SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL [631401]
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 1 REDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚI
SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL
OINA OINA OINA OINA
„Oina poate aduce o viata noua in scoala romaneasca,
fiind un admirabil mijloc de educatie fizica,
adevaratul tip de joc sportiv romanesc”
Spiru Haret
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 2
Coperta și DTP: Alexandrina Macarov
Tehnoredactare computerizat ă: C ălin Moje, Radu Roat ă
Desene: Sergiu Frangulea EDITOR:
MUNTENIA
ISBN 978-973-692-300-5 TIP ĂRIT LA:
Tipografia MUNTENIA Constan ța
Tel./Fax: 0241-635 521
[anonimizat]
Editura MUNTENIA este acreditat ă CNCSIS.
Copyright FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
Redescoperi ți și înv ățați sportul nostru na țional: oina / ed. îngrijit ă de C ălin
Moje, Sergiu Frangulea, Radu Roat ă, Lauren țiu Siclovan. – Constan ța: Editura
Muntenia, 2011
ISBN 978-973-692-300-5 I. Frangulea, Sergiu (ed.) II. Moje, C ălin (ed.)
III. Roat ă, Radu (ed.)
IV. Siclovan, Lauren țiu (ed.)
796.3
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 3 FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă COMISIA CENTRAL Ă A ANTRENORILOR
REDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚIREDESCOPERIȚI ȘI ÎNVAȚAȚI
SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL
OINA OINA OINA OINA
Edi ție îngrijit ă de Călin Moje, Sergiu Frangulea, Radu Roat ă, Lauren țiu Șiclovan
Lucrare ap ărut ă cu sprijinul Consiliului Jude țean Constan ța,
al Direc ției de Sport și Tineret a Jude țului Constan ța,
al Direc ției de Sport și Tineret a Jude țului Maramure ș
MUNTENIA
2011
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 4
FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă
Sediul: Municipiul Constan ța, Str. Aleea Magnoliei nr. 2, Bl. L4, Ap. 207
Tel: 0745 538 042;0754 039 310
Fax:0241 645 248
E-mail: froina@froina.ro;office@froina.ro
Site oficial: www.froina.ro
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 5 ARGUMENT
Aceast ă lucrare se dore ște a fi util ă pentru profesorii de educa ție fizic ă din școli care inten ționeaz ă s ă fac ă primii pa și în ini țierea și
formarea unor echipe de oina si care doresc s ă-și perfec ționeze cuno știn țele teoretice și practice în domeniul oinei,fiind de ajutor si pe ntru
antrenorii care se ocup ă de preg ătirea juniorilor și seniorilor.
Deoarece în ultimii ani nu exista material didacti c necesar invatarii oinei in scoala, conducerea Fed eratiei Romane de Oina a luat
decizia realizarii unei lucrari in care sa fie pre zentate principalele reguli si tehnici ale jocului de oin ă ,aceasta urmand s ă fie distribuit ă, in
special,in unit ățile de înv ăță mânt, fiindu-le la indemâna dascalilor care doresc ini țierea in practicarea sportului nostru na țional.
Era nevoie de o astfel de lucrare pentru a sprijin i punerea in practic ă a demersurilor facute de conducerea federatiei pentru
reintroducerea oinei in scoli, acestea avand ca fin alitate men ționarea oinei la jocuri sportive, alaturi de cele de baza, lucru materializat de c ătre
domnul Alin Catalin Paunescu, inspector general i n Ministerul Educatiei Cercet ării Tineretului și Sportului. Mai mult decât atât, la nivelul
aceluia și minister, la initiativa presedintelui federatiei, prin contribu ția deosebit ă a domnului inspector general , s-a reinfiintat in anul scolar
2008-2009 in cadrul O.N.S.S., Campionatul National de Oin ă la nivel de licee.
Acest lucru reprezint ă o mare realizare deoarece asigur ă continuitatea practic ării oinei la nivel școlar ,f ăcând in acest fel legatura intre
gimnaziu si echipele de seniori. Astfel s-a diversi ficat calendarul competi țional pentru aceast ă categorie de vârst ă pentru care nu exista , in afara
de C.N. de juniori I(organizat de catre federatie) o alta competitie de amploare.
Sunt prezentate in lucrare toate laturile ce trebu iesc atinse in pregatirea unei echipe de oina, lasa nd in acelasi timp profesorilor
posibilitatea de ,,a descoperi’’ sau ,,a inventa’’u nele solutii si probleme actuale, moderne de pregat ire, ma refer la antrenamentul individualizat,
la mentinerea timp indelungat a formei sportive si obtinerea de randament maxim in competitii, dar mai ales prevenirea si contracararea ,,cedarii
bratului la oinisti’’ fenomen datorat unei pregatir i superficiale sau de cele mai multe ori, cauzat de numarul mare de meciuri jucate intr-un
interval de timp scurt, fara a tine cont de refacer ea organismului dupa efort, foarte importanta si in jocul de oina.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 6
Prin aparitia acestei lucr ări am dorit sa popularizam si sa facem cunoscut tin erilor c ă oina – sportul nostru national continu ă s ă
existe , acest lucru fiind sus ținut de faptul c ă are o federatie proprie, un regulament de joc, cal endar competitional diferen țiat pe toate categoriile
de varsta care se intinde pe toata perioada anului, precum și faptul c ă aria lui de practicare tinde s ă se extind ă și în afara grani țelor ță rii si ca
urmare , in scurt timp, se va putea participa si la competitii internationale de oin ă. In acest sens bazele au fost puse prin organizare a in toamna
anului 2009 la Techirghiol-Constanta a primei editi i a Festivalului International al Sporturilor Tradi tionale Inrudite cu Oina, la care au participat
reprezentanti ai Germaniei, S.U.A., Moldovei si Rom aniei. A continuat cu Turneul International de Schl agball-Oina, desfasurat la Kiel-
Germania, din iunie 2010, unde Romania a participat alaturi de reprezentanti ai Germaniei si Poloniei. Toate acestea, alaturi de traditionalul
turneu de la Chisinau, unde oina a avut ocazia sa s e intalneasca si cu lapta ruseasca, fac parte din a nsamblul de activitati organizate de F.R.O. cu
scopul de a infiinta Federatia Internationala a Spo rturilor Traditionale cu Mingea Mica.
Dorim sa atragem tineretul spre practicarea acestui sport atat de frumos si de complex, care dezvolta fizicul si spiritul, curajul si
dorinta de perfectiune si care ingemaneaza la un lo c, foarte frumos toate calitatile motrice, dandu-i o nota aparte de originalitate si
spectaculozitate. Pe buna dreptate acest sport este o comoara a poporului roman, careia trebuie sa-i a cordam atentia cuvenita.
In realizarea acestei lucrari doresc sa multumesc bunilor mei colaboratori: prof. Roata Radu pentru materialele puse la dispozitie, prof.
Frangulea Sergiu pentru partea de grafica si prof. Laurentiu Siclovan.
Multumiri speciale se cuvin presedintelui federati ei ,domnului Nicolae Dobre ,care a initiat si sprij init apari ția lucr ării de fa ță .
Prof. Calin Mircea Moje Vicepresedinte al FRO Presedinte al Comisiei Centrale a Antrenorilor Ianuarie 2011
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 7 1. SCURT ISTORIC AL JOCULUI
Apari ția jocului de oin ă este foarte greu de precizat, pierzându-se în negura vremurilor. Exist ă numeroase
elemente lingvistice care ne fac s ă afirm ăm c ă variante ale acestui joc se practicau înc ă de pe vremea dacilor și erau
strâns legate de p ăstorit.Sunt voci care afirma chiar ca simbolurile oinei, b ățul și mingea apar și pe Columna lui
Traian. Exist ă locuri în spa țiul românesc – localit ăți și ape- cu numele de Oina, Oine ști, Oinacu, Hoina asemeni celor
din Marea Britanie, Rugby și Badminton care au dat denumirea celor doua sporturi arhicunoscute . Sunt însemn ări în
toate provinciile române ști care atest ă faptul c ă se practicau jocuri cu mingea mic ă de-a lungul veacurilor evului
mediu. Oina era cunoscut ă în toate ținuturile ță rii sub denumiri care se mai p ăstreaz ă și în prezent precum „lapta
lung ă”, „matca mare” sau „hâlca” în p ărțile Blajului, „fuga” în jurul Sibiului, „de-a patru s ă st ăm” la Alba Iulia,
„hopaciu” la Dej, la Bra șov „baciul” și „de-a lunga”, la Suceava „hopaciu” și „hapucul”, în Maramure ș „ țicul”, ,,de-a
mingea’’, iar în Muntenia și Moldova i s-a spus mult ă vreme „hoina”.
Desi a avut denumiri diferite de la un ținut la altul, jocul nu manifesta deosebiri esen țiale in ceea ce priveste
modul de desfasurare, fondul structural al acestuia era ase m ănător, fapt ce l-a determinat pe Spiru Haret în 1894 s ă
constituie o comisie de unificare a tehnicii și tacticii jocului și de alc ătuire a primului regulament national de oin ă.
Imediat jocul s-a r ăspândit repede devenind din 1897 obligatoriu în școli și în scurt timp, foarte popular printre elevi,
părin ți și profesori, fiind ,,jocul epopeic al vremii’’ .
Fiecare etapa de dezvoltare, fiecare generatie i-a adus un s por de frumusete si dinamism, devenind un sport
foarte complex.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 8
În prezent sportul nostru na țional este cunoscut în toat ă țara sub denumirea de oin ă.
Fiind un adev ărat fenomem social în perioada 1899 – 1938, oina se impune hot ărâtor și domin ă via ța
sportiv ă, profesorii de educa ție fizic ă, sprijiniti de autoritati, fiind principalii promotori ai r ăspândirii și perfec țion ării
continue a jocului de oin ă.
Intens practicat, jocul de oin ă a evoluat permanent atât sub aspect tehnic, tactic, al regul ilor de joc cât și al
cadrului organizatoric de desf ăș urare al competi țiilor. Iat ă succint, principalele repere ale acestei evolu ții:
• 1895 – primele reguli scrise;
• 1898 – primul regulament al jocului de oin ă;
• 1898 – regulament unic de ținere a concursurilor;
• 1899 – organizarea primului concurs national;
• 1902 – un nou regulament al jocului (dinamizeaz ă jocul, elimin ă unele contradic ții);
• 1912 – un nou regulament al jocului;
• 1932 – ia fiin ță Federa ția Român ă de Oin ă, pân ă la aceast ă dat ă oina neavând un for conduc ător.
Ofensiva puternic ă a altor sporturi și anii r ăzboiului a f ăcut ca oina s ă aib ă o perioad ă de dec ădere, de uitare
rezistând doar în centrele cu tradi ție unde profesori inimo și, constienti de importanta si valoarea ei nu au abandonat-o;
• 1950 – se redacteaz ă noul regulament al jocului (durat ă mai mare, dinamizare);
• 1955- se fac modific ări substan țiale ale regulamentului (servirea mingii de c ătre coechiper, acordarea a
dou ă puncte la lovirea adversarului, neacordarea unui punct juc ătorului de la b ătaie care trece f ără a fi lovit).;
• 1958 -stabilirea atribu țiilor arbitrilor;
• 1964 – stabilirea cu precizie a atribu țiilor arbitrilor, colaborarea lor, d ă dreptul juc ătorilor de la b ătaie afla ți
în joc s ă intervin ă la orice minge plasat ă pe sus sau pe jos.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 9 • 1978 – o nou ă modificare a regulamentului, f ără însemn ătate major ă.
• 1985 – se aduc noi preciz ări importante pentru evolu ția jocului precum: dimensiuni ale bastonului pentru
copii, reglementarea particip ării copiilor la competi țiile seniorilor, rolul sporit al arbitrului care poate aco rda
cartona șe, alte preciz ări.
• 2003 – apare regulamentul dup ă care se joac ă oina ast ăzi.
În perioada 1949 – 1989 din punct de vedere organiza țional, oina parcurge etape importante cu efect în cre șterea
mare a num ărului practican ților, a echipelor noi. Se organizeaz ă cursuri de formare a antrenorilor și instructorilor, a
arbitrilor, se introduce în programa de educa ție fizic ă, se fundamenteaz ă din punct de vedere știin țific metodica
jocului, se perfec ționeaz ă metodele de antrenament și de desf ăș urare a jocului astfel c ă oina devine un joc modern ce
rivalizeaz ă cu celelalte jocuri. Din punct de vedere competi țional, calendarul cuprindea competi ții adresate tuturor
categoriilor de juc ători, care pornesc de la fazele pe asocia ții, localit ăți, jude țe, zone și faze finale pe țar ă.
Dup ă 1990 oina manifesta un regres, cauzat in mare parte, de reducerea ins titutiilor care sustineau echipele si de
disparitia ei din programa scolara, toate acestea ducand la scaderea in teresului pentru acest sport.
In ultimii ani datorita implicarii federatiei, oina manifest a un reviriment evident. Sunt activate tot mai multe
dintre centrele de traditie in practicarea acestui sport, se diversifica formele de practicare (apare oina in 6-in sala si
oina in 8-pe plaja), sunt organizate competitii in toata tara.
O importanta deosebita o are introducerea oinei la O.N.S.S. in ambele com petitii(gimnaziu si licee).
Toate aceste eforturi au dus la practicarea oinei, in moment ul de fata in peste 30 de judete, numarul
solicitarilor primite pe adresa federatiei pentru a sprijini infiintarea de echipe, fiind in continua crestere.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 10
2. DESCRIEREA JOCULUI
Jocul de oin ă se desf ăș oar ă pe un teren plat si pe cat posibil acoperit cu gazon (fig.1 și 2) între dou ă echipe
formate din 11 juc ători , pe durata a dou ă reprize nelimitate in timp, cu o pauz ă de 5 minute. În prima repriz ă o echip ă
se afl ă la „b ătaie”, iar cealalt ă la „prindere”, în repriza a II-a echipele schimbându- și rolurile.
În oina se utilizeaz ă ca materiale de joc o minge din piele și un baston din lemn.
Mingea este confec ționat ă din opt triunghiuri din piele, cusute intre ele pe interior, fiind d e regul ă, umpluta cu
păr de porc sau de cal. Aceasta are dimensiuni diferite pentru jocurile de seniori și juniori.
Bastonul este confectionat din lemn de esenta tare ( fag , fr asin, etc.) si are dimensiuni diferite pentru jocurile de
seniori și juniori.
Modul de marcare a suprafe ței de joc este prezentat in fig 1(pentru seniori și juniori I) și fig.2 (pentru juniori II).
Jocul se desfasoara pe un teren cu o lungime de 70 m si o l atime de 32 m pentru seniori, respectiv de 58 m si 26 m
pentru juniori II.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 11
Fig.1 Teren de oina – Seniori și Juniori I
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 12
Fig.2 Teren de oina – Juniori II
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 13 2.1 EVOLU ȚIA ECHIPEI AFLATE LA B ĂTAIE
Când o echip ă este la b ătaie, cei 11 juc ători care isi vor asteapta randul în zona de b ătaie, lovesc mingea pe
rând cu bastonul, din zona de protec ție. Juc ătorul aflat la b ătaie, primeste mingea de la urmatorul coechipier, care i-o
serveste dupa preferinta, in functie de tehnica sa de bataie. Intre cei doi trebuie sa existe o sincronizare perfecta pentru
ca bataia sa fie reusita, valabila si sa aduca puncte suplimentare. Echipa ,, la b ătaie” poate acumula puncte dac ă juc ătorii care „bat”, trimit mingea prin aer (nu prin rostogolire
pe pamant) astfel:
– 2 puncte – dac ă este b ătut ă peste 60m (50m la juniori II)si mingea cade în zona de fund.
– daca depaseste in zbor linia de 65m(54m ) .
– daca in traiectoria ei este atins ă de un juc ător de la prindere și iese in aer printre steagurile ce delimiteaz ă
aceast ă zon ă.
– 1 punct- dac ă mingea este b ătut ă în zona de fund și este prins ă acolo de un juc ător al echipei de la prindere.
– dac ă mingea b ătut ă cade in zona de trei sferturi fara a fi prinsa.
– daca mingea trece in zbor printre steagurile ce delimiteaza zona de f und.
Dup ă lovirea mingii cu bastonul, juc ătorii de la „b ătaie” vor trebui s ă intre în teren, de pe linia de plecare,
individual sau pe grupe de 2 juc ători, în func ție de tactica echipei, pentru a parcurge cele dou ă culoare (de ducere și de
întoarcere) în ideea de a se ap ăra pentru a nu fi lovi ți de juc ătorii adver și care incearca s ă-i ținteasc ă cu mingea pentru
a ob ține puncte.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 14
Dac ă un juc ător al echipei de la b ătaie„ a b ătut” o minge pe care un juc ător din echipa advers ă a prins-o f ără s ă
ating ă p ământul(exceptand zona de fund),atunci se va juca faza de „prins la mijloc”. În acest caz juc ătorul c ăruia i-a
fost prinsă mingea, va fi „jucat” între juc ătorul care a prins mingea și un alt coechipier, din locul unde s-a produs
prinderea (detalii în sec țiunea Prinsul la mijloc).
Repriza se încheie când to ți cei 11 juc ători ai echipei de la „b ătaie” au b ătut mingea cu bastonul și au trecut prin
cele dou ă culoare(de ducere si de intoarcere) ie șind din teren peste linia de sc ăpare.
2.2 EVOLU ȚIA ECHIPEI AFLATE LA PRINDERE
Juc ătorii echipei care se g ăsesc „la prindere” ocup ă în teren spa țiile marcate in acest sens și anume cele 9
cercuri, respectiv zona de b ătaie și zona de fund(fig. 3).
Juc ătorul care va ac ționa în zona de b ătaie se nume ște frunta ș, iar cel care va ac ționa în zona de fund se
nume ște funda ș.
Din cei 9 juc ători care stau în cercuri: 6 se numesc m ărgina și (cei din cercurile exterioare) și 3 se numesc
mijloca și (cei din cercurile din centrul terenului); mijloca șul 2 (din centrul terenului) este conduc ătorul de joc. Prin
pozi ția juc ătorilor de la „prindere”, în teren se formeaz ă 4 triunghiuri și 4 careuri unde adversarii sunt juca ți și pot fi
lovi ți(fig.4).
Juc ătorii echipei de la „prindere” dup ă ce au recuperat mingea din „b ătaia” unui adversar, o paseaz ă între ei cu
rapiditate pentru a-i pune în dificultate si a-i lovi pe juc ătorii echipei adverse intra ți în teren.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 15 Echipa de la „prindere” ob ține dou ă puncte pentru fiecare adversar lovit, acesta putând fi lovit, ( daca nu este
prins la mijloc), numai de dou ă ori într-un meci, o dat ă pe culoarul de ducere și o dat ă pe culoarul de întoarcere.
Un juc ător poate fi lovit pe orice parte a corpului cu excep ția palmelor cu care are voie s ă se apere de lovituri
(pe dosul palmei lovitura este valabila). Pentru ca un juc ător s ă fie considerat lovit, cel care a tras in el trebuie s ă fie cel pu țin cu un picior în contact
permanent cu suprafa ța sa de ac țiune( cerc, zona de b ătaie sau de fund), iar mingea sa fie trimisa prin aer.
Daca mingea a atins pamantul si apoi pe aparator, nu se pot acorda puncte.
Juc ătorii echipei de la „prindere” pot p ărăsi cercurile pentru prinderea sau recuperarea mingii.
În concluzie :
Juc ătorii de la „b ătaie” bat mingea cât mai lung și incearca sa obtina puncte, apoi se ap ără de loviturile
adversarilor la trecerea prin culoare. Juc ătorii de la „prindere” urm ăresc s ă loveasc ă adversarul cu mingea pentru a obtine puncte.
Punctele realizate de catre fiecare echip ă în cele dou ă reprize, la „b ătaie” și la „prindere” se aduna. Echipa care
cumuleaza cele mai multe puncte este castigatoare.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 16
Fig.3 A șezarea juc ătorilor la prindere
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 17 Fig. 4 Formarea careurilor si triunghiurilor la prindere
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 18
3. REGULILE JOCULUI
Jocul de oin ă este condus de doi arbitrii, fiecare având sub
observa ție anumite spa ții ale terenului.
Pentru alegerea terenului , arbitrul va arunca c ăpitanului primei
echipe trecute pe foaia de arbitraj, bastonul celeilalte e chipe, iar acesta îl
va prinde cu o mân ă de la jumatate în jos.
Căpitanul celeilalte echipe va apuca bastonul deasupra mâinii
acestuia și apoi prin repetarea procedeului se va ajunge la cap ătul
bastonului. C ăpitanul care va ajunge primul la cap ăt (astfel ca bastonul s ă
fie prins cu cel putin patru degete – f ără degetul mare) are dreptul s ă
aleag ă prinderea sau b ătaia.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 19 3.1 JOCUL ECHIPEI DE LA B ĂTAIE (ÎN AP ĂRARE)
Repriza începe la fluierul arbitrului, prin servirea mingi i primului juc ător de la b ătaie și se termin ă în
momentul când to ți cei 11 juc ători ai echipei de la b ătaie au trecut linia de sc ăpare.
Juc ătorii echipei de la b ătaie, pot intra în joc atunci când:
a) și-au efectuat propriile b ătăi;
b)se serve ște mingea unui coechipier;
c)mingea se afl ă în teren și al ți coechipieri sunt în joc;
d)coechipierul prins la mijloc a ie șit din aceast ă faz ă
.
Jocul se opre ște atunci cand:
a) datorit ă unui serviciu gre șit, juc ătorul de la b ătaie refuz ă serviciul;
b) din cauza unei b ătăi gre șite mingea cade în afara liniilor de margine;
c) nu se afl ă în joc nici un juc ător al echipei de la b ătaie;
d) mingea b ătut ă cade peste linia exterioar ă a zonei de fund și dep ăș ește zona de fund pe sus;
e) mingea batuta cade in zona de fund si iese din aceasta sau iese printre fani oane;
f) datorit ă unei gre șeli a echipei de la prindere, mingea dep ăș ește linia de margine, zona de b ătaie sau zona
de fund;
g) juc ătorul care a efectuat b ătaia sau care serve ște mingea nu a respectat locul de b ătaie.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 20
3.1.1 REGULI PE CARE LE RESPECT Ă ECHIPA AFLAT Ă ,,LA BATAIE’’:
a) se aliniaza în ordinea de bataie pe linia de asteptare, î n picioare, si fiecare jucator asteapta momentul când
îi vine rândul s ă efectueze b ătaia mingii cu bastonul;
b) în timpul unui joc, juc ătorii de pe linia de a șteptare trec la b ătaie o singur ă dat ă. Ordinea de b ătaie va fi
indicat ă de c ăpitanul de echip ă, (sau antrenor) si nu se mai poate schimba dupa inceperea jocului . Juc ătorul poate
efectua b ătaia mingii numai dup ă ce, în prealabil, a servit un coechipier (excep ție face juc ătorul care a servit primul);
c) juc ătorul secund serve ște juc ătorului prim ș.a.m.d.; ultimul juc ător va fi servit de primul coechipier care a
bătut mingea și a ie șit din teren. Dac ă acesta nu a ie șit din teren, ultimul juc ător va fi servit de primul juc ător ie șit din
teren;
d) mingea se serve ște pentru b ătaie prin aruncare din palm ă în plan vertical, la în ălțimea indicat ă, cu mâna sau
bastonul, de juc ătorul care bate. În ălțimea de servire nu trebuie s ă dep ăș easc ă 2 m. Juc ătorul care bate are dreptul s ă
refuze prima minge servit ă si s ă execute b ătaia la a doua minge servit ă. În caz contrar pierde dreptul de a mai bate și
este trecut în spatele liniei de plecare;
e) jucatorul care bate prinde cu ambele maini bastonul de capatul mai subt ire.
f) juc ătorul care a efectuat b ătaia așeaz ă bastonul în semicercul de bataie si este obligat s ă se îndrepte spre
linia de plecare, pentru a parcurge cele doua culoare; cel care a servi t mingea, ramane in semicercul de bataie.
g) pentru ca b ătaia s ă fie valabil ă, mingea trebuie s ă fie b ătut ă în direc ția liniei de fund, f ără s ă cad ă în afara
terenului de joc, dep ăș ind liniile de margine si atât juc ătorul care serve ște mingea, cât și cel care bate sa fie în
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 21 semicercul de b ătaie, cu ambele picioare. În caz contrar, b ătaia se consider ă neregulamentar ă și juc ătorul care a batut
este trecut în spatele liniei de plecare, iar coechipierii intra ți în teren sunt readu și la locul de plecare;
h) dac ă juc ătorul de la b ătaie nu love ște mingea cu bastonul, b ătaia este considerat ă executat ă și jocul deschis.
Dup ă efectuarea b ătăii, juc ătorul trece în spatele liniei ,,de plecare’’ sau dac ă jocul este deschis, poate intra în
joc . De asemenea, poate s ă-l deschid ă chiar el.
Juc ătorii se consider ă intra ți în joc și atunci când calc ă sau dep ăș esc cu un picior ,,linia de plecare’’ sau cea
,,de întoarcere’’. Odat ă intra ți în teren, ei nu se mai pot întoarce dupa aceste linii, c ăci pot fi lovi ți valabil de c ătre
frunta ș sau funda ș.
Juc ătorii sunt obliga ți s ă parcurg ă în întregime culoarele de ducere și întoarcere.
În spatele liniei ,,de plecare’’ și ,,de întoarcere’’ nu se pot afla decât cel mult doi juc ători. In cazul in care
inainte de a intra pe culoare se gasesc trei jucatori, jocul se închide și căpitanul de echip ă introduce un jucator(de unde
sunt trei) în primul triunghi la ducere sau la întoarcere (dupa caz)acesta urmand sa parcurga intregul culoar pe care se
afla. Pe culoarul de ducere sau întoarcere nu pot ac ționa mai mult de doi juc ători(aparatori).
Juc ătorii care au trecut peste linia de sc ăpare au terminat jocul de la „b ătaie” și nu mai pot reintra în joc.
Juc ătorii de la „b ătaie” nu au voie sub nici o form ă s ă-l împiedice pe frunta ș sau fundas in executarea
sarcinilor lor, în zon ă sau pe linia de b ătaie. Orice interventie asupra acestuia este considerat ă obstruc ție si este
sanctionata de arbitru.
Daca jocul este deschis, juc ătorii de la „b ătaie” intra ți în teren sunt obliga ți s ă parcurg ă culoarul de ducere de
la linia ,,de plecare’’ pân ă la linia ,,de sosire’’, respectiv culoarul de intoarcere de la linia ,,de întoarcere’’pân ă la linia
,,de sc ăpare’’, aparandu-se de loviturile adversarilor, doar cu palmele sau pot executa orice mi șcari de evitare cu
corpul. Aparatorul care intercepteaza mingea(dintr-o pasa sau tinti re)este obligat s ă o depun ă imediat pe p ământ.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 22
Dac ă juc ătorul de la b ătaie a fost lovit dup ă ce mingea a atins p ământul sau aceasta a atins în acela și timp
pământul și pe juc ător, lovitura nu este valabil ă.
Juc ătorii echipei de la „b ătaie” se consider ă lovi ți și atunci când, aflându-se în terenul de joc, ies din teren
dep ăș ind liniile de margine.
Dac ă trec dintr-un culoar în altul peste linia de mijloc, jocul s e va opri și juc ătorul va fi readus în primul
triunghi al culoarului pe care trebuia s ă evolueze(exceptie face faza de prins la mijloc).
Mingea în deplasarea pe p ământ poate fi interceptat ă sau oprit ă de cei din ap ărare cu mâna, piciorul sau
corpul.
3.1.2 PUNCTE SUPLIMENTARE
Echipa de la b ătaie acumuleaz ă 2 puncte suplimentare dac ă:
– mingea b ătut ă dep ăș ește linia de 65m (54m la juniori II) f ără s ă fi atins p ământul și f ără s ă dep ăș easc ă liniile
de margine ale zonei de fund;
– mingea b ătut ă este atins ă de c ătre juc ătorii de la prindere și cade peste linia de 65m (54m), f ără s ă
dep ăș easc ă liniile de margine ale zonei de fund;
– mingea b ătut ă prin aer cade în zona de fund ;
– mingea b ătut ă prin aer cade în zona de fund pe liniile ce delimiteaz ă aceast ă zon ă, dar nu pe linia de 60m
(50m);
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 23 – în traiectoria ei prin aer, mingea fiind atins ă de juc ătorii de la prindere, iese printre steagurile ce delimiteaz ă
aceast ă zon ă sau cade în zona de fund ori pe liniile ce delimiteaz ă zona de fund, dar nu pe linia de 60m (50m).
Echipa de la b ătaie acumuleaz ă 1 punct suplimentar daca:
– în traiectoria ei prin aer, mingea b ătut ă dep ăș ește linia de fund (60m, respectiv 50m) și trece peste liniile de
margine ale zonei de fund printre steaguri;
– în traiectoria ei, mingea b ătut ă dep ăș ește linia de fund (60m, respectiv 50m) și a fost prins ă în zon ă de un
juc ător al echipei de la prindere;
– în traiectoria ei, mingea b ătut ă dep ăș ește linia de trei sferturi, f ără s ă fie prins ă direct sau dintr-o pas ă din
voleu ori rico șeu înainte de a atinge p ământul și cade în spa țiul de trei sferturi;
– juc ătorii echipei de la prindere afla ți în spa țiul de treisferturi resping mingea (care, în traiectoria ei, a dep ăș it
linia de trei sferturi) în afara liniilor de margine;
-dac ă in timpul cât traverseaz ă pe sus spa țiul dintre linia de trei sferturi și linia de fund și înainte de a ie și
peste liniile de margine mingea este atins ă de un juc ător al echipei de la prindere sau, prinzând-o, a dep ăș it cu aceasta
linia de margine;
– în traiectoria ei, mingea b ătut ă cade pe linia de trei sferturi (aceast ă linie face parte din zona de trei sferturi)
sau pe linia de fund (60m, respectiv 50m);
– în traiectoria ei, mingea b ătut ă dep ăș ește linia de trei sferturi și este respins ă din acest spa țiu în fa ța liniei de
trei sferturi și nu este prins ă;
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 24
3.2 JOCUL ECHIPEI DE LA PRINDERE (ÎN ATAC)
Juc ătorii echipei de la „prindere” dup ă ce au recuperat mingea din „b ătaia” unui adversar, o paseaz ă între ei cu
rapiditate pentru a-i pune în dificultate si a-i lovi pe juc ătorii echipei adverse intra ți în teren.
3.2.1 REGULI PE CARE LE RESPECT Ă ECHIPA AFLAT Ă ,,LA PRINDERE’’:
a) – juc ătorii ocupa locurile pe teren, pe posturi conform repartiz ării f ăcute de c ăpitanul echipei sau antrenor.
Dup ă ocuparea posturilor acestea nu mai pot fi schimbate pân ă la terminarea reprizei;
b) – juc ătorii de la prindere nu au voie s ă opreasc ă sau s ă împiedice în nici un fel deplasarea pe culoar a
juc ătorilor de la b ătaie și nici s ă se a șeze în fa ța lor, ci numai la 2m lateral, atunci când ace știa se ap ără în careu sau
triunghi;
c) – juc ătorii de la prindere au dreptul s ă paseze mingea unul altuia în orice loc al terenului, fie prin aer , fie pe
pământ. Când țintesc îns ă într-un adversar, ei trebuie s ă se g ăseasc ă cu cel pu țin un picior în cerc iar funda șul sau
frunta șul trebuie s ă se g ăseasc ă cu cel pu țin un picior în zon ă. Lovirea adversarului cu mingea tras ă din afara cercului,
din fa ța liniei de b ătaie sau de fund, nu se ia în considerare.
d) lovirea juc ătorilor de la b ătaie este considerat ă valabil ă, dac ă juc ătorul care a tras a avut tot timpul un picior
în cerc (sau zon ă) sau pe marginea acestora (înainte de a trage și dup ă ce a tras),iar mingea a venit prin aer;
e) – trimiterea mingii cu piciorul de la un juc ător la altul este interzis ă;
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 25 f) – în momentul în care se serve ște mingea, juc ătorii de la prindere trebuie s ă se g ăseasc ă cu ambele picioare
în zone, respectiv cercuri. Ei pot s ă-și p ărăseasc ă locurile spre a prinde mingea atunci când mingea a intrat în j oc
(momentul in care a p ărăsit palma juc ătorului care a servit-o pentru b ătaie);
g) – în mi șcarea lor pe teren, juc ătorii m ărgina și nu au voie s ă dep ăș easc ă linia de mijloc. În cazul în care
prind o minge peste linia de mijloc, prinderea este valabil ă, dar se retrag pentru a juca prinsul la mijloc la distan ța de
15m. Situa ția este valabil ă și pentru frunta ș și funda ș cînd au dep ăș it triunghiurile;
h) – juc ătorii de la prindere nu au voie s ă intre într-un careu sau triunghi str ăin, în care se joac ă mingea și se
afl ă unul sau doi juc ători ai echipei de la b ătaie. Acest fapt se consider ă ,,dep ăș ire’’. In cazul in care arbitrul constata
acest lucru,va inainta un spatiu jucatorii aflati in aparare. Se poa te intra pentru a recupera o minge respins ă de ap ărător
și c ăzut ă pe p ământ dar dup ă pasare se va retrage în spa țiul propriu de joc.
i) juc ătorii de la prindere pot dubla coechipierii prin ,, ținerea diagonalei’’, a șezându-se în spatele lor pentru a
ajuta la oprirea mingii sau pentru a împiedica ie șirea mingii din teren, atunci când se incearca tintirea advers arului si
nu se reuseste. Frunta șul și funda șul nu au voie s ă se deplaseze în afara terenului pentru a dubla un coechipier, decât
pân ă la axa primelor cercuri din zona lor de ac țiune .
3.2.2 PRINSUL LA MIJLOC
Dac ă mingea b ătut ă cu bastonul este prins ă înainte de a atinge p ământul sau de a trece peste linia de fund de
către un juc ător de la prindere direct sau dup ă o pas ă din vole, juc ătorul care a b ătut mingea este „prins la mijloc”
adic ă este obligat s ă treac ă s ă se apere între juc ătorul care a prins mingea și alt juc ător de la prindere astfel:
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 26
a) – dac ă mingea a fost prins ă de un m ărgina ș, prinsul la mijloc se face între acesta și m ărgina șul de pe
culoarul opus(fig.5);
Fig.5
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 27 b)– dac ă mingea a fost prins ă de frunta ș, prinsul la mijloc se face între acesta și al doilea mijloca ș(fig.6);
Fig.6
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 28
c)– dac ă mingea a fost prins ă de primul mijloca ș, prinsul la mijloc se face între acesta și al treilea mijloca ș(fig.7);
Fig.7
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 29 d)– dac ă mingea a fost prins ă de al doilea mijloca ș, prinsul la mijloc se va face la alegerea juc ătorului prins la
mijloc, între acesta și frunta ș sau funda ș(fig.8-fig.9);
Fig.8
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 30
Fig.9
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 31 e)– dac ă mingea a fost prins ă de al treilea mijloca ș, prinsul la mijloc se face între acesta și primul
mijloca ș(fig.10);
Fig.10
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 32
f)– dac ă mingea a fost prins ă de funda ș, prinsul la mijloc se face între acesta și al doilea mijloca ș.(fig.11a)
Fig.11a
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 33 g)dac ă mingea a fost prins ă de funda ș in careul doi de pe culoarul de ducere(fig.11b) , prinsul la mijloc se face
între acesta și al doilea mijloca ș(fig.11c) ,arbitrul marcheaz ă cu fanionul locul de unde se joaca prinsul si
anume pe linia de trei sferturi ,deoarece conform regulamentulu i prinsul la mijloc nu se poate juca la distanta
mai mica de 15m respectiv 12,5m .
Fig.11b
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 34
Fig.11c
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 35
Juc ătorul de la prindere, intermediar celor care efectueaz ă prinderea este scos din cercul s ău și plasat la o
distan ță de 2m de marginea cercului în locul indicat de arbitru, fiind considerat scos din joc și neavand voie sa-si
miste picioarele pân ă în momentul în care mingea atinge p ământul sau s-a consumat faza de prins la mijloc(a treia
pasa). Juc ătorii de la prindere între care se efectueaz ă prinderea la mijloc au dreptul s ă schimbe între ei cel mult trei
pase (începând de la cel care a prins mingea) sau pot tinti din prima, a doua sau a treia minge. A treia pas ă este
socotit ă efectuat ă din momentul în care mingea a p ărăsit mâna juc ătorului care a efectuat-o.
Pentru juc ătorul prins la mijloc, aceasta echivaleaz ă cu o pedeaps ă pentru c ă nu a b ătut bine mingea.
Faza de prins la mijloc este ceva tipic pentru jocul de oina, care nu are echivalent sau grad ce comparatie in alte
sporturi, sunt 11 jucatori contra unuia singur(cel prins) este una foar te disputata si de multe ori foarte spectaculoasa, in
functie de distanta la care se joaca prinsul si modul de asezare l a blocaj, de tactica folosita pentru a putea lovi si obtine
puncte , dar si de plasamentul celui prins. Nimeni din echipa de la bataie nu poate sa participe activ si sa sprijine pe cel
prins decat atunci cand mingea a atins pamantul sau au fost epu izate cele trei pase. De asemenea jucatorul prins poate
profita si el de aceasta faza(daca este un aparator foarte bun) si de a pune in avantaj pe jucatorii care trebuie sa intre i n
teren, respingand mingea intr-o zona libera, deoarece toti atacan tii de cele mai multe ori sunt deplasati din cercuri si
nu pot lovi valabil. Cu alte cuvinte se poate obtine totul sau nimic din ace asta faza…
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 36
In fig.12 a si 12 b red ăm doua situa ții de prins la mijloc:
a)-mingea este b ătuta de jucatorul X pana in zona de trei sferturi unde este pr insa de fundasul B in punctul B1 (fig.12
a). Arbitrul va aseza steguletul in locul respectiv.Asada r prinsul se va juca intre fundas si mijlocasul centru.Mi jlocasul
3 este deplasat la distanta de 2 m lateral dreapta de cel ca re a prins si nu are voie sa se miste pana cand prinsul la
mijloc se termina(mingea atinge pamantul sau se epuizeaza cele trei pase). Toti marginasii se deplaseaza la dublaj(fara
a face depasire) pentru a recupera mingea si a ingreuna sit uatia de scapare a jucatorului X. Marginasul 3 ducere
ramane in cerc pentru a putea lovi valabil in cazul in care X se deplaseaza in careul 2 ducere.In afara de fundas,
mijlocasul centru si marginasul 3 ducere nimeni nu poate lovi val abil pe X, pentru ca nu au ,,spatiu”. La a treia pasa
fundasul trage in X care se apara si are urmatoarele posibilitati( in functie de tactica atacantilor):
-varianta A1: se intoarce pe linia de plecare; -varianta A2: joaca si se apara in careul 1 intoarcere dupa care trece in triunghiul 2 ducere si trece linia de
sosire;
-varianta A3: joaca in careul 2 ducere, dupa care trece in triunghiu l 2 ducere, se apara si trece linia de sosire;
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 37
Fig.12 a
Prinsul la mijloc
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 38
b)-mingea este b ătuta de juc ătorul X si este prinsa de M ărgina șul 2 ducere(fig.12 b). Arbitrul va a șeza stegule țul in
locul respectiv. A șadar prinsul se va juca intre M ărgina șul 2 ducere si M ărgina șul 2 întoarcere. Mijloca șul 2 este
deplasat la distanta de 2 m lateral de cerc si nu are voie sa se mi ște pana când prinsul la mijloc se termina(mingea
atinge p ământul sau se epuizeaz ă cele trei pase). To ți mărgina șii se deplaseaz ă la dublaj(fără a face dep ăș ire) pentru a
recupera mingea si a îngreuna situa ția de sc ăpare a juc ătorului X. Mărgina șul 3 ducere r ămâne in cerc pentru a putea
lovi valabil in cazul in care X se deplaseaz ă in careul 2 ducere, de asemenea M ărgina șul 1 întoarcere si M ărgina șul 2
întoarcere rămân in cercuri pentru a putea juca juc ătorul X in primul careu pe întoarcere(daca se retrage acolo) . In
afara de funda ș, mijloca șul centru si mărgina șul 3 ducere nimeni nu poate lovi valabil pe X, pentru ca nu au ,,spa țiu”.
La a treia pasa M ărgina șul 2 ducere trage in X care se ap ăra si are urm ătoarele posibilitati(in func ție de tactica
atacan ților):
-varianta A1: se întoarce pe linia de plecare; -varianta A2: joaca si se ap ăra in careul 1 întoarcere dup ă care trece in triunghiul 2 ducere si trece linia de
sosire;
-varianta A3: joaca in careul 2 ducere, se ap ăra si trece linia de sosire;
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 39
Fig.12 b
Prinsul la mijloc
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 40
4. PREGATIREA FIZICA
Preg ătirea fizic ă reprezint ă un proces de dezvoltare, educare a calit ăților fizice ale sportivului. Aceasta trebuie
să fie completa și s ă creeze baza necesar ă pentru desf ăș urarea cu succes a activit ății sportive.
Ca mijloace pentru aceast ă preg ătire fizic ă generala se recomand ă exerci țiile din gimnastic ă, atletism, prin
care se urm ăre ște dezvoltarea vitezei, a rezisten ței si a suple ței . Aceste exerci ții pot fi executate la aparate, f ără
aparate și cu diferite obiecte : haltere mici, bastoane, mingi medicinale etc. De asemenea, se mai pot folosi mijloace
asociate: alergarea-s ăriturile, alergarea-arunc ările, inotul și alte mijloace din jocurile sportive si jocurile dinamice.
Preg ătirea fizic ă se face utilizand și mijloacele specifice oinei. Ea se realizeaz ă într-o strîns ă unitate cu
însu șirea deprinderilor tehnico-tactice.
In consecin ță , aceste mijloace sunt elementele ob ținute din combina țiile de joc, ac țiuni apropiate de forma și
con ținutul lor, precum și ac țiuni complexe din oin ă, de exemplu :
—exerci ții speciale care s ă dezvolte mai ales for ța și viteza de aruncare, agilitatea, viteza de alergare (pe
distan țe scurte), dar si opririle bruste combinate cu intoarceri de corp(nece sare in jocul de aparare);
— exerci ții în vederea însu șirii procedeelor tehnice și tactice ale jocului de oin ă ;
—jocuri de ansamblu, verificare și concurs etc.
A)Preg ătirea fizic ă general ă este cea prin care se urm ăre ște dezvoltarea complexa a aptitudinilor fizice necesare
perfec țion ării juc ătorului de oin ă.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 41 In toate etapele antrenamentului nu trebuie s ă lipseasc ă exerci țiile pentru dezvoltarea vitezei, for ței,
rezisten ței, îndemîn ării și suple ței, care se folosesc — obligatoriu — în fiecare lec ție, dar selec ționarea, intensitatea și
dozarea lor se face în func ție de dezvoltarea fizic ă a juc ătorilor și de sarcinile etapei în care sunt folosite.
B)Preg ătirea fizic ă special ă, reprezint ă procesul educ ării calit ăților fizice specifice oinei. Ea se realizeaz ă în strîns ă
leg ătur ă cu însu șirea deprinderilor tehnico-tactice.
In consecin ță , mijloacele de realizare constau în special din combina țiile de joc, ac țiuni apropiate prin forma și
con ținutul lor și din ac țiuni complexe de oin ă.
Indica ții metodice :
a) pentru dezvoltarea for ței:
-respectarea principiilor de baza(continuitatea, cresterea cont inua a efortului).
-exercitiile pentru copii si elevi pana la varsta pubertara trebuie selectionate cu grija, acordand o atentie deosebita
duratei pauzei dintre repetari, deoarece la aceasta varsta nu sunt dezv oltate suficient marile functiuni ale organismului.
-nu se recomanda renuntarea la exercitiile de forta, fie si pe o perioada scurta.
-exercitiile pentru dezvoltarea fortei sunt recomandate sa se folos easca la sfarsitul lectiei.
-in perioada competi țional ă nivelul realizat în dezvoltarea for ței trebuie men ținut, accentul c ăzînd pe viteza de
execu ție.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 42
b) pentru dezvoltarea vitezei:
-pentru cre șterea vitezei mi șcărilor și reac ției motrice în general, în oin ă prezen ța unor eforturi
corespunz ătoare este foarte indicat ă. Pentru aceasta în lec ție se va introduce :
– elementul de întrecere-concursul; – semnale: fluier, b ătaie din palme – care indic ă începerea, tempoul mi șcării sau reac ția motric ă;
– alergarea în zigzag, s ărituri în lungime cu elan, stafete de viteza, naveta 5x10m, 5x20m etc.;
-alergare de viteza pe 50 si 60m sub forma de antrenament si apoi de intrecer e;
-preg ătirea juc ătorului de oin ă trebuie f ăcut ă în mod deosebit pentru dezvoltarea vitezei de reac ție și vitezei propriu-
zise, prin mijloace specifice jocului de oina; c) pentru dezvoltarea rezistentei:
– rezisten ța juc ătorilor de oin ă se ob ține prin exersarea procedeelor tehnice și tactice ale jocului, precum și prin jocuri
bilaterale numeroase. -formarea rezisten ței speciale este posibil ă numai dup ă ce juc ătorul a dobîndit o preg ătire judicioasa care s ă-i asigure o
rezisten ță general ă, ea fiind baza pe care se dezvolt ă rezisten ța special ă.
d) pentru dezvoltarea îndemînarii:
-in activitatea cotidiana si sportiva, indemanarea este f oarte importanta si conditioneaza in mare masura
perfectionarea deprinderilor si priceperilor motrice si aplicarea lor in conditii de complexitate crescuta.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 43 -dezvoltarea îndemîn ării speciale (ca și a rezisten ței) nu este posibil ă dac ă nu se asigur ă anterior o îndemînare
de baz ă, care se poate ob ține numai printr-o dezvoltare multilateral ă, prin practicarea și a altor jocuri sportive în
procesul de antrenament. e) pentru dezvoltarea suple ței:
-supletea nu este de neglijat, deoarece sportivii au mare n evoie de ,,educatia’’ articulatiilor, de dezvoltarea
mobilitatii articulare si de elasticitatea musculara .
-exercitiile pentru suplete au ca scop sa mareasca amplitud inea miscarilor corpului, (membre superioare,
trunchi, membre inferioare) permitand astfel o manifestare ma i deplina, eficienta si economicoasa a calitatilor fizice.
Indicii superiori de manifestare a acestei calitati motric e, vor da rezultate foarte bune si in practicarea jocului de oina,
deoarece specificul acestui joc o impune.
5. PREG ĂTIREA TEHNIC Ă
În oin ă ca și în celelalte jocuri sportive, factorii antrenamentului sunt într-o deplin ă unitate și interdependen ță
constituind un proces pedagogic complex. În acest proces, tehnica consti tuie o verig ă important ă deoarece cu ajutorul
ei se realizeaz ă toate ac țiunile tactice. În procesul de desf ăș urare a jocului, tehnica este un mijloc de realizare a tacticii,
de care nu trebuie desp ărțit ă, ele aflându-se într-o deplin ă interdependen ță .
Pregatirea tehnica impune invatarea si perfectionarea a o serie de e lemente si procedee tehnice specifice oinei.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 44
5.1 ȚINEREA MINGII
Ținerea mingii este un element tehnic prin care un juc ător de oin ă î și asigur ă posesia mingii, din momentul
prinderii și pana la pasare. Ținerea mingii se realizeaz ă cu ajutorul degetelor care trebuie s ă fie r ăsfirate în jurul
mingii, astfel încât s ă cuprind ă cea mai mare parte din suprafa ța ei, iar mingea s ă se sprijine pe podul palmei, într-un
echilibru perfect (fig.13). Ținerea mingii nu trebuie s ă dureze mai mult decât este necesar pentru preg ătirea arunc ării,
pas ării sau țintirii pentru a nu întârzia ac țiunile de joc.
Fig .13
Mingea poate fi ținut ă cu o mân ă sau cu dou ă mâini. În mod obi șnuit mingea se ține cu o mân ă în urm ătoarele situa ții:
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 45 – când este prins ă dintr-o pas ă venit ă lateral sau deasupra capului și lateral;
– când se preg ăte ște efectuarea unei pase sau a unei țintiri (fig.14);
– când este servit ă pentru b ătaie(fig 15). În aceast ă situa ție mingea este ținut ă în podul palmei, cu degetele întinse și
apropiate.
Fig.14. Fig.15
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 46
Mingea este ținut ă cu ambele mâini când:
– este prins ă dintr-o pas ă de deasupra capului;
– vine în dreptul um ărului, pieptului, șoldurilor sau are o traiectorie joas ă;
– juc ătorul din ap ărare reu șește s ă prind ă mingea cu care a fost țintit sau reu șește s ă realizeze o intercep ție;
– este recuperat ă prin blocaj de juc ătorul care ține diagonala.
Gre șeli frecvente în realizarea procedeului de prindere a mingii:
– degetele sunt orientate spre direc ția din care vine mingea;
– degetele nu sunt r ăsfirate suficient și în form ă de c ăuș;
– degetele sunt crispate pe minge, împiedicând o ținere corect ă și execu ții rapide a altor procedee tehnice.
5.2 PASAREA MINGII
În oin ă ca și în celelalte jocuri sportive, actiunile între juc ători se realizeaz ă prin pasarea mingii.
Prin pasarea mingii în țelegem trimiterea acesteia c ătre un coechipier mai bine plasat, care în func ție de
situa ția din teren o poate transmite și el mai departe sau poate ținti un adversar.
Pentru a avea o eficien ță maxim ă, pasarea mingii trebuie efectuat ă cât mai precis și mai rapid, pentru a
elimina ,,timpii morti’’, care permit aparatorului sa se organizeze si sa scape nelovit.
Dup ă modul de execu ție pasele pot fi clasificate astfel:
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 47 – pase lungi , care sunt întrebuin țate de juc ătorii de
la prindere, atât pentru efectuarea paselor în careuri și
triunghiuri cât și pentru repunerea mingii în joc. Pentru
executarea acestei pase, denumite pasa de la um ăr,
juc ătorul care se afl ă în posesia mingii are um ărul stâng
orientat spre partener, piciorul stâng fiind a șezat înaintea
celui drept. Se îndoaie piciorul drept din genunchi, iar trunchiul se înclin ă spre înapoi în acela și timp cu bra țul
drept care are mingea și care este și el dus spre înapoi (fig.
16), pasa se efectueaz ă prin ducerea (azvarlirea) înainte a
bra țului drept din um ăr antrenându-se și trunchiul în
aceast ă mi șcare, urmata de trecerea greutatii corpului pe
piciorul stâng. – pasa scurt ă, executat ă de juc ătorii afla ți la
prindere, pentru a- și pune rapid într-o pozi ție
favorabil ă coechipierii care urmeaz ă s ă ținteasc ă un
adversar;
Fig.16
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 48
– pasa din balans , asem ănătoare ca mi șcare cu lansarea bilei de popice și care se folose ște în special dup ă
culegerea unei mingi de pe p ământ sau când juc ătorul este marcat de un adversar;
– pasa de deasupra capului , care se realizeaz ă cu bra țul întins din cot, urmând dup ă prinderea unei mingi
înalte.
Dup ă pozi ția în teren a coechipierului c ăruia i se paseaz ă mingea, se pot deosebi urm ătoarele tipuri de pase:
– pase laterale , sunt cele ce se execut ă între doi juc ători a șeza ți în cercuri sau zone (de b ătaie sau de fund), în
forma ții de careuri sau triunghiuri. Acestea pot fi scurte, când se a dreseaz ă celor mai apropia ți coechipieri și lungi,
când dep ăș esc juc ătorii aceluiasi spatiu de joc;
– pase oblice sau diagonale , sunt scurte și lungi. Diagonalele scurte se realizeaz ă între doi juc ători a șeza ți în
diagonala aceluia și careu și sunt foarte eficace, fiind urmate de țintiri rapide ale adversarilor. Pasele oblice lungi au ca
scop s ă opreasc ă un juc ător din ap ărare care alearg ă în careul în care nu se joac ă mingea sau s ă schimbe jocul de pe un
culoar pe altul; – pasa de vole se practic ă dup ă o b ătaie a mingii cu bastonul de c ătre juc ătorii de la prindere, prin ea
realizându-se mic șorarea distan ței în faza de „prins la mijloc”;
– pasa cu p ământul se folose ște mai rar, atunci când un juc ător marcat de adversar caut ă să ias ă din aceast ă
situa ție.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 49 Gre șeli frecvente:
– mingea este pasat ă numai din for ța bra țului f ără a folosi și celelalte segmente ale corpului;
– mingii nu îi este împrimat impulsul final din articula ția pumnului;
– aruncarea se efectueaz ă cu bra țul întins.
5.3 PRINDEREA MINGII
Prinderea mingii este elementul tehnic prin care juc ătorul intr ă în posesia mingii transmise de un coechipier
sau interceptat ă de la adversar.
În jocul de oin ă acest procedeu se poate realiza cu dou ă mâini sau cu o mân ă.
Se recomand ă prinderea cu dou ă mâini pentru o mai mare siguran ță și eficacitate.
Prinderea mingii se realizeaz ă prin dou ă ac țiuni succesive: adoptarea pozi ției de a șteptare și
prinderea propriu-zis ă. Când adoptarea pozi ției de a șteptare este realizat ă corespunz ător și în timp util,
juc ătorul care prinde mingea o va putea valorifica eficient printr-o țintire a adversarului sau o pas ă decisiv ă.
Prinderea se realizeaz ă în raport cu statura juc ătorului astfel:
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 50
prinderea mingii la în ălțimea um ărului drept sau stâng – cea mai frecvent ă și eficace
prindere – se realizeaz ă prin adoptarea, pentru dreptaci, a pozi ției de a șteptare cu
picioarele u șor dep ărtate, piciorul stâng fiind u șor avansat și trunchiul pu țin înclinat
spre înapoi. Bra țul drept se îndoaie din cot cu palma orientat ă înainte și degetele
răsfirate, palmele formând astfel un c ăuș. Mâna dreapt ă realizeaz ă prinderea propriu-
zis ă iar cea stâng ă având rolul de acoperire a mingii. În momentul prinderii propriu-zise
bra țele realizeaz ă, printr-o mi șcare înapoi, amortizarea mingii cu palmele și în acela și
timp preg ăte ște și pune în pozi ție optim ă membrul superior respectiv pentru realizarea
unei pase sau a unei țintiri a adversarului.
Foarte asem ănătoare sunt și prinderile mingii în dreptul pieptului sau capului (fig. 17).
Acest procedeu se execut ă când juc ătorul se afl ă în cerc sau în zon ă în pozi ție de
așteptare și se întrebuin țeaz ă în combina țiile de pase.
– prinderea mingii deasupra capului (mingi înalte), prindere datorat ă situa țiilor
de joc sau pasei partenerului, se face de pe loc și din s ăritur ă (fig. 18). În ambele cazuri,
bra țele sunt întinse vertical cu palmele apropiate și degetele întinse, picioarele sunt
pu țin dep ărtate.
Fig. 17
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 51 Când mingea atinge palmele, degetele ambelor mâini se strâng pe minge, mâ inile coboar ă apoi si mingea este
trecut ă în mâna îndemânatic ă și dus ă deasupra um ărului pentru efectuarea pasei sau țintirii.
Mingile înalte necesit ă de multe ori efectuarea unor s ărituri și foarte des, prinderea se realizeaz ă cu o singur ă
mân ă, lucru ce necesit ă o bun ă îndemânare (fig.19)
Fig.18 Fig.19
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 52
– prinderea mingilor în dreptul șoldurilor se realizeaz ă cu ambele mâini îndreptate în jos la în ălțimea
corespunz ătoare, coatele indoite si sprijinite pe corp, trunchiul u șor aplecat și picioarele flexate.
– prinderea mingilor joase (fig 20) în dreptul genunchilor, sub genunchi sau în dreptul labei pici orului, procedee
impuse de desf ăș urarea jocului, se realizeaz ă prin adoptarea unei pozi ții cu corpul aplecat înainte, cu picioarele
dep ărtate în plan sagital cu genunchii îndoi ți și bra țele jos cu palmele apropiate și degetele formând c ăușul sau cupa.
De multe ori juc ătorul folose ște pozi ția de prindere a mingii în dreptul pieptului din ghemuit(fig.21). D up ă prindere se
efectueaz ă ridicarea rapid ă, timp în care se preg ăte ște și pozi ția optim ă pentru pasare sau țintire.
Sunt situa ții când mingea nu poate fi prins ă decât cu o mân ă (mingi venite lateral, deasupra capului și lateral, jos și
lateral). Situa țiile ap ărute în timpul jocului impun ca juc ătorii s ă efectueze prinderea mingii din mers sau alergare ceea
ce presupune o bun ă îndemânare care se îmbun ătățește odat ă cu timpul.
Gre șeli frecvente la prinderea mingii sunt:
– juc ătorul întârzie în luarea pozi ției corespunz ătoare fa ță de minge;
– degetele sunt introduse pe traiectoria mingii ceea ce duce la acciden te;
– amortizeaz ă mingea defectuos, ceea ce d ă na ștere la rico șeuri.
Înv ățarea procedeelor de prindere se realizeaz ă o dat ă cu înv ățarea ținerii mingii și a procedeelor de pasare.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 53
Fig.20 Fig.21
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 54
5.4 ȚINTIREA ADVERSARULUI
O parte a punctelor în jocul de oin ă se ob țin din țintirea (atingerea, lovirea) adversarului cu mingea, element
tehnic deosebit de important care constituie scopul tuturor ac țiunilor individuale și colective ale echipei de la prindere.
Cu cât o echip ă are mai mul ți juc ători care trag precis și în for ță , cu atât are mai multe șanse de a câ știga meciul.
Țintirea adversarului se realizeaz ă în mai multe moduri în func ție de situa ția de pe teren.
Procedeele de țintire folosite de juc ători sunt urm ătoarele:
– țintirea normal ă este țintirea prin aruncarea mingii de la um ăr, este cea mai des folosit ă și cea mai eficace.
Se realizeaz ă asem ănător pasei de la um ăr dar cu o vitez ă de execu ție și for ță deosebit ă.
– țintirea de sus în jos , folosit ă atunci când adversarul are o ap ărare joas ă, în genunchi sau ghemuit;
– țintirea de jos în sus denumit ă și țintire de la șold, se execut ă pe sub mân ă, mingea luând o traiectorie de jos
în sus. Aceast ă țintire se pareaz ă greu.
– țintirea din s ăritur ă, țintire preten țioas ă care se execut ă dup ă o prindere înalt ă și în c ădere se trage, necesit ă
mult antranament. Pentru ca țintirea s ă fie reu șit ă, trebuie executat ă rapid si precis in functie si de apararea jucatorului in ca re se
tinteste. Tr ăgătorii cu experien ță trag adesea prin surprindere, privind în acel moment spre un coechi pier. Adversarii
care alearg ă pot fi ținti ți mai u șor, la întâlnire și în special în spate sau se paseaz ă coechipierului care se g ăse ște în
pozi ția cea mai bun ă.
Gre șeli frecvente la țintire:
– nu se ținte ște dintr-o pozi ție organizat ă (grab ă în execu ție);
– se ținte ște uitând c ă juc ătorul trebuie s ă aib ă cel pu țin un picior în cerc sau în zon ă;
– lips ă de precizie.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 55 5.5 SERVIREA MINGII PENTRU B ĂTAIE
Pentru ca un juc ător s ă bat ă mingea cu putere și s ă realizeze puncte, aceasta trebuie s ă-i fie servit ă cât mai
bine de un coechipier. Servirea mingii se face de c ătre coechipierul urm ător în ordinea indicat ă de c ăpitanul de echip ă.
Pozi țiile de servire a mingii sunt:
-în picioare, în picioare cu genunchii u șor îndoi ți, ghemuit cu un picior mai în fa ță .
Alegerea pozi ției de servire este în func ție de pozi ția juc ătorului care bate mingea. La echipele cu experien ță
servirea și b ătaia mingii sunt f ăcute permanent de aceea și coechipieri, între ace știa realizându-se o strâns ă leg ătur ă.
Juc ătorul care serve ște trebuie s ă țin ă mingea în palma, cu degetele apropiate, iar mingea sa stea in echilibru.
El trebuie s ă fie atent la indica ția partenerului care bate privind în ălțimea la care s ă fie servit ă mingea. Din pozi ția
aleas ă, mingea este dus ă lin în sus pân ă în punctul indicat, unde este oferit ă spre a fi b ătut ă. Dup ă servirea mingii,
juc ătorul se retrage un pas înapoi atât pentru a nu fi lovit cât și pentru a permite frunta șului s ă intre în posesia mingii.
Gre șeli frecvente:
– nesincronizarea mi șcărilor celor doi juc ători;
– juc ătorul nu arunc ă mingea pe vertical ă și la în ălțimea cerut ă;
-mingea este trimisa in lateral (prea mult in fata sau spate)s au este trasa;
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 56
5.6 LOVIREA MINGII CU BASTONUL
Bătaia mingii cu bastonul este elementul tehnic prin care minge a este pus ă în joc si prin care echipa de la
bataie poate acumula puncte. Echipa care are mul ți juc ători buni la b ătaie este greu de înfrânt deoarece b ătăile reu șite
înlesnesc grupele s ă treac ă mai u șor și aduc puncte suplimentare care pot decide soarta meciului. O ba taie
regulamentara trebuie sa aiba traiectoria în lungul terenulu i, s ă nu dep ăș easc ă liniile laterale, sa cada in fata zonei de
treisferturi, in zona de treisferturi, de fund sau peste zona de fund, dupa caz .
Se disting mai multe feluri de lovire a mingii cu bastonul: lovirea de jos, lovirea de sus, lovirea cu pa și
ad ăuga ți. Uneori în joc este nevoie de b ătăi speciale, b ătăi tactice.
Cea mai eficient ă este lovirea de sus , în care bastonul se ține în spatele juc ătorului, cu cap ătul gros îndreptat
oblic în sus(fig.22 a,b,c) . Pentru un juc ător dreptaci, pozitia arat ă astfel: corpul este r ăsucit spre dreapta și pu țin
aplecat spre spate, picioarele dep ărtate, cât l ățimea umerilor, cu piciorul stâng înainte iar cel drept înapoi și lateral,
bra țele țin bastonul de capatul subtire, in momentul servirii mingii pent ru b ătaie juc ătorul resuce ște mai mult corpul
spre dreapta(luandu-si un mic elan), ducând bra țele cu bastonul înapoi și lateral, în timp ce greutatea corpului trece pe
piciorul drept. Privirea urm ăre ște mingea, iar când aceasta ajunge la în ălțimea potrivit ă, este lovit ă puternic, oblic în
sus printr-o mi șcare de r ăsucire a trunchiului spre stânga și de trac țiune lateral ă efectuat ă cu ambele bra țe. Mi șcarea
bra țelor trebuie s ă aib ă amplitudine pentru a imprima mingii o for ță cît mai mare.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 57
Fig.22 a
Fig.22 b
Fig.22 c
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 58
Lovirea mingii de jos este asem ănătoare cu lovirea
de sus descris ă anterior, difer ă doar pozi ția bastonului, cu
punct de sprijin sau f ără punct de sprijin pe sol (fig. 23).
Lovirea cu pa și ad ăuga ți este un procedeu mai greu
de executat care necesit ă mult antrenament și prin care se
ob țin b ătăi foarte lungi. Procedeul necesit ă o sincronizare
deosebit ă între juc ătorii implica ți.
Lovirea sau b ătaia tactic ă este un procedeu prin care
mingea este trimis ă în triunghiuri pentru a crea derut ă și
necesit ă mult timp pentru a fi introdus ă în joc. Este un
procedeu care de asemeni, necesit ă o bun ă sincronizare între juc ători. Fig.23
Indiferent de procedeu, juc ătorii care execut ă b ătaia trebuie s ă nu calce linia de b ătaie sau în teren în timpul
răsucirii sau a restabilirii echilibrului pentru a nu deschide ei jocul și a nu fi lovi ți de c ătre frunta ș, dac ă nu bat.
Gre șeli frecvente :
– organizarea gre șit ă a pozi ției ini țiale pentru b ătaie
ceea ce face ca mingea s ă nu fie lovit ă sau s ă cad ă în afara terenului de joc peste liniile de margine;
– bastonul love ște mingea la o distan ță de 10-20 cm de la cap ătul gros, diminuând for ța și implicit lungimea
traiectoriei mingii; – mi șcarea descris ă de baston pân ă la lovirea mingii nu are amplitudinea maxim ă ceea ce determin ă executarea unor
bătăi f ără eficacitate.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 59
5.7 OPRIREA MINGII (BLOCAJUL)
Oprirea mingii este elementul tehnic prin care juc ătorii de la „prindere” re țin prin toate mijloacele mingile
provenite din țintiri nereu șite, pase sc ăpate, intercep ții, b ătăi pe jos, ca aceasta s ă nu ias ă din terenul de joc. Dup ă
traiectoria mingii care trebuie oprit ă deosebim: mingi care vin pe jos, rostogolite , mingi care se opresc cu palmele din
pozi țiile de a șteptare cu ambii genunchi stând pe p ământ sau cu un genunchi îndoit în fa ță și altul înapoi; mingi care
vin pe sus la diferite în ălțimi, care se opresc cu palmele prin prindere asemeni prinderii unei pase, care prezint ă
siguran ță și câ știg de timp; mingi venite lateral la diferite în ălțimi și care se pot opri doar prin plonjon .
Din punct de vedere tactic, oprirea mingilor pentru a nu ie și din teren prezint ă o mare importan ță pentru
echipa de la „prindere” deoarece nu las ă juc ătorii adver și s ă p ărăseasc ă terenul cu u șurin ță fara s ă fie lovi ți. Este
deosebit de important pentru cei de la prindere modul cum se a șeaz ă în spatele coechipierilor ( țin diagonala) juc ătorii
care nu particip ă direct la faza de joc, recuperând prin blocaj mingile trase as upra adversarului sau sc ăpate de
coechipieri.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 60
5.8 ALERGAREA PE CULOAR
Alergarea pe culoar este elementul tehnic prin care juc ătorii de la b ătaie parcurg culoarele de ducere și
întoarcere (50-60 m), parcurg un spa țiu sau dou ă spa ții de joc (15-20-25 m în func ție de situa ție) sau prin care
juc ătorii de la prindere sprinteaz ă pe teren sau în afara terenului pentru a recupera mingi. Ale rgarea în jocul de oin ă
are acelea și caracteristici ca și în celelalte jocuri sportive, caracteristica principal ă fiind viteza pe fondul unei cât mai
bune concentr ări.
În timpul jocului se folosesc urm ătoarele variante de alergare: alergarea spre înainte normal ă sau în mare
vitez ă, cînd juc ătorii de la b ătaie parcurg culoarele sau trec dintr-un spa țiu în altul; alergarea cu spatele, când
juc ătorii de la b ătaie nu sunt în pericol dar trebuie s ă nu scape din vedere ce se întâmpl ă cu mingea; alergarea
lateral ă, când juc ătorii de la b ătaie execut ă schimb ări de direc ție pentru a se dep ărta de adversarul cu minge sau
pentru a ie și de pe diagonal ă.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 61 5.9 OPRIREA JUC ĂTORULUI
Oprirea este elementul prin care juc ătorii din ap ărare, „de la b ătaie” trec dintr-o situa ție de joc la alta, potrivit
momentului tactic creat de juc ătorii din atac, „de la prindere”. Oprirea poate fi: oprirea obi șnuit ă, când se dep ăș ește
un culoar; oprirea impus ă, când juc ătorul trebuie s ă se opreasc ă pentru
a-și organiza ap ărarea spre a nu fi ținti ț; oprirea obligatorie , executat ă la fluierul arbitrului ori de câte ori juc ătorii
comit infrac țiuni. O bun ă orientare în teren și oprirea la momentul potrivit cresc considerabil șansele unui juc ător de a
nu fi țintit.
5.10 AP ĂRAREA
Ap ărarea este elementul tehnic prin care juc ătorul de la „b ătaie” aflat pe culoare, evit ă s ă fie atins de mingea
jucat ă de adversari. Pentru a reu și acest lucru, ap ărătorul trebuie s ă-și perfec ționeze continuu o serie de deprinderi, s ă
posede și s ă-și educe calit ățile de îndemânare, vitez ă, detent ă, for ță , rezisten ță , alte calit ăți precum curajul, echilibrul
stabil, imagina ția, gândirea creatoare, intui ția.
Ap ărarea are, din punct de vedere tactic, dou ă aspecte: ap ărarea individual ă și ap ărarea colectiv ă.
Ap ărarea individual ă se realizeaz ă prin urm ătoarele procedee :
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 62
– prinderea mingii cu ambele mâini (fig. 24), cea mai eficace dar și cea mai dificil ă de realizat;
Fig. 24
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 63 -respingerea mingii cu palmele (fig. 25), procedeu prin care mingea poate r ico șa în propriul corp;
Fig. 25
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 64
– prin mi șcări prin care juc ătorul se fere ște de minge precum fente (fig. 26), s ărituri, retrageri laterale,
ghemuiri;
Fig.26
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 65 – trecerea rapid ă dintr-un spa țiu în altul în timp ce mingea esta plasat ă în direc ția opus ă;
-interceptarea mingii în timpul unor pase ale juc ătorilor de la prindere;
Ap ărarea colectiv ă se realizeaz ă prin :
– coordonarea intr ării juc ătorilor pe ambele culoare simultan;
– printr-un marcaj reu șit al adversarilor;
– prin coordonarea în teren a ac țiunilor celor doi membri ai grupei și asumarea rolului principal de
către ap ărătorul mai bun;
– prin folosirea mingilor b ătute tactic.
Alte aspecte ale ap ărării colective sunt descrise la capitolul de preg ătire tactic ă.
Echipa aflata la bataie are urmatoarele obiective tactice: -obtinerea a cat mai multe puncte suplimentare; -cat mai multi jucatori sa scape neloviti; -sa mentina pe cat posibil grupele; Tactica de parcurgere a celor doua culoare poate avea mai mul te variante, in functie de felul cum se
bate mingea si cum se apara jucatorii fiecarei echipe.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 66
5.11 EXERCITII PENTRU INVATAREA SI PERFECTIONAREA P ASELOR
Indicatii metodice:
-Fig.27. jucatorii se aseaza in forma de cerc, la un interva l de 7,5m intre ei, iar antrenorul in centru la o distanta de
10m de fiecare jucator.Acesta va pasa mingea fiecarui jucator , intr-o anumita pozitie. Jucatorul care prinde mingea o
retrimite inapoi la antrenor in pozitia ideala(la umarul drept).An trenorul este inlocuit de fiecare jucator pe rand.
Tot in aceasta asezare mingea se poate pasa pe circumferinta cer cului de la dreapta la stanga si invers.
.
Fig.27
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 67 A
B
Fig.28
– Fig. 28. jucatorii se aseaza pe doua linii. Mingea se paseaza in zig-za g de la A la B si invers. Prin acest exercitiu se
invata foarte repede pasa in diagonala.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 68
-Fig.29. jucatorii asezati ca in figura, vor pasa mingea intre ei numai la teral, de la dreapta la stanga si invers
Fig.29
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 69 -Fig.30. este invatarea pasei in careu. Mingea se paseaza conform schit ei, invatandu-se pasele in diagonala si lateral.
Fig.30
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 70
-Fig.31. se executa in terenul de joc exersand pasele lungi in diagonala si l ateral.
Fig.31
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 71 -Fig.32. jucatorii invata sa execute pasa din miscare, dupa ce au pasa t se deplaseaza in fuga in spatele coloanei
adverse.
Fig.32
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 72
-Fig.33. se executa in teren, pe trei grupe fiecare avand cate o minge si are c a scop perfectionarea diagonalelor.Se
poate executa folosind fruntasul in locul fundasului.
Fig.33
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 73 Greseli care trebuie evitate: -pasa nu se executa cu precizie si in directia propusa(prea lateral, pr ea jos sau prea sus)
-pasa se executa prea incet(nu are suficienta viteza)ceea ce determi na miscari in plus, care trebuie sa le faca
cel ce urmeaza sa prinda. -pasa din vole se executa fara bolta si din aceasta cauza este interceptat a de adversar.
Pasele nu sunt facute cu precizie, ceea ce duce la scoaterea din cerc a juc atorului care urmeaza sa primeasca
pasa, etc.
6. PREGATIREA TACTICA
Într-o clasificare f ăcut ă ramurilor de sport în func ție de importan ța preg ătirii tactice în economia
preg ătirii și desf ăș ur ării întrecerilor, jocul de oin ă se afl ă în grupa jocurilor sportive colective al ături de:
fotbal, rugby, handbal, baschet, volei, etc. în care participan ții sunt constitui ți în dou ă echipe ce se confrunt ă
direct, iar tacticii i se atribuie cea mai mare pondere la reu șit ă în condi țiile unei anumite omogeniz ări
valorice pe plan local și na țional.
Preg ătirea tactic ă conform defini țiilor, se refer ă la cunoa șterea și st ăpânirea modalit ăților de
realizare și organizare a ac țiunilor tehnice individuale și colective, în limitele regulamentului, potrivit
concep ției de joc a echipei, condi țiilor impuse de întrecerea sportiv ă, planul tactic dinainte stabilit.
Preg ătirea tactic ă, demers de înarmare cu sistemul de cuno știn țe, priceperi și calit ăți necesare
valorific ării la maximum a gradului de preg ătire atins de echip ă la un moment dat, se înf ăptuie ște
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 74
concomitent cu însu șirea și perfec ționarea tehnic ă, fizic ă, psihic ă, teoretic ă; aceasta este concep ția metodic ă
cea mai avantajoas ă.
Tactica – aceast ă organizare și coordonare a ac țiunilor individuale și colective în mod ra țional și
unitar, în scopul realiz ării randamentului maxim, se poate expune teoretic, dar nu poate fi îns u șit ă decât prin
aplicarea practic ă a celor expuse teoretic. Din aceast ă cauz ă, preg ătirea unui oinist trebuie s ă fie temeinic ă,
întrucât ac țiunile juc ătorilor – fie individual, fie colectiv – în diferite momente ale joc ului nu pot fi realizate
cu succes decât dac ă fiecare juc ător dispune de o bun ă preg ătire și de o concep ție unitar ă despre jocul în
ansamblu. Tactica trebuie s ă fie ra țional ă și accesibil ă juc ătorilor echipei, s ă corespund ă gradului de maturitate
tehnic ă și fizic ă, s ă fie elastic ă pentru a permite juc ătorilor s ă se orienteze în raport cu diversitatea fazelor, s ă
fie mobil ă adic ă s ă se țin ă seama de schimb ările probabile survenite în tactica adversarului, s ă fie dinamic ă.
În preg ătirea tactic ă a echipei, cel care o preg ăte ște, orienteaz ă instruirea pentru ca aceasta s ă se
realizeze în concordan ță cu urm ătorii factori:
– particularit ățile juc ătorilor și eventualele schimb ări în componen ța și ac țiunile echipei;
– calit ățile individuale ale juc ătorilor;
– nivelul preg ătirii juc ătorilor din punct de vedere fizic, tehnic, teoretic, moral –volitiv;
– tactica echipei adverse la cele dou ă faze ale jocului, aspect ce trebuie sesizat din timp pentru a fi
contracarat; – posibilitatea de ob ținere într-un moment dat a desf ăș ur ării jocului a unui rezultat decisiv sau favorabil;
– cunoa șterea și interpretarea corect ă a regulamentului;
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 75 – condi țiile atmosferice în care se joac ă (soare, ploaie, vânt);
– antrenorul echipei si ac țiunile lui pe margine;
– obiectivul propus în concurs. Metodele de preg ătire tactic ă cele mai folosite sunt:
– îngreuierea prin crearea unor dificult ăți de ordin obiectiv și subiectiv;
– repetarea mijloacelor tehnice combinate care prefigureaz ă concursul;
– schimbarea direc țiilor și procedeelor tehnice;
– însu șirea de combina ții și ac țiuni noi pentru perfec ționarea sistemului tactic de baz ă;
– introducerea cu efect de surpriz ă a unor ac țiuni și deprinderi tactice noi.
6.1 TACTICA ECHIPEI DE ,, LA B ĂTAIE”
Stabilirea tacticii echipei de la b ătaie este f ăcut ă de antrenor care trebuie s ă cunoasc ă în spiritul celor
spuse mai sus, foarte concret urm ătoarele:
– câ ți juc ători cu o ap ărare sigur ă și cu o ap ărare vulnerabil ă are în echip ă;
– câ ți juc ători bat constant mingea peste 60 – 65m și câ ți nu pot efectua asemenea b ătăi;
– care dintre juc ători pot executa b ătaia eficient ă din punct de vedere tactic;
– în cât timp parcurge fiecare juc ător cei 60m ai culoarului raportat la timpul în care mingea b ătut ă parcurge
aceea și distan ță .
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 76
Cunoscând aceste date precum și altele legate de gradul de st ăpânire a elementelor tehnice specifice
ap ărătorilor, se trece la stabilirea ordinii de b ătaie. Un rol important revine c ăpitanului care în condi țiile actualului
regulament, conduce jocul echipei sale atât la prindere, cât și la b ătaie. C ăpitanul trebuie numit din rândul celor mai
buni juc ători, care cunoaste perfect regulamentul de joc, stabil psi hic, foarte bun tehnician, si care este liderul acceptat
si respectat de coechipierii sai.
Cateva aspecte in stabilirea ordinii de bataie trebuie avute in v edere astfel:
-primii jucatori care bat trebuie sa aduca puncte, acestia vor fi si buni aparatori in cazul in care sunt prinsi, iar
in functie de evolutia jocului vor incerca sa faca grupe si sa obtina a vantaj pentru echipa lor si sa scape neloviti.
-cand bate al cincilea jucator incercam sa avem o grupa pe ducere si una pe intoarcere, acesta va incerca o
bataie lunga sau una tactica pentru a duce si a aduce grupele formate;
– al saselea va face grupa cu al cincilea, pe linia de plecare; – al saptelea va avea cam aceeasi misiune ca si al cincilea; -al optulea si al noualea pot renunta la bataie(in functie de evolutia scorul ui bineinteles);
-al zecelea si al unsprezecelea vor bate obligatoriupentru a obtine ultimele puncte si pentru a duce si a aduce
grupele formate inaintea lor;
Regulamentul actual spune ca num ărul de juc ători care pot ac ționa pe un culoar este doi astfel c ă pe teren nu
pot fi niciodat ă mai mult de patru ap ărători. Acest fapt determin ă formarea grupelor care, dup ă modul cum ac ționeaz ă
în timpul jocului pot fi: grupe fixe sau grupe mobile. a) grupele fixe sunt formate din aceia și juc ători, fiecare având atribu ții precise, în special în ap ărare. În cazul cel mai
fericit, când nici un juc ător nu ar fi prins la mijloc, grupele fixe ar ar ăta astfel:
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 77 – grupa formata din jucatorii cu nr.1 si 2 pe ducere (Fig 34)
Fig.34
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 78
– grupele formate din jucatorii cu nr.1 si 2 pe întoarcere, respectiv 3 si 4 pe ducere (fig 35)
Fig.35
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 79
-grupele formate din jucatorii cu nr.3 si 4 pe întoarcere, respectiv 5 s i 6 pe ducere (fig.36)
Fig.36
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 80
-grupele formate din jucatorii cu nr.5 si 6 pe întoarcere, respectiv 7 si 8 pe ducere (fig.37)
Fig.37
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 81 – grupele formate din jucatorii cu nr.7 si 8 pe întoarcere, respectiv 9 si 10 pe ducere (fig.38)
Fig.38
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 82
– grupa formata din jucatorii cu nr. 9si 10 întoarcere, iar nr.11 intra singur pe ducere (fig.39)
Fig.39
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 83
În realitate, prin evolu ția jocului determinat de situa țiile „de prins la mijloc”, de accident ări sau de elimin ări,
aceste grupe nu se pot respecta. De aceea și nu numai, în cadrul preg ătirii se exerseaz ă și situa ții când grupele se refac
ad hoc, cu știin ță , și care vor fi folosite în jocurile echipei. Vorbim atunci de grupe m obile, de refacerea grupelor.
b)grupele mobile sunt acelea care î și schimb ă componen ța, se refac în func ție de desf ăș urarea jocului, de
întrebuin țarea celor mai buni jucatori la baston și cei mai buni ap ărători la un moment dat. Acum cre ște mult rolul
antrenorului și al c ăpitanului care este permanent cel mai aproape de joc.Acestia vor stabili modul de formare a
acestor grupe care vor suferi modificari in functie de desfasurarea jo cului.
6.2 TACTICA ECHIPEI DE ,,LA PRINDERE’’
Scopul principal al echipei de la prindere este de a realiza cât mai mult e puncte prin lovirea juc ătorilor afla ți la
bătaie care trec prin culoare și de a reduce cât mai mult realizarea de puncte suplimentare de c ătre juc ătorii de la b ătaie
prin prinderea mingilor b ătute de ace știa.
Juc ătorii de la prindere trebuie s ă știe s ă efectueze o serie de combina ții de pase laterale, în diagonal ă, scurte sau lungi
pentru a surprinde juc ătorul din ap ărare și a-l ținti cu succes.
În func ție de calit ățile fiec ărui juc ător se realizeaz ă o anumit ă amplasare pe posturi și o organizare a jocului la
prindere pentru asigurarea posibilit ăților optime de țintire și recuperare rapid ă și sigur ă a mingilor care nu- și ating
ținta. În acest scop cei mai buni tr ăgători și ținta și vor ocupa posturile de m ărgina și. Juc ătorul cel mai complet
(coordonatorul de joc) va fi mijloca șul central.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 84
Mijloca șul al treilea și în principal funda șul vor fi juc ători care au calit ăți deosebite în prinderea mingilor b ătute de
juc ătorii adver și.
Stabilirea posturilor se va face în func ție de calit ățile fiec ărui juc ător astfel:
– frunta șul va fi un juc ător foarte mobil și în acela și timp bun tr ăgător;
– m ărgina șul 1 la ducere poate fi un juc ător mai pu țin dotat, dar bun tr ăgător și care s ă țin ă foarte bine diagonalele
(pase în diagonala careului cu mijloca șul central);
– m ărgina șul 2 la ducere va fi un juc ător bun atât la țintire cât și la ținerea diagonalei în vederea recuper ării mingilor;
– m ărgina șul 3 la ducere va fi un juc ător cu calit ăți de foarte bun tr ăgător, bun prinz ător la mingile înalte și foarte
rapid; – m ărgina șul 1 la întoarcere va avea acelea și calit ăți cu m ărgina șul 3 la ducere;
– m ărgina șul 2 la întoarcere va fi juc ătorul care va întruni calit ățile de cel mai bun tr ăgător din echip ă;
– m ărgina șul 3 la întoarcere va fi un juc ător foarte bun tr ăgător și ținta ș, foarte rapid în execu ții;
– mijloca șul 1 va fi un juc ător rapid și un bun tr ăgător prin surprindere;
– mijloca șul 2 (centru) va fi juc ătorul cel mai complet fiind în acela și timp bun tr ăgător și foarte bun coordonator de
joc, el fiind creierul echipei la prindere; -mijloca șul 3 va fi un juc ător cu calit ăți foarte bune la prinderea mingiilor înalte și foarte rapid în pasarea mingilor;
-funda șul va fi un juc ător foarte mobil, de preferin ță cu talie mare si cu calit ăți foarte bune pentru prinderea mingiilor
înalte rezultate din b ătaia mingii cu bastonul de c ătre adversar.
În general, jocul echipei de la prindere se axeaz ă pe jucarea cu prec ădere a juc ătorilor ce se afl ă pe culoarul de
întoarcere – dar nu se neglijeaz ă schimbarea jocului pe culoarul de ducere în func ție de calit ățile juc ătorilor de la
bataie afla ți în joc. Pentru a acumula cât mai multe puncte sunt juca ți și ținti ți mai mult juc ătorii care sunt slabi
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 85 ap ărători, țintirile f ăcându-se în func ție de locul unde este mai vulnerabil adversarul respectiv (la picior, la trunchi etc)
și modul cum acesta se ap ără de preferin ță (cu palmele, prin s ăritur ă etc).
Între problemele importante ale echipei de la b ătaie dar și a celei de la prindere este și aceea a rezolv ării fazei
„prinsul la mijloc” care din punct de vedere tactic pentru cei de la b ătaie înseamn ă evitarea acestei faze pentru a nu li
se descompleta grupele și pentru a nu avea juc ători lovi ți cu aceast ă ocazie, iar pentru cei de la prindere înseamn ă s ă
prind ă mingile înalte care se îndreapt ă spre zona de trei sferturi sau zona de fund pentru a crea acea st ă faz ă cu scopul
de a descompleta grupele echipei de la b ătaie.
Pe lâng ă cele spuse anterior despre aceast ă faz ă, descriem modul de ac țiune a juc ătorilor implica ți: Juc ătorul
prins la mijloc este obligat s ă se apere între juc ătorul care a prins mingea (care este obligat s ă-l ținteasc ă sau s ă paseze
numai din spatele locului unde a prins-o) și un alt coechipier, aflat în cerc, stabilit de arbitru conform pr evederilor
regulamentului. Juc ătorul prins la mijloc se a șeaz ă între cei doi juc ători de la prindere, având libertatea de a- și alege locul de
ap ărare (mai aproape sau mai departe de unul dintre adversari) dar, conform regulamentului, va trebui s ă se situeze pe
linia dreapt ă care une ște pe cei doi juc ători de la prindere. Ca urmare a atingerii juc ătorului prins la mijloc, echipa
acumuleaz ă dou ă puncte. Juc ătorul prins la mijloc scap ă din aceast ă faz ă dac ă s-a tras asupra lui și nu a fost lovit sau
dup ă ce adversarii au efectuat cele trei pase la care le d ă dreptul regulamentul.
Deosebit de important este realizarea dublajului de catre jucatorii care nu sunt implicati direct in joc,deoarece
in acest fel se realizeaza recuperarea rapida a mingii s i mentinerea posesiei acesteia, punand in dificultate jucato rii
aflati in aparare.
Intreaga echipa de la prindere se concentreaza pentru a prinde mingea din bataie si a-si crea avantaj prin faza
de prins la mijloc, respectiv pentru a nu lasa echipa de la bat aie sa puncteze. Ideal este ca mingea recuperata de
jucatorii de la prindere, dupa ce adversarii acestora au efec tuat bataia,sa fie trimisa la mijlocasul centru care va st abili
unde se va juca, dupa ce jucatorii de la bataie au intrat in teren pe cele doua culoare.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 86
6.2.1 MODALITATI ORIENTATIVE DE DISPUNERE A JUCATORILOR LA PRIND ERE PENTRU
REALIZAREA DUBLAJULUI
-Pe culoarul de ducere, in primul si al doilea triunghi .(fig.40,fig.41)
Fig.40
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 87
Fig.41
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 88
-Pe culoarul de ducere , in primul si al doilea careu.(fig.42-fig.43)
Fig.42
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 89
Fig.43
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 90
-Pe culoarul de întoarcere ,in primul si al doilea triunghi .(fig.44-fig.45)
Fig.44
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 91
Fig.45
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 92
-Pe culoarul de întoarcere , in primul si al doilea careu. (fig.46-fig.47)
Fig.46
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 93
Fig.47
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 94
7. PREG ĂTIREA TEORETIC Ă
Pentru ca sportivii s ă aib ă o preg ătire complet ă, ei trebuie s ă cunoasc ă o serie de probleme teoretice, pe care s ă
le aplice în practic ă. Preg ătirea teoretic ă a sportivului se face continuu, pe toat ă durata antrenamentului.
Formele principale prin care se realizeaz ă aceast ă preg ătire sînt :
– explica țiile primite în timpul lec țiilor de antrenament;
-lec ția teoretic ă propriu-zis ă;
-studiul individual; -discu țiile dintre antrenor și juc ători;
-ședințele de preg ătire și cele de analiz ă f ăcute cu ocazia particip ării în competi ții etc.
Sportivul care nu are o minim ă preg ătire teoretic ă in problemele antrenamentului sportiv, nu poate fi supus
unui antrenament știin țific.
In lec țiile cu caracter teoretic, juc ătorii de oin ă vor primi no țiuni despre :
-originea si evolu ția jocului de oin ă ;
-regulamentul comentat al jocului de oin ă ;
-antrenamentul ca proces pedagogic, rolul lui ; -probleme legate de igien ă și control medical etc.
Succesul lec țiilor teoretice va depinde de preg ătirea antrenorilor, de imagina ția lor, precum și de colectivul din
care este alc ătuit ă echipa. Este important ă, de asemenea, și atmosfera din cadrul sec ției sau echipei de oin ă, deoarece
lec țiile teoretice impun, totu și, o anumit ă comportare, favorabil ă muncii de perspectiv ă.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 95 8. PREGATIREA PSIHOLOGIC Ă
Al ături de preg ătirea fizic ă, tehnic ă, tactic ă și
teoretic ă, antrenorul trebuie s ă asigure sportivilor și
pregătirea psihic ă. F ără un psihic corespunz ător
întreaga preg ătire fizic ă, tehnic ă, tactic ă î și pierde din
valoare, deoarece juc ătorul nu va putea face fa ță cu
succes problemelor ce le ridic ă participarea sa într-o
competi ție.
Iat ă, deci, cît de important ă este preg ătirea
psihic ă a sportivilor și cît de necesar este ca antrenorul
să se ocupe îndeaproape și îndelung de aceast ă
preg ătire.
Antrenorul poate dirija starea psihic ă a
juc ătorilor. El trebuie s ă creeze, prin diferite mijloace,
între to ți juc ătorii, între to ți membrii asocia ției
sportive, o atmosfer ă de încredere. F ără o sudur ă
sufleteasc ă între juc ători, ca și între ace știa și antrenori,
echipa nu va avea via ță , iar prezen ța ei pe teren va
avea un poten țal redus. Secretul preg ătirii psihice
const ă în a descărca juc ătorii de diverse complexe și a le da un impuls maxim pentru competi ție. Aceast ă
ac țiune este extrem de dificil ă. Pentru aceasta
antrenorul trebuie s ă st ăruie mult în observarea
sportivilor, s ă-i cunoasc ă toate aspectele vie ții lor
psihice, s ă-i urm ăreasc ă în evolu ția lor. Antrenorului i
se recomand ă s ă aib ă hot ărîre și convingere în lupta
pentru educarea sportivilor s ăi.
Preg ătirea psihologic ă a sportivilor este o
ac țiune direct ă asupra acestora. Fiecare vîrst ă, fiecare
individ î și are psihologia sa, de aceea preg ătirea va fi
făcut ă direct și specific.
In cadrul acestei preg ătiri trebuie s ă se lupte
permanent împotriva vedetismului, a indisciplinei, a lipsei de punctualitate, a superficialit ății etc.
Rezultatele în aceast ă preg ătire vor fi evidente numai
printr-o munc ă perseverent ă zi de zi, atît pe terenul de
sport cît și în afara lui.
RRReeedddeeessscccooopppeeerrriiitttiii sssiii iiinnnvvvaaatttaaatttiii ssspppooorrrtttuuulll nnnooossstttrrruuu nnnaaatttiiiooonnnaaalll ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________ ______________________________________ FEDERA ȚIA ROMÂNĂ DE OIN Ă 96
Prin preg ătirea psihologic ă se urm ăre ște
dezvoltarea și perfec ționarea constiintei și desciplinei
con știente, a spiritului de colectiv, a capacit ății de a în-
vinge greut ățile, a voin ței de a ob ține victoria, a com-
bativit ății și sentimentului responsabilit ății fa ță de
prestigiul echipei, a stimei fa ță de adversar. C ăile, mij-
loacele prin care se realizeaz ă aceast ă preg ătire psiho-
logic ă sînt multiple și ele depind de m ăiestria
pedagogic ă a antrenorului. Preg ătirea psihologic ă se face în permanen ță ,
prin discu țiile zilnice dintre antrenor și juc ători, în
timpul antrenamentelor, în competi ții, în via ța de toate
zilele.
9. FORMA SPORTIV Ă
Ob ținerea formei sportive și men ținerea ei
reprezint ă una din problemele centrale ale teoriei și
practicii sportive contemporane. In literatura de specialitate prin no țiunea de ,, form ă sportiv ă" se
în țelege: starea organismului ajuns ă la capacitatea sa
maxim ă de lucru, care permite ob ținerea unor performan țe sportive de valoare într-o anumit ă
perioad ă de timp.
Forma sportiv ă depinde de gradul de
antrenament, „adic ă de acele reac ții biologice de
adaptare care se produc în organismul sportivului’’ sub influen ța antrenamentului. Forma sportiv ă este în
primul rînd starea de preg ătire optim ă pentru
realizarea performan țelor sportive. Ea include gradul
de preg ătire fizic ă, tehnic ă, tactic ă, teoretic ă și
psihologic ă.
Semnele principale ale formei sportive sînt
date de o serie de senza ții subiective, cum sînt: starea general ă foarte bun ă, starea psihic ă și moral ă ridicate,
buna dispozi ție pentru lucru, pentru antrenament, poft ă
de mîncare, somn bun, odihnitor, încredere în for țele
proprii etc. In timpul antrenamentelor sportivul are o mare capacitate de efort, se reface cu u șurin ță , chiar
dup ă cele mai grele antrenamente.
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 97 10. SEMNE CONVEN ȚIONALE
F = frunta ș
f = funda ș
m1d = m ărgina ș 1 pe ducere
m1î = m ărgina ș 1 pe întoarcere
M = mijloca ș
= juc ătorul la bataie ( în ap ărare)
= juc ătorul la prindere ( în atac )
= deplasarea jucatorului = traiectoria mingii
Aducem mii de multumiri tuturor celor care s-au alaturat e forturilor noastre de a realiza aceasta lucrare
de specialitate ,atat de necesara pentru extinderea ariei de practicare a sportului nostru national -oina :
Consiliului Judetean Constanta Asociatiei Judetene de Oina Constant a
www.cjc.ro www. oinaconstanta.ro
Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret Comitetului Olimpi c si Sportiv Roman
www.anst.gov.ro www.cosr.ro
D.S.T.J. Constanta D.S.T.J. Maramures
www.dsjconstanta.ro www.dsjmaramures.ro
Radio Romania Antena Satelor Federatiei Romane Sportul pentru Toti
www.antenasatelor.ro www.sportulpentrutoti.ro
OOOIIINNNAAA ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
FEDERA ȚIA ROMÂN Ă DE OIN Ă __________________________________________________ ______________________________________ 99 Bibliografie:
-Invatati si practicati sportul preferat oina,Bucuresti -Invatati si raspanditi sportul nostru national oina ,Bucuresti -Regulamentul jocului de oina, Bucuresti 2004. -Colectia de Buletine informative ale FRO. -A. Rafailescu, C. Iancu, Oina trecut si prezent, 1965 -A. Rafailescu si C. Opritescu, Oina, editura Stadion,Bucuresti, 1970. -T. Caileanu, Mic dictionar al sporturilor,editura Albatros, Bucuresti 1984.
-G. Mitra, A. Mogos, Metodica Educatiei fizice, editura Sport Turism, Bucure sti 1975.
-N.G. Baiasu, Gimnastica, editura Stadion, Bucuresti 1972. -A. Magdas, Totul despre oina, editura Maria Montessori, Baia Mare, 2005. -I. Savescu, Educatia fizica si sportiva scolara, Craiova 2007. -S.Pascu, Teoria si metodica antrenamentului sportiv, Cluj Napoca 1988. -N. Postolache, Fascinatia oinei jocul romanilor de pretutindeni, editura Pro fexim, Bucuresti, 2009.
-V.Potre,Folosirea metodei globale și analitice în înv ățarea elementelor de tehnic ă și tactica ale jocului de oin ă,2010
Cuprins
ARGUMENT ……………………………………………………… ……………………………………………………. 5
1. SCURT ISTORIC AL JOCULUI ……………………………………………………… …………………….. 7
2. DESCRIEREA JOCULUI ……………………………………………………… …………………………….. 10
2.1 EVOLUȚIA ECHIPEI AFLATE LA BĂTAIE ……………………………………………………… .13
2.2 EVOLUȚIA ECHIPEI AFLATE LA PRINDERE ………………………………………………… 14
3. REGULILE JOCULUI ……………………………………………………… ……………………………….. 18
3.1 JOCUL ECHIPEI DE LA BĂTAIE (ÎN APĂRARE) ……………………………………………… 19
3.1.1 REGULI PE CARE LE RESPECTĂ ECHIPA AFLATĂ ,,LA BATAIE’’: ………….. 20
3.1.2 PUNCTE SUPLIMENTARE ……………………………………………………… ……………. 22
3.2 JOCUL ECHIPEI DE LA PRINDERE (ÎN ATAC) ………………………………………………. 24
3.2.1 REGULI PE CARE LE RESPECTĂ ECHIPA AFLATĂ ,,LA PRINDERE’’: ……… 24
3.2.2 PRINSUL LA MIJLOC ……………………………………………………… ……………………. 25
4. PREGĂTIREA FIZICA ……………………………………………………… ……………………………….. 40
5. PREGĂTIREA TEHNICĂ ……………………………………………………… …………………………….. 43
5.1 ȚINEREA MINGII ……………………………………………………… ………………………………….. 44
5.2 PASAREA MINGII ……………………………………………………… …………………………………. 46
5.3 PRINDEREA MINGII ……………………………………………………… ……………………………… 49
5.4 ȚINTIREA ADVERSARULUI ……………………………………………………… …………………. 54
5.5 SERVIREA MINGII PENTRU BĂTAIE ……………………………………………………… ……… 55
5.6 LOVIREA MINGII CU BASTONUL ……………………………………………………… ………….. 56
5.7 OPRIREA MINGII (BLOCAJUL) ……………………………………………………… …………….. 59
5.8 ALERGAREA PE CULOAR ……………………………………………………… ……………………. 60
5.9 OPRIREA JUCĂTORULUI ……………………………………………………… ……………………… 61
5.10 APĂRAREA ……………………………………………………… ……………………………………….. 61
5.11 EXERCITII PENTRU INVATAREA SI PERFECTIONAREA PASELOR ………………. 66
6. PREGATIREA TACTICA ……………………………………………………… …………………………….. 73
6.1 TACTICA ECHIPEI DE ,, LA BĂTAIE” ……………………………………………………… ……… 75
6.2 TACTICA ECHIPEI DE ,,LA PRINDERE’’ ……………………………………………………… ….83
6.2.1 MODALITATI ORIENTATIVE DE DISPUNERE A JUCATORILOR LA PRINDERE
PENTRU REALIZAREA DUBLAJULUI ……………………………………………………… ……… 86
7. PREGĂTIREA TEORETICĂ ……………………………………………………… ………………………… 94
8. PREGATIREA PSIHOLOGICĂ ……………………………………………………… ……………………. 95
9. FORMA SPORTIVĂ ……………………………………………………… ……………………………………. 96
10. SEMNE CONVENȚIONALE ……………………………………………………… ……………………….. 97
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… ……………………………………………… 99
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL SPORTUL NOSTRU NAȚIONAL [631401] (ID: 631401)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.