Sprecializarea Inginerie și Management în Alimentaț ie Public ă și [618684]

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București
Facultatea de Management Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare
Rurală
Sprecializarea – Inginerie și Management în Alimentaț ie Public ă și
Agroturism

LUCRARE DE LICENȚ Ă

ANAL IZA TEHNICO -ECONOMIC Ă A UNUI SORTI MENT
DE CULTURI DE CÂMP LA SOCIETATEA AGRICOLĂ
IF. CLIPICI F. FLORIN

Îndrumător Științific:
Prof . dr. Dumbrav ă Marin

Absolvent: [anonimizat] 2016 –

2
CUPRINS
INTRODUCERE ……………. ………………………… ………… ………….4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
1. PREZENTAREA GENERALĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE IF.
CLIPICI F. FLORIN …………………………………………………………………………..8
1.1. Amplasa rea geografică ………………………………………………………………….8
1.2. Obiectul de activitate ………………………………………………………………………………………..8
1.3. Acționariatul și Consiliul de administrați e…………………………………………………………..8
1.4. Dotarea tehnico -materială a societății ……………………………………………………………8
1.3. Dotarea cu forță de muncă …………………… ………………………………………10

CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
2. CONDIȚIILE PEDO -CLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎȘI
DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA SOCIETATEA AGRICOLĂ IF.
CLIPICI F. FLORIN ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
2.1. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 11
2.2. Caracterizarea principalului tip de sol ………………………….. ………………………….. …… 12
2.2.1. Solul cernoziom argiloiluvial ………………………….. ………………………….. ………… 12
2.3. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 14

CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
3. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT SI
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA SOCIETATEA
AGRICOLĂ IF. CLIPICI F. FLORIN ………………………….. ………………….. 17
3.1. Tehnologia de cultivare a grâului ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.1.1. Rotația culturilor la gr âu ………………………….. ………………………….. ……………… 19
3.1.2. Lucrările solului la grâu ………………………….. ………………………….. ………………. 19
3.1.3. Sămânța și semănatul grâului ………………………….. ………………………….. ……….. 20
3.1.4. Lucrările de îngrijire la grâu ………………………….. ………………………….. ………… 20
3.1.5.Recoltarea grâului ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
3.2. Tehnologia de cultivare a porumbului ………………………….. ………………………….. …… 22
3.2.1. Rotația culturilor la porumb ………………………….. ………………………….. …………. 22
3.2.2. Luc rările solului la porumb ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.2.3. Sămânța și semănatul la porumb ………………………….. ………………………….. …… 23

3 3.2.4. Lucrări de îngrijire la porumb ………………………….. ………………………….. ………. 24
3.2.5. Recoltarea porumbului …………………………………………. ………………………………..26
3.3. Tehnologia de cultură a florii soarelui ………………………….. ………………………….. …… 26
3.3.1. Rotația culturilor la floarea soarelui ………………………….. ………………………….. 26
3.3.2. Lucrările solului la floarea soarelui ………………………….. ………………………….. . 26
3.3.3. Sămânța și semănatul la floarea soarelui ………………………….. ……………………. 27
3.3.4. Lucrări de îngrijire la floarea soarelui ………………………….. ………………………. 28
3.3.5. Recoltarea fl orii soarelui ………………………….. ………………………….. ……………… 28
3.4. Tehnologia de cultură a rapiței de toamnă ………………………….. ………………………….. 30
3.4.1.Rotația culturilor la rapiță ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.4.2. Lucrările solului la rapiță ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.4.3. Sămânța și semănatul la rapiță ………………………….. ………………………….. ……… 31
3.4.4. Lucrările de îngrijire la rapiță ………………………….. ………………………….. ………. 31
3.4.5. Recoltaraea rapiței ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
4. ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR, REZULTATE
FINANCIARE ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE PE CULTURI ………. 33
4.1. Analiza structurii suprafe ței cultivate și a producțiilor realizate pe culturi ………….. 33
4.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi ………………………….. ………………………….. ….. 34
4.3. Analiza costului unitar și a cheltuielilor totale de producție ………………………….. …. 34
4.3.1. Analiza costului unitar la un itatea de suprafață ………………………….. …………… 34
4.3.2. Analiza cheltuielilor totale de producție ………………………….. …………………….. 41
4.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturi ………………………….. ………………………….. . 41
4.5. Analiza comparativă a princi palilor indicatori de eficiență economică pe culturi ..42
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………. .51
BIBLIOGRAFIE…………………………………. ……………………………… ……………53

4
INTRODUCERE

„ Acest pământ este aici pentru mine și pentru familia mea, iar eu sunt
aici cu scopul de a -l munci, de a hrăni oamenii, și de a pastra acest pamant
aici pentru generațiile viitoare! ”
Spatiul rural constitu ie un domeniu vital pentru o țară , atât prin dimensiunile lui cât
si prin efecte le complexe pe care le generează. El este principala sursă de ma terii prime
naturale -agricole ș i neagricole – precum și zonă pentru depoluarea noxelor din marile
aglomerari urbane, ca și pentru recreere și stări antistres pentru populaț ie.
Evolu ția spaț iului rural este una din problemele importante ale omenirii deoarece
impune asigur area unui echilibru între cerinț a de conservare a spatiului rural econom ic,
ecologic și social cu tendința logica de modernizare a vieții rurale. Evoluția spaț iului rural
în ac este coordonate este influențată de expansiunea urbanului, de industrializarea uneori
agresivă , de lipsa unei pr eocupari constante si consecvenț e privin d sănă tatea mediului.
Menținerea și conservarea caracterului național al spaț iului și culturii rurale constituie
obiective d e interes major pentru orice naț iune.
Definirea spațiului rural, urmată de diagnoza spațiului rural românesc și condițiile
obiective care caracterizează evoluția ―mediului rural‖ cu ide ea de a depăși tradiționala
dictonomie urban -rural în procesul de organizare ter itorial ă și dezvoltare, aprofundează
teoretic și practic diferitele concepte și moduri de abordare a heterogenității spațiu lui și a
noii sale semnificații în procesul dezvoltării.
Punerea în valoa re a mediului rural în contextu l sistemului de organizare a
teritoriului de la amenajarea (sistematizare a) teritoriului (național,, com une) la planurile de
urbanism (generale, zonale, de detaliu) presupune organizarea și amenajarea teritoriului în
cadrul unităților/exploatațiilor (agricole, silvice) precum și organizarea terenului diferitelor
categorii de folosință (arabil, plantații de pomi, vii și hamei, pajiști, păduri).
Din punctu al de vedere al structurii economice în spațiul rural activitățile agricole
ocupă, de regulă, cele mai întinse zone, agricultura reprezentând coloana vertebrală a
ruralului.
Spațiul rural este, din punct d e vedere ocupațional, prepondere nt un spațiu de
producție în care activitățile sectoarelor primare au o pondere destul de ridicată din punct
de vedere economic. Sectoarele producției agroalimentare (culturi de câmp, pajiști,
legumicultură, viticultură, pomicultură, creșterea animalel or), silvicultură și exploatare

5 trebuie înțeles (și va trebui înțeles și în viitor) că proprietatea de 0,5 -10 ha este suficientă
doar pentru întreținerea unei familii, care practică agricultura tradițională, dar insu ficientă
pentru a asigura hrana pentru întreaga populație. A cest lucru este explicabil prin dotarea
tehnică necorespunzătoare, randamentul redus la hectar și incapacitatea managerială.
Revenirea la modul de cultur ă tradițională e ste și consecința lipsei unui si stem de
credite și de valorificare a producției, lipsei de capital financiar propriu în majoritatea
gospodăriilor și fermelor.
În același timp reprivatizarea bruscă, pe nepregătite a gospodăriei țărănești lipsită
de cele mai elementare mijloace de producție și amânarea termenului de acordare de ajutor
financi ar din partea statului, ceea ce îngustează capacitatea de producție a diverselor
sectoare ale agriculturii romanesti.
Procesul de privatizare trebuie să cuprindă nu numai pământul, ci și mijloacele de
muncă necesare lucrării pământului, realizându -se unita tea necesară între producător –
pământ și mijloacele de muncă.
Legea nr. 18/1991 prevede că Oragnizarea și amenajarea teritoriului agricol are ca
sarcină crearea condițiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor în scopul producției
agricole și se execută pe bază de studii și proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându -se
următoarele probleme:
 Corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activități
economice și sociale, stabilind măsuri care să conducă la creșterea
producției agricole și e xploatarea în ansamblu a teritoriului, pădurii,
industrializarea lemnului, mineritul, industria conexă agriculturii, industria
casnică și meșteșugurile dețin pondere în cadrul activității generale din
spațiul rural.

 Îmbună tățirea structurii exploatațiil or agricole. Din punct de vedere al
proprietății funciare în agricultură există două sectoare: sectorul privat și
sectorul de stat.
Sectorul privat, gestionează (în anul 1998) o suprafață agricolă de 12.342 mii ha,
sub forma a trei tipuri de exploatații agri cole:
– – gospodării individuale în număr de circa 3,9 milioane în care se
lucrează mai mult de trei sferturi din pământul aflat în proprietate privată
(9182 mii ha), cu o suprafață medie de 2,3 ha.
– Asocialții familiale (fără personalitate juridică) în numă r de 7175 având o
suprafață medie de 132 ha și care gestionează 950 mii ha;

6 – Societăți agricole (cu personalitate juridică) în număr de 3578 cu o
suprafață medie de 435 ha și care au în exploatare 1558 mii ha(T abel 1).
În prezent, 84,9 % din terenul agricol și 83,2 % din terenul arabil sunt în
proprietate pri vată. Aplicarea Legii fondului funciar s -a efectuat încă cu
întârziere, astfel că la această dată nu este încheiat procesul de acordare a
titlurilor de proprietate.

 Gruparea prin comas are a terenurilor pe p roprietari și destinații în
concordanță cu structurile de proprietate și cu formele de cultivare a
pământului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei
proprietăți, comasând terenurile dispersate și rectificând hotarele nearționa l
amplasate.

 Elaborarea de studii și proiecte de organizare și amenajare a exploatațiilor
agricole.

Stabilirea rețelei terenurilor agricole ca o completare a rețelei de drumuri de interes
general, integrate în organizarea și amenajarea de ansamblu a teri toriului, în scopul
efectuării transportului pr oducției și accesului mașinilor agricole necesare procesului de
producție.

Tabel ul 1

Numărul și dimensiunea medie a exploatațiilor agricole private la nive l de țară
în anul 2005

Zona istorică Număr
exploata ții % Suprafață % Mărimea
medie a
exploatațiilor
Muntenia 865.899 21,7 2.495.704 21,5 2,88
Oltenia 623.525 15,6 1.461.583 12,5 2,34
Banat 294.054 7,4 1.119.684 9,6 3,81
Crișana 332.752 8,4 877.004 7,5 2,64
Transilvania 825.099 20,7 2.848.787 24,5 3,45

7 Moldova 978.010 24,5 2.249.988 19,3 2,30
Dobrogea 67.392 1,7 599.000 5,1 8,29
Total țară 3.986.731 100,0 11.611.750 100,0 2,91

Circulația juridică a terenurilor a fost reglementată, cu precizarea că proprietatea
funciară nu poate depăși 200 ha teren agricol în echivalen t arabil de familie, conform
prevederilor Legii 54/1988.

In prezenta lucrare se vor analiza din punct de vedere tehnico -economic culturile
de camp ale exploatatiei agricole IF. Clipici F. Florin, cu o suprafata agricola de 200 ha
detinuta in zona de dezvoltare Sud -Muntenia, in com. Galateni, Jud. Teleorman.

8
CAPITOLUL I

1. PREZENTAREA GEN ERALĂ A EXPLOATAȚIEI
AGRICOLE IF. CLIPICI F. FLORIN

1.1. Amplasarea geografică
Exploatația agricolă IF CLIPICI F. FLORIN este amplasată p e Drumul Național
București – Alexandria la o distanță de 120 km față de București, p e teritoriul comunei
Gălăteni, Județul Teleorman.
1.2. Obiectul de activitat e
Obiectul de activitate al societății cuprinde o gamă de activități specifice zon ei de
câmp d in județul Teleorman :
– producerea de cereale, plante tehnice ;
– prestări servicii în domeniul transport cereale;
– efectuarea de lucrări agricole;
– comerț cu produse agricole boabe.

1.3. Acționariatul și Consiliul de administrație
Consiliul de administrație a l societății este format din:
– Director General – Clipici Florin
– Administrator – tehnician – Clipici Nicoleta.

1.4. Dotarea tehnico -materială a societății .
Exploatația gestionează 200 ha teren arabil, din care 100 ha proprietate si 100 ha
teren lucrat p rin arendare de la proprietari, localnici ai comunei Tărtășești sau cu
domiciliul în altă localitate; în urma punerii în posesie a pământului pe baza Legii 18 și a
Legii 1 din 2001.
Plata arendei reprezintă echivalentul în lei la prețul pieței sau în produse agricole în
valoare de 6 00 kg grâu/ha.

9
Tabel ul 2

Structura culturilor în cadrul Exploatați ei Agricole IF. CLIPICI F.
FLORIN în perioada 2012 -2015

Cultura Anii

2012
2013
2014
2015
Grâu de toamna
100
100
100
120
Floarea soarelui
50
50
50
40
Porumb 20 10 10 10
Rapiță – 40 40 30
Total 170 200 200 200

Societatea dispune și de alte dotări și anume:
– sediul administrativ cu suprafața de 120 mp;
– magazie recepție cereale echipată cu cântar și instrumente pentru analiza
calității;
– hala metalica de depozitare pentru 1000t produse agricole ;
– atelier pentru întreținerea mijloacelor mecanice;

Mijloacele mecanice ale societății sunt reprezentate de:
– 3 tractoare U650;
– 1 tractoar Casse ;
– 1 pluguri reversibile cu 5 trupițe;

10 – 3 pluguri EP3;
– 1 grapă cu discuri grele;
– 3 grape cu disc GD3,2;
– 2 semănători păioase;
– 2 semănători prășitoare;
– 2 echipamente pentru fertilizare MA3,5;
– 2 echipamente aplicare erbicide MET2500
– 5 remorci transport;
– 2 combine Laverda ;

1.5. Dotarea cu forță de muncă

Exploatați a Agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN cuprinde un departament pentru
resurse umane din care fac parte:
– 1 contabil șef;
– 1 tehnician agronom;
– 1 magazioner;
– 2 mecanizatori agricoli, care deservesc tractoarele și mașinile agricole existente în
societate;
– iar pentru lucrările de sezon societatea angajează în regim de colaborare temporar
muncitori pentru lucrări specifice.

11
CAPITOLUL II
2. CONDIȚIILE PEDO -CLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎȘI
DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA SOCIETATEA AGRICOLĂ IF.
CLIPICI F. FLORI N

2.1. Aspecte generale
a) Geomorfologic
Exploataț ia agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN este situată în zonă de câmpie.
Câmpia are un caracter ondulat fiind fragmentată de căi bine conturate, largi, dar
rare și ocupă cea mai mare parte din suprafața studia tă. Versanții, a doua formă de relief,
ocupă o suprafață relativ restrânsă prezentând pante de 2 -5-8 % în zona obârșiei și în prima
parte a cursurilor vâlcelelor și de 8 -16 % în zona terminală (de confluență) a acestora unde
procesul de eroziune este avans at.
Lunca văilor ce fragmentează teritoriul este dezvoltată neuniform, discontinuu, pe
alocuri prezentând trene coluvo -proluviale cu aspect de terasă.
b) Geologie și roca mamă
Substratul litologic pe care s -au format solurile este alcătuit din depozite aluvio –
proluviale și fluvio -lacustre de vârstă villafranchiană. Forajele indică stratificații torențial –
încrucișate formate din argile, argile nisipoase, nisipuri și pietrișuri.
În cadrul reliefului plan sau relativ plan al câmpiei roca mamă a solurilor este
constituită din depozite fine, argiloase cu caracter gonflant. Pe versanții mai înclinați
predomină luturile argiloase și luturile, pe alocuri cu pietriș, în luncă roca mamă fiind
constituită din depozite mijlocii și mijlociu -grosiere formate din lutu ri și luturi nisipoase.
c) Hidrografie și hidrogeologie
Rețeaua hidrografică este specifică reliefului de câmpie, densitate mică, pante
predominant reduse, viteză de scurgere mică.
În ceea ce privește apa freatică menționăm că aceasta se află la adâncimi mai mari
de 10 metri pe câmpie și versanți și la 2 -3 metri în cadrul luncii.
d) Climatic teritoriul se caracterizează prin temperaturi medii multianuale de
circa 110 și precipitații de 975 mm (stația meteo Alexandria ).

12 Repartiția precipitațiilor este foarte neuiformă, existând perioade cu exces de
umiditate dăunător plantelor, dar și perioade în care, în special, prășitoarele suferă din
cauza secetei. În general este un climat continental temperat, din punct de vedere agricol
zona fiind favorabil ă unui sortiment larg de plante.
e) Vegetația
Sub acest aspect teritoriul se înscrie în zona pădurilor de quercinee, în locul
fostelor păduri cultivându -se: grâul, porumbul, orzul, floarea soarelui, rapița.
2.2. Caracterizarea principalului tip de sol
Din punct de vedere orografic, teritoriul Exploatație Agricole este plan și este
reprezentat în principal de soluri le cernoziom argiloiluvial.

2.2.1. Solul cernoziom argiloiluvial
Condiții naturale de formare. În zona de formare a solurilor argiloiluvia le
clima este temperată, cu influențe mediteraneene, mai accentuate în Banat și Oltenia și mai
reduse în Muntenia. Urmare a acestor influențe clima este caracterizată prin veri calde și
secetoase și ierni blânde, însă umede.
Temperaturile medii amuale sun t cuprinse între 10 -11,70C . caracteristice pentru
această zonă sunt și diferențele mari de temperatură de la vară la iarnă. Astfel, temperatura
medie a lunii celei mari reci (ianuarie) înregistrează – 3,80C la Alexandria , iar temperatura
medie a lunii cel e mai calde (iulie) depășește 22,3 0C.
Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 580 -660 mm, iar evapotranspirația
potențială ajunge la 700 mm. Ca urmare, și în zona de formare a solului brun -roșcat se
înregistrează un deficit de umiditate cuprins în tre 60 -120 mm. Cel mai mare deficit de
umiditate apare în lunile iulie și august.
Indicii anuali de ariditate au valori cuprinse între 25 -32.

Regimul hidric este de tip periodic percolativ, însă în sezoanele umede conținutul
de apă al solului depășește ca pacitatea pentru apă în câmp, determinând percolarea pe toată
adâncimea profilului.

13

Tabelul 3
Cernoziom argiloiluvial
(pe luturi, luto -argilos)

Orizontul Ao: reprezintă orizontul de acumulare a humusului de tip mull
forestier, cu o grosime de 25-40 cm; are culoare brună sau brună -cenușie în primii 15 -20
cm și brun slab -roșcată pe tot parcursul orizontului (10YR 5/2). Textura este lutoasă spre
luto-argiloasă, structura grăunțoasă, care spre baza orizontului devine poliedrică medie.
Orizontul A B: trecere spre orizontul Bt se face prin intermediul acestui orizont,
cu o grosime de 10 -15 cm, mult mai sărac în humus, dar îmbogățit cu argilă. Are o
structură poliedrică angulară, sau chiar mic prismatică.
Orizontul Bt: este orizont diagnostic pentru acest sol, remarcându -se prin Orizontul Ap Ao AB Bt C Cca
Adâncimea (cm) 0-20 20-32 32-49 49-75 75-110 110-170
1 2 3 4 5 6 7
Argilă < 0,002 mm
(%) 24,0 27,7 32,3 37,7 38,2 37,6
DA(g/cm3) 1,38 1,50 1,54 1,58 1,63 1,64
PT (%) 47,9 43,3 42,1 41,0 39,1 39,2
PA (%) 14,9 8,2 8,2 6,4 5,4 6,4
CO (%) 8,3 9,8, 10,9 ll;9 11,7 10,1
CC (%) 23,9 23,4 22,0 21,9 20,7 20,0
CU (%) 15,6 13,6 11,1 10,1 9,0 9,9
K sat (mm/h) 4,0 0,9 0,4 0,2 0,1 0,1
Humus (% ) 1,5 1,0 0,6 0,6 0,6 0,5
N total (%) 0,098 0,088 0,070 0,074 0,048 0,046
C/N 10,3 7,7 5,8 5,5 8,4 7,3
P mobil (ppm) 16 16 16 15 22 20
K mobil (ppm) 54 61 71 94 99 79
SB (mc/100 g sol) 11,1 11,4 13,9 18,1 19,5 18,0
SH (mc/100 g sol) 2,4 2,1 1,7 2,1 2,3 1,6
T (me/100 g sol) 13,58 13,60 15,74 20,25 21,92 19,78
pH (H 2O) 6,5 6,6 6,9 6,7 6,6 6,6
V (%) 81,9 84,2 88,9 89,6 89,3 91,7
Ca2+ (% din T) 61,1 66,2 66,7 63,7 66,2 66,7
Mg2+ (% din T) 18,4 15,4 20,3 21,2 21,4 23,3
K+ (% din T) 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Na+ (% din T) 1,6 1,6 0,9 0,7 0,6 0,7
H+ (% din T) 18,1 15,8 11,1 10,4 10,7 8,3

14 culoarea, grosimea, structura și conținutul în argilă. Are grosime foarte variată, cuprinsă
între 80 -140 cm, culoarea intens brun -roșcată; pe fețele și în interiorul elementelor
structurale din partea de mijloc și inferioară a orizontului și cel puțin în pete, în proporție
de peste 50 % în partea superioară, are culori în nuanțe de 7,5 YR și mai roșii, cu crome
2,3,5, la materialul în stare umedă. Textura este luto -argiloasă sau chiar argiloasă; structura
este, în general, pris matică mare și prezintă depuneri de coloizi (de argilă și sescvioxizi de
fier), sub forma unor pelicule pe fețele de separare a elementelor structurale. Este un
orizont compact, datorită unui surplus de argilă levigată din orizontul superior și depusă
prin coagulare sub acțiunea de Ca, ridicat capilar din orizontul C. În acest orizont se
creează, în anumite perioade din cursul anului, condiții anaerobe ce favorizează formarea
bobovinelor.
În unele cazuri, orizontul Bt se poate subdivide în Bt 1,Bt2, etc.
Orizontul Cca: apare sub nivelul de 1,40 -1,60 m și este un orizont tipic
carbonatoiluvial, net separat de Bt; culoarea este brună -gălbuie sau roșcată galbuie; textura
este lutoasă sau luto -argiloasă; prezintă numeroase separații de CaCO, sub formă de pe te,
micelii și concrețiuni de diferite mărimi și forme.
Orizontul C : roca-mamă, în majoritatea cazurilor, conține carbonat de cal ciu și
este friabilă, lutoasă sau luto -argiloasă, mai rar argiloasă sau nisipoasă.
Proprietăți . Textura acestor soluri este, î n general, mai ușoară în orizontul A 0
față de orizontul Bt. Depinde, însă, de roca pe care s -au format și de intensi tatea proceselor
de migrare.
Solurile argiloiluviale formate pe loessuri și depozite loessoide au în orizontul Ao
textură lutoasă, iar cel e formate pe luturi, textură luto -argiloasă. În orizontul Bt, textura
este argilo -lutoasă, cu indicele de dife rențiere texturală de 1,3 -1,5. În același timp,
compoziția chimică a argilei, pe toată lungimea profilului, rămâne neschimbată.
Cu toate că preci pitatiile din zona de formare a acestor soluri sunt suficiente pentru
dezvoltarea normală a plantelor agricole, prin irigații se pot obține sporuri importante de
recoltă, mai ales la cultura de porumb și plante furajere.
2.3. Clima
Caracteristicile condi țiilor climatice specifice Societății Agricole „Viitorul‖ SA
Strâmbeni au fost identificate în baza datelor furnizate de Stația Agrometeorologică Pitești.
a) Temperaturile medii lunare
Temperaturile medii lunare stabilite pe o perioadă de mai mulți ani sun t prezentate

15 pe luni calendaristice în tabelul 4 . De asemenea, în acest tabel sunt redate valorile
temperaturilor lunare în anul 2014 . Din comparația datelor prezentate, rezult ă că sub
aspect termic, anul 2014 a fost mai racoros, datorita precipitatiilor c azute in lunile de vară.

Tabelul 4
Evoluția temperaturilor medii lunare în raza de activitate a Stației
Meteo Alexandria

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media
multianuala
-2,9
1,9
4,7
11,2
16,5
20,2
22,1
21,1
17,5
11,0
5,3
0,4
Anul 20 14 -3,0 -0,9 4,4 11,2 16,5 20,2 21,7 22,7 17,3 10,5 5,3 0,3

b) Regimul de precipitații
Distribuția precipitațiilor lun are conform Stației Meteo Alexandria este redată în
tabelul 5 .
Tabelul 5
Repartiția precipitațiilor lunare a
Stației Meteo Alexandria

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Media
multianuală 30,5 32,1 36,7 48,1 67,6 75,7 63,1 50,5 33,6 35,8 40,6 36,7
Anul 20 14 33,5 37,1 64,2 45,5 66,7 93,7 225,7 145,6 37,5 45,1 80,1 100

Datele din tab ele ne arată că precipitațiile medi i anuale se cifrează la 975mm, dar
în lunile de consum maxim mai ales la culturile prășitoare, nivelul precipitațiilor este
deficitar.
Datele apariției primei brume este la începutul lunii octombrie, iar cea de apariție a
ultimei brume este la sfârșitul lu nii aprilie.
Pentru sortimentul de culturi din cadrul Societații IF. CLIPICI F. FLORIN
condițiile climatice acționează în mod diferit de la un an la altul, influențând în mod

16 semnificativ componentele de producție.
Pentru culturile de cereale păioase sunt situații în care deficitul de umiditate
influențează ritmul de efectuare a lucrărilor solului, cu impact asupra epocii de semănat.
În toamnele secetoase se reduce procentul de răsărire în camp și apar
neuniformități de densitate, mai ales la cultura de grâ u, care urmează după floarea soarelui.
Datorită regimului aerohidric nefavorabil, în prima vară, la topirea zăpezii sau după ploi,
apar băltiri în zonele depresionare care asfixiază plantele.
Pentru culturile prășitoare, datorită precipitațiilor căzute în p rimăvară și pentru că
intervalul de umiditate în care se pot efectua lucrările solului este mai restrâns apar situații
în care se întârzie epoca de semănat pentru culturile de floarea soarelui și porumb.
Oscilațiile mari de temperatur ă de la începutul iern ii și de la desprimăvărare
afectează semnificativ densitatea culturii la rapiță de toamnă fiind ani în care cultura este
compromis ă total. În lunile de vară, datorită deficitului de umiditate și a temperaturilor
ridicate se manifestă frecvent fenomenul de secetă și arșiță, care afectează formarea și
umplerea boabelor la culturile de grâu sau formarea și umplerea boabelor la floarea
soarelui și porumb, contribuind în acest fel la reducerea producției de boabe și a calității
acesteia.

17
CAPITOLUL III
3. DESCRIER EA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT
LA SOCIETATEA AGRICOLĂ IF. CLIPICI F. FLORIN

Sămânța reprezintă temelia pe care se construiește recolta. Eficiența tuturor
verigilor tehnologice care se aplică în producția vegetală depinde în primul rând de
calitatea soi ului sau hibridului cu care se lucrează.
Soiurile și hibrizii pot asigura eficiența unei culturi agricole sau pot fi o frână în
creșterea producției, dacă nu se respectă cerințele față de climă, sol și tehnologia de
cultivare.
Mult timp, cultivatorii au fo losit pentru semănat populații locale, care reprezintă un
amestec de biotipuri eu caracteristici diferite, care sunt capabile să se adapteze la condiții
de cultură foarte diferite și mai puțin favorabile.
În prezent materialul biologic folosit pentru semăn at "sămânța" este reprezentată de
soiuri și hibrizi.
Soiurile cultivate sunt linii pure, foarte uniforme din punct de vedere genetic, cu
însușiri superioare și pretențioase la condițiile de cultivare.
Soiurile nu posedă o stabilitate a caracteristicilor sa le, în timp are loc o depreciere a
valorii biologice și chiar degenerarea soiului. Cauzele acestor procese sunt: hibridarea
naturală chiar la speciile autogame într -o anumită măsură, impurificările mecanice la
condiționarea și tratarea semințelor sau în câ mp, selecția naturală care are loc în lan are
tendința de a elimina biotipurile valoroase în favoarea celor mai rezistente la condițiile
nefavorabile, în timp are loc uzura morală a soiurilor, care sunt depășite sub aspectul
performanțelor față de cerințel e cultivatorilor.
Sortimentul de soiuri la plantele de cultură se modifică permanent, în prezent în
țările cu agricultură modernă un soi nu rezistă în competiție mai mult de 6 -7 ani.

Hibrizii sunt creați prin încrucișarea uno r linii consangvinizate, obțin ute prin
autopolenizarea dirijată, care manifestă în prima generație (F 1) fenomenul de heterozis sau
vigoare hibridă, care se manifestă prin obținerea unor plante viguroase și cu o mare
capacitate de producție. Crearea și introducerea în cul tură a hibrizil or la porumb și floarea

18 soarelui a dus la creșterea a ccelerată a producției. Vigoarea hibridă se menține numai în
generația F 1, în generația următoare (F2) potențialul de producție al hibrizilor se reduce eu
cel puțin 15 -20 %.
Lista soiurilor și hibrizilor folosiți la Societatea Agricolă IF. CLIPICI
F. FLORIN este următoarea:
a) Pentru cultura de grâu s-au folosit soiurile
– Crina
– Flamura 85
b) Pentru cultura de porumb s-au folosit hibrizii:
– Florencia
– Olt
c) Pentru cultura de floarea soarelui s-au fol osit hibrizii:
– Favorit
– Performer
e) Pentru cultura de rapiță de toamnă pentru ulei s-au folosit soiurile:
– Triumf
– Valesca

19

TEHNOLOGIA DE CULTIV ARE A PLANTELOR LA
SOCIETATEA AGRICOLĂ IF. CLIPICI F. FLORIN

3.1. Tehnologia de cultivare a grâu lui

3.1.1. Rotația culturilor la grâu
Grâul de toamnă preferă plantele premergătoare care eliberează terenul devreme și
lasă solul curat de buruieni, afânat și în bună stare de fertilitate. Cele mai bune plante
premergătoare pentru cultura grâului sunt l eguminoasele, cartoful, cânepa, coriandrul.
Plantele premergătoare pentru cultura grâului au fost floarea soarelui, rapița și
porumbul, deoarece suprafața ocupată de această cultură este destul de mare și este
necesară o eșalonare a lucrărilor solului.
3.1.2. Lucrările solului la grâu
Grâul este foarte pretențio s față de lucrările solului. Prin lucrările solului se
urmărește asigurarea condițiilor favorabile pentru germinația semințelor, răsărirea culturii

20 și dezvoltarea sistemului radicular pentru a apro viziona cultura de grâu cu apă și elemente
de nutriție.
Lucrările solului se fac diferențiat în funcție de planta premergătoare, umiditatea
solului și intervalul de timp până în momentul semănatului. După premergătoarele timpurii
(rapița) lucrările solului încep cu lucrarea de dezmiriștire, efectuată cu grapa cu discuri
pentru mărunțirea resturilor vegetale și a buruienilor existente, afânrea solului în stratul
superficial. Apoi se trece la efectuarea arăturii la adâ ncimea de 18 -22 cm, cu plugul in
agregat cu grapa stelată. Până la semănatul grâului se fac lucrări de întreținere a arăturii,
oblic pe direcția de arat pentru nivelarea arăturii. Înaintea pregătirii patul ui germinativ se
efectuează fertilizare cu îngrășăminte complexe în doză de 100 kg/ha.
Pregătirea patului germinativ se face înainte de semănat, prin lucrări superficiale
cu combinatorul, perpendicular sau pe diagonala direcției de semănat.
Pentru premergătoarele târzii, porumbul și floarea soarelui, se eliberează cât mai
repede terenul de restu rile veget ale și se efectuează 1 -2 treceri cu grapa cu discuri. Arătura
se efectuează la 20 -25 cm adâncime. Arătura de toamnă se lucrează cu grapa cu discuri
pentru mărunțire și nivelare. Aplicarea îngrășămintelor complexe se execută înaintea
pregătirii pa tului germinativ. Pregătirea patului germinativ se execută înaintea semănatului
cu combinatorul pentru realizarea semănatului în condiții bune.
3.1.3. Sămânța și semănatul grâului
Sămânța de grâu pe ntru semănat trebuie să aparțină unui soi înscris în li sta
oficială, recomandat zonei de cultură, să provină dintr -un lot semincer, să aparțină
categoriei C1, sau C2, să aibă puritate fizică minim 98 %, germinația minim 85 % și MMB
mare.
Pentru semănat s-a folosit sămânța tratată cu Vitav ax 200 în doză de 2l/t sămânță.
După cultura de rapiță, semănatul grâului s -a făcut la începutul lunii octombrie, iar
după porumb și floarea soarelui s -a continuat lucrarea până în a 2 -a decadă a lunii
octombrie.
Densitatea utilizată a fost de 500 b.g./m2 rezultând cantități de sămânță folosită de
230-260 kg/ha în funcție de indicii de calitate a semințelor.
3.1.4. Lucrările de îngrijire la grâu
Lucrările de îngrijire care se aplică la cultura grâului și numărul acestora depinde
de planta premergătoare, calitatea pregătirii patului germinativ, densitatea plantelor și
starea de vegetație în toamnă și la desprimăvărare, gradul de îmburuienare, infestarea cu
boli și dăunători.

21 În primăvară după topirea ză pezii s -a efectuat lucrarea de fertilizare cu azotat de
amoniu fo losindu -se o doză de 150 kg p.c /ha.
Combaterea buruienilor s -a făcut spre sfârșitul lunii aprilie cu erbicidul Mustang în
doză de 0,5 l/ha.
La începutul lunii mai s -a efectuat un tratament pentru combaterea complexului de
boli foliare cu produsul Sumi 8 în doză de 0 ,4 l/ha asociat cu o fe rtilizare foliară cu
produsul Ha rvest (20 -20-20 + microelemente) în doză de 2,5 kg/ha.
3.1.5.Recoltarea grâului
Cel mai potrivit moment de recoltare la grâu este la maturitatea deplină, când
umiditatea boabelor a ajuns la 14 -15 %. Î n acest moment combinele lucrează fără pierderi
de boabe sparte. Curățirea boabelor se poate regla fără dificultate, boabele se pot depozita
în condiții bune, fără să fie necesare intervenții prin uscare. Recoltarea s -a declanșat la
jumătatea lunii iunie și s-a continuat până la începutul lunii iulie deoarece au fost momente
de întrerupere a lucrării, determinate de stocarea producției și de fluctuațiile de preț de pe
piață.
S-au folosit combinele Laverda existente în unitate .
Producția medie realizată a f ost influențată de planta premergătoare.
Astfel după rapiță s -au realizat 6100 kg/ha, după porumb 35 00 kg/ ha, iar după
floarea soarelui 4700 kg/ha.

Tabelul 7
Itinera rul tehnologic practicat la cultura de grâu la Societatea
Agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN în anul 2013 -2014
Suprafața 10 0 ha
Nr.
Crt. Lucrarea efectuată Agregatul
folosit Momentul
efectuării Materiale consumate
Denumirea Cantitatea
pe ha
1. Dezmirișt it U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat CASSE +
PR 5 IX Motorină 25l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8l
4. Fertilizare U650 +MA IX Complexe + 100 kg

22 3,5 motorină 6l
5. Pregătirea patului
germinativ U650 +
combinator X Motorină 6 l
6. Semăna t U650+SUP
29 X Sămânță
Motorină 250 kg
8 l
7. Fertilizat U650 + MA
3,5 III NH 4NO 3
Motorină 150 kg
8 l
8. Erbicidat U650+MET
2500 IV Mustang 0,5 l/ha
9. Comb aterea bolilor +
fertil.foliară U650+MET
2500 V Sumi 8
Harvest 0,5 l
2,5 kg
10. Recoltare LAVER DA VI-VII Motorină 25 l
11. Transport recolta U650+2 RM VI-VII Motorină 10 l
12. Eliberarea terenului
de paie U650+GD IX Motrină 8 l

Planta premergătoare: rapiță, floarea soarelui, porumb
Soiuri utilizate: Flamura 85, Crina
Producția de boabe: -6100 kg /ha după rapiță
– 4700 kg/ha după floarea soarelui
– 3500 kg/ha după porumb
3.2. Tehnologia de cultivare a porumbului

3.2.1. Rotația culturilor la porumb
Porumbul nu este pretențios față de planta premergătoare.
Cele mai valoroase plante premergătoare sunt ma zărea, borceagurile, trifoiul,
floarea soarelui.

23 În zona de câmpie grâul și porumbul ocupă peste 60 % din suprafa ta arabilă și
rotația grâu -porumb este inevitabilă, asigurând producții bune la ambele culturii dacă
periodic la 3 -4 ani se intervine cu floarea soarelui, rapiță, și succesiunea porumbului pe
aceeași solă nu durează mai mult de 2 -3 ani.
Porumbul este cultivat în cadrul societății și în monocultură fără probleme, dar
trebuie efectuată combaterea bolilor, buruienilor și dăunătorilor cu eficiența maximă și
rezolvarea problemei resturilor vegetale.

3.2.2. Lucrările solului la porumb
Prin lucrările solului pentru cultura porumbului se u rmărește afânarea adâncă
pentru înmagazinarea apei și asigurarea unui regim aerohidric favorabil sistemului
radicular, încorporarea resturilor vegetale de la planta premergătoare și a îngrășămintelor,
mărunțirea stratului superficial și nivelarea, pentru e fectuarea semănatului de calitate și
asigurarea condițiilor favorabile pentru germinarea semințelor.
Lucrările solului pentru porumb încep imediat după recoltarea plantei
premergătoare.
Dacă planta premergătoare lasă pe teren resturi vegetale sau terenul e ste denivelat
se execută lucrări cu grapele cu discuri pentru mărunțirea resturilor vegetale, asigurându -se
condiții bune pentru arătura de calitate.
După ce cultura de grâu a eliberat terenul mai devreme în luna august s -a efectuat
dezmiriștitul cu grapa cu discuri apoi s -au realizat arătur ile de vară cu plugul PP 3×30 in
agregat cu grapa stelată.
După porumb s -a efectuat lucrarea obligatorie de dezmiriștit cu grapa cu discuri
apoi s -a trecut la efectuarea arăturilor de toamnă la o adâncime de 20 -25 cm.
După terminarea aratului s -au efectuat lucrări de întreținere cu grapa cu discuri.
În primăvară, în luna aprilie s -a efectuat pregătirea patului germinativ cu ajutorul
combinatorului.

3.2.3. Sămânța și semănatul la porumb
Sămânța folosita la semanat a fost procurată de la firmele autorizate, însoțită de
certificat de calitate care atestă valoarea culturală a seminței.
Tratamentele aplicate seminței joacă un rol important în obținerea unor recolte
bogate. Împotriva agenților patogeni din sol: Fusari um, Phythum s -a folosit Tiradin 75,3

24 kg/t și Metolen 70,2 kg/t, iar împotriva dăunătorilor di n sol s -au folosit CRUISER 350
5l/t.
Epoca de semănat din punct de vedere calendaristic în zona de câmpie, unde se află
societatea este 1 -20 aprilie.
Cantitatea de sămânță la hectar folosită a variat între 15 -25 kg/ha cu o medie de 20
kg în funcție de densitate, masa a 1000 boabe și valoarea culturală a seminței. Adâncimea
la care s -a însămânțat a fost de 5 -6 cm.
Paralel cu semănatul s -a făcut și o fertilizare cu îngrășăminte complexe îndoză de
100 kg/ha.
Semănatul s -a făcut cu semănătoarea de precizie SPC 8 împreună cu echipamentul
de fertilizat EF8.

3.2.4. Lucrări de îngrijire la porumb
Combaterea buruienilor este princi pala lucrare de îngrijire datori tă gradu lui ridicat
de îmburuienare în condițiile din România conducând în unele cazuri la diminuarea
producției cu 30 -90 % comparativ cu lanurile lipsite de buruieni.
Pentru reducerea gradului de îmburuienare, trebuie luate în considerație măsurile
preventive și curative: rotația, lucrările solului, folosirea erbicidelor, prașile mecanice și
manuale.
S-a efectuat lucrarea de erbicidare cu produsul Guardia n CE în doză de 1,7 l/ha
înainte de răsărire pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate
anuale.
Prășitul rămâne principala lucare de îngrijire a porumbului cu scopul de a distruge
buruienile dar și pentru afânarea și aerisirea solurilor grele cât și pentru conservarea apei
din sol.
La cultura de porumb s -au efectuat 2 prașile mecanice cât și u na manuală.
Prima prașilă mecanică s -a efectuat în luna mai , la 10 -15 zile după răsărire când
plantele au 4 -5 frunze și buruienile sunt răsărite și înrădăcinate superficial.
A doua prașilă s -a efectuat când s -a format crusta și au reapărut buruienile la 10 -15
zile de la prima prașilă. Concomitent s -a efectuat a 2 -a fertilizare cu azotat de amoniu în
doză de 100 kg/ha.
Prașila manuală a fost efectuată de către membrii asociației care au contractat
anumite suprafețe cultivate cu porumb.

25
Tabelul 8
Itinerarul tehnologic practicat la cultura porumb
la Societatea Agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN
în anul 2013 -2014
Nr.
Crt. Lucrarea efectuată Agregatul
folosit Momentul
efectuării Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriștit U650 + G D VII-IX Motorină 8 l
2. Arat CASSE +
PR 5 VIII-IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD III Motorină 8 l
4. PPG U650
+Combinator IV Motorină 6 l
5.
Semănat +
Fertilizat U650 +
SPC 8+EF8 IV Sămânță
Complexe
Motorină 20 kg
100 kg
8 l
6. Erbicidat U650+MET
2500 IV Motorină
Guardian CE 6 l/ha
1 l
7. Prășit mecanic 1 U650 +CPU V Motorină 6 l
8. Prășit mecanic 2
+fertilizat U650+CPU
EF8 V Motorină
Azotat de amoniu 8 l
100 kg
9. Recoltat LAVERDA X Motorină 25 l
10. Transport recoltă U650+2RM X Motorină 10 l
11. Eliberarea terenului
de resturi vegetale U650+CSU XI Motorină 8 l

Planta premergătoare: grâu și porumb
Producția medie obținută: 700-900 kg/ha
Hibrizi folosiți: Olt, Florencia .

26 3.2.5. Recoltarea porumbului
Recoltarea porumbului se face la maturitatea deplina, cand boabele au umiditatea
de 30% si nu mai au ioc acumulari in bob.aceasta operatiune, din punct de vedere
calendaristic, se realizeaza in luna octombrie.
Recoltarea porumbului se realizează în majoritatea cazu rilor manual, de către
persoanele contractoare ale diferite lor suprafețe cultivate cu porumb.
Concomitent cu recoltatul s -a realizat si transportul boabelor catre centrele de
receptie specializate pentru valorificarea lor.
In cazul porumbului recoltat meca nizateliberarea terenului de resturile vegetale s -a
facut cu tractorul in agregat cu CSU.

3.3. Tehnologia de cultură a florii soarelui

3.3.1. Rotația culturilor la floarea soarelui
Cele mai bune plante premergătoare întâlnite în zonele de cultură a florii soarelui
sunt cerealele păioase de toamnă și porumbul la care nu s -a aplicat mai mult de 1,5 kg
Atrazin /ha și la care s -au făcut tratamente pentru combaterea rățișoarei.
S-au folosit ca plante premergătoare pentru cultura de floarea soarelui grâul și
orzul.
3.3.2. Lucrările solului la floarea soarelui
Prin lucrările solul ui pentru floarea soarelui se urmărește ca la semănat solul să fi e
afânat, structurat, fără ha rdpan, cu suficiente rezerve de apă și fără buruieni, astfel încât să
aibă loc o răsărire rapidă și uniformă, iar sistemul radicular să exploreze solul în
profunz ime fără probleme.
Lucrările solului pentru floarea soarelui s -au efectuat în următoarea ordine:

27 După eliberarea terenului de resturi vegetale de la planta premergătoare s -a făcut o
lucrare de dezmiriștit cu grapa cu discuri pentru a crea condiții favorabi le pentru lucrarea
de arat.
S-a urmărit afânarea profundă a solului și o bună încorporare a resturilor vegetale și
din acest motiv adâncimea de arat a fost de 22 -25 cm.
După arat s -a efectuat lucrarea de discuit a arăturii pentru nivelare și distrugerea
bolovanilor. În primăvară lucrările solului au urmărit conservarea apei în sol, evitând astfel
lucrările repetate care contribuie la tasarea solului și afânarea excesivă, care favorizează
pierderea apei, datorită creșterii temperaturii și mai ales în zonele sudice unde vânturile de
primăvară sunt frecvente.
Când solul s -a zvântat s -a efectuat o lucrare cu grapa cu discuri pe diagonala solei
pentru mărunțirea stratului superficial, nivelarea și asigurarea condițiilor necesare pentru
aplicarea erbicidelor și pr egătirea patului germinativ.
Înainte de pregătirea patului germinativ s -a efectuat o erbicidare cu Trefla n în doză
de 3,5 l/ha. Pregătirea patului germinativ s -a făcut în preziua sau ziua semănatului,
folosind un combinator care să mărunțească solul pe adâ ncimea de semănat și realizează o
zonă așezată la adâncimea de încorporare pentru a asigura un bun contact al semințelor cu
particulele de sol și aprovizionarea cu apă, pentru o răsărire explozivă.
3.3.3. Sămânța și semănatul la floarea soarelui
Calitat ea seminței folosite la semănat influențează densitatea culturii, vigoarea
plantelor și componentele de producție.
Sămânța pentru semănat trebuie să fie certificată, din anul precedent să aparțină
generației F1 în cazul hibrizilor, cu puritate fizică minim 98 % și germinație minim 85 %.
Înainte de semănat s -a făcut tratament sămânței, tratament obligatoriu pentru a
realiza o cultură bine închegată. Astfel, pentru a împiedica apariția atacului de mană
(Plosmopora helianthi), putregai alb (Sclerotinia sclerot iorum) s -au folosit produsele
Apron 35SD în d oză de 5 kg/t sămânță cât și Ronilan 50WP sau Bavistin 50wP în doză de
2kg/t sămânță.
Pentru protecția împotriva dăunătorilor (Tanymecus dilaticollis și Agr iotes s -au
folosit p rodusele Cruiser 350 în doză de 28l /t sămânță.
Epoca de semănat a început când în sol la adâncimea de semănat s -a realizat 70C și
vremea este în curs de încălzire adica sfarsit de martie.
Densitatea la semănat în cazul hibrizilor folosiți de societate a fost de 4 5.000 –
50.000 plante recoltab ile/ha.

28 Cantitatea de sămânță folosită a fost de 5 kg/ha. Distanța între rânduri este
generalizată la 70 cm și s-a folosit gama de mașini agricole pentru porumb. Adâncimea la
care s -a efectuat l ucrarea de semănat a fost de 5 -6 cm.
Concomitent cu semănatul s-a efectuat și fertilizarea cu îngrășăminte complexe în
doză de 100 kg/ha.
3.3.4. Lucrări de îngrijire la floarea soarelui
Floarea soarelui este foarte sensibilă la îmburuienare la începutul vegetației, până
la formarea a 5 perechi de frunze. În acest interval trebuie intervenit cu erbicide, prașile
mecanice și prașile manuale.
După sema nat, înainte de răsărire, în luna aprilie s -a efectuat lucrarea de erbic idat
folosindu -se produsul Relay în doză de 1,5 l/ha.
Dacă patul germinativ a fost bine pregătit și semănatul s -a făcut în epoca optimă,
floarea soarelui răsare în 9 -12 zile, iar în acest interval nu sunt necesare lucrări de îngrijire.
Prin prășit se distrug buruienile care mai apar chiar dacă s -au folosit erbicide, se afânează
și se structurează so lul, pentru a asigura condiții favorabile creșterii viguroase a plantelor.
Primul prășit mecanic s -a efectuat când semințele de plante au devenit vizibile și s –
a format prima pereche de frunze adevărate.
A doua prașilă mecanică s -a efectuat la un interval de 12 -14 zile de la prima, când
au reapărut buruienile. Concomitent cu a 2 -a prașilă s -a făcut și o fertilizare cu
îngrășăminte complexe în doză de 100 kg/ha.
3.3.5. Recoltar ea florii soarelui
Stabilirea momentului pentru recoltarea mecanică se face după aspectul plantelor și
umiditatea semințelor, când 80 -85 % dintre colatidii au culoare brună -gălbuie, grunzele și
tulpinile sunt uscate, iar umiditatea semințelor este de
13-14 %.

29 Tabel ul 9
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de floarea so arelui
la Societatea Agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN
în anul 2013 -2014
Nr.
Crt. Lucrarea
efectuată Agregatul
folosit Momentul
efectuării Materiale consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriștit U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat CASSE +
PR 5 IX Moto rină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8 l
4. Discuit arătura U650+GD III Motorină 8 l
5. PPG Erbicidat U650 +MET
2500 III Motorină
Treflan 6 l
3,5 l
6. PPG U650+combinator IIII Motorină 6 l
7. Semănat +
Fertilizat SPC 8+
EF8+U650 IV Moto rină
Sămânță
Complexe 8 l
5 kg
100 kg
8. Erbicidat U650+MET 2500 IV Motorină
Relay 6 l/ha
1,5 l
9. Prășit mecanic 1 U650 +CPU V Motorină 6 l
10. Prășit mecanic 2
+complexe U650+CPU +
EF8 V Motorină
Complexe 8 l
100 kg
11. Recoltat LAVERDA IX Motorină 25 l
12. Transport recoltă U650+2RM IX Motorină 10 l
13. Eliberarea
terenului de
resturi vegetale U650+G D X Motorină 8 l

Planta premergătoare: grâu, orz
Producția medie obținută: 2500 kg/ha
Hibrizi folosiți: Favorit , Performer

30 Recoltatul mecanizat în cepe la umiditatea semințelor de 13 -14 % și trebuie să se
termine până la scăderea umidității la 10 -11 %, deoarece mai târziu apar pierderi mari prin
scuturare.
Recoltatul în cadrul societ ății s -a efectuat cu combinele Laverda aflate în dotare pe
care s -a montat echipamentul pentru recoltat floarea soarelui RFS.
Recoltarea manuală începe la 15 -16 % umiditate în semințe, iar până la treierat,
prin uscarea în câmp a colatidiilor, umiditatea semințelor scade la 10 -11 %. Resturile
vegetale rămase în urma recolt ării sunt adunate de către localnici pentru a fi folosite drept
combustibil, iar unde au rămas pe teren se execută câteva treceri cu grapa cu discuri pentru
a le mărunți și încorpora în sol.
Producția medie la hectar obținută a fost de 2500 kg/h a.

3.4. Tehnologia de cultură a rapiței de toamnă
3.4.1.Rotația culturilor la rapiță
Premergătoarele cele mai bune pentru rapița de toamnă sunt culturile care se
recoltează devreme, pentru a permite lucrările solului și acumularea apei în sol până la
sfârșitul lun ii august când se seamănă rapița. Din această categorie fac parte ovăzul și grâul
de toamnă, cartoful timpuriu, borceagul de toamnă și mazărea.
Planta premergătoare folosită pentru rapiță de toamnă a fost orzul.
Rapița de primăvară se poate cultiva după cu ltura care eliberează terenul mai târziu
cum ar fi inul pentru ulei, porumbul și sfecla, bine întreținute de buruieni. Rapița nu se
cultivă după floarea soarelui din cau za atacului de Sclerotinia Sclerotiorum. Rapița poate
reveni pe același teren după 3 an i și după 7 -8 ani dacă s -a constatat atac de Sclerotinia.
3.4.2. Lucrările solului la rapiță
Au început cu lucrarea de dezmiriștit, cu o grapă cu discuri pentru mărunțirea
resturilor vegetale rămase de la planta premergătoare, realizându -se o mobilizar e
superficială a solului pentru conservarea apei și asigurarea condițiilor pentru lucrarea de
arat.
Arătura s -a efectuat în luna august imediat după eliberarea terenului de la planta
premergătoare și când umiditatea terenului a permis, la adâncimea de 20 -25 cm cu plugul
în agregat cu grapa stelată. Pentru ca să nu fie bolovănoasă, să fie așezată și nivelată,

31 arătura se lucrează cu grapa cu discuri pentru distrugerea buruienilor care apar după ploi și
pentru conservarea apei.
Înainte de semănat terenul trebu ie să fie bine mărunțit, nivelat și așezat.
În luna septembrie, înainte de pregătirea patului germinativ s -a făcut o fertilizare cu
îngrășăminte complexe 22:22:22 în doză de 150 kg.
Pregătirea patului germinativ se face în ziua sau preziua semănatului, cu
combinatorul la adâncimea de semănat.
3.4.3. Sămânța și semănatul la rapiță
Sămânț a pentru semănat trebuie să fie sănătoasă să fie proaspătă cu puritatea
minim 98 % și germinația minim 85 %.
Înainte de semănat să mânța s -a trata cu produsul Sumi lex în do za de 1 kg/t.
Epoca de semănat spec ifică zonei de sud este de 1 -15 septembrie. S -a încercat
respectarea epocii de semănat cu scopul dezvoltarii corespunzătoare a plantelor pentru
perioada de iarnă.
Semănatul s -a făcut la distanța de 12,5 cm între rând uri, cu semănătoare pentru
cereale păioa se, dar se poate semăna și la 25 -35 cm în funcție de gradul de mărunțire al
solului și umiditatea acestuia la semănat.
Cantitatea de sămânță folosită a fost de 10 kg.
Densitatea la semănat 100 -150 b.g./m2 pentru a se rea liza densitatea la recoltat 80 –
100. Soiurile folosite Valesca și Triumf.
La desprimăvărare, în luna martie s -a efectuat o a 2-a fertilizare, folosindu -se sulfat
de amoniu în doză de 100 kg/ha
3.4.4. Lucrările de îngrijire la rapiță
Lucrările de îngrijire la rapiță nu au fost efectuate deoarece cult ura nu a prezentat
îmburuienare datorita ritmului intens de crestere in primavara.In plus s -au efectuat
tratamente pentru combaterea daunatorilor de la inflorit la formarea silicvelor.
3.4.5. Recoltaraea rapiței
Rapița este foarte sensibilă la scuturare, iar alegerea momentului optim pentru
recoltare este dificil.
Pentru reducerea la minimum a pierderilor prin scuturare se rec omandă recoltatul la
maturitate. În momentul în care cultura s-a îngălbe nit în ansamblu, frunzele au început să
se usuce, si licvele au culoare galben -verzuie, iar semințele s -au întărit și au culoare

32 cafeniu -maron ie, s-a făcut un tratament cu Reglone, în doză de 2 -3 l/ha în 200 l apă, iar
treieratul s -a făcut la 5 -7 zile.
S-a folosit combina LAVERDA din dotarea societății la care s -au făcut reglajele
corespunzătoare pentru a se evita spargerea și fisurarea semințelor.
Prod ucția de rapiță a fost de 2 500 kg/ha.
După recoltarea rapiței la sfârșitul lunii august s -a efectuat lucrarea de eliberare a
terenului de resturi vegetale cu grapa cu discuri.
Tabelul 10
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de rapiță
la Societatea Agricolă IF. CLIPICI F. FLORIN
în anul 2013 -2014
Nr.
Crt. Lucrarea
efectuată Agregatul
folosit Momentul
efectuării Materia le consumate
Denumirea Doza/ha
1. Dezmiriștit U650 + GD VIII Motorină 8 l
2. Arat CASSE +
PR 5 VIII Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD VIII Motorină 8 l
4. Fertilizare U650+MA 3,5 IX Complexe
22:22:22
Motorină 150 kg

8 l
5. PPG U650+co mbinator IX Motorină 6 l
6. Semănat U650+SUP29 IX Sămânță
Motorină 10 kg
8 l
7. Fertilizare U650+M A 3,5 III (NH 4)2SO 4
Motorină 100 kg
8 l
8. Recoltat LAVERDA VII Motorină 20 l
9. Transport recoltă U650+2RM VII Motorină 8 l
10. Eliberarea
terenului de
resturi vegetale U650+G D VIII Motorină 8 l

Planta premergătoare: grâu
Producția medie obținută: 1500-3100 kg/ha
Soiurile folosite : Valesca, Trium f

33 CAPITOLUL IV
4. ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR,
REZULTATE FINANCIARE ȘI A EFICIENȚEI
ECONOMICE PE CULTUR I

4.1. Analiza structurii suprafeței cultivate și a producțiilor
realizate pe culturi
Producțiile realizate la unitatea de suprafață în anul agricol 2013 -2014 au fost
determinate de soiurile și hibrizii utilizați la fiecare cultură, de de tehnologia d e cultura
aplicată, de calitatea lucrărilor agricole efectuate, precum și de condițiile pedo -climatice.
Anul agricol 2013 -2014 a fost puternic marcat de lipsa precipitațiilor de iarnă , în schimb
primăvară anului 2014 a fost mai generoasă în ceea ce priveșt e regimul pluviometric, ceea
ce a contribuit la îmbunătățirea performanțelor la h ectar.
Producția medie pe culturi a fost următoarea: 3500 -6100 kg/ha la grâu, 19 00-2500
kg/ha la floarea soarelui, 7000 -9000 kg/ha la porumb, 17 00-3100 kg/ha la rapiță.
Produ cția totală obținută pe culturi a fost condiționată de randamentul realizat la
unitatea de suprafață și suprafața cultivată.
Astfel, producțiile totale pe culturi au fost următoarele: 480 t grâu, 1 15 t floarea
soarelui, 80 t porumb, 92 t rapiță (tabelul 1 1).

Tabelul 11
Producția totală pe culturi în anul agricol 20 13 – 2014
Cultura Suprafața Producția medie
Kg/ha Producția
totală t Ha %
Grâu toamnă 100 44,73 4800 480
Floarea soarelui 50 28,94 2100 115
Porumb 10 5,26 8000 80
Rapiță 40 5,26 2300 92

34
4.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi
Producțiile obținute au fost valorificate pe piață integral, cu excepția grâului. Din
producția totală de 480 t grâu, o cantitate de 18 t a fost atribuită proprietarilor de terenuri
din societate, asigurându -se fiecăruia o rentă în natură de 6 00 kg grâu/ha. Prin urmare,
doar 462 t grâu au devenit producția marfă, însemnând 76,7 % din producția totală
obținută la această cultură.
Așadar, producția marfă pe culturi a fost ur mătoarea: 462 t grâu, 115 t floarea
soarelui, 80 t porumb, 92 t rapiță.
Prețurile me dii de valorificare în anul 20 14 au fost: 0.65 lei/kg grâu, 1.10 lei/kg la
semințele de floarea soarelui, 0.50 lei/kg la porumb, 1.60 lei/kg la rapiță.
Veniturile unității au fost condiționate de nivelul produ cției marfă și prețurile de
livrare la fiecare cultur ă. Astfel, la finele anului 2014 , unitate a a realizat pe total 614 mii
lei venituri, la care grâul a contribuit cu 300,3 (48,9 %), floarea soarelui cu 126,5 mii lei
(20,60 %), por umbul cu 40 mii lei (6,5 %), rapița cu 147,2 mii lei (23,9 %) (tabelul 1 2).

4.3. Analiza costului unitar și a cheltuielilor totale de
producție
4.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafață
cheltuielile materiale, în a căror componență intră: cheltuielile Analiza
costului unitar la hectar impune luarea în considerare a celor 2 mari grupe de cheltuieli
directe și indirecte, volumul și structura acestora. Cheltuielile directe sunt determinate de:
a) cu sămânța , condiționate de cantitatea de sămânță aplicată în funcție de
soi și hibrizi și prețul de aprovizionare al seminței selecționate și testate;
cheltuielile cu îngrășăminte chimice și cu pesticidele, determinate de
dozele recomandate conform tehnologiei de cultură și prețurile de
achiziție; cheltuielile de aprovizionar e (cota, alocată pe culturi);
b) cheltuielile cu forța de muncă , incluzând: salariile și sporurile
aferente, contribuția la asigurările sociale (9,5 % la volumul salariilor) și
contribuția la crearea fondului de șomaj (1 % la fondul de salarii).
Tabelul 12

35 Analiza veniturilor realizate pe culturi în anul agricol 20 13-2014

Cultura Producția marfă
tone Preț de livrare
(fără TVA)
Lei/t Venituri
Valori absolute
Mii lei Valori
procentuale
%
Grâu toamnă 462 650 300,3 48,9
Floarea soarelui 115 1100 126,5 20,60
Porumb 80 500 40 6,5
Rapiță 92 1600 147,2 23,9
TOTAL – – 614 100

Cheltuielile indirecte includ în componența lor: cheltuielile generale și comune,
dobânzile aferente creditelor bancare și impozitele, taxele, vărsămintele legale.
Costul la unitatea de suprafață a fost înregistrat și realizat pe elemente de cheltuieli
la fiecare cultură în parte, fiind redat în detaliu în tabelele 14, 15, 16, 17, 18.
a)La cultura grâului , costul un itar la hectar s -a cifrat la 2147,8 lei în anul
agricol 2014 , incluzând toate categoriile de cheltuielil tehnologice de la pregătirea
terenului până la recoltat, inclusiv. Sub aspect structural, ponderea cea mai mare în
cheltuielile la hectar o au cheltuielile directe 82,4 %, care s -au cifrat cifrat la 17,70 lei
(tabel 1 3).
În cadrul cheltuielilor directe, ponderea cea mai mare o au cheltuielile materi ale
(8018 %), respectiv 1720 lei/ha, ca urmare a costurilor ridicate cu sămânța, îngrășămintele
și pesticidele.
Cheltuielile cu lucrările mecanice reprezintă 750 lei/ha, respecti v 34,9 % din
valoarea cheltuielilor directe.
b)La cultura porumbului, costul la hectar a fost de 2567,5 lei, în cadrul
căruia cheltuielile directe s -au cifrat la 2175 lei (8 4,7 %), d in care cheltuieli materiale 2125
lei (82 ,7 % în costul total). Cheltuiel ile cu sămânța, îngrășămintele și pesticidele au fost de
1375 lei/ha, în timp ce cheltuielile cu lucrările mecanice au fost 750 fiecare cu o pondere
de 20,2 și, respectiv 53,5 % în cheltuielile totale la unitatea de suprafață (tabel 14 ).

36 Tabelul 13
Anal iza costului la unitatea de suprafață la cultura de grâu pentru
anul agricol 2013 -2014 (lei/ha)
Nr.
Crt. Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 1770
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 1720
1. Cheltuieli cu lucrări le mecanice 750
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 970
– sămânța de grâu 220
– îngrășăminte azotoase 420
– îngrășăminte complexe 120
– pesticide 100
– fertilizant foliar 90,0
3. Cheltuieli de aprovizionare 20,0
II. Cheltuieli cu forța de muncă (4+ 5+6), d.c.: 50
4. Salarii 45
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 42,7
6. Ajutor de șomaj (1 % asupra lui 4) 0,73
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 175
7. Cheltuieli generale și comune 50
8. Dobânzi la credite 0
9. Impozite și taxe locale 150
C. FOND PENSII Ș I ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri) 202,8
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCȚIE (A+B+C) 2147,8
E. VALOAREA PRODUCȚIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCȚIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAȚĂ (D -E) 2147,8

37 Tabelul 14
Analiza cost ului la unitatea de suprafață la cultura de poru mb pentru
anul agricol 2013 -2014 (lei/ha)
Nr.
Crt. Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 2175
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 2125
1. Cheltuieli cu lucrările mec anice 750
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 1375
– sămânța de porumb 280
– îngrășăminte azotoase 470
– îngrășăminte complexe 150
– pesticide 450
3. Cheltuieli de aprovizionare 25,0
II. Cheltuieli cu forța de muncă (4+5+6), d.c.: 50
4. Salarii 45
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 3
6. Ajutor de șomaj (1 % asupra lui 4) 2
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 50
7. Cheltuieli generale și comune 50
8. Dobânzi la credite –
9. Impozite și taxe locale 150
C. FOND PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri) 292,5
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCȚIE (A+B+C) 2567,5
E. VALOAREA PRODUCȚIEI SECUNDARE –
F. CHELTUIELI CU PRODUCȚIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAȚĂ (D -E) 2567,5

38 e) La cultura florii soarelui au fost necesari 1969,5 lei/ha pentru aplicarea
tehnologiei de cultură până la recoltare inclusiv.
Cheltui elile directe s -au cifrat la 1625 lei, având o pondere de 82,5 % în costul la
unitatea de suprafață. Ch eltuielile materiale au fost 1575 lei, cu o pondere de 79,9 % în
costul total.
Lucrările mecanice/ha au costat 750 lei (3 8,1 %), iar cheltuielile cu sămânța,
îngrășăm intele și pesticidele au fost 825 lei (4 1,8 %), așa cum se observă în tabelul 15
f) La cultura de rapiță , costul unui hectar cultivat și recoltat a fost de 2499 lei,
mai redus decât la celelalte culturi, având în vedere specificul tehnologiei de producție.
Cheltu ielile directe s -au cifrat la 2110 lei, având o pondere de 8 4 % în costul total la
hectar. Cheltuielile materi ale s-au situat la nivelul de 2060 lei (82, 4 %). În cadrul acestora,
ponderea cea mai mare au avut -o cheltuielile cu lucrările mecanice 750 lei ( 30,1 %) și
cheltuielile cu sămânța și fertilizarea 760 lei (3 0,4 %), așa cum se vede din tabelul 16 .
Tabelul 15
Analiza costului la unitatea de suprafață la c ultura de floarea
soarelui pentru anul agricol 2013 -2014 (lei/ha)
Nr.
Crt. Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 1625
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 1575
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 750
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 825
– sămânța de floarea soarelui 125
– îngrășăminte complexe 450
– pesticide 250
3. Cheltuieli de aprovizionare 25,0
II. Cheltuieli cu forța de muncă (4+5+6), d.c.: 50
4. Salarii 43
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 4
6. Ajutor de ș omaj (1 % asupra lui 4) 3
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 180
7. Cheltuieli generale și comune 30,0
8. Dobânzi la credite 0

39 9. Impozite și taxe locale 150
C. FOND PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri) 164,5
D. TOTAL CHEL TUIELI DE PRODUCȚIE (A+B+C) 1969,5
E. VALOAREA PRODUCȚIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCȚIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAȚĂ (D -E) 1969,5

Tabelul 16
Analiza costului la unitatea de suprafață la cultura de rapiță pentru
anul agricol 2013 -2014 (lei/ha)
Nr.
Crt. Categoria de elemente de cost Valoarea
A. CHELTUIELI DIRECTE (I+II), d.c.: 2110
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 2060
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 750
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 1310
– sămânța de rapiță 201
– îngrășăminte ch. Total, d.c.: 550
– sulfat de amoniu 400
– îngrășăminte complexe 150
3. Cheltuieli de aprovizionare 25,0
II. Cheltuieli cu forța de muncă (4+5+6), d.c.: 50
4. Salarii 43
5. CAS (9,5 % asupra lui 4) 4
6. Ajutor de șomaj (1 % asupra lui 4) 3
B. CHELTUIELI INDIRECTE (7+8+9) 200
7. Cheltuieli generale și comune 50
8. Dobânzi la credite 0

40 9. Impozite și taxe locale 150
C. FOND PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AGRICULTORILOR (6,5 % din venituri) 239
D. TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCȚIE (A+B +C) 2499
E. VALOAREA PRODUCȚIEI SECUNDARE 0
F. CHELTUIELI CU PRODUCȚIA PRINCIPALĂ LA
UNITATEA DE SUPRAFAȚĂ (D -E) 2499

In tabelul 17 este prezentată, în ordine descrescătoare cele mai însemnate elemente
de cheltuieli și ponderea acestora în costul un ui hectar.

Tabelul 17
Ponderea celor mai importante elemente de cheltuieli în costul unui
hectar pe sortimente de culturi (%)
Cultura Grâu Porumb Floarea
soarelui Rapiță
Cost la hectar, d.c.: 100,00 100,00 100,00 100,00
Cheltuieli directe 82,4 84,7 82,5 84
Cheltuieli materiale 80,8 82,7 79,9 82,4
Cheltuieli cu
lucrările mecanice
34,9
29,2
38,1
30,1
Cheltuieli cu
sămânță,
îngrăș.chimice
35,3
35,1
29,1
30,4
Cheltuieli cu forța de
muncă
2,3
1,9
2,5
2,0

41 4.3.2. Analiza cheltuielilor totale d e producție
Pentru realizarea culturilor menționate în anul agricol 2 013 – 2014 s-au cheltuit
1795,l6 lei , sumă care a fost determinată de suprafețele cultivate și costul la hectar la
fiecărei plante de cultură. Ponderea fiecărei culturi în valoare totală a cheltuielilor de
producție a fost, în ordine descrescătoare: 47,84 % la grâul de toamnă, 30,97 % floarea
soarelui, 6,07 % orzul, 5,51 % porumbul, 4,64 %, rapița, 3,48 % (tabelul 18 ).

Tabelul 18
Cheltuielile totale de p roducție pe culturi în anul 2013 -2014
Cultura Cheltuieli
totale de
producție
mii lei Ponderea
culturilor Suprafața
cultivată Cost unitar la
hectar
Lei/ha
Grâu toamnă 214,78 50,84 100 2147,8
Porumb 25,65 7,48 10 2567,5
Floarea
soarelui
98,5
30.97
50
1969,5
Rapiță 99,9 4,64 40 2499
TOTAL 438,83 100,00 200 –

4.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturi

Făcând diferența între veniturile totale și cheltuielile totale de producție, s -au
determinat rezultatele financiare pe culturi, c are sunt prezentate în tabelul 19. Din d atele
tabelului se observă că la toate culturile s-a înregistrat profit, iar valoarea profitului total
rezultat în urma valorificării producțiilor de grâu, orz, ovăz, porumb, fl.soarelui, rapiță se
ridică la 438,83 mii lei. Contribuția culturilor la realiz area profitului a fost următoarea:
floarea soarelui cu 28,1 %, grâul cu 50,53 %, porumbul cu 8,45 %, rapița cu 13,10 %
(tabelul 19 ).

42

Tabelul 2 9
Rezultatele financiare pe culturi
Cultura Venituri
totale
Mii lei Cheltuieli
totale
RON Rezultate
financiare
Mii lei Ponderea culturilor
la realizarea
profitului total %
Grâu toamnă 300,3 214,78 85,52 50,53
Porumb 40 25,67 14,35 8,45
Floarea
soarelui
126,5
78,78
47,72
28,1
Rapiță 147,2 124,95 22,25 13,10
TOTAL 614 444,18 169,82 100

4.5. Analiza compara tivă a principalilor indicatori de eficiență
economică pe culturi
Pentru a studia în mod comparativ impactul economic al cultivării diferitelor plante
de cultură s -a procedat la analiza nivelului indicatorilor de eficiență economică și anume:
costul la hectar și pe kilogram, prețul de valorificare, venitul la hectar, profitul total,
profitul la hectar și pe kilogram de produs, rata rentabilității.
Prin prisma profitului la hectar, cele mai eficiente culturi sunt, î n ordine: orzul de
toamnă cu 7 34,8 lei/ha, floarea soarelui cu 7 10,9, porum bul cu 6 98,2 lei, rapița cu 6 23,3
lei și u ltimul loc grâul de toamnă cu 2 66,6 lei/ha.
Luând drept criteriu de comparație, profitul pe kilogram de producție, ierarhia
culturilor este următoarea: rapița, floarea soarelui, orzul, porumbul, grâul de toamnă.
În funcție de rata rentabilității, pe primul loc se poziționează rapita apoi, în ordine:
orzul, porumbul, floarea soarelui și pe ultimul loc grâul.

43 Pentru a stabili ierarhia culturilor după mai multe criterii care să refle cte
rentabilitate, respectiv: venit la ha, profit la ha, profit pe kilogram, rata rentabilității, s -a
utilizat metoda punctelor. Astfel, fiecărei culturi i s -a acordat un număr de puncte în
funcție de performanța realizată după aceste criterii.
Semnifica ția punctelor este următoarea: pentru performanța cea mai slabă se acordă
1 punct, pentru performanța situată pe locul al 2 -lea la 2 puncte și așa mai departe. Cultura
care totalizează mai multe puncte se află pe primul loc.
În ordinea descrescătoare a pun ctajului total obținut s -a stabilit ierarhia culturilor în
funcție de criteriul eficienței economice, datele fiind prezentate în tabelul 21.
Rezultatele obținute au fost: cea mai eficientă este cultura de rapita , locul 1, 15
puncte; pe locul 2 floarea soar elui cu 14 puncte, pe locul 3 porumbul cu 12 puncte , iar pe
ultimul loc grâul cu 10 puncte.

44 Tabelul 2 0
Analiza indicatorilor de eficiență economică pe culturi în anul 2005-2006
Nr. Crt. Indicatorul UM Sortimentul de cultură
Grâu de
toamnă Porumb Floar ea
soarelui Rapiță
1. Suprafața cultivată Ha 100 10 50 40
2. Producția medie Kg/ha 4800 8000 2700 2500
3. Cost la hectar Lei/ha 2147,8 2567,5 1969,5 2499
4. Cost pe kilogram Lei/kg 0,44 0,32 0,73 0,99
5. Preț de livrare Lei/kg 0,65 0,15 1,1 1,6
6. Venit la hectar Lei/ha 3120 4000 29,70 4000
8. Profit la hectar (7:1) Lei/ha 972,2 1432,5 1000,5 1501
9. Profit pe kg (5 -4) Lei/kg 0,21 0,18 0,37 0,61
10. Rata rentabilității % 68,83 64,18 66,31 62,47

45

Tabelul 21

Stabilirea ierarhiei culturilor în f uncție de rentabilitatea economică prin metoda punctelor

Nr. Crt. Indicatorul UM Număr de puncte acordate pe culturi
Grâu de
toamnă Porumb Floarea
soarelui Rapiță
1. Venit la ha Lei/ha 2 4 4 4
2. Profit la ha Lei/ha 4 2 4 4
3. Profit pe kg Lei/kg 3 4 3 4
4. Rata rentabilității % 1 2 3 3

46
100Suprafața cultivată Ha
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
050
Grâude
toamnaPorumb Floarea
soareluiRapița

480050006000
2500
1500
01000200030004000500060007000
Grau de
toamnaOrz de
toamnaPorumb Floarea
soareluiRapitaProductia medie Kg/ha

47
Cost la hectar Lei/ha
1063.3765.11041.71064876.6
0 200 400 600 800 1000 1200Grau de toamnaOrz de toamnaPorumbFloarea soareluiRapita

3,0381,5301,7364,2565,844
0 2,000 4,000 6,000Grau de toamnaPorumbRapitaCost pe kilogram Lei/kg

48

Pret de livrare Lei/kg
3.83 2.97.110
024681012
Grau de
toamnaOrz de
toamnaPorumb Floarea
soareluiRapita

13301500174017751500
0 500 1000 1500 2000Grau de toamnaOrz de toamnaPorumbFloarea soareluiRapitaVenit la hectar Lei/ha

49
226.6
110.269.8391
62.3
050100150200250300350400
Grau de toamnaOrz de toamnaPorumb
Floarea soareluiRapitaProfit total Mii lei

Profit pe kg (5-4) Lei/kg 0, 762
1,4701,1642,8444,156
0 1,000 2,000 3,000 4,000 5,000Orz de
toamnaPorumbFloarea
soareluiRapita

50

Rata rentabilității %
25.08
96.04
67.0366.8171.11
Grau de toamna Orz de toamna Porumb
Floarea soarelui Rapita

51 CONCLUZII

ANALIZA SWOT
SOCIETATEA IF CLIPICI F. FLORIN

Principalul scop al unei analize SWOT este de a identifica ș i de a atribui fiecare factor,
pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii (puncte tari, puncte slabe, oportuni tăți și
amenințări) permițându -ne să privim afacerea dintr -un punct de vedere obiectiv. Analiza
SWOT este un instrument foarte util în atingerea țelurilor propuse de societatea I F CLIPICI F.
FLORIN și în dezvoltarea strategiei de marketing.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– poziționarea terenurilor în jud. TR
cu soluri foarte fertile
– terenurile au fost comasate în
suprafețe mai mari
– calificare a administratorului
(CLIPICI F. FLORI N) în domeniul
agricol
– deținerea suprafețelor de teren arabil
în apropierea domiciliului
– deținerea propriilor spații de
depozitare a cerealelor
– modernizarea parcului de mașini și
utilaje agricole
– lipsa fondurilor pentru sisteme
moderne de irigar e

– menținerea fărâmițării
proprietăților, număr mare de
exploatații agricole mici, de
subzistență;

– personal slab- calificat in domeniul
agricol și pentru exploatarea
utilajelor complexe ;

– produsele agricole sunt valorificate
la un preț mic
OPORTUN ITĂȚ I AMENIN ȚĂRI
– existența finanță rilor din fondurile
Europene

– cadrul legislativ propice pentru
stimularea tinerilor calificați de a se
stabili în spațiul rural

– accelerarea echipării spațiului rural
cu infrastructură de tip european

– promovarea produselor agricole
românești și a importanței agriculturii – creșterea costurilor cu input -urile în
agricultură (carburanți, produse
chimice pentru fertilizare și
tratament)
– monopolul pus de investitorii stră ini
care cumpar ă terenurile din zonele cu
soluri foarte fertile
– existența in randul comunităț ii a
mentalitatii privind neacceptarea
asocierii
– schimbă rile climati ce, fenomene
meteo imprevizibile , vreme
nefavorabilă.

52 BIBLIOGRAFIE

1. Alecu I. N. – 2003 – Managementul unităților agricole, Editura C eres, Bucureș ti.
2. Basarabă A. și colab . -2001 -Pedologie, Editura Piatra Craiului, Bucuresti.
3. Bâlteanu Gh. – 1998 – Fitotehnie, Editura Ceres, Bucuresti.
4. Bărbulescu Al. -2003 – Bolile și dăunătorii culturilor de câmp, Editura Ceres,
București.
5. Bold I. ș i cola b. – 2003 – Spațiul Rural, Editura Mirton, Timișoara.
6. Chiran A . -1997 – Maketing Agrar, Editura Periscop, Iași.
7. Constantin M . – 1995 – Marketing în agricultură , Editura Didactică și Pedagogică ,
București.
8. Dona I. – 2000 – Economie Rurală, Editura Economică, București.
9. Dona I. –2000 —Structuri asociative in agricultură, Editura Economică, București.
10. Drăghici M. – 2000 – Optimizarea tehnologiilor de cultură. Notițe de curs.
Facultatea de Agricultură.
11. Dumbravă M . – 2004 – Tehnologia cult urii plantelor, Editura Didactică și
Pedagogic ă, Bucuresti.
12. Ghizdavu I . -1997 -Entomologie Agricolă, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
13. Gherghi eș C. și colab . 2001 – Fitopatologe , Editura Ceres, București .
14. Penescu Aurelian – 2001 – Agrotehnică, Editura Ceres, București.
15. Roman G.V. și colab . – 2003 – Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iași.
16. Săndoiu D. ș i colab . – 1996 – Agrotehnică, Editura Ceres, București.
17. Udrescu S. ș i colab . – 1996, Pedologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bu curești .
18. * * * – Codexul produse lor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite în
România.
19. * * * – Catalogul Oficial al Soiurilor și hibrizilor de plante cultivate în
România.