SPRIJINIREA INI ȚIATIVELOR TINERILOR EXPERIEN ȚE EDUCA ȚIONALE NON-FORMALE ÎN VIAȚA TINERILOR Autori: cercet pr. I dr. Sorin Mitulescu, cercet pr…. [628042]

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU
SPRIJINIREA INI ȚIATIVELOR TINERILOR

EXPERIEN ȚE EDUCA ȚIONALE NON-FORMALE
ÎN VIAȚA TINERILOR

Autori:
cercet pr. I dr. Sorin Mitulescu,
cercet pr. III Daniela Simache

Au colaborat:
Iulian Neacsu-Dalu, Gina Anghelesc u, Manuela Manu, Liviu Mantescu,
Ruxandra Marin, Cristina Tuca

Iunie 2008

CUPRINS

I . Educa ția non-formal ă – precizări conce ptuale…………………………..2
II. Preocup ări, probleme, rezultate,
A . În Europa ……………………………………………………………………………4
B. În Romania…………………………………………………………………………7 III. Experien țe educaționale ale ti nerilor ………………………………………..16
A. Nemulțumiri în raport cu educa ția formal ă,
așteptări și participare la educa ția non-formal ă………………….16
B. Oferta ANT. Evaluare ………………………………………………………..29
C. Oferta ong-uri. Stu diu de caz………………………………………………33
D. Oferta firmelor de trai ning …………………………………………………42
E. Determinarea impactului participarii tinerilor la
programe oferite de institu ții publice, ong-uri și
furnizori priva ți………………………………………………………………….43
IV. Concluzii………………………………………………………………………………….44
A. Analiza SWOT …………………………………………………………………..44
B. Modalități în care se poate ob ține
creșterea gradului de participare a tinerilor
la programele de educa ție non-formal ă……………………………….50
ANEXE
Anexa 1 Strateg ia ME CT…………………………………………………………….52
Anexa 2 Lista cursurilor urmate de tineri …………………………………..58
Anexa 3 Chesti onar 2008 ……………………………………………………………. 61
Anexa 4 Oferta firmel or de tr aining …………………………………………….67

2I .Educația non-formal ă – precizări conceptuale
În literatura de specialitate, educa ția non-formal ă este reprezentat ă de
activtitățile educative organizate de alte institu ții decît școala – muzee,
biblioteci, cluburi ale elevilor etc.“1 și se întemeiaz ă pe recunoa șterea
faptului c ă “un num ăr mare din experien țele de înv ățare ale oamenilor s-au
desfășurat în afara sistemului de educa ție formal ă: la locul de munc ă, în
familie, în diferite organiza ții și biblioteci”2
Educația nonformal ă este diferit ă față de educa ția formală, atat prin con ținut
cît și prin formele de realizare. Con ținutul este organizat pe arii de interes
(și nu pe ani de studiu sau discipline a cademice) iar formele sunt foarte
diverse ca durat ă, modalitate de organizare sau predare.
Educația nonformal ă este caracterizat ă prin:
– răspunsuri concrete la cerin țele fixate, în func ție de interese clar stabilite;
– obținerea abstractiz ărilor prin extragerea de cuno ștințe din viața practică
– reducerea la minim a func țiilor de predare, l ăsînd mai mult loc func ției de
învățare.
Autorii care au în vedere elevii ca grup țintă subliniaz ă că educația non-
formală conține acele “influen țe educative”, care au loc în afara clasei:
activități extradidactice sau activit ăți opționale sau facultative. Al ții vorbesc
despre educa ția non-formal ă ca despre “educa ția extrașcolară”. Mai este
identificat ă și cu “educa ția adulților”.
Dar cei mai mul ți recunosc c ă educația non-formal ă are un caracter mai
puțin rigid, dar adesea cu acela și rezultat formativ ca și educația școlară sau
formală. Acțiunile educative, care sunt pl asate în cadrul acestui tip de
educație, sunt flexibile și vin în întîmpinarea diferitor interese, particulare
sau chiar specifice pentru fiecare persoan ă.

1 Simona Velea, Ol. Istrate, Intr oducere în pedagogie. Note de curs ,2006
2 Pasi Sahlberg, Building bridges for learning , European Youth Forum, Brussels, 2000

3Educația nonformal ă își are începuturile înc ă din timpul fond ării educației. O
caracteristic ă recent ap ărută la acest tip de educa ție, este rolul de mijlocitor
pentru cei care nu au acces la educa ția formală: săraci, retra și (în abandon),
analfabeți, persoane cu handicap. Se vorbe ște despre a șa numita “pedagogie
a asupriților”.
Se menționează o serie de direc ții specifice educa ției nonformale:
– sprijinirea persoanelor ce dor esc o dezvoltare în activit ăți de comer ț,
agricultur ă, industrie etc;
– susținerea popula ției pentru utilizarea mai ra țională a resurselor naturale și
personale;
– creșterea profesional ă sau schimbarea activit ății profesionale;
– educația pentru s ănătate și raționalizarea timpului liber;
– alfabetizarea.
Între educa ția non-formal ă și cea formal ă există multiple leg ături dar și o
anumită opoziție. Pedagogii de forma ție clasică atrag aten ția asupra
necesității ca educa ția nonformal ă să se desfășoare în corela ție cu educa ția
formală. În ultima vreme asist ăm la o tendin ță de apropiere între cele dou ă.
Pe scurt am putea spune c ă educația formal ă tinde să devină tot mai pu țin
“formală”, adică mai flexibil ă, mai adaptat ă nevoilor și motivațiilor specifice
elevilor , în timp ce educa ția non-formal ă tinde să devină tot mai “formal ă”
– adică se organizeaz ă tot mai bine, urm ărește asigurarea unei anumite
calități și folosirea unor metode deja probate și recunoscute de speciali ști și
mai ales, urm ărește o cît mai explicat ă recunoaștere public ă.
Activitățile din educa ția non-formal ă, la fel ca și cele specifice educa ției
formale, sunt coordonate de personae calificate care utilizeaz ă anumite
metode pedagogice. Este vorba cel ma i adesea de formatori (un fel de
pedagogi de specialitate), dar care în aceste situa ții, își arogă un rol mai
degrabă secundar, de modera tori sau coordonatori.

4Unii autori includ în cadrul educa ției nonformale și emisiunile de radio și
televiziune, care sunt create anume pentru elevi și au un nivel ridicat al
cunoștințelor sau ziarele și revistele școlare, la care particip ă foarte mult
elevii, dar oricum sunt coordona ți de pedagogi.
Se mai vorbe ște și despre educa ția informal ă ca despre acele influen țe
educaționale neinten ționate, spontane ce au loc în familie, în grupul de
prieteni sau de egali. De asemenea mass-media, produc ția cinematografic ă,
consumul de art ă în general asigur ă o educație informal ă dar nu lipsit ă de
importanță. Granița dintre educa ția non-formal ă și cea informal ă nu este
întotdeauna u șor de trasat.

A. Rezultate, preocup ări în Europa
Tradiția educației non-formale este mai puternic ă în țările din Europa de
Nord-Vest. Aici exist ă deja o experien ță de mai multe decenii în ceea ce
francezii numesc “education populaire” iar cei din țările nordice
“folkbildning” (educa ția poporului); mai recent se vorbe ște despre o mi șcare
a “educa ției urbane” (educating cities movement) avandu- și originea în
preocupările municipalit ății din Barcelona3 și în lucrările marelui pedagog
brazilian Paul Freire.
Un seminar desf ășurat sub auspiciile Comisiei Europene și Consiliului
Europei în aprilie 2004 a pus în eviden ță în mod sintetic preocup ările
responsabililor din aceast ă zonă.
Deși a trecut deja destul de mult ă vreme de cand tinerii și familiile acestora
au conștientizat obligativitatea de a înv ăța, identificînd tinere țea cu vremea
învățării, a form ării pentru via ță și pentru profesie, totu și mai exist ă și aici
mulți tineri care nu înva ță destul sau nu înva ță ce trebuie. Aceste țări par a fi

3 Jean Claude Richez ,Educatin Cities and Popular Education ,comunicare la Congresul asupra educa ției
urbane desf ășurat la Lyon 13-16 sept. 2006

5depășit stagiul de woorking society , cînd economia îi folosea chiar și pe
aceia care nu înv ățaseră suficient; în perioada actual ă și mai ales în
perspectiv ă această learning society nu îi mai poate angaja nic ăieri pe cei
lipsiți de calific ări, de competen țe atestate.
Strategia Lisabona pentru 2010 av ea in vedere promovarea extins ă a
formării pe tot parcursul vietii (lifelon g and lifewide learning) urmarindu/se
în acelasi timp:
ƒ dezvoltarea personala,
ƒ cetatenia activa,
ƒ incluziunea social ă,
ƒ îmbunătățirea competen țelor cerute de angajatori (emploiabilitatea).

Chiar dac ă previziunile acestei strategii s-au dovedit prea ambi țioase și
optimiste în raport cu posibilit ățile reale ale economiilor europene în
ansamblul lor, întalnirile și manifest ările științifice interna ționale pun în
evidență numarul tot mai mare de initia titive in domeniul invatarii non-
formale a tinerilor4
Și totuși, chiar în Europa se consider ă ca educatia non-formala este înc ă
insuficient cunoscut ă si teoretizat ă desi a acumulat un numar impresionant
de experiente, initiative, met ode; dar acestora li se d ă mai puțină importanta
decat celor care se utilizeaz a în scoli, colegii, uni versitati si institutii de
formare profesionala. Asta in ciuda faptului ca societatea si economia
europeana cer un tot mai larg și diferentiat profil de cunostinte, calificari si
competente pe care sistemele formale de pregatire il pot tot mai greu asigura
pentru ca nu raspund nevoii si cererii individuale si sociale. In schimb educatia non-formala ar un potential inca sub-utilizat

4 L. Chisholm, B. Hoskins (ed. ) Trading up. Potential and performance in non-formal learning, Council of
Europe, 2005 si H. Williamson si M. Taylor, 2005 – Madzinga: intercultural via experiential learning and
outdoor education. Reflected experience of a long-term training course in Belgium and Lithuania,
http://www.outwardbound.be/madzinga

6… Chiar cei care au trait experiente de invatare non-formala au tendinta sa
considere ca acestea de fapt nu contea za ca o “reala” invatare cu rezultate
“reale”. Exista in mod clar o nevoie de recunoastere in termeni de respect
social si totodata ca rezultatele fo rmarii non/formale sa fie mai bine
valorificate in soci etate si economie.
Față de educa ția formală, cea non-formal ă rămîne să prezinte un statut mai
scăzut, cu mai pu țină putere și influență5
În țările europene dezbaterea se poa rta de multa vreme asupra calitatii
educatiei non-formale si asupra relevan ței competentelor dobandite prin
intermediul sau.
“Non-formal learning in youth work” ti nde sa capete rec unoasterea formala
si codificarea pe care o merita. (Mark Taylor)
Dar sectorul in care educatia non-formala pare sa fi fost folosita cu cel mai
mare success este acela care are in vedere persoanele/tinerii care au esuat in
domeniul educa ției formale, sau nu au avut acc es la aceasta. Cu alte cuvinte
pesoane social defavorizate, margina lizate. Acestora, educatia non/formala
le da o a doua sansa, le ofera o cale pozitiva alternativa pentru implinire,
afirmare si recunoastere.
Si chiar daca educatia non-formala nu se defineste de la inceput ca educatie
compensatorie si emancipatorie pentru ma rginalizati si exclusi, exista totusi
o mare nevoie de a se asigura cai alterna tive de invatare pentru cei care sunt
desavantajati educational. (p. 11) Si ea poate satisface foarte bine (probabil
cel mai bine) aceasta nevoie social ă.
Și totuși trebuie amintite aici și o serie de limite ale educa ției non-formale: și
ea ca și educația formală este încărcată ideologic, fiind grevat ă de viziunile
pesimiste sau optimiste asupra condi țiilor și potențialelor de înv ățare. De

5 vezi Manuela du Bois-Reymond, What does learning mean in the Learning society în Chisholm si
Hoskins, Op. cit.

7exemplu educa ția non-formal ă presupune ca participarea este un element
pozitiv. Întrebarea este dac ă aceasta este pozitiv ă în orice circumstan țe? De
exemplu ce se întîmpl ă cu participarea la un curs la care cursan ții nu vor s ă
participle pentru c ă știu că poate asigura promovarea lor într-o pozi ție la
care ei nu aspir ă. De aceea se cere specifi cat: participare în ce condi ții? Care
sunt drepturile celui care este “subiectul înv ățării” de a respinge sau
modifica prevederile educatiei sau trainingului care îi este oferit?6

B. Preocup ări în Romania privind educa ția non-formal ă
O vreme, în activitatea de tineret cuvîntul educa ție și tot ce deriva din el a
fost ocolit. Lipsa de legitimitate a autorit ăților și conotațiile provenite din
experiența anilor de propagand ă comunist ă au stat la originea acestor
reserve. Abia mai tîrziu s-a putut constata c ă în țările cu democra ție stabilă,
munca de tineret const ă de fapt în educa ție desfășurată cu metode specifice.
Și astfel s-a putut ajunge și la noi la recunoa șterea faptului c ă educația nu se
reduce la activit ățile școlare.
C.Schifirne ț consider ă că după 1989, educa ția și instituțiile educative s-au
raportat la o realitate deosebit de complex ă, în multe din laturile ei inedit ă,
ceea ce a determinat adoptarea unor decizii care nu au reflectat cerin țele
sociale și umane de formare a omului în condi țiile concrete ale acelei
perioade.7
Aceasta a produs o vizibil ă întîrziere în ce prive ște dezvoltarea educa ției
non-formale în țara noastr ă în ciuda unor tradi ții legate de numele unor mari
intelectuali ca Dimitrie Gusti sau P. V. Hane ș.

Și totuși, din 2004 se elaboreaz ă o strategie a Ministerului Educatiei
privind DEZVOLTAREA ACTIVIT ĂȚII EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI

6 Manuela du Bois Reymond, op cit. p. 25
7 C. Schifirne ț, Deficitul de educa ție, în rev. Paideia, nr. 3-4 / 2000

8EXTRAȘCOLARE8 pornind tot de la cont extul European. Invocînd
Recomandarea Parlamentului Eur opean din 30 aprilie 2003, cu men ționarea
direcțiilor de ac țiune referitoare la recunoa șterea statutului echivalent al
activității educative școlare și extrașcolare cu cel al educa ției formale din
perspectiva contribu ției la dezvoltarea personalit ății copilului și a integr ării
lui sociale,oficialit ățile romîne au re ținut ca priorit ăți:

ƒ statutul activit ății educative școlare și extrașcolare ca dimensiune a
procesului de înv ățare permanent ă;
ƒ necesitatea recunoa șterii activit ății educative școlare și extrașcolare ca
parte esen țială a educației obligatorii;
ƒ importanța activității educative școlare și extrașcolare pentru dezvoltarea
sistemelor rela ționate de cuno ștințe, a abilităților și competen țelor;
ƒ oportunitatea oferit ă de activitatea educativ ă școlară și extrașcolară
pentru crearea condi țiilor egale/echitabile de acces la educa ție pentru
dezvoltarea deplin ă a potențialului personal și reducerea inegalit ății și
excluziunii sociale;
ƒ stimularea implic ării tinerilor în promovarea valorilor și principiilor
etice: dreptate, toleran ță, pace, cet ățenie activ ă, respectarea drepturilor
omului;
ƒ utilizarea poten țialului activit ății educative școlare și extrașcolare ca
mijloc complementar de integrare social ă și participare activ ă a tinerilor
în comunitate;
ƒ promovarea cooper ării în vederea utiliz ării diverselor abord ări didactice
necesare ridic ării standardelor calit ății procesului educa țional;
ƒ asigurarea resurselor umane și financiare pentru implementarea și
recunoașterea valoric ă a programelor educative școlare și extrașcolare din
perspectiva rezultatelor înv ățării;

8 Din investiga țiile noastre aceast ă strategie chiar dac ă nu a fost însu șită oficial de actuala conducere a
MECT este singura disponibil ă pentru domeniul care ne intereseaz ă și ea este utilizat ă în inspectoratele
judetene, putînd fi g ăsită ca document oficial pe site-urile acestora.

9ƒ recunoașterea activit ății educative școlare și extrașcolare ca dimensiune
semnificativ ă a politicilor na ționale și europene în acest domeniu.
Consecința a fost preocuparea reînnoit ă pentru activitatea educativ ă școlară
și extrașcolară reprezentînd spa țiul aplicativ care permite transferul și
aplicabilitatea cuno ștințelor, abilit ăților, competen țelor dobândite în sistemul
de învățământ. Prin formele sale sp ecifice, activitatea educativ ă școlară și
extrașcolară dezvoltă gândirea critic ă și stimuleaz ă implicarea tinerei
generații în actul decizional în contextul respect ării drepturilor omului și al
asumării responsabilit ăților sociale, realizându-se, astfel, o simbioz ă
lucrativă între componenta cognitiv ă și cea comportamental ă.
Strategia de dezvoltare a activit ății educative școlare și extrașcolare
proiectată de Ministerul Educa ției și Cercetării pornește de la premiza c ă
abordarea educa țională complementar ă formal – non-formal asigur ă plus
valoarea sistemului educa țional. Astfel, se valorific ă rolul definitoriu pe care
educația îl exercit ă în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cet ățeni activi
într-o societate dinamic ă, în continu ă schimbare, contribuind totodat ă la
procesul permanent de îmbun ătățire a calității vieții.
Strategia urm ărește îmbunătățirea calitativ ă a nivelului de educa ție absolut
necesară în contextul unor schimb ări complexe la nivelul vie ții de familie, a
pieței forței de munc ă, a comunit ății, a societ ății multiculturale și a
globalizării. Educa ția de bun ă calitate presupune aplicarea modelului
diversității prin abordarea diferen țiată, inițierea de proiecte în care s ă fie
implicați elevi, cadre didactice de diferite specialit ăți, parteneri educa ționali,
pornind de la p ărinți, societatea civil ă, media și comunitate.
Î n s i s t e m u l d e î n v ățământ românesc, cadrul activit ății educative școlare și
extrașcolare constituie spa țiul capabil de a r ăspunde provoc ărilor societ ății
actuale, în sensul în care conceperea flexibil ă a acesteia permite o continu ă
actualizare a con ținutului înv ățării și a metodelor didactice centrate pe elev,
precum și o monitorizare și evaluare de calitate a rezultatelor înv ățării.

10Totodată particularit ățile specifice faciliteaz ă implementarea noii abord ării
didactice prin care elevul devine resurs ă, producător, lider de opinie, deci
participant activ.
Pentru a stimula dezvoltarea cognitiv ă, spiritual ă, interpersonal ă și socială,
activitatea educativ ă școlară și extrașcolară are mereu în aten ție nevoia de
adaptare la cerin țele individuale, diverse ale tuturo r copiilor, la interesele de
cunoaștere și potențialul lor. Contextele cr eate de diversele modalit ăți de
concretizare a acestui tip de educa ție: proiecte, manifest ări punctuale,
aplicații tematice etc, ofer ă posibilitatea abord ărilor interdisciplinare, cross-
curriculare și transdisciplinare, exersarea competen țelor și abilităților de
viață într-o manier ă integrată, de dezvoltare holistic ă a personalit ății.
Strategia accentueaz ă importan ța multiplic ării experien țelor pozitive
înregistrate în domeniul activit ății educative școlare și extrașcolare și
impune extinderea spa țiului de interven ție în procesul educa țional curricular,
în scopul valorific ării tuturor valen țelor educative ale con ținutului înv ățării
în interesul superior al copilului.
Au fost formulate o serie de principii și valori demne de a sta la baza
activități ieducative din Romînia:

ƒ principiul priorit ății educației, ca responsabilitate asumat ă de Guvernul
României
ƒ principiul accesului egal la educa ție – conform Constitu ției și Convenției
ONU a Drepturilor Copilului;
ƒ principiul interculturalit ății;
ƒ principiul continuit ății activit ăților care au caracter permanent și se
bazează pe experien ța anterioar ă;
ƒ principiul complementarit ății formal –non-formal;
ƒ principiul flexibilit ății organiza ționale și informaționale;

11ƒ principiul descentraliz ării autorit ății educaționale și al asigur ării unității
demersurilor educa ționale locale prin coordonare;
ƒ principiul abord ării globale, unitare, multidisciplinare și integrate;
ƒ principiul transparen ței implement ării strategiei, cu participarea societ ății
civile, al ături de institu țiile guvernamentale în vederea realiz ării
obiectivelor;
ƒ principiul cooper ării – implementarea strategiei are la baz ă cooperarea
instituțională, atât la nivel na țional, cât și internațional.
Alături de respectarea și promovarea acestor princip ii, la baza strategiei a
stat și principiul educa ției centrate pe valori: respect, non – discriminare,
egalitate, solidaritate, toleran ță, adevăr, libertate, integritate, demnitate,
onoare, onestitate originalita te, dragoste, încredere.
În acest context, valorile asigur ă cadrul în care normele sociale sunt stabilite
și explicate. Ele stau la baza form ării atitudinilor, a procesului de luare a
deciziei și influen țează puternic comportamentul. Este important ă
identificarea valorilor elev ilor, profesorilor, adul ților în vederea g ăsirii unui
numitor comun al valorilor reprezentative ale comunit ății care să producă
schimbări pozitive la nivelul eficientiz ării sistemului educa țional.
Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc pl ăcut
pentru toți cei implica ți în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere,
comunicare, respect și flexibilitate.
Desi aceast ă strategie r ămîne cantonat ă în vechile modele pedagogice
amintind numai despre profersori și omițînd rolurile specifice edcua țieii non-
formale: instructori, formatori, modera tori, tutori, animatori etc. Ea este
important ă măcar prin inrten ția de a ridica standardelor calitative ale
educației formale și non-formale prin complementarizarea lor.

12Și chiar dac ă se limiteaz ă această complementaritate la “valorificarea
potențialului elevilor și a formării lor ca cet ățeni europeni proactive” se
reține idea ca educa ția formală să-și dezvolte propriile standarde și edcuația
formală să țină și ea pasul cu acestea.
OBIECTIVELE principale ale strategiei MEC vizau:
ƒ recunoașterea activit ății educative școlare și extrașcolare ca dimensiune
fundamental ă a procesului instructiv – educativ;
ƒ permanenta actualizare a con ținutului înv ățării și accentuarea dimensiunii
educative a acestuia;
ƒ întărirea statutului activit ății educative școlare și extrașcolare ca spa țiu de
dezvoltare personal ă;
ƒ recunoașterea educa ției non-formale ca spa țiu aplicativ pentru educa ția
formală;
ƒ profesionalizarea activit ății educative școlare și extrașcolare prin
dezvoltarea acesteia pe tipuri de educa ție complementar ă;
ƒ dezvoltarea dimensiunii europene a activit ății educative școlare,
extrașcolare și extracurriculare prin multiplicarea programelor și
proiectelor educative de cooperare interna țională;
ƒ creșterea vizibilit ății eficienței activității educative școlare și extrașcolare
prin prevenirea și reducerea fenomenelor antisociale, de abandon școlar,
absenteism și analfabetism;
ƒ formarea resursei um ane în domeniul activit ății educative școlare și
extrașcolare;
ƒ asigurarea eficien ței activit ății educative școlare și extrașcolare prin
monitorizarea și evaluarea impactului acesteia în comunitate;
ƒ întărirea parteneriatului educa țional guvernamental – non-guvernamental
în vederea responsabiliz ării tuturor factorilor sociali implica ți în
susținerea procesului inst ructiv – educativ.

13Spațiul de implementare a acestei strateg ii nu se reduce numai la sistemul de
învățământ preuniversitar, ci vizeaz ă și zona de iradiere a influen ței acesteia:
familie, societatea civil ă, comunitate, societate. Valorificarea mecanismelor
și instrumentelor coerente de ac țiune existente și crearea de noi re țele
specializate în diverse subcomponente ale activit ății educative școlare și
extrașcolare vor avea ca rezultat ridicarea calit ății actului educa țional.
Redimensionarea acestui tip de educa ție va începe de la nivelul micro –
unitatea de înv ățământ, prin:
ƒ dezvoltare componentei educat ive în proiectarea activit ății didactice;
ƒ complementarizarea dimensiunii curri culare cu cea cross-curriculare și
extracurriculare a activit ății educative;
ƒ crearea echipelor interdis ciplinare pentru ini țierea, organizarea și
implementarea proiectelor educative;
ƒ dezvoltarea proiectelor edu cative pe tipuri de educa ție complementar ă
Totodată se înființează nuclee regionale de ac țiune formate din elevi, cadre
didactice, reprezentan ți ai organiza țiilor non-guvernamentale , economice, ai
administra ției locale și comunit ății, practic ă deja pilotat ă în extinderea
programelor na ționale și internaționale la nivel regi onal nu vor face decât s ă
transforme educa ția, în ansamblul ei, în promotorul progresului la nivel
local.
Prin valorificarea spa țiului democratic oferit de activitatea educativ ă școlară
și extrașcolară de a experimenta noi posibilit ăți de dezvoltare, de atragere,
încurajare și stimulare a tinerei genera ții în îmbun ătățirea calității vieții,
societatea nu va avea decât de câ știgat, investi ția în educa ție având un feed-
back și un rezultat concret al eficien ței sale.
Prin satisfacerea dorin țelor și intereselor de cunoa ștere a tinerilor, sistemul
educațional va deveni centru resurs ă de dezvoltare a comunit ății locale.

14Ca efecte majore pe care strategia și le propune s ă le produc ă, se pot
menționa:
ƒ creșterea calit ății actului educa țional și a rezultatelor înv ățării;
ƒ introducerea obligatorie elemen tului educativ în proiectarea și
desfășurarea activit ății didactice la fiecare obiect de studiu;
ƒ proiectarea activit ăților educative extracurriculare ca aplica ții concrete a
cunoștințelor acumulate și a abilit ăților și competen țelor formate în
cadrul obiectelor de studiu;
ƒ stimularea interesului elevilor și a cadrelor didactice de a se implica în
proiecte și programe educative curriculare, extra școlare și
extracurriculare la nivelul fiec ărei unități de învățământ;
ƒ stimularea și multiplicarea ini țiativelor tinerilor în dezvoltarea vie ții
comunității școlare/comunit ății;
ƒ reducerea procentului fenomenelo r antisociale, a abandonului și
absenteismului școlar;
ƒ creșterea ratei promovabilit ății școlare;
ƒ asigurarea șanselor egale de dezvoltare personal ă;
ƒ ridicarea calit ății resursei umane din sistemul educa țional;
ƒ formarea resursei umane necesare dezvolt ării societății cunoașterii;
ƒ asigurarea sustenabilit ății proiectelor educative prin con știentizarea
comunității cu privire la poten țialul pe care programele educa ționale le au
asupra form ării tinerei genera ții ce urmeaz ă a se integra;
ƒ transformarea educa ției în surs ă de dezvoltare comunitar ă.

15O exprimare sintetica a strategiei MECT in domeniul educatiei non/formale
Unit. Șc.
• Dir. educativ
•Șef comisie metodic ă
• Dirigin ți
• Elevi
• PărințiInsp. educ.
Calitate CalitateDirectori
palate
•cluburi
ale copiilorActiv. de cerc
Activ.
extracurriculare și
extrașcolare
Comunitate local ăProiecte programe
educative N., In.
parteneriate
Preluat de pe site-ul Inspectoratului Scolar al judetului Bacau.

16III. Experien țe educaționale ale tinerilor
Nemulțumiri, așteptări în raport cu educa ția formală, așteptări și participare
la educația non-formal ă
Sondajele de opinie – observ ă C. Schifirne ț9 – plaseaz ă școala alături de
biserică printre institu țiile în care majoritatea popula ției are încredere. Astfel
școala – educa ția formală – este acreditat ă la nivelul percep ției publice și nu
este usor de a fi înlocuit ă sau dislocat ă din mentalitatea social ă. Dar acela și
autor remarc ă împreună cu mulți alți autori că „starea real ă a învățămîntului
este destul de precar ă”, ceea ce este deja în contradic ție cu încrederea
publică exprimat ă.
Conform opiniilor tinerilor, exprimate în cadrul barometrului anual 200710,
școala nu mai constituie un reper ab solut sau un centru privilegiat al
procesului de educa ție. În opinia a cca. 80% dintre tineri, școala reprezint ă
cel mult o baz ă necesară a fixării cunoștințelor și competen țelor cu caracter
general, pe cât ă vreme, dou ă treimi dintre tineri (67%) o mai apreciaz ă ca
fiind un reper în preg ătirea indivizilor pentru via ță. În ceea ce prive ște
metodele de predare/evaluare, doar 21% dintre tineri apreciaz ă că școala
angajează în mare m ăsură elevii în procesul de înv ățare, 17% c ă școala, în
mare măsură, evalueaz ă corect cuno ștințele elevilor/studen ților, respectiv
16% că aceasta organizeaz ă în mare m ăsură activități extrașcolare
interesante. În aceea și parametri se situeaz ă și opinia tinerilor c ă școala
răspunde în mare m ăsură cerințelor pieței muncii (16%).
Datorită faptului c ă școala nu mai este suficient ă, în opinia tinerilor, pentru
integrarea pe pia ța muncii, tot mai mul ți optează pentru cursuri de
formare/preg ătire alternative (extra școlare). Totu și, acestea nu sunt
suficiente și nu sunt folosite de tineri în m ăsura în care ei ar avea nevoie.
Diagnoza 2007 a pus deja în eviden ță nevoia și nivelul de participare al

9 C. Schifirne ț, art. citat p. 36
10 Starea Tineretului și Așteptările sale – Diagnoza 2007, ANT, 2007

17tinerilor din Romania la educa ția non-formal ă. Se constat ă că numai 14%
dintre tinerii din țara noastr ă au participat la asemenea activit ăți
educaționale. Nivelul pare destul de sc ăzut, mai ales dac ă ne raport ăm la
situația din alte țări europene. În aceast ă raportare ne putem ghida dup ă
situația mai general ă care se înregistreaz ă la nivelul a șa numitei „popula ții
adulte” pe care o raporteaz ă statistica european ă. Astfel datele Eurostat din
2007 arat ă procentajul popula ției între 25 și 64 de ani care particip ă la
educație și training ca fiind de 10% la nive lul Uniunii Europene, în timp ce
în Romania se gaseste la 3%, adic ă unul dintre cele mai sc ăzute
niveluri.Țările avansate din UE ca Su edia, Danemarca, Germania și Finlanda
înregistreaz ă procente de peste 25%.11
În ultimele 12 luni, a ți participat la vreun curs de formare/preg ătire
extrașcolară?

– distribuția răspunsurilor la nivel na țional și pe regiuni de dezvolta re (%) –
– distribu ția răspunsurilor dup ă nivelul de educa ție (%) –

11 www.euractiv.com/en/educatio /life-longlearning/article-117516

14
23,4
16,7
15,1
16,7
13,3
10
10,7
9,4
0 2 04 06 08 0 1 0 0NIV EL NA ȚIONA LBucurești-IlfovVestNord-VestCentruSud-EstSud (Muntenia)Sud-Vest (Oltenia)Nord-E st

18Coresponden ța dintre statutul ocupa țional și frecventarea unor cursuri de
formare (tabel 1) ne arat ă că anumite categorii profesionale frecventeaz ă
asemenea cursuri într-o propor ție mulțumitoare (cei cu ocupatii non-
manuale/intelectuale) în timp ce persoanele cu ocupa ții manuale precum și
șomerii au foarte pu țin contact cu modalit ățile de educa ție non-formal ă .Este
regretabil c ă tocmai cei afla ți în căutarea unui loc de munc ă și cu mai mult ă
nevoie de a se adapta la cererea de pe pia ța muncii printr-o calificare nou ă
utilizează atît de pu țin aceste oportunit ăți.
Tabel 1
Categoria ocupa țională Proporția celor care au participat la cursuri
în afara școlii ( % )
Funcționari 30
Lucrători în comer ț și servicii 23
Maistri, tehnicien,cadre militare 14
Alte ocupa ții nemanuale 26
Elevi, studen ți 14
Muncitori califica ți 12
Muncitori necalifica ți și zilieri 2,7
Șomeri 5,9
Casnice și lucrători în gospod ărie 4
Alți inactivi 7,8

0
7
7,8
16,2
19,7
30
38
0 20 40 60 80 100fără școală/ciclu primar5-10 claseșcoală profesional ăliceupostliceal ăuniversitarpostuniversitar

19Principalele cursuri de formare/preg ătire urmate de tineri
– numar cazuri

Tipul de institu ție la care apeleaz ă tinerii
pentru a urma un curs de formare/preg ătire extrașcolară

18
24
27
28
45
74
0 2 04 06 08 0 1 0 0cursuri de calculatoare informatic ăspecialități în domeniul conducerii și organizării
firmei (management, marketing, rela ții publice,
contabilitate, resurse um ane etc.)domeniu medical, asisten ță socială, baby-sitteridomeniu educa țional, pedagogie, psihologie,
consilierelimbi străinearte și arhitectur ă
Instituție
publică
39%ONG
8%
Firmă privată
53%

20Intensitatea interesului pentru cursuri
(intensitatea este exprimat ă procentual, maximum=100%)

Chiar dac ă nu s-a purtat asupra unui e șantion na țional reprezentativ ci s-a
limitat la un lot de 420 tineri , cercetarea de teren din 200812 a urmărit mai
îndeaproape problemele privitoare la educa ție în general și la educa ția non-
formală în particular. Am vrut s ă vedem mai ales ce alternative descoper ă
acești tineri la educa ția oferită de școală și cum se raporteaza la acestea. De
aceea am contactat o serie de grupuri de tineri care chiar participau la
activități de educa ție non-formal ă. Astfel, din totalul celor 420, un num ăr de
144 (35%) au fost chiar participan ți la activit ăți de educa ție non-formal ă
desfășurată sub egida a diferite struct uri: la universitatea de iarn ă ANSIT, în

12 Cercetarea de teren s-a desf ășurat în perioada februarie-mai 2008 în localit ățile Bucure ști, Bistrița, Vatra
Dornei, Predeal, Drobeta Tr. Severin, Buz ău, Beiuș.
18222627273133333435404852
0 20 40 60 80 100Scriere propuneri de finan țareFundraisingLeadershipDomeniu cultural-artisticContabilitate/finan țeManagementMarketingTeam-buildingComunicareNegociere în afaceriInițiere afaceriLimbi str ăineCalculatoare

21organizații și centre de tineret din Buz ău sau Drobeta Tr. Severin, la
Universitatea Popular ă din Bucure ști. Ceilalți participan ți la anchet ă au fost
elevi de la licee din Bucure ști și Beiuș, studenți din Bucure ști de la
universități de stat sau particulare.
În lotul investigat de noi propor ția celor care au urmat cursuri în afara școlii
era suprioar ă mediei na ționale. Aproape jumatate dintre acesti tineri
participasera pan ă la momentul investig ării la vreun curs, training sau alt ă
formare în afara școlii, ceea ce este cu mu lt peste acel 14% cît este
procentul mediu pe tar ă.
Formare_in afara scolii
3%
49%48%
ns_nr nu da

Una dintre ipotezele avansate a fost c ă modul in care tinerii isi dezvolta
propriile strategii de e ducatie si dezvoltare personala poate asigura
conectarea lor la ritmul societatii cunoa șterii.
La acești tineri se remarc ă o apreciere destul de rezervat ă în raport cu o
serie de aspecte din activitatea școlii:

22În ce măsură este multumit de : mic ă oarecare mare
Modul cum predau profesorii 14,5 59,5 24,5
Dialogul elev (student) profesor 14,3 51,8 33,7
Felul în care se comport ă profesorii 14,4 54,8 29,2
Aplicabilitatea cuno ștințelor teoretice predate 27,4 42,7 27,4
Pregătirea tinerilor pentru via ță 25,5 40,2 33,1
Formarea culturii generale 9,3 41,5 48,4

Tinerii sunt mai degrab ă nemulțumiți de modul în care școala preg ătește
pentru via ță și de aplicabilitatea cuno ștințelor predate. Ceva mai favorabil
este apreciat ă contribuția scolii la formarea culturii generale.
Întrebați cît de mult îi ajut ă școala în realizarea propriilor lor proiecte
profesionale, cei mai mul ți tineri (67%) au apreciat c ă această contribuție nu
este mai mare de 60%. A existat chiar o propor ție de 6% a tinerilor care
consideră că școala nu-i ajut ă deloc în realizareapropriilor lor proiecte
profesionale.
“Care crezi ca este cea mai importanta cale care te poate ajuta sa inveti ceea
ce nu inveti la scoala dar îti trebuie in via ța?”
2.13.255.312.722.224.329.8
0 5 10 15 20 25 30cluburi, case de culturabisericamuzee, teatrealtelemass-medialecturaONG, fundatiiinternetCale de invatare_nu scoala (%)

23Primele doua locuri sunt ocupate de pr incipalele puncte de interes pentru
tanara generatie:
1. Internetul = spatiul virtual
2. ONG-urile si fundatiile = viata asociativa.
Remarcam de asemenea optiunile mai scazute pentru case de cultura si
cluburi (doar 2,1%) si pentru muzee si teatre (5%) comparativ cu optiunea
pentru mass-media (12,7%). Lipsa de interes pentru oferta cu caracter
educational a cluburilor si caselor de cu ltura este un aspect care se impune a
fi abordat in profunzime în cercet ări ulterioare.
Acest demers trebuie legat de altfel analiza punctelor de atractivitate din
programele mass-media cu ajutorul rezultatelor unor so ndaje nationale
legate de timpul (intervalul orar), em isiunile si eroii preferati (modele
urmate).
Referitor la cei 48% dintre tineri car e urmasera deja pa na in momentul
respectiv forme de preg ătire extrașcolară, prezentam in continuare o scurta
analiza a impactului pe care l-au avut aceste experiente educationale in
urmatorele planuri:
1. Dobandirea de cunostinte si competen țe
2. Eficienta ofertei edu cationale comparativ cu cea a scolii din punct de
vedere al organizarii procesului de e ducational si al persoanelor care au
indrumat acest process (formatori, c onsilieri, mentori, instructori etc).

1) Dobandirea de cunostinte si competente
Dintre cei 420 de participan ți la anchet ă, 206 au raportat participarea la cel
puțin un curs de formare. Anexa 2 prezint ă o listă a acestor cursuri a șa cum
au fost ele men ționate de tineri. Am re ținut 80 de domenii de preg ătire. Deci

24o paletă destul de larg ă de cursuri la care unii tineri au putut s ă participe.
Lista poate oferi și sugestii organizatorilor de cursuri pentru noi oferte care
ar purtea atrage pe tineri.
La intrebarea “Daca DA, cu ce rezultate in planul cunostintelor si
competentelor?” am ob ținut răspunsuri entuziaste la adresa cursurilor
urmate. Dintre cei 206 de beneficiari, 52,1% au apreciat c ă acel curs a avut
rezultate mul țumitoare și 35,9% au considerat rezultatele ca fiind peste
așteptările lor.
Experientele educationale avute de catre tinerii investigate in sfera educatiei
alternative pana la momentul invest igarii au fost pozitive, fapt ceea ce
constituie premisele repetarii acestor op tiuni. Participarea in continuare la
asemenea forme de educatie necesita insa mentiner ea si chiar imbunatatirea
parametrilor ei actuali. Eficienta ofertei educationale comparativ cu cea a scolii
112 39992932 361337282 8136624 18151624 4212112
0 20 40 60 80 100 120 140 160conditii admiterenivel intelegereutilizare timpinteractivitateutilitateComparatie cu scoala
nu raspund mai proasta la fel mai buna nu pot sa ma pronunt

25În educația non-formal ă se găsesc mai multe oportunit ăți pentru profesori,
tutori, antrenori, instructori, form atori nu numai pentru a preda cuno ștințe
dar și pentru a înv ăța totodată și de a concepe predarea și învățarea ca dou ă
fețe ale aceleia și monede. Si astfel, la final, în timp ce în educa ția formală
elevii au pu țină încredere în profesorii lor, sim țindu-se neîn țeleși de către
aceștia, ei au mai mult ă încredere în mentorii și formatorii din educa ția non-
formală, nu neap ărat pentru c ă aceștia ar da r ăspunsuri mai bune la
chestiunile lor de via ță.13
Cu ajutorul întreb ării “Ce p ărere ți-au făcut cei care au îndrumat acele
activități (formatori, consilieri, mentor i, instructori) în compara ție cu
profesorii din școală?” am putut depista o serie de puncte bune sau slabe ale
educatiei non-formale asa cum se practic ă ea în țara noastr ă.

13 Manuela du Bois Reymond, op. Cit. P. 24 107 53104 128523143 78021155 295391258501335838
0 20 40 60 80 100 120 140 160competentaajutor oferit cursantilorcomunicareincredere inspirataalte caracteristiciComparatie cu profesorii
nu raspund mai proasta la fel mai buna nu pot sa ma pronunt

26Se constat ă că la toate capitolele propuse de noi, formatorii, consilierii,
instructorii din educa ția non-formal ă au cîștigat duelul cu profesorii din
educația formală. Primii sunt superiori mai al es la capitolul comunicare. Ei
oferă în mai mare m ăsură decît o fac profesorii support cognitive și
emoțional, ceea ce este bine apreciat de c ătre cursan ți.
Din graficele urm ătoare se poat evedea op țiunea tinerilor pentr uanumite c ăi
de perfecțioanre profesional ă. În primul rind este c ăutată și dorită experiența
la locul de munc ă. În al doilea rind se apeleaz ă la educa ția formal ă –
absolvirea unei forme de înv ățămînt. Mai pu țin – și insufficient – sunt
valorizate cursurile de scurt ă durată oferite de firmele specializate și
voluntariatul. Probabil tinerii nu consteintizeaz ă că și voluntariatul poate
wechivala in anumite condi ții cu experienta la locul de munc ă.
Relatia dintre optiunea pentru educatie alternativa si optiunile (mult mai
specifice) pentru perfectionarea profesionala

2.434.527.565.4
0 1 02 03 04 05 06 07 0ns_nraltcevamica masuraoarecare masuramare si foarte mare masuraNevoie_curs firma specializata (%)

27

0.87.12864
0 1 02 03 04 05 06 07 0ns_nrin mica masura in oarecare masurain mare si foarte
mare masuraNevoie_studiu individual(%)
2.11.314.981.7
0 2 04 06 08 0 1 0 0ns_nrin mica masura in oarecare masurain mare si foarte
mare masuraNevoie_o forma de invatamant (%)

282.71750.130.2
0 1 02 03 04 05 06 0ns_nrin mica masura in oarecare masurain mare si foarte
mare masuraNevoie_lectii particulare(% )

2.4411.792
0 2 04 06 08 0 1 0 0ns_nrin mica masura in oarecare masurain mare si foarte
mare masuraNevoie_experienta loc de munca (%)

298.517.443.530.6
0 1 02 03 04 05 0ns_nrin mica masura in oarecare masurain mare si foarte
mare masuraNevoie_voluntariat (%)

C. Oferta ANT. Evaluare
Cursuri de educatie nonfor mala in centrele de tineret14
Din 25 de centre de tineret, 20 au pr ograme/cursuri de educatie nonformala.
Este vorba de jude țele Arad, Arges, Bihor, Bo tosani, Brasov, Buzau,
Calarasi, Cluj, Dolj, Galati, Hune doara, Ialomita, Iasi, Maramures,
Mehedinti, Neamt, Prahova, Si biu, Teleorman si Valcea.

14 Material furnizat de ANT, Directia Programe

30Cursurile de educatie nonformala se structureaz ă pe următoarele direc ții:
Management
Tabel 3
Denumire curs
educatie
nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti reali
Botosani/Botosani 100 20
Buzau/Buzau 100 100
Ialomita/Slobozia 500 20
Hunedoara/Petrosani 1000 20
Mehedinti/Drobeta 200 20
Sibiu/Rasinari 15 17
Sibiu/Sibiu 100 30
Calarasi/Calarasi 500 20
Maramures/Maramures 100 20

Managementul
proiectelor
Iasi/Iasi 700 150
Managementul
timpului Hunedoara/Petrosani 1000 20
Managementul resurselor umane Hunedoara/Petrosani 1000 20
TOTAL 5315 457

31Dezvoltare personala/stimularea creativitatii
Tabel 4
Denumire curs de educatie
nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti
reali
Arges/Pitesti 60 60
Brasov/Brasov (icoane) 400 400
Brasov/Brasov
(creativitate) 300 300
Cluj/Cluj 200 22
Prahova/Valenii de Munte 500 100 Dezvoltare personala/creativitate/estetica
Mehedinti/Drobeta 200 17
Curs pentru insusirea stil de viata sanatos Hunedoara/Petrosani 5000 400
TOTAL 7 6660 1299

Formularea cererilor de finantare
Tabel 5
Denumire curs de
educatie
nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti reali
Dolj/Craiova 200 20
Hunedoara/Petrosani 1000 20
Maramures/Maramures 100 20
Mehedinti/Orsova 200 20 Cerere de finantare
Sibiu/Rasinari 15 17
TOTAL 1615 97

Formare voluntari
Tabel 6
Denumire curs
educatie nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti
reali
Botosani/Botosani (violenta, antidrog) 500 50
Calarasi/Calarasi (relationarea cu autoritati locale) 150 20 Curs de formare voluntari pentru
diverse activitati
Valcea/Ramnicu Valcea
(antidrog) 200 20
TOTAL 3 850 90

32Consiliere vocationala si implicit in susire a abilitatilor de a animatie a
tinerilor (leadership)
Tabel 7
Denumire curs
educatie
nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti reali
Galati/Galati (vocational) 450 500
Galati/Galati
(leadership) 60 30
Drobeta 90 30
Mehedinti/Orsova 200 17
TOTAL 5 800 577

Cursuri de limbi straine ( engleza/ franceza)
Tabel 8
Denumire curs
educatie nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti reali
Arad/Covasant 50 56
Teleorman/Alexandria 20 20
TOTAL 2 70 76

Curs de operare Pc
Tabel 9
Denumire curs de
educatie nonformala Judet/Centru Beneficiari
potentiali Participanti reali
Arad/Covasant 50 54
Ialomita/Sf.Gheorghe 100 100 Operare Pc
Prahova/Pravova 100 100
TOTAL 3 250 254

Pe ansamblu, au fost oferite un num ăr de 15 690 de locuri la diferite cursuri
dar au fost utilizate de c ătre tineri doar 2865 de locuri. Cauza pare s ă constea
în principal în aceea c ă structura ofertei nu se potrive ște cu structura cererii .

33Tinerii – dup ă cum s-a v ăzut și din datele Diagnozei 2007 prefer ă domeniile
ITC, limbi str ăine și cel al afacerilor. Ori tocmai la aceste capitole oferta
centrelor de tineret este insuficient ă.
Tinerii prefera cursuri de:
– operare pc astfel din 250 de locuri/beneficiari potentiali au participat
efectiv 254 de tineri si cursuri de limbi straine cu 70 de beneficiari potentiali
si 76 de participanti reali in detrimnetul cursurilor
– cursul de management (al proiectelor , al timpului liber, al resurselor
umane) astfel din 5315 de locuri disponibile doar 457 au participat
– cursul de cerere de finantare as tfel din 1615 de locuri disponibile doar 97
de participanti reali – curs de voluntari astfel din 850 de locuri disponibile doar 90 de tineri au
participat real, etc
Deci participare este fo arte slaba din totalul locu rilor disponibile. Ceea ce
denota faptul ca tinerii prezinta interes pe ntru cursuri care le satisfac nevoile
imediate pentru a-i ajuta in cariera sau ocuparea unui jo b-cursuri de limbi
straine sau operare pc – si mai putin pentru o calificare de exemplu in cazul
cursului de managementul resurselor umane.

C .Oferta ong. Studiu de caz
Fundatia Calea Victoriei
Fundatia Calea Victoriei este o prezenta recenta in domeniul educatiei non-
formale. Ea a fost infiintata in urma cu aproximativ un an de catre dou ă
tinere entuziaste care si-au propus sa puna bazele unui mod de instruire a
copiilor, tinerilor si chiar a adultilor care sa se desprinda de cliseele actuale
si sa-i ofere o perspective cuprinzatoa re si interactive a cunoasterii.

34Dat fiind noutatea si mai ales caracte rul specific al acestei fundatii am
realizat un studiu de caz asupra ac tivitatii sale cu focalizare asupra unui
program de dezvoltarea abilitatilor pent ru viata denumit “Cum sa inveti ce
nu te invata la scoala” desfasurat chiar in perioada realizar ii acestei cercetari.
Studiul de caz a fost realizat in perioada martie-apr ilie 2008. Metodele
folosite au fost interviul si observa tia directa (coparticipativa). Demersul de
cercetare a inceput prin vi zite la sediul fundatiei si discutii exploratorii cu
directorul de programe al acesteia, d-na Sandra Ecobescu. Ulterior am
realizat interviuri cu d-na S.E. si cu dl . Christian Scholtes, formatorul care
conduce programul de dezvoltare a ab ilitatilor pentru viata la care ne-am
referit mai sus. Au urmat interviuri nondirective cu participantii la acest
program si observatii directe, pe pa rcursul primelor 3 ateliere ale
programului.
Fundatia Calea Victoriei – prezentare generala
Fundatia isi propune sa ofere copiilor si tinerilor o alternativa indrazneata si
cuprinzatoare la sistemul de invatamant actual. Fondarea ei a fost rezultatul
sincronizarii mai multor eveimente din viata personala a fondatorilor:
insatisfactia si sentiementul de neim plinire in viata lor profesionale (la
vremea respectiva ocupau o pozitie in alta in companii multinationale) a
coincis cu insatisfactia fata de oferta educatioala actuala (atat cea formala cat
sic ea nonformala) pentru proprii copii. In acest context a aparut decizia
creearii unei oferte complementare la sistemul de invatamant actual si
complementare la ofertele de educ atie nonformala existente in acest
moment.
Prin numele fundatiei se doreste readucer ea in actualitate a unei perioade de
mare evervescenta culturala a Bucurestiu lui si sa transmita tinerilor spiritual
si mentalitatea de deschidere culturala a acelor vremuri.

35Obiectivele fundatiei sunt:
Consolidarea educatiei in te mele ei esentiale si “ activarea” inteligentei si
intuitiei native
Stabilirea unor repere clare in domeniu l istoriei Romaniei, al istoriei
universale si in alte domenii culturale
Mijlocirea unor intalniri memorabile pe ntru tineri, cu personalitati marcante
din viata noastra culturala si sociala Prezentarea unor modele umane si so ciale care sa contracareze efectul
puternic si uneori negative al televiziunii si mass-media Stabilirea unui dialog viu intre “profesori” si tineri Organizarea de ateliere in care tinerii sa fie invatati sa ga ndeasca, sa creeeze
si sa comunice Organizarea de evenimente culturale: c oncerte, piese de teatru, vizite la
muzeu, concerte la Ateneu – cu sprijinul unor artisti dar cu implicarea
copiilor si tinerilor Pregatirea tinerilor pentru domeniile cu lturale, orientarea profesionala
Dezvoltarea capacitatii de comunicare si exprimare, extreme de utila atat in
viata porfesionala cat si in orice profesie pe care o va allege tanarul in viitor
Facilitarea accesului la cultura si e ducatia copiilor idn orfeninate sau a
copiiilor care provin din familii cu proble m sociale, pentru acestia existand
gratuitati si cursuri.
Colaborari si parteneriate: Selectia colaboratorilor se face in urma reunirii a doua criterii de selectie
obligatorii: nivelul profesionale de ex ceptie si probitatea morala. Acestia
sunt profesori si asistenti universitari , porfesori de scoala si de liceu,
profesionisti in domeniul artistic si cultural.

36Fundatia are in vedere de asemenea stabiliea unor parteneriate cu fundatii
culturale si organizatii de tineret din ta ra si streinatate pentru extinderea si
aprofundarea tematicii abordate.
Activitati desfasurate in prezent:
Cursuri de cultura generala Iata cateva exemple: “Cum am trait secolul XX”- le ctor Neagu Djuvara, istoric
“Povestile Bucurestiului si Calea Vi ctoriei”, Gerogeta Filitti, istoric
“Ocolul Pamantului in zilele noastr e” – Uca Maria Marinescu, explorator
Evenimente culturale “De vorba cu Oana Pellea”- in talnire la Libraria Carturesti
Cerc de lectura Intalnirile au inceput in luna martie si se desfasoara regulat (miercuri seara).
In cadrul lor sunt abordate lucrari si autori de marca (Pescarusul de Richard
Bach, Jurnalul fericirii de Nicolae Stei nhardt, Inainte de tacere de Ernesto
Sabato) etc. Expeditii culturale In prima jumatate a anului au fo st programate 3 expeditii in jurul
Bucurestiului (la Palatul Mogosoaia, la cateva manastiri si la un conac)
avandu-l ca ghid pe istoricul Petre Guran

37“CUM SA INVETI CE NU TE INVATA LA SCOALA”
program pentru dezvoltarea abilitatilor pentru viata –

In cele ce urmeaza ne vom focaliza asupr a unui curs pe care l-am considerat
relevant atat pentru analiza experien telor educationale ale tinerilor cat si
pentru perspectiva de abordare a Funatiei Calea Victoriei.
Este vorba despre un program de dez voltare personala denumit sugestiv
“atelier” ce isi propune sa orienteze participantii spre identificarea si
dezvoltarea pasiunilor, a intereselor si optiunilor de viata profunde ale
participantilor.
Acest atelier este sustinut de catre Chri stian Scholthes, trainer profesionist in
domeniul abilitatilor de viata cu o impres ionanta carte de vizita. Remarcam
aici cateva aspecte interesante refer itoare la traiectoria sa personala si
optiunile sale profesionale (dupa un o munca asidua la o mare companie de
training simte nevoia “sa iasa din sistem” si isi continua activitatea la propria
firma de training. Structura si continut – scurta prezentare
Programul cuprinde un sir de 12 ateliere desfasurate pe parcursul a 6 luni.
Prima parte (primele 3 ateliere) este consacrata unui demers de
autodescoperire in care fiecare partic ipant este stimulat sa-si identifice
optiunile si prioritatile pers onale de viata. Accentul este pus pe aspectele de
personalizare a tot ceea ce inseamna obiective si criterii de evaluare a
succesului. Metodologia folosita este comp lexa si imbina tehnici interactive
cu lucru individual si introspectia.

38A doua parte se constituie intr-un progra m la fel de personalizat de formare a
unui atitudini de viata. Pa rticipantii sunt provocati sa treca de la o pozitie de
viata pasiva, in care se adaptau mediul ui la o alta activa in care sa adapteze
mediul optiunilor si obiectivelor pers onale. Directiile propuse pentru acest
demers sunt: Gandirea creative, De zvoltarea continua, Prioritizarea
activitatilor, Investitia in propriile re surse si Relationarea asertiva. Si in
aceasta parte este foloista o metodolog ie complexa, accentual find pus pe
implicarea fiecarui participant atat pe durata atelierului cat si dupa
terminarea lui prin realizarea unor “teme de casa” pentru consolidarea
noilor optiuni si punerea lor efectiva in practica.

Participantii
La acest program au luat parte un num ar total de 8 persoane cu varste
cuprinse intre 20 si 36 de ani (8 de se x feminine si 1 de sex masculine) cu
statusuri ocupationale diferite (stude nti in ani terminale si masteranzi,
angajati in sectorul privat sau de stat ). Remarcam ca toti participantii au un
nivel ridicat de instruire si, de asem enea, toti au constatat din experienta
personala in plan educational nu le-a putut satisface in profunzime nici
aspiratiile si nici nevoile zilnice de punere in practica a cunostintelor
dobandite in sistemul educational clasic.

Experiente educati onale anterioare
O caractersitica generala a tuturor part icipantilor este incongruenta dintre
nevoile si asteptarile lor fata de sistemul de educatie clasic (formal) si oferta
sa efectiva. Astfel ei isi reprezinta scoala ca o instit utie cu o misiune
complexa in care formarea generala a individului (transmiterea valorilor
general umane, dezvoltarea nivelului de cultura si dezvolta potentialului
native) sau fie sustinuta formarea unor abilitati necesare de invatare si

39munca necesare sustinerii activitatii prof esionale de mai tarziu. Relatia
profesor-elev ar reprezenta in acest c ontext un cadru benefic de formare prin
intermediul modalitati de transmitere a cunostintelor attractive, care sa
imbine interactivitatea cu aplicabilitatea specifica a informatiilor transmise
si cu accentual pe dezvoltarea propriil or abilitati de instruire si de utilizarea
informatiilor. In realitate insa, dial ogul professor-elev (student) a fost
neautentic si lipsit de consistenta iar sistemul clasic de invatamant nu le-a
furnizat tinerilor investigati o cultu ra generala adecva ta si cunostinte
aplicabile ulterior in viata reala.
Experientele educationale alternative sunt prezente la marea majoritate a
participantilor, mult peste ponderea generala (indicate de rezultele Diagnozei
tineretului 2007). Remarcam insa ca in cazul nostru este vorba despre o
categorie aparte se tineri: au un stat us educational ridicat ce le permite o
analiza mai aprofundata a s ituatiei lor din acest punct de vedere si resursele
financiare pentru a sustine acest deme rs; de asemenea, fiind rezindenti in
Bucuresti au avut acces la un astfel de curs (este vorba atat de accesibilitatea
informatiei cat si de accesibilitatea formei de educatie in sine). Comparativ
cu formarea realizata prin scoala obisnu ita acest mod de ed ucatie a avut un
impact mult mai bun. Astfel, fie ca este vorba despre formari complexe de
tip MBA, despre dezvoltarea unor abilitati (arta fotografica, pictura etc.) cu
aplicabilitate practica sau despre cursur i de cultura generala, ele au fost
evaluate ca fiind net superioare di n punct de vedere al nivelului de
intelegere, al utilizarii timpului si mai al es al interactivitatii si utilitatii lor.
Persoana care a indruamt aceste actiivta ti (formatori, consilieri etc) a fost
perceputa ca fiind mult mai compenta decat profesorii din sistemul
educational formal. Aspectele valorizate in acest caz au fost ajutorul oferit
cursantilor, modul de comunicare si increderea inspir ata acestora.

40Optiuni de viata si m odalitati de realizare
Remarcam in primul rand ca majoritate a celor intervievati (6 dintre cei 8
subiecti) nu aveau in acest moment un proiect professional bine conturat in
conditiile in care aveau deja studiile fina lizate (sau erau in ultimul an de
facultate ori master). In mod semnifica tiv credem noi este vorba despre acei
participanti care au avut dificultati in a vorbi despre abilitatile pe care le-au
invatat déjà (prin intermediul ori carui tip de educatie, formala sau
nonformala) si care le pot fi folositoare pentru viata.
Alegerea traiectoriei profesionale este de altfel orientata in principal in
functie de prioritatile pe piata muncii si de contactele si relatiile personale si
chiar de contactele si relatiile celor din familie in domeniu respectiv.
Pasiunea pentru profesia respectiva si aptitudinile personale sunt extreme de
putin luate in calcul atunci cand se el aboreaza asemenea decizii de viata.
Coreland aceste rezultate cu informatiile obtinute referitor la stilul personal
de instruire am constatat importanta de osebit de scazuta pe care acesti tineri
o acorda educatiei clasice (studentii au subliniat de altfel ca merg la
scoala/facultate fara nici o placere) in comparatie cu studi ul individual, cu
meditatiile si cu experienta directa.
Impactul asupra participantilor Mentionam pentru inceput faptul ca aces t program se afla in derulare la
momentul realizarii investigatiei de teren ceea ce ne lim iteaza posibilitatea
de evaluare in termeni de eficient a (atingerea obiectivelor personale) a
impactului sau asupra participantilor.
Observatile si interviurile realizate pe parcursul perioadei investigate (care a
reprezentat aproximativ o treime din dur ata programului) au evidentiat insa
faptul ca in urma implicarii la aceste ateliere s-au declansat procese de
constientizare asupra nevoilor si aspira tiilor profunde si a modului in care

41fiecare participant si le incadreaza pe aces te in sistemele prorii de referinta.
Ele s-au constituit in premisele unor pr ocese de dezvoltare personala care la
momentul incetarii activitatii de cercetare se aflau déjà in plina desfasurare.
Aceste procese se caracterizeaza prin:
– scaderea progresiva a reticentei la schimbare; in ultimele intalniri s-a
observat disparitia din discursul particip antilor a atitudinilor de pasivitate si
fatalism fata de posibilitat ea recuperarii prin impli care personala a carentelor
sistemului clasic de educatie (atitudine de altfel in contra dictie cu insasi
participarea la acest program) si ana liza obiecitva a diferitelor oferte de
formare alternative;
– capacitatea de luare in considerare a optiunilor in decizii zilnice (ca
premise de orientare a deciziilor majo re de viata cum sunt cele legate de
profesie);
– cresterea interesului pentru imp licarea in activitati in care folosirea
tehnologiei informationale (interne t etc.) se combina cu contactele
interpersonale directe, ceea ce cons tituie o premise importanta pentru
dezvoltarea personala autentica.

Beneficii si limite ale programului
Consideram drept principale benefi cii ale programului urmatoarele:
Abordarea personalizata ce poate surprinde nevoile r eale de dezvoltare ale
fiecarei persoane;
Metodologia interactiva deoarece cont ribuie hotarator atat la implicarea
puternica a participantilor in programu l respectiv cat si ca premise in
punerea efectiva in practica a abilitatilor de viata invatate;

42Promovarea unei perspective existentia le profund umaniste, cu accent pe
valorile autentice vine contracarez e tendintele de “robotizare” si
superficializare a fiintei umane.
In ce priveste limitele actuale ale pr ogramului consideram ca este vorba
despre:
Reticenta cu care este primita de insasi categoria de persoane careia ii este
destinata(adolescenti si tineri in special ). Ne referim aici la reactiile de
respingere automata pe care le-am intalnit (pe toate durata realizarii
investigatiilor facute la Fundatia Cale a Victoriei) in marea majoritate a
situatilor cand am descries acest pr ogram unor potentiali beneficiari.
Resursele deosebite de limitate ale progr amului. Ne referim in primul rand la
faptul ca in prezent el este sustinut de catre initiatorul sau benevol. Chiar
daca acest lucru este facut cu pasiune si seriozitate maxima, faptul ca dl.
C.Scholtes realizeaza acest program in paralel cu multe alte activitati
profesionale (bine renumerat e) limiteaza in mod clar disponibilitatea de timp
si implicare efectiva in acest proiect. Lipsa promovarii pe masura valorii un ei astfel de oferte educationale

D . Oferta firmelor de training
Accesînd pe Internet cele mai vizibile oferte de preg ătire, cercetarea noastr ă
a reținut la momentul luni i aprilie 2008 un num ăr de 199 furnizori de
formare cu o ofert ă repartizat ă pe 13 direc ții:
1 = afaceri, organizare firma, contabilitate, drept comercial
2 = ITC
3 = limbi straine
4 = meserii
5 = arta
6 = legislatie

437 = training, psihologie
8 = copii
9 = asigurari, imobiliare
10 = jurnalism, mass media
11 = asistenta medicala, sociala
12 = relatii internationale
13 = specializari in industrie
Dintre acestea cele mai multe oferte se înregistreaz ă în primele 3 domenii,
ceea ce corespunde și cu datele noastre privind a șteptările publicului tînar.
(Vezi Anexa 4)

E. Determinarea impactului partic iparii tinerilor la programe
oferite de institu ții publice, ong-uri și furnizori priva ți
Participarea tinerilor la programe de educa ție non-formal ă se face înc ă pe o
scară redusă și cu efecte incerte din punct de vedere științific. Este adev ărat
că evaluările beneficiarilor sunt preponder ent pozitive, dar aici se poate
strecurași multă subiectivitate.
Din păcate, foarte pu țini dintre cei care organizeaz ă asemenea cursuri au în
vedere măsurarea imapctului asupra beneficiarilor.
Pe plan interna țional se pune un mare accent as upra tehnicilor de evaluare a
competen țelor dobîndite prin participarea la diferite activit ăți de formare. Se
recomand ă evaluarea participan ților atît la începutul activit ății cît și pe
parcurs și la finalul ei. Determinarea impactului trebuie s ă fie o activitate
permanent ă și desfășurată la nivelul fiec ărui participant. Numai în acest fel
educația non-formal ă poate asigura recuno șterea sa complet ă în societate și
poate ridica preten ții la o finan țare public ă consistent ă.

44IV .CONCLUZII
A .Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
ƒ Calitatea bun ă a prestației formatorilor
ƒ Diversitatea ofertei de cursuri mai ales din
partea sectorului privat
ƒ Experiența dobîndit ă din contacte și
cooperări la nivel european
ƒ Existenta a numeroase structuri specializate
pentru Ed. Nonformal ă: fundații, cluburi,
centre de tineret,Universitatea Popular ă
ƒ Gratuitatea ofertei din partea structurilor publice
ƒ Motivația superioar ă a cursanților mai ales
dacă aleg și/sau plătesc cursurile.
ƒ Lipsa de experien ță și tradiție în
activitățile de educa ția non-formal ă
ƒ Rămînere în urm ă în educația adulților
față de situația din Europa
ƒ Percepția publică net mai favorabil ă
pentru educa ția formală
ƒ Mentalitate eronat ă în educația școlară
ƒ Lipsa unor modalit ăți clare, recunoscute
de formare a formatorilor. Diversitate de backgrounduri ale acestor speciali ști
ƒ Slabă coordonare la nivel central
ƒ Slabă ofertă în mediul rural și în micile
orașe.
ƒ Bază materială insuficient ă
ƒ Numărul redus al tinerilor care se bucur ă
de oportunit ăți de educa
ție non-formal ă
ƒ Lipsa de standardizare a metodelor și
conținutului de cuno ștințe
ƒ Lipsa de preocupare pentru evaluarea
impactului
OPORTUNITATI AMENINTARI
ƒ Recunoașterea statutului educa ției non-
formale de component ă esențială a învățării
permanente
ƒ Noile preocup ări în zona MECT și a școlii
pentru racordarea la via ța comunit ății
ƒ Deschiderea activit ății educative spre
implicare și responsabilizare în via ța
comunității
ƒ Cererea din partea pie ței muncii de
competen țe dobîndite în contexte practice,
bine ancorate în realitatea cotidian ă
ƒ Creșterea intensit ății dialogului
intercultural
ƒ Influențe favorabile din zona vest-
europeană
ƒ Interesul crescut pentr uevitarea
marginaliz ării și excluderii sociale
ƒ Opinia destul de nefavorabil ă a tinerilor
față de școala “clasic ă”. ƒ Promovarea unei mentalit ăți de
minimizare a rolului și calității activității
educative
ƒ Absența unui cadru legislativ care s ă
regleze și să certifice activitatea de
educație non-formal ă

45Analiza SWOT a eviden țiat:
puncte tari:
ƒ experiență în domeniul activit ății educative școlare și extrașcolare;
ƒ personal didactic calificat, cu competen țe necesare evalu ării și
valorificării valențelor educative derivate dintr-o problematic ă educativă
diversă;
ƒ rețea coerent ă de coordonare a activit ăților educative școlare, extra școlare
și extracurriculare: inspectorul educativ și inspectorul școlar cu programe
și proiecte de cooperare interna țională -la nivel jude țean, coordonatorul
de programe și proiecte școlare – la nivelul unit ății de înv ățământ
consilierul diriginte și corpul profesoral – la nivelul clasei; structurile
organizaționale ale elevilor și părinților la nivelul unit ății școlare;
ƒ diversitatea programului de activit ăți educative la nivelul fiec ărei unități
de învățământ;
ƒ experiența cadrelor didactice dobândit ă în derularea proiectelor de
cooperare european ă;
ƒ instituții specializate în activit ăți educative extra școlare : palatele și
cluburile copiilor;
ƒ modalități alternative de petrecere a timpului liber prin activit ățile
derulate, pe tot parc ursul anului, în pala tele, cluburile copiilor și cluburile
de vacanță organizate sistematic;
ƒ bază material ă didactic ă relativ modern ă în unitățile de înv ățământ,
palatele și cluburile copiilor (spa ții, echipamente, material didactic etc.).
ƒ existența ofertelor educa ționale în unit ăți de învățământ, palate și cluburi
ale copiilor;

46ƒ gratuitatea activit ăților de timp liber of erite de palatele și cluburile
copiilor;
ƒ calitatea con ținutului pragmatic al înv ățării care men ține și promoveaz ă
specificul tradi țional alături de elementul de noutate;
ƒ experiențe pozitive în ceea ce prive ște dezvoltarea personal ă și integrarea
socială a copiilor;
ƒ rezultatele de excep ție ale copiilor la manifest ări educative na ționale și
internaționale;
ƒ finalitatea proiectelor și programelor educative ale copiilor prin
participarea la competi ții județene, naționale și internaționale (Calendarul
Proiectelor Educative);
ƒ vizibilitatea actului educa țional în comunitate și societate prin
mediatizarea activit ăților extra școlare și extracurriculare (spectacole,
recitaluri, concursuri, competi ții, emisiuni la care particip ă copiii);
ƒ transferul de metode didactice neconven ționale centrate pe elev utilizate
în cadrul activit ăților educative școlare și extrașcolare în vederea ridic ării
calității și eficienței actului educa țional;
ƒ deschiderea oferit ă de disciplinele op ționale în conformita te cu interesele
copiilor și perspectivele de dezvoltare ale societ ății;
ƒ existența parteneriatului educa țional cu familia, comunitatea,
organizațiile guvernamentale și non-guvernamentale în vederea
responsabiliz ării acestora în sus ținerea și îmbun ătățirea actului
educațional.
puncte slabe:
ƒ activitatea supraînc ărcată a inspectorului educativ și a coordonatorului de
programe și proiecte de la nivelul unit ății de înv ățământ La nivelul

47multor jude țe există numai ½ norm ă pentru postul de inspector educativ,
având aceea și încărcătură ca pentru o norm ă întreagă ( inclusiv la nivelul
Municipiului Bucure ști – 1 norm ă pentru 280.000 elevi, 287 unit ăți
școlare și 6 cluburi ale copiilor);
ƒ activitatea coordonatorului de proiecte și programe educative este vast ă,
complexă. Acesta nici nu este degrevat de un anumit num ăr de ore, nici
nu este remunerat suplimentar;
ƒ în cadrul educa ției formale, accentul cade pe transmiterea cuno ștințelor și
nu pe caracterul educativ al con ținutului;
ƒ inexistența, de cele mei multe ori, a dimensiunii sociale în cadrul
proiectării orelor de curs;
ƒ neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativ ă extrașcolară și
extracurricular ă o are asupra dezvolt ării personalit ății elevului;
ƒ perpetuarea mentalit ății eronate potrivit c ăreia elevul trebuie s ă se dedice
integral studiului specific educa ției formale;
ƒ minimalizarea activit ății educative școlare și extrașcolare de c ătre părinți,
cadre didactice, organe de îndrumare și control;
ƒ lipsa de formare în ini țierea, proiectarea, implementarea programelor
educative;
ƒ absența formării în domeniul activit ății educative școlare și extrașcolare;
ƒ fondurile insuficiente pentru desf ășurarea activit ăților educative școlare și
extrașcolare,
ƒ dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor
extrabugetare;
ƒ carențe în managementul directorilor de unit ăți școlare, palate și cluburi
ale copiilor;

48ƒ imposibilitatea financiar ă a unor unit ăți de învățământ (în special din
mediul rural), palate și cluburi ale copiilor de a- și îmbunătăți baza
materială;
ƒ absența colaborării cadrelor didactice la nivel de școală;
ƒ instabilitatea cadrelor didac tice în sistem (atât în școli, cât și în PC și
CC);
ƒ retribuție necorespunz ătoare a cadrelor didactic e, lipsa altor facilit ăți;
ƒ rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de
cunoștințe;
ƒ nerecunoa șterea activit ății educative a elevilor realizat ă în afara orelor de
curs;
ƒ număr insuficient de consilieri psihopedagogi;
ƒ incapacitatea școlilor de a deveni ofertan ți de proiecte pentru partenerii
educaționali.
oportunități:
ƒ redimensionarea „ școlii” ca o comunitate autentic ă, temporal ă,
contextual ă, racordat ă la viața publică, prin promovarea unor politici de
compatibilizare între starea de fapt și standardele de atins;
ƒ deschiderea activit ății educative spre implicare și responsabilizare în
viața comunit ății;
ƒ amplificarea dimensiunii europene prin accesarea noii genera ții de
programe și proiecte de cooperare interna țională;
ƒ valorificarea parteneriatului educa țional în zona form ării profesionalizate
pe diferite tipuri de educa ție complementar ă;

49ƒ diversificarea ofertei educa ționale, cre șterea calit ății actului educa țional
din perspectiva descentraliz ării și a concuren ței pe piața educației;
ƒ valorificarea con ținutului, abilit ăților și competen țelor dobândite în
sistemul de înv ățământ formal în contexte practice, bine ancorate în
realitatea cotidian ă,
ƒ recunoașterea statutului educa ției non-formale de component ă esențială a
învățării permanente;
ƒ valorificarea poten țialului creativ al elevilor prin ini țierea de noi proiecte
educative și asumarea de roluri;
ƒ interesul elevilor de a participa la procesul de luare a deciziilor în școală;
ƒ interesul elevilor de a se imp lica în cât mai multe activit ăți extrașcolare;
ƒ valorificarea voluntariatului și dezvoltarea con științei utilității sociale a
tinerilor;
ƒ promovarea dialogului intercultural în vederea cre șterii calit ății vieții
comunității;
ƒ inițierea tinerilor în management ul de proiect, în activit ăți antreprenoriale
și în procesul decizional în vederea finaliz ării demersurilor lor.
amenințări:
ƒ atitudinea și demersurile pur formale sau men ținute la nivelul tradi țional
în organizarea activit ăților educative școlare și extrașcolare;
ƒ promovarea unei mentalit ăți disprețuitoare la adresa activit ății educative
școlare și extrașcolare;
ƒ absența unui cadru legislativ care s ă reglementeze și să certifice
activitatea educativ ă școlară și extrașcolară;

50ƒ dezavantajul creat de programele școlare înc ărcate care nu permit
dezvoltarea component ei educative;
ƒ pasivitatea cadrelor didactice;
ƒ neimplicarea conducerii unit ății de înv ățământ în sus ținerea și
organizarea proiectelor educative;
ƒ oferta redus ă a CCD în domeniul educa ției non-formale (inexistent ă) și a
metodelor activ – participative;
ƒ oferta negativ ă a străzii.
In conditiile dezvoltarii actuale a c unostintelor si a afirmarii ideiilor de
“educatie alternative” si mai ales de “formare con tinua” putem vorbi despre
necesitatea de a mari gradul de implic are a tinerilor la formele de educatie
alternative.

B. Modalit ăți în care se poate ob ține creșterea gradului de participare a
tinerilor la programele de educa ție non-formal ă
Este clar c ă Romania va trebui s ă se apropie în viitorii ani de nivelul existent
în Uniunea European ă în privin ța gradului de par ticipare a tinerilor la
programele de educa ție non-formal ă.
Dacă în prezent nivelul de participar e a tinerilor este de 14%, în urm ătorii 10
ani va trebui s ă se apropie de media european ă de cca trei ori mai ridicat ă.
Deci să ajungă la 45-50% dintre tineri.
Va trebui s ă se acorde aten ție sporită tocmai categoriilor care în prezent
frecventeaz ă cel mai pu țin educația non-formal ă: tineri cu nivel de instruc ție
scăzut, din regiuni s ărace, din zone rurale.

51În acest scop va trebui s ă se investeasc ă mult mai mult, mai ales în ce
privește personalul implicat în acest sector care trebuie s ă se
profesionalizeze și să dobîndeasc ă stabilitatea și sugiranța financiar ă de care
are nevoie.
Oferta – mai ales a sectorului public – va trebui s ă urmărească mai
îndeaproape cererea exprimat ă de tineri.
Totdată va trebui s ă se acorde o aten ție sporită aspectelor calitative ale
educației non-formale:
Controlul calit ății
Evaluare
Standardizare fie și pentru a asigura participan ților recunoa șterea public ă a
competen țelor dobîndite.

52A N E X E
ANEXA 1
PLANUL DE AC ȚIUNE PRIVIND IMPLEM ENTAREA STRATEGIEI
DEZVOLT ĂRII ACTIVIT ĂȚII EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI EXTRA ȘCOLARE

OBIECTIVUL 1. ASIGURAREA CAD RULUI LEGISLATIV SPECIFIC
ACTIVIT ĂȚII EDUCATIVE ȘCOLARE ȘI EXTRA ȘCOLARE
¾ MĂSURA.1.1 Elaborarea și aprobarea actelor norma tive de reglementare a
activității educative școlare, extra școlare și extracurriculare, la nivelul MEdC și cu
alte institu ții guvernamentale (MI, MS, MIE, MAE, MCC, ANT, ANPC etc)
Acțiuni
o Aprobarea, prin OMEdC, a Regulamentului de organizare și funcționare a
palatelor și cluburilor copiilor;
o Introducerea în cadrul metodologiilor și regulamentelor specifice înv ățământului
preuniversitar a normelor ce reglementeaz ă activitatea educativ ă școlară și
extrașcolară;
– Regulamentul de inspec ție școlară;
– Regulamentul de evaluare institu țională;
– Metodologia de formare a pe rsonalului didactic din înv ățământul
preuniversitar;
– Metodologia de ocuparea a func ției de director al unit ății de învățământ/ al
palatului/clubului copiilor;
– Metodologia de ocupare a func ției de inspector cu activitatea educativ ă;
– Metodologia de acordare a grada ției și salariului de merit pentru cadrele
didactice din palatele și cluburile copiilor.
o Aprobarea Calendarului Proiectelor Educative Școlare și Extrașcolare;
o Aprobarea, prin OMEdC, a programelor de Consiliere și orientare cls. I – XII și a
reperelor metodologice minimale pent ru activitatea de cerc din palatele și cluburile
copiilor;

53o Definitivarea statutului inspectorului educativ, iar la nivelul unit ății de învățământ –
a directorului educativ, coordonatorului de programe și proiecte și a consilierului
diriginte
Responsabil
Termen
¾ MĂSURA 1.2.
Actualizarea actelor legislative în vigoare prin modific ări,
completări și adăugiri.
Acțiuni
o Modificarea HG 379 privind finan țarea activit ăților educative școlare și extrașcolare

OBIECTIVUL 2. RIDICAREA CALIT ĂȚII ACTULUI EDUCA ȚIONAL PRIN:
2.1. ABORDAREA COMPLEMENTAR Ă: INTRA-, CROSS- ȘI
EXTRACURRICULARE ÎN PROIECTAREA ACTIVIT ĂȚII DIDACTICE
ȘCOLARE ȘI EXTRA ȘCOLARE

¾ Măsura 2.1 . Implementarea abord ării intra-, cross- și extracurriculare în procesul
instructiv – educativ
Acțiuni
o Restructurarea programelor școlare și a conținutului înv ățării specifice fiec ărei
discipline de studiu pentru a facilita abordarea integrat ă;
o Proiectarea aplica țiilor practice în forma activit ăților utile în via ța cotidian ă;
o Proiectarea activit ăților extrașcolare ca modalitate eficient ă de realizare a feedback-
ului activit ății didactice derulate la clas ă.
2.2. REALIZAREA UNUI RAPORT ECHILIBRAT ÎNTRE CON ȚINUTUL
EDUCATIV ȘI CEL ȘTIINȚIFIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTIC Ă DE
PREDARE – ÎNV ĂȚARE
¾ Măsura 2.2. Introducerea și valorificarea elementului educ ativ în fiecare unitate de
învățare

54Acțiuni
o Introducerea obligatorie, în diferite etape ale lec ției, a elementului educativ, în mod
sistematic, coerent și integrat.
o Utilizarea elementului educativ ca punc t de plecare în implementarea abord ării
cross-curriculare.
2.3. RACORDAREA CON ȚINUTULUI ÎNV ĂȚĂ RII ȘI A DIDACTICILOR LA
TENDIN ȚELE DE DEZVOLTA RE ALE SOCIET ĂȚII
¾ Măsura 2.3.1. Permanenta actualizare a con ținutului înv ățării pentru a r ăspunde
nevoilor de dezvoltare ale societ ății cunoașterii;
Acțiuni
o Introducerea elementului științific actualizat în con ținutul înv ățării pentru ridicarea
interesului elevilor în procesul instructiv – educativ;
o Dimensionarea acestuia cu latura educativ ă/de natură pragmatic ă;
o Introducerea în oferta educa țională a unității de învățământ a disciplinelor op ționale
conform intereselor de cunoa ștere ale elevilor și necesităților comunit ății
¾ Măsura 2.3.2. Utilizarea, cu preponderen ță, a metodelor activ – participative
centrate pe elev
Acțiuni
o Implementarea metodelor activ – participative pentru ridicarea calit ății rezultatelor
învățării
¾ Măsura.2.3.3. Redimensionarea orei de consiliere și orientare/dirigen ție din
perspectiva valen țelor educa ției de impact
Acțiuni
o Actualizarea con ținutului activit ăților de înv ățare
o Integrarea componentelor și subcomponentelor educa ției și racordarea acestora la
problematica de actualitate (fenomene antisociale etc)
o Realizarea unui studiu refer itor la nevoile în educa ția de tip formal și non-formal

552.4. COMPLEMENTARIZAREA EDUCA ȚIEI FORMALE CU CEA NON-
FORMAL Ă PRIN INI ȚIEREA DE ACTIVIT ĂȚI EDUCATIVE
INTERDISCIPLINARE DIVERSE
¾ Măsura 2.4.1. Restructurarea activit ății educative școlare și extrașcolare în func ții
de prioritățile în educa ție la nivel local, jude țean și național;
Acțiuni
o Elaborarea Ghidului de bune practici ;
o Elaborarea planului jude țean de activit ăți educative școlare și extrașcolare pe baza
propunerilor transmise de unit ățile de înv ățământ, a priorit ăților jude țene/
specificului jude țean și a celor na ționale;
o Elaborarea planului de activit ăți educative școlare și extrașcolare de c ătre echipe
interdisciplinare la nivelul unit ății de învățământ, jude țean și național, la propunerea
Consiliului elevilor, Comitetului de p ărinți, comunit ății locale și a poten țialilor
parteneri în educa ție;
o Formarea grupului de lucru a coordonatorilor de proiecte și programe educative la
nivelul localit ății, în vederea elabor ării unui plan comun de activit ăți educative
școlare și extrașcolare și a facilit ării schimbului și disemin ării exemplelor de bune
practică;
o Organizarea de întrunire de diseminare și schimburi de experien ță în domeniul
activității educative școlare și extrașcolare la nivel regional;
o Organizarea de concursuri de proiecte educative școlare și extrașcolare.
2.5. RECUNOA ȘTEREA EDUCA ȚIEI NON-FORMALE CA DIMENSIUNE
FUNDAMENTAL Ă A PROCESULUI INSTRUCT IV – EDUCATIV (palate și
cluburi ale copiilor)
¾ Măsura 2.5.1. Întărirea statut ului educa ției non-formale ca spa țiu de dezvoltare
personală;
¾ Măsura 2.5.2. Recunoa șterea educa ției non-formale ca spa țiu aplicativ pentru
educația formală;
¾ Măsura 2.5.3. Profesionalizarea educa ției non-formale prin dezvoltarea acesteia pe
tipuri de educa ție complementar ă;

56¾ Măsura 2.5.4. Dezvoltarea dimens iunii europene a activit ății educative
extrașcolare și extracurriculare prin multiplicarea programelor și proiectelor
educative interna ționale;
¾ Măsura 2.5.5 Cre șterea vizibilit ății eficien ței educa ției non-formale prin
prevenirea și reducerea fenomenelor antisociale, de abandon școlar, absenteism
și analfabetism;
Acțiuni
o Proiectarea activit ăților de înv ățare pentru valorizarea spiritu lui creativ al elevilor
o Inițierea și dezvoltarea activit ăților de înv ățare inter-cercuri/ateliere
o Derularea de proiecte parteneriale școală – palat/club al copiilor
o Accesarea de proiecte europene în parteneriat școală – palat/club al copiilor;
o Inițierea de programe parteneriale școală – palat/club al copiio r pentru reintegrarea
copiilor care au abandonat școala;
o Integrarea unui nr. cât mai mare de elevi în proiecte educa ționale prin realizarea unei
oferte educa ționale parteneriale atr ăgătoare;
o Dezvoltarea proiectelo r de voluntariat educa țional
Dezvoltarea proiectelor de dezvoltare comunitar ă
2.6. CONSILIEREA ȘI EVALUAREA A ACTIVIT ĂȚII EDUCATIVE
ȘCOLARE ȘI EXTRA ȘCOLARE pe baza standardelor, criteriilor și indicatorilor
de calitate
OBIECTIVUL 3. FORMAREA RESURSEI UMANE ÎN DOMENIUL
EDUCAȚIEI NON-FORMALE;
¾ Măsura 3.1. Acreditarea de cursuri de formare în domeniul educa ției non-formale
¾ Măsura 3.2. Profesionalizarea formatorilor în domeniul educa ției non-formale;
¾ Măsura 3.3. Transformarea palatelor copiilor în centre jude țene de formare în
domeniul educa ției non-formale

57Acțiuni
o Elaborarea cursurilor de formare pe diferite subcomponente ale educa ției non-
formale
o Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare în domeniul educa ției non-
formale organizate la nivel na țional și internațional
o Formarea de re țele de formatori specializa ți în diverse tipuri de educa ție non-
formală
o Organizarea de cursuri de formare în domeniul educa ției non-formale de c ătre
palatele copiilor
o Organizarea de cursuri de management al activit ăților educative extra școlare și
extracurriculare
o Organizarea de cursuri de management de proiect
o Accesarea de proiecte educative europene

OBIECTIVUL 4. DESCHIDEREA ȘCOLII SPRE SOCIETATE ȘI ÎNTĂRIREA
PARTENERIATULUI EDUCA ȚIONAL

¾ Măsura 4.1. Formarea unei culturi de dezvoltare comunitar ă prin responsabilizarea
tuturor factorilor sociali implica ți în susținerea vie ții comunit ății
Acțiuni
o Multiplicarea proiectelor de dezvoltare comunitar ă
o Multiplicarea proiectelor de voluntariat comunitar
o Multiplicarea proiectelor de dezvoltare durabil ă
o Valorificarea poten țialului comunit ății

58ANEXA 2

Cursuri la care au participat tinerii

1. anti-discrimination – Germania
2. arhivar
3. asigurari
4. asihaa karate
5. ateliere teatru, curs de actorie
6. atestat prof. econ
7. campanii electorale
8. chitara
9. comunicare
10. consiliere si orientare
11. consilieri vanzari
12. crucea rosie
13. cum sa invatam eficient
14. Cum safii bun conducator in echipa
15. curs "Pensii private"
16. Curs animatie stradala
17. curs de chitara
18. curs de dans sportiv
19. curs de lb. straine
20. curs de limba greaca
21. curs de pian
22. curs de scriere de proiecte
23. curs ecdl s ialte cursuriin informatica
24. curs negociere
25. cursuri de jurnalism
26. dans
27. dezvoltare personala

5928. dezvoltarea comunicarii
29. diplomatie economica
30. economie
31. educatie in viata de familie
32. educatie pentru mediu
33. folclor
34. fotografie
35. gipir – brandul de tara
36. grija pt dependenti
37. hard-beat – street dance
38. ind. alimentara
39. init. in turism montan
40. initiere in brockeraj
41. inspector resurse umane
42. intocmirea planului de afaceri – ONG
43. junior achievement
44. lb. straine
45. leadership
46. orientare vocationala
47. legea tinerilor
48. Liderii mileniului trei
49. LMT – leadership si team building
50. lucru in echipa
51. lupte libere
52. management
53. maseur
54. modul civic
55. MPV
56. NF
57. ong – parlamentul tinerilor
58. orientare catre client

6059. orientare vocationala
60. pian
61. pilotaj
62. PRO-DEM
63. productie media
64. publicitate
65. qa tester
66. sc. de street dance
67. scoala de chitara bass
68. scoala de vara "tinerii si valorile europene"
69. student governement
70. tabara foto Bogdana
71. tabara jurnalism
72. teamwork
73. tenis
74. time management
75. tineri pentru tineri
76. tinerii fac legea tinerilor
77. Tinerii fac legea tinerilor
78. top school management
79. TOT
80. voluntariat

61A N E X A 3

ANSIT Nr.

Acest Chestionar se adreseaz ă tinerilor participan ți la diferite forme de educa ție, de la
liceu, facultate, masterat și până la cursuri profesionale, educa ție non-formal ă, voluntariat
– cu inten ția de a afla mai multe despre motivele și condițiile particip ării la diferitele
forme de educa ție. Chestionarele comp letate sunt anonime.

1. Care consideri c ă este principala misiune a școlii în raport cu elevii?
Alege o singur ă variantă de răspuns.
1. Să le dezvolte nivelul de cultur ă;
2. Să-i învețe cum să învețe;
3. Să-i învețe cum să se comporte în societate;
4. Să-i pregătească pentru munc ă (profesie);
5. Să-i formeze ca oameni;
6. alte misiuni
(care?_______________________________________________________).

2. În ce m ăsură ești de acord cu urm ătoarele afirma ții?
Încercuie ște varianta de r ăspuns valabil ă pentru fiecare afirma ție
Nr Dezacord Nu sunt
sigur Acord Nu știu
1 Agita ția de la școală este foarte obositoare 1 2 3 9
2 Nu este normal ca elevii s ă-i contrazic ă pe profesori 1 2 3 9
3 Când am de îndeplinit o sarcin ă sau de făcut o temă
îmi place mi se spun ă exact ce trebuie s ă fac 1 2 3 9
4 Adulții trebuie s ă ia deciziile importante și să le
comunice copiilor 1 2 3 9
5 Modul în care se iau deciziile administrative în școală ( facultate) este corect 1 2 3 9
6 Conflictele și discuțiile în contradictoriu ar trebui
eliminate 1 2 3 9
7 Profesorii ar trebui s ă predea strict dup ă programa
școlară și să nu se abat ă după bunul plac 1 2 3 9
8 Profesorii sunt ni ște „înțelepți” care transfer ă
elevilor înv ățătura lor 1 2 3 9
9 Profesorul trebuie s ă aibă răspuns pentru orice
întrebare pus ă de elev 1 2 3 9
10 Schimbarea din când în când a clasei sau a școlii în
care înveți este de dorit 1 2 3 9
11 Elevii trebuie s ă-i trateze întotdeauna pe profesori
cu respect, orice familiarism trebuie respins 1 2 3 9

6212 Când te prezin ți la un examen trebuie s ă te simți în
stare să răspunzi precis la întreb ările puse 1 2 3 9
13 În clasă, trebuie ca toate ini țiativele educa ționale să
vină de la profesori 1 2 3 9
14 Regulamentele pot fi înc ălcate de profesori dac ă ei
ar considera acest lucru în interesul școlii 1 2 3 9
15 În școală prefer temele libere și discuțiile animate 1 2 3 9

3. În ce m ăsură următoarele aspecte specifice școlii corespund a șteptărilor tale?
Încercuie ște varianta de r ăspuns valabil ă pentru
fiecare afirma ție în mică
măsură într-o oarecare
măsură în mare
măsură Nu poate
răspunde
1. Modul cum predau profesorii 1 2 3 9
2. Dialogul dintre elev / student și profesor 1 2 3 9
3. Felul în care se comport ă profesorii 1 2 3 9
4. Faptul că se face un clasament al performan țelor… 1 2 3 9
5. Aplicabilitatea cuno ștințelor teoretice predate 1 2 3 9
6. Formarea culturii generale 1 2 3 9
7. Pregătirea tinerilor pentru via ță 1 2 3 9
8. Evaluarea cuno ștințelor elevilor/ studen ților 1 2 3 9
4. Când își aleg profesia, tinerii folosesc diferite criterii. Te rug ăm să încerci s ă
ordonezi criteriile de mai jos în func ție de importan ța pe care le-o dai, acordând
criteriului cel mai important nota 8 și celui mai pu țin important nota 1.
Atenție! O anumit ă notă se acordă doar unui singur criteriu :
Nota acordat ă
A aptitudinile personale
B nivelul de cuno ștințe și abilități dobândit în școală
C priorit ățile de pe pia ța muncii
D contactele și relațiile personale în domeniul respectiv
E rentabilitatea profesiei respective
F nivelul de cuno ștințe și abilități dobândit în afara școlii
G contactele și relațiile celor din familie în domeniul respectiv
H pasiunea pentru profesia respectiv ă

5. Știi ce vrei s ă faci după ce vei termina școala?
1. Da 3. Nu
2. Am doar o idee vag ă 4. Nu e cazul, am terminat deja școala

6. Ai un proiect profesional bine conturat pentru viitor?
1. Da 2. Nu
7. Dacă da, te rug ăm să-l descrii în câteva cuvinte

63………………………………………………………………………………………………………………. ………………..
………………………………………………………………………………………………………………. ………………..

8. Cât de mult crezi c ă te poate ajuta școala în realizarea acestui proiect?
1) În proporție de 100%
2) În proporție de 80%
3) În proporție de 60%
4) În proporție de 40%
5) În proporție de 20%
6) Deloc

9. Având în vedere situa ția din prezent, cum crezi c ă un tânăr se poate preg ăti mai
bine pentru propriul s ău viitor? (Alege doar dou ă variante din cele 6 propuse și
treci num ărul respectiv de ordine în caseta din dreapta )

1. Urmând sfaturile primite de la cei mai vârstnici
2. Urmând modelul profesorilor s ăi
3. Gândindu-se cum s ă reacționeze adecvat la anumite schimb ări
4. Formându- și un stil personal de via ță
5. Pregătindu-și un plan cât mai bine articulat
6. Urmând sfaturile primite de la p ărinți 99. Nu știu

10. Ce competen țe crezi că ar fi bine s ă ai pentru a ob ține un loc de munc ă bun?
(Alege doar dou ă variante din cele 8 propuse și treci num ărul respectiv de ordine în
caseta din dreapta )

1. să știu să utilizez computerul
2. să cunosc cel pu țin o limbă străină
3. să am cunoștințe temeinice într-un domeniu de activitate
4. să cunosc lumea afacerilor
5. să dovedesc aptitudini de comunicare
6. să am aptitudini pentru munca în grup
7. să am carnet de conducere
8. alte competen țe. Care anume?………………………………………………
99. Nu știu
9.1 Prima alegere
9.2 A doua alegere
10.1 Prima alegere
10.2 A doua alegere

6411. Care crezi c ă este cea mai important ă cale care te poate ajuta s ă înveți ceea ce nu
înveți la școală dar îți trebuie în via ță? Încercuie ște o singur ă variantă.
1.Lectura 5. Internetul
2. Mass media: ziare, reviste, TV, radio etc. 6. Muzee, teatre;
3. Cluburi și case de cultur ă 7. Biserica
4. Ong-uri, funda ții (prin instruiri, voluntariat) 8. Alte alternative ______________________

12. Ai participat la vre-un curs, training sau alt ă formare în afara școlii ?
1. Da 2. Nu

13. Dacă da, cu ce rezultate în planul cuno ștințelor și competen țelor dobândite?
(ATENȚIE! – SE ADMITE O SINGUR Ă VARIANT Ă DE RĂSPUNS pentru fiecare
formare )
Numele prescurtat al
cursului sau form ării Nemul-țumitoare Oarecum
mulțumitoare Mulțu-
mitoare Peste
așteptările
mele Nu pot aprecia Nu este
cazul
1 2 3 4 8 9
1 2 3 4 8 9
1 2 3 4 8 9

14. Dacă da, ce impresie ți-a făcut în compara ție cu școala obi șnuită?
Criteriul de apreciere Mai proast ă La fel Mai bun ă Nu pot s ă mă pronunț
1 Condi ții de admitere 1 2 3 8
2 Nivel de în țelegere 1 2 3 8
3 Utilizarea timpului 1 2 3 8
4 Interactivitate 1 2 3 8
5 Utilitate 1 2 3 8
15. Ce părere ți-au făcut cei care au îndrumat acele activit ăți (formatori, consilieri,
mentori, instructori) în compara ție cu profesorii din școală?
Criteriul de apreciere Mai proast ă La fel Mai bun ă Nu pot s ă mă
pronunț Nu e cazul
1 Competen ță 1 2 3 8 9
2 Ajutor oferit cursan ților 1 2 3 8 9
3 Comunicare 1 2 3 8 9
4 Încredere inspirat ă 1 2 3 8 9
5 Alte caracteristici 1 2 3 8 9

6516. Pentru a se putea perfec ționa profesional, în ce m ăsură crezi că un tânăr are
nevoie:
În mică
măsură Într-o
oarecare măsură În mare
măsură În foarte
mare măsură Nu
știu
1. să studieze singur? 1 2 3 4 9
2. să urmeze o form ă de învățământ ? 1 2 3 4 9
3. să urmeze cursuri oferite de firme
specializate? 1 2 3 4 9
4. să ia lecții particulare? 1 2 3 4 9
5. să dobândeasc ă experien ță la locul de
muncă? 1 2 3 4 9
6. să facă voluntariat ? 1 2 3 4 9
7. altceva. Ce anume?……………………………………………… 3 4 9

17. Acord ă o notă de la 1 la 4 la fiecare din afirma țiile exprimate în tabelul de mai
jos în func ție de cât de mult se potrive ște cu părerea sau cu situa ția ta
(1 = deloc, 2 = pu țin, 3 = potrivit și 4 = mult)
NOTA
1 Consider c ă educația oferită de școlile din România este foarte bun ă
2 Cred c ă școlile din str ăinătate oferă singura alternativ ă de educa ție
3 Consider c ă meditațiile sunt absolut necesare în vederea examenelor
4 Tinerii socializeaz ă pe messenger sau pe chat mai bine decât la școală
5 Este bine s ă experimentezi cât mai mult cât e ști tânăr și nu ai responsabilit ăți
6 Merg la școală fără nici o plăcere
7 Încerc s ă învăț tot timpul
8 Pentru un tân ăr educația este mai important ă decât distrac ția
9 Prefer s ă-mi construiesc o carier ă în propria țară
10 Mă preocupă și consider c ă este important ă calitatea școlii la care înv ăț
18. Enumer ă 2 deprinderi/abilit ăți pe care le-ai înv ățat deja și consideri c ă îți sunt
folositoare
………………………………………………………………………………………………………………. ………………..
19. Enumer ă 2 activități care îți plac, pe care le faci cu pl ăcere
………………………………………………………………………………………………………………. ………………..

20. Menționează 2 trăsături ale personalit ății tale
………………………………………………………………………………………………………………. ……………..

66
21.Ocupa ția

22.Sex 1. Masculin 2. Feminin
23.Vârsta …………………………………………………
24.Localitatea de domiciliu …………………………………………………

Iți mulțumim pentru colaborare

elev student Angajat cu studii medii Angajat cu studii superioare Alta
1 2 3 4 5

Anexa 4
NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Agentii ptr. Ocuparea Fortei de Munca municipii, orase X X X X
Fundatii de Tineret orase principale din tara X X X X X X
Universitati Populare orase principale din tara X X X X X X X X
Centre Regionale de Formare ptr. Adm. Publica orase principal e din tara X X X
Scoala Romana de Afaceri a Camerei de Comert orase principale di n tara X
Scoala Comerciala si de Servicii oras e principale din tara X
Centrul de Calificare Adulti orase principale din tara X X X
Scoala populara de Arte si Meserii orase principale din ta ra X X
Palatul Copiilor si Elevilor orase principale din tara X
Centrul Cultural Francez bucuresti, cluj-napoca, alte
orase X
Centrul Cultural German orase principale din tara X
Asociatia Culturala Romano-Germana oras e principale din tara X
Centrul de Formare, Management, Consultanta orase principale di n tara X
International Computer School orase principale din tara X
International English School orase pr incipale din tara X
Scoala Romana de Afaceri orase principale din tara X
Fundatia de Jurnalism Independent orase principale din tara X
Fundatia Multimedia orase principale din tara X X

2NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
CODECS orase principale din tara X
Lexis orase principale din tara X
Free Online Courses & Tutorials on-line X
Association for Computing Machinery on-line X
Learnem Educational Group on-line X
SSICTCE Alba Iulia, Mihai Viteazul 4
Consult Investment Arad, Revolutiei 62 X
Etalon Arad, Timisorii 75 X
Mediasoft Arad, Ioan Sava 5 X X
Scoala de Studii Comerciale Bacau, Libertatii 1 X X
Uniunea Nationala a Agentiilor Imobiliare Bacau, a. Ipatescu 2B, intr. A,
ap. 3 X
Asociatia Repere Bacau, N. Titulescu 27 X X
Alexral Consult Bacau, Stefan cel Mare 38, intr. A2 X X X X
Go Serv Baia Mare, Traian 8 X
Osana Baia Mare, G. Cosbuc 13 X
Educons Baia Mare, Unirii 16 X X
Beneritm Club Bistrita, Berger Albert 3 X
Confort Botosani, Pacea 14, bl. 14, intr.
B X
Societatea de Servicii Informatice Botosani, M. Eminescu 40 X

3NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Alexander Language Schools Braila, Cal. Galati 33 X
Cadis Braila, Comunarzi 19, bl. A29,
intr. 2, ap. 7 X
Clubul "La Passion" Brasov, Agriselor 10 X
Centrul de Consultanta XTD Brasov, Dorobantilor 4B X X
Gry Dance Brasov, Urel Marin 51 X
Hot Move Brasov, Cal. Bucuresti 78 X
Intercomputer Class Brasov, Popa Sapca 8, bl. 46, intr. A X
SAVA Servicii Societati Brasov, Livada Vulturului 16, ap. 22
Topman Industries Brasov, Pavilioanele 100, ap. 1 X X
Universal Computer Center Brasov, Turnului 5A X
YU-Rom Proffesional Brasov, Sitei 53
Hilda Brasov, Gh. Baritiu 13
Centrul de Formare Corelli Bucuresti – 1, P. Maior 66 X
Total School Bucuresti – 1, Ion Neculce 2 X X X
Arrow Bucuresti – 1, Putul lui Zamfir X X X
Domus Educatio Bucuresti – 1, Grivitei 33, ap. 3
Anima Terapia Bucuresti – 1, Academiei 39-41 X
Absolute School Bucuresti – 1, Pta Garii de Nord 2, bl. D, ap. 33 X X X

4NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Andreco Educational Grup Bucuresti – 1, Mendeleev 7 – 15
Interbrit Management Communication Bucuresti – 1, Budisteanu 9 X
Centrul Eudoxiu Hurmuzachi Bucuresti – 1, Ion Brezoianu 41
ATC Professional Training Bucuresti – 1, Cal. Victoriei 224
Bluesound Bucuresti – 1, Berzei 20 X
BPP Professional Education Bucuresti – 1, Magheru 32-34 X X
Centrul de Pregatire Informatica Bucuresti – 1, Averescu 8-10 X
Centrul de Limbi Straine Ariel Bucuresti – 1, Pitar Mos 7-13 X
BRM Consultanta in Afaceri Bucuresti – 1, Pta Presei Libere
1 X
Euroconsult Mar Bucuresti – 1, Feleacu 4
Fundatia FEG Bucuresti -1, V. Maracineanu 1-
3, intr. 2, 173 X X X X X
Corporate Dynamics International Bucuresti -1, Lascar Catargiu 27 X
Fundatia Postuniversitara Romano-Americana Bucuresti – 1, Grivitei 8 -10 X
ECDL Romania Bucuresti – 1, Mendeleev 7 – 15 X
Danseaza 2002 Bucuresti – 1, Eminescu 89 X
Coaching Institute Bucuresti – 2, Agricultorilor 37-
39 X
DAG Impex Bucuresti – 2, Pantelimon 326, bl. D2 X
Eureka Trainings & Tests Bucuresti – 2, Cal. Mosilor 288, bl. 32, ap. 69

5NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Crystal Mind Academy Bucuresti – 2, Opanez 13 X
Eurodeal Bucuresti – 2, Chisinau 1 X X
Eurolangue Bucuresti – 2, Popa Petre 28, ap
2A X
Elite Business Tours Bucuresti – 2, Ruschita 9 X
Compass Training Bucuresti – 2, Matei Voievod
128, bl. 231, ap. 21 X
Follow Me Bucuresti – 2, Timisoara 35, intr. 2 X
Ram-Info Serv Bucuresti – 2, Lizeanu 23 X X X X
Asociatia Alternativa Profesionala Victoria Bucuresti – 2, Sfintilor 9
Balet Studio Giuliana Bucuresti – 2, Ciresului 27 X
Centrul de Scolarizare Sf. Iosif Bucuresti – 2, Popa Petre 28 X
Door Training & Consulting Bucuresti – 2, Tepes Voda 120 X X
Echo Consulting & Training Bucuresti – 2, D. Onciul 33 X
Fides Bucuresti – 2, Vasile Conta 7-9, intr. E, ap. 168 X
General Beauty Supply Bucuresti – 2, Armeneasca 36, ap. 1 X
Instituto Cervantes Bucuresti – 2, Serghiescu Marin
12 X
Goethe Institut Bucuresti – 2, Tudor Arghezi 8-10 X X
Wilmark Entertaiment Company Bucuresti – 3, Baba Novac 16, bl. 23, intr. 2, ap. 81 X X
Voicu Florica Bucuresti – 3, Carstea Adrian 13 X

6NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
AUT&T Consulting Bucuresti – 3, Unirii 65 X
Andy&Leddy Dactilografie Bucuresti – 3, Jean Steriadi 8 X
Brains Educational Center Bucuresti – 3, Radu Gheorghe 3,
bl. 11, ap. 57 X
Centrul de Pregatire Financiara Millenium Bucuresti – 3, Unirii 70, ap. 110 X
Ardis Consulting Bucuresti – 3, Matei Basarab
104, bl. 72, ap. 88 X X X
AXA Consulting Bucuresti – 3, Regina Elisabeta 15 – 19, bl. 2, ap. 7 X
Ability Training Bucuresti – 3, Postavarul 2D X X X
Logics Bucuresti – 3, Smardan 15 X
Christine Valmy Pick-up Bucuresti – 3, Lipscani 57 X
Cube Training Bucuresti – 3, Rebreanu 35A, bl. M36A, intr. 3 X X
Cursuri actorie copii Bucuresti – 3, Biserica Amzei 5 X
D&A Perfect Solutions Bucuresti – 4, Vacaresti 326
DCV Development Bucuresti – 4, Dragusa 6
CTRL Computer Bucuresti – 4, VV Stanciu 9, bl. 69A, ap. 29 X
Crismalin Infoserv Bucuresti – 4, Huedin 6, bl.
M1/2, ap. 217 X X
Patronatul National Roman Bucuresti – 4, Serban Voda 219 – 221 X X
Mind Express Grup Bucuresti – 4, Cantemir 11, bl. 8, ap. 85 X
Eurocor Bucuresti – 4, Oltenitei 35 – 37 X X

7NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Pro Management Bucuresti – 4, Serban Voda 22 –
24 X
Minardo Bucuresti – 4, Gh. Sincai 9A, bl. A3, ap. 13 X
Accelera Bucuresti – 4, Serban Voda 133 X
Asociatia Euroed Bucuresti 4, Feleacu 4 X
Centrul de Formare/Management ptr. Comert Bucuresti – 5, Viilor 38 X
Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti – 5, Regina Elisabeta 32 X
Barnes & Noble University Bucuresti – 5, Natiunilor Unite 4, bl. 107A X
Euro Training and Education Center Bucuresti – 5, Pontonierilor 4 X
Cometam Bucuresti – 6, Virtutii 20, bl. 11F,
ap. 3 X X
Context Trading Bucuresti – 6, Moinesti 10
English Plus Bucuresti – 6, Tincani 4, bl. F7, intr. C X
Comptel Buzau, Pta Daciei, bl. E X
Asociatia Textilistilor Buzau Buzau, Crangul Meiului, bl. E13, ap. 4 X
Foxx Training Buzau, Aurorei 19 X X
Mondoconsult Buzau, Unirii 14 X
CNT Business School Calarasi, Cuza Voda 9, bl. A8, ap. 49 X
Acces Language Center Cluj-Napoca, Tebei 21 X
Mitar Cluj Napoca, Ferdinand 9, ap. 1 X X

8NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Deklausen Consult Cluj-Napoca, Universitatii 1, ap.
30 X
IM Soft Cluj-Napoca, Avram Iancu 7, ap. 3 X
Interstudia Cluj-Napoca, Avram Iancu 19 X
Prosan Med Cluj-Napoca, str. Constanta 10,
ap. 4 X
Lupu Mariana Comanesti (jud. Bacau)
Blue Moon Constanta, Alexandru cel Bun 23
Detectiv Particular Laurentiu Panghios Constanta, Dobrila 25, bl. R3, ap. 63 X X X
Fundatia ptr. Promov. Tehnologiei Comunicarii Constanta, Ti misana 15 X
Fundatia pentru balet Oleg Danovski Constanta, Smardan 1 X
Fundatia Scolara Portuara Constanta Constanta X
Institutul Setar Constanta, Th. Burada 1 X
Minerva Company Constanta, 1 mai, nr. 1, bl. H9 X
XEL Import-Export Constanta, Mihaileanu 16 X
Ceronav Constanta, Pescarilor 69A X
Asociatia Profesorilor de Lb. Engleza Constanta, Mircea cel Batran 103 X
Universitatea Populara Constanta Constanta, Ferdinand 28 X X X X X X X X
Diarom Craiova, Dezrobirii 178 X
Edunet Craiova, Basarabia 9, bl. E2, ap. 19 X

9NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Test Flag Deva, 22 Decembrie 37A X X X
Training & Consulting Drobeta Turnu Severin, Adrian
96
Infotronic Focsani, Bucegi 21 X X
Lider Focsani, Unirea Principatelor 17, ap. 2 X
Lirasim Focsani, Cezar Bolliac 15 X
Asociatia Conexiuni Focsani, Marasti 76
Printesa Margareta Galati, Basarabiei 39 X
Andirivac Galati, Milcov 34 X
New Info Company Galati, Romana 10
Hardinfo Gheorghieni, Kossuth Lajos 9, ap. 1 X
Orema Management Hunedoara, Dorobanti 26, ap. 11 X
Atest Iasi, Stefan cel Mare 8, ap. 14 X
Academia Show Iasi, Pacurari 154, bl. 589, ap. 7 X
Fundatia "Renasterea Romana" Iasi, Arca 85 X
Muzeul Literaturii Romane Iasi, Vasile Pogor 4 X
Academia Britanica de Afaceri si Comunicare Iasi, Eternitate 10 X
Euroconsult Corporation Mioveni, Unirii 12 X
Romarketing Oradea, Sucevei 43 X

10NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
B'art Consulting Oravita, str. Zona Garii, bl. A1,
intr. C, ap. 6 X
Asociatia de Tineret pentru Invatamant Solaris Pitesti, M. Viteazu 25 X
Sales Advantage Pitesti, Cal. Bucu resti 2, bl. U2,
intr. A, ap. 31 X X
Britania 31 Pitesti, Armand Calinescu 15 X X X
Mentor Training Piatra Neamt, Gh. Iacomi 5, ap.
19 X
Mediax Management Ploiesti, Vasile Lupu 3 X X X X
OK Service Ploiesti, Ardeal ului 2 X X X
Faxmedia Consulting Ploiesti, 13 Septembrie 17
Performance Curs Resita, Al. Hunedoara, bl. 3, ap. 16 X X X
Centrul de Formare Profesionala a Adultilor Rm. Valcea, Calul Lui Traian 98 X X
Ascendo Rm. Valcea, Ale. Olanesti 4, bl.
6, ap. 2
Casa Artelor Sebes, str. Olteanu 28 X
Utilis SRL Sf. Gheorghe, Oltului 37, bl. 27, ap. 2 X
Lingua & IT Consulting Sibiu, Heine Heinrich 12 X X
Campul Sperantei Stret (jud. Alba)
Estetic Mona Lisa Targoviste, Stan Zatreanu 15 X
Scoala de Arte Octav Enigarescu Targoviste, Al. I. Cuza 15 X
Centrul de Calcul Tg. Jiu, Tudor Vladimirescu 17 X

11NUME INSTITUTIE ADRESA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fundatia Euromconect Tg. Mures, N. Grigorescu 17-19 X X
Fundatia Apt Tg. Mures, Horia 2, ap. 13 X X X
Geris Trans Tg. Mures, Budiului 101
SICEP Tg. Mures, Bucinului 16, ap. 1 X
Magma 2002 Tg. Mures, Koos Ferencz 2
Linguaprof Tg. Mures, str. Tusnad 9 X
Centrul de EducatieCulturala Contemporana Timisoara, Martirilor 104 X X
Direct Force Sales Timisoara, Ghioceilor 16 X
Sandria Timisoara, Emanoil Gojdu 5, ap.
5 X
Lingua Centre Timisoara, Dragalina 7, ap. 10 X
Eucom Romania Timisoara, Take Ionescu 55, ap.
6 X X
Alsindtim Timisoara, Liviu Gabor 4, ap. 3 X
Asociatia Active Learning Timisoara, Revolutiei 7, ap. 4 X
Business Plus Timisoara, Take Ionescu 40 X
Cales Group Timisoara, Halipa C3 X X
Open Doors International School of Languages Timisoara, Gh. Marinescu 3, ap.
9 X
Asirud Tulcea, Rahovei 41
Crislo Vatra Dornei, Dornelor 26
TOTAL 69 44 40 31 19 13 11 9 8 6 6 3 3

12LEGENDA
1 = afaceri, organizare firma, contabilitate, drept comercial
2 = ITC 3 = limbi straine
4 = meserii
5 = arta 6 = legislatie
7 = training, psihologie
8 = copii 9 = asigurari, imobiliare
10 = jurnalism, mass media
11 = asistenta medicala, sociala 12 = relatii internationale
13 = specializari in industrie
STATISTICI
199 unitati analizate: firme private sau organizat ii non-profit (guvernamentale si nonguvernamentale)
87% identificate dupa domeniu (173 unitati)
13% neidentificate (26 unitati)

40% domeniu afaceri, organizare firma, contabilitate si drept comercial (din totalu l firmelor identificate)
25,5% domeniu ITC (din totalul firmelor identificate) 23% limbi straine (din totalul firmelor identificate)
18% meserii (din totalul firmelor identificate)
11% arta (din totalul firmelor identificate) 7,5% legislatie (din totalul firmelor identificate)
5% educatie, training, psihologie (din totalul firmelor identificate)
5% copii (din totalul firmelor identificate)
5% vanzari, asigurari, imobiliare (d in totalul firmelor identificate)
8,5% alte domenii (din totalul firmelor identificate)