu “element size” de 2 mm.
Metoda de discretizare Hex Dominant este o metodă în care elementul solid principal este hexaedrul. Această metodă se aplică corpurilor cărora nu le poate fi aplicată metoda “Sweep”. Cu ajutorul acestei metode se pot aproxima geometrii neregulate, fără a face rabat de la precizia calculului. În urma aplicării metodei Hex Dominant, forma geometrică hexaedrică utilizată în mod implicit de această metodă va fi definita de 20 de noduri, având câte trei grade de libertate pe nod (translație pe axele x, y și z).
Figura 3.41 Reprezentarea grafică a unui hexaedru definit de cele 20 de noduri
Analiza statica.
În modul de lucru implicit, în Workbench, programul aplică încărcările pe geometria creată după care le translatează în nodurile rețelei de discretizare.
Pentru a putea efectua analiza statică, trebuie stabilite blocajele și forțele aplicate reperului. În urma funcționalității acestui reper în cadrul sistemului s-au aplicat două blocaje și o forță: un blocaj de tipul “Fixed Support”, unul de tipul “Frictionless Support” și o forță de 10N.
Figura 3.42 Reper blocat prin funcția “Fixed Support” + detaliile acestei funcții
Figura 3.43 Reper blocat prin funcția “Frictionless Support” + detaliile acestei funcții.
Figura 3.44 Aplicarea forței pe reper + detaliile acestei funcții.
Rezultatele analizei statice.
Rezultatele relevante obținute în urma postprocesarii pentru acest tip de reper și pentru funcționalitatea sa în cadrul sistemului din care face parte sunt, tensiunile echivalente și deformațiile totale. În cadrul acestei analize au fost alese trei tipuri diferite de material care ar putea fi folosite în construcția reperului. Scopul acestor încercări este de a evalua comportarea optimă a reperului la o încărcare de 10 N.
Cele trei tipuri de material propuse pentru construcția reperului sunt: oțel inoxidabil, aluminiu și polietilena.
Figura 3.45 Stabilirea materialului
Figura 3.46 Tensiunile și deformațiile obținute pentru elementul din Aluminiu
Figura 3.47 Tensiunile și deformațiile obținute pentru elementul din Oțel.
Figura 3.48 Tensiunile și deformațiile obținute pentru elementul din Polietilenă
În urma rezultatelor obținute reiese că cel mai bun material din care poate fi fabricat reperul este oțelul, deoarece are o deformație mai mică de 1 mm la o forță de 10 N. Pentru aluminiu a rezultat o deformație de aproximativ 2.6 mm iar pentru polietilenă deformația depășește 160 de mm, ceea ce înseamnă că reperul nu poate fi fabricat din acest material.
Concluzii.
ANSYS include un set complet de tipuri de elemente liniare și neliniare, legi de material ce pot simula materiale diferite (de la oțel la cauciuc), precum și cel mai complet set de solvere existente pe piată, fiind cea mai bună alegere pentru simularea în domeniul structural/termic. Potrivit pentru studiul celor mai complexe structuri, în special cele în care contactul dintre componente joacă un rol determinant în funcționare, ideal pentru studiul stărilor de tensiune și deformație, distribuția temperaturilor și a deplasărilor, presiunea de contact în toate componentele sistemului studiat. În plus, oferă avantajul studierii în câmp cuplat: acustic, piezoelectric, termic/structural și termic/electric, dând utilizatorului posibilitatea înțelegerii efectului interacțiunii dintre solicitări asupra comportamentului structurii.
Capitolul 4 Proiectarea sistemului de comandă a structurii logistice
4.1. Schema electrică de conectare a componentelor electrice și electromecanice din cadrul structurii logistice.
4.1.1. Caracteristicile tehnice ale elementelor electromecanice și electrice (automate programabile, senzori, limitatoare de cursă, butoane, drivere/ servodrivere/ invertoare, motoare electrice, distribuitoare pneumatice, motoare pneumatice).
Pentru a efectua comenzile și controlul echipamentului care realizează operația de împachetare a mierii s-au ales următoarele elemente electromecanice și electrice:
Panou de comandă
Figura 4.1 Panoul de comandă al mașinii de ambalat miere
Panoul de comandă este dotat cu mai multe sisteme de comandă ale mașinii de împachetat miere:
-o interfață de comandă HMI. Toți parametrii de funcționare ai mașinii de împachetat se pot seta prin intermediul acestui echipament;
-un buton de avarie a sistemului. Acest buton întrerupe total alimentarea cu curent electric a echipamentului în caz de avarie;
-lămpi de avertizare referitor la statusul echipamentului. Atunci când echipamentul este pornit se aprinde lampa de avetizare albastră, iar la oprirea cestuia se aprinde lampa roșie;
-un sistem acustic de confirmare a comenzilor efectuate și a cazurilor în care în cadrul echipamentului apar anomalii în funcționare.
Panou pneumatic
Figura 4.2 Panoul pneumatic
Panoul pneumatic este dotat cu următoarele echipamente de control ale sistemelor de acționare pneumatică (motoare pneumatice liniare și oscilante).
regulator de presiune;
filtru pentru eliberarea apei;
distribuitoare.
Sursă DRP-24024
Figura 4.3 Sursă
Sursa DRP-24024 este un alimentator profesional pentru consumatori de curent continuu cu ieșiri: 24V, 120W, 10A. În tabelul de mai jos se pot vedea caracteristicile tehnice ale acestui echipament.
Tabelul 4.1 (Specificații tehnice ale sursei)
Interfața HMI NT31 Omron
Figura 4.4 HMI NT31 Omron
Interfața HMI NT31 de la Omron monitorizează intrările și ieșirile în funcție de cum este configurat sistemul. Datele care sunt înregistrate în baza de date, sunt afișate pe HMI, iar transferul acestora se face foarte ușor și repede.
Figura 4.5 HMI NT31 Omron-Dimensiuni
Tabelul 4.2 (Specificații tehnice ale HMI-ului)
Invertor MX2
Figura 4.6 Invertor MX2 Omron
MX2 este dezvoltat pentru a îmbunătății controlul avansat al motorului și utilajului. Datorită designului și algoritmilor avansați, MX2 asigură control lin până la viteza zero, plus funcționare precisă pentru operațiuni ciclice și capacităti de control al cuplului în buclă deschisă. Utilizând plăcile opționale de comunicație și funcționalitate seria MX2 standard, reprezintă varianta perfectă pentru soluțiile independente de invertor.
Specificații:
Până la 15 kW
200% cuplu de pornire
Control cuplu în buclă deschisă
Regim nominal dublu VT (cuplu variabil) 120%/1 min și CT (cuplu constant) 150%/1 min
Control motoare de inducție (IM) și cu magneți permanenți (PM)
Funcții de siguranță conforme cu ISO13849-1 Categoria a 3-a nivel de performanță PLD
Programare logică încorporată
Funcționalitate poziționare
Integrat în soluția Omron de automatizare a utilajelor
Comunicații de câmp: EtherCAT, Modbus, DeviceNet, Profibus, CompoNet, MECHATROLINK-II și EtherNet/IP
Driver R1025
Figura 4.7 Driver R1025
Driverul R1025 are un sistem de poziționare integrat. Acesta este ideal pentru aplicații industriale. Acest echipament oferă limite mai largi pentru a construi utilaje mai rapide, mai precise, mai mici și mai sigure, poate realiza o precizie sub micron și timp de stabilizare de ordinul ms.
Tensiune 12- 80 VDC
Curenții de rulare selectabili variază de la 0,8 pană la 10 A;
Rezoluția pașilor poate fi reglată între 2x, 4x, 5x, 8x, 10x, 16x, 25x, 32x, 50x, 64x, 100x, 125x, 128x, 250X, micropasi 256x;
Intrări izolate optic;
Moduri selectabile pentru amortizarea mișcării;
Ușor de configurat fără a fi nevoie de conectarea la PC;
Pentru conectare sunt utilizate switch-uri DIP
Temperatură de operare de la -40 ° C 85 ° C;
Operează la temperatură ambiantă de -20° C la 50° C.
Figura 4.8 Schema de conectare a driverului
PLC ABB PM 556
Pentru comanda mașinii s-a folosit un PLC de la firma ABB model PM556. Acest PLC este ideal pentru controlul mașinilor relativ mici, însă cu programări complexe. Dispozitivul vine în variante de 9 sau 12 I/O. Programarea acestuia se realizează prin portul Enthernet, eliminând astfel nevoia de porturi suplimentare. Dispozitivul are o memorie de 512Kb.
Figura 4.9 PLC- ABB PM556
Memoria acestui modul PLC este de patru ori mai mare decât cea a unui PLC standard AC500-eco.
Descrierea automatului programabil ABB PM556-TP-ETH:
– Memoria procesorului de 512 kB;
– Are interfețe ethernet- Alimentarea: 24VDC;
– Are 8 intrări și 6 ieșiri.
Specificații tehnice:
– Memoria de programare: 512 kB;
– Memoria integrată: 130 kB;
– Memorie RAM: 1024 kB.
Figura 4.10 Reprezentarea grafică a intrărilor și a ieșirilor automatului
Motor electric asincron
Figura 4.11 Motor electric asincron
Un motor electric este un dispozitiv electromecanic ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea în sens invers, a energiei mecanice în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există diferențe de principiu semnificative între cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situații diferite. În general majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice care acționează asupra unui conducător electric parcurs de curentul aflat în câmp magnetic. De asemenea există însă și motoare electrostatice construite pe baza forței Coulomb și motoare piezoelectrice.
Tabelul 4.3 (Specificații tehnice pentru motorul electric asincron)
Motor electric pas cu pas
Figura 4.12 Motor electric pas cu pas
Tabelul 4.4 (Date tehnice ale motorului pas cu pas)
Senzorul cu difuzie E3FA-DP13
Figura 4.13 Senzor cu difuzie E3FA-DP13
Figura 4.14 Principiul de funcționare a senzorului cu difuzie
Pentru evitarea deteriorării senzorului la montarea acestuia trebuie să se țină cont de momentul maxim de torsiune indicat în fișa tehnică și care este de 2 Nm.
Figura 4.15 Dimensiunile de gabarit ale senzorului cu difuzie
Conectarea senzorului la automatul programabil se face ținându-se cont de culorile și explicațiile corespunzătoare prezentate în Figura 4.16.
Figura 4.16 Modul de conectare la automatul programabil
Tabelul 4.5 (Specificații tehnice ale senzorului cu difuzie)
Senzor fotoelectric cu fibră optică E32-CC200 + amplificator E3X-NA41
Figura 4.17 Senzor fotoelectric cu fibră + amplificator
Figura 4.18 Modul de fixare al fibrei
Figura 4.19 Prezentarea amplificatorului
Figura 4.20 Modul de conectare a amplificatorului la automatul programabil
Tabelul 4.6 (Principalele caracteristici ale senzorului)
Limitator de capăt de cursă CM-1703
Figura 4.21 Limitator de capăt de cursă
Limitatoarele de cursă din seria CM în cele mai multe cazuri se folosesc ca elemente de rezervă sau ca instrument de setare a valorilor limită pentru acționarea anumitelor mașini. Racordul cu cablurile se realizează prin terminale cu șurub. Suportă sarcină pană la 15 А sarcină activă de rezistentă. Folosește un contact de comutare. Sunt caracterizate prin precizie mare și domeniu larg de viteze de acționare.
Figura 4.22 Prezentarea cotelor de gabarit ale limitatorului
Tabelul 4.7 (Date tehnice ale limitatorului)
4.1.2. Poziționarea elementelor electromecanice și electrice pe structura mecanică (senzori, automat procramabil, drivere etc.)
Panou de comandă
Figura 4.23 Vedere frontală + izometrică a panolului de comandă
Sursă electrică
Figura 4.24 Vedere frontală + izometrică a sursei electrice
Interfața HMI
Figura 4.25 Vedere frontală + izometrică a interfeței HMI
Invertor MX 2
Figura 4.26 Vedere frontală + izometrică a invertorului
Driverul pentru motor
Figura 4.27 Vedere frontală + izometrică a driverului pentru motorul pas cu pas
Automat programabil
Figura 4.28 Vedere frontală + izometrică a automatului programabil
Poziționarea senzorului cu difuzie E3FA-DP13 pe suportul special al mașinii de ambalat miere la caserolă, pentru detectarea caserolelor cu miere ce urmează a fi evacuate.
Figura 4.29 Poziționarea senzorului cu difuzie E3FA-DP13
Figura 4.30 Prezentarea senzorului în mai multe vederi
Poziționarea senzorului cu fibră optică E32-CC200 și a amplificatorului E3X-NA41 pe suportul special al postului de dozare, pentru detectarea caserolelor cu miere ce urmează a fi umplute și pentru a determina nivelul de miere ce urmează a fi dozat.
Figura 4.31 Poziționarea senzorului cu fibră optică E32-CC200 + amplificator E3X-NA41
În figură de mai jos este exemplificată poziționarea limitatoarelor de capăt de cursă pe axa verticală a sistemului de înfoliat, aceste limitatoare determina intervalul de deplasare a capului de înfoliere pe înălțime.
Figura 4.32 Poziționarea limitatoarelor de capăt de cursă pe axa verticală a sistemului de înfoliere
4.1.3. Schema electrică (clasică) de conectare a elementelor electromecanice și electrice.
În imaginea de mai jos este prezentată schema de conectare a componentelor electronice din cadrul mașinii de ambalat miere în caserolă.
Figura 4.33 Schema electrică de conectare a mașinii de împachetat
Schema de conectare a mașinii de ambalat are în componența sa: sursă, automat programabil, driver, invertor, motor asincron, motor pas cu pas, interfață HMI, buton de avarie, leduri ce indică statusul mașinii și doi senzori (cu difuzie și cu fibră optică). În cadrul schemei de conectare automatul programabil, driverul, invertorul și interfață HMI sunt conectate la o sursă de 24VDC. De asemenea pentru alimentarea motorului asincron, invertorul este conectat și la o rețea de 220VDC. Controlul motorului pas cu pas se face prin intermediul unui driver specializat care este legat la automatul programabil. Operarea sistemului se efectuează prin intermediul interfeței HMI (pornire, oprire, modificări de parametrii etc.). În cazul în care intervine o anomalie în modul de funcționare a sistemului, operatorul poate sista procesul de ambalare prin apăsarea butonului de avarie BA, acesta buton întrerupe total alimentarea cu curent continuu.
Senzorul cu difuzie este montat în dreptul postului de evacuare din cadrul mașinii. Acesta sesizează caserola de miere înaintea activității de evacuare, după ce aceasta a trecut prin toate etapele procesului de împachetare. Același senzor are rol de declanșator a sistemului de evacuare, cât și de contorizare a numărului de caserole realizate de echipament. Cel de-al doilea senzor, cel de distanță cu fibră optică, are rolul de a determina dacă în postul de dozare se află o caserolă goală (prin determinarea distanței față de fundul caserolei ce urmează a fi umplută), iar în cazul în care caserola lipsește, să nu permită pornirea proceselor de dozare, poziționare a capacului, termosudare și evacuare pentru postul în care lipsește caserolă. Al doilea rol al acestui senzor este de determinarea nivelului de miere din caserolă.
4.1.4. Schema de conectare cu evidențierea conexiunilor dintre elementele electromecanice și electrice, pe structura mecanică (se vor pune în evidență conexiunile electrice, utilizând modelele virtuale 3D ale elementelor electromecanice și electrice: automat programabil, senzori, limitatoare de cursă, butoane, drivere/ servodrivere/ invertoare, distribuitoare, relee, motoare, electromagneți).
În imaginea de mai jos este prezentată schema de conectare a componentelor electronice din cadrul mașinii de ambalat miere în caserolă cu evidențierea conexiunilor dintre componentele 3D.
Figura 4.34 Schema electrică prin evidențierea componentelor 3D
Tabelul 4.8 (Denumirea componentelor 3D din schema de conectare)
4.2. Programul de comandă a structurii de proeictat.
4.2.1. Tabelul cu alocarea intrărilor și ieșirilor, aferente automatului programabil, la elementele electromecanice și electrice
Tabelul 4.9 (Alocarea intrărilor și a ieșirilor din automat)
În tabelul de mai sus se pot observa semnalele, alocarea biților, tipul de semnal și logica semnalului. Acest tabel a fost întocmit în concordanță cu schema electrică de conectare. Fiecărui semnal i se atribuie o numărătoare specifică biților: cu 0.00 (0.01, …, 0.0n) se numerotează intrările și cu 100.00 (100.01, …, 100.0n) se numerotează ieșirile. Butoanele 0.00 și 0.01 sunt definite în prealabil în interfață HMI de către producător.
4.2.2 Programul de comandă realizat în CX Programmer
Figura 4.35 Programul dezvoltat în CX Programmer
4.2.3. Interpretarea liniilor/secvențelor de program
Conform cu programul de mai sus realizat în CX-Programmer în continuare vor fi explicate liniile de program după cum urmează:
În prima etapă a construcției programului sunt declarate zonele de memorie în care au fost alocate datele ce vor fi utilizate mai târziu de program.
În secvența de început a programului după apăsarea butonului căruia i-a fost atribuită adresa 0.00 va fi aprinsă lampa de sesizare a funcționării mașinii cu adresa 100.05, se va trimite semnal către invertor pentru a porni mișcarea motorului asincron pe ieșirea 100.06 și va seta un bit intern cu adresa 10.00 ce va fi folosit ulterior în pornirea timerului.
Timererul 0000 va fi utilizat pentru a opri motorul asincron timp de 5s și în același timp va seta un bit intern cu adresa 10.01 cu rolul de a realiza funcționarea motorului asincron într-o manieră ciclică.
Senzorul cu fibră optică ce are atribuită adresa 0.02 are rolul ca în momentul poziționării caserolei în dreptul postului de dozare să pornesca motorul pas cu pas ce acționează pompa de dozare. Acesta activează de asemenea un timer (0001) cu rolul de a menține caserola pe poziție timp de 5 secunde, acest interval de timp este setat în așa manieră încât să fie suficient pentru umplerea caserolei.
După finalizarea dozării, timerul 0001 realizează oprirea motorului pas cu pas.
Butonul cu adresa 0.01 este utilizat pentru oprirea procesului și aprinderea lămpii ce avertizează vizual oprirea instalației.
4.3. Sistemul SCADA pentru comanda și controlul structurii de proiectat.
4.3.1. Elementele componente ale sistemului SCADA specifice sistemului de comandă
Capitolul 5 Aplicatia software de conducere a firmei
5.1. Prezentarea aplicatiei de conducere a firmei.
Figura 5.1 Sigla WinMENTOR
WinMENTOR este un sistem software de gestiune, de tip ERP utilizat de peste 24000 de utilizatori în 8500 de firme din România. Facilități oferite de acest software: gestiune de stocuri, gestiune de parteneri, înregistrări contabile automate, rapoarte complete, module distincte pentru producție, analiza economic, analiza comercială, imobilizări, legătura cu dispositive mobile exterioare ( cititoare de coduri de bare, touch-screen, case de marcat etc.). Software-ul WinMENTOR este destinat utilizării firmelor cu profil de comerț en-gros și en-detail, producție industrială și agricolă, construcții, audit financiar-contabil, alimentație publică, servicii, etc.
Pachetul de programe de gestiune și contabilitate WinMENTOR este conceput astfel încât poate fi folosit și de către persoane nespecializate în contabilitate sub îndrumarea coordonatorului compartimentului economic. Atunci când datele sunt introduse în machete, programul generează automat înregistrările contabile aferente, acestea putând fi vizualizate chiar imediat.
Principalele avantaje ale acestui software sunt:
Pachetul de gestiune cu programe este conceput pentru a respecta cerințele pieței actuale, oferind un acces prompt și simplu la toate resursele disponibile. Cuprinde instrumente integrate pentru stocarea, analiza și raportarea rapidă a informațiilor permițând astfel posturilor manageriale accesul rapid la informațiile contabile și de gestiune.
Segment de piață adresat:
– Administrație publică, Auto, Băuturi, Clinici medicale și medici de familie, Comerț en-gros, Comerț exterior, Comerț retail, Distribuție, Experți contabili, Financiar, Industria Agroalimentară, Industria textilă, Instituții bugetare, Medical / Farmacie, Medical / Spital, Producție complexă, Producție simplă, Produse de larg consum, Servicii, Transporturi.
Funcționalități:
– Managementul achizițiilor;
– Managementul clienților;
– Managementul contabilității de gestiune;
– Managementul contractelor, Managementul furnizorilor;
– Managementul încasărilor și fluxurilor de numerar;
– Managementul prețurilor;
– Managementul producției;
– Managementul produselor;
– Managementul salariilor;
– Managementul stocurilor;
– Managementul mijloacelor fixe;
– Managementul vânzărilor.
Figura 5.2 Interfața WinMENTOR
5.1.2. Prezentarea modului de funcționare
Modulul principal MENTOR oferă următoarele facilități de gestiune:
Modulul contabilitate:
WinMENTOR asigură posibilitatea introducerii planului de conturi specific firmei ce se dorește a fi înregistrată. Programul calculează automat coeficientul diferențelor de pret la mărfuri, închide automat conturile de venituri și cele de cheltuieli și conturile de TVA. înregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune și explicațiile acestora, detaliate conform opțiunii utilizatorului. Înregistrările contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe dividende).
Figura 5.3 Plan de conturi principal
Modulul de evidență a mijloacelor fixe
Permite calculul automat al amortizării mijloacelor fixe și obiectelor de inventar aflate în gestiunile societății utilizatorului, atât în regim liniar, cât și accelerat sau degresiv. Facilitățile de calcul oferite de WinMENTOR pentru evidența mijloacelor fixe sunt: posibilitatea modificării duratei de utilizare a mijlocului fix în timpul ciclului de amortizare, posibilitatea reevaluării amortizării mijloacelor fixe și a valorii de inventar, etc.
Figura 5.4 Echipamente tehnice
Modulul stocuri
WinMENTOR rezolvă integral problema stocurilor, în strănsa legatură cu aspectul contabil. Iată câteva caracteristici:
evidența multi-gestiune cantitativ-valorică sau global-valorică;
descărcarea automată din stoc pe baza metodelor de gestiune cunoscute: FIFO, LIFO, CMP, identificare specifică;
posibilitatea înregistrării automate a patru taxe asociate pentru fiecare articol de stoc în parte;
identificarea rapidă a articolelor din stoc prin folosirea claselor de încadrare;
folosirea de unități de măsură multiple, cu transformarea automată a cantității și a prețului pe baza parităților specificate;
evidența pe serii, termene de garanție și date de expirare;
calculul coeficientului de diferențe de preț în cazul evidenței global-valorice.
Figura 5.5 Stocuri pe gestiune
Rezolvarea documentelor legate de înregistrarea stocurilor și a serviciilor se face pe machete specializate, cu aspect asemănător cu cel al formularelor tipizate. Posibilități:
intrări de stocuri sau servicii pe facturi, avize de expediție, chitanțe fiscale, bonuri de achiziție, cu evidențierea diferențelor constatate la recepție și tipărirea de note de recepție corespunzătoare;
intrări din import (DVI) și calcul automat al prețului de import, cu toate componentele acestuia (transport, asigurare, taxe și comisioane vamale, accize, etc.);
intrări din producția proprie;
ieșiri spre consum, cu preluarea automată a consumurilor specifice aferente comenzilor interne lansate în producție și tipărirea de bonuri de consum;
vânzări de mărfuri sau produse din stoc sau vânzări de servicii evidențiate pe agenți de vânzare, cu tipărirea facturilor, avizelor de expediție sau chitanțelor fiscale corespunzătoare;
vânzări la export, cu tipărirea de invoice;
transfer de articole din stoc între gestiuni, modificări de stoc (modificarea prețului de înregistrare, măriri sau diminuări de stoc), cu tipărirea de note de transfer sau avize de expediție;
evidența comenzilor emise către furnizori și a comenzilor de la clienți, cu tipărire de facturi proforma;
evidența facturilor nesosite, aferente intrărilor pe avize de la furnizori și a facturilor de întocmit, posibilitatea tipăririi facturilor corespunzatoare avizelor emise.
Modulul furnizori și clienți
Programul dă posibilitatea împărțirii în clase de încadrare, în funcție de necesitățile curente de operare, pentru identificarea rapidă a partenerilor. Pachetul de programe păstrează în nomenclatorul de parteneri o singură înregistrare, indiferent de moneda tranzacției sau de tipul contabil al partenerilor (furnizori, furnizori plătiți în avans, facturi nesosite, clienți) în funcție de macheta în care este utilizat un partener, fie el furnizor sau client, programul identifică tipul contabil potrivit pentru a trata corect cazul propus spre rezolvare. Programul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din stoc sau serviciu vândut în funcție de volumul tranzacțiilor înregistrate în decursul timpului cu un client.
Se pot consulta în orice moment fișe lunare sau anuale de clienți și furnizori în lei sau valută, balanțe de furnizori sau clienți, situația furnizorilor neachitați sau a clienților datornici.
Lista încasărilor lunare de la clienți, permite evidența stingerii obligațiilor de încasare pe clase de parteneri sau pe agenți de vînzări care au intermediat vânzările.
Figura 5.6 Dosar parteneri
Modulul încasări și plăți
WinMENTOR permite legarea plăților și încasărilor de documentele primare care au generat obligația de plată sau încasare. Problema plăților și încasărilor în valută este rezolvată complet, cu înregistrarea automată a diferențelor de curs valutar. Evidentiază operațiunile bancare aflate în curs (cambie, cec, bilet la ordin, etc.).
Gestionează complet avansurile de trezorerie prin plăti, restituiri și justificarea sumelor cheltuite. Tipărește registre de casă și de bancă în lei sau valută; sumele în curs de decontare pot fi tipărite separat pentru încasări sau plăti în curs, cu evidențierea datei reale sau probabile de decontare.
Figura 5.7 Tranzacții CASSA
Modulul salarizare
Modulul de salarizare din acest program oferă posibilitatea calculului salariilor angajaților, lăsând utilizatorul să opteze între înregistrarea lor contabilă direct în modulul de bază WinMENTOR și includerea lor manuală prin note contabile.
Figura 5.8 Grila lichidare
În afară de această posibilitate acest modul are facilități de configurare a contribuțiilor, indemnizațiilor, sporurilor și reținerilor, ce îi conferă un grad ridicat de adaptabilitate la cerințele utilizatorului și la modificările de legislație. Adăugând gradul ridicat de configurabilitate a listelor specifice, rezultă un instrument ideal pentru optimizarea activității de evidență a personalului și calcul al salariilor.
Integrat în produsul de baza WinMENTOR, modulul permite preluarea realizărilor din producție pentru angajații salarizati în acord, calculând automat indicele de realizare a salariului și oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat. Există, de asemenea, posibilitatea de a genera automat declarația unică 112 în baza datelor operate la calculul salariilor. De asemenea, tot automat datele se pot trimite în Revisal – registrul unic de evidență a angajaților.
Modulul comercial
Posibilitățile de lucru oferite utilizatorilor acoperă integral cele mai complexe solicitări ale departamentelor comerciale. Astfel, sunt acoperite integral contractele comerciale de vânzare-cumparare și cele de leasing operațional și financiar. Ofertele, comenzile și contractele la și de la parteneri (furnizori, clienți) pot fi, de asemenea, gestionate integral.
Figura 5.9 Achiziții în rate
Listele specifice acestui modul acordă utilizatorului avantajul de a obține informații detaliate despre rezultatele activității sale comerciale:
stocuri: necesar de aprovizionat, stocuri critice, în curs de epuizare, fără mișcare;
prognoza de stocuri bazată pe perioade comparabil situației partenerilor: plați/încasări, furnizori neachitați/clienți datornici;
facturi nesosite/facturi de întocmit;
liste de intrări/ieșiri pe firmă și pe gestiuni;
topul vânzărilor/încasărilor în lei și în valută;
topul clienților/furnizorilor;
Figura 5.10 Exemplu de stocuri rezervate pe luna Martie
Modulul producției
Soluțiile software integrate de tip ERP oferă multe beneficii companiilor din domeniul producției. Printre acestea se pot enumera: evidențierea costurilor de producție, trasabilitatea (foarte important în industria alimentară), evidențierea rebuturilor și pierderilor, precum și a diferențelor între consumurile normate și cele reale, garanția produselor, termenele de valabilitate a produselor etc,.
Un ciclu de producție din cadrul unei firme constă din urmatoarele etape:
pregătirea fabricației;
lansarea în producție;
urmărirea consumurilor de materiale și a producției realizate;
înregistrarea și urmărirea raportului de producție a manoperei aferente fiecărui angajat sau formație de lucru pe comandă sau pe operație.
O soluție ERP este foarte utilă pentru a putea reproduce aceste etape de către un operator. Pentru pregătirea fabricației se stabilesc, consumurile de materiale, se stabilește valoarea manoperei, a producției reziduale și se determină traseul tehnologic pentru realizarea rețetelor din sistem.
Precizarea consumurilor specifice de materiale și manopera este etapa care asigură calculul prețului pentru comenzile lansate. După primirea comenzilor de la clienți și stabilirea rețetelor se lansează în producție comenzile interne, iar apoi se poate genera un program zilnic sau lunar de fabricație. Acesta reprezintă suma comenzilor interne lansate în cadrul lunii de lucru împreună cu restul comenzilor de executat din luna anterioară. Resturile de executat se transmit lună de lună până la realizarea tuturor produselor de pe comenzile respective sau până la scoaterea din evidență a acestora. De asemenea, se pot urmări consumurile de materiale și a producției generate prin operarea bonurilor de consum. Aici se preiau materiile prime folosite în realizarea rețetelor. În procesul de producție pot intra și servicii facturate de terți în contul comenzilor interne. O soluție ERP oferă posibilitatea evidențierii, la nivel de angajat, a operațiilor tehnologice realizate într-o perioadă de timp.
Producția realizată este evidențiată prin note de predare. Tot aici pot fi adăugate produsele reziduale aferente comenzilor. Tot cu ajutorul unei soluții ERP se poate stabili producția neterminată. De asemenea este foarte utilă pentru repartizarea cheltuielilor înregistrate cumulat la nivel de firmă. Aceste cheltuieli pot fi repartizate pe costuri de producție.
5.2. Utilizarea aplicației ERP pentru fluxul logistic stabilit
Pentru detalierea mai amănunțită am ales modulul Producție. În cadrul acestui modul am introdus date referitoare la produsele din stoc, comenzi către furnizori, comenzi de la clienți, etc. Modulul acesta curprinde mai multe file cu informații referitoare la consumabile, comenzi, activități desfășurate, gestiuni, etc. Pentru a putea introduce date despre firma SC APIDEX SRL, aceasta a fost înregistrată în baza de date a programului. După ce aceasta a fost înregistrată au fost parcurși următorii pași:
A fost aleasă firma din lista cu înregistrări așa cum se poate observa și în imaginea de mai jos:
Figura 5.11 Alegerea firmei
Apoi au fost introduse informațiile despre firmă: date generale, adresă, date-reg.angajațiilor.
Figura 5.12 Date generale ale firmei
Figura 5.13 Date despre adresa firmei
Figura 5.14 Date – Reg. angajaților
Au fost introduse produsele consumabile folosite la împachetarea mierii in caserole. În imaginea de mai jos se poate vedea un exemplu de produs introdus.
Figura 5.15 Introducerea consumabilelor
După introducerea consumabilelor acestea se stochează în fila „Consumuri specifice generale” așa cum se vede și în imaginea de mai jos:
Figura 5.16 Listă consumabile
Tot în acest modul se pot introduce activitățile care se desfășoară în cadrul liniei de producție. Activitățile se introduc în fila „FIȘA Activitate”, iar după introducerea lor acestea se găsesc în fila „Activități” așa cum este prezentat și în imaginile de mai jos:
Figura 5.17 FIȘA Activitate
Figura 5.18 Fila Activități
De asemenea în acest modul se pot efectua comenzi interne, acestea se introduc în fila „Comenzi interne”. În această filă se completează numele clientului și produsul comandat.
Figura 5.19 Fila comenzi interne
Comanda poate fi și anulată. În acest caz aceasta va arăta așa:
Figura5.20 Comandă anulată
Filele cu comenzi către furnizori cuprind informații despre furnizorii de la care se achiziționează materiile prime și utilajele și de asemenea cuprinde o listă cu materiile prime comandate, unitatea de măsură, cantitatea, prețul pe fiecare produs și prețul total al tuturor materiilor prime comandate. Aceste detalii se pot vedea și în imaginea de mai jos:
Figura 5.21 Comandă către furnizori
După ce a fost introdusă materia primă comandată de la furnizor, aceasta este adăugata în „Portofoliu comenzi către furnizori” după cum urmează:
Figura 5.22 Portofoliu comenzi către furnizori
Capitolul 6 Management de proiect
Management de proiect – realizare produs (aplicatie de productie)/ detalierea proceselor asociate etapelor tehnologice necesare pentru realizarea unui produs/
Managementul proiectelor reprezintă un mod de a acționa pe baza unui plan riguros, pentru a atinge unele obiective formulate cât mai limpede posibil, într-o perioadă limitată de timp și cu resurse limitate.
Indiferent de dimensiunea unui proiect sau de complexitatea acestuia, îndeplinirea obiectivelor înseamnă atingerea standardelor de calitate propuse, în limitele de timp și de buget stabilite.
Disciplina managementul proiectelor este foarte populară în zilele noastre, tehnicile acesteia putând fi aplicate în orice disciplină. Putem spune astfel că disciplina managementul proiectelor este independentă de industrie / domeniu de aplicare. Nu același lucru îl putem spune însă despre managerii de proiect, cei care aplică tehnicile și metodologiile disciplinei.
Programul Microsoft Project este un soft ce ajută responsabilul de proiect și de altfel membrii din cadrul echipei să atingă scopul propus. Este utilizat de cele mai multe ori pentru a planifica activitățiile și pentru a obține rapoarte. Rapoartele pot indica situația actuală sau istoricul desfășurării tuturor activităților, resurselor, costurilor etc. Microsoft Project face parte din colecția de programe din pachetul Microsoft Office, foarte multe din caracteristicile acestuia fiind comune cu celelalte programe, astfel încât orice utilizator al unuia din programele acestui pachet va putea învăța cu ușurință și acest program.
Orice proiect cuprinde următoarele activități:
Definirea proiectului – este activitatea care cuprinde toate elementele proiectului, adică: etape, resurse materiale, financiare, umane etc.;
Planificarea sau programarea – este etapa în care se realizează introducerea cronologică a etapelor, activităților, sarcinilor ținându-se cont de legăturile ierarhice care se vor stabili între acestea;
Planificarea resurselor – se introduc resursele în baza de date și se alocă câte o resursă sau mai multe în funcție de caz pentru fiecare activitate în parte;
Planificarea costurilor – se introduc costuri aferente resurselor alocate obținând astfel costul variabil al proiectului și de asemenea se vor introduce și costurile fixe;
Optimizarea planului – se modifică intervalele de timp dacă este cazul;
Crearea rapoartelor – se vor crea rapoarte cu evidența situației proiectului.
Mai jos este atașată o imagine reprezentativă paginii de start a programului Microsoft Project 2013.
Figura 6.1 Pagina de start Microsoft Project
După deschiderea programului se va accesa Blank Project pentru a introduce datele necesare realizării proiectului. După această etapă se va deschide o fereastră în care se vor introduce etapele, activitățile, resursele etc. necesare realizării proiectului ca cea de mai jos:
Figura 6.2 Interfața Microsoft Project
În câmpurile goale care se pot observa și în imaginea alăturată se vor introduce etapele și activitățile. Pentru a introduce activitățile se va completa fila următoare în careacestea se vor introduce pe rând, deasemenea durata, data de început și data de sfârșit așa cum se poate obserava și în figura de mai jos:
Fig.6.3 Fereastra Task Information
După completarea acestei file se va selecta din Task Mode una din variantele Manually Schedule sau Auto Schedule. Fiecare etapă va cuprinde un număr de activități cărora li se va estima o anumită dată de start, dar și de sfârșit și timpul conform căruia se va desfășura fiecare activitate în parte. În imaginea de mai jos se poate observa un exemplu cu activități introduse:
Figura 6.4 Exemplu pentru introducerea etapelor și activităților
Fiecărei activitate i se atribuie o durată de timp care poate fi estimată în secunde, minute, ore, zile, luni. În plus la fiecare activitate în parte i se poate aloca câte o resursă umană sau resurse materiale în funcție de necesitate. Resursele se vor introduce în fila Assign Resources.
Figura 6.5 Alocarea si introducerea resurselor
După ce au fost introduse resursele în fila de mai sus se definește tipul de resursă cu costul reprezentativ pentru fiecare resursă și anume: resurse materiale, resurse umane și resurse financiare, un exemplu se poate vedea în imaginea de mai jos:
Figura 6.6 Definirea resurselor
Fiecărei resursă i se completează câmpurile cu inițiale și costul pe oră exprimat în lei, euro sau dolari. După introducerea activităților și definirea resurselor se va face relaționarea dintre acestea și de asemenea se vor aloca resurse fiecărei activități așa cum se poate vedea și în imaginea următoare:
Figura 6.7 Timpul de lucru pentru fiecare resursa
În cadrul întreprinderii SC APIDEX SRL se va realiza managementul de proiect conform următoarelor etape:
1) Studiu de piață – scopul acestei activități este de a analiza piața unde își va desfățura activitatea întreprinderea. Durata de analiză a pieței va fi de 5 zile. În cadrul acestei etape se vor realiza următoarele activități:
-Aplicarea de chestionarelor catre clienti – aceasta activitate este realizata de responsabilii cu HR-ul si Marketingul. Pentru aceasta activitate au moai fost alocate si resurse electronice.
-Analiza concurentei – aceasta activitate este efectuata tot de responsabilii de la HR si Marketing impreuna cu ajutorul contabilului firmei.
-Interpretarea rezultatelor – aceasta activitate este realizata de responsabilul de marketing ce trebuie sa intocmeasca rapoarte in acest sens si sa le prezinte directorului general in vederea luarii unor decizii.
Figura 6.8 Activitatile etapei studiului de piata
Figura 6.9 Alocarea resurselor pentru etapa studiului de piata
2) Cercetare, documentare, estimare buget – in cadrul acestei etape se urmareste documentarea, cercetarea, si estimarea necesarului de resurse (umane, materiale sau materii prime) pentru a putea pune in functiune linia de ambalare.
– Documentare – aceasta activitate este efectuata de directorul financiar si de reprezentantul de la marketing din mai multe motive: directorul financiar trebuie sa adune cat mai multe date referitoare la costul si modul in care se va achizitiona necesarul, iar reprezentantul de marketin sa realizeze studii de piata, si zonele de interes in care poate fi implementat produsul.
– Elaborare raport – se refera la raportul efectuat de aceiasi reprezentanti referitor la rezultatele obtinute in activitatea precedenta.
– Cercetari cu privire la implementare cerintelor clientilor – aceasta etapa se refera la analizarea chestionarelor completate de clienti si incercarea de imbunatatire a produsului cu scopul de a satisface nevoile clientilor.
– Estimarea resurselor necesare – la aceasta activitate sunt alocati cei trei directori (general, financiar si de productie) acestia trebuie sa stabileasca necesarul de resurse.
– Consultanta juridica – pentru aceasta activitate au fost alocate doua resurse, contabilul si reprezentantul de la HR, care trebuie sa se familiarizeze cu cadrul legal de desfasurare a activitatii si de intocmire a documentelor.
– Estimarea bugetului – pentru aceasta activitate sunt desemnati directorul financiar si contabilul, acestia fiind responsabili cu determinarea bugetului necesar si modul in care se aloca acesta in urma finalizarii activitatilor precedente.
Figura 6.10 Activitatile prezente in etapa a doua
Figura 6.11 Alocarea resurselor pentru etapa a doua
3) Selectia si recrutarea personalului – aceasta etapa are o durata de 10 zile si este impartita in doua activitati principale, intervievarea aplicantilor de catre departamentul de HR, iar dupa aceasta urmand un ultim interviu vu directorul general, in care cei care se vor incadra in cerintele companiei vor semna si contractul de angajare.
-Interviuri – aceasta activitate are o durata de opt zile in care resursa alocata (reprezentantul de la HR) trebuie sa caute si intervieveze necesatrul de resurse umane.
-Angajare – aceasta activitate a re o durata de doua zile si este desfasurata de directorul general.
Figura 6.12 Activitatile prezente in etapa de rectrutare a personalului
Figura 6.13 Alocarea resurselor pentru etapa de recrutare
4) Stabilirea si amenajarea spatiului. Achizitionarea echipamentelor de productir si a materiilor prime – aceasta etapa are o durata de 39 de zile si este divizata in cinci activitati.
– Cautarea si stabilirea spatiului – aceasta activitate este realizata de directorul general impreuna cu reprezentantul departamentului de marketing si are o durata de cinci zile.
-Amenajarea spatiului – aceasta activitate are o durata de 15 zile si sunt alocate mai multe resurse, in principal inginerii, care au datoria de a se asigura ca in cladire exista toate facilitatile (curent electric, gaze, apa) pentru buna desfasurare a activitatii de impachetare.
– Achizitionarea echipamentelor – aceasta activitate are o durata de 10 zile si este efectuata de directorul financiar impreuna cu cel general. Acestia trebuie sa stabileasca lista cu cele mai bune echipamente in raport cu pretul si cu cerintele liniei, iar la final sa hotarasca modul de achizitionare a acestora.
– Achizitionarea materiilor prime – achizitionarea materiilor prime este o activitate care dureaza 3 zile si este executata de inginerul logistician.
-Utilarea spatiului cu echipamentele de productie – la aceasta activitate trebuie sa fie prezenti in principal toti inginerii, pentru a putea coordona montarea echipamentelor noi (montajul este realizat de firmele furnizoare pentru echipamentele noi) si pentru integrarea in linie a echipamentelor second hand.
Figura 6.14 Activitatile prezente in etapa a patra
Figura 6.15 Alocarea resurselor pentru etapa a patra
4) Ambalarea mierii la caserola – aceasta etapa se refera la toate procesele si toate resursele consumate in procesul de ambalare a mierii, de la alimentarea cu miere pana la transportul stivelor catre zonba de depozitare.
– Alimentarea cu miere – in cadrul acestei etape operatorul umanexecuta alimentarea cu miere a rezervorului mare de miere. Aceasta activitate dureaza doua ore datorita volumului mare de miere ce trebuie transferata.
– Alimentarea cu caserole – aceasta activitate este executata tot de operatorul uman si dureaza doar cinci minute, deoarece acesta face o alimentare cu un numar relativ mic de caserole.
– Alimentarea cu folii termosudabile – aceasta activitate este executata tot de operatorul uman si dureaza doar cinci minute, deoarece acesta face o alimentare cu un numar relativ mic de folii.
– Alimentarea cu cofraje – alimentarea magaziei gravitationale cu cofraje se face prin partea superioara a acesteia de catre operatorul uman. Operatia dureaza cinci minute.
– Alimentarea cu cutii de carton – aceasta operatie se face prin partea laterala a masinii, prin pozitionarea mecanismului de prindere a cutiilor in pozitia de incarcare.
– Schimbarea rolei adezive – este operatia de inlocuire a rolei adezive de la sistemul de sigilare a cutiilor. Aceasta este pozitionata in partea superioara a sistemului, cea ce facitliteaza schimbarea acesteia.
– Alimentarea cu paleti – aceasta operatie se executa cu ajutorul unui motostivuitor, deoarece paletii sunt depozitati in stiva si manipularea acestora manuala este greu de efectuat manual de catre operator.
– Schimbarea foliei strech – aceasta operatie este realizata de catre operatorul uman, prin inlocuirea foliei ce deserveste procesul de infoliere.
– Impachetare miere – aceasta operatie este realizata de masina de ambalat miere la caserola. Operatia se realizeaza in mod automat, prin dozarea mierii in caserole de plastic de 40g.
– Impachetarea in cofraje – este realizata de un sistem de transfer de tip portal. Acesta preia caserolele ce vin de la masina de ambalat si le pozitioneaza intr-un cofraj.
– Impachetarea in cutii – aceasta este realizata prin intermediul unui manipulator de tip portal, ce preia cofrajele cu caserole si le pozitioneaza in cutii de carton.
– Paletizarea cutiilor – se realizeaza prin intermediul unei masini automate, ce executa transferul cutiilor de pe conveiorul cu banda pe un sistem de tip conveior liftabil ce are rolul de a aseza straturile create pe palet.
– Infolierea stivelor – infolierea are loc dupa ce operatorul pozitioneaza stiva cu produse pe platoul rotativ al masinii de infoliat. In aceasta activitate acesta trebuie sa pozitioneze folia in vederea executarii procesului si de a o desprinde la incheierea acestuia.
– Transportul stivelor – este realizat cu ajutorul unui motostivuitor manipulat de un operator uman, care face preluarea stivei infoliate de pe platoul masinii de infoliat si o transporta pana in zona de depozitare.
Figura 6.16 Activitatile etapei de ambalare a mierii
Figura 6.17 Alocarea resurselor pentru activitatile etapei de ambalare
Generarea rapoartelor:
Rapoartele reprezintă metoda cea mai rapidă de a afla situația actuală sau pe o anumită perioadă a activităților din cadrul întreprinderii. Cu ajutorul rapoartelor putem afla următoarele informații legate de: costuri, resurse, monitorizarea proiectului în curs, activități în desfășurare etc. Rapoartele pot fi: Project Summary Report, Cost Overview, Cash Flow Report, Critical Tasks, Milestone Report, Resource Work Summary Report, Budget Works Report, Baseline work Report, etc. În continuare am prezentat câteva exemple de rapoarte:
Figura 6.18 alocarea timpului de lucru pentru fiecare resursa umana
In raportul din figura precedenta sunt reprezentate grafic orele pe care le lucreaza fiecare resursa umana.
Figura 6.19 Timpul necesar realizarii etapelor
In acest grafic este reprezentat in mod grafic timpul necesar pentru a realiza fiecare etapa. Din acest grafic lipseste etapa de ambalare deoarece aceasta are un timp de realizare forte scump, ea fiind evidentiata doar pentru evidentierea alocarii resurselor necesare procesului de ambalare.
Figura 6.20 Variatia costurilor in functie de etapa
Capitolul 7 Asigurarea calitatii
7.1. Asigurarea calitatii – pentru produs
Calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor unei entitați materiale sau nemateriale care-i conferă aptitudinea de a satisface necesitațile exprimate sau implicite.
Figura 7.1 Reprezentarea grafica a calitatii
Conceptul de calitate poate fi înțeles diferit din poziția de client, de producător și de furnizor de servicii. Pentru un client, termenul de calitate semnifică funcționarea fără defecte, fiabilitate în utilizare și desigur siguranță a persoanei și a bunurilor acesteia. Pentru producătorii de bunuri, termenul de calitate semnifică conformitatea produsului cu semnificațiile definite de către un organism guvernamental, o asociație industrială sau chiar de către organizația sa. Pentru furnizorii de servicii, calitatea reprezintă îndeplinirea termenelor de livrare a serviciilor în conformitate cu specificațiile clientului și la standardele stabilite de către un organism guvernamental sau o asociație industrială.
Calitatea și fiabilitatea sunt doi termeni inseparabili. Fiabilitatea este direct legată de noțiunea de calitate a unui produs și semnifică aptitudinea de a funcționa fără a se defecta. De altfel calitatea poate fi considerată ca o însușire “statică” de satisfacere a unor specificații. Fiabilitatea este definită ca acea caracteristică a unui produs reprezentată de probabilitatea îndeplinirii funcției cerute pe o durată specificată de timp.
Calitatea organoleptică a mierii
Analiza senzorială, ca metodă științifică de apreciere a proprietăților organoleptice ale alimentelor, are un rol important în stabilirea autenticității produselor, fiind folosită îndeosebi pentru compararea cu produsele de referință, în clasificare și standardizare, precum și în decelarea prospețimii, defectelor și a altor neajunsuri mai greu sesizabile prin celelalte mijloace.
Mierea fluidă se examinează organoleptic, inițial pe proba ca atare. Se notează dacă prezintă spumă și/sau impurități. Mierea se omogenizează cu ajutorul unei baghete de sticlă pentru dispersia uniformă a impurităților în toată masa. Apoi, mierea se filtrează printr-un tifon dublu la prima întrebuințare, se omogenizează și se lasă în repaus pentru eliminarea aerului înglobat, până la limpezirea completă, după care se supune examenului organoleptic complet (aspect, consistență, culoare, miros și gust).
Mierea cristalizată se examinează organoleptic, inițial pe proba ca atare. Se notează dacă prezintă spumă și/sau impurități, felul cristalizării (incipientă, parțială sau totală) și caracteristicile cristalelor (fine, potrivite, grosiere). Borcanul cu miere închis etanș se supune fluidificării prin încălzire la temperatura de 40…45o C, până la topirea completă a cristalelor. După răcire se îndepărtează capacul, se omogenizează bine cu ajutorul unei baghete de sticlă pentru dispersia uniformă a impurităților în toată masa.
Aspectul mierii.
Acesta se apreciază după gradul de transparență pe care îl prezintă mierea introduse într-o epubetă de sticlă incoloră, cu diametrul de 16 mm, examinată în lumina directă a zilei. Se notează în mod detaliat diferitele nuanțe, ca de exemplu: transparent, strălucitor, opalescent, tulbure etc.
Figura 7.2 Aspectul mierii
Consistența mierii
Aceasta se apreciază după modul de curgere a mierii de pe o baghetă de sticlă sau de pe o lopățică de lemn, precizându-se starea respectivă: apoasă, fluidă-sub- țire, fluidă-vâscoasă, cleioasă. Culoarea se apreciază prin examinare vizuală directă, la lumina zilei, pe un fond alb, a mierii introduse într-o eprubetă din sticlă incoloră, cu diametrul de 16 mm.
Figura 7.3 Consistenta mierii
Mirosul și gustul
Acestea se apreciază prin mirosirea și gustarea probei. Se notează nuanța de aromă dominantă (pentru mierea polifloră) și intensitatea acesteia (pronunțată, bine evidențiată, moderată, discretă). De asemenea, se apreciază intensitatea gustului dulce (pronunțat, bine evidențiat, moderat) și eventualele nuanțe secundare (acrișor, amărui, astringent, fad etc.).
Figura 7.4 Mirosul mierii
Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect fără spumă, fără corpuri străine vizibile, culoare de la slab incolor până la galben deschis, galbenauriu, galben-portocaliu, galben-închis, rubiniu, galbenbrun, brun-închis, miros și gust specifice mierii, cu aromă mai puțin sau mai mult pronunțată, gust dulce, consistența omogenă, fluidă, vâscoasă, cristalizată.
Tabelul 7.1 (Descrierea caracteristicilor de culoare, gust si miros in functie de sortimentul de miere)
Pe langa testele organoleptice mierea mai trebuie sa fie testata si din punct de vedere fizico-chimic. Există numeroși factori care influențează compoziția chimică a mierii: calitatea și compoziția materiei prime (nectar sau mană), abundența acesteia, factorii climatici, modul de exploatare a albinelor, modul de recoltare, condiționare și conservare. Mierea obținută va avea caractere specifice condițiilor în care s-a produs.
Elementele care intră în compoziția mierii pot fi împărțite în trei grupe: apă, substanțe zaharoase, substanțe nezaharoase.
Tabelul 7.2 (Proprietatile fizico-chimice ale mierii de albine in functie de sortiment)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Stabilire nișă, tip produs, înființare firmă și condiții de finanțare [305703] (ID: 305703)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.