Spitalului Clinic de Urgenta “sf. Pantelimon” Bucuresti

CUPRINS

Introducere

Cap. 1. Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București

1.1. Scurt istoric

1.2. Obiect de activitate

1.3. Organizare internă

1.3.1. Componente organizatorice

1.3.2. Structura de personal

1.3.3. Organigrama

1.4. Competente la nivelul structurii organizatorice cu referire la principalele funcții de

conducere

1.5. Relații cu exteriorul

1.5.1. Relația cu Ministerul Sănătății

1.5.2. Relația cu Casa de Asigurari de Sănătate a Municipiului București

1.5.3. Relația cu Direcția de Sănătate Publică

Cap. 2. Fundamentarea indicatorilor economico-financiari la Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București

Cap. 3. Finanțarea bugetară a cheltuielilor la Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București

3.1. Surse de finanțare

3.2. Modalități tehnice utilizate în finanțarea bugetară

3.3. Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare

Cap. 4. Organizarea evidenței privind gestiunea financiară a Spitalului Clinic de Urgență “ Sf. Pantelimon” București

4.1. Evidența contabilă

4.2. Evidența tehnico-operativă

4.3. Evidența statistică

Cap. 5. Concluzii

Bibliografie

Anexe: – Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014

Introducere

Analiza financiară a unei intreprinderi sau instituții publice are rolul de a identifica calitatea activității acesteia și de a stabili ce trebuie făcut pentru a avea rezultate cât mai bune în viitor. Analiza contribuie, de asemenea, și la cunoașterea eficienței resurselor umane, materiale și financiare. Indicatorii economico-financiari facilitează lucrul cu un volum de date ridicat într-o manieră organizată. Astfel, se poate afirma că studierea și calcularea indicatorilor economico-financiari constă în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu datele financiare precedente.

Informațiile deținute de companii în situațiile financiare reprezintă baza de calcul a indicatorilor economico-financiari. Utilizarea indicatorilor economico-financiari poate consta în evidențierea unui trend sau posibilitatea ca instituția supusă analizei să fie comparată cu alte instituții din același sector. Situația acestor indicatori poate arata și un posibil faliment, în cazul în care nu se iau măsuri pentru evitarea acestuia.

În cursul elaborării acestei lucrări, am studiat diverse surse bibliografice referitoare la managementul unitaților sanitare, legislația în vigoare legată de institutiile publice și modul în care este contabilizată activitatea acestora. Am studiat situația indicatorilor economico- financiari ai Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București din anii 2013 și 2014 și bilantul de venituri și cheltuieli pe anul 2014, precum și factorii care pot influența situația indicatorilor.

Cap. 1. Organizarea și funcționarea Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București

1.1. Scurt istoric

Spitalul Clinic de Urgență „ Sf. Pantelimon” București este situat în Șos. Pantelimon, nr. 340-342, sect. 2, fiind un spital care are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București pentru serviciile medicale acordate pacienților.[21]

Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este dotat cu aparatură medicala de înaltă performanță, de ultimă generație, deservită de medici cu multiple competențe și specializări.[21]

Activitățile de învățământ ce se desfășoară în cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” sunt activități de învatământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar și postuniversitar. De asemenea, sunt realizate și proiecte de cercetare stiințifică medicală, fiind astfel ridicate calitatea actului medical și prestigiul spitalului.[21]

În cadrul acestui spital sunt întreprinse servicii de prevenție, curative, de recuperare paliative și de îngrijire, unitatea spitaliceasca având un număr de 16 sectii. Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” este autorizat sanitar, iar tratamentul, diagnosticarea, investigarea paraclinică și ingrijirea pacienților corespund normelor sanitare elaborate de Ministerul Sănătății.[21]

Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” București a fost dat în folosință în august 1972, inițial sub numele de Spitalul Clinic “ 23 August” conform Deciziei Nr.586/ 5 mai 1972, fiind construit între anii 1970-1972. În același timp, a fost construită și platforma industrială 23 august, spitalul fiind gândit să deservească noul cartier muncitoresc. Atunci când spitalul a fost dat în folosință, a fost inaugurată și Policlinica “23 August”- actualul Ambulatoriu al Spitalului Clinic de Urgența “Sf. Pantelimon”, destinat să răspundă solicitărilor pacienților din zona “ 23 August” și vecinătăți.[21]

Printre profesorii universitari care și-au desfășurat activitatea se numară doctori ca: Prof. Dr Pavel Siminici, Prof. Dr. Ion Ioan Costică, Prof. Dr. Adrian Paraschiv, Prof. Dr. Henriette Ciortoloman, Prof. Dr. Valeriu Popescu, Prof. Dr. Ioan Alexandru, Prof. Dr. Rebedea.[21]

Ȋntre anii 1972- 1993, spitalul a deținut doar 8 sectii, acestea fiind secția clinică de chirurgie generală, secția clinică de medicină internă, secția clinică de obstetrică și ginecologie, secția clinică de pediatrie și neonatologie, laboratorul de anatomie patologică, compartimentul de anestezie și terapie intensivă, compartimentul de radiologie și laboratorul de analize medicale.[19]

În urma Ordinului MS Nr. 1006/6.09.1990, din anul 1991 spitalul devine Spitalul Clinic “Sf. Pantelimon”, pentru ca mai apoi, odata cu modificarea structurii întregului sistem de urgență a Municipiului București, conform Ordinului Nr. 1520/ 22.11.1993, spitalul își schimbă denumirea în Spitalul Clinic de Urgență “ Sf. Pantelimon”. Astfel devine unul dintre cele mai importante spitale de urgență de adulți din zona de sud-est a Municipiului București.[21]

Odată cu transformarea spitalului în spital de urgență este schimbată și structura sa. Spitalul Victor Gomoiu preia secția de pediatrie și apar noi secții, clinici, departamente și compartimente: secția de ortopedie și traumatologie, secția de cardiologie, clinica de neurochirurgie, compartimentul de chirurgie plastică și reparatorie, compartimentul de chirurgie vasculară, dar și departamentul de urgența. Este schimbată și Policlinica „Sf. Pantelimon”, în anul 1995 desprinzându-se din ea cabinete de medicină generală. Din anul 1999, o data cu transformarea ei în Ambulatoriul Spitalului de Urgență “Sf. Pantelimon”, aici iși desfășoară activitatea cabinete de medicină internă și cardiologie, obstetrică- ginecologie, oftalmologie și ORL, chirurgie generală, gastroenterologie, planing familial, ortopedie și traumatologie.[21]

1.2. Obiect de activitate

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, cu personalitate juridica, cu rolul de a asigura asistență medicală în scop curativ, preventiv și recuperator al bolnavilor internați. Unitatea spitaliceasca oferă asistență de specialitate în cazuri de urgență, inclusiv asistența medico-chirurgicală tuturor persoanelor a căror stare necesită acest lucru.[10,11]
Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” este un spital public, general, atât pentru bolnavii care suferă de boli acute, cât și pentru pacienții cronici, având ca obiect de activitate acordarea de servicii medicale de natură preventivă, curativă, de recuperare și/sau paleativă. Asistența medicală poate fi oferită în regim de spitalizare continuă, de spitalizare de zi, în regim ambulator și de îngrijire la domiciliu. Aceste servicii sunt acordate la cererea pacientilor, în cadrul unei relații contractuale cu asiguratori publici și privați sau cu plată directă. Asistența medicală se realizează în conformitate cu clasificarea în funcție de competențe, stabilită prin ordin al Ministrului Sănătății.[10,11]

Ministerul Sănătății deține controlul și are rolul de a reglementa totalitatea activitățile de natură organizatorică și funcțională cu caracter medico-sanitar din acest spital public, normele de efectuare a controlului organzatoric și funcțional fiind aprobate prin hotărâre de Guvern.[2,10,11]

Condiția principală pentru ca un spitalul să poate furniza servicii medicale este ca acesta să funcționează în condițiile autorizației sanitare de funcționare. În cazul în care aceasta lipseste, activitatea spitalului este suspendată, conform normelor aprobate prin ordinul Ministrului Sănătății.[10]

Pe baza contractelor de cercetare, încheiate între spital și finanțatorul cercetării, cu avizul Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile legale, în cadrul spitalului se realizează cercetarea științifică medicală.[10]

În funcție de nivelul de competență al spitalului stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sănătății, spitalul asigură condiții de investigații medicale. Conform cu normele aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății, printre obligatiile spitalului se numără asigurarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale ( infecții intraspitalicești), fiind răspunzător în condițiile legilor în vigoare.[10,11]

Printre dotările de care pot beneficia pacienții Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” se numără:

aparatură de electrostimulare

aparatură Holter pentru electrocardiografie ambulatorie, cu procesare și stocare computerizată

aparatură pentru test de efort

compartiment monitoare – Cardiologie

Ecocardiograf , Ecograf 2D ,Ecograf Doppler

laborator ecocardiografie

laborator ecografie

laborator EKG

laborator EKG probă de efort

laborator monitorizare Holter

unitate de terapie intensivă coronarieni

nebulizator

monitoare EKG pentru supraveghere I.M.A.

monitor Holter EKG, T.A.

spirometru

aparate de anestezie Dräger-Sulla 909

aparate de ventilație mecanică cu suport respirator pozitiv în presiune

aparate Hot Line pentru încălzirea și transfuzia rapidă a sângelui – SIMS Portex

aparate încălzire suprafață pacient

aparatură de anestezie și monitorizare

aparatură de defibrilare și reconversie electrică

aparatură pentru dializă

aspiratoare manometrice

aspirator chirurgical pneumotorax

electrocardiograf

instalație centrală de O2

monitor EKG cu defibrilator

monitor puls, SatO2, temp., TA

Ecocardiograf – Hewlett – Packard

injectomate electrice

infuzomate electrice

electrocardiograf – prelucrare automată și program pentru aritmii

electrocardiograf – Hellige cu inregistrare potențiale tardive

linie monitorizare – 6 posturi – Siemens

monitor Holter EKG, TA [21]

1.3. Organizare internă

Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” este un spital public, fiind organizat ca instituție publică, aflat în administrarea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale. Este denumit ca fiind clinic deoarece are în componența sa structuri clinice ce asigură asistență medicală și în cadrul acestuia se desfășoară cercetare științifică-medicală, activități de învățământ și de educație continuă. Aceste activități se desfășoară pe baza unor contracte în colaborare cu o instituție de învățământ medical superior acreditată, respectiv Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. ͡Ȋn conformitate cu prevederile contractului de muncă, personalul didactic care își exercita activitatea medicală, diagnostică și terapeutică, este aflat în subordinea administrației spitalului.[2,10]

Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” este un spital de urgență deoarece dispune de o structură complexă de specialități, este dotat cu aparatura medicală corespunzatoare și personal medical specializat, având amplasament și accesibilitate pentru teritorii extinse. Deoarece este un spital de urgență, în mod obligatoriu funcționează o structură de urgență (U.P.U., C.P.U.) care dispune și de un serviciu mobil de urgență – reanimare și transport medicalizat.[10]

1.3.1. Componente organturi – Siemens

monitor Holter EKG, TA [21]

1.3. Organizare internă

Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” este un spital public, fiind organizat ca instituție publică, aflat în administrarea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale. Este denumit ca fiind clinic deoarece are în componența sa structuri clinice ce asigură asistență medicală și în cadrul acestuia se desfășoară cercetare științifică-medicală, activități de învățământ și de educație continuă. Aceste activități se desfășoară pe baza unor contracte în colaborare cu o instituție de învățământ medical superior acreditată, respectiv Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. ͡Ȋn conformitate cu prevederile contractului de muncă, personalul didactic care își exercita activitatea medicală, diagnostică și terapeutică, este aflat în subordinea administrației spitalului.[2,10]

Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” este un spital de urgență deoarece dispune de o structură complexă de specialități, este dotat cu aparatura medicală corespunzatoare și personal medical specializat, având amplasament și accesibilitate pentru teritorii extinse. Deoarece este un spital de urgență, în mod obligatoriu funcționează o structură de urgență (U.P.U., C.P.U.) care dispune și de un serviciu mobil de urgență – reanimare și transport medicalizat.[10]

1.3.1. Componente organizatorice

Structura organizatorică a unui spital cuprinde: secții, compartimente, laboratoare, servicii de diagnostic și tratament, servicii sau birouri tehnice, administrative și economice, serviciu de asistență prespitalicească și transport urgențe, structuri de primiri urgențe și alte structuri, toate fiind aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății Publice.

Ȋn cazul Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon”, acesta cuprinde 11 secții, 2 laboratoare, Unitatea de Primire a Urgențelor (UPU), un ambulatoriu de specialitate cu 11 specialități, diverse compartimente, birouri tehnice, economice și administrative.[21]
De asemenea, Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” poate acorda și servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, dar și servicii paraclinice ambulatorii. Pentru furnizarea acestor servicii este nevoie de negocierea și contractarea cu casele de asigurări de sănătate sau cu terți în mod distinct, în cadrul asistenței medicale spitalicești sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.

1.3.2. Structura de personal

Din momentul transformării spitalului în spital de urgență s-a schimbat și structura sa, clinica de pediatrie fiind transferată la spitalul Victor Gomoiu și apărând noi secții, clinici, compartimente și departamente care sunt necesare activității de urgență. Acum, conform anexei la Ordinul nr. 231/ 28.02.2013, Spitalul Clinic de Urgență “ Sf. Pantelimon” însumează un număr de 525 de paturi, distribuite astfel:

1. Secția clinică de cardiologie, 65 de paturi din care 12 paturi sunt repartizate Compartimentului terapie intensivă coronarieni.

2. Secția clinică de medicină internă- 65 de paturi din care Terapia acută deține 10 paturi și Compartimentul de gastroenterologie, 12 paturi.

3. Secția clinică de chirurgie generală- 90 de paturi din care 10 paturi sunt repartizate Compartimentului de chirurgie plastică și 6 paturi, Compartimentului de chirurgie vasculară.

4. Secția neurochirurgie- 42 de paturi.

5. Secția clinică de ortopedie-74 de paturi din care Compartimentului de recuperare medicala îi revin 8 paturi.

6. Secția clinica de obstretică-ginecologie-65 de paturi.

7. Secția clinica de obstretică patologică- 42 de paturi.

8. Secția de neonatologie-47 de paturi, din care Compartimentul prematuri deține 8 paturi, iar Compartimentul terapie intensivă, 9 paturi.

9. Secția ATI-25 de paturi.

10. Compartimentul de ORL- 5 paturi.

11. Compatimentul de oftalmologie- 5 paturi.[21]

Pe lângă aceste secții, în spital mai există 7 paturi pentru spitalizarea de zi, 22 de paturi pentru spitalizarea de zi și 3 paturi pentru spitalizarea de zi oncologie medicală.

În cadrul Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon” mai funcționează:

* Farmacia,

* Blocul operator central,

* Unitatea de transfuzii,

* Sterilizarea,

* Serviciul de anatomie patologică cu: – compartiment cistologie,

– compartiment histopatologie,

– prosectura.

* Laborator de analize medicale,

* Laborator de radiologie si imagistica medicala: – CT;

* Laborator medicina nucleară,

* Laborator explorări functionale

* Compartiment endoscopie digestiva,

* Laborator recuperare, medicină fizică și balneologie ( baza de tratament),

* Cabinet oncologie medicala,

* Cabinet planificare familiala,

* Compartiment prevenire și control al infecțiilor nozocomiale,

* Compartiment statistică și informatică medicală.[21]

Ambulatoriul integrat cuprinde următoarele cabinete cu specializările:

* Medicină internă,

* Cardiologie,

* ORL,

* Oftalmologie,

* Chirurgie generală,

* Obstretică- ginecologie,

* Ortopedie si traumatologie,

* Gastroenterologie,

* Neurochirurgie,

* Medicina muncii,

* Neurologie,

* Psihiatrie,

* Chirurgie plastica, microchirurgie reconstructiva,

* Dermatovenerologie,

* Pneumologie,

* Urologie,

* Endocrinologie,

* Pediatrie/ Neonatologie.[21]

De asemenea, în domeniul chirurgical si în cel de medicină internă, în cadrul spitalului există și activitate de cercetare.

Trebuie mentionat faptul că laboratoarele deservesc atât paturile, cât și ambulatoriul integrat.

Personalul din unitățile sanitare se compune din următoarele categorii:

Personalul medico-sanitar:

personalul de conducere (medici șefi de secție)

personalul de execuție (asistenti medicali, farmaciști, laboranți)

Personalul din activități auxiliare:

Personalul de conducere (ingineri)

Personalul de execuție (tehnicieni)

Muncitori

Personalul din aparatul funcțional:

Personalul de conducere (director economic, contabil șef, șef de compartiment)

Personalul de execuție (economiști, referenți, contabili)

Personalul de execuție administrativ (mercelog, gestionari)

Personal de deservire[1,2,6]

Personalul care își desfășoară activitatea în aceste structuri este constituit din:

– 732 de medici (inclusiv rezidenți), farmaciști și alt personal superior;

– 353 de asistenți medicali;

– 148 personal auxiliar;

– 98 personal administrativ.

1.3.3. Organigrama

Organigrama este o reprezentare grafica, sugestiva, sistematica și sintetica, cu respectarea anumitor reguli, a structurii organizatorice a unității sau compartimentului la care se refera.
Aceasta este alcatuita din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente si din linii care reflecta legaturile organizatorice.
Organigramele se clasifica in functie de mai multe criterii:
a) dupa sfera de cuprindere:
– organigrame generale sau de ansamblu (in care este data reprezintarea grafica a structurii organizatorica a intregii unitati economico-sociale);
– organigrame partiale (care reflecta un compartiment sau un grup de compartimente ale structurii organizatorice respective);
b) dupa modul de ordonare a componentelor structurii organizatorice:
– organigrame piramidale (ordonate de sus in jos);
– organigrame ordonate de la stanga la dreapta;
– organigrame circulare;
– organigrame in "lambda";
– organigrame in "steag", etc.
Organigramele se elaboreaza dupa urmatoarele reguli:
a) marimile dreptunghiurilor si grosimile contururilor acestora trebuie corelate cu obiectul, sarcinile, autoritatea si responsabilitatea implicate;
b) poziția componentelor structurale in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic inscriindu-se pe aceeasi orizontala;
c) in deptunghiul corespunzator fiecarui compartiment este necesar sa se indice numarul total al componentilor, din care: persoane de conducere si personal de executie;
d) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate;[2]

Organigrama Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este reprezentata în figura nr.1.

Fig.1. Organigrama Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”

I.4. Competente la nivelul structurii organizatorice cu referire la principalele functii de conducere

Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica, ce trebuie sa fie absolvent al unei institutii de invatamant superior si al unor cursuri de perfectionare in management sau management sanitar, agreate si stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
Perioada pentru care managerul incheie contract de management cu Ministerul Sanatatii Publice sau cu ministerele, respectiv institutiile cu retea sanitara proprie, dupa caz, este de 3 ani. Acest contract de management poate fi prelungit sau poate inceta inainte de termen. Acest lucru se stabileste in urma evaluarii anuale, realizata pe baza criteriilor de performanta stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
Atributiile managerului sunt stabilite prin contractul de management.

In ceea ce privește politica de personal si structura organizatorica, managerul are urmatoarele atributii și indatoriri:
a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, in functie de normativul de personal in vigoare;
b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;
c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;
d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, in vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale in subordine ori in administrare sau retea sanitara proprie;
e) numeste membrii comitetului director.

In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” se organizeaza si functioneaza un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil si directorul de ingrijiri, precum si alti directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

Sectiile, laboratoarele si serviciile medicale ale spitalului public sunt conduse de un sef de sectie, sef de laborator sau, dupa caz, sef de serviciu. Aceste functii se ocupa prin concurs sau examen, dupa caz, in conditiile legii, organizat conform normelor aprobate prin ordin al Ministrului Sanatatii publice.
In spitalele publice,functiile de conducere sunt functiile de sef de sectie, sef de laborator, farmacist-sef, asistent medical sef si pot fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti sau asistenti medicali, cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitatea respectiva.
Principalele atributii ale sefilor de sectie sunt reprezentate de indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si de raspunderea de calitatea actului medical, dar si atributiile asumate prin contractul de administrare.
În momentul numirii in functie, sefii de sectie, de laborator sau de serviciu incheie cu spitalul public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o durata de 3 ani, in cadrul caruia sunt prevazuti indicatori specifici de performanta. Ca și cazul contractului dintre manager și spital, contractul de administrare poate fi prelungit si poate inceta inainte de termen. Incetarea contractul este dependent de neindeplinirea indicatorilor specifici de performanta.

Pe perioada existentei contractului de administrare, eventualul contract de munca incheiat cu o alta institutie publica din domeniul sanitar se suspenda. Continutul contractului si metodologia de incheiere a acestuia se vor stabili prin ordin al ministrului sanatatii publice. Daca seful de sectie selectat prin concurs se afla in stare de incompatibilitate sau conflict de interese, acesta este obligat sa le inlature in termen de maximum 30 de zile sub sanctiunea rezilierii unilaterale a contractului de administrare.
Calitatea de sef de sectie este compatibila cu functia de cadru didactic universitar.

In cadrul spitalelor publice functioneaza un consiliu etic, un consiliu medical si un consiliu stiintific, pentru spitalele clinice si institutele si centrele medicale clinice. Directorul medical este presedintele consiliului medical. Directorul stiintific este presedintele consiliului stiintific.
Componenta si atributiile consiliului etic si ale consiliului stiintific se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.
Consiliul medical este alcatuit din sefii de sectii, de laboratoare, farmacistul-sef si asistentul sef.
Principalele atributii ale consiliului medical sunt urmatoarele:
a) imbunatatirea standardelor clinice si a modelelor de practica in scopul acordarii de servicii medicale de calitate in scopul cresterii gradului de satisfactie a pacientilor;
b) monitorizarea si evaluarea activitatii medicale desfasurate in spital in scopul cresterii performantelor profesionale si utilizarii eficiente a resurselor alocate;
c) elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului in limita bugetului estimat;
d) intarirea disciplinei economico-financiare.

In cadrul spitalului public functioneaza un consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerilor spitalului in urma dezbaterilor.
Membrii consiliului consultativ sunt:
a) 2 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai autoritatii de sanatate publica, cu personalitate juridica pentru spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii Publice;
b) 2 reprezentanti ai ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie pentru spitalele aflate in subordinea acestora;
c) 2 reprezentanti numiti de consiliul judetean ori local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dintre care unul specialist in finante publice locale, pentru spitalele aflate in administrarea consiliilor judetene sau locale, dupa caz;
d) managerul spitalului public;
e) 2 reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina, pentru spitalele clinice, institutele si centrele medicale clinice;
f) 2 reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentantive la nivel national pentru spitalele din reteaua Ministerului Sanatatii Publice.

1.5. Relatii cu exteriorul

1.5.1. Relatii cu Ministerul Sanatatii

Ministerul Sanatatii, conform art. 34 din Legea nr. 145/1997, proiecteaza, implementeaza si coordoneaza diverse programe de sanatate publica, pentru realizarea unor obiective de sănătate. În acest scop, participa toate institutiile cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului.[17]

In vederea stabilirii obiectivelor, se realizeaza colaborari cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentantii spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei.[17]

In tara noastra, potrivit art. 1, alin. 4 din Legea nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica, ministerul Sanatatii este cel care raspunde de sanatatea publica.[18]

Sanatatea publica este asigurata prin unitati publice sau private specializate, in stransa colaborare cu casele de asigurari de sanatate si Colegiul Medicilor. Potrivit actului normativ citat, asistenta de sanatate publica promoveaza masuri care sa asigure prevenirea, profilaxia si controlul unor boli cu impact de masa, precum si masuri necesare asigurarii unui mediu fizic sanatos.[17,18]

Ministerul Sanatatii are urmatoarele obiective in cadrul relatiei cu Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”:

a) crearea unui sistem de sănătate comparabil cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, modern și performant, adaptat nevoilor populației;

b) accesul echitabil al populatiei la servicii de sănătate pentru toti cetățeni, indiferent de mediul în care traiesc;

c) imbunatatirea starii de sănătate a populatiei;

d) cresterea calității actului medical și a siguranței pacientului;

e) alocarea resurselor financiare în funcție de calitate, performanță și evidențe medicale și dezvoltarea metodelor de finanțare a serviciilor spitalicești bazate pe calitatea serviciilor acordate pacienților;

f) realizarea unor politici clare de formare, dezvoltare și motivare a cadrelor medicale;

g) supravegherea și controlul bolilor transmisibile, netransmisibile, dar și urmarirea impactului pe care îl au factorii de mediu asupra sănătății populației;

h) crearea de strategii de educare în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și, deci de reducere a necesitatii de îngrijiri medicale.[2]

Atributiile Ministerului Sanatatii sunt urmatoarele, prevăzute de Legea nr. 95/2006:

1. Ministerul Sănătății are atributia de a supraveghea, coordona și controla aplicarea legislației de către instituția publica;

2. Fundamentează resursele financiare pentru funcționarea sistemului de sănătate;

3. Prin ordin al Ministrului Sănătății, are atributia de a aproba angajarea, transferarea și detașarea medicilor, medicilor dentiști, farmaciștilor, din unitățile sanitare publice;

4. Ministerul Sănătății stabilește cerintele pentru angajarea și promovarea personalului din unitatea spitaliceasca și organizeaza și desfășoara examenele de promovare și evaluare profesională a cadrelor medicale din spital;

5. Printre atribuțiile Ministerului Sănătății se număra și elaborarea și organizarea de activitati de formare, pregătire și perfecționare profesională a personalului medical;

6. Contractul-cadru și metodologia de colaborare dintre spitale și instituții de învățământ superior medical sunt elaborate de către Minister;

7. Structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului și denumirii unității sanitare publice sunt atributii ale Ministerului;

8. Pentru asigurarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale pentru unitatea sanitara elaboreaza norme;

9. Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al instituției sanitare publice aflate în subordinea sa;

10. Emite fila de buget pentru Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU), pentru medicii si farmacistii rezidenti, pentru programele de sanatate aprobate de către Ministerul Sanatatii, pentru aparatura medicala, dar si pentru reparatiile capitale. [2]

Spitalul are obligatia de a transmite lunar situatia financiara si trimestrial bilantul contabil al unitatii, solicitat de catre Ministerul Sanatatii.

1.5.2. Relatia cu Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB)

In conformitate cu prevederile art. 1 din Statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, „Casa Nationala de Asigurari de Sanatate este institutie publica autonoma de interes national, cu personalitate juridica, fara scop lucrativ, avand ca principal obiect de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania.”[6]

Casa Naționala de Asigurari de Sănătate a luat fiinta la data de 1 ianuarie 1999, în baza Legii asigurarilor de sanatate si a celorlalte acte normative corelate. Acest moment a coincis cu declansarea celei mai ample reforme din Romania de dupa 1989. Principalele principii ale noului sistem sunt solidaritatea, descentralizarea, libertatea de a alegere medicul si concurenta profesionala a cadrelor medicale, elemente inexistente in sistemul anterior.[6,8]

Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” are urmatoarele drepturi in urma relatiei contractuale cu CASMB:

a) sa primeasca contravaloarea serviciilor medicale acordate pacientilor conform contractelor si actelor aditionale încheiate cu aceasta;

b) serviciile medicale efectuate persoanelor care se prezinta la spital fara bilet de trimitere si care nu reprezinta urgente medico – chirurgicale trebuie achitate de catre aceasta;

c) sa implementeze diverse actiuni pentru a creste eficienta si eficacitatea actului medical, respectand reglementarile legale. [2,8]

În relatiile contractuale cu Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”, Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti are urmatoarele obligatii:

a) sa urmareasca activitatea spitalului in baza conditiilor din contractele încheiate;

b) sa deconteze spitalului serviciile medicale acordate asiguratilor. Acest lucru se realizeaza pe baza facturilor, in primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata;

c) sa raporteze Casei Nationale de Asigurari de Sanatate toate datele cerute de aceasta, in ceea ce priveste serviciile medicale acordate in cadrul spitalului. De asemenea, acesta are datoria de a respecta termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

d) sa informeze spitalul despre eventualele modificari ale conditiilor de contractare;[2,8]

1.5.3. Relatia cu Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti

Autoritatile de Sanatate Publica judetene si cea a Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local. In mod similar se pot organiza autoritati de sanatate publica in cadrul ministerelor care colaboreaza cu unitatile deconcentrate ale Ministerului Sanatatii Publice.[2]

Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti are ca obiectiv punerea in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identificarea problemelor locale prioritare de sanatate publica, elaborarea si implementarea actiunilor locale de sanatate publica.[2]

Printre atributiile Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti se numara:

controlul aplicarii normelor de functionare a unitatilor medicale si farmaceutice, indiferent de forma de organizare, si aplicarea masurilor in caz de neconformitate;

urmarirea aplicarii criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;

participarea activa la programele de instruire a personalului din serviciile de sanatate publica si a populatiei;

organizarea de actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii;

stabilirea relatiilor de colaborare cu diverse institutii si organizatii in vederea desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice;

organizarea culegerii si prelucrarii informatiilor statistice medicale primite de la unitatea spitaliceasca si transmiterea rapoartelor statistice lunare care institutiile desemnate in acest scop;

intocmirea de rapoarte in ceea ce priveste starea de sanatate a comunitatii, care sunt inaintate Ministerului Sanatatii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local;

coordonarea la nivel local a implementarii activitatilor care decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sanatatii.[2]

Regulamentul de organizare si functionare, precum si structura organizatorica a Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Cap. 2. Fundamentarea indicatorilor economico-financiari la Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” Bucuresti

Potrivit unor studii efectuate de mai multe organizații internaționale privind economia sanitara la nivel mondial, nu s-a putut efectua o clasificare functionala și unitara a cheltuielilor pentru prevenirea, ocrotirea și tratarea diverselor afectiuni. Acest lucru este cauzat de faptul ca organizarea asistentei medicale se realizeaza diferit, în concordanta cu sistemul socio-economic din diferite tari, precum și din cauza gradului de dezvoltare diferit în ceea ce privește ocrotirea sănătații populației.

În țara noastră, exista câteva acte și legi normative care produc efecte directe sau indirecte în determinarea calculului indicatorilor financiari de venituri sau de cheltuieli. Printre acestea, se număra

Constituția României, Legea spitalelor nr. 270/2003 modificată prin OG nr. 40/2004, Legea nr. 125 din 12/05/2005 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 416/2005 pentru aprobarea Ordonanței de Urgentă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, ordonanțe de urgentă ale Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 125/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile Art. 13 din OG nr. 115/2004, aprobată cu modoficări și completări prin Legea nr. 125/2005, Ordin nr. 10/12.01.2005 pentru aprobarea derulării programelor și subprogramelor de sănătate finanțate din bugetul de stat în anul 2005. [20]

Potrivit art. nr. 35 din Legea spitalelor din anul 2003, acestea își exercita activitatea pe baza autonomiei financiare, pe seama sumelor prevazute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale și din sume obținute de la persoane fizice și juridice. Spitalul își elaborează, aprobă și execută bugetele proprii de venituri și cheltuieli.

În cadrul spitalelor, cea care elaboreaza proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al Ministrului Sănătății este conducerea spitalului. Aceasta se consulta totodata și cu alte ministere și a instituții cu rețele sanitare proprii.

Fundamentarea cheltuielilor într-un spital se realizeaza în concordanță cu următoarele legi în vigoare publicate pe site-ul Ministerului Sănătății:

HOTĂRÂRE Nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății.

ORDIN Nr. 131 din 23 februarie 2010 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 326/2009 privind înființarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății și a Comisiei naționale de transparență.

ORDIN Nr. 1941/872 din 5 decembrie 2008 pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătății Publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală,

pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.

ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 – Partea a II-a pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista, cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.

ORDIN Nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 – Partea I pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.

LEGE Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății.[20]

Institutiile bugetare realizeaza planuri de venituri bugetare privind activitatea de elaborare, verificare și aprobare a acestora. Planurile trebuie sa corespunda cu sarcinile de planificare financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici și sociali ce sunt trasați prin planul național unic și pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidentă.

Printre cele mai importante instrumente manageriale se numara bugetul. Acesta asigura în expresie financiară, marimea obiectivelor, cheltuielilor, acțiunilor ce pot fi finanțate din veniturile estimate a fi realizate, precum și evaluarea rezultatelor și eficienței economice a acestora.

Etapa în care se realizeaza legătura dintre atingerea obiectivelor propuse și directionarea fondurilor în aceste scopuri este cunoscută sub numele de elaborarea proiectului de buget. Elaborarea este efectuata de către autoritățile administrației publice locale, în urma unor analize complexe în ceea ce privește trecutul și viitorul, ceea ce a fost și ceea ce urmează să se întâmple.

Atunci când sunt elaborate proiectele de buget, se au în vedere urmatoarele aspecte:

Prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali, elaborate de organele abilitate, pentru anul pentru care se realizeaza bugetul, precum și previziunile pe următorii 3 ani;

Politicile bugetare și fiscale la nivel central si local;

Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanțare, ale acordurilor de împrumut sau garantare, încheiate, precum și a celorlalte acorduri sau angajamente semnate și aprobate;

Prioritizarea cheltuielilor dată de necesitatea, oportunitatea, eficiența și eficacitatea finanțării serviciilor, acțiunilor, activităților sau programelor stabilite.[5,7]

Indicatorii utilizați în fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt:

I. Indicatori privind costul asistenței medicale:

Număr personal tehnico-administrativ;

Număr personal auxiliar;

Număr muncitori, din care direct productivi, indirect productivi și de specialitate;

Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare, dar și cel cu studii medii;

II. Indicatori privind consumul de medicamente și materiale sanitare:

Număr paturi în spital;

Număr zile de spitalizare/pacient;

Cheltuieli medii anuale pe un pat cu retribuțiile, medicamentele, hrana pe zi, alte cheltuieli;

Număr litrii de sânge consumat;

Cheltuieli medii anuale pe litrul de sânge;

Număr mașini de salvare;

Cheltuieli medii anuale pe o masină de salvare.

III. Indicatori de eficientă sanitară:

Număr paturi fizice existente;

Număr paturi ocupate efectiv;

Media utilizării paturilor de spital: M=(Număr paturi fizice existente/Număr bolnavi)*100

○ Indicele de utilizare a paturilor: I=(Număr paturi ocupate/Număr paturi fizice)*100

○ Rulaj bolnavi: R=Număr bolnavi/Număr paturi

○ Durata medie de spitalizare: D=Număr zile de spitalizare/Număr bolnavi internați[5,7]

Exista doua tipuri de metode folosite pentru fundamentarea cheltuielilor si veniturilor spitalului si anume metode clasice si metode moderne.

Metodele clasice pot fi clasificate la randul lor in:

Metoda automată – pentru previzionarea veniturilor și cheltuielilor pentru anul următor (n+1) se iau drept bază veniturile și cheltuielile aferente anului anterior, al cărui exercițiu s-a încheiat (n – 1);

Metoda majorării (diminuării) -se analizeaza rezultatele exercitiilor bugetare aferente a cinci sau mai multi ani premergatori celui pentru care se face previziunea, pe baza cărora se calculează ritmuri medii de modificare a veniturilor si a cheltuielilor, ritmuri care se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor din anul in curs pentru a se face o previziune penru anul urmator;

Metoda evaluării directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli, in functie de executia preliminara a anului in curs si realizarea unei previziuni pentru viitor.

Metodele moderne sunt definite ca acele metode care pornesc de la obiectivele si programele ce trebuie realizate pentru fundamentarea bugetelor de venituri si cheltuieli. În acest caz, bugetul este împărțit în sub-bugete pe diverse activități, iar în cadrul fiecărui sub-buget are loc o fundamentare a veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de venituri și de cheltuieli. [5,7]

Prin însumarea sub-bugetelor, la care se pot adăuga, dacă este cazul, veniturile și cheltuielilor activități generale a instituției, se realizează bugetul general.

In fundamentarea cheltuielilor spitalului trebuie avute in vedere urmatoarele, la fel ca în cazul veniturilor:

baza legală a cheltuielilor;

destinația cheltuielilor;

analiza prețurilor și tarifelor;

analiza serviciilor oferite din punct de vedere cantitativ și calitativ;

previziunea asupra schimbărilor ce vor interveni;

elemente specifice de calcul (ex. nr personal, beneficiari ai venitului minim garantat, salarii de bază, etc.).[5]

În afară de plățile de casă efectuate prin bancă, în vederea executiei planurilor de cheltuieli, instituțiile bugetare inregistrează în evidența lor și consumul de muncă, sub forma cheltuielilor efective.

Toate cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumurile de materiale, energie electrica, alimente, medicamente, materiale sanitare, plăți pentru serviciile prestate, se incadreaza in categoria cheltuielilor efective. Prețul de înregistrare a obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și a unor mijloace fixe procurate este inregistrat de catre institutiile bugetare tot in categoria cheltuielilor.

Structura clasificației bugetare este formată din diviziuni și subdiviziuni în care sunt trecute veniturile și cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată pentru buget și plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificației bugetare.

Ministerul Finanțelor Publice a aprobat o nouă clasificație bugetară a veniturilor și cheltuielilor statului și instituțiilor de stat. Astfel, fiecare instituție publică cu personalitate juridică este obligată să realizeze anual un proiect de buget de venituri si cheltuieli care devine principalul instrument al evaluării activității economico-financiare și al execuției bugetare, imediat ce este aprobat și sa incheie un bilanț propriu anual și bilanțuri trimestriale.[5]

Redarea cheltuielilor în cadrul clasificației se face în:

Clasificația funcțională: pe părți, capitole și subcapitole;

Clasificația economică: pe titluri, articole și alienate;

Specific spitalelor, se pot utiliza anumiti indicatori, în activitatea de fundamentare a cheltuielilor. Aceștia se pot clasifica în:

a)indicatori cantitativi:

1. Număr personal existent conform structurii spitalului;

2. Număr paturi stabilit prin ordin al Ministrului Sănătății publice in functie de structura spitalului;

3. Numărul de zile de spitalizare, total și pe secții;

4. Durata optima de spitalizare;

5. Numărul de cazuri externate;

6. Indice de complexitate a cazurilor;

7. Număr de servicii medicale spitalicești pe tipuri de cazuri rezolvate realizate în regim de spitalizare de zi;

8. Tarif pe caz rezolvat;

9. Tarif pe zi de spitalizare.

b)indicatori calitativi:

1. Gradul de complexitate a serviciilor medicale acordate în spital dependent de morbiditatea spitalizata, de dotarea pe care o are spitalului și de prezenta personalului de specialitate;

2. Infectii nosocomiale raportate la numărul total de externari;[5]

Indicatori de performanța ai managementului spitalului

Tab. 1. Indicatori economico-financiari

Tab.2. Indicatori economico-financiari în cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” pentru anul 2013

Tab.3. Indicatori economico-financiari în cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” pentru anul 2014

1. Executia bugetara fata de bugetul de cheltuieli aprobat= Cheltuieli bugetare realizate/ Total buget cheltuieli aprobat * 100

unde: Cheltuieli bugetare realizate= plati nete realizate în perioada de raportare

Total buget cheltuieli aprobat= prevederi bugetare aprobate

2. Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului= Cheltuieli de personal/ Total cheltuieli spital * 100

unde: Cheltuieli de personal – cheltuielile de personal, ale rezidenților și personalul aflat în practică supravegheată

Total cheltuieli spital – se referă la toate prevederile bugetare de cheltuieli ale spitalului.

3. Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului= Cheltuieli cu medicamentele/ Total cheltuieli spital * 100

unde:- cheltuieli cu medicamente – se referă la prevederile bugetare privind cheltuielile cu medicamentele;

– total cheltuieli spital – se referă la toate prevederile bugetare de cheltuieli ale spitalului.

4. Costul mediu pe zi de spitalizare= cheltuieli realizate în numărul de zile de spitalizare unde cheltuielile realizate reprezinta cheltuielile totale efectiv realizate.

5. Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului = Venituri proprii/ Total venituri* 100

unde: Venituri proprii = veniturile obținute de spital, inclusiv subvențiile de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări, dar și alte venituri încasate de spital, exceptand veniturile obținute în contractul cu casa de asigurări de sănătate

Total venituri spital = veniturile obținute de spital, cele obținute în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate și subvenții de la bugetul local, bugetul de stat, donații, sponsorizări și alte venituri încasate de spital.

Trebuie să se țină cont de anumite cerințe în momentul în care sunt fundamentate cheltuielile pentru unitățile sanitare. Orice cheltuială este înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli sau finanțată prin acesta dacă este reglementată printr-un act normativ. Suma dintre execuția certă pe o anumită perioadă de timp și execuția probabilă la sfarșitul anului corectată cu eventualele influențe reprezintă executia preliminara pentru anul de baza. Analiza și studierea comparativă a cheltuielilor pe total cât și pe structură și în dinamică sunt foarte importante si sunt realizate de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri și cheltuieli. [19]

Tab. 4. Structura cheltuielilor în cadrul spitalului este urmatoarea:

In vederea dimensionarii cheltuielilor în domeniul sănătății trebuie luați în calcul indicatorii specifici fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamentarea se face pentru cele două tipuri de cheltuieli majore ale oricărei instituții sanitare și anume cheltuielile de personal și cheltuielile materiale și servicii.

CHELTUIELILE DE PERSONAL cuprind următoarele articolele :

Articolul 10.01-cheltuieli salariale în bani

1.Alineat 10.01.01-salarii de bază – pentru personalul de execuție și pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradațiile cuvenite, pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creșterea copiilor.

FdSb1 = salar mediu brut/post*nr. de posturi*nr. luni*(1+i)[3,22,23]

În cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, salariile de baza au reprezentat 29,392,703 lei din bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014. (tab 6)

2.Alineat 10.01.02-salarii de merit. Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevazute în statul de funcții al unității bugetare, din care cel puțin două treimi vor fi utilizate pentru funcțiile de execuție.

FdSm1 = Nm *Sm1*12*(1+i), în care: – FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit;

– Nm reprezintă numarul de persoane care beneficiază de salarii de merit;

– Sml reprezintă salariul de merit lunar.

Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit( Nm) se determină pe baza relației: Nm = N1*15%, în care N1 reprezintă numarul de personal propus a se finanța in anul respectiv.

Salariul de merit lunar(Sml) se determină: Sml = Sb1*15%, în care Sb1 este salariul mediu de bază aferent unei luni.[3,22,23]

Conform bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2014, Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” nu a acordat salarii de merit. (Tab 6)

3.Alineat 10.01.03-indemnizații de conducere. Persoanele care ocupă funcțiile de conducere a unei instituții publice au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară care se stabilește pe baza valorii de referință sectorială, înmulțită cu coeficientul de multiplicare, rotunjit din o mie în o mie de lei în favoarea persoanei respective. Indemnizatiile lunare calculate în sumă brută sunt impozabile, potrivit legii.

Limita maximă a indemnizației de conducere acordată personalului cu funcții de conducere medico-sanitare, stabilită în procente din salariul de bază este următoarea:

50% pentru medic (farmacist) director;

40% pentru medic (farmacist) director adjunct, medic șef (policlinică, stație salvare etc.);

25% pentru medic (farmacist, biolog, biochimist, șef secție, șef laborator etc.).

Fondul de indemnizații de conducere se determină cu ajutorul relației:

FdIc = FdIcl * 12(l+i), în care: FdIc este fondul de indemnizații de conducere pentru anul 2014, iar FdIc1 este fondul de indemnizatie de conducere lunar

Fondul de indemnizație de conducere lunar se determină: FdICl = NcI * Icli în care: NcI este numărul de persoane care beneficiază de indemnizație pentru funcția „i”, iar Icli este indemnizația de conducere lunară pentru funcția „i”.[3,16]

De asemenea, spitalul nu a acordat indemnizatii de conducere. (tab 6)

4.Alineat 10.01.04-sporul de vechime. Potrivit Art. 8 din OUG nr. 115/2004 persoanele salarizate beneficiaza de un spor de vechime în munca de până la 25% calculat la salariul de bază corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal.(tab.5.)[3,22,23]

Tab.5. Legătura dintre vechimea în munca și cota la salariul de baza

Fondul sporului de vechime se determină: FdSvl = (FdSbl + FdSml + FdIcl) * C%(1+i), în care – FdSvl este fondul sporului de vechime planificat pentru anul aferent

– FdSbl este fondul de salarii de bază

– FdSml este fondul de salrii de merit

– FdIcl este fodul de indemnizații de conducere

– C% este cota medie procentuală a sporului de vechime[3,22,23]

Conform tab 6 , în cadrul spitalului nu au acordate sporuri de vechime.

5.Alineat 10.01.05-spor pentru condiții de muncă. Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 – 06).[3,16]

Suma destinata sporului pentru conditii de munca pentru anul 2014 a fost de 5,895,242 lei, repartizata trimestrial conform tab 6

6.Alineat 10.01.07-plăți pentru ore suplimentare. Orele suplimentare se plătesc cu un spor din salariul de baza de 50% pentru primele doua ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru și cu 100% din salariu pentru următoarele ore. Efectuarea orelor suplimentare trebuie dispusă de conducatorul instituției sanitare cu paturi, fără a depăși 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior și a conducătorului instituției.

Numarul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relației:

Os = Osx+Osy, în care Os este nuamrul total de ore suplimentare pe an,

Osx este numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%,

Osy este numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%. [3]

Nu a fost efectuata nici o plata pentru orele suplimentare.

7.Alineat 10.01.08-fondul de premii. Personalul spitalului poate beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă. Spitalele pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut în bugetul de venituri și cheltuieli al acestora din acest fond urmand a se poate acorda un premiu în cursul anului angajatilor cu rezultate deosebite. Fondul de premiere anuală se determină cu ajutorul relației:

FdPa = ( FdSbl + FdSml + FdIcl)(1+i) în care: FdPa este fondul de premiere anuală, FdSbl este fondul de salarii de bază, FdSml fondul de salrii de merit, FdCIl fondul de indemnizații de conducere.[3,16]

Nu a fost efectuata nici o plata pentru fondul de premii, conform tab.6.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana, asa cum apar ele în statul de functii, se determină astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + IC + SV +13ASC+ST+SL+ SCM + POS +AS unde:

SB = salariul de bază;

SM = salariul de merit;

IC = indemnizatie de conducere;

13ASC = spor de clinică;

ST = spor ture noapte;

SL= plata ore suplimentare lucrate sâmbăta și dumunica;

SV = spor de vechime;

SCM= spor condiții de muncă;

POS = plata orelor suplimentare;

AS = alte sporuri.

Fondul brut de salarii reprezinta suma cheltuielilor cu salariile pentru toti angajatii unitatii. Calculul acestuia se porneste de la salariul unei persoane. In determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar urmator, se pleaca de la fondul de salarii, valabil de la data de 1 ianuarie a anului in care se face calculul. Cuantumul valoric al fondului de salarii serveste ca baza de fundamentare a necesarului de fond de salarii pentru anul urmator, inmultit cu 12 luni. Fondul destinat platii celui de-al treisprezecelea salariu este adaugat acestui cuantum valoric, precum si cuantumul premiilor.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determina după formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obtinuta se poate inmulti cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaza o crestere a salariilor (de exemplu de 10%).[3,16]

Exemplu de calcul:

Medic primar- șef de secție

Salar de tarifar = 2199 RON

Indemnizație de conducere = 25%*salar de tarifar = 25%*2199 = 549,75

Salar de merit = 15% * salar de tarifar = 15% *2199= 329,85

Salar de bază = salar tarifar + indemnizația de conducere + salar merit = 2199 + 549,85 = 3078, 6 RON

Spor vechime(19 ani de activitate) = 20% * salar de bază = 20%* 3078,6 = 615, 72 RON

Spor pentru condiții grele de muncă (încordare psihică) = 15% * salar de bază = 15% *3078,6 = 461, 79) RON

Plăți pentru ore suplimentare:

Ore suplimentare în zilele lucrătoare – 38%

Nr. Ore suplimentare = 10

Salar/oră = salar bază/168 de ore lucrătoare/lună = 3078,6/168 = 18,325

18,325 * 38% = 6, 9635RON/oră suplimentară

Spor = 6, 9635 * 10 = 69,635RON

Ore suplimentare în zilele nelucrătoare – 89%

Nr. Ore suplimentare = 10

Salar/oră = 8,75 RON/oră suplimentară

18,325*89% = 16,30925RON/oră suplimentară

Spor = 16,30925 *10 = 163, 0925 RON

Slar brut = salar tarifar +spor vechime + spor pentru condiții grele de muncă + plați pentru ore suplimentare = 2199 + 615,72 + 461,79 + 232,7275 = 3509,2375 RON

Tab. 6. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din venituri proprii

Tab. 7. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)

Tab. 8. Cheltuieli de personal extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon”- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat

Articolul 10.03 Contributii

1.Alineat 10.03.01-contributii de asigurari sociale de stat. Cota contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat este de 24,5%, iar fondul constituit pentru accidentele de muncă este de 0,5%. [3]

Suma destinata contributiilor de asigurari sociale de stat pentru anul 2014 a fost de 7,982,279 lei, repartizata trimestrial conform tab 9.

2.Alineat 10.03.02-contribuții pentru asigurările de șomaj. Ajutorul de șomaj se referă la cote reținute lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influențele din anul de plan și cu luarea în considerare a posibilităților de modificare a cotei de impunere.[3]

Suma destinata contributiilor pentru asigurarile de somaj pentru anul 2014 a fost de 202,412 lei, repartizata trimestrial conform tab 9

3.Alineat10.03.03-contribuții pentru asigurările sociale de sănătate. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influențele din anul de plan și cu luarea în considerare a posibilităților de modificare a cotei de impunere.[3]

Suma destinata contributiilor pentru asigurarile sociale de sanatate pentru anul 2014 a fost de 2,060,406 lei, repartizata trimestrial conform fig

Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare:

În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse fondurile necesare pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcționări a spitalului.Nivelul cheltuielilor cu medicamente și materiale sanitare pentru anul de plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflației.

1.Alineat 20.04.02 – Medicamente și materiale sanitare

Costul medicamentelor procurate de instituția sanitară, inclusiv cheltuielile cu ambalajele;

Cheltuieli pentru procurarea serurilor și vaccinurilor;

Soluții perfuzabile și alte produse preparate medicamentoase utilizate în tratamentul diferitelor afecțiuni.

Materiale sanitare consumabile, truse sanitare și materiale de pansare, inclusiv costul ambalajelor;

Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

Sânge pentru transfuyii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.[3]

In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», au fost cheltuite sumele reprezentate in tabelul 9, tabelul 10 si tabelul 11.

Tab.9. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din venituri proprii

Tab.10. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)

Tab.11. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Medicamente si materiale sanitare- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat

BUNURILE ȘI SERVICIILE –cuprind următoarele articolele:

Articolul 20.01-bunuri si servicii

1.Alineat 20.01.01-furnituri de birou

2.Alineat 20.01.02-materiale pentru curațenie. Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafața spitalului;

Numărul de săli, cabinete medicale;

Materiale de curățenie necesare; 

Cantitatea necesară din fiecare material de curățenie;  

Prețul fiecărui tip de material de curățenie necesar.

Materaialele pentru curațenie=Cantitatea din tipul de material necesar /lună *preț /material*(1+i)[3]

3.Alineat 20.01.03 – încalzit iluminat și forță motrică. Pentru cheltuielile pentru încălzire se tine cont de contractele cu furnizorii și execuția bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflației. În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului electric și cheltuielile cu becurile.

Contractul cu furnizorul S.C. Electrica S.A și cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata inflației, stau la baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică. În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul sălilor iluminate cu becuri; 

Numărul de becuri din fiecare sală;

Un număr mediu al becurilor schimbate pe an 

Prețul unitar al unui bec.

Cheltuieli cu becurile electrice = Nr. mediu de becuri schimbate/an * Preț unitar/bec

4.Alineat 20.01.04 – Apa, canal și salubritate. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori:

Consum apa potabilă (mc/an);

Consum apă caldă (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pentru un mc apă rece și un mc apă caldă;

Tariful anual pentru servicii de salubritate și canalizare.

La fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilități și servicii și de valorile din anul precedent în ceea ce privește numărul de mc consumați.

Cheltuieli de apă, canal, salubritate = Consum apă/lună * Tarif/c + Tarif canalizare + Tarif servicii de salubritate[3]

5.Alineat 20.01.08 – Posta, telecomunicatii, radio, Tv, internet. Indicatorii utilizați în fundamentarea acestor cheltuieli sunt:

Numărul de televizoare;

Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice;

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice;

Tariful pentru abonament radio,tv si internet;

Cheltuieli cu corespondența poștală internă.

6.Alineat 20.01.09 – Materiale si prestari servicii pentru intretinere cu caracter funcțional. Se au în vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare și dezinsecție efectuate de unități specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale, plata serviciilor efectuate de terți.[3]

In cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», au fost cheltuite sumele reprezentate in tabelul 12, tabelul 13 si tabelul 14.

Tab.12. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din venituri proprii

Tab.13. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din venituri proprii(altele decat subventiile)

Tab.14. Cheltuieli efectuate in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Sf. Pantelimon», anul 2014- Bunuri si servicii- Cheltuieli din subventii de la bugetul de stat

CHELTUIELI DE CAPITAL

Cheltuielile de capital sunt folosite în scopuri bine determinate, favorizand dezvoltarea instituției si avand un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, Acestea necesita sume cu ponderi mari în buget, implicand financiar perioade ce depășesc anul bugetar de debut. Cheltuielile de capital contribuie îmbogățirea și modernizarea spitalului, fiind acele cheltuieli care permit achiziționarea sau constituirea unor bunuri publice de folosință îndelungată. În programul de investiții se înscriu cheltuielile pe ani și etape de execuție pentru investițiile în curs și pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier și alte obiecte de investiții, cu desfășurare atât fizic cât și valoric. Responsabilitățile și competențele în fundamentarea cheluielilor bugetare sunt structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare și declanșează fluxuri informaționale ascendente separat pe componente bugetare.[3,4,9]

Compartimentul financiar contabil (care centralizeaza cheltuielile spitalului și veniturile acestuia obținute din diferite surse), împreună cu compartimentul resurse umane și statisticianul medical furnizează datele necesare întocmirii planului de venituri și cheltuieli directorului adjunct și contabilului sef. După ce este realizat, acest plan este predat directorului spitalului care îl verifica și aprobă ,urmand ca mai apoi să-l predea ordonatorului ierarhic superior.

Fluxurile informaționale în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară în parte, se derulează conform calendarului stabilit prin acte normative specifice. Consumatorii de fonduri publice în funcție de subdiviziunile clasificatiei bugetare sunt implicați în elaborarea proiectelor de bugete publice, conform procedurii bugetare.[3,4,9]

Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare și obiecte de inventar se face de la societățile cu care spitalul a încheiat convenții la începutul anului. Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoțitoare, care diferă în funcție de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor sau a avizelor de expediție, iar confirmarea primirii se face pe baza documentelor respective de către un reprezentant al serviciului de contabilitate, gestionarul și asistentul șef pentru materialele sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar și alte materiale șeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician.[3,4,9]

Factura și avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuei să fie vizate de către contabilul șef. După ce au fost înregistrate în evidența operativă a magaziei, documentele de intrare a meterialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil.[3,4,9]

Figura 1. Fluxul financiar generat de finanțarea cheltuielilor bugetare

Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, necesar lucrarilor de investitii și de reparatii se face pe baza bonului de consum dupa cum se elibereaza separat pentru materiale sanitare, de curatenie, obiecte de inventar, mijloace fixe.

Medicamentele au depozit separat, ele eliberandu-se de către medicul secției în 3 exemplare pe baza condicii de prescriptii medicale : primul exemplar ajunge la serviciul de contabilitate, al doilea ramane la farmacie, iar al treilea ramane la cotor.

Cheltuielile de capital s-au realizat, în Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, conform Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2014, Anexa 1.

Cap. 3. Finanțarea bugetara a cheltuielilor la Spitalul Clinic de

Urgența „ Sf. Pantelimon” Bucuresti

3.1. Surse de finanțare

Spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii ce își desfasoara activitatea pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, din sumele provenite pe anumite prestații realizate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii.[11]

Conform art.188, din Legea nr.95/2006, prin autonomie financiară se înțelege: organizarea pe baza bugetului de venituri și cheltuieli propriu a activității spitalului, buget aprobat de conducerea unității și elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli. Aceasta din urma se realizeaza pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor și compartimentelor din structura spitalului.[11]

Obligația spitalelor publice este de a asigura realizarea veniturilor și de a efectua cheltuieli în raport cu acțiunile și obiectivele din anul bugetar conform clasificației bugetare.

Potrivit Legii nr.95/2006, art. 189, contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli. Aceasta este negociata de către managerul spitalului cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, dependent de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale și cu casele de asigurări de sănătate private.[11]

În ceea ce privește drepturile salariale ale personalului angajat în activități de cercetare științifică și de medicină preventivă, organizate în cadrul structurii organizatorice a spitalului, acestea se suportă din veniturile proprii ale spitalului, iar de la 1 ianuarie 2008, drepturile personalului se suportă de la bugetul de stat.

De asemenea, conform art. 190, din legea mai sus mentionata, spitalele publice primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, precum și prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pentru spitalele clinice cu secții universitare și de la bugetele locale. [11]

De la bugetul de stat se asigură:

a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;

b) dotarea cu echipamente medicale;

c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;

d) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;

e) activități specifice unităților și instituțiilor cu rețea sanitară proprie;

f) activități didactice și de cercetare fundamentală;

g) alte cheltuieli curente și de capital.[11]

Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” este o institutie publica, fiind finanțata integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.

Căile de finanțare ale Spitalului Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon”:

Căile prin care instituția bugetara este finanțata de la buget sunt diferite în funcție de subordonarea lor.

Etapele prin care se realizează finanțarea sunt:

1. Ministerul Finanțelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru doua destinații: acoperirea cheltuielilor proprii si a celor ocazionate de acțiunile centralizate și pentru repartizări la instituțiile subordinate.

2. Are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali, ordonatorilor secundari și terțiari și de către ordonatorii secundari, ordonatorilor terțiari.

Principala sursa a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli este contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate. Acesta se negociază de către managerul institutiei cu conducerea Casei de Asigurări Sociale de Sănătate Bucuresti, dependent de indicatorii stabiliți în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. [3,4,8]

Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” primește sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi folosite doar pentru scopurile pentru care au fost repartizate. De la bugetul de stat se asigură:

a) desfășurarea activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;

b) dotarea cu echipamente medicale;

c) investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;

d) modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;

e) activități didactice și de cercetare fundamentală;

f) alte cheltuieli curente și de capital. [11]

Veniturile suplimentare pe care le poate realiza spitalul sunt reprezentate de donații și sponsorizări, asocieri investiționale în domenii medicale ori de cercetare medicală și farmaceutică, închirierea unor spații medicale, echipamente sau aparatură medicală către alți furnizori de servicii medicale, în condițiile legii. [11]

Contractele privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenți economici, editarea și difuzarea unor publicații cu caracter medical, servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terți reprezintă și ele surse de venituri suplimentare.

De la bugetul local se asigura finantarea unor cheltuieli de intretinere, gospodarire, reparatii, consolidare, modernizare.

Finanțarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face prin sursele aflate la dispoziția statului, fonduri adunate din taxe și impozite, precum și contribuțile asiguraților reprezintă sursele pentru finanțarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar. Sursele de finanțare ale activității sanitare sunt reprezentate în figura nr. 2.[11]

Fig.2. Sursele de finanțare ale activității sanitare

3.2. Modalități tehnice utilizate în finanțarea bugetara

Veniturile primite de la bugetul de stat sub forma creditelor bugetare care acoperă o parte din cheltuielile instituției reprezintă finanțarea bugetară. Aceste cheltuieli nu sunt finanțate din venituri proprii.

Veniturile provenite de la bugetul de stat sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile medicilor rezidenți, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate și pentru acoperirea cheltuielilor cu investițiile.[3,7]

Principalele surse ce privesc finanțarea bugetară a Spitalului Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” sunt:

Venituri din contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti în anul 2014, reprezentate în tabelul 16.

Tab.16. Venituri din contractele cu CASMB

Sume primite de la Bugetul Local în anul 2014, reprezentate în tabelul nr 17

Tab.17. Venituri provenite din Bugetul Local

Sume primite de la Bugetul de Stat în anul 2014, reprezentate în tabelul nr 18.

Tab.18. Venituri provenite din Bugetul de Stat

3.3. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare

Aprobarea creditelor bugetare se poate realiza prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale. Acest lucru este posibil doar la cererea ordonatorilor principali de credite, după ce sunt deschise liniile de credite, sunt repartizate creditele bugetare și sunt alimentate cu fonduri.[3]

Limita creditelor bugetare este o conditie elementara pentru aprobarea deschiderii de credite. Aceasta se realizeaza în funcție de subdiviziunile clasificației bugetare, dar și în funcție de gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziție anterior. Pentru realizarea acestui lucru este nevoie de respectarea dispozițiilor legale care dovedesc efectuarea cheltuielilor respective, dar și de evidentiere a încasarilor de venituri bugetare și de posibilitățile de finantare a deficitului bugetar.

Cel care realizeaza deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale este Ministerul Finanțelor Publice, dependent de limitele stabilite în bugetul de stat. Acest lucru se realizeaza doar la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, dependent de necesitățile execuției bugetare, prin direcțiile generale ale finanțelor publice.
Deschiderea de credite bugetare poate fi definita ca fiind autorizarea pe care o dă Ministerul Finanțelor Publice către Trezoreria Finanțelor Publice din București prin care se dispune ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare, suma de bani având titlu de credit bugetar.[3,7]

Ordonatorul principal de credite bugetare realizeaza trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare pe care o adresează „finanțatorului”. În cerere este trecuta suma solicitată și subdiviziunea de cheltuieli la care se încadrează. Suma ceruta trebuie să fie în acord cu prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal.

Pe cererea de deschidere de credite bugetare trebuie menționate cheltuielile cu caracter centralizat, dar și cele pentru nevoile proprii. Ambele tipuri de cheltuieli trebuie structurate ca fiind cheltuieli curente (de personal, materiale, subvenții și transferuri) și cheltuieli de capital. Ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativă” și dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonați, alături de cererile mentionate.[3,4,5]

În „nota justificativă” sunt precizate cheltuielile bugetare aprobate adunate de la începutul anului a celor care privesc trimestrul de referință, creditele bugetare deschise adunate de la începutul anului, plățile de casă efectuate la sfarsitul lunii precedente, cheltuieli estimate pentru luna în curs, cheltuieli estimate pentru perioada pentru care este solicitata deschiderea de credite bugetare.

După ce documentele au fost analizate și controlate, este deschisă linia de credite bugetare și mai apoi este comunicata ordonatorului principal asupra autorizării definitivate.[4]

Finanțarea din bugetele locale presupune acoperirea cheltuielilor în limita disponibilității existente în cont. Acest lucru presupune deschiderea la trezorerie a unor conturi de disponibil în care sunt mentionate încasările din venituri proprii, dar și cele detinute în urma veniturilor de echilibrare ( acestea sunt sume provenite din unele venituri ale bugetelor de stat și diverse alte transferuri). [4,5]

Pentru instituțiile de subordonare locală, fiecare ordonator de credite inregistrează separat în evidența sa creditele aprobate, fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să reflecte în evidența lor și creditele care au fost aprobate ordonatorilor terțiari.[4,5]

Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanțare de la bugetele locale și să utilizeze mijloacele bănești primite pe această cale pentru efectuare plăților ocazionate de execuția planurilor de cheltuieli proprii și acțiuni centralizate.

In acest caz, ordonatorii principali de credite bugetare (președinții consiliilor județene și respectiv primarii, la localități) stabilesc în fiecare luna cheltuielile ce urmează să fie facute din bugetul propriu. De asemenea, trebuie avute în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, nevoia de cheltuieli, veniturile provenite din surse proprii, cât și transferurile din bugetul de stat.

Astfel, ordonatorul principal realizeaza o „comunicare de deschidere de credite” către unitatea operativă a trezoreriei din localitate în care trebuie mentionate: instituția de administrație publică pe baza căreia se face deschiderea de credite, luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, suma dorita, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să fie virata suma și natura cheltuielilor (curente, de personal, materiale, capitole).

Creditele bugetare sunt distribuite de către ordonator, repartizarea acestora efectuandu-se prin „dispoziția bugetară”. Aceasta se realizeaza pe capitol cu evidentierea pe categorii de cheltuieli și este prezentata o dată cu comunicarea de deschidere a creditelor. [4,5]

Fluxurile informationale determinate de acest proces pot fi structurate in figura de mai jos (figura.nr.3):

Cap. 4. Organizarea evidenței privind gestiunea financiară a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” Bucuresti

In contabilitate, inregistrarea se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative. Conținutul acestora se referă la aceleași operațiuni economice și care privesc aceeași perioadă.

Înregistrările contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau intrării lor și sistematic în conturile sistetice și analitice.

Contabilitatea reprezintă totalitatea mișcărilor de valori exprimate în bani, precum și raporturile economico-juridice care iau nastere între instituțile publice care duc la decontări bănești între aceștea, între aceștea și salariații săi, cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale. Evidența acestor calcule este numită evidență economica și poate fi de urmatoarele feluri:

evidența contabila;

evidența tehnico- operativa;

evidența statistica.[3,4]

4.1. Evidența contabila

Înregistrărea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator care se referă la aceleași operațiuni economice și care privesc aceeași perioada.

Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data întocmirii lor și sistematic în conturile sintetice și analitice. Înregistrările cronologice și sistematice se fac pe formulare, în confirmitate cu forma de înregistrare contabilă practicată.

În contabilitate, se folosesc și documente specifice precum:

extrasul de cont;

state de salarii;

bonuri de consum materiale;

cerere pentru deschiderea de credite;

dispoziția bugetară.

Inregistrarile în contabilitate pot fi clasificate, din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor și surselor economice aflate în administrarea instituțiilor publice, în:

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor bănesti;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontarilor;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor instituției;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituției pentru bugetul statului, investiții, vărsăminte;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituției;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor și obiectelor de inventar;

operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanțărilor și creditărilor bancare;

operațiuni economice ce se înregistreaza în afara bilanțului;

alte operațiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării activelor fixe și circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării, fuzionării sau lichidării patrimoniului.[3,4]

4.3.1 Evidența contabilă curentă

Evidenta contabila curenta sau contabilitatea mijloacelor fixe include obiectele similare sau complexuri de obiecte, care îndeplinesc doua condiții: au o valoare inventar mai mare de 500.000 lei și o durată normală de viață mai mare de un an.

Exista mai multe cai prin care instituțiile bugetare pot intra în posesia mijloacelor fixe și anume:

prin dotare de către stat la înființarea instituției;

prin construcții și achizișii pe calea investițiilor;

prin transfer de la o instituție superioara sau de la alte unități;

prin închiriere.

Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în funcție de calea prin care ele au fost virate. Astfel, există următoarele tipuri de documente justificative:

proces verbal de recepție la magazie – pentru mijloacele fixe independente, intrate prin achizitie, care nu trebuie suspuse unor probe tehnologice, montate (mijloace de transport, mobilier);

proces verbal de recepție – pentru utilajele care trebuiesc montate, dar care nu necesită probe tehnologice;

proces verbal de punere în funcțiune – pentru utilajele care trebuiesc montate și se supun la probe tehnologice;

proces verbal de transformare – primirea mijloacelor fixe rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii;

bon de mișcare a mijloacelor fixe – tranferuri de mijloace fixe de la o unitate la alta, sau în cadrul aceleiași unități

cotractul sau procesul verbal încheiat între doua untăți – închirierea mijloacelor fixe.

Ieșirea mijloacelor fixe din folosinta se realizează de regula pe urmatoarele căi:

prin transfer la alte unități;

date în chirie;

pierdere sau distrugere;

casare.[3,4]

4.3.2 Evidența contabilă periodică

În cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” contabilitatea se realizează cu ajutorul următoarelor documente privind evidența operațiunilor:

1. Registrul inventar – în care se înregistreaza grupat toate elementele patrimoniale ale unității.

2. Cartea Mare – conține totalitatea fișelor de contabilitate. Aceasta servește la stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor conturilor sintetice, furnizează informații pentru efectuarea de analize economice și financiare, servește la întocmirea balanței de verificare.

Aceste doua tipuri de înregistrări a informațiilor contabile fac parte din contabilitatea periodică.

În ceea ce privește contabilitatea centralizatoare sunt utilizate:

Balanța de verificare – se efectueaza lunar și conține:

simbolul conturilor;

denumirea conturilor;

sumele totale debitoare.

Registrul jurnal – Document contabil în care se înregistreaza zilnic în mod cronologic, operație cu operație, încasările și plățile efectuate în numerar și cele făcute prin contul de decontare de la banci.

Acesta serveste ca:

– document de înregistrare a încasărilor și plăților;

– document de stabilire a situației financiare a agentului economic, care conduce evidența contabilă în partida simplă;

– proba în litigii.

Darea de seama contabilă – constituie un element de analiză și control cu privire la execuția bugetară. Dă posibilitatea semnalării unei deficiențe din cauza neacordării unor indicatori. Termenele de depunere a acestora sunt stabilite de actele normative în vigoare sau se fixează de către unitățile cărora li se înaintează aceste documente. În final dările de seamă centralizate, trimestriale și anuale, întocmite de Direcția Sanitară a Municipiului Bucuresti sunt depuse la Ministerul Sănătății care la rândul lui le depune la Ministerul Finanțelor Publice. Darea de seama este compusă din :

bilanț contabil;

contul de execuție bugetară;

raport de analiză;

indicatorii de calcul plus fundamentarea pe structura a bugetului de venituri și cheltuieli;

anexe (detalierea cheltuielilor, disponibilul mijloacelor fixe, finantarea, obligațiile de plata restanțe.).[3,4]

Bilanțul contabil – este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul instituției bugetare la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. La întocmirea bilanțului contabil se au în vedere următoarele reguli:

posturile inscrise în bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilitate pe baza inventarului.

Compensările între conturi ce se înscriu în bilanț, și respective, între veniturile și cheltuielile din contul de execuție nu sunt admise.

Bilanțul se verifică sub aspectul evaluării exacte a fiecărui post de active și de pasiv și a înscrierii corecte a soldurilor în fiecare grupă, potrivit funcției și conținutului conturilor stabilite de normele în vigoare.[7]

Evidența contabilă periodică se întocmește trimestrial sau anual, și sintetizează indicatorii de bază ai activitătii contabile. La baza ei stau urmatoarele principii:

Realitatea și exactitatea datelor;

Respectarea normalor privind completarea formularului;

Buna informare.

Contul de executie bugetara reflecta totalitatea operatiilor de executare e veniturilor si cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar – deficitul sau excedentul bugetului. Contul de execuție arata ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Dacă bugetul de venituri și cheltuieli este un document previzional, care estimează marimea indicatorilor, contul de execuție prezintă gradul de îndeplinirea a ceea ce instituția și-a propus și cuprinde toate operațiile facute de instituție în anul bugetar în legătură cu încasările și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul.

Structura contului de execuție:

pentru venituri:

prevederi bugetare inițiale/definitive;

drepturi constatate;

încasări realizate.

pentru cheltuieli:

credite bugetare inițiale/definitive;

angajamente bugetare;

angajamente legale;

plăți efectuate;

angajamente legale de plătit;

cheltuieli efective.

informații privind rezultatul execuției bugetare ( încasări realizate minus plăți efectuate).[3,4]

Execuția bugetelor instituțiilor publice se realizează prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Finanțelor Publice sau băncilor care, potrivit normelor legale, execută aceste operații prin convenții încheiate cu Ministerul Finanțelor.

Astfel se execută operațiile:

încasarea veniturilor;

deschiderea creditelor bugetare;

efectuarea plăților de cheltuieli curente;

efectuarea plăților pentru cheltuieli de capital;

reîntregirea creditelor bugetare.[3,4]

Venituile instituțiilor sanitare publice, potrivit legii se constituie din:

Venituri proprii care provin din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate, venituri din chirii, asocieri investiționale, alte veituri;

Venituri din valorificarea unor bunuri;

Venituri din donații și sponsorizări;

Sume primite cu destinație specială, potrivit legii, din bugetul local sau de stat.

Necesarul de personal al instituțiilor publice se stabilește prin statele de funcții aprobate de organele competente.

Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă se efectuează pe baza statutului de plată, legal întocmit, verificat și semnat. Pe baza statelor de plată se face plata retribuției și se înregistreaza operațiile respective în evidență. Ele reprezintă, în același timp, documentele care fac dovada retribuției realizate și timpului servit de o persoana într-o insituție.[14,16]

Statele de plată se întocmesc pe baza condicii de prezență și a foii de pontaj care sunt întocmite de fiecare sef de secție în parte. În statele de plată intră și listele de avans, care se acordă în a doua jumătate a lunii.

Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituției cu ocazia calculării și varsării contribuției de asigurări sociale și a reținerii și vărsării contribuției personalului pentru pensia suplimentară. Contribuția de asigurări sociale reprezintă o cheltuiala distinctă pentru instituție și se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuției brute a unei cote procentuale stabilite de lege.[14,16]

Toate documentele întocmite în legătura cu salariile sunt prezentate de către serviciul financiar-contabil către contabilul șef și semnate în urma verificării de către acesta și de către directorul instituției. Pe baza statelor de plată și a centralizatorului, șeful contabil întocmește nota de contabilitate privind salariile. La acesta notă se face o situație cu defalcarea salariilor pe articole bugetare și secții, din statele de salarii, pentru contul de execuție.

Necesarul de personal intr-o institutie bugetara se stabileste in functie de organigrama, stat de functii, stat de personal. Organigrama reprezinta structura organizatorica a unitatii bugetare, reprezentata grafic, prin aceasta definindu-se relatiile de subordonare si colaborare intre compartimente, sectii, servicii.[14,16]

Statul de functii stabilit pentru buna functionare a activitatii medicale si administrative are la baza nirmarea pe locurile din organigrama, competenta pentru fiecare post in parte.

4.2. Evidenta tehnico-operativa

Evidența tehnico-operativă, ca parte componentă a evidenței economice, contribuie în mod consecvent la reflectarea și controlul existentei valorilor materiale și bănești în condițiile organizării corespunzatoare a cerințelor unității. Obiectul ei îl constituie organizarea în funcție de nevoile fiecărei instituții pe compartimente de activitate și folosește ca tehnica de înregistrare și de exprimare a datelor fie etalonul natural, fie etalonul bănesc. [3]

Evidența tehnico-operativă furnizează informațiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate și statistică a unităților patrimoniale. Este o formă a evidenței economice prin care se înregistrează, se urmăresc și se controlează fenomenele economice în momentul și la locul producerii lor.

Caracteristicile acestei forme de evidența constau în faptul ca ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate și ca este operativa (prompta și rapida) în furnizarea datelor. La organizarea evidentei tehnico-operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalonul natural, ea organizandu-se pe fiecare gestiune în parte și ținand-se la locul de depozitare sau de folosință, ca unitate de evidență.[3]

Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum și existența și folosirea capacității de muncă, existența și folosirea capacităților de producție.

Evidența analitică se ține pe doua domenii:

din punctul de vedere al plăților de casa

din punctul de vedere al plăților efective, pe fiecare subdiviziunea a clasificației economice.

Evidența oprerativă folosește pentru consemnarea feneomenelor economice documente precum:

condica de prezență:

bonul de consum al materialelor și aparate tehnice de înregistrare.

Evidența tehnico-operativă culege și generalizează informații cum sunt:

aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale și furnizori:

consumațiile cantitative pe locuri de consum.[3,4]

4.3. Evidența statistică

Statistica este o forma a evidenței economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă și legitățile dezvoltării social-economice în condițiile concrete de loc și de timp, în expresia lor numerică.

Este o formă deosebit de importantă a evidenței pentru cunoașterea laturii cantitative a activității soaciale în unități și complexitatea ei precum și pentru studiul fenomenelor vieții sociale, culturale și politice ale societății.

Informațiile obținute prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica prezintă de asemenea, neajunsul cunoașterii parțiale a activității desfășurate de un agent economic, ducând astfel la informații insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.

Procesele proprii evidenței statistice sunt:

culegerea datelor necesare din documentele primare;

folosirea de procedee ca : observarea, sondaje de opinie, anchetarea;

prelucrarea datelor sub forma de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.[3,4]

Cap. 5. Concluzii

Lucrarea de Disertatie intitulata „ Indicatori economico-financiari într-un spital public” a avut ca obiect de studiu Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” din Bucuresti.

Acest spital are contract pentru serviciile medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucuresti, fiind dotat cu aparatură medicala de înaltă performanța, de ultimă generație deservită de medici cu multiple competențe și specializări, iar tratamentul, diagnosticarea, investigarea paraclinică și ingrijirea pacientilor corespund normelor sanitare elaborate de Ministerul Sănătății.

Serviciile intreprinse în cadrul acestui spital sunt de preventie, curative, de recuperare paliative și de îngrijire, unitatea spitaliceasca având un numar de 16 sectii.

În cadrul acestei lucrări au fost prezentate date privind organizarea și funcționarea, fundamentarea indicatorilor economico- financiari, finantarea bugetara a cheltuielilor și organizarea evidentei privind gestiunea financiara a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”.

Primul capitol cuprinde informații referitoare la istoricul spitalului, obiectul de activitate, date despre organizarea interna a acestuia și competentele pe care le are personalul din functiile de conducere. În cadrul aceluiasi capitol sunt trecute în revista și relatiile pe care acest spital public le are cu Ministerul Sănătății, cu Casa de Asigurari de Sănătate a Municipiului Bucuresti și cu Direcția de Sănătate Publica, fiind mentionate drepturile și indatoririle pe care fiecare parte contractanta le are una fata de cealaltă.

Cel de-al doilea capitol, intitulat Fundamentarea indicatorilor economico- financiari la Spitalul Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” sunt prezentate date despre actele și legile normative care produc efecte directe sau indirecte în determinarea calculului indicatorilor financiari de venituri sau de cheltuieli, modul în care se realizeaza planurile de venituri bugetare, aspectele care se iau în vedere în elaborarea proiectelor de buget. În cadrul aceluiasi capitol sunt enumerati principalii indicatori utilizati în fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, metodele care iau în lucru, aprobarea de catre Ministerul Finanțelor Publice a noi clasificatii bugetare.

De asemenea, au fost redate și date pe anii 2013 și 2014 cu privire la indicatorii economico- financiari ai Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” și modul în care aceștia a variat.

În structura aceluiasi capitol sunt prezentate cheltuielile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014, analiza și studierea comparativă a cheltuielilor pe total cât și pe structură și în dinamică sunt foarte importante si sunt realizate de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri și cheltuieli. Este evidentiat si fluxul financiar generat de finanțarea cheltuielilor bugetare.

În capitolul 3 din aceasta lucrare, intitulat „Finantarea bugetara a cheltuielilor la Spitalul Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, sunt prezentate sursele de finanțare ale spitalului și anume veniturile provenite din contractele cu Casa de Asigurari de Sănătate a Municipiului Bucuresti, de la Bugetul de Stat, modalitatile tehnice utilizate în finantarea bugetara, dar și deschiderea și repartizarea creditelor bugetare.

Capitolul 4 face referire la modul de organizare a evidentei privind gestiunea financiara a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”, aceasta parte prezentand informații despre evidenta contabila, cea tehnico- operativa și cea statistica.

Analiza situației economico-financiare a Spitalului Clinic de Urgența „ Sf. Pantelimon” pentru anul 2014 s-a efectuat pe baza datelor cuprinse în Bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, acest bugetul fiind realizat astfel încât sa acopere nevoile personalului angajat, bunurile materiale, servicii, toate pentru o desfașurarea corespunzatoare a activitǎții medicale și administrative.

Comparand gradele de realizare a indicatorilor economico-financiari pentru anii 2013 și 2014, s-a constat un echilibru, valorile fiind apropiate, ușor crescute pentru anul 2014. Acest lucru a fost posibil datorită acordarii unei asistențe medicale optime și a desfǎșurarii actului medical la standarde ridicate de calitate. Se poate aprecia faptul ca valoarea indicatorilor economico-financiari se apropie de punctajul maxim.

Studierea indicatorilor economico- financiari din cadrul Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon” a condus la urmatoarele concluzii:

S-a observat o creștere a executiei bugetare fata de bugetul de cheltuieli aprobat în anul 2014 fata de cel din 2013 de aproximativ 5 procente, acest lucru fiind datorat cel mai probabil datorită creșterii cheltuielilor de orice natura.

Procentul cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor a rămas aproape nemodificat în cei 2 ani, ceea ce s-ar putea traduce în faptul ca numărul de angajați a rămas constant, dar și prin faptul ca salariiile angajatiilor s-au modificat nesemnificativ.

Același lucru se poate observa și cazul procentului cheltuielilor de personal din totalul sumelor de casele de asigurari de sănătate din Fondul național unic de asigurari sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătății cu aceasta destinație.

Cheltuielile cu medicamentele au cunoscut o ușoară creștere, acest aspect observandu-se în cazul procentului cheltuielilor cu medicamentele din totalul cheltuielilor spitalului. Acest lucru se poate datora atât prin prisma creșterii pretului de achiziționare al medicamentelor, cât și datorită numarului mare de pacienți tratați în acest spital.

Costul mediu pe zi de spitalizare a cunoscut o relativa creștere în anul 2014, datorata creșterii pretului alimentelor, utilitatilor, medicamentelor și al materialelor sanitare. Veniturile proprii din totalul veniturilor spitalului au cunoscut o scădere, acest lucru provenind din numărul mai mic de spatii inchiriate, venituri din prestari de servicii și alte activități.

Se poate afirma ca pentru bunul mers al spitalului este nevoie de o creștere a procentului de venituri proprii ( pentru a deține capital pentru eventuale reparații), de o creștere a cheltuielilor de personal ( pentru satisfacerea angajatilor) și de un nivel al procentului de cheltuieli cu medicamentele și materialelor sanitare corespunzător pentru acordarea de servicii medicale de calitate și multumirea pacientilor.

Bibliografie:

1. Bedrule- Grigoruta Maria Viorica, Managementul serviciilor publice, Editura Tehnopress, Iasi 2007, pag. 31-33

2. Carata Ana, Management, marketing și legislatie farmaceutica, Vol. I, Editura Didactica și pedagogica, Bucuresti, 2008

3. Greceanu-Cocoș Virginia, Contabilitatea instituțiilor publice, ediție comentată și actualizată, Editura Adevărul, București, 2001.

4. Ionescu Luminița, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Economica, București, 2001.

5. Moșteanu Tatiana, Buget și trezorerie publică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.

6. Plumb Ion, Androniceanu Armenia, Abaluta Oana- Managementul serviciilor publice, Ed. ASE, Bucuresti, 2003, pag. 452-453

7. Ștefura Gabriel, Proces Bugetar Public, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza “, Iași, 2007

8. Tanasescu Paul, Ionescu Luminița, Asigurarile sociale de sănătate din Romania, Editura Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti, 1998, pag. 80-92, 109-116

9. Tanasescu Paul, Managementul financiar al activitatii sanitare, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001, pag. 195-197

10. Legea nr.270/18 iunie 2003. Legea spitalelor.

11. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

12. OUG nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

13. Ordin nr.921 din 27 iulie 2006 pentru stabilirea atribuțiilor comitetului director în cadrul spitalului public.

14. Ordonanța nr.17 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din domeniul sanitar.

15. Ordin nr.39 din 16 ianuarie 2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului.

16. Legea nr. 330 din 5 noiembrie 2009 (Legea 330/2009) – cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice .

17. Legea nr. 145/1997, art.34

18. Legea nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica

19. http://lege5.ro/Gratuit/geytonbqge/metodologia-de-calcul-al-indicatorilor-de-performanta-ai-managementului-spitalului-din-27082008

20. www.ms.ro

21. http://urgentapantelimon.ro/despre-noi.php

22. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Fundamentarea-indicatorilor-fi371.php

23. http://www.scritub.com/diverse/Observatie-Fundamentarea-chelt642215152.php

Anexa nr. 1. Bugetul de venituri și cheltuieli a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”

Bibliografie:

1. Bedrule- Grigoruta Maria Viorica, Managementul serviciilor publice, Editura Tehnopress, Iasi 2007, pag. 31-33

2. Carata Ana, Management, marketing și legislatie farmaceutica, Vol. I, Editura Didactica și pedagogica, Bucuresti, 2008

3. Greceanu-Cocoș Virginia, Contabilitatea instituțiilor publice, ediție comentată și actualizată, Editura Adevărul, București, 2001.

4. Ionescu Luminița, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Economica, București, 2001.

5. Moșteanu Tatiana, Buget și trezorerie publică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.

6. Plumb Ion, Androniceanu Armenia, Abaluta Oana- Managementul serviciilor publice, Ed. ASE, Bucuresti, 2003, pag. 452-453

7. Ștefura Gabriel, Proces Bugetar Public, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza “, Iași, 2007

8. Tanasescu Paul, Ionescu Luminița, Asigurarile sociale de sănătate din Romania, Editura Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti, 1998, pag. 80-92, 109-116

9. Tanasescu Paul, Managementul financiar al activitatii sanitare, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001, pag. 195-197

10. Legea nr.270/18 iunie 2003. Legea spitalelor.

11. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

12. OUG nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

13. Ordin nr.921 din 27 iulie 2006 pentru stabilirea atribuțiilor comitetului director în cadrul spitalului public.

14. Ordonanța nr.17 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din domeniul sanitar.

15. Ordin nr.39 din 16 ianuarie 2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului.

16. Legea nr. 330 din 5 noiembrie 2009 (Legea 330/2009) – cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice .

17. Legea nr. 145/1997, art.34

18. Legea nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica

19. http://lege5.ro/Gratuit/geytonbqge/metodologia-de-calcul-al-indicatorilor-de-performanta-ai-managementului-spitalului-din-27082008

20. www.ms.ro

21. http://urgentapantelimon.ro/despre-noi.php

22. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Fundamentarea-indicatorilor-fi371.php

23. http://www.scritub.com/diverse/Observatie-Fundamentarea-chelt642215152.php

Anexa nr. 1. Bugetul de venituri și cheltuieli a Spitalului Clinic de Urgența „Sf. Pantelimon”