Sprijinul Logistic al Diviziei de Infanterie In Operatia de Aparare pe Teritoriul National

Sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

C U P R I N S

Introducere

Capitolul I Considerații generale privind conceptul de apărare a diviziei de infanterie

1.1. Generalități privind divizia de infanterie în operația de apărare

1.2. Analiza tipurilor de operații de apărare în care poate acționa divizia de infanterie

1.3 Elemente de structură ale operației de apărare desfășurată de divizia de infanterie pe teritoriul național

1.3.1. Dispozitivul de luptă

1.3.1.1. Sistemul de comandă

1.3.1.2 Gruparea de angajare

1.3.1.3. Rezerva

1.3.1.4.Sistemul logistic

1.3.1.4.1 Organe de planificare și conducere a sprijinului logistic

1.3.1.4.2 Structuri de execuție a sprijinului logistic

1.3.1.4.3 Relațiile funcționale

1.3.2 Sistemul de lovire

1.3.3. Amenajarea genistică a terenului

Capitolul II Elemente ale procesului de planificare a sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

2.1. Principii generale privind planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în apărarea pe teritoriul național

2.2. Etapele planificării sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

2.3. Documente utilizate pentru conducerea sprijinului logistic

Capitolul III Sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

3.1. Factori care influențează sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

3.2. Modalități de îmbunătățire a sprijinului logistic prin utilizarea noilor tehnologii informatice, de monitorizare și vizualizare în timp real

3.2.1.Utilizarea codurilor electronice de produs (E.P.C.) și tehnologiei de identificare prin radiofrecvență (R.F.I.D.) în sprijinul logistic al diviziei de infanterie

3.2.1.1 Echipamente minime pentru dotarea unui depozit de bunuri materiale

3.2.2. Sistemul informatic logistic

3.2.3. Sistemele inteligente de transport utile în realizarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie

3.3 Domenii funcționale ale sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

3.3.1 Aprovizionarea și reaprovizionarea cu materiale și tehnică a diviziei de infanterie pe timpul operației de apărare pe teritoriul național

3.3.2. Mișcarea și transportul pe timpul operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie

3.3.3. Mentenanța tehnicii și echipamentelor militare ale diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

3.3.4.Sprijinul medical al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

3.3.5. Infrastructura necesară diviziei de infanterie pentru ducerea operației de apărare pe teritoriul național

3.3.5.1. Cartiruirea (cazarea) trupelor și adăpostirea animalelor

3.3.5.2. Asigurarea căilor de comunicație

3.3.6. Sprijinul cu servicii de campanie necesare diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național

3.4. Linia de sprijin logistic a diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național

Capitolul IV Exercițiu pratic-aplicativ „ Determinarea stocurilor de susținere și stocurilor în pregătire la materialele de clasa a III-a și a V-a la divizia de infanterie în apărarea mobilă și zonală precum și a consumului probabil de motoresurse a Diviziei 10 Infanterie pentru operația de apărare zonală și mobilă

Concluzii

Bibliografie

Listă acronime

Anexe

Pagină albă

INTRODUCERE

Cunoaștem faptul că odată cu terminarea celui de-al doilea război mondial, mediul de securitate a cunoscut schimbări majore datorită apariției unor noi tipuri de riscuri și amenințări. Marile puteri câștigătoare au divizat Europa pe criterii ideologice, prin împărțirea sferelor de influență.

Pentru menținerea unui echilibru strategic în domeniul securității și apărării, principalele puteri au decis crearea unor instrumente militare puternice, capabile să asigure promovarea intereselor lor.

Astfel anul 1948 poate fi considerat data de naștere a Alianței Nord-Atlantice prin semnarea la Bruxelles a tratatului dintre Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie, cu acordul SUA și al Canadei, ce prevedea un sistem de apărare înpotriva amenințărilor de natură ideologică, politică și militară, ce ar fi putut apărea la adresa securității lor, mai ales din partea Uniunii Sovietice.

Ca o replică la această alianță, țările aflate sub controlul ideologic comunist propagat de URSS au înființat bloc militar similar, cunoscut sub denumirea de Tratatul de la Varșovia.

După cum stim foarte bine țările din Tratatul de la Varșovia au adoptat și urmat calea de dezvoltare spre comunism, care s-a dovedit ulterior neviabiă, neperformantă și falimentară în timp ce statele aflate în Alianța Nord-Atlantică au cunoscut o dezvoltare înfloritoare deoarece au aplicat principiile democratice și ale economiei de piață.

NATO și-a stabilit încă de la înființare ca obiectiv principal menținerea și apărarea libertății și securității statelor membre prin mijloace politice și militare respectând Tratatul Atlanticului de Nord și Carta ONU.

Anii 90 a reprezentat șfârșitul ordinii bipolare ce a avut efecte pozitive și negative. Țările membre NATO au înregistrat o dezvoltare susținută în condiții de securitate și stabilitate, în contrapondere cu țările din centrul și sud-estul Europei, ce s-au confruntat cu perioade lungi de criză economică datorată traziției prelungite către democrație și economia de piață.

Unul din lucrurile pozitive ale acelor ani a fost dispariția bipolarismului și deschiderea Alianție Nord-Atlantice pentru a primi noi membri din fostele state comuniste.

România și-a manifestat dorința de a deveni membru al alianței încă din 1993 când și-a depus candidatura la NATO, iar un an mai târziu a intrat în Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate.

Visul de a deveni membru cu drepturi depline s-a îndeplinit la 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA.

Statutul de membru cu drepturi depline al Alianței Nord Atlantice a obligat România să dezvolte politici care să facă față noilor riscuri și amenințări la adresa securității naționale precum extinderea fenomenului terorist, radicalizarea religioasă, emergența unor entițăți statale sau non statale în măsură să dobândească unele capacități de producere a armelor de distrugere în masă, menținerea unui nivel ridicat de instabilitate și insecuritate în zona Mării Negre.

Repoziționarea sferelor de influență în zona Europei Centrale și de Est, a se vedea acțiunile din statul situat la granița de nord, nu exclude posibilitatea ca pe termen mediu și lung forțe ostile să declanșeze acțiuni militare pe teritoriul național.

Totuși, pornind de la considerentul că un război clasic care să implice țara noastră nu este previzibil în viitorul apropiat, nu trebuie să excludem faptul că viitoarele acțiuni militare vor fi de tipul celor în rețea, ce vor pune accent pe tehnologiile superperformante, urmărindu-se ca scopurile ce trebuie atinse să se facă cu un consum mic de resurse umane și materiale.

Noua fizionomie a acțiunilor militare impune armatei române adoptarea unui sistem logistic flexibil, compatibil cu sistemele similare din țările membre NATO și UE, apt să realizeze funcțiile de bază ale sprijinului logistic

Analiza ultimelor conflicte pune în evidență faptul că necesitățile impuse de noile provocări ale zonei de conflict determină constituirea unor grupări de forțe de valoare și compunere diversă determinate în principal de amploarea acțiunilor și scopul urmărit, care prin capacitatea operațională și acțională deosebite se substituie grupărilor de forțe masive și groaie în îndeplinirea unor roluri și misiuni de nivel tactic, operativ sau strategic.

Concentrarea logistică se regăsește în operaționalizarea tehnologiilor înformatice și logistice în vederea creerii unui sistem integrat cu o structură modulară, interoperabil cu celelalte state membre NATO, în realizarea ripostei în situații de criză sau de conflict, în aigurarea libertății de acțiune structurilor logistice, în livrarea echipamentelor militare și a materialelor în funcție de situația creată și de susținerea logistică a forțelor la toate nivelurile.

Dezvoltarea procedeelor de ducere a acțiunilor militare și a tehnicii militare a dus la creștrea consumurilor de toate tipurile pentru îndeplinirea misiunilor. Lecțiile învățate din primul război din Golf ne-a arătat că o divizie de infanterie americană ce a participat la confruntare consuma zilnic aproximativ 5000t de muniție (500 kg pentru fiecare luptător) iar tehnica din dotare consuma aproximativ 140.000 l de carburant fără a lua în calcul celelalte feluri de materiale.

Bazându-ne pe experianța aliaților noștrii în conflictele recente observăm că pentru a pregăti și duce operația de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie este necesară asigurarea din partea logisticienilor militari a unui aport calitativ ce se realizeză printr-o pregătire adaptată la noile cerințe dar și prin asigurarea forțelor diviziei de infanterie cu echipamente, materiale și mijloace informaționale de înaltă calitate și în cantități corespunzătoare.

Îndeplinirea misiunilor și sarcinilor specifice diviziei de infanterie este condiționată de funcționalitatea structurilor sale organizatorice printre care și forțele de sprijin logistic care au un rol definitoriu în asigurarea succesului acțiunilor acesteia în operația de apărare și sustenabilității acesteia un timp îndelungat în zona de conflict.

Obiectivul acestei lucrări îl constituie prezentarea conceptelor privind sprijinul logistic în pregătirea și ducerea operației de apărare a diviziei de infanterie pe teritoriul național utilizând tehnologiile de monitorizare în timp real a stocurilor de materiale, transporturilor, mentenanței tehnicii pecum și de acordare a sprijinului medical integrat.

În capitolul I am analizat tipurile de apărare în care poate acționa divizia de infanterie pe teritoriul național și elementele de structură ale acesteia.

Srijinul logistic al diviziei de infanterie pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național nu se poate desfășura fără o planificare a acestuia iar în capitolul II sunt analizate elementele procesului de planificare a sprijinului logistic și documentele ce rezultă pentru planificare și conducere a sprijinului logistic.

Analiza factorilor ce influențează sprijinul logistic, domeniile funcționale ale sprijinului logistic precum și modalitățile de îmbunătățire a sprijinului logistic prin utilizarea noilor tehnologii informatice, de monitorizare și vizualizare în timp real sunt abordate în capitolul III al prezentei lucrări.

Pentru a scoate în evidență complexitatea sprijinului logistic al diviziei de infanterie pe teritoriul național, în capitolul IV, am elaborat un exercițiu pratic-aplicativ prin care am determinat stocurile de susținere și stocurile în pregătire la materialele de clasa a III-a și a V-a ale diviziei de infanterie în apărarea mobilă și zonală precum și a consumului probabil de motoresurse pentru cele două operații.

Așadar, ne-am propus să analizăm pe parcursul lucrării modul cum structurile de conducere și execuție a sprijinului logistic din organica diviziei de infanterie, răspund exigențelor pentru sprijinul logistic al forțelor diviziei de infanterie în pregătirea și ducerea operației de apărare pe teritoriul național.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE APĂRARE A DIVIZIEI DE INFANTERIE

Plecând de la fatul că tara noastră este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, teritoriul ei este inalienabil iar frontierele ei sunt consfințite cu respectarea principiilor și normelor admise ale drea acțiunilor militare și a tehnicii militare a dus la creștrea consumurilor de toate tipurile pentru îndeplinirea misiunilor. Lecțiile învățate din primul război din Golf ne-a arătat că o divizie de infanterie americană ce a participat la confruntare consuma zilnic aproximativ 5000t de muniție (500 kg pentru fiecare luptător) iar tehnica din dotare consuma aproximativ 140.000 l de carburant fără a lua în calcul celelalte feluri de materiale.

Bazându-ne pe experianța aliaților noștrii în conflictele recente observăm că pentru a pregăti și duce operația de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie este necesară asigurarea din partea logisticienilor militari a unui aport calitativ ce se realizeză printr-o pregătire adaptată la noile cerințe dar și prin asigurarea forțelor diviziei de infanterie cu echipamente, materiale și mijloace informaționale de înaltă calitate și în cantități corespunzătoare.

Îndeplinirea misiunilor și sarcinilor specifice diviziei de infanterie este condiționată de funcționalitatea structurilor sale organizatorice printre care și forțele de sprijin logistic care au un rol definitoriu în asigurarea succesului acțiunilor acesteia în operația de apărare și sustenabilității acesteia un timp îndelungat în zona de conflict.

Obiectivul acestei lucrări îl constituie prezentarea conceptelor privind sprijinul logistic în pregătirea și ducerea operației de apărare a diviziei de infanterie pe teritoriul național utilizând tehnologiile de monitorizare în timp real a stocurilor de materiale, transporturilor, mentenanței tehnicii pecum și de acordare a sprijinului medical integrat.

În capitolul I am analizat tipurile de apărare în care poate acționa divizia de infanterie pe teritoriul național și elementele de structură ale acesteia.

Srijinul logistic al diviziei de infanterie pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național nu se poate desfășura fără o planificare a acestuia iar în capitolul II sunt analizate elementele procesului de planificare a sprijinului logistic și documentele ce rezultă pentru planificare și conducere a sprijinului logistic.

Analiza factorilor ce influențează sprijinul logistic, domeniile funcționale ale sprijinului logistic precum și modalitățile de îmbunătățire a sprijinului logistic prin utilizarea noilor tehnologii informatice, de monitorizare și vizualizare în timp real sunt abordate în capitolul III al prezentei lucrări.

Pentru a scoate în evidență complexitatea sprijinului logistic al diviziei de infanterie pe teritoriul național, în capitolul IV, am elaborat un exercițiu pratic-aplicativ prin care am determinat stocurile de susținere și stocurile în pregătire la materialele de clasa a III-a și a V-a ale diviziei de infanterie în apărarea mobilă și zonală precum și a consumului probabil de motoresurse pentru cele două operații.

Așadar, ne-am propus să analizăm pe parcursul lucrării modul cum structurile de conducere și execuție a sprijinului logistic din organica diviziei de infanterie, răspund exigențelor pentru sprijinul logistic al forțelor diviziei de infanterie în pregătirea și ducerea operației de apărare pe teritoriul național.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE APĂRARE A DIVIZIEI DE INFANTERIE

Plecând de la fatul că tara noastră este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, teritoriul ei este inalienabil iar frontierele ei sunt consfințite cu respectarea principiilor și normelor admise ale dreptului internațional orice amenințare a acestor principii impune a ripostă din partea armatei României.

„Multitudinea, diversitatea și impredictibilitatea amenințărilor și provocărilor actuale impune o adaptare continuă a sarcinilor Armatei României, subsumate misiunilor generale, astfel încât aceasta să fie capabilă nu doar să prevină, dar și să intervină decisiv în gestionarea unei situații de criză care necesită, din punct de vedere legal, un răspuns armat”.

Statutul de membru NATO nu a înlăturat automat și amenințările la adresa siguranței naționale care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, ori înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste fapte.

Evoluția conflictelor militare de-a lungul istoriei a evidențiat în mod deosebit creșterea caracterului de complexitate a acțiunilor militare prin întrepătrunderea formelor și procedeelor de luptă moderne, cu un caracter tot mai pronunțat. Apărarea a apărut ca o necesitate firească de răspuns la acțiunile ofensive ale unui agresor. Ea este „forma de luptă armată- de regulă impusă și adoptată temporar prin care se realizează respingerea oprirea sau întârzierea acțiunilor inamicului aflat în ofensivă”

Apărarea rămâne soluția pentru situațiile când forțele avute la dispoziție sunt insuficiente, armamentul și tehnica din dotare sunt de generație mai veche iar alte modalități de contracarare a intențiilor ofensive ale inamicului nu sunt posibile. Pot afirma că apărarea are rolul definitoriu în crearea condițiilor de trecere la ofensivă cu toate că unii autori nu au acordat un rol decisiv apărării deoarece aceasta „ se adoptă pe direcții mai puțin împortante și acolo unde ofensiva nu este posibilă și nici indicată” .

Datorită perfecționării continue a tehnicii, armamentului, procedeelor ofensive, începând cu cel de-al doilea război mondial, apărarea a trebuit să-și diversifice modalitățile de acțiune. Creșterea mobilității, a puterii de foc și a protecției trupelor a sporit preocupările teoreticienilor militari pentru descoperirea și dezvoltarea unor noi forme de apărare care să permită manevra rapidă a forțelor și mijloacelor de pe o direcție pe alta.

GENERALITĂȚI PRIVIND DIVIZIA DE INFANTERIE

ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE

Divizia de infanterie pregătește și desfășoară operația de apărare în scopul de a înfrânge atacul inamic, de a distruge forțele acestuia și de a-l opri să-și îndeplinească scopul (obiectivul). Cu alte cuvinte putem afirma că scopul operației de apărare a diviziei de infanterie este de a rezista și în mod ideal de a învinge acțiunile ofensive ale inamicului.

Obiectivele operației de apărare reliefate în manualele de specialitate sunt :

de a nimici posibilitățile ofensive ale inamicului și de a provoca eșecul atacului său;

de a păstra o zonă stabilită anterior și de a preveni pătrunderea inamicului prin aceasta;

de a câștiga timp pentru alte activități și operații;

de a pemite regruparea forțelor proprii în altă parte;

de a-l forța pe inamic să se regrupeze, pentru a deveni vulnerabil la focul artileriei proprii;

de a susține posibilitățile, facilitățile sau sistemele proprii.

Menționez că operația de apărare este o acțiune complexă și creativă, ce folosește oportunitățile ce apar pe timpul pregătirii și desfășurării operației pentru a câștiga inițiativa și pentru a distruge coeziunea inamicului. În acest sens sprijinul logistic are un rol important deoarece asigurară forțelor luptătoare proprii echipamentele și tehnica de care au nevoie la timp iar acest lucru crește moralul trupelor datorită sentimentului de siguranță și încredere.

Analiza conflictelor militare a scos în evidență faptul că pentru a avea o apărare eficientă a diviziei de infanterie trebuie avută în vedere pregătirea în cele mai mici amănunte a acesteia astfel încât trupele proprii să ocupe zona de operații înaintea atacatorului și să nu-i permită acestuia să descopere pozițiile de apărare și în primul rând sistemul logistic.

„O apărare bine pregătită constă într-o combinație de componente active și pasive care folosesc cu eficiență și abilitate forțele luptătoare și de sprijin, pentru a respinge acțiunile decisive ale inamicului și a-l face să ajungă într-un timp cât mai scurt în punctul critic al acțiunilor sale ofensive”.

Divizia de infanterie poate acționa în fucție de cadrul operativ în adâncimea dispozitivului inamic, la contact cu acesta sau în adâncimea dispozitivului trupelor proprii.

Comandantul organizează apărarea diviziei prin stabilirea unor măsuri de control a luptei pe care șeful modulului logistic trebuie să le cunoască în vederea organizării liniei de sprijin logistic. Aceste măsuri vizează liniile de despărțire, aliniamentul de predare a luptei de către divizia de infanterie sau în cadrul diviziei de către marile unități și unitățile subordonate, limita dinainte a apărării, punctele de coordonare, punctele de verificare, aliniamentele de coordonare a sprijinului cu foc, raionul de dispunre a rezervei, obiectivele pregătite pentru distrugere limita dinainte a forțelor proprii.

1.2. ANALIZA TIPURILOR DE OPERAȚII DE APĂRARE ÎN CARE POATE ACȚIONA DIVIZIA DE INFANTERIE

În apărare, divizia de infanterie poate adopta diferite tehnici pentru a spori capacitățile marilor unități în vaderea îndeplinirii obiectivelor stabilite. Nu se poate spune că adoptarea unei anumite tehnici aduce succesul unei misiuni și de aceea, o combinație a mai multor tehnici ne poate aduce mai aproape de succes.

În manualele de specialitate tipurile de apărare pe care le poate adopta divizia de infanterie sunt:

– Apărarea mobilă

– Apărarea zonală;

– Apărarea zonală și mobilă (combinată);

– Apărarea la încercuire.

Unii teoreticieni militari apreciază că și apărarea pe aliamente succesive și retragerea pot fi considerate tipuri de apărare.

Un tip de operație care este des studiat de statele cu armate puternice este conceptul de apărare mobilă. Elementul care a favorizat apariția acestui concept l-au constituit lecțiile învățate în urma operațiilor desfășurate de armata germană în Rusia în cursul celui de-al doilea război mondial.

Într-un raport pregătit pentru subsecretarul apărării din S.U.A. referitor la apărare și contraofensivă în doctrina sovietică se precizează că discuția referitoare la apărarea mobilă a coincis cu implementarea inițială a reducerii forțelor sovietice în Europa Centrală și de Est. Teoreticienii sovietici au perceput apărarea mobilă ca fiind singura soluție care să compenseze prin agresivitate conceptul de apărare pe poziții datorită raportului de forțe nefavorabil.

Apărarea mobilă este considerată de specialiștii militari chinezi ca fiind „cea mai eficientă formă de ducere a acțiunilor de apărare în condițiile războiului modern” și se bazează pe acțiuni manevriere, tradiționale în armata chineză.

Acest tip de apărare poate fi adoptat de către divizia de infanterie în situații net favorabile pentru nimicirea atacatorului prin acțiuni de tip ofensiv, executate de către forțele din eșelonul II (uneori și sau de rezervă) după înaintarea controlată a adversarului până pe un aliniament care îl face vulnerabil loviturilor ce ar urma să i se dea prin contraatac și învăluire.

În apărarea mobilă accentul principal se pune pe înfrângerrea și /sau capturarea înamicului și nu pe menținerea sau recâștigarea terenului pierdut.

Pentru desfășurarea apărării mobile divizia de infanterie utilizază o serie de acțiuni de întârziere, defensive și ofensive care presupun dispunerea înaintată a unor forțe relativ mici în eșalonul I și folosirea pe scară largă a manevrei de forțe și mijloace, a loviturilor aviației și focului artileriei precum și a obstacolelor pentru a prelua inițiativa de la agresor.

Terenul ales pentru operația de apărare mobilă trebuie să permită acțiunile manevriere ale forțelor prin existența unor rețele de comunicații și existența unor obstacole naturale. Fâșia de apărare a diviziei de infanterie trebuie să aibă o adâncime mult mai mare decât la apărarea pe poziții.

Un model schematic de apărare mobilă este prezentat în figura de mai jos.

Figura 1: Apărarea mobilă

Sursa: F.T. – 3, Manualul de tactică generală a forțelor terestre, București 2012, p. 118.

Față de apărarea mobilă în apărarea pe poziții accentul cade pe menținerea obiectivelor, pozițiilor și aliniamentelor ocupate iar atunci când nu există asemenea posibilități, pe atragerea inamicului într-o serie de poziții în bretele, din care acesta poate fi nimicit prin foc și contraatac, în scopul restabilirii apărarii pe limita dinainte a apărării sau pe un alt aliniament favorabil. Acest tip de apărare nu are ca obiectiv nimicirea completă inamicului pentru înfrâgerea acestuia fiind necesare alte acțiuni simultane sau ulterioare, în special ofensive organizate de eșalonul superior.

În apărarea zonală majoritatea marilor unități sunt destinate să intre în compunerea eșalonului I pentru apărarea unor porțiuni de teren și obiective tactice prin folosirea unor combinații de poziții de apărare și rezerve mobile de valoare mică. Lupta de apărare se organizează în interiorul cadrului static oferit de raioanele de apărare ocupate de trupe, căutând să se nimicească forțele inamicului pătrunse printre acestea prin crearea pungilor de foc și a zonelor de nimicire, completate cu contraatacuri locale executate cu eșalonul II Spațiile neocupate trebuie supravegheate de elementele de cercetare și siguranță și trebuie să se prevadă intervenția eșalonului II în cazul pătrunderii inamicului printre acestea. În astfel de spații se organizează capcane și ambuscade cu subunități mici și se prevede intervenția artileriei și amenajarea genistică cu obstacole și capcane.

Un model schematic de apărare zonală este prezentat în figura de mai jos.

Figura 2: Apărarea zonală

Sursa: F.T. – 3, Manualul de tactică generală a forțelor terestre, București 2012, p.119.

Apărarea zonală și mobilă (combinată) implică elemente statice și dinamice pe care comandantul diviziei de infanterie le ia în calcul când decide să combine cele două forme, utilizând elemente statice pentru a întârzia, a canaliza, a produce uzură, și în final, a opri inamicul, și elemente dinamice, cum ar fi raidurile și contraatacurile pentru a lovi și neutraliza forțele angajate. Echilibrul dintre aceste elemente va depinde de misiunea diviziei de infanterie, compunerea forțelor marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie , mobilitatea acestora, puterea de luptă și caracteristicile câmpului de luptă.

Apărarea la încercuire este un procedeu complex impus de regulă, de inamic în urma executării unor manevre asupra flancului și spatelui diviziei de infanterie și a interceptării tuturor căilor de comunicații terestre cu celelalte forțe ale eșalonului superior.

În condițiile războiului modern când fronturile sunt discontinue iar între unități și mari unități sunt spații largi cu lupte ce se duc pe toată adâncimea dispozitivului de luptă situațiile când divizia de infanterie sau parte din marile unități și unități din subordine pot duce operația de apărare în încercuire pot fi mai frecvente. Aceste situații pot apărea atât pe timpul ducerii operațiilor ofensive cât și pe timpul operațiilor de apărare.

Pot apărea situații când la ordinul eșalonului superior și datorită importanței vitale a obiectivului pentru desfășurarea ulterioară a operației, divizia de infanterie este lăsată deliberat să ducă operația de apărare în încercuire desi există posibilitatea sustragerii acesteia

Cunoaștem faptul că apărarea în încercuire nu este un procedeu ușor de realizat dar este de o mare importanță pentru evoluția situației iar succesul poate fi obținut dacă se pregătesc din timp obiectivele ce trebuie menținute în special din punct de vedere genistic sau dacă în raion sunt obstacole naturale ce favorizează apărătorul. Un rol important pentru ducerea acestui tip de acțiune revine comandantului care trebuie să înțeleagă modul cum să utilizeze forțele de logistică în utilizarea stocurilor de materiale prin raționalizarea consumurilor inclusiv pentru populația civilă care a rămas în zonă.

Apărarea pe aliniamente intermediare se organizează de către divizia de infanterie atunci când inamicul dispune de o superioritate covârșitoare în forțe și mijloace sau are o situație avantajoasă în scopul câștigării de timp, producerii de pierderi inamicului și sustragerii forțelor proprii de sub loviturile acestuia.

În cazul în care divizia de infanterie acționează în eșalonul I în cadrul apărării mobile a unei grupări de forțe poate adopta ca procedeu apărarea pe aliniamente intermediare care se va executa pe adâncimi variabile, în funcție de caracteristicile terenului, situației operative și strategice precum și scopul operației.

Principale caracteristici ale acestui procedeu sunt intensitatea diferită a acțiunilor și schimbarea rolului eșalonului I și eșalonului II de pe un aliniament pe altul, valoarea relativ egală a forțelor care acționează în eșalonul I și eșalonul II, combinarea contraatacurilor pe unele direcții cu acțiunile de hărțuire pe altele, durata variabilă a luptei pe fiecare aliniament în funcție de situație și nu în ultimul rând preponderențe manevrei de forțe și mijloace dinspre front spre spate ( de la aliniamentul inițial la cel finaltrecând pe la aliniamentele intermediare). Pentru adoptarea acestui tip de apărare se are în vedere ca aliniamentele de apărare să se aleagă în așa fel încât să includă forme tari de teren, localități și obstacole iar forțele care le ocupă să aibă pe cât posibil flancurile asigurate. Este obligatoriu ca terenul din adâncimea dispozitivului propriu să dispună de acoperiri care să asigure desprinderea de inamic și replierea în ascuns a forțelor pe următorul aliniament de apărare.

Numărul de aliniamente și distanța dintre ele se stabilește de către comandantul diviziei de infanterie care va urmării ca inamicul ce a reușit să rupă apărarea organizată pe aliniamentul inițial să fie obligată să pregătească un nou atac pentru ruperea aliniamentului intermediar și a celor următoare. Între două aliniamente succesive se dispun de regulă forțele de sprijin în majoritatea lor.

Replierea forțelor de pe un aliniament pe altul se face cu aprobarea comandantului diviziei de infanterie sau a comandantului grupării de forțe terestre sau a comandantului grupării de forțe întrunite după caz, în fucție de eșalonul care a oranizat apărarea.

Comandantul poate ordona organizarea unor elemente statice (puncte de sprijin, poziții și raioane de apărare) pentru a întârzia, canaliza provoca pierderi și în final, a-l opri pe atacator dar și elemente dinamice (atacuri locale sau contraatacuri) pentru a lovi și nimici forțele inamicului pătrunse în dispozitivul de luptă a trupelor proprii

Proporția acestor elemente depinde de misiunea diviziei de infanterie, forțele și mijloacele la dispoziție, mobilitatea și puterea de luptă a acestora cât și situația tactică în care se planifică, organizază și duce apărarea.

Retragerea este procedeul care se adoptă temporar pentru scoaterea marilor unități și unități din cadrul diviziei de infanterie de sub loviturile executate de un inamic mult superior și punerea lor într-o situație mai avantajoasă în adâncime, ocuparea unor raioane favorabile sau regruparea acestora pe anumite direcții în vederea îndeplinirii altor misiuni.

Retragerea se execută numai cu aprobarea eșalonului superior în mai multe situații printre care atunci când inamicul dispune de a superioritate covârșitoare în forțe și mijloace, iar continuarea luptei în aceste condiții ar determina pierderi inacceptabile în raport cu obiectivele încredințate diviziei de infanterie sau când inamicul a pătruns cu forțe numeroase la flancuri și / sau în spate amenințând cu încercuirea, iar adoptarea apărării în încercuire nu este avantajoasă.

Retragerea se poate adopta și pentru atragerea inamicului pe unele direcții nefavorabile desfășurării forțelor sale principale avându-se în vedere în special tehnica blidată a acestuia, în scopul nimicirii ulterioare prin contraatacuri și atunci când se angajează lupta de întâlnire iar trecerea la apărare pe aliniamentul ocupat nu este avantajoasă diviziei de infanterie datorită configurației terenului.

Divizia de infanterie se retrage în mod organizat și în ascuns de regulă pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă fără desfășurarea forțelor principale pe aliniamente intermediare, până la aliniamentul final pe care urmează să organizeze o apărare puternică.

În desfășurarea retragerii se evidențiază două elemente distincte: ruperea luptei și retragerea propriu-zisă.

Ruperea luptei intervine în momentul când unitățile din eșalonul I întrerup contactul cu inamicul sub sprijinul elementelor de acoperire și se regrupează înapoia aliniamentului ocupat de ariergărzi.

Retragerea propriu-zisă înseamnă deplasarea spre înapoi, mai întâi a forțelor principale iar în cadrul acestora primele se vor deplasa structurile de logistică, și apoi a elementelor care asigură retragerea în coloane de marș sau în dispozitiv premergător de luptă.

Ritmul și durata reptragerii sunt influențate de numărul și starea comunicațiilor pe care se deplasează trupele, mobilitatea acestora, de timpul când se execută, de starea vremii, precum și de acțiunile inamicului, în mod deosebit ale aviației.

1.3 ELEMENTE DE STRUCTURĂ ALE OPERAȚIEI DE APĂRARE DESFĂȘURATĂ DE DIVIZIA DE INFANTERIE PE TERITORIUL NAȚIONAL.

Sarcinile diviziei de infanterie pentru operația de apărare pe teritoriul național pot fi îndeplinite prin organizarea principalelor elemente de structură: dispozituvul de luptă, sistemul de lovire, amenajarea genistică a terenului.

1.3.1. DISPOZITIVUL DE LUPTĂ

Pentru ducerea cu succes a acțiunilor militare nu este suficient să se destine o anumită cantitate de forțe și mijloace, la fel de importantă fiind realizarea, pe baza acestora, a unui sistem funcțional.

Lupta modernă reclamă valorificarea mobilității și capacității de manevră a forțelor diviziei de infanterie precum și a puterii de foc.

Principalul obiectiv al dispozitivului de luptă este de a induce în eroare inamicul aflat în ofensivă asupra dispunerii reale a obiectivelor de apărat.

Dispozitivul de luptă al diviziei de infanterie se structurează pe următoarele elemente componente: sistemul de comandă, gruparea de angajare, rezerva și sistemul logistic.

Reprezentarea grafică a structurii de principiu a dispozitivului de luptă a diviziei de infanterie în operația de apărare este prezentată în anexa nr. 1.

1.3.1.1. Sistemul de comandă

Comanda stabilește prioritățile și misiunile pe baza resurselor avute la dispoziție în vederea realizării obiectivelor stabilite.

Controlul stabilește limitele, calculează cerințele, repartizează resursele, stabilește cerințele pentru raportare și direcționează acțiunile marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie pentru realizarea scopurilor stabilite de comandantul diviziei de infanterie.

Sistemul de comandă și control trebuie să sprijine pe comandant și statul său major în sistematizarea informațiilor și să le permită transpunerea în planuri pentru operații viitoare, concomitent cu desfășurarea acțiunilor curente.

În regulamentele de specialitate sistemul de conducere a forțelor în operația de apărare a diviziei de infanterie pe teritoriul național este analizată din punct de vedere structural și din punct de vedere funcțional.

Din punct de vedere structural, sistemul de conducere cuprinde structurile de decizie, operaționale, informaționale, de securitate și de logistică, organizate astfel încât să asigure o conducere continuă, fermă și oportună în orice condiții.

Din punct de vedere funcțional sitemul de conducere cuprinde relațiile și responsabilitățile funcționale ale structurilor din cadrul diviziei de infanterie precum și legăturile cu eșalonul superior, cu vecinii și cu forțele cu care se cooperează.

Comandantul diviziei de infanterie trebuie să dispună de capacitatea de a-și exercita în mod efectiv comanda și controlul asupra marilor unități și unităților din subordine pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național.

Pregătirea și conducerea operației de apărare pe teritoriul național se face din punctele de comandă ce sunt dispuse în anumite locații organizate, amenajate și utilate care permit comandantului desfășurarea activităților într-un singur loc.

Punctul de comandă este un “sistem de sisteme” și cuprinde: structurile de planificare, pregătire, conducere și evaluare, relațiile aferente și sistemul de sprijin. În punctele de comandă, compartimentele și mijloacele tehnice aferente vor fi dispuse grupat în: centrul de decizie, centrul de operații, centrul de sprijin logistic și centrul de comunicații.

În cadrul diviziei se constituie în funcție de mijloacele avute la dispoziției și specificul operației de apărare următoarele puncte de comandă:

punct de comandă de bază (P.C.Bz.);

punct de comandă de rezervă (P.C.Rz.);

punct de comandă înaintat/ajutător (P.C.În.).

Organizarea punctelor de comandă ale diviziei (P.C.D.) (detalii în anexa nr.2) asigură lucrul coordonat și / sau independent pe centre de conducere, aferente proceselor de planificare și conducere a acțiunilor militare după cum urmează:

P.C.Bz. / Centrul de decizie și conducere (C.D.C.) asigură posibilitatea de a desfășura activități aferente proceselor de planificare și conducerea acțiunilor structurilor subordonate pe timpul ducerii operațiilor curente în adncimea dispozitivului adversarului, planificarea operațiilor viitoare și temporar să poată funcționa ca P.C.Bz. al eșaonului superior.

P.C.Rz. /Centrul operațional tactic (TOC) asigură posibilitatea conducerii operațiilor curente la contact, în funcție de cerințele emise din P.C.Bz. și temporar, să poată funcționa ca P.C.Bz./ P.C.Rz. al eșalonului superior.

P.C.În./Centrul de conducere mobil (C.C.M.) asigură posibilitatea de a conduce, pe o perioadă de timp strict determinată, în fâșia de responsabilitate a diviziei, o acțiune militară principală în cadrul operației curente.

Sistemul de legături necesar pentru exercitarea actului conducerii în operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie, presupune realizarea unui sistem de comunicații unic și stabil, bazat pe o rețea de sprijin, folosindu-se toate categoriile de forțe și mijloace de comunicații din înzestrare precum și elemente din sistemul de telecomunicații teritorial.

1.3.1.2 Gruparea de angajare

Gruparea de angajare constituie elementul principal al dispozitivului de luptă și este destinat pentru îndeplinirea scopului operației de apărare pe teritoriul național.

De regulă, în scopul integrării și întrebuințării adecvate a unităților din compunerea forțelor luptătoare, comandantul le întărește sau nu, după caz cu unități din forțele aflate la dispoziție și le grupează – în funcție de eșalon și condițiile concrete în:

forțe ce acționează pe direcția principală de efort;

forțe ce acționează pe o altă direcție de efort;

forțe ce acționează în sprijinul nemijlocit al efortului principal;

forțe de sprijin de luptă.

1.3.1.3. Rezerva

Rezerva este pusă la dispoziția comandantului diviziei de infanterie pentru a îndeplinii misiuni neprevăzute, în situații de criză a apărării și este constituită din 1-2 batalioane de infanterie precum și din subunități de arme, în limita posibilităților. Unitățile de rezervă ocupă de regulă raioane de dispunere (concentrare), în spatele eșalonului I, în interiorul cărora este indicat să se dispună și punctul de comandă de rezervă.

1.3.1.4.Sistemul logistic

Sistemul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național este constituit din structurile de conducere (comandă) și acționale (de execuție) proprii și ale eșaloanelor subordonate, precum și din relațiile funcționale dintre acestea.

În operația de apărare, zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie se determină prin prelungirea spre înapoi a liniilor de despărțire ale fâșiei de apărare a acesteia printr-o linie situată la aproximativ 100 km față de limita dinainte a apărării.

Șeful modulului G4 logistică al diviziei de infanterie are responsabilitatea privind organizarea, executarea și conducerea activităților de sprijin logistic, precum și utilizarea resurselor economice puse la dispoziție în cadrul zonei de responsabilitate logistică.

1.3.1.4.1 Organe de planificare și conducere a sprijinului logistic

Îndeplinirea misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească structurile de logistică ale diviziei de infanterie, necesită coordonarea unui număr mare de oameni și activități integratoare de sprijin logistic de către șeful modulului.

Activitățile de planificare și conducere a sprijinului logistic al diviziei în operația de apărare pe teritoriul național, se execută de către personalul din cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie.

Personalul din cadrul modulului logistic planifică, organizează și conduce activitățile de reaprovitionare cu materiale din toate clasele, transportul echipamentelor, mentenanța tehnicii militare și echipamentelor, coordonarea mișcării marilor unități și unităților din structura diviziei de infanterie în zona de responsabilitate logistică pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național, asigurarea medicală specializată a personalului diviziei de infanterie precum și a serviciilor de campanie.

„Conducerea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teitoriul național se realizează prin activitatea următoarelor organe: șeful modului logistic, locțiitorul tehnic al șefului modulului logistic, medicul șef și medicul veterinar atunci când în structura diviziei intră și mari unități sau unități de vânători de munte.

Șeful modului logistic diviziei are în subordine:

locțiitorul tehnic;

biroul planificare sprijin logistic;

biroul conducere sprijin logistic;

biroul mentenanță;

biroul coordonarea mișcării și transport;

biroul sprijin medical;

compartiment cu evidența și înhumarea morților;

compartiment cu hrănirea și echiparea prizonierilor;

birou documente clasificate”.

Activitățile de planificare și conducere a sprijinului logistic se execută în cadrul punctului de comandă al divizie de înfanterie în centrul de resurse.

Locțiitorul tehnic al șefului modulului logistic al diviziei de infanterie. are responsabilități privind:

a) cunoașterea în permanență a situației operative/tactice și tehnice a S.M.M.E. și a S.M.E.M-urlor aflate în OPCON-ul marilor unități tactice;

b) organizarea activităților pentru îndeplinirea misiunilor pe linie de mentenanță primite;

c) elaborarea concepției de organizare și conducere a mentenanței respectând regulile de protecție a mediului;

d) punerea în practică a planului de sprijin logistic pe linie de mentenanță și actualizarea permanentă a acestuia;

e) întocmirea și transmiterea ordinelor preliminare de sprijin logistic;

f) cunoașterea capacităților de producție ale operatorilor economici din aria de responsabilitate, care pot fi utilizate la nevoie pentru mentenanța echipamentelor militare;

g) elaborarea datelor privind concepția de mentenanță necesare elaborării și prezentării estimării logistice la briefing-ul de luare a deciziei de către șeful modulului logistic al diviziei de infanterie;

h) executarea recunoașterilor în teren, pentru stabilirea detaliilor necesare privind dispunerea structurilor de mentenanță și cooperarea cu alte structuri logistice ale administrației publice din zona de responsabilitate logistică;

k) elaborarea capitolului pe linie de mentenanță din planul/ordinul de sprijin logistic;

l) stabilirea priorităților în repararea echipamentelor deteriorate și comunicarea acestora marilor unități și unităților din structura diviziei de infanterie;

m) întocmirea și înaintarea documentelor ordonate de șeful modulului logistic și de eșalonul superior;

n) cunoașterea permanentă a situației privind starea tehnică și de operativitate a echipamentelor, îndeosebi, a celor cu aport mare în realizarea capacității de luptă.

Biroul planificare sprijin logistic planifică acțiunile viitoare și se întocmește planificarea sprijinului logistic necesar marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie pentru îndeplinirea misiunilor pe timpul operației de apărare pe teritoriul național pe baza concepției aprobate.

Pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național biroul planificare sprijin logistic are următoarele responsabilități:

întocmește și propune spre aprobare concepția de sprijin logistic a marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie pentru îndeplinirea misiunilor;

stabilește misiunile de sprijin logistic ale modulului de execuție a sprijinului logistic;

elaborează planul de sprijin logistic ce va cuprinde:

modalitățile de reaprovizionare cu tehnică, echipamente, produse și materiale;

concepția în care se execută mișcarea și transporturile;

măsurile ce se iau pe linia mentenanței tehnicii și echipamentelor din înzestrare;

organizarea cartiruirii trupelor și cazării animalelor;

activitățile ce se întreprind pentru menținerea în stare de viabilitate a căilor de comunicație din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie;

organizarea activităților de protecție a forțelor de sprijin logistic, protecția mediului, sprijin medical și sanitar-veterinar;

centralizează cererile venite de la structurile subordonate, evaluează și solicită eșalonului superior materialele necesare sprijinului logistic marilor unități și unităților subordonate;

analizează și întocmește împreună cu structura de operații G3 situația cu numărul de zile de operație pentru care pot fi susținute logistic marile unități și unitățile subordonate;

stabilește și asigură, la solicitarea modulelor personal G.1 și operații G.3, facilitățile necesare completării și înlocuirii trupelor.

Biroul planificare sprijin logistic întocmește Ordinul de sprijin logistic, ca anexă a Ordinului de operații al diviziei de infanterie pentru operația de apărare pe teritoriul național, ce are ca scop inițierea și realizarea sprijinului logistic al operației. Documentele de planificare ce se întocmesc pe baza lui sunt:

planul de activitate al modulului logistic;

planul distribuirii resurselor;

planul mișcării și transporturilor;

planul mentenanței.

Alte documente ce se pot întocmi:

studii pe linie logistică referitoare la zona de responsabilitate logistică;

studii referitoare la reglementările nou apărute pe această linie;

alte documente diferite pe linia informării atât a eșalonului superior, a comandantului cât și a subordonaților.

După întocmire, aceste documente, sunt preluate de biroul conducere sprijin logistic, pentru a fi puse în aplicare.

Biroul conducere sprijin logistic conduce sprijinul logistic al forțelor subordonate diviziei de infanterie, pe timpul desfășurării operației de apărare pe teritoriul național.

Biroul conducere sprijin logistic pune la dispoziția șefului modulului informațiile și documentele de conducere necesare realizării sprijinului logistic al marilor unități și unităților diviziei de infanterie pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național.

Principalele responsabilități ale biroului conducere sprijin logistic sunt:

cunoașterea permanentă a situației sprijinului logistic al diviziei de infanterie;

conducerea structurilor de sprijin logistic subordonate sau primite ca întărire pentru dispunerea în teren;

coordonarea activităților de redistribuire a excedentelor și prioritizarea activităților în acordarea sprijinului logistic, marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie;

conducerea reaprovizionarea cu tehnică, echipamente, produse și materiale din toate clasele;

monitorizarea execuției transporturilor de reaprovozionare desfășurate în zona de responsabilitate logistică;

monitorizaree modului de executare a activităților prevăzute în planul mentenanței echipamentelor din dotare;

conducerea activităților din domeniul infrastructurii logistice;

urmărirea desfășurării acordării asistenței medicale răniților și bolnavilor;

conducerea activităților în vederea realizării serviciilor de campanie necesare trupelor;

stabilirea regulilor, procedeelor și condiționărilor de care se va ține seama în activitatea de achiziții și rechiziții din zona de responsabilitate logistică;

organizarea cooperării cu organele administrației publice locale, organele militare teritoriale din zona de responsabilitate logistică, în vederea identificării și asigurării resurselor materiale și umane necesare sprijinului logistic al marilor unități și unităților din structura diviziei de infanterie.

Biroul coordonarea mișcării organizează, planifică, obține și controlează resursele necesare pentru transportul trupelor și materialelor în zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național având responsabilități privind:

planificarea și conducerea deplasării marilor unități și unităților din compunerea diviziei, ținând cont de cerințele operaționale ale acesteia;

organizarea și executarea controlului transporturilor logistice ale diviziei de infanterie în zona de responsabilitate logistică;

determinarea cerințelor de deplasare și a aranjamentelor necesare de transport;

identificarea deficitului sau după caz surplusului resurselor de mișcare și transport în vederea îndepliniri operțiunilor de mișcare prevăzute pentru divizia de infanterie;

întrebuințarea, cu acordul organelor administrației locale din zona de responsabilitate logistică, a resurselor civile de transport;

alocarea în urma solicitărilor a resurselor de transport pentru toate marile unități și unitățile diviziei de infanterie, conform priorităților stabilite de comandant;

monitorizarea permanentă a activității de mișcare și transport și furnizarea informațiilor necesare privind situația de ansamblu pe această linie din cadrul zonei de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie;

asigurarea legăturii cu structura de coordonare a mișcării din cadrul modulului logistic al eșalonului superior.

Biroul mentenanță are cu responsabilități în:

pregătirea datelor pe linie de mentenanță necesare șefului modulului logistic sau locțiitorului tehnic al acestuia și face propuneri privind dispunerea și folosirea SEM;

aigurarea datelor necesare pentru întocmirea ordinelor de sprijin logistic și a planului de sprijin logistic;

conducerea activităților pe linie de mentenanță și luarea măsurilor de întrebuințare judicioasă a echipamentelor din înzestrare;

propune locțiitorului tenhic al șefului modulului logistic măsuri de întrebuințare judicioasă a echipamentelor din înzestrare;

cunoaștea permanentă: a încadrării cu personal; a înzestrării cu echipamente și stare tehnică și de întreținere, precum și a posibilităților de lucru a formațiunilor de mentenanță proprii, primite ca întărire/sprijin și ale operatorilor economici din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie; a axelor de evacuare-reparare și a itinerarelor de evacuare ale eșalonului propriu și superior; a repartiției și posibilităților de manevră a forțelor și mijloacelor de evacuare și reparații; a locului de dispunere al R/LAED sau R/LCED;

completarea formațiunilor de mentenanță și de evacuare subordonate cu personal și echipamente specifice.

Biroul sprijin medical organizează, planifică și desfășoară într-o concepție unitară activități pe linia sprijinului medical, necesar marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie și are responsabilități în:

organizarea pregătirii personalului medical în conformitate cu situația tactic-operativă existentă;

organizarea și conducerea activității companiei medicale Rol 2 FR. din compunerea marilor unități și a companiei medicale Rol 2 FE. adiviziei de infanterie pentru acordarea ajutorului medical specializat și expertizare medicală a răniților și bolnavilor;

stabilirea măsurilor de protecție a trupelor în condițiile întrebuințării de către inamic a armelor de distrugere în masă (CBRN) și a mijloacelor incendiare;

reaprovizionarea cu materiale medicale necesare structurilor medicale din compunerea diviziei de infanterie;

colaborarea cu organele administrației publice locale în vederea utilizării facilităților medicale, existente în zona de responsabilitate logistică;

menținerea legăturii cu structura specializată a eșalonului superior în vederea stabilirii etapelor medicale.

1.3.1.4.2 Structuri de execuție a sprijinului logistic

Planificarea și executarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național nu se poate face fără a avea la dispoziție structuri de execuție a sprijinului logistic. Acestea sunt:

modulul de execuție a sprijinului logistic al diviziei de infanterie;

trezoreria de campanie a Băncii Naționale puse la dispoziția diviziei de infanterie de baza logistică teritorială aflată în zona de operații.

Modulul de execuție a sprijinului logistic al diviziei de infanterie este structura logistică specilizată subordonată comandantului diviziei și coordonată pe linie de specialitate de șeful modulului (G4) logistic al diviziei.

Această structură execută pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare misiuni de sprijin logistic a marilor unități și unităților subordonate diviziei după cum urmează:

reaprovizionare cu materiale din toate clasele;

executarea transporturilor de materiale pentru reaprovizionarea forțelor diviziei de infanterie;

sprijin de mentenanță pemtru tehnica din dotarea diviziei de infanterie;

acordarea sprijinului medical specializat pentru bolnavii și răniții din compunerea diviziei de infanterie sau asigurarea evacuării acestora pe etape medicale în funcție de situație precum și a asistenței sanitar-veterinare, în scopul îndeplinirii misiunilor încredințate diviziei de infanterie.

executarea activităților pe linie de infrastructură în folosul forțelor diviziei de infanterie.

Îndeplinirea misiunilor modulului de sprijin logistic se realizează prin:

menținerea în stare operativă a unităților din compunerea M.E.S.L.;

dispunerea judicioasă și deplasarea oportună a structurilor logistice subordonate în raioane ce vor permite derularea normală a activităților și care să ofere condiții cât mai bune pentru mascarea activităților;

amenajarea, întreținerea și menținerea în stare de viabilitate a drumurilor din interiorul raionului de dispunere și organizarea în cele mai mici amănunte a serviciului de comenduire și îndrumare a circulației pe acestea;

utilizarea eficentă a forțelor proprii cât și a celor primite ca întărire pentru asigurarea protecției unităților și subunităților de sprijin logistic;

executarea la timp a întreținerilor și reparațiilor la tehnica din dotare precum și exploatarea corectă a acesteia;

acordarea la timp a ajutorului medical specializat răniților și bolnavilor din cadrul M.E.S.L. precum și evacuarea acestora în vederea acordării tratamentului specializat la facilitățile medicale ale eșalonului superior sau din rețeaua teritorială;

menținerea permanentă a legăturilor în cadrul MESL (între unitățile și subunitățile acestuia).

Structurile subordonate modulului de execuție a sprijinului logistic (MESL) sunt de regulă următoarele:

2-3 batalioane de transport (B.Tp.);

1 Secție Mobilă de Mentenanță și Evacuare (SMME);

1 companie medicală ROL 2 facilități extinse (Cp.Med.ROL2F.E.);

1 Detașament Geniu pentru Logistică (Dt.Ge.Log.)

subunități de asigurare (companie de stat major, companie de geniu; companie comunicații și informatică; companie de poliție militară).

O variantă a structurii modulului de execuție a sprijinului logistic (MESL) al diviziei de infanterie este prezentată în Anexa nr. 5.

Cu forțele avute la dispoziție, MESL își organizează protecția raioanelor de dispunere proprii împotriva atacurilor inamicului ce ar putea întrerupe circuitele de reaprovozionare și implicit activitățile de sprijin logistic. Totodată, forțele MESL mențin viabilitatea căilor de comunicație din interiorul raionului propriu de dispunere.

Statul major al Modulului de execuție a sprijinului logistic – MESL poate desfășura la ordin activități de identificare a noi surse de reaprovizionare în zona de responsabilitate. Tot în cadrul statului major se ține evidența consumurilor de materiale pentru estimarea, cantitativă și valorică a acestora la sfârșitul operației de apărare pe teritoriul național.

Batalioanele de transport sunt specializate pentru executarea transporturior de materiale din toate clasele din sursele comunicate și puse la dispoziție de eșalonul superior (surse de teritoriu și depozite ale bazelor logistice), precum și de la cele stabilite, ca urmare a acțiunilor proprii de identificare pe plan local pentru sprijinul logistic al marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

Secția mobilă de mentenanță și evacuare – SMME, este o structură specializată în acordarea sprijinului de mentenanță marilor unități și unităților diviziei de infanterie prin executarea reparațiilor de complexitate medie (R.M.), reparațiilor de complexitate scăzute (R.C.) ce depășesc posibilitățile marilor unități ale diviziei și în funcție de situația tactică, executarea operațiunilor de întreținere la tehnica din înzestrarea unităților și subunităților proprii precum și activități de evacuare a tehnicii deteriorate în raioanele de adunare a echipamentelor deteriorate.

Cp.Med.Rol 2 FE și U.Mob.Med./SMMU sunt structurile specializate ale MESL destinate pentru acordarea ajutorului medical calificat răniților și bolnavilor aduși de la facilitățile medicale ale marilor unități și unităților diviziei de infanterie, decontaminarea totală a militarilor contaminați în urma utilizării de către inamic a armelor CBRN precum și evacuarea acestora pe etape medicale.

Detașamentul de geniu pentru logistică este structura specializată ce are ca misiuni asigurarea, împreună cu unitățile specializate ale organelor administrației publice centrale și locale, întreținerea, repararea și organizarea serviciului de comenduire și îndrumare a circulației pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare ale diviziei de infanterie. Pentru îndeplinirea acestor misiuni acesta poate avea în compunere până la 5 companii de drumuri, o companie de poduri, 2 companii de comenduire și îndrumare a circulației cu 2 puncte de asistență tehnică, materială și medicală și 1 companie logistică.

Trezoreria de campanie a Băncii Naționale constituie formațiunea specializată a Băncii Naționale care în colaborare cu șeful biroului financiar-contabil al diviziei de infanterie asigură finanțarea creditelor necesare la mobilizare și război pentru plata soldelor, salariilor, materialelor și serviciilor esențiale rechiziționate.în principiu această structură își desfășoară activitatea în raionul de dispunere al MESL din cadrul diviziei de infanterie.

1.3.1.4.3 Relațiile funcționale

Relațiile funcționale sunt raporturile ce se stabilesc în interiorul modulului logistic al diviziei de infanterie, între elementele de structură a forțelor de sprijin logistic, dar și între personalul acestora, în scopul desfășurării normale și corecte a actului de planificare și conducere a sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național.

Stabilirea unor relații informaționale adecvate, care să funcționeze eficient atât pe verticală cât și pe orizontală au o importanță deosebită pentru organizarea și realizarea unei conduceri eficiente la nivelul structurilor de sprijin logistic al diviziei de infanterie.

În cadrul structurii diviziei de infanterie relațiile funcționale sunt canale de comunicare prin care se stabilește un sistem formal de responsabilități și care permite respectarea structurii ierarhice existente. Prin aceste canale se permite transferul de informații între niveluri (pe verticală) și module, birouri, compartimente (pe orizontală).

Relațiile funcționale sunt de sus în jos, pe orizontală și de jos în sus și răspund cerințelor pentru îndeplinirea misiunilor.

Relațiile funcționale de sus în jos pleacă de la șeful modulului logistic al diviziei către marile unități și unitățile subordonate diviziei de infanterie precum și către structurile logistice direct subordonate și sunt utilizate pentru transmiterea ordinelor și dispozițiilor pe linia pe linia sprijinului logistic. Ele trebuie dublate de relațiile funcționale de jos în sus pentru realizarea feed-back-ului.

Relațiile funcționale de jos în sus au ca emițători șefii modulelor logistice de la marile unități și unități din subordinea diviziei și comandanții MESL și unităților de sprijin logistic, iar ca receptor, șeful modului (G4) logistic al diviziei de infanterie.

Șefii modulelor logistice de la marile unități și unități din structura diviziei de infanterie, cât și comandantul MESL și unităților de sprijin logistic ale diviziei, comunică prin acest tip de relații situațiile privind sprijinul logistic al forțelor precum și modul de executare a ordinelor șefului modului logistic al diviziei de infanterie.

Acest tip de relații ajută șeful modului logistic al diviziei de infanterie în aplicarea corecturilor pentru eliminarea disfuncționalităților ce pot apărea pe timpul planificării și ducerii operației de apărare pe teritoriul național. Asigurarea unui flux continuu de informații în timp real rezolvă sincopele de natură comunicațională și asigură o conducere eficiență a sprijinului logistic a marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie.

Relațiile funcționale pe orizontală, este componenta prin care șefii de structuri aflați pe același palier în cadrul structurilor logistice sau în cadrul comandamentului diviziei de infanterie realizează schimbul de informații necesar îndeplinirii misiunilor.

Îmbunătățirea acestui palier face ca produsele finale și anume elaborarea documentelor necesare comandantului diviziei în luarea deciziei pentru ducerea operației de apărare pe teritoriul național să conțină informații complete pentru a oferi o imagine completă a operației.

Istoria ne oferă date care ne arată că funcționarea necorespunzătoare a acestor tipuri de relații a dus la pierderi mari de vieți omenești, tehnică și materiale sau chiar neîndeplinirea misiunilor ordonate. Se uită astfel, că de fapt, subordonații sunt cei care trebuie să realizeze o serie de documente și activități, strict necesare în realizarea cu eficiență a sprijinului logistic pentru realizarea cu succes a misiunilor stabilite la nivelul diviziei de infanterie.

La nivelul și în cadrul modulului logistic relațiile funcționale pot fi de următoarele tipuri:

de subordonare funcțională;

de subordonare operațională;

de colaborare și de coordonare.

Relațiile de subordonare funcțională sunt stabilite ascendent între modulul logistic al diviziei (G-4) și modulul logistic din compunerea eșalonului superior, cât și descendent între modulul logistic al diviziei cu birourile din subordine și subunitățile de deservire care pot fi puse la dispoziția acestuia.

Relațiile de subordonare operațională se realizează între modulul logistic al diviziei și MESL-ul subodonat precum și modulele logistice din compunerea marilor unități și unităților din structura diviziei de infanterie.

Relațiile de colaborare sunt realizate în plan orizontal, între birourile și compartimentele modulul logistic al diviziei de infanterie, precum și între modulul logistic al diviziei de infanterie și modulele din compunerea statului major al diviziei de infanterie, biroul juridic, biroul financiar și biroul secretariat din compunerea comandamentului diviziei de infanterie, organele militare teritoriale, organele administrației publice locale sau centrale, operatorii economici din zona de responsabilitate logistică a diviziei.

Relațiile de coordonare se stabilesc de către comandantul divizie de infanterie prin delegarea către șeful modulului logistic a unor atribuțiuni de îndrumare a unor structuri ale diviziei de infanterie pe anumite domenii și pentru o perioadă de timp determinată.

1.3.2 SISTEMUL DE LOVIRE

În operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie , sistemul de lovire cuprinde concentrarea eforturilor tuturor categoriilor și sistemelor de armamente și mijloace de lovire ce au ca scop final producerea de pierderi, diminuarea sau anihilarea puterii de luptă a inamicului.

Baza sistemului de lovire a diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național o constituie loviturile executate cu artileria și rachetele antiaeriene, precum și sprijinul cu focul tancurilor și al armamentului greu de infanterie.

În cadrul sistemului de lovire un rol important îl ocupă „Focul neletal” ce se execută cu mijloacele de război radioelectonic, prin acțiuni psihologice și de dezinformare (inducere în eroare), muniția de iluminare, fumingenă și de difuzare a materialelor tipărite.

Sistemul de lovire se organizează potrivit concepției operației de apărare și trebuie să asigure lovirea la distanță maximă posibilă, cu prioritate, a miloacelor ce dă posibilitatea inamicului de a utiliza loviturile CBRN, a sistemelor de cercetare – lovire de înaltă precizie, a punctelor de comandă și a structurilor logistice, precum și a forțelor inamicului în raioanele de staționare, în deplasare și pe aliniamentele de dsfășurare. Totodată sistemul de lovire trebuie să asigure flancurile descoperite și intervalele dintre unități și mari unități, spatele grupării de forțe, căile de comunicații și punctele obligate de trecere, precum și apărarea antiaeriană a trupelor și obiectibelor de teritoriu .

1.3.3. AMENAJAREA GENISTICĂ A TERENULUI

În operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie amenajarea genistică are o importanță deosebită atât pentru forțele de manevră cât și pentru cele de susținere sau logistice. Această activitate trebuie să se realizeze conform concepției operației și ținând cont de caracteristicile geografico-militare ale terenului din fâșia de apărare de timpul avut la dispoziție și de cantitatea și posibilitățile forțelor și mijloacelor de geniu existente.

Principalele misiuni ale amenajării genistice pot fi grupate în perspectiva asigurării compatibilităii și interoperabilității cu cele similare NATO pe domenii:

pentru asigurarea protecției forțelor;

pentru asigurarea contramobilității;

pentru asigurarea mobilității trupelor.

În fâșia de apărare a diviziei de infanterie se amenajează drumuri de rocadă amplasate între raioanele de dispunere a batalioanelor de sprijin logistic din compunerea marilor unități existente în eșalonul I, câte un drum de pătrundere pentru fiecare mare unitate din eșalonul II , drumuri de deplasare a marilor unități din eșalonul II și forțelor de srijin, axe de aprovizionare reparare funcție de concepția operației de apărare și alte categorii de drumuri

Necesarul de km de drumuri de amenajat în fâșia de apărare a diviziei de infanterie este variabil și se calculeză ținând cont de următoarele date:

lărgimea frontului;

capacitatea și adâncimea fâșiei de apărare

rețeaua de drumuri existentă în zona de responsabilitate a diviziei de infanterie;

compunerea de luptă a diviziei de infanterie;

specificul acțiunilor militare planificate a se desfășura.

În apărarea pe teritoriul național, divizia de infanterie trebuie să conceapă și să realizeze dispozitivul de luptă, sistemul de lovire și amenajarea genistică a terenului astfel încât să asigure concentrarea eforturilor forțelor angajate în timpul prevăzut în planul operației, lovirea decisivă a centrului de greutate a dispozitivului inamicului, devansarea inamicului în executarea loviturilor, pregătirea și desfășurarea operației neîntrerupt până la îndeplinirea misiunii, executarea oportună a manevrei, aplicarea continuă a măsurilor de asigurare și protecție a trupelor logistice pentru menținerea permanentă a capacității combative a trupelor; realizarea conducerii neîntrerupte și menținerea cooperării pe toată durata acțiunilor.

Opinăm că adoptarea tehnicilor de apărare pe teritoriul național adecvate forțelor, mijloacelor și resurselor avute la dispoziție de către divizie de infanterie poate duce la îndeplinirea cu succes a misiunilor.

Structurile de logistică cu forțele și mijloacele avute la dispoziție integrate în cadrul dispozitivului de luptă al diviziei de infanterie sunt multiplicator de putere dacă sunt utilizate eficient.

Pregătirea și planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operației de apărare pe teritoriul național tratată în capitolul următor face diferența între succes și eșec.

CAPITOLUL II. ELEMENTE ALE PROCESULUI DE PLANIFICARE A SPRIJINULUI LOGISTIC AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Planificarea și pregătirea operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie depinde în mare măsură de nivelul de instruire a statului major al diviziei de infanterie. Coordonarea detaliată este foarte importantă în timpul planificării operației de apărare și de aceea ar trebui să includă verificări ale subordonaților pentru a se vedea dacă s-a intenția comandantului diviziei.

Planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național este o activitate complexă ce implică un proces intelectual elaborat ce se realizează de către modulul G-4 logistic al diviziei de infanterie, în vederea asigurării gradului de suport logistic optim, pentru îndeplinirea misiunilor fiind o secvență a planificării operației de apărare se desfășoară concomitent cu activitatea celorlalte module ale statului major.

2.1. PRINCIPII GENERALE PRIVIND PLANIFICAREA SPRIJINULUI LOGISTIC AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN APĂRAREA PE TERITORIUL NAȚIONAL

Pe timpul planificării operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie, comandantul acesteia va conduce nemijlocit planificarea simultană atât a operației tactice cât și a celei de sprijin logistic. El va analiza pe baza datelor primite de la statul major dacă schema de manevră și planul de sprijin cu foc pot fi susținute din punct de vedere al sprijinului logistic. În cazul în care vor exista anumite restricții, comandantul va evalua riscurile și, dacă este necesar, va stabili noi priorități sau va modifica cursul de acțiune pentru a elimina sau reduce efectele acestor restricții. Sprijinul logistic este esențial pentru îndeplinirea misiunilor.

Structura logistică trebuie să identifice pe timpul planificării sprijinului logistic toate resursele pe care le poate utiliza în vederea susținerii forțelor luptătoare pentru îndeplinirea misiunilor deduse (în cazul planificării deliberate).

Personalul implicat în procesul de planificare va trebui să acționeze în următoarele direcții: „identificarea necesităților și neajunsurilor privind deplasarea forțelor, sprijinul acestora și susținerea operațiilor; stabilirea disponibilului și necesităților privind asigurarea prin utilizarea HNS sau contractarea locală; identificarea cerințelor privind redislocarea forțelor, inclusiv pentru pregătirea și recuperarea personalului și materialelor din zona de operații, către bazele lor permanente”.

Planificarea sprijinului logistic pentru divizia de infanterie se poate realiza pentru toate marile unitățile și unități din compunerea acesteia în mod simultan sau succesiv pe mari unități, respectiv pe unități.

Este obligatoriu ca pentru planificarea sprijinului logistic al operației de apărare pe teritoriul național, modulul logistic să identifice, împreună cu celelalte module ale statului major următoarele aspecte: elementele fundamentale ale planificării operației; centrele de greutate ale acțiunilor de luptă; punctele decisive; zona de interes, abordările directe și indirecte ale inamicului; direcțiile de efort; punctele critice probabile ale acțiunilor de luptă; secvențele acțiunii și succesiunea acestora; manevrele ce se vor impune a fi executate; ratele de consum pentru toate clasele de materiale; forțele și mijloacele logistice necesare; costurile financiare; ritmul previzionat al operației; momentele de pauză operativă; ruperile de ritm; dispersarea prin manevre și reconcentrarea forțelor; timpul logistic necesar; activitățile de sprijin logistic specifice fiecărei faze a acțiunii (operației).

Sprijinul logistic trebuie să țină seama de: concentrarea efortului logistic pentru crearea centrului de greutate determinat sau menținerea sprijinului logistic maxim al forțelor destinate pentru eforturi majore; analizarea, din punct de vedere al sprijinului logistic, a tuturor punctelor decisive identificate și evidențierea resurselor logistice la dispoziție; analiza, din punct de vedere al sprijinului logistic, al momentului în care forțele pot ajunge în punctele critice și identificarea posibilităților de evitare a ajungerii în aceste puncte (criza logistică); realizarea cursivității în acordarea sprijinului logistic, în funcție de secvențele operației și determinarea necesarului de forțe, mijloace și materiale; estimarea costurilor, consumurilor și pierderilor în forțe și mijloace.

Planificarea sprijinului logistic în cadrul diviziei de infanterie, se realizează pentru: generarea, respectiv regenerarea forțelor; dislocarea în zona de operații a marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie; transportul tehnicii și materialelor necesare completării stocurilor de materiale a trupelor la marile unităși și la unitățile din structura diviziei de infanterie.

Planificarea sprijinului logistic pentru marile unități și unitățile aflate în cadrul zonei de operații se realizează la nivelul acestora de către propriile organe de planificare și conducere a sprijinului logistic, urmărind să reducă cât mai mult influența negativă a factorilor care pot interveni în planificarea sprijinului logistic.

Personalul ce încadrează modulul G-4 logistic al diviziei de infanterie va identifica sarcinile esențiale, ce vor fi introduse în planul de acțiune, avându-se în vedere cerințele pentru dezvoltarea capacității de luptă; asigurarea cu materiale și servicii esențiale; blocajele care pot aparea în circulația pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare; planificarea și coordonarea mișcării; reaprovizionarea trupelor; sursele de reaprovizionare din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie.

Planificarea sprijinului logistic se execută în scopul de a elabora anexele de sprijin logistic la Planul și ordinul de operație ce sunt destinate să genereze sprijinul logistic necesar diviziei de infanterie pentru ducerea operație de apărare pe teritoriul național trebuind să asigure din punctul nostru de vedere activitățile de sprijin logistic ce susțin obținerea succesului prin concentrarea sprijinului logistic pe direcțiile de efort și realizarea unității de efort a tuturor componentelor sistemului logistic.

Procesul de planificare al operației de apărare pe teritoriul național al diviziei de infanterie nu diferă esențial față de procesul general de planificare ci doar are unele particularități.

Planificarea operației de apărare se execută respectând prevederile doctrinelor care se referă la operația de apărare precum și pe baza documentelor întomite și aprobate de eșalonul superior încă din timp de pace și actualizate permanent cu prilejul grupurilor de lucru stabilite pentru întocmirea exercițiilor planificate a se desfășura.

Planificarea sprijinului logistic a operației de apărare a diviziei de infanterie este interdependentă cu planificarea operației și se execută în scopul multiplicării puterii de luptă a structurilor luptătoare a diviziei de infanterie. Realizarea acestei activități, trebuie să se bazeze pe un spectru larg de informații referitoare la zona de operații și amenințările specifice și pe care forțele de logistică trebuie să le ia în considerație pentru a le face față.

Ducerea cu succes operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie nu se poate realiza fără integrarea eforturilor planificatorilor operației și a logisticienilor pe toată perioada de desfășurare a etapelor de planificare, pregătire și ducere a operației.

Însușirea concepției comandantului privind operațiile viitoare de către modulul logistic al diviziei de infanterie concomitent cu luarea măsurilor preliminare de sprijin logistic al diviziei de infanterie, vor asigura echilibrul dintre nivelul cerințelor pentru executarea misiunilor și gradul de suport logistic.

Rolul important al modulului logistic în procesul de planificare asigură succesul operației prin utilizarea eficace și eficientă a utilizării resurselor logistice.

Informațiile privind gradul de suport logistic primite de comandant de la șeful modulului logistic îi oferă acestuia informațiile necesare pentru elaborarea ghidului de planificare precum și posibilitatea de a evalua fezabilitatea planurilor de operații.

Timpul avut la dispoziție pentru planificarea sprijinului logistic al operației de apărare pe teritoriul național al diviziei de infanterie este variabil și necesită derularea activității de planificare înaintea desfășurării operației de apărare sau chiar pe timpul desfășurării acesteia.

Planificarea sprijinului logistic este responsabilitatea șefului modulului logistic al diviziei de infanterie și este menită să asigure forțele luptătoare cu tot ceea ce le este necesar pentru îndeplinirea misiunii.

Experiența personalului din structurile logistice, procedurile de operare standard precum și structurile de logistică sunt factori ce influențează procesul de planicare.

Acești factori sunt luați în considerare pentru planificarea cu succes a operației de apărare pe teritoriul național.

Din analiza factorilor deducem sarcinile ce trebuie rezolvate pentru îndeplinirea misiunilor.

Fiind parte a unei alianțe militare care are la bază sprijinul reciproc în caz de agresiune principalul factor care trebuie luat în calcul pentru realizarea interoperabilității sunt procedurile de operare standard. Aceste proceduri se referă la metodele de lucru ale statelor majore, la procedeele de ducere a acțiunilor de luptă și la documentele de conducere și raportare (inclusiv cele pe linia sprijinului logistic). Astfel, conform Glosarului NATO cu termeni și definiții procedurile de operare standard sunt reprezentate de “un set de acțiuni acoperind acele trăsături bine definite, fără a se pierde din vedere eficacitatea misiunilor”

Întocmirea procedurilor standard pentru fiecare fază a operației asigură desfășurarea planificării operației de apărare a diviziei de infanterie într-un timp cât mai scurt și cu eficiență maximă, și trebuie aduse la cunoștința tuturor forțelor, inclusiv a celor de sprijin logistic pentru a fi respectate și îndeplinite de către toți participanții la operație. Elementele esențiale ale procedurilor de operare standard se transmit comandamentelor marilor unități și unităților subordonate, fiind incluse de către acestea în propriile lor proceduri de operare.

Războiul modern bazat pe rețea impune standardizarea ca un factor cheie în definirea și proiectarea modalităților de acțiune a structurilor de sprijin logistic pentru susținerea cu succces a operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie.

Experiența și pregătirea personalului ce încadrează modulul logistic permie desfășurarea la timp a activităților planificate privind sprijinul logistic al marilor unități și unităților din cadrul diviziei de infanterie.

Succesul operației este asigurat de procedurile de operare standard, pentru diferite forme ale acțiunilor militare, de către structurile de sprijin logistic.

În urma analizelor efectuate putem concluziona, că modulul logistic al diviziei de infanterie planifică sprijinul logistic acordat marilor unități și unităților din subordinea acesteia și a celor primite a întărire sau sprijin prin luarea în calcul a factorilor reliefați mai sus, contribuie la succesul operației cu atât mai mult cu cât dimensiunea acestora poate crește sau descrește în funcție de misiunile stabilite pentru a fi îndeplinite.

Planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie se va executa în volum, și se realizează pentru toate etapele și fazele operației de apărare, accesibilă forțelor și trebuie să fie corelată cu planificarea operației și integrată acesteia. Caracterul integrator va viza toate categoriile de forțe avute la dispoziție și toate domeniile funcționale ale sprijinului logistic. Planificarea sprijinului logistic este obligatoriu să se finalizeze înaintea introducerii forțelor în acțiune realizându-se în detaliu, fără a afecta simplitatea în execuție. Ea se va realiza pentru mai multe cursuri ale acțiunilor de luptă, va fi ușor aplicabilă și flexibilă, fundamentată pe date și calcule reale și capabilă să identifice problemele esențiale, specifice unui plan de sprijin logistic. Planificarea va răspunde necesității înlănțuirii capabilităților cheie pentru multiplicarea forței și va fi adaptată misiunilor, timpului la dispoziție, condițiilor de anotimp și stării vremii fiind axată preponderent pe nevoile oamenilor deoarece oamenii reprezintă punctul central al planurilor operaționale.

Planificarea sprijinului logistic se realizează în deplină concordanță cu planificarea operației iar pentru îndeplinirea misiunilor diviziei de infanterie se va avea în vedere ca organele de planificare și conducere a sprijinului logistic să fie implicate în acest amplu proces încă de la începutul operației, pentru ca planificarea operației se face pe baza resurselor logistice avute la dispoziție.

Consumurile mari de materiale pe timpul desfășurării operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie necesită un volum mare de mijloace de transport destinate reaprovizionării precum și materiale din toate clasele ce trebuie transportate.

Se va lua ca pe timpul planificării sprijinului logistic să fie luată în calcul prepoziționarea stocurilor de materiale, a structurilor de mentenență precum și a facilitaților medicale din zona de responsabilitate logistică.

Din sursele avute la dispoziție vor putea fi reaprovizionate și sprijinite marile unități și unitățile diviziei de infanterie în primele zile de operație. Consumurile mari de muniție necesare pentru desfășurarea operației de apărare a diviziei de infanterie, necesită capacitați considerabile de transport și manevră ceea ce impune o planificare amănunțită.

La planificarea transportului stocurilor de carburanți, acestea să fie aduse cât mai aproape posibil de zona de responsabilitate logistică, luându-se în calcul toate capacitățile de transport avute la dispoziție: conducte magistrale, mijloace de transport pe calea ferată, petroliere, vase care navighează pe râuri și canale navigabile din apele interioare precum și pe calea aerului.

Transporturile vor fi atent planificate, executate și monitorizate. La planificarea transporturilor se va lua în calcul modalitățile de protecției coloanelor (convoaielor), astfel încât acestea să execute transporturile ferit de loviturile executate de inamic.

Activitățile de mentenență vor fi planificate de locțiitorul tehnic al șefului modulului logistic al diviziei de infanterie și se vor executa cu eficiență maximă privind utilizarea resurselor. Planificarea judicioasă a acestor activități și a resurselor avute la dispoziție pe timpul desfășurării operației de apărare a diviziei

de infanterie are importanță deosebită, în special pentru prelungirea resursei de funcționare a tehnicii militare.

Planificarea sprijinului medical este o altă cerință a sprijinului logistic ce trebuie avută în vedere în procesul de planficare a sprijinului logistic. Vom avea în vedere faptul că personalul medical și subunitățile (formațiunile) medicale de sprijin, asigură primul ajutor specializat pe etape medicale, iar cazurile ce necesită îngrijire continuă sau intervenție chirurgicală imediată vor trebui evacuate către facilitățile de nivel superior atât terestru cât și pe calea aerului folosind mijloacele aeriene de evacuare (MEDEVAC).

În funcție de evoluția ulterioară a operației de apărare pe teritoriul național dusă de divizia de infanterie vor trebui operate modificări ale planurilor de sprijin logistic dar care să aibă un impact cât mai mic asupra sprijinului logistic de ansamblu. Modificările pot apărea ca urmare a schimbărilor survenite în ritmul și desfășurarea a operației diviziei de infanterie sau ale manevrelor logistice ce trebuie executate și se referă la modificarea nevoilor de transport, schimbarea ratelor de consum zilnice datorită intensității acțiunilor militare, distrugerilor survenite, extinderii sau diminuării capacității punctelor de îmbarcare-debarcare, sau a zonelor de concentrare a tehnicii și personalului.

Previziunile operaționale sunt deosebit de importante în vederea anticipării sprijinului logistic ce trebuie dezvoltat iar planurile ce vor fi întocmite vor ține cont aceste cerințe.

Pe timpul planificării sprijinului logistic al operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie o atenție deosebită se va acorda constituirii liniei de sprijin logistic, cât și planificării activităților de execuție a sprijinului logistic de către modulul de execuție al sprijinului logistic (M.E.S.L.) .

Concluzionând putem afirma că, planificarea sprijinului logistic în detaliu luând în considerare factorii ce pot inluența sprijinul logistic oferă imaginea integrată a resurselor disponibile pentru o perioadă determinată ce dă posibilitatea comandantului diviziei de infanterie să anticipeze posibilitățile reale de ducere a operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie.

2.2. ETAPELE PLANIFICĂRII SPRIJINULUI LOGISTICAL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie se realizează pe fazele stabilite în regulamentele de specialitate cu respectarea cronologiei activităților, în totalitate sau parțial. Putem afirma că o delimitare strictă a acestora nu se poate face deoarece sunt activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor faze. La nivelul statului major al diviziei de infanterie, șase faze ale procesului de planificare a operației de apărare pe teritoriul național așa cum sunt ele prevăzute în manualul de planificare a operațiilor vor fi corelate obligatoriu cu fazele procesului de planificare de la nivel operativ așa cum se poate vedea în Anexa nr.3

În faza de „Cunoașterea situației” sprijinul logistic se elaborează baza de documentare asigurând dezvoltarea și menținerea unui nivel de cunoaștere optim necesar realizării evaluărilor pe timpul planificării și desfășurării operației.

Faza începe prin stabilirea zonei de responsabilitate logistică și a atribuțiilor privind monitorizarea situației, incluzând obținerea informațiilor necesare cu privire la posibilitățile de reaprovizionare cu materiale din toate clasele, sursele economice din zonă, posibilitățile de reparații a tehnicii și materialelor, acordarea sprijinului medical specializat, infrastructura existentă necesare elaborării bazei documentare despre zonă și monitorizarea continuă a acesteia pentru identificarea schimbărilor ce apar.

Faza „Aprecierea și evaluarea opțiunilor” este cunoscută în mod curent sub denumirea de „Inițierea planificării”, începe cu primirea unui nou Ordin/Plan de operații. În situația în care inițierea are loc pe baza ordinului preliminar, în procesul de planificare se vor utiliza ipotezele de planificare. Inițierea planificării sprijinului logistic se declanșează în urma orientării făcute de comandant sau șeful de stat major și primirii Anexei de sprijin logistic la Ordinul de operații a eșalonului superior sau numai ca urmare a orientării, dacă este o planificare deliberată. Pentru planificarea paralelă și pentru pregătirea forțelor pentru misiune, statul major al diviziei de infanterie emite pentru marile unități și unitățile din subordine un număr variabil de ordine preliminarii.

Principale activități ale acestei faze sunt:

primirea și însușirea misiunii;

evaluarea inițială a situației sprijinului logistic;

elaborarea îndrumărilor inițiale ale șefului modulului logistic pentru planificare;

elaborarea paragrafului ,,sprijin logistic” al ordinului preliminar.

Însușirea misiunii este o activitate cognitivă, ce se execută de către șeful modulului logistic ale diviziei de infanterie pentru a înțelege concepția de sprijin logistic a eșalonului superior, conținutul și specificul misiunilor primite, forțele, sursele de aprovizionare și formațiunile, detașamentele prestatoare de servicii puse la dispoziție, precum și starea epidemică și epizootică din fâșia de acțiune a diviziei de infanterie.

Evaluarea inițială a situației sprijinului logistic presupune analiza:

timpului la dispoziție de la primirea misiunii până la data începerii operației de apărare pe teritoriul național;

timpului necesar pentru planificarea și pregătirea misiunii de sprijin logistic, atât la nivelul diviziei de infanterie cât și pentru marile unități, unități, MESL și batalionul deservire din subordine;

situației curente a sprijinului logistic și a cerințelor de actualizare a acesteia;

timpului de care este nevoie pentru realizarea liniei de sprijin logistic;

cerințelor inițiale de informații către eșalonul superior;

Șeful modulului logistic al diviziei de infanterie va determina timpul avut la dispoziție pentru realizarea procesul de planificare, ținând cont de momentul probabil de începere a operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie, activitățile de planificare în cadrul modulului logistic al diviziei să ocupe o treime din timpul total alocat planificării lăsând două treimi in timp pentru planificare marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie. Activitățile propuse a se desfășura de către modulul logistic se vor înscrie în Planul de activitate al modulului logistic al diviziei de infanterie. Acesta poate fi modificat când situația logistică o impune.

Nivelul de pregătire și experiența planificatorilor precum și gradul lor de coeziune în cadrul modulului logistic poate influența procesul de planificare și timpul de emitere a Anexei de sprijin logistic.

Încadrarea în timp a activităților de planificare va trebui să țină cont de:

ora primirii misiunii, a Anexei de sprijin logistic la Ordinul de operații al grupării de forțe terestre sau a grupării de forțe întrunite;

data și ora când urmează să se prezinte estimarea logistică, rapoartele și informările stabilite;

data și ora realizării liniei de sprijin logistic;

data și ora realizării stocurilor și nivelului de operativitate al tehnicii necesar desfășurării operației militare;

data și ora când se prezintă la aprobat Anexa de sprijin logistic la Planul de operații.

Elaborarea îndrumărilor inițiale ale șefului modulului logistic pentru planificare.

Această activitate stabilește, de principiu, prioritățile pe linia sprijinului logistic; constituirea liniei de sprijin logistic; manevra structurilor de logistică; concepția executării mișcării și transporturilor; modalitățile punere în stare de operativitate a tehnicii militare, organizarea asistenței medicale; procedurile privind modul de coordonare a secțiilor și birourilor subordonate și/sau activităților pentru executarea planificării.

Paragraful “sprijin logistic” al ordinului preliminar va conține informațiile esențiale privind natura misiunii și resursele puse la dispoziție, zona de responsabilitate logistică unde urmează să se desfășoare operația; termenele limită ale planificării și desfășurării operației; dislocările ce vor avealoc; sarcini pe linie de logistică privind pregătirea forțelor pentru misiune; orientările pentru planificare ale șefului modulului logistic.

În acestă fază „Orientarea personalului subordonat”, șeful modulului logistic diviziei de infanterie stabilește ce trebuie făcut pentru încadrarea în concepția de sprijin logistic a eșalonului superior.

În această fază se vor desfășura următoarele activități:

a) estimarea situației face o analiză a situației logisticii la data primirii ordinului și anexei de sprijin logistic în care se va monitoriza infrastructura și resursele materiale existente în zona de responsabilitate logistică, condițiile meteorologice precum și posibilitățile de acțiune ale inamicului asupra structurilor de logistice subordonate;

b) analiza misiunii eșalonului superior se execută de către șeful modulului logistic al diviziei de infanterie pe baza estimării situației pentru identificarea sarcinilor primite, explicite și/sau deduse, precum și identificarea efortului principal în vederea proiectării sprijinului logistic necesar îndeplinirii misiunii. Se va examina factorii cheie ai planificării sprijinului logistic. Principalii factori ce influențează planificarea logistică a diviziei de infanterie sunt determinați de destinație, distanță, durată, precum și de cererea de sprijin logistic a operației de apărare pe teritoriul național, astfel:

destinația este dată de locul de desfășurare a operației de apărare;

distanța este analizată din punct de vedere al axelor de aprovizionare-evacuare și reparații;

durata presupune timpul la dispoziție pentru pregătirea operației de apărare pe teritoriul național și perioada de desfășurare a acesteia;

cererea reprezintă stocurile de materiale necesare sprijinului logistic.

Acestă activitate are ca scop deinirea clară a ceea ce trebuie realizat.

c) briefingul de analiză a misiunii este activitatea pe care o desfășoară statul major al diviziei de infanterie ce integrează efortul analitic prin se revede estimarea situației, se identifică și stabilește misiunea proprie, se elaborează și prezintă designul operației și Orientările pentru planificare ale comandantului. Acest document este destinat atât statului major al diviziei de infanterie, pentru trecerea la elaborarea CONOPS, cât și marilor unități și unităților subordonate acesteia pentru continuarea procesului de planificare. Șeful modulului logistic prezintă în cadrul acestui briefing date referitoare la situația logisticii identificând sarcinile primite explicit și/sau deduse, prezintă resursele puse la dispoziție de eșalonul superior, ratele de consum și gradul de suport logistic al diviziei de infanterie.

d) elaborarea Orientărilor pentru planificare ale comandantului se redactează după desfășurarea briefingului de analiză a misiunii și vor cuprinde: descrierea generală a modului în care se intenționează să se execute operația de apărare pe teritoriul național; măsurile inițiale de asigurare și protecție; sarcinile generice ale marilor unități și unităților subordonate; sarcinile imediate, preliminare, pregătitoare, care stau la baza procesului de planificare; instrucțiunile de coordonare; activitățile principale de planificare și termenele de executare; estimările – gradul de detaliere, termene; măsurile urgente; cerințe de informații; modul și criteriile prin care vor fi evaluate cursurile de acțiune; metoda prin care se va desfășura jocul de război, alte elemente în funcție de specificul operației.Din Orientările pentru planificare ale comandantului șeful modului logistic reține: dispozitivul de luptă probabil al diviziei de infanterie; mijloacele de întărire puse la dispoziție de eșalonul superior; concepția în care se pregătește și se prezintă estimarea sprijinului logistic; modalitățile derulării activităților pentru realizarea sprijinului logistic; când trebuie să fie gata de luptă; procedurile de stat major. Pe baza acestora se întocmește „Planul de activitate al modulului logistic”.

Imediat după ce comandantul emite orientările de planificare, statul major al diviziei de infanterie transmite marilor unități și unităților subordonate un ordin de avertizare care din punct de vedere logistic va conține informații necesare pentru începerea planificării și executării activităților de sprijin logistic urgente.

Următoarea fază denumită generic „Elaborarea concepției sprijinului logistic” stabilește modul în care se execută operația de apărare pe teritoriul național cu eficacitate și eficiență maximă și în concordanță cu intenția comandantului eșalonului superior. Elaborarea concepției va începe cu revederea Orientărilor pentru planificare ale comandantului, în vederea elaborării cursurilor de acțiune.

Această fază cuprinde mai multe activități în cadrul planificării sprijinului logistic:

analiza situației sprijinului logistic, constă în studierea: acțiunilor probabile ale inamicului și posibilitățile acestuia de a lovi compania medicală ROL 2 facilități extinse, secția mobilă mentenanță echipamente și modulul de execuție a sprijinului logistic ale diviziei de infanterie precum și structurile de logistică ale marilor unități și unităților subordonate; variantelor de dispunere în teren a acestora; situației și misiunilor diviziei de infanterie; situației structurilor de logistică ale diviziei de infanterie; surselor de aprovizionare; unităților prestatoare de servicii; terenului și axelor de aprovizionare și evacuare; posibilităților de executare a mentenanței și de completare a stocurilor de materiale; mijloacele de transport avute la dispoziție și posibilitățile de completare cu tehnică în zona de operații; cartiruirea trupelor, măsurilor sanitar-epidemice ce trebuie luate; măsurilor pentru asigurarea resursei financiare; măsurilor de asigurare a acțiunilor și protecția unității, subunităților și formațiunilor de logistică.

constituirea liniei de sprijin logistic se va plia pe cursurile de acțiune stabilite de statul major al diviziei de infanterie. Aceste cursuri de acțiune va ține cont de cursul de acțiune cel mai probabil al inamicului.

avantajele și dezavantajele se determină pe baza informațiilor reieșite din jocul de război, pe timpul căruia statul major a identificat factorii complementari ai luptei (sprijinul de foc, obstacolele, folosirea elicopterelor) și cum pot fi folosiți în modul cel mai eficient.

Jocul de război este activitatea importantă la care participă statul major al diviziei de infanterie unde se analizează cursurile de acțiune. Un curs de acțiune poate fi schimbat sau modificat pentru a răspunde mai bine cerințelor factorilor importanți stabiliți anterior. Desfășurarea jocurilor de război pentru fiecare curs al acțiunii elaborat ajută la identificarea avantajelor și dezavantajelor.

executarea recunoașterilor de logistică. reprezintă una din activitățile importante desfășurate de modulul logistic al diviziei de infanterie ce asigură informațiile necesare pentru elaborarea concepției de sprijin logistic în vederea alegerii cursului optim. Scopul acestei activități este de a compara datele cunoscute despre zona logistică și realitatea de la fața locului oferindu-ne o privire de ansamblu în vederea stabilirii cursului de acțiune optim, din punct de vedere logistic.

În baza precizărilor făcute de comandant, privind intervalul de timp când este prevăzut a se executa recunoașterile și termenul de raportare a rezultatului acestora, modulul logistic al diviziei de infanterie sub conducerea șefului modulului organizează recunoașterile de logistică, stabilind: grupele de recunoaștere ce se constituie și compunerea acestora; itinerariile de deplasare; punctele de oprire; problemele principale ce se rezolvă la fiecare punct; mijloacele de transport ce se folosesc pentru executarea recunoașterilor; măsurile de protecție și pază necesare a fi luate; ora, modul și locul unde se raportează rezultatul recunoașterilor de către fiecare grupă.

Grupele de recunoaștere stabilite execută activitatea de recunoaștere în scopul identificării locurilor de dispunere a structurilor logistice proprii ( compania medicală ROL 2 facilități extinse, secția mobilă mentenanță echipamente și modulul de execuție a sprijinului logistic), identificarea surselor de aprovizionare din zona operației de apărare, a capacităților de reparații, a unităților medicale, a detașamentelor de prestări servicii și nu în ultimul rând a axelor de aprovizionare evacuare.

Grupele de recunoaștere iau legătura pe timpul recunoașterilor de logistică se cu organele militare și civile ale administrației publice din zonă, precum și cu comandanții (șefii) structurilor militare și civile cu care urmează să se colaboreze în scopul îndeplinirii misiunilor pe linie de logistică; concomitent, se acordă o atenție deosebită cercetării de radiație, chimice și biologice, precum și stării epidemice și epizootice a zonei.

La nivelul diviziei de infanterie grupele de recunoaștere indentifică raioanele de dispunere ale unităților și subunităților de sprijin logistic din subordinea diviziei de infanterie pe care le recunosc în ansambul urmând ca ele să fie recunoscute în detaliu de către comandanții (șefii) unităților, subunităților și formațiunilor de sprijin logistic. Rezultatul recunoașterilor de logistică se raportează la locul, data și ora ordonate.

analiza cursurilor de acțiune și prezentarea estimării sprijinului logistic în cadrul briefingului de luare a deciziei. Rezultatele deciziei comandantului cu privire la selectarea cursului de acțiune optim se materializează prin:

orientări clare cu privire la cursul de acțiune care va fi dezvoltat în Concepția operației;

îndrumări suplimentare și termene pentru elaborarea Concepției operației;

probleme de raportat, nevoi de clarificări de la eșalonul superior;

aspecte care necesită stabilirea legăturilor, coordonare, cooperare și/sau recunoaștere.

Șeful modulului logistic prezintă Estimarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie pe timpul briefingului de luare a deciziei. Aceasta se întocmește ținând seama de influența factorilor de logistică asupra pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național, având ca rezultat concluziile, recomandările și propunerile ce conturează cursul de acțiune selectat.

Pe timpul prezentării estimării sprijinului logistic în cadrul briefingului de luare a deciziei se fac referiri la: „principalele deficiențe pe linie logistică pentru fiecare curs de acțiune probabil; avantajele și dezavantajele pe linie logistică, ale fiecărui curs al acțiunii, analizat de statul major; metode și căi pentru depășirea dezavantajelor evidențiate”.

Șeful modulului logisitic prezintă concluzii pe fiecare curs de acțiune stabilit de statul major arătând modul cum poate fi susținută din punct de vedere logistic misiunea primită pe fiecare curs de acțiune și propune alegerea cursului de acțiune ce poate fi susținut cel mai bine din punct de vedere logistic.

elaborarea și aprobarea Concepției operației este activitatea în care sunt fundamentate următoarele elemente: dispozitivul și cursul probabil de acțiune al inamicului; misiunea reformulată prevăzută în cursul de acțiune optim; dispozitivul și cursul de acțiune propriu. În cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie se execută dezvoltarea concepției sprijinului logistic pentru operația de apărare pe teritoriul național al diviziei de infanterie avându-se în vedere misiunea structurilor de sprijin logistic, organizarea liniilor de sprijin logistic, gradul de suport logistic al diviziei de infanterie, planificarea aprovizionării și reaprovizionării marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie; concepția și planificarea transporturilor atât pentru marile unități și unități cât și pentru MESL, planificarea mentenanței echipamentelor, planificarea infrastructurii din zona de operații a diviziei de infanterie; planificarea sprijinului medical pentru divizia de infanterie; serviciile de campanie; organizarea comunicațiilor și informaticii; cooperarea și coordonarea; forțele și mijloacele necesare pentru asigurarea acțiunilor și protecției structurilor de logistică;

Elaborarea „Anexei de sprijin logistic la Planul de operație” se face pe baza concepției sprijinului logistic aprobat avându-se în vedere armonizarea și sincronizarea aspectelor privind sprijinul logistic al diviziei de infanterie.

Anexa de sprijin logistic la Planul de operație este documentul de bază prin care se conduce sprijinul logistic și va cuprinde informații privind situația, misiunea, execuția, domeniile sprijinului logistic și alte elemente ce influențează sprijinul logistic al diviziei de infanterie.

Execuția, evaluarea și revederea Anexei de sprijin logistic la Planul de operație se realizează „prin exercitarea comenzii și controlului asupra forțelor și capabilităților la dispoziție pentru executarea integrată, coordonată sau sincronizată a operației”.

Putem afirma că pe timpul asigurării sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național un factor important ce duce la îndeplinirea misiunilor este adaptabilitatea rapidă la schimbările de situație din zona de responsabilitate logistică.

În faza de „Evaluare”se monitorizează activitățile din zona de responsabilitate logistică de către șeful modulului logistic al diviziei de infanterie ce are ca obiectiv măsurarea eficacității sprijinului logistic.

Revederea Anexei de sprijin logistic la Planul de operație este o activitate permanentă ce survine ca urmare a schimbărilor concepției de sprijin logistic concentrându-se pe asigurarea libertății de acțiune a structurilor logistice precum. În cazul în care apar modificări majore situației logistice față de concepția aprobată se trece la modificarea acesteia prin reluarea unor faze anterioare din cadrul procesului de planificare, ajungâdu-se inclusiv la faza de orientare.

Elaborarea Anexei de sprijin logistic la Planul de operație se încheie odată cu aprobarea și transmiterea acestuia la structurile subordonate.

Divizia de infanterie fiind cea mai mare unitate tactică se impune a fi luată în considerare și faza de tranziție ce ar avea scopul de predare a responsabilităților către instituțiile sau organismele civile naționale din zona de responsabilitate și pentru dezangajarea și redislocarea marilor unități și unităților diviziei de infanterie în zonele de dispunere la pace în mod eșalonat. Redislocarea marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie presupune deplasarea acestora dintr-o zonă de operații în alta iar modulul logistic al diviziei de infanterie are această responsabilitate. Suntem de părere că la nivelul diviziei de infanterie tranziția poate fi înțeleasă și ca trecerea de la operația de apărare la alt tip de operație.

Putem concluziona că planificarea optimă a sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național are ca rezultat asigurarea marilor unități și unităților diviziei de infanterie cu materialele și echipamentele necesare îndeplinirii misiunilor, pe toată perioada operației și în fluxul dorit.

2.3. DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU CONDUCEREA

SPRIJINULUI LOGISTIC

Modulul logistic al diviziei de infanterie elaborează pentru conducerea sprijinului logistic trei categorii de documente după cum urmează:

documente de conducere;

documente de informare;

documente diverse.

Documentele se redactează în volum complet de către modulul logistic al diviziei de infanterie fiind condiționate de ordinul de operație. Ele sunt necesare pentru transmiterea misiunilor structurilor de sprijin logistic și marilor unități și unităților diviziei de infanterie în vederea îndeplinirii misiunilor pe linie logistică.

Documentele de conducere a sprijinului logistic al diviziei de infanterie sunt Anexele de sprijin logistic la Planul de operației / Ordinul de operație și se întocmesc pe baza planului de activitate al structurii logistice; gradului de suport logistic; planului distribuirii resurselor; planului mentenanței; planului sprijinului medical; planului de mișcare.

Procesul de planificare al sprijinului logistic se finalizează prin elaborarea Anexei de sprijin logistic la Planul de operație, al cărui scop este acordarea sprijinului logistic diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național.

Anexa de sprijin logistic la Planul de operație este documentul de bază al conducerii logistice și „are drept scop inițierea și realizarea furnizării sprijinului logistic”. Se întocmește pe baza:

concepției privind organizarea și executarea misiunii;

concepției logistice a eșalonului superior;

deciziei comandantului diviziei de infanterie;

informațiilor recunoașterilor logistice;

concepției proprii de sprijin logistic;

estimărilor logistice.

Documentul cuprinde două părți:

partea grafică, care se materializează pe hartă, astfel:

– aliniamentul de contact, al trupelor proprii și ale agresorului;

– liniile de despărțire cu vecinii și cele dintre unitățile subordonate din

eșalonul I;

– punctele de comandă ale eșalonului superior și unităților din organica proprie;

– aliniamentele misiunilor unităților din organica proprie;

– raioane interzise a fi ocupate;

– raioane lovite cu cbRn sau mijloace incendiare;

– raioane depistate ca focare epidemice sau contaminate cu agenți patogeni;

– zona de responsabilitate logistică;

– raioanele de bază și de rezervă ale modulului de execuție a sprijinului logistic, secției mobile mentenanță echipamente, companiei medicale ROL 2 facilități extinse ;

– raioanele de dispunere ale batalionului de sprijin logistic al diviziei de infanterie, batalioanelor de sprijin logistic ale marilor unități subordonate, subunităților logistice ale unităților subordonate;

– axele de reaprovizionare-evacuare și reparații, drumul de rocadă;

– restricții de circulație pe sectoarele de drum cu distrugeri sau avariate și posibilitățile de varientare ale acestora;

– sursele de aprovizionare, data și ora funcționării acestora, precum și cantitățile și felul materialelor puse la dispoziție;

– forțele și mijloacele date ca întărire de către eșalonul superior.

partea text cuprinde cinci capitole: situația, misiunea, execuția, sprijinul logistic și conducerea și comunicațiile, la care se adaugă tabele, scheme, grafice care materializează principalele elemente de sinteză.

Acest document se întocmește de către biroul planificare logistică și se semnează de șeful modulului logistic al diviziei de infanterie.

b) Anexa de sprijin logistic la Ordinul de operație, este documentul de conducere prin care se transmit misiunile specifice sprijinului logistic pentru fiecare structură ubordonată. Se întocmește pe baza Anexei de sprijin logistic la Ordinul de operație al eșalonului superior, de către biroul planificare logistică și cuprinde date și elemente concrete, care în prealabil au fost puse de acord și sunt în concordanță cu Ordinul de operație. Anexa de sprijin logistic la Planul de operație se transformă în ordin când s-au întrunit, cel puțin, următoarele condiții: presupunerile pe baza cărora a fost elaborat planul au fost eliminate și înlocuite cu date certe, concrete, reale; au fost identificate și nominalizate forțele participante la îndeplinirea misiunii; momentul declanșării operației a fost clar stabilit și a fost adus la cunoștința tuturor participanților la operație.

Anexa de sprijin logistic la Ordinul de operație cuprinde aceleași elemente ca și anexa la Planul de operație, respectiv: situația; misiunea; execuția; sprijinul logistic; conducerea și comunicațiile.

Capitolul „sprijinul logistic” din Ordinul de operație se poate detalia în funcție de timpul avut la dispoziție și de complexitatea activităților de sprijin logistic ce trebuie desfășurate, sau se poate întocmi anexa „R” la Ordinul de operație; acesta putând fi transmis la marile unități și unitățile subordonate, integral sau succesiv, pe părți (preliminar, de avertizare), în acord cu activitățile urgente pe care trebuie să le declanșeze, iar în final, obligatoriu, în scris, în formă completă. Acest document se întocmește de ofițerul cu planificarea și se semnează de șeful modulului logistic al diviziei de infanterie.

c) Planul distribuirii resurselor cuprinde elementele necesare aprovizionării cu materiale fiind întocmit în cadrul biroului planificare logistică.

Datele necesare pentru întocmirea Planului distribuirii resurselor se identifică din ordinele eșalonului superior și din rapoartele de informare ale marilor unități și unităților subordonate.

Planul distribuirii resurselor cuprinde următoarele anexe:

– Calculul necesarului de aprovizionat în care se stabilește necesarul pentru pregătirea și ducerea luptei, ținându-se cont de nivelul stocurilor și a ratelor de consum stabilite pentru ducerea luptei. Necesarul de completat se stabilește pe clase de materiale în unități de măsură standard.

– Repartiția materialelor din sursele de aprovizionare se întocmește ținându-se seama de cantitățile de materiale puse la dispoziție în sursele de aprovizionare/stații de descărcare, nevoile marilor unități și unităților subordonate, distanța până la surse, urgența în aprovizionare, timpul la dispoziție și posibilitățile de transport.

e) Planul mentenanței se elaborează în scopul menținerii și/sau repunerii în stare de funcționare, precum și a completării unităților subordonate cu tehnică militară de toate categoriile. Planul mentenanței cuprinde:

calculul pierderilor probabile;

situația cu necesarul, existentul și starea tehnică a autovehiculelor;

situația cu rezerva de motoresurse a autovehiculelor;

calculul coeficienților pe linia mentenanței;

situația cu fondul și posibilitățile de reparat a tehnicii;

situația cu repartiția forțelor și mijloacelor de mentenanță;

situația stocului de piese de schimb și materiale utilizate în activitatea de mentenanță și modalități de completare.

f) Planul de activitate al structurii de conducere logistică este documentul ce se elaborează în cadrul modulului de sprijin logistic de către biroul planificare logistică pentru coordonarea unitară a conducerii sprijinului logistic al diviziei de infanterie. Documentul se întocmește sub formă tabelară redactându-se pe baza informațiilor eșalonului superior, precizărilor comandantului și datelor din Orientările pentru planificare ale comandantului. Acest document, exemplificat ca model orientativ în anexa nr. 4, se semnează de șeful modulului logistic și se aprobă de șeful de stat major al diviziei de infanterie.

Se mai întocmesc de asemenea Planificarea și Programul Transporturilor care sunt apendice la Anexa de sprijin logistic la Ordinul de operație al diviziei de infanterie pentru operația de apărare pe teritoriul național.

Planificarea transporturilor se întocmește pentru întreaga perioadă de pregătire și pentru 1-2 zile din ducerea operației de apărare pe teritoriul național. Documentul ne arată pe zile, pe mari unități și unități, pe tipuri de materiale și pe circuite de transport, modalitatea de executare a acestora, indiferent de tipul mijloacelor cu care se execută. Întocmirea documentului se face ținând cont de anexa de sprijin logistic a eșalonului superior; decizia comandantului; cererile de transport întocmite de ofițerii de specialitate; timpul avut la dispoziție; rolul, locul și misiunile marilor unități și unităților subordonate; cantitatea și volumul de materiale ce trebuie transportat; existentul în mijloace de transport și starea tehnică a acestora; situația axelor de aprovizionare-evacuare.

Programul transporturilor se întocmește zilnic sau ori de câte ori este nevoie, pe baza planificării transporturilor și a cererilor de transport suplimentare și cuprinde informații referitoare la: sursele de aprovizionare; marile unități și unitățile pentru care se transportă; felul materialelor ce se transportă, tonajul și numărul mijloacelor de transport necesare; distanța și viteza de deplasare; itinerarele de deplasare; locul de întâlnire a coloanei cu delegatul unității primitoare; planificarea în timp a executării transporturilor; misiunea la înapoiere; șeful coloanei; măsuri de protecție pe timpul deplasării. O parte din rubricile Programului transporturilor se completează în cadrul biroului planificare logistică al diviziei de infanterie, iar celelalte vor fi completate în cadrul biroului planificare al modulului de execuție a sprijinului logistic.

În panificarea sprijinului logistic, planificarea mișcării și transporturilor este parte integrantă și se materializează în Anexa de sprijin logistic la ordinul de operație sau ca anexă distinctă, cea referitoare la dislocarea marilor unități și unităților subordonate diviziei participante la operație.

Planificarea operațiunilor de mișcare și transport se execută pe etape ce stabilesc:

cerințele de mișcare și transport și prioritățile;

resursele de mișcare și transport avute la dispoziție;

cerințe privind repartiția resurselor disponibile;

deficitele, punctele critice și asigurarea priorităților;

corelarea planului de mișcare al diviziei de infanterie cu celelalte planuri și cu structurile militare și civile implicate în execuția acestuia.

Ordinul de mișcare se elaborează în două exemplare, se avizează de eșalonul superior și de celelalte structuri militare și civile implicate și se aprobă de către comandantul diviziei de infanterie. Un exemplar aprobat al planului de mișcare al diviziei de infanterie se înaintează eșalonului superior în vederea includerii în planul detaliat de mișcare al acestuia. Planul de mișcare se întocmește în cadrul biroului de conducere logistică din cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie fiind rezultatul colaborării acestuia cu modulul operații.

Cuprinsul Planului de mișcare se referă la:

a) elemente introductive: fusul orar utilizat, hărți, organizarea diviziei de infanterie;

b) situația generală: primiri sau detașări, prezumții – condițiile estimate pentru momentul când se pune în aplicare planul de mișcare;

c) misiunea: se formulează pe scurt, ceea ce se urmărește să se realizeze și căile de acțiune identificate în acest scop.

În formularea misiunii se vor identifica următoarele elemente:

– divizia de infanterie în cauză;

– itinerariile de deplasare (punctele de origine și de destinație);

– data începerii și finalizării a mișcării;

– procedeele de executare a mișcării (concepția generală privind utilizarea modurilor de transport rutier, feroviar, aerian și maritim avute la dispoziție);

– scopul pentru care se execută mișcarea;

d) executarea: se prezintă detaliat sarcinile specifice privind:

– concepția mișcării;

– sarcinile marilor unități și unităților subordonate în care se înscriu sarcinile și responsabilitățile personalului și structurilor din subordine, implicat în executarea planului de mișcare;

– comanda și controlul, se înscriu modalitățile de asigurare a comenzii și controlului activităților din plan, asigurate de comandamentul eșaloanului superioar, alte structurile din teatru, structurile naționale de control al mișcării și de operatorii de transport;

e) sprijinul logistic: sunt precizate procedeele de asigurare a sprijinului pentru deplasarea diviziei de inanterie;

f) comenzi și semnale: sunt înscrise prevederi referitoare la comenzile și semnalele utilizate pe timpul executării planului de mișcare;

g) anexe diverse privind sprijinul logistic.

Documentele de informare sunt acele documente ale modulului logistic prin care se raportează eșalonului superior, se documentează comandantul și se informează vecinii cu privire la situația sprijinului logistic al diviziei de infanterie.

Unul din aceste documente este Raportul de informare prin care se informează eșalonul superior și comandantul, privind problemele specifice ale modulului logistic fiind elaborat și transmis sub formă de text putându-se anexa hărți, scheme sau alte documente. El se poate ransmite separat sau încorporat în raportul de informare al diviziei de infanterie în capitol separat la sfârșitul fiecărei zile, după finalizarea unei acțiuni importante, la cererea eșalonului sau când intervin modificări ale situației și ale acțiunilor planificate. Documentul se întocmește de biroul planificare logistică și se semnează de șeful modulului logistic al diviziei de infanterie.

Documentele diverse se întocmesc în cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie pentru documentarea comandantului, șefului de stat major sau chiar a comandamentului în ansamblul său, și cuprind, în principiu, diverse studii pe linie logistică despre fâșia de acțiune a diviziei de infanterie, situația logistică a acesteia, studii privind reglementările în vigoare referitoare la probleme de logistică, generalizarea experienței pozitive din structura logistică. Aceste documente nu au o formă prestabilită și constau în:

crochiuri, schițe,ciorne, însemnări de mână;

grafice cu diferite situații;

liste diferite, tabele, glosare cu termenii utilizați;

lista de distribuire a documentelor;

documente pentru desfășurarea briefing-urilor.

Modulul logistic al diviziei de infanterie execută planificarea sprijinului logistic având ca obiectiv integrarea efortului logistic în concepția generală pentru îndeplinirea misiunilor diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național. Ea se realizeză prin elaborarea Anexei de sprijin logistic la Ordinul de operație, avănd la bază gradul de suport logistic aprobat, pentru asigurarea marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie cu materialel necesare îndeplinirii misiunilor pe perioadele estimate și la intensitatea dorită.

Putem afirma că operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie nu se poate realiza fără sprijinul logistic adaptat noilor cerințe ale războiului modern bazat pe rețea. Misiunile de apărare ale diviziei de infanterie trebuie planificate în concoranță cu resursele avute la dispoziție și ținând cont de particularitățile zonei de desfășurare a operației. De aceea modulul logistic al diviziei de infanterie va fi implicat în planificarea acțiunilor încă de la inițierea procesului de planificare.

CAPITOLUL III. SPRIJINUL LOGISTIC

AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Operațiile NATO în Afganistan și Balcani au confirmat necesitatea existenței forțelor moderne cu capabilități sporite care să fie dislocabile în întregime, sustenabile și interoperabile capabile să acționeze pentru apărarea teritoriului național.

Succesul operației de apărare pe teritorilul național depinde, în mare măsură și de sprijinul logistic efectiv, oportun și eficient. Comandantul diviziei de infanterie poartă responsabilitatea asigurării sprijinului logistic al operației, distribuirii și utilizării efective și eficiente a capabilităților și a resurselor.

Pentru a răspunde acestor provocări logistica trebuie recunoscută ca o forță multiplicatoare care integrează dislocabilitatea și sustenabilitatea fără limite geografice. Sprijinul logistic pentru operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie are potențialul de a îmbunătății eficacitatea logistică a marilor unități luptătoare la schimbările rapide de situație, în medii complexe și eficiență maximă. Acesta se adresează următoarelor provocări:

– operații de apărare independente, necoordonate și fără sprijinul unui sistem logistic național dezvoltat;

– lipsa unor rezerve logistice adecvate, cereri logistice și procese logistice rezultând oportunități vaste și aprovizionarea sub nevoi din surse adiționale;

Pe baza experienței acumulate de forțele NATO implicate în operațiile recente au scos la lumină deficiențele în a opera într-un mediu de rețea. În acest context, lanțul logistic contribuie la dezvoltarea unor capacități operaționale rețea-centrice și oferă suport pentru planificarea operației de apărare prin utilizarea în comun a forței de muncă pentru susținerea forțelor luptătoare în creșterea puterii de luptă și eficiența misiunilor.

Sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național cuprinde totalitatea activităților ce se desfășoară pentru punerea la dispoziția forțelor luptătoare din cadrul diviziei de infanterie a bunurilor materiale și a serviciilor logistice necesare traiului, libertății de mișcare și acțiune a acestora, în scopul îndeplinirii misiunilor ordonate.

Sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național se orientează și funcționează ca un dinamizator în îndeplinirea misiunilor, prin respectarea următoarelor principii:

Responsabilitatea – structurile logistice ale diviziei de infanterie răspund de sprijinul logistic al forțelor din compunere și al celor din structurile subordonate/arondate;

Autoritatea – comandantul diviziei de infanterie are drepturi depline, în limita prevăzută de actele normative în vigoare, asupra resurselor logistice avute la dispoziție;

Prioritatea cerințelor pentru operația de apărare pe teritoriul național – efortul logistic este direcționat cu prioritate pentru asigurarea cerințelor operaționale și îndeplinirea misiunilor;

Previziunea – se referă la identificarea și evaluarea, din timp, necesităților și posibilităților de sprijin logistic;

Cooperarea – vizează conjugarea de către structurile logistice a eforturilor de planificare și execuție a sprijinului logistic în vederea îndeplinirii misiunilor;

Coordonarea – urmărește sincronizarea activităților și eforturilor pentru atingerea eficienței maxime în asigurarea sprijinului logistic marilor unități și unităților din compunerea diviziei de infanterie;

Flexibilitatea – oferă posibilitatea de a reorganiza structurile de logistică din compunerea diviziei de infanterie în limita efectivelor existente și în funcție de natura, dimensiunea și misiunea marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie;

Simplitatea – rezultă din conceperea de planuri, proceduri și ordine de sprijin logistic, clare pentru a nu produce confuzii, realizate în concordanță cu cerințele operaționale;

Economicitatea– reprezintă îndeplinirea misiunilor diviziei de infanterie în ordinea priorităților, cu un consum minim de resurse financiare și materiale prin optimizarea volumului sprijinului logistic;

Transparența – presupune asigurarea rapidă a schimbului de informații între structurile logistice pentru acordarea oportună a sprijinului logistic forțelor diviziei de infanterie;

Mobilitatea – reprezintă capacitatea de dislocare/redislocare, în timp scurt, a structurilor logistice, concomitent cu realizarea sprijinului logistic pentru menținerea unei capacități de luptă ridicate a marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie;

Suficiența – constă în asigurarea resurselor materiale și serviciilor, în cantitățile calculate și de calitate, la locul potrivit și în timpul oportun, astfel încât să fie asigurate condițiile pentru îndeplinirea misiunilor.

Operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie nu se inițiază fără a avea la dispoziție cantitățile suficiente de materiale și echipamente esențiale necesare sprijinului logistic pentru perioada planificată.

Sprijinul logistic eficient a forțelor luptătoare din cadrul diviziei de infanterie în ducerea operației de apărare pe teritoriul național nu se poate realize în condițiile războiului modern fără utilizarea noilor tehnologii de monitoriare și vizualizare a aprovizionărilor cu materiale și tehnică precum și a sistemelor și programelor informatice.

3.1. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ SPRIJINUL LOGISTIC

AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

„Sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național trebuie să înglobeze sprijinul material, tehnic, medical, financiar și de altă natură care să permită respingerea agresiunii inamicului, să asigure interzicerea pătrunderii acestuia în fâșia de apărare a diviziei de infanterie, prin menținerea aliniamentelor, raioanelor și pozițiilor ocupate și care să creeze condițiile necesare pentru a se câștiga inițiativa și a se trece la operația ofensivă”.

În operația de apărare pe teritoriul național sprijinul logistic al diviziei de infanterie este influențat de o serie de factori aflați într-o continuă interacțiune și o interdependență reciprocă. Acești factori îi putem grupa în trei categorii: factori de ordin tactic, factori de infrastructură și factori de mediu.

Factorii de ordin tactic identificați sunt: amploarea și caracterul acțiunilor inamicului; situația din care divizia de infanterie poate organiza și duce operația de apărare pe teritoriul național; compunerea de luptă a diviziei de infanterie și manevra forțelor și mijloacelor.

Activitatea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național este influențată de caracteristicile acțiunilor inamicului ce acționează asupra trupelor proprii cu aviația, armamentul de înaltă precizie, armele CBRN și mijloacele incendiare, grupurile de cercetare-diversiune ce provoacă pierderi în personal, tehnică de luptă, materiale, mijloace de transport, precum și distrugeri pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare.

Toate acestea creează greutăți mari pentru structurile de sprijin logistic, cu implicații notabile în îndeplinirea misiunilor de luptă încredințate marilor unități și unităților diviziei de infanterie. De aceea, este necesar să se realizeze măsuri responsabile de asigurare a acțiunilor specifice unității, subunităților și formațiunilor de sprijin logistic, pentru ca acestea să fie menținute în permanentă stare de operativitate și să poată interveni rapid în reaprovizionarea stocurilor de materiale ale marilor unități și unităților și în desfășurarea celorlalte activități de sprijin logistic necesar acestora.

Manevra forțelor și mijloacelor, generată de constituirea dispozitivului de apărare și de situațiile apărute pe timpul ducerii operației, impune adaptarea continuă a liniei de sprijin logistic, precum și a procesului de reaprovizionare. Factorii de infrastructură cei mai importanți sunt: sursele de aprovizionare existente în zona de responsabilitate logistică, existența și orientarea axelor de reaprovizionare, evacuare și reparare.

Axele de reaprovizionare, evacuare și reparare sunt, în general, destul de lungi, ceea ce necesită un volum mare de muncă pentru menținerea viabilității lor, precum și pentru organizarea serviciului de comenduire și îndrumare a circulației pe acestea. Posibilitățile inamicului de a produce distrugeri pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare impun măsuri de varientare ale acestora și de adaptare a transporturilor în funcție de situațiile create.

Factorii de mediu ce influențează sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național sunt: particularitățile terenului din zona de operații, condițiile de anotimp și stare a vremii.

Particularitățile terenului influențează atât dispunerea M.E.S.L.-ului, S.M.M.E.-ului, și Cp.Med. ROL 2 F.E., consumurile de carburanți-lubrifianți, măsurile de asigurare a acțiunilor și protecției acestora, cât și executarea mișcării trupelor și transporturilor de materiale și echipamente .

Anotimpul și starea vremii impun ca raioanele de dispunere a M.E.S.L.-ului, S.M.M.E.-ului, și Cp.Med. ROL 2 F.E., să cuprindă drumuri bune de acces pentru intrarea și ieșirea coloanelor din acestea și drumuri viabile de legătură cu trupele. De asemenea, se impun, după caz, măsuri de protejare a personalului și materialelor, în special pe timp de iarnă. Căderile abundente de zăpadă și dezghețurile din primăvară pun probleme complexe pe linia aprovizionărilor, a cazării efectivelor, a folosirii căilor de comunicație, precum și pe linia executării transporturilor de reaprovizionare și evacuare.

Modulul logistic al diviziei de infanterie trebuie să țină seama de acești factori în organizarea, planificarea și conducerea sprijinului logistic. În toate situațiile, trebuie să se manifeste inițiativă, spirit de prevedere, hotărâre în luarea măsurilor pentru ca reaprovizionările, evacuările și celelalte forme ale sprijinului logistic să se realizeze la timp și în condiții cât mai bune.

3.2. MODALITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SPRIJINULUI LOGISTIC PRIN UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMATICE, DE MONITORIZARE ȘI VIZUALIZARE ÎN TIMP REAL

Succesul operației de apărare a diviziei de infanterie depinde în cea mai mare măsură de sprijinul logistic ce este asigurat de industria națională de apărare prin unitățile logistice subordonate. Deși în momentul de față facem parte din Alianța Nord Atlantică care ne poate furniza securitatea totuși, pentru o perioadă de 30 de zile trebuie să rezistăm cu tehnica din dotare, materialele și pisele de schimb pe care le avem la dispoziție. De aceea, pentru a fi un partener credibil, care să lupte pe picior de egalizate cu orice forță agresoare, este necesar ca structurile logistice să adopte standardele de performanță stabilite în cadrul aliantei prin punerea în aplicare a doctrinelor și politicilor stabilite în acest sens.

Nu putem exclude posibilitatea ca în operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie să fim sprijiniți logistic de module de execuție a sprijinului logistic multinaționale iar în acest context aprovizionarea cu materiale standardizate pe bază de coduri va deveni realitate.

În viitorul apropiat aprovizionarea la cerere cu tehnică, armament și materiale va fi imposibilă fără utilizarea codurilor electronice de produs (E.P.C.) și tehnologiei de identificare prin radiofrecvență (R.F.I.D.).

Rețele satelitare, de calculatoare și programele informatice vor fi obligatorii în executarea mișcărilor de materiale pentru sprijinul logistic al forțelor luptătoare.

3.2.1. UTILIZAREA CODURILOR ELECTRONICE DE PRODUS (E.P.C.) ȘI TEHNOLOGIEI DE IDENTIFICARE PRIN RADIOFRECVENȚĂ (R.F.I.D.) ÎN SPRIJINUL LOGISTIC AL DIVIZIEI DE INFANTERIE

Codurile electronice de produs sunt reprezentări de date codificte destinate pentru a fi citite pe cale optică ele fiind folosite în toate domeniile pentru identificarea produselor industriale și nu numai. Statele Unite ale Americii au introdus identificarea produselor prin coduri de bare încă din 1952 deși la aceste coduri s-a lucrat încă din anul 1932. Ministerul Apărării al SUA a adoptat formatul de cod de bare Code39 în industria militară în anul 1981.

România a adoptat acastă tehnologie în mod vizibil după Revoluția din Decembrie 1989 odată cu deschiderea către economia de piață. Din nefericire această tehnologie este puțin folosită în cadrul Ministerului Apărării Naționale ceea ce duce la greutăți în ținerea evidenței și inventarierii materialelor deși legislația în acest domeniu există.

În anul 2005 a fost înființat Biroului National de Codificare ce reprezinta structura operațională centrală care asigură managementul activității de codificare a articolelor de înzestrare din domeniul apărării la nivel național, responsabilă de implementarea, utilizarea, întreținerea și dezvoltarea Sistemului de Codificare NATO, de realizarea și menținerea bazei de date naționale cu articole de înzestrare din domeniul apărării, denumită Fișierul General cu Articole (FGA), și abilitată să atribuie coduri NATO pentru articolele de înzestrare fabricate în țară. Este interfața obligatorie, în domeniul codificării, cu armatele țărilor membre NATO sau afiliate la sistem, și reprezintă țara în Comitetul Aliat AC/135, fiind responsabilă de aplicarea procedurilor naționale și internaționale în domeniul codificării articolelor de înzestrare.

Cu ocazia semnării Acordului de Cooperare Tehnică (ACT), în luna ianuarie 2006, Gen. de Brigadă Julian Maj – Director al Agenției de Standardizare NATO, declara: “Noi toți recunoaștem că această cooperare va îmbunătăți informarea asupra standardelor, va împiedica duplicarea eforturilor și va mări vizibilitatea între comunitățile distincte de experți în domeniul standardizării care este în continuă și rapidă evoluție și schimbare.”

O privire atentă asupra preocupărilor Alianței Nord Atlantice privind standardizarea, etichetarea și monitorizarea materialelor nu ne poate lăsa indiferenți ba mai mult chiar ne obligă la introducerea acestei tehnologii în Armata României.

Pentru îmbunătățirea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare este necesară introducerea tehnologiei EPC-RFID ca un instrument nou pentru eficientizarea sprijinului logistic.

Identificarea prin radiofrecvență – RFID – este o tehnologie de transport de date utilizată în toate domeniile de activitate putând îmbunătății sprijinul logistic la nivelul diviziei de infanterie. Datele referitoare la un articol sunt stocate pe un tag care se atașează articolului respectiv. Tag-ul este activat de undele radio emise de un cititor și transmite datele stocate în memoria sa, referitoare la articol, înapoi la cititor. Aceste date pot fi partajate între structurile logistice ale diviziei de infanterie și securizate, printr-o rețea informatică.

Utilizarea RFID permite structurilor logistice ale diviziei de infanterie să-și gestioneze aprovizionarea cu tehnică, materiale și piese de schimb la un nivel de automatizare fără precedent și cu posibilități de control mult îmbunătățite. Tehnologia RFID este un element fundamental al sistemului militar de urmărire a bunurilor și expedițiilor (S.M.U.B.E).

Sistemele RFID au trei componente principale:

Tag-ul RFID cu propriile date, funcții și caracteristici

Cititorul RFID (fix sau portabil) cu propriile funcții și caracteristici fizice

Gazda cu propriul hardware, funcții și sarcini predefinite

Reprezentrarea schematică a componentelor RFID este ilustrată în figura de mai jos.

Figura 1: Schema componentelor R.F.I.D. (o variantă)

Rețeaua este formată din 6 elemente fundamentale:

1. Codul Electronic de Produs (EPC) un număr serial unic la nivel global care identifică articolul individual căruia îi este atașat.

2. Tag-ul EPC un dispozitiv RFID care constă dintr-un microchip și o antenă aflate pe un substrat care permite atașarea de articolul identificat.

3. Cititorul EPC un dispozitiv care citește codul EPC de pe tag utilizând unde radio.

4. EPC Middleware un software care procesează și consolidează datele de la cititor, care sunt apoi transmise către serviciile de informații EPC IS și/sau sistemele informatice interne ale modulului logistic al diviziei de infanterie.

5. EPC Information Services (EPC IS) permite utilizatorilor să schimbe datele legate de EPC între structurile logistice.

6. Discovery Services o serie de servicii care permit utilizatorilor să găsească orice informație referitoare la un anumit EPC și să solicite accesul la aceste date.

Avantajele utilizării unei rețele bazate pe tehnologia EPC-RFID în cadrul diviziei de infanteie sunt:

Urmărirea automată a materialelor in timp real;

Urmărirea automată a paleților și containerelor – asigurarea sigiliului electronic;

Inventarierea automată a materialelor în timp real;

Reducerea activităților repetitive – control, inventariere, căutare articol;

Actualizarea automată a bazei de date în toate punctele de interes;

Extinderea pentru urmărirea electronică a transporturilor – intrări, ieșiri, timpi deplasare, informații traseu;

Eliminarea greșelilor de planificare a transporturilor și distribuției de materiale;

În cazul transporturilor, creșterea calității transportului și bunurilor transportate (in cazul in care există alarme de temperatură sau șocuri – se pot controla containerele inainte de plecare și remedia defecțiunile);

Actualizarea automată a contabilității – Reducerea muncii de control și gestionare a bunurilor;

Posibilitatea refolosirii pe durată mare de timp;

Compatibilitatea NATO;

Implementarea măsurilor electronice de securitate moderne;

Creșterea securității transporturilor.

Pentru implementarea acestui sistem sunt necesare activități preliminare de etichetarea a tehnicii, armamentului, a lăzilor și a tuturor materialelor. În zona de depozitare se vor folosi cititoare cu 4 antene cu o rază de citire pentru fiecare cititor de 40 mp, amplasându-se cititoare pentru acoperirea întregii suprafețe unde sunt depozitate materialele.

În zona de intrare în depozite se vor folosii cititoare de intrare-ieșire pentru actualizarea inventarului de materiale în cazul mutării acestora.

La fiecare depozit se va asigura un cititor mobil avâdu-se în vedere asigurarea controlului la intrare și ieșire din/în zona de depozitare și controlul mișcărilor la un terminal aflat la dispecerat 24h din 24h, 7 zile din 7.

Pentru lăzile de armament, de muniție, de materiale și piese de schimb se vor folosi etichete active cu senzor de mișcare și sigiliu electronic. Pentru articolele speciale din lăzi se folosesc transpondere (etichete pasive).

Precizez faptul că la nivelul Armatei României și implicit la nivelul diviziei de infanterie la momentul actual nu există impementat un sistem militar de urmărire a bunurilor și expedițiilor (S.M.U.B.E).

Acest fapt nu ne împiedică ca la nivelul diviziei de infanterie să nu se implementeze un astfel de sistem datorită necesității realizării unei gestionări cât mai rapide și precise a materialelor necesare îndeplinitii misiunilor în operația de apărare pe teritoriul național.

Totodată, la nivel național, evidența și gestionarea bunurilor materiale ar urca încă o treaptă pe scara evoluției, întrucât informatizarea și automatizarea acesteia ar conduce la o precizie mult mai mare în procesul de aprovizionare, pierderi și costuri mai mici și rapiditate în execuție.

Relaționarea cu sursele de aprovizionare puse la dispoziție de către modulul de execuție al sprijinului logistic ar fi inluențată pozitiv întrucât mare parte din documente se pot furniza și transmite automat prin serviciile de poștă electronică.

Pe baza informațiilor acumulate până la această dată, se poate previziona o schemă generală a viitorului SMUBE, la nivelul diviziei de infanterie conform anexei nr. 6.

3.2.1.1 Echipamente minime pentru dotarea unui depozit de bunuri materiale

Dotarea depozitelor de materiale ale M.E.S.L. din cadrul diviziei de infanterie cu aparatura necesară monitorizării în timp real a materialelor și echipamentelor este necesară pentru efectuarea eficientă a sprijinului logistic a marilor unități și unităților din subordine. Dotarea cu echipamente reduce atât personalul necesar pentru ținerea evidenței materialelor cât și cunoașterea în permanență a stocurilor de materiale flate asupra structurilor.

Așadar, un minim de echipamente necesesar pentru funcționarea sistemului la nivelul unui depozit de materiale ar fi:

un sistem de calcul standard (S.I.C.) destinat pentru instalarea aplicației informatice;

licența pentru aplicația informatică care va include și baza de date cu bunurile existente în depozit;

1 – 2 cititoare fixe care se instalează la punctele de acces în unitate (aprox. 1000 € /bucată);

1 – 10 cititoare mobile, câte 1 citior /gestionar (aprox. 70 € /bucată);

10 – 20 etichete RFID, pentru utilizarea pe containere sau paleți (între 7 – 25 € /bucată).

Un cost total pentru înzestrarea unui depozit de materiale cu echipamentele necesare, fără cel al aplicației informatice, ar fi de aprox. de 3200 €.

Totalul costurilor pentru realizarea primei etape a SMUBE, fără aplicațiile informatice pentru care nu știm costurile, se estimează la aproximativ 48000€.

O reprezentare grafică a dotătii unui deplozit din cadrul MESL cu senzori de monitorizare a mișcărilor de materiale este prezentată în anexa nr. 7.

Sistemul funcționează prin citirea etichetelor active ale lăzilor sau se va extinde citirea și pentru etichetele pasive ale materialelor din lăzi. Obligația șefilor de depozite este de a actualiza permanent inventarul lăzii în server și înscris automat în eticheta de ladă – la comandă.

La mișcarea lăzilor sau materialelor (etichetei ) sau la deschiderea lăzilor se vor declanșa alarmele ce vor fi semnalizate la terminalul de management al sistemului montat la structura de pază sau la modulul logistic al diviziei de infanterie.

Orice mutare a lăzilor sau materialelor va fi semnalizată de sistem prin etichetele ce vor raporta la un interval de 5 secunde (programabil) orice mișcare. Etichetele utilizate sunt de tipul UHF (900 MHz) și WHF (2,4 GHz).

Odată instalate echipamentele se realizează o vizualizare în timp real a fluxului de materiale atât la intrarea acestora în depozite cât și la ieșirea acestora fără a necesita personal suplimentar și oferă șefului modulului logistic al diviziei de infanterie informațiile necesare realizării sprijinului logistic acordat marilor unități și unităților diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național.

3.2.2. SISTEMUL INFORMATIC LOGISTIC

Srijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare poate fi îmbunătățit prin utilizarea Sistemului informatic logistic, denumit SIL, ce face parte din Sistemul Informatic de Sprijin al Acțiunilor Militare/SISAM, care este un sistem informatic integrat destinat asigurării managementului principalelor resurse ale Ministerului Apărării Naționale, pe timp de pace, criză și la război, în sprijinul desfășurării acțiunilor militare.

SIL are drept scop gestionarea în format electronic a datelor și fluxurilor de date specifice domeniului logistic și permite schimbul de date cu alte sisteme/aplicații informatice de interes, asigurând astfel obținerea unei imagini globale asupra logisticii și un management optimizat al resurselor materiale.

Realizarea SIL este abordată în contextul oferit de implementarea SISAM, în care cele trei tipuri de resurse – umane, financiare și materiale, vor fi gestionate integrat, furnizând comandantului diviziei de infanterie informații structurate din toate zonele funcționale, necesare pentru planificarea sprijinului logistic al operației de apărare pe teritoriul național.

În momentul de față principalele aplicații care sunt implemantate și pot fi folosite pentru sprijinul logistic al diviziei de infanterie pe timpul operației de apărare pe teritoriul național sunt:

a) LOGFAS – Logistic Functional Area Services – Servicii pentru Domeniile Funcționale ale Logisticii, cu modulele specifice aferente;

b) STATEC – starea tehnică a echipamentelor;

c) alte aplicații cu module de logistică: rapoarte, situații etc.

Aplicația informatică LOGFAS – Logistic Functional Area Services, Servicii pentru Domeniile Funcționale ale Logisticii, este un instrument de lucru adresat planificatorilor logisticieni, la nivel strategic, operativ și tactic, care este utilizat, la nivel național, în următoarele domenii:

– mișcare și transport, prin modulul ADAMS – Allied Deployment and Movements System și EVE – Effective Visible Execution;

– stocuri, prin modulele ACROSS – Allied Commands Resource Optimisation Software System și SPM – Sustainment Planning module;

– raportare logistică, prin modulul LOGREP – Logistic Reports.

Utilizarea LOGFAS, se face de către personalul specializat de la nivelul Grupării de Forțe Întrunite, Grupării de Forțe Terestre, Diviziei de infanterie, marilor unități și unități subordonate care are acces la informațiile clasificate, definite potrivit reglementărilor specifice și este numit prin OZU să desfășoare această activitate.

Personalul nominalizat este constituit dintr-un administrator de aplicație și utilizatori pe domenii, care au atribuțiunile pe această linie incluse în fișa postului și poartă răspunderea privind acuratețea datelor introduse în aplicație.

Comandantul diviziei de infanterie trebuie să sprijine șeful modulului logistic pentru pregătirea de specialitate a personalului în lucrul cu aplicația LOGFAS.

Modul de utilizare a modulelor din cadrul aplicației LOGFAS este reglementat prin instrucțiuni specifice, care se actualizează periodic, potrivit cerințelor Alianței.

Șeful modulului logistic al diviziei de infanterie va dispune măsuri de implementarea LOGREP, până la nivel batalion/companie independentă/similare, prin:

a) pregătirea și instruirea personalului utilizator a acestei aplicații;

b) utilizarea LOGREP, în cadrul operației de apărare pe teritoriul național;

c) evaluarea marilor unități și unităților din cadrul diviziei de infanterie pe baza modului de utilizare a acestei aplicații informatice.

Pentru evaluarea și controlul funcționalității domeniului SIL, a aplicațiilor LOGFAS, STATEC și a altor aplicații din domeniul logistic pe timpul pregătirii sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe național se vor utiliza următoarele criterii:

a) Configurarea aplicațiilor, cu următoarele elemente de măsurare a performanței:

i) administratorii/utilizatorii aplicațiilor din domeniul logistic sunt stabiliți prin OZU pe marea unitate / unitate;

ii) procedurile operaționale de securitate ale sistemelor informatice pe care sunt instalate cuprind mențiuni despre exploatarea aplicațiilor instalate;

iii) configurarea conturilor de utilizatori sunt realizate potrivit prevederilor legale;

iv) personalul care administrează/utilizează aplicațiile are stabilite atribuțiile din acest domeniu în fișa postului.

b) Calitatea personalului care administrează/utilizează aplicațiile specifice domeniului SIL, LOGFAS, STATEC și alte aplicații din domeniul logistic, cu următoarele elemente de măsurare a performanței:

i) personalul care administrează/ utilizează aplicațiile din domeniul logistic trebuie pregătit;

ii) activitățile de pregătire/specializare a personalului sunt organizate în totalitate și respectă procedurile stabilite prin manualele/instrucțiunile de exploatare a aplicațiilor.

c) Desfășurarea activității de administrare și utilizare a aplicațiilor specifice domeniului SIL și cuprinde următoarele elemente de măsurare a performanței:

i) personalul care administrează/utilizează aplicațiile informatice din domeniul logistic are acces la informații clasificate corespunzător nivelului maxim de secretizare a SIC-ului pe care este instalată aplicația;

ii) salvarea bazelor de date se execută periodic pe medii de stocare cu nivel de clasificare corespunzător nivelului de secretizare a datelor/informațiilor transferate;

iii) comandamentul diviziei de infanterie, marile unități și unități vor avea un registru cu evidența administratorilor și utilizatorilor care exploatează aplicațiile din domeniul logistic, întocmit potrivit ordinelor transmise din timp de pace.

3.2.3. SISTEMELE INTELIGENTE DE TRANSPORT UTILE ÎN REALIZAREA SPRIJINULUI LOGISTIC AL DIVIZIEI DE INFANTERIE

Un concept actual este reprezentat de sistemele inteligente de transport (Intelligent Transport Systems – ITS), care abordează tehnologii precum telematica, comunicațiile și tehnologia informațiilor și le pun la dispoziția utilizatorilor și deținătorilor sistemelor de transport. Astfel, ITS reprezintă „concentrarea unei diversități de tehnologii moderne din sfera IT&C în domeniul serviciilor de transport, în scopul sporirii siguranței și eficienței acestora, sporirii nivelului de încredere al utilizatorilor și creării unui ambient cât mai plăcut, fără a fi necesară modificarea infrastructurii fizice de transport existente” .

Aceste sisteme inteligente de transport înglobează domenii variate de senzori și dispozitive pentru controlul semnalelor, medii moderne de comunicație și terminale informatice. Pentru dezvoltarea lor au fost implicate discipline de inginerie, transport, telecomunicații, computere, finanțe, comerț electronic, construcția de automobile conform anexa nr. 8.

În domeniul militar și mai ales pentru executarea transporturilor de materiale și personal în cadrul diviziei de infanterie pentru operația de apărare pe teritoriul național, utilizarea aplicațiilor ITS reprezintă o modalitate eficientă de sprijin pentru managementul și operarea serviciilor de transport prin:

creșterea capacității efective a axelor de reaprovizionare, evacuare fără a necesita noi investiții;

reducerea accidentelor rutiere;

reducerea timpului necesar ajungerii la destinație atât pentru personal cât și pentru materiale și tehnica de luptă;

reducerea semnificativă a emisiilor de CO2 și implicit a poluării mediului.

Aplicațiile ITS sprijină conducatorii auto, mecanicii conductori precum și personalul din cadrul biroului de coordonarea miscării al diviziei de infanterie pe timpul executării transporturilor, acoperind atât transportul materialelor pe distanțe lungi cât și cel de personal. Aceste aplicații pot spori eficiența operațiunilor, stimula utilizarea diferitelor moduri de transport și ameliora siguranță transportului.

Aplicațiile ITS pot genera următoarele activități:

alocarea vehiculelor, încărcăturilor și conducătorilor auto și generarea automată a rapoartelor de transport;

determinarea unei rute optime pentru transporturile de materiale și personal în cadrul zonei de reponsabilitate a diviziei de infanterie;

monitorizarea operațiilor privind siguranța vehiculelor și furnizarea datelor de răspuns la interogările echipamentelor de la sol.

urmărirea și afișarea rutelor pentru vehicule și a materialelor în timp real;

generarea documentelor specifice ce însoțesc vehiculele militare și materialele;

realizarea unui adevărat „birou în cabină” atât pentru conducător cât și șeful modulului logistic al diviziei de infanterie.

O parte a unui Sistem Inteligent de Transport este și Sistemul Aliat de Dislocare și Mișcare (A.D.A.M.S.)

În România s-a înființat ITS România care este o organizație non profit, non guvernamentală, patrimonială și apolitică, al cărei scop este de a încuraja, coordona, susține, și respectiv de a promova, precum și de a integra și a implementa Sistemele Inteligente de Transport în Romania .

Divizia de infanterie poate beneficia pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național de sprijinul acestei organizații pentru optimizarea transporturilor în cadrul zonei de responsabilitate logistică ce poate duce la:

îmbunățirea siguraței în trafic pe timpul transporturilor de materiale;

creșterea mobilității coloanelor de transport;

reducerea emisiilor puluante ce poate avea un rol benefic asupra mediului;

asigurarea inter-operabilității între modurile de transport pe teritoriul național precum și integrarea în rețelele europene de transport;

eficientizarea administrării de către modulul logistic al divizie a întregului proces de transport.

Divizia de infanterie poate beneficia de proiectele desfășurate de ITS Romania ca de exemplu ,,EasyWay” pentru îmbunătățirea activității de reaprovizionare cu echipamente, materiale și tehnică militară. După cum observăm aceste Sistemele Inteligente de Transport sunt de o complexitate ridicată și împlică o abordare deosebită pentru proiectarea și dezvoltarea lor. Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport generează nevoia definirii și realizării unei Arhitecturi ITS , aceasta putând fi privită din diferite puncte de vedere, astfel:

sistemele ITS sunt sisteme cu un număr mare de subsisteme și componente, iar informațiile furnizate de sistemul în sine trebuie să ofere mai mult decât suma elementelor care îl compun;

multitudinea de relații de cooperare existente între instituțiile participante la astfel de sisteme ce doresc realizarea acestor sisteme;

serviciile publice/serviciile comerciale care au interese de natură diferită;

existența domenii multidisciplinare cu ar fi: tehnologia informației, electronică, software, inginerie de trafic, comunicații;

cooptarea și implicarea diverșilor producători de tehnologii în construirea acestor sisteme integrate.

Obiectivele ce se au în vedere la crearea Arhitecturii Sistemelor Inteligente de Transport sunt facilitarea înțelegerii atât a problemei cât și a soluțiilor sale și furnizarea unei baze stabile de proiectare și dezvoltare pentru sistemele ITS, în vederea satisfacerii nevoilor modulului logistic al diviziei de infanterie.

Având în vedere obiective enunțate mai sus, arhitectura ITS poate include următoarele elemente:

modelul conceptual sau imaginea generală;

algoritmi logici;

structura fizică;

arhitectura de comunicații.

Obiectivele și cerințele structurilor implicate în dezvoltarea I.T.S.( utilizatori, operatori și furnizori) sunt înscrise în Lista Aspirațiilor Actorilor și reprezintă o componentă importantă a Arhitecturii ITS care se construiește pe baza nevoilor participanților pentru:

definirea elementelor organizaționale;

întocmirea programelor de derulare a implementării sistemelor inteligente de transport;

definirea specificațiilor infrastructurii și componentelor sistemelor;

realizarea analizei riscului dezvoltării unor astfel de sisteme;

realizarea analizei cost/beneficiu .

O prezentare schematică a arhitecturii ITS este arătată în figura 1.

Figura 1. Arhitectura sistemelor inteligente de transport.

Sursa: http://www.scrigroup.com/calculatoare/Introducere-Sistemele-Intelige14243.php.

Elaborarea unei arhitecturi ITS presupune un studiu de detaliu al fluxurilor informaționale ce constituie „sistemul circulator” al sistemului inteligent de transport multimodal. Realizarea arhitecturii globale se face din mai multe elemente, precum arhitectura logică, informațională, fizică, de comunicații sau de securitate a sistemului .

Dezvoltarea sistemelor inteligente de transport pe timp de pace în țara noastră ușurează planificarea, executarea și monitorizarea în timp real a mișcărilor de forțe, executarea transporturilor de materiale și echipamente, evacuarea răniților și bolnavilor precum și a tehnicii deteriorate de către divizia de infanterie folosind într-un mod eficient resursele avute la dispoziție pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național.

3.3 DOMENIILE FUNCȚIONALE ALE SPRIJINULUI LOGISTIC AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Îndeplinirea misiunilor de luptă ce îi revin diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritorilul național nu se pot realiza în codițiile războiului moden fără o dotare corespunzătoare cu tehnică performantă și materiale de bună calitate. Pregătirea personalului diviziei de infanterie în aplicarea procedurilor de utilizare a tehnicii de luptă poate costitui un avantaj asupra adversarului dar cel mai important aspect în îndeplinirea misiunilor este sprijinul logistic acordat unităților și marilor unități luptătoare și de sprijin de către unitățile și subunitățile logistice. În acest context pot afirma că o standardizare a tehnicii de luptă și statelor de organizare a unităților și marilor unități poate duce la o îmbunătățire a sprijinului logistic deoarece pot fi previzionate consumurile de materiale de toate clasele, mentenanța se poate îmbunătății prin formarea încă de pe timp de pace a specialiștilor care să execute procedurile de întreținere și reparații la tehnică, transporturile de materiale se pot executa mult mai eficient prin utilizarea diverselor modurilor de transport fără sincope și nu în ultimul rând îmbunătățirea sprijinului medical acordat personalului diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare .

3.3.1 APROVIZIONAREA ȘI REAPROVIZIONAREA CU MATERIALE ȘI TEHNICĂ A DIVIZIEI DE INFANTERIE PE TIMPUL OPERAȚIEI DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Asigurarea materialelor necesare pentru pregătirea operație de apărare și pentru ducerea operație de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie este responsabilitatea națiunii române. Pe parcursul desfășurării operației de apărare de către divizia de infanterie, responsabilitatea pentru asigurarea sprijinului logistic revine atât comandanților naționali cât și comandanților NATO care vor asigura controlul operațional al MILU, materialelor și serviciilor asigurate în comun.

Aprovizionarea cu materiale a diviziei de infanterie poate fi multinațională și se poate utiliza în vederea creșterii eficienței operaționale și reducerii aportului logisticii naționale deoarece România este membră cu drepturi depline a Alianței Nord Atlantice. Recurgerea la acest procedeu de aprovizionare multinațională nu trebuie să fie adoptată unilateral ci trebuie negociată cu partenerii de coaliție în funcție de existența unor acorduri bilaterale sau multilaterale. Acest procedeu se va decide în perioada procesului evaluării și planificării logistice și depinde în mare măsură de constrângerile de timp și de gradul de standardizare.

Pentru ducerea operației de apărare pe teritoriul național marile unități și unitățile luptătoare și de sprijin vor fi sprijinite logistic de către M.E.S.L.-ul diviziei de infanterie în vederea constituirii stocului trupelor, stocului în pregătire și stocului de susținere.

Stocurile de luptă ce sunt constituite la diviziei de infanterie pentru ducerea operației de apărare pe teritoriul național reprezintă cantitatea de armament, tehnică și materiale care se constituie din timp de pace sau pe timpul mobilizării, necesară sprijinului acțiunilor militare pentru a perioadă de 33 de zile în scopul asigurării structurilor luptătoare, sprijin luptă și logistice cu materialele corespunzătoare necesare până la mobilizarea economiei naționale, trecerea la producția de război și stabilirea fluxurilor de aprovizionare din surse economice naționale sau din import.

Stocul trupelor se pătrează în cadrul unităților militre de tip batalion și reprezintă cantitatea de articole de înzestrare necesare sprijinului acțiunilor de luptă pentru 7 zile standard de aprovizionare- Standard Days of Supply/SDOS. Aceste materiale sunt prevăzute să existe pe om, în plinurile tehnicii de luptă și sau în depozitele unităților militare.

În cadrul diviziei de înfanterie se păstrează stocul operativ ce reprezintă cantitatea de articole de înzestrare necesare sprijinului acțiunilor de luptă pentru 23 SDOS.

Produsele și materialele, constituite în stocuri se aprovizionează pe clase de materiale, conform anexei nr. 9, similar celor folosite în documentele NATO, după cum urmează:

Clasa I: elemente de subzistență: hrană, apă etc.;

Clasa a II-a: elemente de echipament, armamente, utilaje, piese de schimb, vehicule etc.;

Clasa a III-a și a III-a A: carburanți, inclusiv de aviație, uleiuri și lubrifianți /POL, Petroleum, Oil and Lubricants, derivate din țiței, carburanți și lubrifianți;

Clasa a IV-a: elemente de construcții și materiale din această categorie;

Clasa a V-a: muniții, rachete, explozivi și agenți chimici de toate tipurile.

Pentru calculul stocurilor se folosesc următoarele unități de măsură standard:

bucată, complet (Buc./Cpl.), pentru armament și tehnică de luptă, muniții și rachete, muniții de aviație și marină, echipamente/sisteme de comunicații și informatică, muniții de geniu, tehnică și materiale de aviație, alimente;

litru, pentru apă potabilă, carburanți;

centimetru cub, pentru apă nepotabilă;

lot (Cpl.), pentru armament de infanterie și artilerie;

lot pentru intervenții de mentenanță pe nivele (Lot.), pentru materiale de tancuri, transportoare amfibii blindate și automobile;

rând de echipament (Re), pentru echipament.

Calculul stocurilor de luptă se face utilizând aplicația informatică Sustainment Planning Module/SPM pentru materialele din clasele I, III, IIIA și V. muniții cu calibru până în 20 mm iar în această aplicație se vor introduce date privind profilul de forțelor proprii, dotarea cu tehnică de luptă, armament și echipamente, ratele de consum și payload-urile specifice fiecărui consumator.

Pentru munițiile cu caracter decisiv în luptă, cu calibru mai mare de 20 mm stocul de luptă se calculează, cu ajutorul aplicației informatice ACROSS, Allied Commands Resource Optimisation Software System. Această aplicație optimizează resursa al cărei principiu de bază este nimicirea în proporție de 95% a țintei alese din Lista de ținte stabilite de NATO.

Sprijinul logistic eficient va lua în calcul ca afluirea bunurilor materiale în interiorul zonei de operații a diviziei de infanterie să fie asigurate anterior sau cel mai târziu concomitent cu afluirea marilor unități și unităților iar acțiunile vor fi în totalitate sincronizate. Se va avea în vedere ca după constituirea stocurilor diviziei de infanterie în interiorul zonei de operații să se stabilească un flux continuu de reaprovizionare pentru minimalizarea pierderilor.

În cadrul zonei de operații a diviziei de infanterie responsabilitatea asigurării fluxului de materiele revine șefului modulului de sprijin logistic.

Funcționarea sistemului de aprovizionare implică trei procedee de bază ce sunt aplicate și la nivelul Alianței Nord Atlantice. Acestea sunt:

împingere;

tragere;

direcționare.

Structurile de logistică din cadrul diviziei de infanterie utilizează procedeul "împingere", pe timpul operației de apărare pe teritoriul național atunci când reaprovizionarea este bazată pe cerințe anticipate sau pe ritmuri standard de consum. În cadrul acestui procedeu materielele sunt expediate cât mai aproape de marile unități și unitățile subordonate diviziei de infanterie. În același timp procedeul oferă un real avantaj în execuția transporturilor spre înainte pentru marile unități și unitățile sprijinite, dar poate fi și un dezavantaj pentru că poate crea stocuri de materiale supradimensionate, atunci când stocurile de materiale nu au fost integral consumate sau subdimensionate, atunci când ratele de consum au fost depășite. Pentru a evita crearea de stocuri mari de materiale, este nevoie de o perfectă coordonare între planificatori, inclusiv de utilizarea efectivă a tehnologiei informatice, de tipul Sistem de comandă, control și informații/Command, Control and Information Systems – CCIS și Sistem de urmărire a mijlocului/Asset Tracking System – AST.

Procedeul "tragere" este utilizat atunci când reaprovizionarea se realizează la solicitarea marilor unități și unităților sprijinite. În pauzele operative sau în condiții operaționale specifice acest sistem poate oferi avantaje economice dar, în situațiile în care contactul cu inamicul este iminent, este necesară o abordare mai puțin riscantă, datorită în special constrângerilor legate de timp.

Procedeul “direct” se utilizează acolo unde comandantul diviziei are nevoie să organizeze un sistem de aprovizionare pro-activ utilizând conceptul logistic bazat pe distribuție pentru inventarierea și stocarea materialelor și îmbunătățind cooperarea între planificatorii operaționali și logistici, pentru a reduce cantitățile de materiale acolo unde există nesiguranță dar și momente de vârf și de golire datorită cererilor de materiale. Un sistem de aprovizionare direcționat înlocuiește efectiv informațiile necesare inventarierii.

Un concept utilizat în cadrul Alianței Nord-Atlantice pe linia reaprovizionării diviziei de infanterie vizează manevra pe verticală (aeriană), utilizată în totate condițiile de teren, anotimp și stare a vremii.

Transportul aeropurtat al trupelor și materialelor poate fi considerat reaprovizionare pe calea aerului sau livarea aeriană (aerial delivery) dar este tratat separat fiind planificată de modulul operații (G3) al diviziei de infanterie.

Reaprovizionarea aeriană se aplică pentru toate categoriile de forțe, nu numai pentru cele aeropurtate. Aceasta este considerată ca fiind o legătura vitală în cadrul sistemului de distribuție, asigurând capacitatea de reaprovizionare a diviziei de infanterie chiar și atunci când circuitele de transport sunt întrerupte. Componenta aeriană de reaprovizionare conferă o deosebită flexibilitate sistemului de distribuție.

În regulamentele de specialitate apare noțiunea de punct de distribuție – DP prin care resursele pot fi distribuite prin livrare directă de la MESL–ul diviziei de infanterie la marile unități și unitățile diviziei de infanterie. După stabilirea punctelor de distribuire, marile unități și unitățile beneficiare vor organiza propria lor rețea de colectare sau livrare.

Alegerea variantelor de reaprovizionare depinde de situația operativă a diviziei de infanterie și de caracteristicile geografice ale zonei de operații.

Pentru îndeplinirea misiunilor în operația de apărare pe teritoriul național, personalul modulului logistic al diviziei de infanterie va acorda o atenție deosebită articolelor esențiale de importanță vitală. Reaprovizionarea în cantități insuficiente a acestora influențeză negativ operația.

Aprovizionarea și reaprovizionarea cu materiale și echipamente se execută utilizând containere inte-modale în cadrul rețelei de distribuție și de aceea este foarte important să se cunoască conținutul acestora în zona de operații.

Diviziei de infanterie i se pot repatiza în zona de operații de către Gruparea de forțe terestre/Gruparea de forțe întrunite surse de aprovizionare pentru completarea stocurilor.

Produsele și materialele puse la dispoziție în surse se repartizează marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie de către modulul logistic al diviziei de infanterie.

Divizia de infanterie transmite marilor unități și unităților subordonate informații referitoare la: denumirea surselor de aprovizionare; felul materialelor; cantitatea, data și ora când se pun la dispoziție și cu mijloacele cărei unități sau mari unități se execută transportul.

Reaprovizionarea cu materiale a diviziei de infanterie în operația de apărare se execută, în principiu, pe bază de repartiție din sursele stabilite de Gruparea de forțe terestră /Gruparea de forțe întrunită, potrivit legislației în vigoare.

În operația de apărare pe teritoriul național, divizia de infanterie se reaprovizionează cu materialele necesare de la sursele economice de teritoriu, sursele deschise de eșalonul superior, depozitele din garnizoanele de reședință ale marilor unități și unităților.

În operația de apărare pe teritoriul național materialele capturate și cele adunate de pe câmpul de luptă nu pot fi luate în calcul deoarece nu sunt în cantități mari. Surse de aprovizionare pot constitui materialele reparate din ateliere. Sursele militare de teritoriu se constituie din depozitele militare de teritoriu și unitățile de producție ale armatei (regii autonome și societăți comerciale care produc pentru nevoile de apărare, cele mai multe încă din timp de pace) acestea pot fi specializate pe feluri de materiale (muniție, carburanți-lubrifianți, materiale de intendență, materiale de tancuri și auto) sau mixte. La declanșarea operației de apărare pe teritoriul național acestea vor funcționa în continuare constituind o sursă importantă de reaprovizionare pentru divizia de infanterie.

Activitățile de producție vor spori pe timpul declanțării operației de apărare pe teritoriul național la regiile autonome și societățile comerciale care produc tehnică militară, materiale și alte bunuri pentru nevoile armatei la pace.

Șeful modulului logistic al diviziei de infanterie colaborează cu organele administrației publice locale sau centrale din zona de operații pentru reaprovizionarea trupelor din sursele de teritoriu pe bază de repartiții primite de la eșalonul superior sau a rechizițiilor.

Reaprovizionarea diviziei de infanterie pe timpul desfășurării operației de apărare se face cu prioritate din sursele de aprovizionare de teritoriu (militare și cele aparținând economiei naționale) începând cu cele existente în apropierea limitei dinaintea apărării și continuând cu cele din adâncime.

Materialele excedentare se evacuează în adâncimea fâșiei diviziei, la depozite existente (de teritoriu, de garnizoană, ale permanențelor unităților militare etc.) sau la depozitele constituite ad-hoc pentru a nu fi capturate de inamic în cazul pătrunderii acestuia pe teritoriul național și în dispozitivul diviziei de infanterie.

Depozitele de garnizoană ale marilor unități și unităților militare pot distribui materiale pentru completarea consumurilor și pierderilor către marile unități și unitățile diviziei de infanterie ce duc acțiuni de luptă în zonă.

Materialele existente în depozitele de garnizoană care au condiții bune de depozitare pot fi folosite de către divizia de infanterie pentru păstrarea unor cantități de materiale puse la dispoziție de eșalonul superior. În această situație, ele devin surse de reaprovizionare importante pentru divizia de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național.

Pe timpul ripostelor ofensive (contraatacurilor, etc.) capturarea unor materiale de la agresor trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor comandanților deoarece acestea duc la diminuarea eforturilor generale de reaprovizionare prin realizarea în termen scurt a stocurilor ordonate.

Se va avea în vedere ca folosirea capturilor să se folosească conform normelor după ce s-au efectuat analize de laborator și s-au luat măsuri de decontaminare și numai cu aprobarea eșalonului superior. Exepție face armamentul capturat ce poate fi folosit imediat împreună cu muniția aferentă, fără aprobarea eșalonului superior. În situații deosebite, când sunt necesare transporturi urgente pentru îndeplinirea misiunilor de luptă, în același mod se pot folosi și mijloace de transport capturate. Echipamentul capturat, cu excepția lenjeriei de corp, se folosește numai pentru echiparea prizonierilor de război.

În cazul existenței în zona de operații diviziei de infanterie a sectoarelor de cale ferată eșalonul superior poate stabili stații de încărcare descărcare pentru a pne la dispoziția diviziei de infanterie și marilor unități și unităților subordonate stocuri de materiale din toate clasele.

Modulul logistic al diviziei de infanterie repartizează prin structurile de planificare logistică, materialele puse la dispoziție în stațiile de descărcare către marile unități și unitățile subordonate.

Repartizarea materialelor către marile unități și unitățile diviziei se va face ținând cont de:

– misiunile marilor unități și unităților;

– locul și rolul lor în dispozitivul de luptă al diviziei de infanterie;

– gradul de suport logistic al acestora;

– existentul de materiale în surse și dispunerea lor spațială față forțele diviziei de infanterie;

– starea și orientarea axelor de reaprovizionare, evacuare și reparare.

Principiile reaprovizionarii marilor unități și unităților diviziei de infanteire se va face având în vedere:

– urgența reaprovizionărilor;

– evitarea încrucișărilor circuitelor de transport;

– evitarea aglomerației la distribuții;

– timpul la dispoziție;

– posibilitățile de transport.

Modulul logistic al diviziei de infanterie va ordona ca distribuirea materialelor să se facă cu prioritate din sursele aflate în aproprierea frontierei de stat sau a limitei dinaintea apărării. De asemenea, se vor consuma mai întâi materialele puse la dispoziție în sursele de teritoriu și se vor păstra în rezervă stocurile din depozitele de campanie ale eșalonului superior.

Prin ordinele de sprijin logistic se transmit marilor unități și unităților subordonate informații referitoare la:

– denumirea surselor de reaprovizionare;

– felul materialelor;

– cantitatea;

– data și ora când se efectuează distribuțiile;

– cu ale cui mijloace se execută transporturile;

– axele de reaprovizionare, evacuare și reparare.

După cum observăm reaprovizionarea marilor unități și unităților diviziei de infanterie reprezintă pentru structurile logistice o preocupare permanentă fiind de o complexitate deosebită. Modulul logistic al diviziei de infanterie se va preocupa permanent pentru identificarea de noi surse de teritoriu și de încadrare a acestora în sistemul de reaprovizionare cu materiale a divizei de infanterie.

3.3.2. MIȘCAREA ȘI TRANSPORTUL PE TIMPUL OPERAȚIEI DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL A DIVIZIEI DE INFANTERIE

Planificarea operației de apărare pe teritoriul național nu se poate executa fără a lua în calcul operațiunile de mișcare și transport ce constituie unul din domeniile funcționale de bază ale logisticii prin care se asigură deplasarea dintr-o locație în alta a personalului, echipamentelor, tehnicii și materialelor diviziei de infanterie.

Mișcarea ca parte a operației de apărare este acea activitate prin care se schimbă locația forțelor diviziei de infanterie, echipamentelor și materialelor din înzestrarea acesteia necesitând asigurarea capabilităților de sprijin necesare mobilității, transportului, infrastructurii și controlului mișcării.

Cunoaștem faptul că fiecare mișcare este unică indiferent pentru scopul în care se execută aceasta putând fi inițiată înainte de finalizarea procesului de planificare a operației de apărare.

Marile unități și unitățile din subordinea diviziei de infanterie planifică, organizează și execută operațiunile de mișcare și transport în etape delimitate în timp și trebuie să dispună de personal și structuri de transport adaptate pachetului de forțe participante la operația de apărare.

Succesul diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național este dependent de capacitatea de dislocare, susținere și redislocare în timp util a acesteia în zona de operații.

Marile unități și unitățile din subordinea diviziei de infanterie trebuie să dispună de capacitățile necesare de a se deplasa rapid și eficient indiferent de condițiile de relief și climatologice în care acționează.

Divizia de infanterie fiind o mare unitate tactică trebuie să asigure marilor unități și unităților din subordine capacitățile de a fi mișcate/deplasate rapid, eficient și în deplină siguranță în câmpul tactic.

Sistemul de transport al diviziei de infanterie trebuie să fie extensibil și adaptabil la situațiile nou create, să fie capabil să reacționeze pozitiv la cerințele stabilite pentru dislocarea și susținerea unităților și marilor unități și să fie integrat în ceea ce privește interacțiunea elementelor sale componente.

Sistemul de transport al diviziei de infanterie este constituit din trei componente care trebuie să funcționeze sincroniat și neîntrerupt pe timpul operației de apărare respectiv:

modurile de transport;

operațiunile executate în terminalele de transport;

controlul mișcării.

Domeniul funcțional de mișcare și transport este structurat din punct de vedere al infrastructurii și mijloacelor de transport folosite în cinci moduri de transport ce reprezintă metode de transport utilizate pentru transportul de mărfuri și pasageri. Patru dintre ele și anume transportul rutier, transportul feroviar, transportul aerian și transportul naval (maritim și fluvial) sunt considerate moduri de transport clasice sau de bază.

Transportul prin conducte este cel de-al cincilea mod de transport și reprezintă un mod de transport relativ nou. De asemenea în Glosarul de termeni din domeniul statisticii transporturilor, ediția a patra, se menționează că ,,în scopul raportării statistice, se va utiliza următoarea clasificare a metodelor de transport: mod de transport necunoscut; feroviar; rutier; pe căi navigabile interioare; maritim; prin conducte; aerian. Clasificarea poate fi aplicată doar modului activ de transport sau deopotrivă modurilor activ și pasiv” .

Transportul rutier presupune deplasarea personalului militar și civil, echipamentelor, materialelor și tehnicii militare în spațiu cu ajutorul mijloacelor de transport auto. Aceste mijloace de transport sunt caracterizate printr-o mare mobilitate putând fi întrbuințate pe orice fel de drum sau condiții de notimp și stare a vremii. Un alt avantaj este acela că echipamentele și materialele se pot încărca încărca direct de la expeditor, iar descărcarea lor se pot face direct la formațiunile de sprijin logistic ale marilor unități și unităților diviziei de infanterie, fără a fi necesare transbordări și manipulări suplimentare.

Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari iar operațiunile de încărcare și descărcare sunt simple. Pentru efectuarea transportului acestea se pot pregăti rapid și ușor și nu necesită cheltuieli mari în acest scop. Putem spune astfel că transportul auto oferă cea mai mare eficientă pe distanțe scurte.

Transportul feroviar execută deplasarea în spațiu a personalului, echipamentelor, materialelor și tehnicii militare cu ajutorul unor mijloace de tracțiune – locomotive și a unor mijloace tractate – vagoane și care circulă pe căile ferate – trasee fixe. Acesta prezintă câteva caracteristici cum ar fi:

se poate efectua cu regularitate indiferent de timp, anotimp și stare a vremii;

capacitatea de transport a mijloacelor feroviare este mai mare în raport cu cele auto și aeriene;

costul este mai ridicat în comparație cu transportul fluvial, maritim și prin conducte și, mai mic față de transportul auto și aerian;

este utilizat de divizia de infanterie pentru deplasarea pe distanțe mari;

este limitat datorită infratructurii specifice, numărul și tipul mijloacelor de transport feroviar la dispoziție, restricțiilor impuse de-a lungul rutelor și gradului înalt de vulnerabilitate.

Transportul aerian realizează deplasarea în spațiu a personalului, echipamentelor și materialelor cu ajutorul aeronavelor.

Particularitățile tehnico-economice ale transportului aerian sunt:

rapiditatea – este determinată de viteza mare de deplasare a aeronavelor, aceasta este caracteristica fundamentală a transportului aerian și nu poate fi egalată de nici un alt mijloc de transport;

regularitatea – se referă la faptul că transportul aerian se desfășoară după un program precis în orice anotimp și perioadă a zilei;

oportunitatea – constă în aceea că acest mod de transport pune la dispoziția celor interesați cele mai moderne mijloc de transport, acolo unde sunt amenajate terminale specifice.

Transportul naval execută deplasarea în spațiu a personalului, echipamentelor, materialelor și tehnicii militare prin intermediul navelor. Capacitatea mare de încărcare reprezintă unul din avantajele transportului naval dar marele dezavantaj este viteza de deplasare relativ redusă în comparație cu celelalte moduri de transport. Modul naval de transport realizează legături între porturi din diferite zone de pe glob, în condiții de eficientă ridicată, cu investiții relativ reduse în raport cu celelalte moduri de transport. Acest mod de transport nu se pretează a fi utilizat pentru dislocarea diviziei de infanterie în vederea ducerii operației de apărare pe teritoriul național deoarece rețeaua hidrografică a României, cu mici excepții nu permite executarea transporturilor de personal, materiale, echipamente și tehnică militară în interiorul țării.

Transportul prin conducte reprezintă un mod de transport neconvențional, care se realizează cu mijloace total diferite de cele clasice, ponderea acestora crescând consistent în ansamblul transporturilor din ultima perioadă. Acest mod de transport are ca avantaje costul scăzut, pierderi de manipulare minime, nu este influențat de condițiile atmosferice, nu poluează mediul înconjurător, nu necesită un număr mare de personal de deservire, se desfășoară în mod regulat și nu există cursă goală iar ca dezavantaj faptul că prin ele se pot transporta numai mărfuri lichide.

Activitățile legate de staționarea temporară, încărcarea, descărcarea, întocmirea și prelucrarea documentelor personalului, echipamentelor, materialelor și tehnicii ce aparțin marilor unități și unităților diviziei de infanterie sunt operațiunile ce se execută în cadrul terminalelor de transport. Pentru desfășurarea neîntreruptă a acestor operațiuni planificatorii din cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie se vor asigura că terminalele de transport utilizate dispun de capacitățile și facilitățile necesare sprijinului operației de apărare pe teritoriul național.

Controlul mișcării asigură coordonarea și controlul funcționării integrate a tuturor elementelor din structura sistemului militar de transport a diviziei de infanterie. El cuprinde totalitatea activităților desfășurate pentru:

a) planificarea și programarea mișcărilor și transporturilor;

b) repartiția, validarea și direcționarea rutelor de transport;

c) gestionarea priorităților și cerințelor de mișcare și transport;

d) coordonarea, urmărirea și vizualizarea în tranzit a mișcărilor și transporturilor de personal, echipamente, tehnică și materiale militare.

Operația de apărare pe teritoriul național impune planificatorului de mișcare și transport din cadrul diviziei de infanterie să aibă în vedere particularitățile fiecărui mod de transport în parte, în vederea minimalizării tuturor dezavantajelor generate de dezvoltarea neuniformă a infrastructurilor și mijloacelor de transport, cadrul legislativ și cerințele specifice ale diferitelor niveluri de mobilitate în care se execută operațiunile de mișcare și transport.

Dezvoltarea neuniformă a sistemelor naționale de transport impune planificatorului să analizeze și să evalueze modurile de transport din punct de vedere al spațiului în care se execută, rezultând astfel, operațiuni de mișcare și transport ce se execută în zona de operații pe teritoriul național.

Structurile militare din cadrul diviziei de infanterie dispun, în general, de o multitudine de variante pentru executarea operațiunilor de mișcare și transport, însă întotdeauna soluția aleasă este cea care asigura îndeplinirea în totalitate a misiunii, corespunzător specificului acesteia și resurselor de transport avute la dispoziție. Pentru alegerea și utilizarea modurilor de transport, structurile militare din cadrul diviziei de infanterie trebuie să aibă în atenție capabilitățile și limitările acestora.

De buna organizare, planificare și executare a transporturilor depinde reaprovizionarea marilor unități și unităților diviziei de infanterie cu materialele, echipamentul și tehnica de luptă necesară îndeplinirii misiunilor de luptă. Evacuarea personalului, tehnicii de luptă, echipamentelor și bunurilor materiale se execută tot prin transporturi, în funcție de desfășurarea acțiunilor militare.

Operația de apărare pe teritoriul național dusă de divizia de infanterie reclamă un consum mare de materiale, îndeosebi muniție, materiale de geniu, carburanți și lubrifianți, medicamente. Organizarea, planificarea și executarea transporturilor sunt influențate de aspecte cum ar fi cantitatea mare de materiale ce trebuie transportată, timpul scurt la dispoziție, posibilitățile inamicului de a produce pierderi în materiale și mijloace de transport și distrugerile de pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare iar în acest context apare necesitatea ca transporturile să fie gândite în mai multe variante și pentru fiecare dintre ele să se constitue rezerve de mijloace de transport care să poată acționa în cazuri neprevăzute impuse de situație.

Transporturile de materiale sunt executate cu mijloacele MESL-ul diviziei de infanterie până la unitățile logistice sau subunitățile logistice ale marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie. Pentru executarea transporturilor în fâșia diviziei de infanterie pot fi utilizate și mijloace de transport puse la dispoziție pe plan local de către autoritățile locale.

Dacă în zona de responsabilitatea a diviziei de infanterie sunt sectoare de cale ferată, eșalonul superior poate executa transporturi de materiale folosind acest modul.În această situație, o parte din materialele existente în sursele de teritoriu se transportă pe calea ferată până la stațiile de descărcare deschise în apropierea MESL-ului diviziei de infanterie sau din aproprierea marilor unități și unități ale diviziei de infanterie. De la stațiile de descărcare, transportul materialelor se execută cu mijloacele de transport ale MESL sau a marilor unități și unităților din cadrul diviziei de infanterie.

În situația în care volumul materialelor ce trebuie transportate din surse depășesc posibilitățile de transport ale MESL, cu aprobarea comandantului diviziei de infanterie, unele mari unități și unități pot fi angajate să transporte o parte din materiale cu mijloacele lor. De regulă, vor fi chemate marile unități și unități care se găsesc în eșalonul II sau în rezerva diviziei de infanterie, iar mijloacele de transport ale MESL vor asigura cu prioritate transportul pentru marile unități și unități din eșalonul I.

În funcție de situația tactică, MESL poate primi ordin de la comandantul diviziei de infanterie să transporte cu mijloacele proprii din sursele de teritoriu, stațiile de descărcare sau depozitele proprii o parte din stocurile de muniții până în pozițiile de tragere ale artileriei.

Indiferent cu ale cui mijloace se execută transportul materialelor răspunderearea privind aprovizionarea marilor unități și unităților subordonate revine șefului modulului logistic al diviziei de infanterie.

Transporturile de materiale se efectuează pe cât posibil pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă pentru a nu da posibilitatea adversarului să descopere elementele dispozitivului propriu sau să distrugă coloanele de transport. Transporturile se execută pe nopți, pe curse și pe circuite de transport.

Opinăm că organizarea și executarea transporturilor de materiale este complexă pe timpul ducerii operației de apărare datorită distrugerilor și contaminărilor provocate de inamic, pe axele de reaprovizionare, evacuare și reparare, a pierderilor în mijloace de transport și a schimbării locurilor de dispunere a unităților și subunităților de sprijin logistic din cadrul marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie.

Datorită limitărilor ce apar pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național, Comandantul diviziei consiliat de șeful modulului logistic trebuie să stabilească urgențele în executarea transporturilor pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin.

3.3.3. MENTENANȚA TEHNICII ȘI ECHIPAMENTELOR MILITARE ALE DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Războiul modern nu poate fi conceput fără utilizarea tehnicii de luptă moderne iar mentenanța acesteia reprezintă unul din principalii vectori de putere cu ajutorul căruia se poate obține succesul în luptă, dacă este proiectată și întrebuințată corespunzător.

„Mentenanța este componenta sprijinului logistic care cuprinde totalitatea acțiunilor întreprinse pentru menținerea/restabilirea echipamentelor la caracteristicile specifice de funcționare.”

„Sprijinul logistic (deci și cel de mentenanță) al brigăzii mecanizate se realizează în mod direct prin activitatea sistemului logistic al marii uități tactice.”

Organizarea și desfășurarea activităților de mentenanță sunt influențate de un număr mare de factori obiectivi și subiectivi, cu caracter aleatoriu în timp și spațiu și de mare complexitate.

Mentenanța, ca domeniu funcțional al sprijinului logistic, este influențată de o serie de factori cum ar fi: caracterul acțiunilor inamicului și trupelor proprii; misiunea primită și decizia comandantului; situația tehnică; concepția eșalonului superior privind organizarea activităților de mentenanță; forțele și mijloacele de evacuare și reparații primite ca întărire(sprijun), posibilitățile de folosire a unor capacități de producție, surse de aprovizionare și rechiziții din economia națională; existența și starea comunicațiilor; caracterul terenului și condițiile hidrometeorologice.

În operația de apărare pe teritoriul național, mentenanța diviziei este influențată de pierderile mari ca urmare a folosirii masate de către adversar a loviturilor de aviație, rachetelor, mijloacelor incendiare și C.B.R.N., desantului aerian, trupelor aeromobile și grupurilor de cercetare diversiune. Timpul relativ scurt avut la dispoziție ca urmare a înaintării inmicului precum și distanțele mari pe care trebuie executate evacuările pentru a preveni capturarea tehnicii pot influența mentenanța diviziei de infanterie. Nu putem pierde din vedere că lovirea unor depozite centrale sau capacități productive cu scoaterea parțială sau totală din funcțiune îngreunează organizarea și executarea operațiunilor de memtenanță la nivelul diviziei de infanterie.

Divizia de infanterie va ține seama când organizează sistemul de mentenanță că pe timpul operației de apărare pe teritoriul național trecerea economiei naționale la producția de apărare necesită timp iar evacuarea unor capacități productive și populației din zona de operații îngreunează operațiunile de mentenanță.

În literatura de specialitate se apreciază că, în operația de apărare, mentenanța se organizează având în vedere:

– direcțiile de interzis;

– gruparea forțelor și mijloacelor proprii din dispozitivele de luptă;

– direcțiile probabile de pătrundere ale inamicului;

– aliniamentele probabile și direcțiile pe care se vor executa contraatacurile;

– posibilitățile inamicului de folosire a desantului aerian.

Sun Tzî afirmă că prevederea cât mai exactă a acțiunilor inamicului este esențială pentru succesul acțiunii militare: “Cunoaște-ți inamicul, cunoaște-te pe tine însuți și victoria ta nu va fi niciodată amenințată”.

Organele de conducere și executare a mentenanței vor ține cont pentru organizarea și executarea mentenanței în operația de apărare pe teritoriul național, de următoarele principii:

– simplitatea în organizare și realizare;

– oportunitatea;

– continuitatea;

– cooperarea multifuncțională;

– creativitaea permanentă și eliminarea manifestărilor de șablonism;

– evitarea paralelismelor;

– fermitate și suplețe;

– repartizarea echilibrată a sarcinilor;

– cunoașterea reciprocă a sarcinilor și atribuțiilor principale;

– asigurarea rezervei de personal și mijloace impusă de nevoia de asigurarea continuității proceselor și posibilitatea apariției pierderilor provocate de inamic;

– asigurarea și păstrarea secretului asupra tuturor acțiunilor și măsurilor;

– asigurarea unei protecții a sistemelor proprii;

– fiabilitatea și compatibilitatea forțelor și mijloacelor;

– claritatea documentelor, informațiilor, ordinelor și dispozițiunilor utilizate în procesul conducerii;

– compatibilitatea între compartimente bazată pe competența personalului;

– asigurarea în orice împrejurarea a rezervei de timp

Pentru o evidență strictă a sprijinului de mentenanță executat la marile unități și unitățile diviziei de infanterie, la nivelul modulului logistic, se vor întocmii și actualiza în permanență următoarele situații:

– situația cu existentul și starea tehnică;

– situația cu rezerva de motoresurse;

– situația cu consumul probabil de motokilometrii.

Considerăm că respectarea acestor principii de organizare și executare a mentenanței de către organele de conducere a sprijinului logistic ale diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național se pot realiza numai printr-o bună pregătire de specialitate, cunoașterea permanentă a situației operativ-tactice, comunicare operativă și reacție la schimbările apărute în timpul operației de apărare.

Pentru realizarea unui grad ridicat de operativitate îndeosebi a tehnicii participante la operația de apărare pe teritoriul național, precum și asigurarea numărului optim de autocamioane de transport destinate aprovizionării și reaprovizionării cu materiale necesare trupelor pentru îndeplinirea misiunilor stabilite se organizează și se execută de activități întreținere și verificare a tehnicii, evacuarea și repararea tehnicii cu nevoi de reparații, completarea cu tehnică și armament și aprovizionarea cu piese de schimb și materiale diviziei de infanterie și marilor unități și unităților subordonate. Toate aceste activități se desfășoară în cadrul procesului de planificare a sprijinului logistic.

Măsurile de mentenanță care se stabilesc în perioada de pregătire a operației de apărare pe teritoriul național vor asigura îndeplinirea misiunilor marilor unități și unităților diviziei de infanterie privind recuperarea și evacuarea tehnicii imobilizate în primul rând a celei amenințate a fi distrusă sau capturată de inamic și repararea ei în timp scurt pentru a fi redată trupelor în vederea continuării operației.

Pregătirea tehnică a personalului cuprinde ansamblul de măsuri și activități care se planifică, organizează și execută pentru însușirea temeinică a cunoștințelor privind caracteristicile tehnico – tactice, construcția, funcționarea, utilizarea, evacuarea și repararea echipamentelor, normele de securitate și sănătate în muncă, de protecția mediului, precum și pentru formarea deprinderilor necesare de conducere și execuție.

Observăm că pregătirea tehnică a personalului alături de executarea întreținerilor și reparațiilor sunt activitățile cele mai importante desfășurate pe linie de mentenanță pentru îndeplinirea misiunii. Acestea au ca scop perfecționarea deprinderilor personalului în exploatarea, repararea, recuperarea și evacuarea tehnicii în condițiile amenințărilor permanente ale inamicului pe timpul pregătirii și ducerii operției de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie.

Un coeficient de operativitate a tehnicii cât mai ridicat se obține prin executarea profesionistă a exploatării tehnicii și echipamentelor precum și executarea întreținerilor la timp și în volum complet conform instrucțiunilor tehnice de exploatare ale tehnicii și echipamentelor militare.

Activitățile desfășurate astfel în perioada de pregătire a operației de apărare au în vedere atât intervențiile de mentenanță și reparațiile destinate repunerii în stare de operativitate a autovehiculelor din dotare, dar și luarea unor măsuri de verificare și completare a instalațiilor speciale, a dispozitivelor și mecanismelor ce echipează diferitele instalații ale acestora. O atenție deosebită se acordă executării intreținerilor tehnice a echipamentelor și armamentului care asigură funcționarea neîntreruptă a acestora pe toată durata de desfășurare a operației de apărare pe teritoriul național. Aceste activități sunt organizate și conduse de locțiitorul tehnic al diviziei de infanterie care poate pune la dispoziția marilor unități și unităților, personalul și structurile specializate din cadrul Secției mobile mentenanță echipamente (S.M.M.E.).

Organizarea înreținerilor tehnice se realizează având în vedere o serie de principii:

a) înreținerile tehnice se execută în cadrul planificării preventive;

b) toate activitățile se desfășoară cu forțele și mijloacele avute la dispoziție;

c) forțele și mijloacele de întreținere tehnică se repartizează de regulă marilor unități și unităților aflate în eșalonul I, iar în situația când acestea sunt suficiente se pot repartiza și forțelor de sprijin a forțelor de angajare;

d) pe timpul executării întreținerilor tehnice, mijloacele de înreținere și reparații se deplasează în raionul în care se găsește dispusă tehnica căreia urmează să i se execute operațiunile de înreținere;

e) lucrările de întreținere tehnică se execută în volum comlet, în raport cu rulajul executat și misiunile repartizate spre executare;

f) executarea înreținerilor tehnice se execută fără micșorarea capacității de luptă a marilor unități și unităților.

În perioada de pregătire a operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie, lucrările de înreținere tehnică ce se defășoară vor avea în vedere completarea plinurilor de carburanți lubrifianți și lichide speciale, verificarea funcționării instalațiilor speciale montate pe tehnica de luptă, realizarea reglajelor, ungerea și gresarea rulmenților și articulațiilor, remedierea defecțiunilor de mică amploare.

Dacă marile unități și unitățile diviziei de infanterie execută pregătirea oprației de apărare în contact cu inamicul întreținerile tehnice se execută parțial în ordinea stabilită de comandant, în funcție de evoluția acțiunilor de luptă, urmând ca ulterior, în pauzele operative, să se termine lucrările de întreținere tehnică prevăzute în actele normative, instrucțiuni sau cărți de exploatare. Pe timpul executării înterținerilor tehnice, în apropierea limitei dinaintea apărării, este interzisă executarea unor lucrări de demontare a unor subansambluri de pe tehnica militară ce pot duce la scoaterea din stare de operativitate a acestora. Locțiitorul tehnic al diviziei de infanterie va face precizări referitoare la ce lucrări se pot executa.

Pe timpul ducerii operației de apărare, executarea intervențiilor de mentenanță la trupele din contact cu inamicul se vor executa de regulă noaptea, odată cu încheierea luptei din ziua respectivă. Decizia asupra modalităților de executare a acestora, locul și momentul începerii și încheierii lor aparține comandantului diviziei de infanterie după consultări cu șeful modulului logistic.

Pregătirea pentru luptă a tehnicii se execută în funcție de condițiile concrete de timp, anotimp, stare a vremii și de terenul în care se va defășura operația de apărare. În toate situațiile tehnica va fi pregătită să ducă acțiuni de luptă pe timp de noapte.

În funcție de timpul avut la dispoziție, pe timpul executării înreținerilor tehnice se vor verifica și completa loturile de piese de schimb și accesorii de la fiecare mijloc tehnic.

Verificările și întreținerile tehnice se execută pe baza ordinului de sprijin logistic al eșalonului superior, a deciziei comandantului diviziei de infanterie și a deciziei comandanților marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

O activitate foarte importantă ce necesită timp, forțe și mijloace specializate, piese de schimb în cantități mari o reprezintă reparațiile prin care se întelege ansamblul măsurilor stabilite în scopul repunerii în stare de operativitate a tehnicii indisponibile. În pregătirea operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie, necesarul de reparații este constituit din tehnica deteriorată în urma acțiunilor inamicului și tehnica indisponibilă ca urmare a uzurii normale.

Repararea tehnicii și echipamentelor militare deteriorate pe timpul operației de apărare dusă de către divizia de infanterie se execută în raport cu situația operativ/ tactică, timpul la dispoziție, cantitatea echipamentelor scoase din funcționare, nevoile de reparații ale acesteia și capacitățile de producție ale structurilor de executare a mentenanței organice, primite ca sprijin/ întărire sau la operatorii economici.

Organizarea activității de reparații se va executa de către locțiitorul tehnic al diviziei de infanterie prin șeful modulului logistic al diviziei de infanterie care va avea în vedere stabilirea necesarului și a priorităților de reparații, stabilirea posibilităților de reparare, stabilirea raioanelor de adunare a tehicii deteriorate și folosirea oportună a a forțelor avute la dispoziție.

Se va avea în vedere ca repararea tehnicii militare să se execute de regulă, pe locul scoaterii din funcționare sau în cele mai apropiate adăpostiri utilizând procedeul înlocuirii ansamblurilor, mecanismelor sau pieselor deteriorate cu altele noi. Aici se pot executa reparații curente și de complexitate redusă și reparații de complexitate medie. Mijloacele tehnice care nu pot fii reparate sunt evacuate în raioanele de adunare a echipamentelor deteriorate (R.A.E.D.) de unde vor fi preluate de echipele de evacuare din cadrul S.M.M.E. sau a modulului de evacuare puse la diviziei de infanterie de către gruparea de forțe.

Pentru realizarea activităților de mentenanță a tehnicii pe timpul pregătirii operației de apărare pe teritoriul național, pe lângă forțele și mijloacele din organica diviziei de infanterie se pot utiliza cu acordul organelor administrației publice locale toate posibilitățile existente în zona de responsabilitate (mijloace de evacuare, meseriași, clădiri utilaje, instalații, piese de schimb și materiale).

Pot exista situații când lipsa pieselor de schimb reclamă utilizarea ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor de schimb de pe tehnica nerecuperabilă. Această operațiunie se numește “canibalizare” și se execută numai cu aprobarea comandantului diviziei de infanterie. Pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național, când un echipament nu poate fi reparat pe locul unde a fost deteriorat, acesta trebuie deplasat la structura de execuție a mentenanței care are capacitatea de a executa repunerea în stare de funcționare a acestuia. Acestă activitate de deplasare a tehnicii și echipamentelor militare din raioanele /locurile de adunare pe axele de evacuare reparare până în R.A.E.D.-ul S.M.M.E. se numește evacuare.

Divizia de infanterie organizează 2-3 axe de evacuare și reparare. Fiecare ax începe de la un R.A.E.D. de mare unitate sau unitate, iar uneori de la forțele de asigurare și se sfârșește în R.A.E.D.- ul de bază al diviziei de infanterie.

De la axul de evacuare-reparare se prevăd itinerare de evacuare în fâșia fiecărei mari unități sau unități din eșalonul I, prin care nu trece nici un ax de evacuare și reparare, precum și pentru fiecare aliniament de contraatac al diviziei de infanterie. Aceste itinerare de evacuare se organizează pe comunicații viabile. Ele vor începe de la axul de evacuare-reparare și vor sfârși în raioanele unde se prevăd pierderi mari, spre locurile de dispunere a subunităților de mentenanță ale marilor unități sau unități, pe direcțiile de contraatac și spre raionul probabil în care inamicul va întrebuința desantul aerian.

Pe itinerarele de evacuare vor acționa tractoare de evacuare ale S.M.M.E., în scopul preluării tehnicii deteriorate care nu poate fi reparată de marile unități sau unități și evacuării acesteia în R.A.E.D.-ul S.M.M.E. sau la axul de evacuare-reparare organizat de eșalonul superior. Pe fiecare ax de evacuare-reparare se organizează un R.A.E.D. de bază al diviziei de infanterie dispus între forțele din eșalonul II și M.E.S.L., la distanțe diferite față de limita dinainte a apărării. La 5-10 km față de fiecare R.A.E.D.- ul de bază, se stabilește R.A.E.D. de rezervă. În afara S.M.M.E., în operația de apărare, gruparea de forțe poate fi întărită cu subunități de evacuare și de reparații tancuri, T.A.B.-uri, automobile etc. Toate aceste forțe și mijloace vor acționa în majoritate în R.A.E.D. și o parte (în special mijloacele de evacuare) vor fi date ca întărire marilor unități și unități din eșalonul I, precum și celor din eșalonul II, înainte de introducerea lor în luptă (operație). Proporția de fracționare a forțelor și mijloacelor de mentenanță se va stabili în funcție de felul și cantitatea de blindate (îndeosebi), automobile, tractoare etc. care acționează pe fiecare direcție de interzis.

La nivelul diviziei de infanterie evacuarea echipamentelor deteriorate se execută din R.A.E.D.-urile marilor unități până în raionul S.M.M.E. pentru marile unitățile de pe direcția principală de efort, respectiv până în raionul de dispunere al modulului de evacuare pentru marile unități de pe cealaltă direcție de efort.

Planificarea și organizarea evacuării se execută de către locțiitorul tehnic și compartimentul cu atribuții pe linia mentenanței din cadrul modulului logistic al diviziei de infanterie și are în vedere stabilirea necesarului de evacuat pe baza rapoartelor de la marile unități și unități, stabilirea raioanelor de adunare a echipamentelor deteriorate, stabilirea itinerarelor/axelor de evacuare, stabilirea priorităților în executarea evacuărilor având în vedere echipamentele esențiale pentru luptă, tehnica ce blochează anumite porțiuni ale axelor de evacuare, complexitatea reparațiilor, stabilirea necesarului de forțe și mijloace pentru executarea evacuării, stabilirea modalităților de executare a evacuărilor.

Evacuările se execută cu toate mijloacele specializare sau nespecializate care se întorc dinspre front după executarea transporturilor de materiale precum și mijloacele agenților economici din fâșia de responsabilitate logistică.

Concluzionăm că activitatea de mentenanță se planifică și se organizează într-o concepție unitară iar trecerea la apărare din contact nemijlocit cu adversarul, sub presiunea puternică a acestuia, impune, ca în paralel cu acțiunile de luptă în curs de desfășurare și realizarea dispozitivului de apărare, să se ia următoarele măsuri pe linia mentenanței cum ar fi:

– întărirea sau sprijinirea marilor unități și unităților din forța de angajare imediată, în special de pe direcțiile amenințate;

– dispunerea forțelor și mijloacelor de mentenanță, astfel ca în cazul pătrunderii inamicului în dispozitivul propriu de apărare, să asigure timpul necesar, atât pentru strângerea și deplasarea lor, cât și pentru evacuarea tehnicii militare deteriorate;

– executarea de manevre rapide, oportune și judicioase cu forțe și mijloacele de evacuare-reparații, în scopul rezolvării situațiilor complexe de mentenanță, pe timp de noapte, în dispozitiv, concomitent cu îndeplinirea acțiunilor de luptă;

– executarea reparațiilor pe locul scoaterii din funcțiune, uneori pe timp de noapte și uneori concomitent cu executarea misiunilor;

– dacă nu se poate repara pe locul scoaterii din funcționare, tehnica se evacuează în acoperiri, pe axele de evacuare-reparare sau chiar până în RAED;

– divizia de infanterie trebuie să trimită în sprijin forțe și mijloace de evacuare și reparare care să ajungă, pe cât posibil, la cele mai mici eșaloane care au pierderi în tehnică și armament și nu reușesc să le evacueze și să le repare;

– conducerea neîntreruptă a activităților de întreținere, evacuare și reparare a tehnicii militare.

3.3.4.SPRIJINUL MEDICAL AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

În ciuda dezvoltării echipamentelor militare și contribuției acestora în câștigarea războaielor, componenta umană reprezintă elementul central al capacităților militare și de aceea trebuie să fie menținută în cea mai bună stare de sănătate.

Acordarea sprijinului medical de înaltă calitate este crucial pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin diviziei de infanterie pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național. Solicitările extreme de pe câmpul de luptă reclamă facilități și competențe avansate de răspuns începând cu acordarea primului ajutor specializat, continuând cu echipe și tehnică de evacuare medicală, finalizând cu intervențiile chirurgicale sau tratamente medicale specializate.

. Asigurarea unui sistem eficient de sprijin medical intră în responsabilitățile României, în care sunt incluse menținerea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor, colectarea, tratamentul și evacuarea pacienților, reaprovizionarea cu sânge și materiale sanitar-farmaceutice, pentru a reduce la minim pierderile de forțe umane din cauza rănirilor și îmbolnăvirilor și recuperarea integrală pentru misiune a acestora. Un sprijin medical efectiv în acest mod este considerat ca „multiplicator al forței.” Sprijinul medical trebuie să satisfacă standarde acceptabile de îngrijire medicală, la nivele cât mai apropiate de standardele din timp de pace, ținând seama de mediul operațional.

Realizarea sprijinului medical pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie se desfășoară sub coordonarea medicului șef al diviziei de infanterie și se asigură prin utilizarea dotărilor medicale proprii, celor puse la dispoziție și celor existente în zona de responsabilitate logistică.

În cadrul diviziei de infanterie sprijinul medical se acordă de către plutoanele medicale ROL 1 la nivelul batalioanelor, companiile medicale ROL 2 facilități reduse la nivelul brigăzilor și compania medicală ROL 2 facilități extinse la divizia de infanterie, pe niveluri de competență, în funcție de eșalon, atât pentru forțele proprii, cât și pentru populația civilă din zona de operații, în limitele posibilităților.

Urgențele medicale ce nu pot fi tratate în facilitățile medicale ale diviziei vor fi evacuate la facilitățile medicale ROL 3 ale eșalonului superior.

Pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin formațiunile medicale trebuie să țină seama de o serie de factori ce le pot influența actul medical:

a) misiunile marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie;

b) amenințările inamicului analizate din punct de vedere medical;

c) informațiile medicale /MEDINT, Medical Intelligence;

d) concepția generală de organizare a activităților de evacuare a răniților și bonlavilor din zona de operații a diviziei de infanterie.

În zona de operații a diviziei de infanterie, complexitatea activităților medicale necesită sprijinul permanent al comandantului diviziei de infanterie și a statului major în vederea acordării la timp a actului medical răniților și bolnavilor care se amplifică în cazul utilizării de către inamic a armelor ADMCBRN. Divizia de infanterie și marile unități și unitățile subordonate acesteia vor lua măsuri de menținere permanentă a capacității de acțiune a formațiunilor medicale prin dispunerea judicioasă și deplasarea oportună în cadrul dispozitivului de luptă.

Personalul medico-sanitar are un rol foarte important în acordarea actului medical efectivelor diviziei de infanterie și evacuării răniților și bolnavilor către alte facilitățile medicale ale eșalonului superior iar folosirea eficientă a materialelor sanitare și farmaceutice precm și a mijloacelor de evacuare și transport este esențială.

Legăturile între formațiunile medicale din cadrul diviziei de infanterie precum și cu cele de sprijin logistic îmbunătățesc activitatea de sprijin medical.

Vom avea în vedere ca pe lângă formațiunile medicale din subordinea diviziei de infanterie la acordarea sprijinului medical să fie utilizate și unitățile din rețeaua sanitară teritorială.

Pentru îndeplinirea misiunilor, formațiunile medicale ale diviziei de infanterie și marilor unități și unităților subordonate se dispun în teren, constituind etape de evacuare medicale (MEDEVAC) și tratament ce reprezintă trimiterea avizată medical a răniților și bolnavilor din aria de responsabilitate către o facilitate medicală de tratament (M.T.F.) pe mare, pe uscat sau pe cale aeriană; planificarea evacuării are la bază politica medicală din zona de operații și specificul acțiunilor de luptă; amploarea lanțului de evacuare este direct proporțională cu cantitatea și capabilitățile mijloacelor de tratament solicitate în zona de operații.

Medicul șef al diviziei de infanterie este responsabil pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare de organizarea etapelor de evacuare la nivelul diviziei de infanterie. La organizarea acestora se au în vedere mijloacele de evacuare medicale proprii și cele primite în sprijin.

Principiul de bază în executarea evacuării răniților și bolnavilor constă în faptul că divizia de infanterie pune la dispoziția marilor unități subordonate mijloacele sanitare din înzestrare și cele primite în sprijin.

Pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național datorită complexității misiunilor pot apărea excepții de la acest principiu. Situația în care periculozitatea sau gravitatea acțiunilor militare în curs de desfășurare, existența și orientarea favorabilă a căilor de comunicații și a mijloacelor moderne și rapide de evacuare impun ca evacuarea răniților și bolnavilor către eșalonul superior să se execute cu mijloace proprii ale facilităților medicale ale diviziei de infanterie.

În zonele unde se prevăd un număr mare de pierderi sanitare, medicul șef al diviziei dispune crearea unei rezerve de mijloace de evacuare și personal specializat pentru eficientizarea intervenției.

În unele faze ale operației numărul mijloacelor de evacuare medicală pot fi insuficiente iar evacuarea răniților și bolnavilor se poate face și cu mijloace nespecializate, amenajate în acest scop, atât cu mijloace de transport care se întorc de la forțele din eșalonul I, cât și cu mijloace aeriene. Evacuarea răniților și bolnavilor este o activitate permanentă, care se execută în orice situație, indiferent de condițiile de anotimp și stare a vremii.

Dacă în urma unei evaluări specializate / triaj răniții și bolnavii aflați în stare critică necesită transferul la o facilitate medicală și de tratement (M.T.F.) a eșalonului superior evacuarea medicală se face pe calea aerului cu respectarea următoarelor principii:

a) scopul principal al transferului este asigurarea asistenței medicale optime rănitului sau bolnavului;

b) înaintea efectuării transferului, MTF la care se află rănitul sau bolnavul are obligația să îl evalueze și să îi asigure tratamentul necesar stabilizării în vederea transferului, evitând întârzierile nejustificate care pot afecta negativ tratamentul definitiv;

c) medicul de la MTF în care se află rănitul sau bolnavul are obligația să îl informeze pe acesta asupra riscurilor și potențialelor beneficii ale transferului;

d) organizarea transferului se va face după un protocol prestabilit prin care se vor numi persoanele responsabile cu evaluarea răniților și bolnavilor și transferul acestora; MTF care primește răniți și bolnavi, va stabili persoanele responsabile pentru acceptarea și organizarea transferului, în colaborare cu MTF care transferă răniți și bolnavi;

e) medicul responsabil de la MTF care va transfera răniții și bolnavii va evalua starea clinică a acestora, necesitatea și momentul transferului, modalitatea de transport, nivelul asistenței medicale pe durata transferului și destinția acestuia; scopul final este asigurarea îngrijirilor optime acordate răniților și bolnavilor transferați fără întârzieri nejustificate;

f) documentația cu starea rănitului sau bolnavului, investigațiile efectuate și rezultatele acestora, medicația administrată, specificându-se dozele și orele de administrare, consulturile de specialitate va fi copiată sau trimisă în original la MTF care va primi rănitul sau bolnavul; unde este posibil, documentația poate fi trimisă și prin poșta electronică; investigațiile imagistice efectuate /CT, RX, RMN, angiografii, precum și alte teste vor fi trimise cu documentația medicală a rănitului sau bolnavului;

g) o atenție deosebită va fi acordată colaborării cu formațiuni medicale civile aflate în zonele de interes și se recomandă întocmirea unor protocoale de transfer standardizate pentru regiunea respectivă, împreună cu aceste formațiuni medicale.

Răniții și bolnavii pot parcurge teoretic sistemul de îngrijire etapizat de la etapele medicale ROL 1 la ROL 2 FE și mai sus până la ROL 4 dar în funcție de starea lor generală unul sau mai multe ROL-uri pot fi excluse din lanțul de evacuare.

Pierderile umane reale în operația de apărare pe teritoriul național dusă de către divizia de infanterie nu pot fi cunoscute cu exactitate, analiza acestora se face de către statele majore pe baza prelucrării statistico-matematice a datelor rezultate din experiența acțiunilor anterioare, desfășurate în condiții similare de către divizia de infanterie.

Asistența medicală operațională se organizează ținând cont de datele statistice din care reiese volumul pierderilor sanitare ce reprezintă numărul de răniți și bolnavi care apar într-o perioadă de timp determinată (zi de luptă, etapă, misiune, operație, etc.).

În cadrul diviziei de infanterie și marilor unități și unităților subordonate, pierderile sanitare probabile se calculează pe zile de luptă sau pentru întreaga perioadă a îndeplinirii misiunii de luptă, cuprinzând și detalii estimative privind pierderile care vor fi înregistrate la

La organizarea și executarea evacuărilor medicale se au în vedere pierderile sanitare și structura acestora, situația operativă, existența și practicabilitatea drumurilor, timpul la dispoziție, precum și capacitatea și starea tehnică a mijloacelor de evacuare.

Pe baza determinărilor statistice pentru evacuarea rănițior și bolnavilor se cunoaște că din totalul pierderilor sanitare probabile 60% necesită mijloc de transport pentru evacuare, iar 40% vin singuri la formațiunile medicale și nu necesită mijloc de transport. Din cei 60% care

În situații speciale evacuarea se execută pe bază de dispozițiuni, respectiv evacuarea la etapa superioară cu mijloacele etapei subordonate; acest tip de evacuare medicală se execută, de regulă, în cadrul raionului de concentrare/staționare, unde distanțele dintre MTF sunt mici, iar pierderile sanitare sunt reduse, și în timpul acțiunii, între etapele de evacuare medicală apropiate de etapa superioară/de la epatele de evacuare medicală ale subunităților și unităților din cadrul forțelor din eșalonul II, la cele ale subunităților și unităților speciale.

Asistența medicală ce se acordă tuturor răniților și bolnavilor sosiți în facilitățile medicale ale diviziei trebuie să fie oportună, competentă, succesivă și unitară din punct de vedere al conduitei terapeutice.

În condițiile unei apărări stabile aistența medicală se aigură în volum complet iar în în situații favorabile (acalmie, staționare îndelungată într-un raion, lupta la încercuire), când compania medicală acordă asistență medicală, care, în mod obișnuit, intră în competența plutonului medical se sigură asistență medicală în volum lărgit.

La schimbările frecvente ale raioanelor de dispunere, la ordin companiile medicale ROL 2 facilități restrînse ale marilor unități pot transfera o parte din sarcini companiei medicale ROL 2 facilități extinse. În acest caz asistența medicală se acordă în volum restrâns. Activitatea igienico-sanitară și antiepidemică are un caracter eminamente preventiv, acțiunea fiind îndreptată în direcția identificării și eliminării posibilelor focare epidemice și epizootice, indiferent dacă acestea sunt cauzate de inamic sau de activitatea normală.

Răspunzător pentru desfășurarea eficientă a acestei activități este medicul șef al diviziei de infanterie. împreună cu personalul din subordine.

Compania medicală ROL 2 facilități extinse pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național se dispune într-un raion ordonat de comandantul diviziei la propunerea șefului structurii logistice.

Raionul de dispunere din localități a companiei medicale ROL 2 facilități extinse va ține cont ca distanța față de obiectivele considerate importante sau vizate de inamic, indiferent de natura lor, să fie de minim 2 – 3 km, evitându-se clădirile sau cvartalele construite din materiale inflamabile. Punctele de control dozimetric și de decontaminare vor fi amplasate la intrarea /ieșirea în /din localitate. Populației locale i se va interzice tranzitarea raionului iar pentru instalarea posturilor de observare se vor alege clădirile înalte sau înălțimi dominante în perimetrul raionului de dispunere.

În situația în care compania medicală ROL 2 facilități extinse nu poate fi dispusă în interiorul unei localități, terenul pe care se va dispune trebuie să ofere suficiente posibilități naturale de protecție și mascare, să fie situat în imediata apropiere a axului de reaprovizionare – evacuare al eșalonului superior, să fie situat la distanță de aglomerările de materiale inflamabile care, pot deveni periculoase prin utlizarea de către inamic a mijloacelor incendiare, să asigure buna desfășurare a activităților și odihnei personalului, să dispună de surse de apă de calitate și cu un debit suficient iar distanța față de obiectivele considerate importante sau vizate de inamic, indiferent de natura lor, să fie minim 2 – 3 km.

Când se execută regrupări de trupe sau când inamicul a reușit să pătrundă în fâșia de apărare a diviziei de infanterie iar distanța față de formațiunile medicale s-a micșorat până la jumătatea distanței inițiale față de inamic sau când se prevede ca o parte din marile unități și unitățile diviziei de infanterie să ducă lupta în încercuire se poate executa manevra forțelor și mijloacelor formațiunilor medicale. Aceste manevre reprezintă deplasarea și folosirea judicioasă și oportună în locurile unde prezența acestora asigură în timpul cel mai scurt acordarea ajutorului medical și evacuarea răniților și bolnavilor și se poate realiza în condițiile în care sunt forțe suficiente și există posibilitatea înlocuirii fomațiunilor medicale existând posibilitatea creerii unor rezerve de forțe și mijloace.

Considerăm că sprijinul medical este un multiplicator al forței diviziei de infanterie pe timpul operației de apărare pe teritoriul național iar îndeplinirea misiunilor ce revin formațiunilor medicale depind de gradul de profesionalism a personalului medico-sanitar, performanța aparaturii și mijloacelor medicale și de evacuare iar nu în ultimul rând de aprovizionarea cu materiale medicale și farmaceutice.

3.3.5. INFRASTRUCTURA NECESARĂ DIVIZIEI DE INFANTERIE PENTRU DUCEREA OPERAȚIEI DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL.

Una dintre cele mai complexe și mai sensibile probleme ale României o constituie infrastructura pentru apărare ce poate constituii în aceeași măsură un avantaj sau un dezavantaj în operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii reprezintă coloana vertebrală a economiei iar, din acest punct de vedere țara noastră are de recuperat decalajul față de celelalte națiuni europene.

În cărțile militare de specialitate infrastructura cuprinde obiectivele și facilitățile necesare conducerii, cartiruirii/cazării, adăpostirii, depozitării, deplasării, protecției marilor unități și unităților din structura diviziei de infanterie și populației civile, bunurilor materiale și valorilor patrimoniului cultural național, asistenței medicale, asigurării cu apă potabilă existente în zona de responsabilitate logistică a diviziei.

În momentul de față infrastructura teritorială a României are sectoare critice de căi rutiere și feroviare nemodernizate cu o capacitate redusă de a prelua fluxuri mari de materile.

Plecând de la aceste realități observăm că utilizarea eficientă a infrastructurii existente în scopuri operative și logistice este importantă pentru îndeplinirea misiunilor.

Dacă în zona de operații a diviziei de infanterie infrastructura existentă este insuficientă, cooperarea între structurile de logistică și cele de geniu, în scopul realizării și menținerii liniilor de comunicație și a construcției unor facilități de susținere devine obligatorie.

3.3.5.1. Carturuirea (cazarea) trupelor și adăpostirea animalelor

Activitățile pe linia cazării și cartiruirii forțelor diviziei de infanterie se execută neîntrerupt de modulul logistic al diviziei de infanterie atât în pregătirea operației cât și pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național dar adaptate la specificul misiunilor ce trebuie îndeplinite. Această activitate este organizată de șeful modulului logistic al diviziei de infanterie având la bază ordinul de sprijin logistic al eșalonului superior și decizia comandantului diviziei de infanterie și se execută în scopul:

– asigurării cu terenuri, construcții și instalații specifice;

– exploatării, întreținerii și reparării construcțiilor și instalațiilor;

– cazării personalului în clădiri, corturi, adăposturi, vehicule speciale;

– măsurilor de siguranță la incendii.

Șeful de stat major al diviziei de infanterie stabilește reprezentanții marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie care vor organiza cazarea trupelor și adăpostirea animalelor.

Se vor utiliza pentru cazarea personalului și adăpostirea animalelor imobilele aflate în zona de operații a diviziei de infanterie indiferent de proprietarul acestora. Proprietarilor de imobile persoane fizice li se vor lăsa la dispoziție spații de locuit, de preparat hrana și grupuri sanitare.

Bunurile rechiziționate vor fi puse la dispoziția forțelor destinate apărării naționale sau a autorităților publice, la declararea mobilizării generale sau parțiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgență, precum și în caz de concentrări, exerciții și antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât și pe timpul acestor situații.

În consecință proprietarii sau deținătorii, cu orice titlu, ai imobilelor și adăposturilor sunt obligați să pună la dispoziția marilor unități și unităților diviziei de infanterie facilități de cazare și adăpostire, la solicitarea acestora sau a autorităților administrației publice locale, și utilitățile cu echipamentele aferente, fără de care acestea nu pot fi utilizate.

Pentru imobilele folosite la cartiruire sau la cazare nu se plătește chirie pe timpul desfășurării operației de apărare, oricare ar fi durata de folosire a acestora.

La nivelul comandamentului diviziei de infanterie se orgnizează o grupă de recunostere în vederea identificării imobilelor petru cazarea trupelor și adăpostirea animalelor. Din acestă grupă de recunoaștere fac parte șeful modulului logistic al diviziei care este și șeful grupei, câte un reprezentant de la fiecare comandament de mare unitate și unitate din cadrul diviziei de infanterie, reprezentantul organului teritorial de construcții și domenii militare sau un reprezentant al orgnului de cazare din garnizoanele unde se realizează cazarea trupelor și reprezentanți ai administrației publice locale și centrale.

Misiunile grupei de recunoaștere sunt:

– realizarea legăturii cu organele administrației publice locale în vederea stabilirii fondului imobiliar utilizabil;

– identificarea imobilelor stabilite pentru satisfacerea nevoilor de cazare a trupelor;

– verificarea capacității de cazare a imobilelor stabilite;

– stabilirea imobilelor pentru instalarea comandamentelor;

– repartizarea spațiilor pe unități (subunități);

– stabilirea locurilor de amenajare a adăposturilor pentru animale;

– stabilirea itinerariilor de afluire a trupelor pentru cazare;

– stabilirea itinerariilor și a zonelor de defluire pe mari unități și unități în cazul loviturilor aeriene executate de inamic asupra locurilor de cazare a trupelor diviziei de infanterie.

În zona de operații a diviziei de infanterie, localitățile destinate pentru cartiruirea trupelor și adăpostirea animalelor se cercetează din punct de vedere sanitar- epidemic.

Structurile de specialitate a diviziei vor verifica spațiile destinate pentru cartiruire din punct de vedere al rezistenței construcției și din punct de vedere genistic pentru a nu fi minate iar rezultatele verificărilor vor fi aduse la cunostința comandanților pentru a dispune după caz măsuri de deminare, curățire și dezinsecție. Cazarea personalului și adăpostirea animalelor se va face în aceste clădiri numai după ce au fost îndepărtate toate pericolele.

Personalul diviziei de infanterie se cazează grupat pe mari unități, unități și subunități, în clădirile diferitelor instituții de stat sau particulare, precum și în locuințele populației, de comun acord cu reprezentanții organelor administrației publice locale sau centrale.

Aprobarea mutării trupelor dintr-un imobil în altul după efectuarea cazării o dă comandatul diviziei sau după caz comandanții marilor unități și unităților subordonate.

Militarii pot fi cazați în case nelocuite sau locuite dar în încăperi separate de cele ocupate de civili.

O importanță deosebită se acordă locurilor de dipunere a tehnicii militare deoarece trebuie să senasigure o bună mascare și posibilitatea grupării tehnicii militare pe mari unități și unități. Locurile cel mai des utilizate sunt parcurile din localități, livezile și curțile oamenilor sau a diferitelor instituții.

Formațiunile de logistică își instalează depozitele de materiale în clădiri separate de trupe și protejate împotriva incendiilor.

Șefii modulelor logistice de la divizie, mari unități și unități vor avea în vedere să stabileacă încăperi separate pentru bucătării, brutării și grupuri sanitare pentru a se evita incendiile.

Dacă în zona de desfășurare a acțiunilor nu sunt imobile ce pot fi utilizate pentru cazarea personalului diviziei de infanterie, acesta poate fi cazat și în corturi.

Pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie, sursele de apă potabilă vor fi păzite permanent pentru a nu fi contaminate și vor fi utilizate pentru băut și preparatul hranei numai după ce analizele efectuate de medicul șef arată că pot fi utilizate. Se interzice consumul apei din surse neverificate.

Raioanele de concentrare a marilor unități și unităților diviziei de infanterie trebuie să îndeplinească pe cât posibil următoarele cerințe:

să fie dispuse în apropierea cursurilor de apă dar în afara zonelor inundabile;

să aibe în apropiere stații de cale ferată și drumuri pe care pot circula autovehicule;

să fie dispuse la o distanță de cel putin 5 km de centrele aglomerate sau zonele industriale;

să aibe posibilități de mascare.

În cadrul raioanelor se va amenaja un drum de spate prin folosirea căilor de acces deja existente iar tehnica de luptă se dispune în parcuri amenajate între linia de spate și drumul de spate la flancul raionului. În fiecare raion se vor asigura mijloace de stins incendiu și intervenții la dezastre.

Transportul pe calea ferată a trupelor și animalelor diviziei de infanterie, se execută cu vagoane speciale, acoperite, care asigură condiții de aerisire, încălzire, protecție, iluminare și condiții igienico-sanitare corespunzătoare, pentru prevenirea apariției bolilor în rândul personalului sau a animalelor iar în cazul în care nu sunt rețele de cale ferată în zona de operații a diviziei de infanterie transportul acestora se execută cu mijloace auto specializate. În ambele situații îmbarcarea se execută de regulă ziua pentru a se evita accidentele.

Activitățile de cazare a trupelor și adăpostirii animalelor sunt parte componentă a conducerii sprjinului logistic fiind detaliate ordinul de sprijin logistic.

3.3.5.2. Asigurarea căilor de comunicație

Cantitatea mare de materiale din toate clasele, echipamente și tehnică militară necesare diviziei de infanterie pentru îndeplinirea misiunilor pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național precum și evacuările de tehnică și materiale cu nevoi de reparații necesită axe de reaprovizionare evacuare și reparare în zona de operații ce pot susține acest flux de materiale către marile unități și unitățile diviziei de infanterie.

Prin axe de reaprovizionare, evacuare și reparare se înțeleg drumurile stabilite, pregătite și utilizate în zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie cu scopul de a se executa pe ele toate tipurile de transporturi de reaprovizionare evacuare și efectuării intervențiilor de mentenanță necesare trupelor pentru menținerea stării de operativitate, precum și pentru deplasarea acestora.

Alegerea axelor de reaprovizionare, evacuare și reparare se face de către șeful modulului logistic al diviziei de infanterie prin biroul coodonarea miscării în colaborare cu celelalte structuri ale diviziei de infanterie din rețeaua de drumuri existentă în zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie, orientate convenabil, pe direcțiile cele mai scurte, care oferă posibilități de mascare și care nu necesită lucrări voluminoase de întreținere și reparații.

Axele de reaprovizionare, evacuare și reparare influențează deplasarea și instalarea la timp a modulului de execuție a sprijinului logistic și a celorlalte structuri logistice precum și executarea transporturilor de reaprovizionare și evacuare.

Diviza de infanterie organizează în zona de responsabilitate logistică 2-4 axe de reaprovizionare și evacuare de bază, 2-3 axe de reaprovizionare și evacuare de rezervă, 1 drum de rocadă precum și stabilește drumurile de legătură de la surse la formatiunile logistice ale diviziei de infanterie sau ale marilor unități și unităților subordonate în vederea satisfacerii nevoilor de reaprovizionare și evacuare.

Axele de reaprovizionare, evacuare și reparare de bază și de rezervă sunt drumuri de pătrundere care fac legătura între modulul de execuție a sprijinului logistic al diviziei de infanterie și formațiunile de sprijin logistic ale marilor unități și unități tactice din eșalonul I sau drumul de rocadă. Drumul de rocadă are rolul de a asigura la nivelul diviziei de infanterie manevra de materiale de pe o direcție pe alta între marile unități aflate în eșalonul I.

Drumurile de legătură se stabilesc numai dacă axele de reaprovizionare, evacuare și reparare de bază și de rezervă nu realizează legătura între sursele de teritoriu puse la dispoziție cu modulul de execuției a sprijinului logistic sau cu formațiunile logistice ale marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

Raionul de dispunere a modului de execuție a sprijinului logistic și a formațiunilor logistice a marilor unități și unităților vor avea drumuri interioare de acces și evacuare pentru a face legătura între unitățile și subunitățile din compunerea acestora. Structurile de conducere a sprijinului logistic stabilește în zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie drumuri de legătură sau de acces care fac legătura cu axele de reaprovizionare, evacuare și reparare ale eșalonului superior și raioanele de dispunere ale unor unități sau subunități de sprijin logistic pentru care se execută transporturi de reaprovizionare, evacuare și reparare.

În zona de responsbilitate logistică a diviziei de infanterie, insuficiența axelor de reaprovizionare, evacuare și reparare pot duce la dificultăți în îndeplinirea misiunii și de accea comandantul diviziei va acorda o atenție deosebită pentru menținerea viabilității axelor existente. Întreținerea acestora se va face permanent la solicitarea biroului coordonarea mișcării de către subunitățile de geniu de infrastructură avute la dispoziție de către comandantul diviziei și de către formațiunile specializate aflate la dispoziția organelor publice locale din zona de operații a diviziei de infanterie.

În aceste condiții organizarea serviciului de comenduire și îndrumare a circulației (C.I.C.) este foarte importantă pentru organizarea mișcării trupelor prin organizarea fluidizării traficului și prin îndrumarea coloanelor de transport ce asigură reaprovizionarea. Aceste activități sunt executate de personalul din cadrul subunităților de drumuri și comenduire din cadru detașamentului de geniu pentru logistică la care participă și organele specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Serviciul de comenduire și îndrumare a circulației stabilește în cadrul zonei de responsabilitate a diviziei de infanterie sectoare și raioane de îndrumare a circulației luând în calcul numărul de drumuri și raioane de dispunere, intensitatea circulației și forțele avute la dispoziție.

O organizare în detaliu a serviciului implică și stabilirea unor subsectoare de comenduire și îndrumarea circulației pe drumurile alese pentru deplasare luând în calcul și intensitatea circulației pe acestea.

Pe axele de aprovizionare, evacuare și reparare folosite de divizia de infanterie, în cadrul subsectoarelor de comenduire și îndrumare a circulației se vor organiza următoarele elemente:

– posturi de dispeceri și controlori ai circulației în special la aliniamentele de coordonare, treceri prin localități mari, noduri de comunicație și treceri peste canalele de irigații;

– dispeceri-controlori care înregistrează timpul de trecere a coloanelor, indică șefilor de coloană direcția de deplasare și locurile de amplasare a elementelor de asigurare materială, tehnică și medicală;

– postul de comenduire și îndrumare a circulației se instalează la la aliniamentele inițiale și de coordonare, la intrările și ieșirile din localități mari sau poduri și încrucișări de drumuri;

– agent de circulație care îndrumă circulația în locul de instalare și pretinde respectarea regulilor de circulație și mascarea pe itinerariile de deplasare.

Comunicațiile feroviare se iau în calcul pentru executarea aprovizionărilor și reaprovitionărilor cu materiale din toate clasele a marilor unități și unităților diviziei de infanterie dacă distanțele sunt mai mari de 100 km.

Pe acestea se vor stabili stații de încărcare-descărcare pentru materialele, stații de reaprovizionare și stații de îmbarcare-debarcare a tehnicii, trupelor, răniților și bolnavilor.

Stația de încărcare-descărcare a materialelor se stabilește în apropierea depozitelor teritoriale, întrepriderilor producătoare, unităților de transport ale modulului de execuție sprijinului logistic al diviziei de infanterie și ale marilor unități și unități subordonate.

Stația de reaprovizionare se stabilește în raionul au în apropierea raionului modulului de execuție sprijinului logistic al diviziei de infanterie și se folosește pentru descărcarea materialelor de toate clasele ce sunt transportate de la sursele aflate în adâncimea dispozitiului.

Stațiile vor fi dotate cu rampe și mijloace de manipulare mecaniate pentru eficientizarea activităților.

Datorită complexității operației de apărare pe teritoriul național, în zona de operații a diviziei de infanterie poate apărea situația ca populația civilă și bunurile acesteia să fie evcuate. Pentru ca această activitate să se desfășoare fără a perturba îndeplinirea misiunilor de către divizia de infanterie se vor organiza 1-2 rute principale de evacuare și 1-2 rute alternative ce vor fi incluse în schema de asigurare a serviciilor de sprijin asigurându-se un număr suficient de puncte de control al traficului.

Opinăm că în alegerea axelor de reaprovizionare evacuare să primeze posibilitatea susținerii fluxurilor mari de tehnică și personal avându-se în vedere și posibilitatea evacuării populației civile din zona de operații a diviziei de infanterie.

3.3.6. SPRIJINUL CU SERVICII DE CAMPANIE NECESARE DIVIZIEI DE INFANTERIE PE TIMPUL PREGĂTIRII ȘI DUCERII OPERAȚIEI DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Succesul operației de apărare a diviziei de infanterie pe teritoriul național poate depinde moralul ridicat al militarilor ce poate fi menținut și prin aigurarea serviciilor de campanie de care aceștia au nevoie în volum complet indiferent de zona geografică în care se acționează sau condițiile meteo.

Serviciile de campanie (Field services/FS) reprezintă, în accepțiunea armatei Statelor Unite ale Americii (United States of America/USA), servicii esențiale pentru asigurarea unui nivel corespunzător de viață, pe timpul participării la operațiile militare.

Pregătirea asigurării acestor servicii pe timpul operației de apărare pe teritoriul național la un nivel corespunzător începe încă de pe timp de pace prin aplicarea principiilor științifice ale managementului logistic și prin utilizarea eficientă a resurselor existente avute la dispoziție. Experiența altor națiuni în ducerea operațiilor de apărare a demonstrat că în perioada de introducere în zona de operații, serviciile de campanie sunt oferite militarilor, de structurile logistice ale diviziei de infanterie prin forțe proprii, iar ulterior intră în scenă operatorii economici locali care preiau o mare sau chiar total, activitatea specifică tuturor genurilor de servicii.

În regulamentele de specialitate serviciile de campanie presupun hrănirea, îmbăierea personalului, spălarea și curățarea echipamentului, deratizarea și dezinsecția, asigurarea poștei și curieratului, serviciile funerare, apărarea împotriva incendiilor, asigurarea sănătății și securității în muncă, protecția mediului. Tot aici se menționează că, aceste servicii se asigură atât pentru forțele participante la operație, cât și pentru personalul refugiat și prizonierii de război fiind condiționate de resurse.

I. Hrănirea efectivelor diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național se execută prin grija formațiunilor specializate din cadrul diviziei de infanterie sau de structurile puse la dispoziție în sistem externalizat, prin agenți economici pe plan local sau contractori internaționali.

Structurile logistice ale diviziei de infanterie și marilor unități și unităților din subordine fac hrănirea efectivelor respectând plafoanele calorice și valorice în funcție de normele de hrană prevăzute în legislația de specialitate pentru fiecare categorie de militari în parte.

Asigurarea hranei personalului diviziei de infanterie se va face permanent atât pe timpul pregătirii cât și pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național ținându-se cont de stocurile de alimente existente asupra marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

Hrănirea se va face în funcție de rolul, locul și misiunile personalului diviziei de infanterie, posibilitățile de reaprovizionare cu alimente, posibilitățile de preparare a hranei, posibilitățile de asigurare a apei pentru prepararea hranei la standarde de potabilitate acceptabile, posibilitățile de transport și nu în ultimul rând de posibilitățile de preparare a acesteia de către modulul de execuție a sprijinului logistic al diviziei de infanterie precum și a structurilor logistice din compunerea marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

Comandantul diviziei de infanterie ordonă la propunerea șefului modulului logistic în funcție de situația tactică în care se află marile unități și unitățile din subordine regimurile de hrănire. Acestea sunt:

a) regim de hrănire normal, compus din hrană caldă pentru celei trei mese zilnice, în raionul de concentrare ;

b) regim de hrănire de luptă, compus rații de luptă pentru cele trei mese zilnice, în pregătirea luptei când timpul este foarte scurt;

c) regim de hrănire cu hrană rece, compus din hrană rece pentru toate cele trei mese zilnice, atunci când operația se pregătește, prin restructurarea dispozitivului tactic pe o perioadă care, de regulă, nu trebuie să depășească 2-3 zile.

Regimul cu hrană caldă se poate adopta și pe timpul pregătirii operației de apărare dacă există timp suficient la dispoziție iar pe timpul ducerii operației de apărare se trece în regim de hrănire de luptă.

Marile unități și unitățile aflate în eșalonul II pot continua regimul cu hrană caldă și pe timpul desfășurării operației de apărare cu excepția cazului în care acestea trebuie să declanșeze contraatacul pentru restabilirea liniei dinainte a apărării (L.D.A.)sau se dispun pe un aliniament pentru limitarea pătrunderii inamicului.

Modulul de execuție a sprijinului logistic din cadrul diviziei de infanterie continuă regimul cu hrană caldă cu excepția cazurilor în care trebuie să-și schimbe locul de dispunere.

Formațiunile logistice din subordinea diviziei de infanterie vor prepara hrana prin facilitățile proprii sau a celor existente în zona de operații puse la dispoziție de organele administrației publice locale.

Utilizarea facilităților de pe plan local degrevează o parte din tehnica și personalul de specialitate și poate duce la o îmbunătățire a activității logistice în alte sectoare de activitate.

Divizia de infanterie poate adopta procedeul de apărare mobilă ceea ce implică ca o parte din marile unități și unități din subordine să execute misiuni la distanțe mari față de raioanele de dispunere a structurilor de logistică proprii. În acest caz se utilizează rațiile de luptă sau hrana rece.

Companiile medicale ROL 2 facilități restrânse sau ROL 2 facilități extinse vor asigura hrănirea răniților și bolnavilor respectând dietele prescrise fără a depăși cantitățile de alimente stabilite în normele în vigoare.

Reaprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii hranei militarilor se face în funcție de valoarea totală alocată efectivelor diviziei de infanterie punându-se accent pe întocmirea unor meniuri echilibrate și diversificate și asigurării cu legume proaspete și fructe. Medicul șef al diviziei va verifica permanent modul de păstrare a alimentelor precum și hrana preparată.

Produsele reaprovizionate din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie, de la agenți economici, vor fi recepționate numai dacă sunt însoțite de certificate de calitate.

Personalul responsabil cu prepararea hranei atât militar cât și civil va executa săptămânal controlul medical iar medicul șef va avea evidența strictă a stării de sănătate a acestora.

Suntem de părere că pentru menținerea stării de sănătate a militarilor este obligatoriu ca prepararea hranei să se facă în condiții de igienă și cu respectarea valorilor calorice ce sunt stipulate în regulamentele de specialitate.

II. Îmbăierea personalului, spălarea și curățarea echipamentului

Situația tactic-operativă în care se găsește personalul din cadrul marilor unități și unităților diviziei de infanterie influențează și îmbăierea militarilor.

Această activitate se execută de regulă săptămânal sau o dată la zece zile.

În funcție de facilitățile din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie îmbăierea personalului se poate executa la agenții economici de profil sau la organele administrației centrale (unități M.A.I.).

Personalul diviziei de infanterie poate beneficia pentru îmbăierea militarilor de baia de campanie din dotarea modulului de execuție a sprijinului logistic care va funcționa după un grafic aprobat de șeful de stat major al diviziei de infanterie și întocmit de modulul logistic al diviziei. Graficul va fi distribuit marilor unități și unităților pentru a se respecta timpii alocați pentru fiecare structură a diviziei de infanterie. Funcționarea la parametrii normali a băii de campanie necesită amplasarea acesteia lângă surse de apă potabilă cu un debit suficient de mare pentru rezolvarea cu promptitudine a activității de îmbăiere a militarilor.

Dacă timpul avut la dispoziție nu permite îmbăierea personalului prin cele două modalități amintite mai sus, se pot utiliza și instalațiile de duș și dezinfecție montate pe autospecialele pentru decontaminarea echipamentului din dotarea subunităților de protecție NBC, dar numai cu aprobarea comandantului diviziei de infanterie. Se va lua în calcul și amenajarea unor spălătorii improvizate în apropierea cursurilor de apă.

După îmbăierea personalului se execută obligatoriu și schimbatul lenjeriei.

Lenjeria strânsă de la militari cu ocazia îmbăierii, se spală prin intermediul spălătoriilor civile din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie sau prin spălătoriile de campanie puse la dispoziție.

Personalul necesar pentru spălatul lenjeriei se va pune la dispoziție de organele administrației locale.

Lenjeria răniților și bolnavilor internați în formațiunile medicale ale marilor unități sau a diviziei de infanterie se va spăla la spălătoriile de care acestea dispun. În situația în care structurile medicale nu au în dotare astfel de spălătorii, spălarea lenjeriei se realizează la structurile medicale de la nivelul superior, sau la spălătoriile civile din zona de dispunere.

Pe timpul pauzelor operative sau când situația tactică permise modulul de execuție a sprijinului logistic va instala spălătoria de campanie care va executa spălatul lenjeriei pentru marile unități și unitățile diviziei de infanterie după un grafic aprobat de șeful de stat major al diviziei.

Marile unități care au în dotare autospeciale de decontaminat echipamentul, existente în dotarea structurilor de protecție NBC, pot executa spălatul lenjeriei în situații deosebite cu acordul comandanților marilor unități și unităților.

Materialele necesare pentru spălarea lenjeriei, se asigură la cerere conform normelor de modulul de execuție a sprijinului logistic pentru marile unități și unitățile din subordinea diviziei de infanterie.

Starea de sănătate a personalului diviziei de infanterie poate fi menținută prin asigurarea facilităților de igienă personală.

III. Deratizarea și dezinsecția

Modulului logistic al diviziei de infanterie prin structurile medicale este responsabil de deratizarea și dezinsecția în zona de operații a diviziei de infanterie prin contractarea serviciilor de la agenții economici de profil. Aceste activități se execută la instalarea marilor unități și unităților diviziei de infanterie în raioane noi sau ori de câte ori este nevoie.

Se acordă o deosebită importanță imunizării personalului și dezinfectării echipamentelor la redislocarea din zona de operații spre raioanele de dispunere la pace a marilor unități și unităților, în scopul evitării aducerii fără voie a unor agenți factori de risc sanitar sau agricol.

IV. Asigurarea poștei și curieratului se organizează prin intermediul societății naționale sau al agențiilor private; responsabilitatea primirii și distribuirii de la/ la militari a coletelor, scrisorilor, telegramelor, mandatelor etc. revine administratorilor de subunități

V. Serviciile funerare.

Personalul diviziei de infanterie sau cel al inamicului, decedat în zona de operație, va fi înmormântat potrivit reglementărilor în vigoare, cu asigurarea asistenței religioase corespunzătoare confesiunii de care aparțin, după ce sunt adunați de personalul destinat de comandantul diviziei de infanterie, identificați și înregistrați.

Militarii din cadrul diviziei de infanterie decedați sunt înmormântați în cimitirele din localitățile în apropierea cărora au decedat separat de militarii altor state. Ei se scot din evidența marilor unități ale diviziei de infanterie pe bază de proces verbal de constatare a decesului și înhumării. Acesta se întocmește în trei exemplare, astfel: exemplarul nr.1 se înaintează ierarhic de la marea unitate la divizie pentru luarea în evidență; exemplarul nr.2 împreună cu actele de deces, fișele de evidență și livretele militare ale militarilor decedați, precum și cu documentele ce permit identificarea cimitirului și a locurilor unde aceștia au fost înhumați, se trimit C.M.J. pe raza cărora militarii respectivi au avut domiciliul; exemplarul nr. 3 rămâne la marea unitate.

La divizia de infanterie se vor centraliza datele cu militarii decedați de la marile unități și unitățile din subordine într-un tabel ce va cuprinde: numele, prenumele tatălui și prenumele militarului; gradul; locul și data nașterii; numărul semnului personal de identitate; semne particulare, documente și obiecte personale care au servit la identificarea decedatului; data decesului; domiciliul; locul și împrejurarea în care s-a produs decesul.

Militarii decedați pe câmpul de luptă sau în formațiunile medicale se vor înmormânta cu echipamentul aflat asupra lor în funcție de sezon, și anume: capelă; costum; lenjerie de corp; ciorapi; bocanci; jumătatea superioară a semnului de identitate. În plus militarii decedați în formațiunile medicale vor fi înmormântați și cu cearșaful aflat în folosință în momentul decesului. Jumătatea inferioară a semnului de identitate se va preda prin grija administratorilor de subunități ierarhic până la structura responsabilă din comandamentul diviziei.

“Răniții și bolnavii decedați în spitalele de campanie vor fi înhumați de către formațiunile abilitate în acest sens, de regulă, în cimitirele din localitățile în care acestea sunt dislocate, urmând ca ulterior să fie anunțate organele de evidență a personalului din unitățile din care aceștia au provenit”.

Militarii decedați care fac parte din armatele țărilor aliate pot fi predați reprezentanților acestora sau pot fi înmormântați prin grija comandantului diviziei ținându-se o evidență strictă în locuri separate, individual sau înhumați colectiv în cazuri de forță majoră.

Lucrurile personale ale militarilor decedați proprii, ai aliaților precum și ai inamicului ce au fost identificați vor fi expediate de către structurile logistice conform procedurilor elaborate, familiilor acestora (autorităților naționale abilitate, în cazul militarilor decedați din rândul inamicului).

Locurile destinate pentru înmormântarea militarilor decedați vor fi trecute pe hărți sau planuri care se păstrează în arhiva curentă a diviziei de infanterie.

Militarii decedați și contaminați în zona de operație se înhumează temporar pe loc, cu acordul autorităților locale, materializându-se locul pe o hartă specială.

Pe mormintele militarilor înhumați se fixează semnul de căpătâi corespunzător confesiunii căreia îi aparțin, pe care se va scrie gradul, funcția, numele și prenumele decedatului, unitatea din care a făcut parte, data nașterii, sau doar numărul de identificare, precum și alte date utile pentru identificarea ulterioară a persoanei respective.

Transportul decedaților din zona de adunare spre cimitirele constituite se va executa cu autovehicule speciale evitându-se utilizarea autosanitarelor. Evacuarea decedaților se va face pe circuite de transport separate de cele pentru aprovizionare sau reaprovizionare.

VI. Protecția mediului.

Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Educarea personalului diviziei de infanterie pentru respectarea normelor de protecție a mediului este obligatorie pentru păstrarea (conservarea) echilibrului ecologic, prevenirea, limitarea și combaterea riscurilor și amenințărilor la adresa mediului înconjurător și reconstrucția factorilor de mediu afectați, din zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie.

Pentru respectarea normelor de protecție a mediului se vor lua în calcul factorii de risc și de amenințare la adresa mediului. Deși pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național succesul misiunilor se realizează și prin afectarea mediului totuși după încheierea ostilităților se pot desfășura activități de refacere a configurației terenurilor, de igienizare a zonelor de desfășurare a acțiunilor sau de colectare a rezidurilor.

Prin activități simple care sunt la îndemâna personalului diviziei de infanterie se pot respecta normele de protecție a mediului prin utilizarea rațională a surselor de apă, reducerea consumului de energie electrică, reducerea consumului de carburanți prin utilizarea eficientă a tehnicii de luptă și de transport, colectarea și depozitarea uleiurilor uzate și a pieselor de schimb defecte ce rezultă în procesul de reparații sau întrețineri, colectarea apelor menajere în decantoare sau racordarea acestora sistemul de colectare local.

Responsabilitatea pentru respectarea măsurilor de protecție a mediului revine întregului personal al diviziei de infanterie deși de organizarea acestei activități răspunde șeful modulului logistic al diviziei de infanterie.

În opinia noastră prin reducerea cantității de deșeuri, refolosirea și reciclarea obiectelor de uz curent și respectarea normelor ecologice atunci când desfășurăm acțiuni militare, avem posibilitatea de a contribui la reducerea consumurilor de materiale de toate tipurile precum și la prezervarea mediului în care trăim astfel ca și generațiile viitoare să se bucure de frumusețea naturii.

3.4. LINIA DE SPRIJIN LOGISTIC A DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Operația de apărare pe teritoriul național este condusă pe cele trei niveluri: strategic, operativ și tactic iar oricât am dori să facem o diferențiere pe niveluri a sprijinului logistic vom observa un grad de suprapunere a misiunilor deoarece, sunt cazuri în care structurile logistice destinate de exemplu pentru misiuni de nivel operativ pot fi întrebuințate pentru a executa misini la nivelurile strategic și tactic.

În operația de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie, sprijinul logistic se realizează pe linii de sprijin ce au responsabilități în susținerea logistică a marilor unități și unităților diviziei de infanterie.

În scopul asigurării condițiilor optime de dispunere, de desfășurare a activităților, de stabilire a responsabilităților în folosirea căilor de comunicație și aplicării unitare a măsurilor de protecție, marile unități primesc o zonă de responsabilitate logistică.

Mărimea zonei de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie pentru operația de apărare pe teritoriul național depinde de:

– compunerea marilor unități și unităților din subordinea diviziei de infanterie;

– felul apărării și dispozitivul adoptat;

– existența și dispunerea surselor de reaprovizionare în cadrul zonei de responsabilitate logistică;

– existența și starea căilor de comunicație;

– caracteristicile terenului.

Pentru evitarea suprapunerilor de forțe, prin ordinul de sprijin logistic al eșalonului superior se va comunica raioanele de dispunere a structurilor logistice ale acestuia ce vor acționa în zona de responsabilitate logistică a diviziei.

Responsabilitatea privind organizarea, executarea și conducerea activităților de sprijin logistic, precum și pentru folosirea legală a posibilităților economice, printr-o continuă colaborare cu autoritățile administrației publice locale din zona de responsabilitate logistică, revine șefului modulului logistic al diviziei de infanterie.

Șeful modulului logistic al diviziei de infanterie organizează și conduce activitățile pe linia sprijinului logistic având în vedere utilizarea eficentă de către structurile subordonate a materialelor puse în surse în zona de responsabilitate logistică.

Zona de responsabilitate logistică a diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

– să ofere posibilitatea susținerii logistice eficente a marilor unități și unităților diviziei de infanterie;

– raioanele de dispunere a formațiunilor de logistică să nu fie în apropierea căilor inamice de acces sau să poată fi lovite de acesta;

– să asigure spațiu suficient pentru dispersarea tehnicii militare, mijloacelor și echipamentelor marilor unități și unități;

– să aigure posibilități de mascare suficiente pentru ca manevrele logistice să un fie observate cu ușurință de către inamic atât terestru cât și aerian;

– să fie situată în așa fel încât să nu conțină, pe cât posibil, obstacole majore care pot circuitele de reaprovizionare;

– să aibă surse de apă în debite suficiente;

– să poată fi amenajate zone pentru aterizarea elicopterelor sau pentru parașutarea materialelor și echipamentelor;

– să dispună de o rețea de drumuri care să permită executarea transporturilor de materiale în volum complet.

Zona de responsabilitate logistică se stabilește de eșalonul superior și se comunică prin ordinul de sprijin logistic.

Sprijinul logistic al diviziei de infanterie pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare pe teritoriul național se organizează pe linii de sprijin iar unitățile logistice direct subordonate diviziei de infanterie își desfășoară activitatea în cadrul liniei a II-a de sprijin logistic. Aceasta va cuprinde:

– raioanele de dispunere, de bază și de rezervă ale modulului de execuție a sprijinului logistic(M.E.S.L.), ale secției mobile mentenanță echipamente (S.M.M.E.), ale companiei medicale ROL 2 faciltăți extinse (Cp.Med.ROL 2 F.E.) precum și ale formațiunilor de sprijin logistic ale unităților direct subordonate diviziei de infanterie;

– axele de aprovizionare, evacuare și reparare de bază și de rezervă;

– drumul de rocadă;

– itinerariile de aprovizionare/reaprovizionare de la sursele puse la dispoziție;

– sursele de aprovizionare/reaprovizionare;

– stațiile de îmbarcare/debarcare, terminale și cheiuri acolo unde se pretează;

– unitățile/subunitățile destinate pentru protecția structurilor de execuție a sprijinului logistic;

– punctele de transbordare a tehnicii, echipamentelor și materialelor;

– raioane/locuri de adunare a echipamentelor deteriorate;

-detașamente de încărcare, descărcare a materialelor și echipamentelor din stațiile de reaprovizionare și descărcare;

– zone de delestare pentru materiale și evacuare a răniților și bolnavilor;

– raioanele/locurile de aterizare sau parașutare a unor categorii de tehnică, echipamente și materiale necesare reaprovizionării trupelor diviziei de infanterie.

Linia a II-a de sprijin logistic trebuie să asigure condițiile pentru sprijinul logistic al marilor unități și unităților tactice din subordinea diviziei de infanterie atât pe timpul pregătirii cât și pe timpul ducerii operației de apărare pe teritoriul național. Structurile de sprijin logistic se vor dispune mascat și pe direcțiile principale de interzis ale diviziei de infanterie.

Organizarea liniei de sprijin logistic va asigura de asemenea stabilitate în executarea misiunilor și posibilitatea de executare rapidă și mascată a manevrei de materiale de pe o direcție pe alta.

Se va avea în vedere folosirea eficientă a resurselor economice și a căilor de comunicație din zona de responsabilitate logistică concomitent cu asigurarea permanentă a acțiunilor și protecției M.E.S.L., S.M.M.E. și Cp. Med. ROL 3 F.E.;

Șeful modulului logistic va conduce neîntrerupt sprijinul logistic al diviziei de infanterie.

Raioanele în care se dispun structurile de sprijin logistic ale diviziei de infanterie și marilor unități și unităților subordonate vor ține seama de:

– misiunile și dispozitivul marilor unități și unităților pe care le deservesc;

– succesiunea fazelor operației de apărare pe teritoriul național ce urmează a se desfășura;

– gradul de pregătire a teritoriului, economiei din carul zonei de operații a diviziei de infanterie precum și a forțelor diviziei de infanterie participante la operație;

– dispunerea surselor de aprovizionare în zona de operații a diviziei de infanterie;

– existența, starea de viabilitate și orientarea căilor de comunicație;

– structura organizatorică și gradul de înzestrare a unităților, subunităților și formațiunilor de sprijin logistic din cadrul diviziei de infanterie.

Structurile de sprijin logistic din cadrul diviziei de infanterie se dispun de regulă în localități sau raioane ce oferă condiții naturale de protecție, mascare și adăpostire și nu necesită un volum mare de amenajări și lucrări genistice.

Tehnica și materiale din cadrul formațiunilor logistice a diviziei de infanterie se vor dispune dispersat pentru pentu a nu fi lovite de inanic și pentru a îndeplini misiunile de sprijin logistic.

Raioanele de dispunere de rezervă se vor poziționa astfel:

– raionul de rezervă al Cp.Med. ROL 2 F.E. la 1-2 km lateral și înapoia raionului de bază;

– raionul de rezervă al S.M.M.E la 1-2 km lateral și înapoia raionului de bază;

– raionul de rezervă al M.E.S.L. la 5 km lateral și înapoia raionului de bază.

Concluzionăm că pentru a planifica sprijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național și a conduce această operație este necesară din partea planificatorilor logistici o pregătire de specialitate deosebită, o adaptare permanentă la noile tehnologii și capacitatea de a recunoaște că treptat personalul implicat în activitățile logistice se va micșora lăsând locul tehnicii specializate de manipulare, rețelelor informatice și noilor tehnologii de vizualizare și identificare.

Pentru a pune în aplicare o parte din informațiile analizate în acest capitol și în capitolele anterioare am întocmit în capitolul IV un exercițiu practic – aplicativ.

CAPITOLUL V. EXERCIȚIU PRATIC-APLICATIV „DETERMINAREA STOCURILOR DE SUSȚINERE ȘI STOCURILOR ÎN PREGĂTIRE LA MATERIALELE DE CLASA A III-A ȘI A V-A LA DIVIZIA DE INFANTERIE ÎN APĂRAREA MOBILĂ ȘI ZONALĂ PRECUM ȘI A CONSUMULUI PROBABIL DE MOTORESURSE A DIVIZIEI 10 INFANTERIE PENTRU OPERAȚIA DE APĂRARE ZONALĂ ȘI MOBILĂ”

Acest exercițiu a fost întocmit cu scopul de a pune în aplicare informațiile analizate în capitolele precedente precum și de a scoate în evidență cantitatea mare de materiale și resurse umane necesare pentru asigurarea stocurilor de materiale la marile unități și unităților din cadrul diviziei de infanterie, a operațiunilor de mentenanță necesare atât pe timpul pregătirii operației cât și pe timpul ducerii acesteia pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin diviziei de infanterie.

Rezolvarea exercițiului implică calcule atât pentru pregătirea și ducerea operației de apărare zonală (pe poziții) cât și pentru pregătirea și ducerea operației de apărare mobilă.

Exercițiul a fost organizat pe subcapitole ce sunt prezentate mai jos:

4.1. Situația politico- militară;

4.2.Date de bază

4.3. Date de lucru

4.3.1. Organizarea forței

4.3.2. Date ipotetice privind înzestrarea cu principalele categorii de armament a Diviziei 10 Infanterie la 20 22.00 IUN 14

4.3.3. Date ipotetice privind înzestrarea cu principalele categorii de tehnică la D. 10 I. la 20 22.00 IUN 14

4.3.4. Situația cu necesarul, existentul și starea tehnică a autovehiculelor D.10 I. la 20 22.00 IUN 14

4.3.5. Situatia cu rezerva de motoresurse a D 10 I. la 20 22.00 IUN 14

4.3.6.a. Situația cu distanțele ipotetice parcurse de structurile D. 10 I. pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare zonală

4.3.6.b Situația cu distanțele ipotetice parcurse de structurile D. 10 I. pe timpul pregătirii și ducerii operației de apărare mobilă

4.4. Se cere:

Conținutul exercițiului este prezentat în anexa nr. 10

Concluzionăm că, prin modul cum a fost elaborat exercițiul răspunde cerințelor și amenințărilor potențiale cu care Armata Română se poate confrunta în condițiile noilor realități ale Europei Centrale și de Sud –Est.

CONCLUZII

Statutul de membru NATO al României nu a înlăturat automat și amenințările la adresa siguranței naționale iar apărarea rămâne soluția pentru situațiile când forțele avute la dispoziție sunt insuficiente, armamentul și tehnica din dotare sunt de generație mai veche iar alte modalități de contracarare a intențiilor ofensive ale inamicului nu sunt posibile.

Operația de apărare pe teritoriul național este o acțiune complexă și creativă, ce folosește oportunitățile ce apar pe timpul pregătirii și desfășurării operației pentru a câștiga inițiativa și pentru a distruge coeziunea inamicului iar sprijinul logistic are un rol important deoarece asigurarea forțelor luptătoare proprii cu echipamentele și tehnica de care au nevoie la timp poate crește moralul trupelor datorită sentimentului de siguranță și încredere.

Aderarea țării noastre la alianța Nord Atlantică a implicat reorganizarea și restructurarea armatei prin reducerea numărului de structuri militare aflate în stare permanentă de pregătire pentru luptă și astfel pentru ca divizia de infanterie să poată duce operația de apărare pe teritoriul național se impune proiectarea , dezvoltarea și implementarea unui sistem funcțional de asigurare a completării cu resurse umane și materiale în vederea trecerii într-un timp cât mai scurt a marilor unități și unităților subordonate diviziei de infanterie de la starea de pace la starea de război reprezentând o necesitate obiectivă a sistemului militar pentru funcționarea „multiplicatorului de forțe” eficient.

Planificarea și pregătirea operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie necesită un timp considerabil. Coordonarea detaliată este foarte importantă în timpul planificării operației de apărare și de aceea ar trebui să includă verificări ale subordonaților să se vadă dacă au înțeles intenția comandantului diviziei, în așa fel încât să se asigure că pozițiile de apărare alese vor crea efectele dorite pentru îndeplinirea misiunii.

Planificarea sprijinului logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare, reprezintă o activitate complexă, un proces intelectual elaborat și realizat de modulul G-4 logistic al diviziei de infanterie, pentru asigurarea gradului de suport logistic optim, în vederea îndeplinirii misiunilor.

Pe timpul planificării operației de apărare pe teritoriul național a diviziei de infanterie, comandantul acesteia va conduce nemijlocit planificarea simultană atât a operației tactice cât și a celei de sprijin logistic.

Planificarea sprijinului logistic pentru divizia de infanterie se poate realiza fie pentru toate marile unitățile și unități din compunerea acesteia în mod simultan, fie succesiv pe mari unități, respectiv pe unități.

Fiind parte a unei alianțe militare care are la bază sprijinul reciproc în caz de agresiune principalul factor care trebuie luat în calcul pentru realizarea interoperabilității sunt procedurile de operare standard.

Desfășurarea planificării operației de apărare a diviziei de infanterie într-un timp cât mai scurt și cu eficiență maximă impune întocmirea unui set de proceduri de operare standard pentru fiecare fază a operației sau pentru toată perioada de desfășurare a acesteia, ce trebuie aduse la cunoștința tuturor forțelor, inclusiv a celor de sprijin logistic pentru a fi respectate și îndeplinite de către toți participanții la operație.

Planificarea unui sprijin logistic adecvat oferă o imagine de ansamblu a resurselor disponibile la un moment dat și pentru o perioadă determinată, astfel încât comandanții ierarhici să anticipeze cu acuratețe posibilitățile reale de ducere a operației de apărare pe teritoriul național de către divizia de infanterie, intensitatea și amploarea acesteia.

Pentru susținerea logistică eficientă a forțelor luptătoare din cadrul diviziei de infanterie în ducerea operației de apărare pe teritoriul național trebuie avut în vedere utilizarea noilor tehnologii de monitoriare și vizualizare a aprovizionarilor cu materiale și tehnică precum și a sistemelor și programelor informatice.

În operația de apărare pe teritoriul național, sprijinul logistic al diviziei de infanterie este influențat de factori de ordin tactic, factori de infrastructură și factori de mediu aflați într-o continuă interacțiune și o interdependență reciprocă.

În viitorul apropiat aprovizionarea la cerere cu tehnică, armament și materiale va fi imposibilă fără utilizarea codurilor electronice de produs (E.P.C.) și tehnologiei de identificare prin radiofrecvență (R.F.I.D.).

Rețele satelitare, de calculatoare și programele informatice vor fi obligatorii în executarea mișcărilor de materiale pentru sprijinul logistic al forțelor luptătoare.

Srijinul logistic al diviziei de infanterie în operația de apărare poate fi îmbunătățit prin utilizarea Sistemului informatic logistic, denumit SIL, ce face parte din Sistemul Informatic de Sprijin al Acțiunilor Militare/SISAM, fiind un sistem informatic integrat destinat asigurării managementului principalelor resurse ale Ministerului Apărării Naționale, pe timp de pace, criză și la război, în sprijinul desfășurării acțiunilor militare.

SIL are drept scop gestionarea în format electronic a datelor și fluxurilor de date specifice domeniului logistic și permite schimbul de date cu alte sisteme/aplicații informatice de interes, asigurând astfel obținerea unei imagini globale asupra logisticii și un management optimizat al resurselor materiale.

Dezvoltarea sistemelor inteligente de transport pe timp de pace în țara noastră ușurează planificarea, executarea și monitorizarea în timp real a mișcărilor de forțe, executarea transporturilor de materiale și echipamente, evacuarea răniților și bolnavilor precum și a tehnicii deteriorate de către divizia de infanterie folosind într-un mod eficient resursele avute la dispoziție.

În operația de apărare pe teritoriul național, divizia de infanterie se reaprovizionează cu materialele necesare de la surse de teritoriu, surse de campanie deschise de eșalonul superior, depozite din garnizoanele de reședință ale unităților militare (permanențe ale unităților militare) precum si din capturi, utilizând procedeele de aprovizionare împingere, tragere, direcționare.

Succesul diviziei de infanterie în operația de apărare pe teritoriul național este dependent de capacitatea de dislocare, susținere și redislocare în timp util a acesteia în zona de operații.

Sistemul de transport al diviziei de infanterie trebuie să fie extensibil și adaptabil la situațiile nou create, să fie capabil să reacționeze pozitiv la cerințele stabilite pentru dislocarea și susținerea unităților și marilor unități și să fie integrat în ceea ce privește interacțiunea elementelor sale componente.

Războiul modern nu poate fi conceput fără utilizarea tehnicii de luptă moderne iar mentenanța acesteia reprezintă unul din principalii vectori de putere cu ajutorul căruia se poate obține succesul în luptă, dacă este proiectată și întrebuințată corespunzător.

În ciuda dezvoltării echipamentelor militare și contribuției acestora în câștigarea războaielor, componenta umană reprezintă elementul central al capacităților militare și de aceea trebuie să fie menținută în cea mai bună stare de sănătate răspunzând astfel solicitărilor extreme de pe câmpul de luptă cu facilități și competențe avansate de răspuns începând cu acordarea primului ajutor specializat, continuând cu echipe și tehnică de evacuare medicală, finalizând cu intervențiile chirurgicale sau tratamente medicale specializate .

În momentul de față infrastructura teritorială a României are sectoare critice de căi rutiere și feroviare nemodernizate cu o capacitate redusă de a prelua fluxuri mari de materile dar, utilizarea eficientă a acesteia în scopuri operative și logistice duce la îndeplinirea misiunilor.

Succesul operației de apărare a diviziei de infanterie pe teritoriul național depinde în mare măsură de moralul ridicat al militarilor ce poate fi menținut prin aigurarea serviciilor de campanie de care aceștia au nevoie în volum complet indiferent de zona geografică în care se acționează sau condițiile meteo.

Concluzionăm că îndeplinirea misiunilor și sarcinilor specifice diviziei de infanterie este condiționată de funcționalitatea structurilor sale organizatorice printre care și forțele de sprijin logistic ce au un rol definitoriu în asigurarea succesului acțiuniior acesteia în operația de apărare și sustenabilității acesteia un timp îndelungat în zona de operații. Structurile logistice începând de la eșalonul batalion până la eșalonul divizie și mai departe sunt chemate să asigure condițiile necesare pentru creșterea mobilității și flexibilității structurilor de conducere în operația de apărare pe teritoriul național în concordanță cu rolul, locul și misiunile specifice ale diviziei de infanterie.

Pagină albă

BIBLIOGRAFIE

Legislație națională

Constituția României;

Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război, M.Of. Partea I nr. 25 din 25.11.2009;

Legea nr.132 din 15 iulie 1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public;

Norme metodologice de aplicare a „Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestări servicii în interes public;

„Carta albă a apărării”, București 2013;

„Strategia Militară a României”, București, 2003;

Nomenclatorul bunurilor materiale rechiziționabile a fost aprobat prin Ordinul nr. 175/23.11.2009 al șefului Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 822/23.11.2009;

Regulamente militare

SMG-18, S.M.G/P.F.-3 Doctrina pentru operații întrunite a Armatei României, București 2014;

SMG L1, Doctrina sprijinului logistic, București, 2008;

SMG-65, Manualul de planificare a operațiilor, București 2011;

FT-1, Doctrina Operațiilor Forțelor Terestre, București, 2006;

F.T. – 3, Manualul de tactică generală a forțelor terestre, București 2012;

F.T./I. – 1, Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate, București , 2004;

F.T.-2. Manualul activității de stat major a comandamentelor din forțele terestre în operații, București 2012 p

F.T./T.- 2, Manualul pentru luptă al Batalionului de comunicații și informatică, Sibiu, 2006;

L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic în operațiile întrunite, București, 2008;

F.T./L – 1 Manualul sprijinului logistic al forțelor terestre în operații conduse de NATO, București, 2012;

L – 14 / 1, Instrucțiuni privind operațiunile de mișcare și transport ale unităților și marilor unități, București, 2005;

L-11, Regulamentul mentenanței echipamentelor în armata României, București, 2008;

Literatură de specialitate

Col. prof. univ. dr. Gheorghe Minculete, col.(r) prof. univ. dr. Benone Andronic, Tema curs, Elemente de sprijin logistic al diviziei de infanterie în operație, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București 2011;

Col.prof. univ. dr. Gheorghe Minculete, Col.(r)prof. univ. dr. Benone Andronic Particularitățile spijinului logistic al operației de apărare a brigăzii mecanizate , Editura U.N.Ap., București, 2011;

Col.prof. univ. dr. Gheorghe Minculete, Col.(r)prof. univ. dr. Benone Andronic Conducerea sprijinului logistic al operației brigăzii mecanizate – curs, editura UNAp, București, 2010;

Col.prof. univ. dr. Gheorghe Minculete și colectiv, Cursul – Logistica militară, Editura Universității Naționale de Apărare „CAROL I”, București, 2011;

Col. prof. univ. dr. Lucian Stăncilă, Grupările de forțe ca dimensiune instrumentată a confruntării armate în războiul modern, în volumul Conflictele militare la începutul mileniului trei, Editura AISM, București, 2002;

Gl. John Shalikasvili, Joint Vision, 2010;

Sokolovschi V.D. et.al. Strategia militară, Editura Militară, București, 1972;

John G. Hines, David Mahoney, Defense and Counteroffensive under the new soviet military doctrine, National Defense Research Institute, Santa Monica, California, 1991;

Eugen Bădălan, Valentin Arsenie, Dumitru Alexiu, Tratat de tactică militară Forțele terestre, Volumul II, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu 2003;

Col. Benone Andronic, Sprijinul logistic al grupărilor de forțe, Editura A.I.S.M., București, 2002;

Col.dr. Laurențiu Duțescu, Componenta terestră în operațiile întrunite, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București 2006;

Lexicon militar, Editura Saka, 1994, ediția a II-a;

Colectiv, gl.lt. Mihail Popescu, Sistemul de mobilizare al armatei și economiei naționale, Editura Sylvy, 1999;

Gl.bg. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI, Editura Militară, București 1999;

AAP-6, Glosar NATO de termeni și definiții, Bruxelles, 2010;

Benone Andronic, Bixi-Pompiliu Mocanu, Sprijinul logistic al grupării de forțe de tip divizie, Editura U.N.Ap., București, 2005;

Sun Tzî, Arta Războiului, Editura militară, București,1976;

Doina Banciu, Rodica Hrin, George Mihai, Lucian Angel, Inteligență în transporturi. Sisteme inteligente de transport, Editura Capitel, București, 2005;

Liviu Scrieciu, Cătălin Zisu, Bixi-Pomipli Mocanu, Logistica grupărilor de forțe, la început de secol și mileniu, Ed. Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2005;

Eugen Siteanu, Mocanu Bixi-Pompiliu, Mentenanța tehnicii militare, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2003;

Resurse bibliografice pe INTERNET

http://adlunap.ro/uvl/en;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_de_bare;

http://www.mapn.ro/bnc/index2.php;

http://www.agir.ro/buletine/514.pdf;

http://www.its-romania.ro/index.php;

http://www.scrigroup.com/calculatoare/Introducere-Sistemele-Intelige14243.php;

http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/coded_files/transport_glossary_4_ed_RO.pdf;

http://www.lumeamilitara.ro.

LISTA CU ACRONIME

DISPOZITIVUL DE LUPTĂ AL DIVIZIEI DE INFANTERIE ÎN APĂRARE

PUNCTE DE COMANDĂ

ORGANIZATE LA NIVELUL DIVIZIEI DE INFANTERIE ȘI ROLUL ACESTORA

ANEXA nr. 3

FAZELE PLANIFICĂRII

LA NIVELUL DIVIZIEI DE INFANTERIE, MARILOR UNITĂȚI ȘI UNITĂȚILOR SUBORDONATE

DIVIZIA __ INFANTERIE

A P R O B

COMANDANTUL DIVIZIEI DE INFANTERIE

______

_________________________________

PLANUL DE ACTIVITATE

AL …………………………….. DE LA ………………….PÂNĂ LA ………………….

Notă: Pentru întocmirea documentului se procedează astfel:

structurile de comandă logistică transmit informațiile specifice structurilor de operații care întocmesc jurnalul la nivelul comandamentului;

– structurile de execuție logistice întocmesc documentul prin structura de operații a comandamentului.

ȘEFUL STRUCTURII DE COMANDĂ LOGISTICĂ

____________ ÎNTOCMIT

(funcția) Ofițer cu planificarea logistică

_________________________________ ______________________

(gradul, prenumele, numele și semnătura)

LUAT LA CUNOȘTINȚĂ

______________________

(funcția)

______________________

(gradul, prenumele, numele și semnătura)

– metodologia de întocmire –

În planul de activitate se trec activitățile ce se execută de către șeful structurii de comandă logistică și subordonați, pentru:

a) pregătirea rapoartelor de estimare logistică necesare comandantului pentru luarea deciziei;

b) întocmirea documentelor pentru conducerea activității de sprijin logistic (planul de sprijin logistic, programul transporturilor, ordinului către marile unități, unitățile și subunitățile de logistică, raportul de informare logistică către eșalonul superior etc.);

c) organizarea și executarea recunoașterilor de logistică;

d) pregătirea, amenajarea și întreținerea axelor de aprovizionare și evacuare la eșaloanele superioare precum și organizarea serviciului de comenduire și îndrumare a circulației;

e) instalarea punctelor de comandă și organizarea măsurilor de asigurare a acțiunilor;

f) organizarea aprovizionării cu bunuri materiale;

g) alte măsuri și activități ce se execută în raport de situația concretă.

Notă:

Pentru întocmirea documentului se procedează astfel:

a) structurile de comandă logistică transmit informațiile specifice structurilor de operații care întocmesc jurnalul la nivelul comandamentului;

b) structurile de execuție logistică întocmesc documentul prin structura de operații a comandamentului.

SCHEMA DE PRINCIPIU

A MODULULUI DE EXECUȚIE A SPRIJINULUI LOGISTIC DIN CADRUL DIVIZIEI DE INFANTERIE

( o variantă)

ANEXA nr. 6

ANEXA nr 7

ANEXA nr. 8

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE ITS

ANEXA nr. 9

TABEL COMPARATIV – CLASE DE PROVIZII NATO/USA

ANEXA nr. 10

EXERCIȚIU PRATIC-APLICATIV

„ Determinarea stocurilor de susținere și stocurilor în pregătire la materialele de clasa a III-a și a V-a la divizia de infanterie în apărarea mobilă și zonală precum și a consumului probabil de motoresurse a diviziei 10 infanterie pentru operația de apărare zonală și mobilă”

4.1. SITUAȚIA POLITICO-MILITARĂ

Începând cu 01 FEBR. 2014 în statul Kravna au loc mișcări de stradă pentru susținerea integrării țării în Uniunea Eurală fapt ce a determinat guvernul pro Ruslania să demisioneze.

Guvernul provizoriu nou instalat semnează pe data de 15 FEBR. 2014 acordul de asociere la Uniunea Eurală fapt ce a nemulțumit guvernul Ruslaniei care dorește menținerea Kravnei în aria sa de influență iar în același timp comasează la granița estică a Kravnei trupe militare.

Pe data de 01 MAR. 2014 Ruslania invadează partea de S-E a Kravnei profitând și de sprijinul populației din această zonă majoritar de naționalitate ruslaniană precum și de slaba dotare și pregătire a armatei Kravniene.

Ocuparea părții de S-V a Kravnei de către trupele Ruslaniene a creat neliniște în Rolandia care s-a văzut amenințată în partea de N-E de trupe militare ruslaniene ostile.

Rolandia membră a Uniunii Eurale a salutat semnarea acordului de asociere de către Kravna fapt ce a declanșat reacții dure din partea Ruslaniei. Începând cu 15. MAR. 2014 Ruslania profitând și de reacția slabă a Uniunii Eurale solicită, neținând cont de tratatele internaționale, cedarea de către Ronlandia a părții de N-E din teritoriul național.

Rolandia începând cu 15 MAR. 2014 trece la operaționalizarea structurilor sale militare concomitent cu ducerea tratativelor diplomatice pentru rezolvarea situației pe cale pașnică.

Începând cu 15.IUN. 2014 pe fondul eșuării tratativelor diplomatice, Ruslania comasează trupe militare la granița de N-E a Ronlandiei amenințând cu invadarea iminentă a teritoriului solicitat.

4.2.DATE DE BAZĂ:

GFI „DACIA” în perioada 15 martie – 15 iunie 2014 și-a operaționalizat marile unități și unitățile din subordine în raioanele de dispunere la pace iar începând cu 20 IUNIE 2014 a primit misiunea să se deplaseze în zona de operații N-E pentru realizarea dispozitivului de apărare fiind gata de luptă începând cu data de 220400IUN14.

D. 10 I. din subordinea GFI „DACIA” are marile unități și unitățile din subordine operaționalizate și dispuse în raioanele din ganizoanele de reședință la pace, primește misiunea să organizeze și să ducă în colaborare cu celelalte mari unități și unități din subordinea grupării de forțe întrunite operația de apărare pe frontiera de stat din zona de N-E.

În vederea desfășurării operației de apărare, D.10 I. desfășoară următoarele faze:

Faza I – Deplasarea și realizarea dispozitivului de luptă în vederea trecerii la apărare ( 20 2200 – 22 0400 IUN 14). Forțele de sprijin logistic se deplasează odată cu marile unități și unități în zona de operații.

Faza a II-a – Ducerea operației de apărare ( 22 0500 – 25 2000 IUN2014). Forțele de sprijin logistic reaprovizionează consumurile și pierderile de materiale pe timpul ducerii operației de apărare la sfârșitul fiecărei zile de luptă iar reparațiile la tehnica militară deteriorată se execută la structurile de mentenanță ale unităților și marilor unități sau ale MESL-ului.

GFI „DACIA” Sprijină logistic, prin forțe și mijloace proprii, D. 10 I cu materiale din clasele II, III și V și a pus la dispoziția acesteia facilități teritoriale pentru aprovizionare precum și pentru repararea tehnici deteriorate.

Consumul estimat (stocul de susținere) se asigură în limita zilei standard de aprovizionare (SDOS, CDOS), în funcție de numărul de zile de operație – pregătire și ducere:

La materialele din clasa a-III-a pentru determinarea stocului de susținere se utilizează ratele de consum și factorii de modificare calitativi impuși de cerințele operaționale, astfel:

La materialele din clasa a-V-a: în vederea determinării stocului de susținere la munițiile cu rol nedecisiv în luptă (NBDM) și cu rol decisiv în luptă (BDM), se utilizează următorii coeficienții de modificare:

În vederea determinării stocului de susținere la munițiile de geniu se utilizează următoarele consumuri: 1,0 SDOS în pregătirea operației; 1,5 SDOS zilnic în ducerea operației (Anexa 3).

Estimarea pierderilor: Pierderile probabile zilnice la tehnica militară, în perioada Fazei I pot fi de 5% la fiecare M.U. din care (99% R.C. și 1% R.M) iar în perioada Fazei a II-a se estimează pierderi probabile zilnice, la tehnica militară de 15 % la brigăzile din eșalonul I (80% RC; 12% RM, 5% RR și 3% nerecuperabile) și 5% la brigăzile din eșalonul II din care (99% R.C. și 1% R.M).

Din pierderile probabile pot fi remediate zilnic, în proporție de 90% RC și în proporție de 65% RM. Pentru menținerea capacității operaționale corespunzătoare de peste 90% în cele 4 zile de ducere a operației de apărare, GFI „DACIA” asigură loturile de reparații necesare și înlocuiește echipamentele cu nevoi de RR și nerecuperabile.

4.3. DATE DE LUCRU:

4.3.1. ORGANIZAREA FORȚEI

D. 10 I.- Bg.100 I.Uș., Bg.110 Mc., Bg.120 Mc., R.10 Art.RaAA, R.10 Art.Mx., B. 10 Spr., B.10 Ge., B. 200 UAV, B. 250 El.AT., B.10 Cc., B.10 Com.și Info., B.10 Ap.CBRN, M.E.S.L. 10, B. 10 P.M.

4.3.2. DATE IPOTETICE PRIVIND ÎNZESTRAREA CU PRINCIPALELE CATEGORII DE ARMAMENT A

DIVIZIEI 10 INFANTERIE LA 20 22.00 IUN 14

Sursa: Concepția Departamentului logistică, finanțe și contabilitate

4.3.3. DATE IPOTETICE PRIVIND ÎNZESTRAREA CU PRINCIPALELE CATEGORII DE TEHNICĂ LA

DIVIZIA 10 INFANTERIE LA 20 22.00 IUN 14

Sursa: Concepția Departamentului logistică, finanțe și contabilitate

4.3.4. SITUAȚIA CU NECESARUL, EXISTENTUL ȘI STAREA TEHNICĂ A AUTOVEHICULELOR D.10 LA 20 22.00 IUN 14

Sursa: Concepția Departamentului logistică, finanțe și contabilitate

4.3.5. SITUATIA CU REZERVA DE MOTORESURSE A DIVIZIEI 10 INFANTERIE LA 20 22.00 IUN 14

Sursa: Concepția Departamentului logistică, finanțe și contabilitate

4.3.6.a. SITUAȚIA CU DISTANȚELE IPOTETICE PARCURSE DE STRUCTURILE DIVIZIEI 10 INFANTERIE PE TIMPUL

PREGĂTIRII ȘI DUCERII OPERAȚIEI DE APĂRARE ZONALĂ

4.3.6.b. SITUAȚIA CU DISTANȚELE IPOTETICE PARCURSE DE STRUCTURILE DIVIZIEI 10 INFANTERIE PE TIMPUL

PREGĂTIRII ȘI DUCERII OPERAȚIEI DE APĂRARE MOBILĂ

4.4. SE CERE:

Apendice 1 Linia de sprijin logistic a Diviziei 10 Infanterie în apărarea zonală (pe poziții) schemă;

Apendice 2 Linia de sprijin logistic a Diviziei 10 Infanterie în apărarea mobilă schemă;

Apendice 3 Determinarea stocului în pregătire și a stocului de susținere la materialele de clasa a III-a și a V- a în operația de apărare zonală;

Apendice 4 Determinarea stocului în pregătire și a stocului de susținere la materialele de clasa a III-a și a V- a in operația de apărare mobilă;

Apendice 5 Situația cu necesarul, existentul și starea tehnică a echipamentelor și tehnicii Diviziei 10 Infanterie pentru fiecare fază a luptei în operația de apărare zonală (pe poziții);

Apendice 6 Situația cu necesarul, existentul și starea tehnică a echipamentelor și tehnicii Diviziei 10 Infanterie pentru fiecare fază a luptei în operația de apărare mobilă;

Apendice 7 Situația consumului probabil de motokilometri la tehnica Diviziei 10 Infanterie la data de 252000IUN2014 în operația de apărare zonală (pe poziții);

Apendice 8 Situația consumului probabil de motokilometri la tehnica Diviziei 10 Infanterie la data de 252000IUN2014 în operația de apărare mobilă;

Apendice 9 Concluzii reieșite în urma analizei celor două tipuri de apărare privind consumurile probabile.

Pagină albă

APENDICE nr.3

DETERMINAREA STOCULUI ÎN PREGĂTIRE ȘI A STOCULUI DE SUSȚINERE

LA MATERIALELE DE CLASA A III-A ȘI A V- A ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE ZONALĂ

Valoarea unui SDOS se determină înmulțind rata de consum cu numărul de consumatori

Consumul în pregătire se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta pentru deplasare și realizarea dispozitivului de luptă cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM – nu se folosește în această fază;

Consumul în ducerea operației pentru prima zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în prima zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a doua zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a doua cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a treia zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a treia zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a patra zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a patra zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

APENDICE nr.4

DETERMINAREA STOCULUI ÎN PREGĂTIRE ȘI A STOCULUI DE SUSȚINERE

LA MATERIALELE DE CLASA A III-A ȘI A V- A ÎN OPERAȚIA DE APĂRARE MOBILĂ

Valoarea unui SDOS se determină înmulțind rata de consum cu numărul de consumatori.

Consumul în pregătire se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta pentru deplasare și realizarea dispozitivului de luptă cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM – nu se folosește în această fază;

Consumul în ducerea operației pentru prima zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în prima zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a doua zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a doua cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a treia zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a treia zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

Consumul în ducerea operației pentru a patra zi se determină astfel:

– pentru motorină, ulei de cutie de viteze și ulei de motor se calculează prin însumarea consumurilor tuturor autovehiculelor Diviziei 10 Infanterie ce sunt determinate prin înmulțirea SDOS-ului fiecărui autovehicul cu numărul de km parcurși de acesta în a patra zi cu factorii de multiplicare calitativi(sunt specificați în cerință) și se împarte la 100;

– pentru muniție NBDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

– pentru muniția BDM se calculează prin însumarea SDOS-urilor pentru același tip de consumator ce sunt înmulțite cu factorii de multiplicare calitativi (sunt specificați în cerință);

APENDICE nr.5

APENDICE nr.6

APENDICE nr.7

APENDICE nr.8

APENDICE nr. 9

CONCLUZII

REIEȘITE ÎN URMA ANALIZEI CELOR DOUĂ TIPURI DE APĂRARE PRIVIND CONSUMURILE PROBABILE

a) CONSUM CARBURANȚI-LUBRIFIANȚI

Se observă că diviza de infanterie are consumuri mai mari de carburanți lubrifianți în cazul adoptării dispozitivului pentru ducerea operației de apărare mobilă.În ziua a 3-a de ducere a oprației consumurile sunt similare.

CONSUM MUNIȚIE B.D.M. și NON.B.D.M.

Pe baza analizei documentelor de mai sus a rezultat că nu sunt diferențe de consumuri de muniție la adoptarea celor două procedee de apărare de către divizia de infanterie.

CONSUM PROBABIL DE MOTOKILOMETRII

TANCURI ȘI DERIVATE

MAȘINI DE LUPTĂ ȘI DERIVATE

TAB ȘI DERIVATE

AUTOCAMIOANE ȘI AUTOSPECIALE PE ȘASIU DE AUTOCAMIOANE

După cum se observă din grafice, vom avea consumuri mai mari de motokilometrii dacă divizia de infanterie duce operația de apărare mobilă. Consumul mai mare de motokilometrii duce și la un număr mai mare de cicluri de întrețineri tehnice și de reparații ceea ce necesită un consum mai mare de resurse atât materiale cât și umane.