SPITALUL UNIVERSITAR DE URGEN ȚĂ BUCURE ȘTI TEZĂ DE DOCTORAT DIAGNOSTIC MOLECULAR AL CANCERULUI DE PANCREAS PRIN SENZORI STOCASTICI CONFIRMAT... [609113]

UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE
"CAROL DAVILA" BUCUREȘTI
CATEDRA DE CHIRURGIE IV SUUB

SPITALUL UNIVERSITAR DE URGEN ȚĂ BUCURE ȘTI

TEZĂ DE DOCTORAT
DIAGNOSTIC MOLECULAR AL CANCERULUI DE
PANCREAS PRIN SENZORI STOCASTICI
CONFIRMAT HISTOPATOLOGIC POS TOPERATOR

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Dr. Sorin Mircea OPRESCU

DOCTORAND: [anonimizat]

2018
BUCUREȘTI

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

CUPRINS
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
2. PARTE A GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
2.1 Aspecte Generale Ale Managementului Cancerului De Pancr eas ………………………….. …………………… 8
2.2 Epidemiologia și factorii de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
2.3 Patogenia Tumorilor pancreatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
2.4 Markeri Mole culari De Predic ție În Cancerul De Pancreas ………………………….. …………. 10
2.4.1 Antigenul Carbohidrat CA 19 -9 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.4.2 Atigenul Carcinoembrionar (CEA) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
2.4.3 Her-1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 11
2.5 Diagnosticul Histopatologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
2.6 Diagnostic Imunohistochimic ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
2.6.1 Clasificare moleculară a subtipurilor biologice ………………………….. ………………………….. …………………… 13
3. PARTE SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
3.1. Motivatia studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
3.2. Organizarea cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.2.1 Scopul studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
3.2.2 Tipul ce rcetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
3.3. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
4. EȘANTIOANELE DE SUBIEC ȚI ÎN VEDEREA CERCET ĂRII ………………………….. ………………………….. ………. 22
5. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
5.1. Managementul De Diagnostic În Cancerul De Pancreas ………………………….. …………………………. 25
5.2. Studiul Utilizării Detecției Electrochimi ce Prin Senzor Stocastic ………………………….. ………………. 26
5.3. Studiul Utilizării Detec ției Prin Imunohistochimie ………………………….. …………………….. 28
5.4. Implicații Clinice Ale Determinării Markerilor Tumorali Prin Sen zori Stocastici În
Cancerul De Pancreas ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
5.4.1 SCREENINGUL POPULA ȚIEI CU FACTORI DE RISC ………………………….. ………………………….. ………………… 29
5.4.2 INVESTIGATII IMAGISTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
5.4.3 EXAMENUL HISTOPATOLOGIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
5.4.4 ROLUL SI LOCUL CHIRURGIEI IN CANCERUL DE PANCREAS ………………………….. ………………………….. …… 30
5.4.5 DIAGNOSTIC PERSONALIZAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
5.4.6 TRATAMENT PERSONALIZAT SUB OBSERVATIE A TESTARII MARKERILOR TUMORALI PE SENZOR
STOCASIC 31
5.4.7 CREȘTEREA SPERAN ȚEI DE VIA ȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
5.4.8 Costuri reduse pentru determinările pe senzor ………………………….. ………………………….. …………………. 31
6. METODE STATISTICE DE CERCETARE UTILIZAT E ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
6.1 PREMISELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 32
6.2 STATISTICILE DESCRIPTI VE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 32
6.3 TESTAREA SEMNIFICAȚIEI ȘI TESTELE INFERENȚIALE DE BAZĂ ………………………….. ………………………….. …………… 33
7. REZULTATELE OB ȚINUTE ÎN CADRUL STUDIULUI ………………………….. ………………………….. ……………… 35

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

7.1. Parametri Clinici Și Epidemiologici ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
7.2. Comorbidită ți ( boli asociate) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
7.3. Parametri histopatologici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 51
7.4. Diagnostic pe senzori stocastici: ………………………….. ………………………….. ……………………….. 54
7.4.1 Testare CEA pe sonzori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 54
7.4.2 Testare CA 19 -9 pe sonzori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 55
7.5. Testare imunohistochimie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 57
7.5.1 Reprezentarea grafică pentru clasificare moleculară ………………………….. ………………………….. …………… 57
7.5.2 Reprezentarea grafică pentru clasificare moleculară ………………………….. ………………………….. …………… 59
8. ANALIZA DATE LOR DE SUPRAVIE ȚUIRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

TABELE
TABELUL 1. SUBIEC ȚII INCLU ȘI ÎN E ȘANTION, TIPUL OPERA ȚIEI ȘI DIAGNOSTICUL ………………………….. …….. 22
TABELUL 2. DISTRIBU ȚIA PE ANI A PACIEN ȚILOR DIN E ȘANTION ………………………….. ………………………….. .. 35
TABELUL 3. PACIEN ȚI PE GRUPE DE V ÂRSTĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
TABELUL 4. PACIEN ȚI PE GRUPE DE V ÂRSTĂ ȘI GEN ………………………….. ………………………….. …………………. 39
TABELUL 5. REPARTIZA REA PACIEN ȚILOR PE TIPURI DE DI AGNOSTIC ………………………….. ………………………. 41
TABELUL 6. REPARTIZA REA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE LOCALIZAREA TU MORII ………………………….. …….. 43
TABELUL 7. REPARTIZA REA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE TIPUL INTERVEN ȚIEI ………………………….. …………. 44
TABELUL 8. PACIEN ȚII DIN E ȘANTION CU BOLI LE ASOCIATE ………………………….. ………………………….. ………. 46
TABELUL 9. NUMĂRUL P ACIEN ȚILOR CU COMORBIDIT ĂȚI, PE GRUPE DE VÂRST Ă ………………………….. …….. 48
TABELUL 10. BOLI ASO CIATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 49
TABELUL 11. SUBTIPUR I HISTOPATOLOGICE DE CARCINOAME ………………………….. ………………………….. …… 51
TABELUL 12. REPARTIȚ IA PE GRUPE DE VÂRST Ă A TIPURILOR HISTOP ATOLOGICE ………………………….. ……… 53
TABELUL 13. TESTAREA CEA PE SENZOR A LOT ULUI DE STUDIU ………………………….. ………………………….. ….. 54
TABELUL 14. TESTAREA CA 19 -9 PE SENZOR A LOTULUI TOTAL ………………………….. ………………………….. …… 55
TABELUL 15. TESTAREA VALORI CA 19 -9 ELIS A PE STADII DE BOAL Ă ………………………….. ……………………….. 56
TABELUL 16. CORELA ȚIE ÎNTRE VALORILE CA 19 -9 PRIN SENZOR SI CA 19-9 PRIN IHC PENTRU ÎNTREGUL
EȘANTION DE PACIENȚI L UAȚI ÎN ANALIZĂ ………………………….. ………………………….. ………………………. 57
TABELUL 17. CORELA ȚIE ÎNTRE CLASIFICAREA LU MINAL ȘI PREZEN ȚA CA 15 -3 PENTRU LOT UL
POSTOPERATOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 59
TABELUL 18. NUMĂRUL CAZURILOR DE METASTA ZE ………………………….. ………………………….. ………………… 62
TABELUL 19. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR DECEDA ȚI ………………………….. ………………………….. …………………….. 63

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Lista Figurilor
FIGURA 10. PRINCIPIUL FUNC ȚIONĂRII SENZORILOR S TOCASTICI ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
FIGURA 11 REPARTIZAREA PE GRUPE DE VÂRSTĂ A PACIEN ȚILOR ÎN EȘANTIONUL STUDIAT ………………………….. ………………….. 37
FIGURA 12. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR PE GRUPE DE VÂR STĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
FIGURA 12. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR PE GRUPE DE VÂR STĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. 38
FIGURA 13. DISTRIBU ȚIA LINIARĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI VÂRSTA MEDIE PACIEN ȚILOR ………………………….. ……………………. 38
FIGURA 14. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE GEN ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
FIGUR A 15. CORELA ȚIA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE GRUPE DE VÂRST Ă ȘI GEN ………………………….. ………………………….. . 40
FIGURA 16. PONDEREA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE GEN ÎN TOTAL L OT ………………………….. ………………………….. ………… 40
FIGURA 17. TRENDUL ȘI REPARTIZAREA PE TI PURI DE DIAGNOSTIC A PACIEN ȚILOR ÎN EȘANTIONUL STUDIAT ………………………….. 41
FIGURA 18. REPARTIZAREA PE TIPUR I DE DIAGNOSTIC A PA CIEN ȚILOR ÎN EȘANTIONUL STUDIAT ………………………….. ……………. 42
FIGURA 19. STADIALIZAREA ȘI INCIDEN ȚA CAZURILOR DE ADK ÎN EȘANTIONUL STUDIAT ………………………….. …………………….. 43
FIGURA 20. REPARTIZAREA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE LOCALIZAREA TU MORII ………………………….. ………………………….. …. 44
FIGUR A 21. CORELA ȚIA LOCALIZĂRII TUMOR II ÎN FUNC ȚIE DE STADIALIZAREA ACESTEIA ………………………….. ……………………… 44
FIGURA 22. REPARTIZAREA PACIEN ȚILOR ÎN FUNC ȚIE DE TIPUL INTERVEN ȚIEI ………………………….. ………………………….. …….. 45
FIGURA 23. DISTRIBU ȚIA PACIEN ȚILOR PE GRUPE DE VÂR STĂ ȘI COMORBIDIT ĂȚI ………………………….. ………………………….. …. 49
FIGURA 24. INCIDEN ȚA BOLILOR ASOCIATE L A SUBIEC ȚII DIAGNOSTICA ȚI CU ADK ȘI CARCINOM PANCREATIC ………………………… 50
FIGURA 25. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR PE GRUPE DE VÂR STĂ ȘI PROCENTUL COMORBID ITĂȚII ………………………….. ………………… 50
FIGURA 26. HISTOGRAMA SUBTIPURILOR HISTOPA TOLOGICE DE CP ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
FIGURA 27. HISTOGRAMA SUBTIPURILOR HISTOPA TOLOGICE DE CANCER ………………………….. ………………………….. ………….. 52
FIGURA 28. DISTRIBU ȚIA SUBTIPURILOR HISTOPAT OLOGICE DE CARCINOM ÎN EȘANTIONUL STUDIAT ………………………….. ………. 52
FIGURA 29. DISTRIBU ȚIA PE GRUPE D E VÂRSTĂ A TIPURILOR HISTOPATOLOGICE ………………………….. ………………………….. ….. 53
FIGURA 30. PROPOR ȚIA CAZURILOR DEPISTATE POZITIV /NEGATIV PENTRU CEA SENZOR , EȘANTION TOT AL ………………………….. . 54
FIGURA 31. PROPOR ȚIA CAZURILOR DEPISTATE POZITIV /NEGATIV PENTRU CA 19-9 SENZOR , EȘANTION TOTAL …………………….. 55
FIGURA 32. PROPOR ȚIA CAZURILOR DEPISTATE POZITIV /NEGATIV PENTRU CA 19-9 SENZOR , EȘANTION TOTAL ……………………… 56
FIGURA 33. HISTOGRAMA CORELA ȚIEI HER2 IHC / SENZOR PE FIECARE P ACIENT ………………………….. ………………………….. .. 61
FIGURA 34. NUMĂRUL PACIEN ȚILOR CU METASTAZE , PE GRUPE DE V ÂRSTĂ ………………………….. ………………………….. ………. 62
FIGURA 35. DISPERSIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ A DECESELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 63

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

1. INTRODUCERE
1. Introducere
Cancerul d e pancreas este o afec țiune foarte agresiv ă, cu o supravie țuire
global ă la 5 ani de aproximativ 5%, care este diagnosticat ă în stadii avansate d e
boală și cu op țiuni terapeutice limitate (1). Cancerul pancreatic se situeaz ă în
prezent ca a patra cauz ă principală a deceselor p rovocate de cancer în Stat ele
Unite și în Europ a (2). Rapo rtul anual – 2016 privind rata deceselor prin cancer la
nivelul E uropei indic ă o cre ștere a mortalit ății prin cancer de pancreas(3).
Conform statisticilor OMS 2016, inciden ța mortalității în cancer ul de pancreas
este de 89% (4).
În Statele Unite, cancerul pancreatic reprezintă cel de -al zecelea diagnostic
ca frecven ță la bărbați și al nou ălea dintre cele mai frecvente la femei. În ciuda
inciden ței sale relativ scăz ute, cancerul pancreatic e ste a patra cauză pri ncipa lă a
deceselor provocate de cancer atât la bărba ți, cât și la femei și se preconizeaz ă că
va deveni a doua cauz ă principal ă a deceselor cauzate de cancer în SUA p ână în
2020.
Cance rul de pancreas afectea za cca 53.000 de pacien ți noi în fiecare an în
SUA, și reprezintă a patra cauza principala de deces pri n cancer în SUA. Di ntre
cazurile noi descoperite în fiecare an, aproape to ți pacien ții se a șteapt ă să moar ă
rapid de aceast ă boală (5). La nivel mondia l au fost raportate cazuri de pacien ți
cu cance r pan creati c care au o supravie țuire global ă de 5 ani de aproximativ 5%
(6). Din aceste cazuri nou descoperite, numai 20% dintre pacien ții sunt candida ții
pentru o rezec ție radica lă (7) . Dintre ace ști pacie nți 60% au recidiv ă local ă și
sistemic ă în pri mele 12 lun i după tratament chirurgical. (8)
Un procent d e 20% dintre pacien ții cu cancer pancreatic sunt candida ți
pentru o rezec ție radical ă iar 60% dintre pacien ți prezint ă recădere locală și
sistemică în p rimele 12 luni după interv enția chirurgical ă curativ ă (9). Mai multe
studii au ar ătat c ă nivelul antigen ului carbohidrat 19 -9 (CA19 -9) și antigenul
carcinoembrionic (CEA), sunt markeri uti li pentru detec ția precoce a Cancerului
de Pancreas și îndrumarea pacientului pentru rezec ție chirurgical ă (10). În
litera tura de specialitate sunt diverse studii care demonstreaz ă că sensibilitatea
și specificitatea inadecvate limiteaz ă utilizarea CA 19 -9 și CEA în screening -ul și
diagnosticar ea precoce a cancerului pancreatic (9) .
Scopul a cestui studiu a fost de a evalua comparativ nivelul mai multor
markeri tumor ali de importan ță biologic ă în vederea detec ției precoce a cancerului
de pancreas și începerea timpurie a unui tratament eficie nt. Între markerii

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

selec tați se reg ăsesc CA19 -9 și CEA, din ser și CA 19 -9 din tesutul pancreatic
tumoral. Tehnicile de dete cție utilizate au f ost: testul ELISA și analiza
electrochimic ă prin senzori stochastici din ser, respectiv de pancreas ge integ ral și
determin ările im unohistochimice de CA 19 -9 din tesut tumoral.
În ace st mom ent, ca și marker tumorali pentru depistare, preoperator și urmărire
postterapie se folose ște în mod uzual CA 19 -9, CEA, și K-ras (11,12) , și Scorul de
prognostic Glasgow modificat preoperator ( mGPS) (13).
Conform Re țelei Na ționale a cance rului (NCCN ) – SUA, Ghidurile
terapeutice pentru cancer de pancreas recoma ndă rezec ția chirurgical ă ca pri mă
etapă de tratamentul al cancerului de pancreas – la care rata median ă de
supravie țuire a pacien ților a fost de aproximativ 12 luni după interve nția
chirur gicală ca unic ă etapă de tratament, în timp ce pentru pacien ții tratați
complex cu terapie adjuv antă și interven ție chirurgical ă rata medie de
supravie țuire a fost sub 2 ani (14, 15).
Scopul acest ui studiu este de a face c unoscută o tehnică ra pidă de dia gnostic
molecular al cancerului de pancreas, c u sensibilitate cre scută, fiabilă, cu cost
scăzut, repetabilă, care să poată fi aplicată ca tehnică de screening în vederea
depistării precoce a canceru lui de pancreas.
Prezentul studiu s -a realizat în ca drul P NII – IDEI, program pentru sus ținerea și
promo varea cercet ării științifice fundamentale, multidisciplinare și
interdisciplinare din Rom ânia. În cadrul acestui program, mai mu lte echipe de
cercetare din institu ții diferite po t colabora pentru dez volta rea un or direc ții
complexe de cercetare. Programul s e adreseaz ă cercet ătorilor cu experien ță și
performan țe științifice deosebite demonstrate prin originalitate și impact
interna țional major al publica țiilor științifice, care au p oten țialul de a desch ide n oi
direcții de cercetare științifică. Proiectul se n ume ște "MICROSENZOR I
STOCASTICI – NOI INSTRUMENTE PENTRU DETERMINARE RAPID Ă A
SUBSTAN ȚELOR DE IMPORTAN ȚĂ BIOLOGIC Ă" și a fost ap robat cu num ărul
de iden tificare: 123/2011, la Uni tatea Executivă pentr u Fin anțarea
Învățământului Superior, a Cercet ării, Dezvo ltării și Inovării (UEFISCDI).
Acest s tudiu are aprobarea Comisiei de Etică a Cercetării UMF " Carol Davila ",
Nr:11/21 Octombri e 2013, în baza căruia s -au realizat recoltările de probe biologice
pentru d esfă șurarea legal ă a cercet ării.
Studiul Pilot pe lo tul de pacien ți cu cancer de pancreas din cadrul proiectului
PNII -Idei 123/2011, s -a realizat pe un numar de 36 pacienti, în intervalul de timp
2011 -2016. Marea majoritate a paci entilor au fost depis tați în stadiul 4 de boal ă,
cu prezen ța a numeroase metas taze. Din aceast ă cauză num ărul pacien ților care
au beneficiat de tratament curativ a fost foarte mic, un numar de 8 pacien ți din 36
luați în studiu.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

La to ți pacien ții au fost recoltate probe biolo gice sangvi ne pentru testarea
de CEA și CA19 -9 electroc himic ă pe senzor st ochastic și pentru testare pe
tehnica ELISA, dar și biopsie intraoperatorie sau excizional ă, la unii pacien ți
excizie tumoral ă.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

2. PAR TEA GENERALĂ
2.1 Aspecte Generale Ale Managementu lui Canceru lui De Pancreas
Conform ghidurilor The Ameri can Cancer Society pe ntru mana gementul de
dignostic al Cancerului de Pancreas – SORT: KEY RECOMMENDATIONS FOR
PRACTICE, (16) c uprinde următoarele recom andări clinice:
Protocol ul examinării prin tomogr afie comput erizată a pancreas ului este
considerată inve stiga ția standard pen tru diagn osticarea și stadializarea
cancerului pancreatic. (C)
Decizia privind rezectabilitatea necesită consultare multidisciplin ară și
trebuie făcută o d istinc ție între tumorile care pot fi rezecabile, rezecabile la limit ă
sau inoper abile. (C)
Rezec țiile pancreatice trebuie efectuate la institu ții care completeaz ă anual cel
puțin 15 dintre aceste interven ții chirurgicale. (B)
Chimi oterapia adjuvantă cu gem citabină (Gemzar) sau flu orouracil /
leucovorin îmbunătă țește supravie țuirea glo bală la pacien ții cu adenocarcinoame
ductale pancreatice rezecate (dou ă până la trei luni). (B)
Irinotecan (Camptosar), un nou agent chimioterapeutic, este o op țiune pentru
pacienții cu adenocarcinom p ancreatic m etastatic pentru îmbun ătățirea
supravie țuirii fără progresia boli i și a supravie țuirii globale. (B)
Pentru pacien ții cu cancer pancreatic avansat local sau metastatic,
chemor adioterapia cu gemcit abină oferă beneficii cli nice și îmbun ătățirea mod estă
a supr aviețuirii (dou ă până la trei luni). (B)
Plasarea stenturilor bil iare sau a stentului endoscopic pentru obstruc ția
cailor biliare și gastrice asigur ă conduita terapeutic ă paliativă a persoanelor cu
cancer pancreatic inop erabil. (B)
Pentru preveni rea bolii t romboembolice recurente la persoanele cu can cer
pancreatic, hepar ina cu greutate moleculară mică este preferată fa ță de warfarin ă
(Coumadin.(B)
Clasificarea eviden ței pacient ilor:
A = Dovezi c onsistente, de bună calit ate, orientate către pacien ți;
B = do vezi inconsecvente sau cu o calitate redusă a pacientului;
C = c onsens, dovezi orientate spre boli, practici obi șnuite, opinii ale exper ților sau
serii de cazuri. (16)
2.2 Epide miologia și factorii de risc
La nivel m ondial cancerul pancreatic este a patra cau ză principală de deces
prin cancer în SUA și Europa. (17) Studiul varia ției geografice a inciden ței
cancerului pancreatic este influen țat de varia țiile substan țiale ale abord ărilor de
diagnosticare și ale accesulu i la îngrijire. Inciden ța cea ma i scăzută este întâlnită

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

în rândul popula țiilor din Ind ia, Africa și Asia de Sud-Est, dar subdiagnosticarea
acestei boli în regiunile cu acces scăzut la îngrijire poate preju dicia acest e
estimări. (1 8) Inciden ța cancerului pancreatic difer ă, de aseme nea, între sexe:
inciden ța este cu 50% mai mare la bărbați decât la femei. Cancer ul pancreatic este
o boală a adul ților în vârstă, majoritatea cazurilor apar ând la pacien ții cu v ârsta
între 60 și 80 de an i.(19)
În ceea ce prives te antecedentele heredocol atera le aproxima tiv 10% din
cazurile de cancer pancreatic au o bază familială, ia r antecedentele familiale ale
cancerul ui pancreatic măresc substan țial riscul unui individ de a de zvolta boal a
(20), de și baza genetic ă pentru majo ritatea cazurilor de cance r pan creatic fam ilial
rămâne necunoscut ă. ( 21) Cancerul de pancreas este o carac teristică a mai multor
sindroame genetice, care sunt reprezentate de câteva cazuri de cancer famil ial,
cum ar fi: Cancer pa ncreatic familial (monoal ic); ataxia -telangiectasia (biallelic)
ATM 11, cancer pancreatic familial PALB2 , Canc er colorectal non -polipoză
ereditară (sindromul Lynch), Pancreatită ereditară PRSS1, Sindromul Peutz –
Jeghers STK11, Sin dromul mela nomului multip lu atipic familial CDKN2A , cancer
de pancreas și ovarian familial c u BRCA2. (22,23)
Factorii care pot cre ște riscul de apari ție a ca ncerului pancreatic includ: Inflama ția
cronic ă a pancreasului (pancreatit ă), diabet, fumat, obezit atea,v ârsta înaintat ă,
deoarece majoritatea persoa nelor sunt diagnosticate du pă vârsta de 65 de ani. Un
studiu amplu a demonstrat c ă există o corela ție între fumat, diabetul de la o vârstă
tânără și o diet ă săracă, care cre ște riscul de apari ție a cancerul ui pancreat ic
dincolo de riscul oric ăruia dintre a cești factori. ( 24)

2.3 Patogenia Tumorilor p ancreatice
Cancerul de pancreas constituie u n set eterogen de bol i care includ cancerele
pancreasului endocrin și ale pancresului exocrin. Conform studiilor g enetice
actuale acest tip de cancer se dezvolt ă dintr-una din cele trei lezi uni precur soare
cunos cute – neopl aziile intraepiteliale pancreati ce (PanIN), neoplasme le papiliare
mucinoase intraductale și neoplasmele chisturilor mucinoase (25, 26). În acest
moment sunt cunos cute câteva studii cu privire la m odelul de progresie al
tumo rilor panc reatice (27 ,28). Studii le bazate pe secven țierea exomu lui au stabilit
că diferite leziuni precursoare sunt asociate cu modificări genetice distincte care
reflectă progr esia lor histolo gică așa cum reiese din studiile M acgregor -Das et al.,
2013 ( 29). Cele mai cunoscu te gene care au fost studiate pentru patogen ia
cancerului de panc reas, sunt: KRAS2, CDKN2A, TP53, SMAD4, ARID1A, MLL3,
GNAS, RNF43. Analiza genetică a leziuni inițiale poate oferi o oportunitate pentru
diagno sticarea precoce a bolii în timp ce s e afl ă încă în stadiul curativ. Datele
genetice care au fost interpretate au sugerat că dezvoltarea bolilor invazive din

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

aceste leziuni precursoare are loc pe o perioadă considerabilă d e timp (cca17 ani
în medie). (28,3 0,31) . Pentru aprofundarea înțeleger ii ini țierii și progresiei
tumorale pancreatice, au foa t utilizate modele d e șoareci cu cancer pancreatic,
xenogrefeele umane și modelele de șoarece modificate genetic (32). De și au fo st
efectuate numeroase studii gene tice, screening -ul pentru d iagnostica rea precoce a
cancerului pancreatic r ămâne o provocare și necesit ă un test f oarte specific și
sensibil. (33) În acest moment, identificarea unui test de screening precis , cu
costuri red use pentru diagnosticarea precoce a cancerului de pancreas în practica
clinic ă rămâne o necesitate important ă nerealizat ă.
Mai multe căi de semnali zare de bază au fost modific ate genetic în Tumorile de
pancreas, incluzând apoptoza, transfo rmarea factorulu i de creștere-β (TGF -β) și
semnali zarea KRAS. (28,34) Genele cheie muta nte în majo ritatea tumorilor
pancreatice includ KRAS, T P53, SMAD4 și CDKN2A. (28,35).
2.4 Markeri Moleculari De Predic ție În Cancerul De Pancreas
Bibliografie
2.4.1 ANTIGENUL CARBOHIDRAT CA 19-9
CA 19 -9 (ant igenul carbohidrat 19 -9), numit de asemenea antigenul can cer
19-9 (36) sau antigenul Lewis sialidat (Lewis (a ) este un marker tumor al (37)
utilizat în prim ul rând pentru detec ția cancerului pancreatic. CA 19 -9 este un
antigen definit prin legarea anticor pului monoclonal la CA 19 -9, markerul
suprafe ței tumorale Sialyl -Lewis A, exprimat ă pe suprafa ța celulelor cance roase
ca glicolipid și ca o glicopro teină.(38)
Detec ția biomarkerului CA 19 -9 din ser este cel mai studiat și util din punct
de vedere clinic pe ntru cancerul pancreatic. Nivelul seric pre -operator al CA 19 -9
furnizează informa ții prognostice utile, deoare ce la pacien ții cu v alori serice
normale ale CA 19 -9 (<37 U / ml) se observ ă o supravie țuire median ă prelungit ă
(32-36 luni) în compa rație cu pa cien ții cu CA 19 -9 crescut concentra țiile serice (>
37 U / ml), care prezint ă o supravie țuire scazut ă (12-15 lun i). (39) Un nivel al
serului CA 19 -9 de <100 U / ml ( ≤37 U / ml), implic ă o boal ă probabil ă posibil ă, în
timp ce nivelurile> 100 U / ml (≥37 U / ml) pot sugera boală nerezecabilă sau
metastatică.(38, 39)
Detecta rea uzuală a CA 19 -9 se realizează prin tehn ica ELISA , care se
bazează pe o meto dă E LISA sandwich cu fază solidă. Probele și diluantul sunt
adăugate la godeurile acoperite c u anticorp mono clonal împotriva CA 19 -9. CA 19 –
9 din ser se leagă de ant icorpul aco perit în sondă. Proteinele nelegate sunt spă late.
Anticorpul anti-CA 19 -9 marca t HR P este apoi adăugat la amestec. Conjugatele
nelegate sunt spălate. Pe adăugarea sub stratu lui, intensitat ea culorii este

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

propor țional ă cu concentra ția de CA 19 -9 din probe . O curbă standard este
pregătită prin plotare a intensit ății culor ii și a concen trației CA 19 -9. (40)
Din literatura științifică reiese c ă CA19 -9 este singurul marker serolog ic
folosit în mod curent pentru cancer de pancreas în practica clinică d e astazi. C u
toate acestea, valorile crescute reprezint ă de obicei un semn al bolii avans ate și
pot fi legat e de o varietate de afec țiuni benigne și maligne, altele dec ât cancerul de
pancreas.(41)
CA 19 -9 este considerat un marker de predic ție ca predicto r al cancer ului de
pancreas, singur sau în asociere cu alți markeri tumoral i. De cele m ai multe ori o
valoare ridicat ă a acestui marker, cu valori mai mari de 37 U/ ml, este asociat un ui
stadiu avans at de boal ă. (42) Nivelurile CA 19 -9 postoperatorii se co nsideră a f i o
estimare mai precisă a prognosticului de cât cele ob ținute înainte de rezec ție.
Probele a u arătat c ă pacien ții cu nivel crescut CA 19 -9 preoperator au suferit o
normaliza re după o inter ven ție chirurgicală și au prezentat o supravie țuire
comparabil ă cu pacienții fără o scădere a nivelurilor CA 19 -9 postoperator. (43 )
Pacien ții cu CA 1 9-9 crescut care r ămâne ridicat postoperator sunt asociate cu
supravie țuire sc ăzută, cu r ecidivă hepatic ă și peritoneală pe termen scurt. (44)
Conform studii lor de speciali tate în domeniul cancerului de pancreas CA 1 9-9 a
rămas predicto rul semn ificativ al detec ției, monitoriz ării evolu ției și a recuren ței
timpurii a acestei boli.(41)
2.4.2 ATIGENUL CARCINO EMBRIONAR (CEA)
Antigenul carcinoembrionic (CEA ) este cel de -al doilea biom arker seric
utiliza t cel mai frecvent pentr u a detecta Cancerul de pancreas. Spre deosebire de
CA 19 -9, CEA nu este recomandat de OMS, de și este un marker obi șnuit în
pract ica clinică. Din literatura de specialitate reiese că sensi bilitatea me die a CEA
pentru detectarea tumoril or pancrea tice este de 44,2%, iar specif icitatea medi e
fiind de 87,5%. (41) Sensibilitatea relativ scăzută în aceste studii arată că CEA
este inferi or C A 19 -9 la identificarea acestui tip de boală. Cu t oate a cestea,
specificitatea este similară CA 19 -9, indicând faptul că CE A se comportă bine l a
identificar ea pacien ților cu boal ă benign ă. Exist ă mult mai pu țină literatur ă care
evalueaz ă impactul progn ostic al CEA comparativ cu CA 19 -9. Cu toate acestea,
nivelu rile crescut e de CEA au fost stabilite ca un predictor independent al
supravie țuirii sc ăzute.(45)
2.4.3 HER-1
În literatura științifică de specialitate exist ă puține studii privind
semnif icația prognostic ă a HER 1 la pacien ții cu cancer pancreatic. Din a cest
motiv, constat ările cu privire la semnifica ția prognos tică a expres iei proteinei

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

HER -1 a fost inconsecventă pentru acest tip de pacien ți.(46) S -a constatat ca
exprimarea HER -1 în cancer ul pancreatic a fost raportat ca fiind de 30,4%, fiind
însoțită de o scădere a supravie țuirii. (47)
2.5 Diagnosticul Histopatologic
Diagnost icul histopatologic reprezintă la ora actuală cea mai sigură metodă de
diagnostic a cancerului de pancreas. Pentru o diagnosticare de înaltă specificitate,
se com pletează cu diagnosticul imunohistochimic. Circa 95% dintr e tumorile
pancreatice apar în por țiunea exocrin ă și pot s ă apar ă din epiteliul ductal și
celulele acinare, sau țesut conjunctiv. Doar 2% din tumorile pancreasului exocr in
sunt benigne. Cel mai frec vent cancer pancreatic este adenocarcinomul, car e
reprezintă aproximativ 80% din totalul tipur ilor de cancer pancreatic.
Din punct de vedere microscopic, aceste neoplasme variază pot fi:
❖ carcinoame bine formate – care pot fi atât de bine diferen țiate încât imit ă
glandele neoplazice,
❖ carcinoame diferen țiate- cu diferen țiere epitelial ă, care se p ot demonstra
numai prin imunohistochimie.
❖ Adenocarcinoamele ductale determin ă în mod obi șnuit o reac ție stromal ă
intens ă (48). Conform st udiilor de speciali tate au fost caracterizate
variante ale carcinomului ducta l, inclusiv carcinomul coloid și carcinomul
medular. (49)
Mai există și alte variante de cancerul pancreatic, cum ar fi :
❖ carcinomul adenosquamous și
❖ carcinoamele nediferen țiate, cu celule gigant ice asem ănătoare cu
osteoclastele, sunt importante pentru c ă sunt asociate cu un prognostic mai
slab.
❖ cancerele pancreatice ale celulelor acinare au un u țor prognostic mai
bun.(48)
Tumorile panc reasului exocrin sunt: (50)
❖ Adenocarcinomul,
❖ Carc inomul calular acin ar,
❖ Neoplasm intraductal papilar mucinos,
❖ Cystadenocarcin om mucinos.
Conform ESMO – Sunt foarte cunoscute 2 subtipuri histologice de cancer
pancreatic. 90% reprezintă adenocarcinomul duct al infiltrativ, iar 10% este

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

reprezentat de carci nomul cu celule aci nare și pancreatoblastomul (întâlnitla
copii). (51)
2.6 Diagnostic Imunohistochimic
Imunohistochimia (IHC) este un instrument valoros pentru a vizualiza
distribu ția și localizarea compone ntelor celulare specifice din sec țiunile de țesut
conservate morfolo gic sau preparatele celulare. Acest ă tehnic ă combin ă morfologia
histologic ă a țesutur ilor pentru dete ctarea distribu ției efective a antigenului,
specificitatea interac țiunii anticorp -antig en pentru detectarea optim ă și
sensibilitatea met odei imunochimice p entru evaluarea cantit ății de antigen în
țesuturi. Este folosit în mod obi șnuit clini c pentru a diagn ostica tipul (benign sau
malign), stadiul și procentul de markeri tumorali specifici ca ncerului de pancreas.
Aplicarea imunohistochimiei are ca scop realiz area unui diagnostic
molecular personalizat în vederea aplic ării unui tratament perso nalizat cu scop ul
creșterii speran ței de via ță în rândul pacien ților cu cancer de pancreas.(52)

2.6.1 CLASIFICARE MOLECULAR Ă A SUBTIPURILOR BIO LOGICE

BIBLIOGRAFIE
1. Siegel R, Naishadham D, Jem al A. Cancer statistics, 20 12. CA Ca ncer J Clin.
2012; 62:10 –29. doi: 10.3322/caa c.20138.
2. Malvezzi M, Bertuccio P, Le vi F, La Vecchia C, Negri E. European cance r
mortality predictio ns for the year 2014. Ann On col. 2014;25: 1650 –1656.
3. http://www.mymed. ro/noiembrie -luna -dedicata -constient izarii -cancerului -de-
pancreas.html
4. http:/ /www.un.org/en/index.html
5. John C. C hang1, și Madappa Kundranda2, Srikumar Chel lappan, Novel
Diagnos tic and Predictive Biomarkers în Pancreatic Adenocarcinoma, Int J Mol
Sci. 2017 Mar; 18(3): 667.
6.Siegel R, Naishadham D, Jemal A. Cancer statistics, 2012. CA Cancer J Clin.
2012;62:10 –2
7. Kohei Nishio1, Kenjiro Kimura1*, Ryosuke Amano1, Sadaaki Yamaz oe1, Go
Ohrira1, Bunzo Nakata2, Kosei Hiraka wa1 and Masaichi Ohira1, Preoperative
predictors for early recurrence of resectable pancreatic cancer, World Journal of
Surgical Oncology (2017) 15:16 DO I 10.1186/s12957 -016-1078 -z
8. Kimur a K, Amano R, Nakata B, Yamazoe S, Hirata K, Murata A, Miura K,
Nishio K, Hirakawa T, Ohira M, Hirakawa K. Clinical and pathological features
of five -year survivors after pancreatectomy for pancreatic adenocarcinoma. Wor ld
J Surg Oncol. 2014;12:360
9. Kohe i Nishio,1 Kenjiro Ki mura, 1 Ryosuke Amano,1 Sadaaki Yamazoe,1 Go
Ohrira,1 Bunzo Nakata,2 Kosei Hirakawa,1and Masaichi Ohira1 – Preoperative
predictors for early recurrence of resectable pancreatic cancer – World J Surg

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Oncol. 2017; 15: 16./ Published online 2017 Jan 10. doi: 1 0.1186/s12957 -016-1078 –
z;
10. Kimura K, Aman o R, Nakata B, Yamazoe S, Hirata K, Murata A, Miura K,
Nishio K, Hirakawa T, Ohira M, Hirakawa K. Clinical and pathological features
of five -year survivors after pancreatectomy for pancreatic adenocarcinoma.
11.E sposito I., Konukiewitz B., Schlitter A., Kl oeppel G. Pathology of pancreatic
ductal adenocarcinoma: Facts, challenges, and future developments. World J.
Gastroenterol. 2014;20:13833 –13841. doi: 10.3 748/wjg.v20.i38.13833. [PMC free
article] [PubMed] [Cross Ref]
12. Fernandez -del Castillo C. In: Clin ical Manifestations, Diagnosis, and Staging
of Exocrine Pancreatic Cancer. Tanabe K.K., Howell D.A., editors. UpToDate;
Waltham, MA, USA: 2016.
13. La Tor re M, Nigri G, Cavallini M, Mercanti ni P, Ziparo V, Ramac ciato G. The
Glasgow prognostic score as a p redictor of survival în patients with potentially
resectable pancreatic adenocarcinoma. Ann Surg Oncol.
2012;19:2917 –23.
14. Sohal DP, Shrotriya S, Glass KT, Pelley RJ, McNamara MJ, Estfan B , Shapiro
M, Wey J, C halikonda S, Morris -Stiff G, et al. Predicti ng early mortality în
resectable pancreatic adenocarcinoma: a cohort study. Cancer. 2015;121:1779 –84.
15. Thiruvengadam Muniraj, MD, PhD, MRCP (UK), PriyaA. Jamidar, MBChB,
FACG, FASGE, Har ry R.Aslanian, MD, AGAF, FASGE, Pancreatic cancer: A
comprehensiv e review and update. Disease -a-Month59(2013)368 –402
16. MARIA SYL D. DE LA CRUZ, MD, Thomas Jefferson University,
Philadelphia, Pennsylvania,ALISA P. YOUN G, MD, and MACK T. RUFFIN, IV,
MD, M PH, University of Mic higan School of Medicine, Ann Arbor, Michiga n,
Diagnosis and Management of Pancreatic Cancer, Am Fam Physician. 2014 Apr
15;89(8):626 -632. https://www.aafp.org/afpsort.
17. L Rahib, BD Smith, R A izenberg, et al.Projecting cancer in cidence and deaths
to 2030: the unexpected burden of thyroid, liv er, and pancreas cancers în the
United States, Cancer Res, 74 (2014), pp. 2913 -2921
18. Terumi Kamisawa, Laura Wood, TakaoItoi, Kyoichi Takaori, Seminar –
Pancreatic cancer, THE LANCET, Volume 388, Issue 10039, 2 –8 July 2016, Pages
73-85
19. RH Hruban, P Bo ffetta, N Hiraoka, et al.Ductal adenocarcinoma of the
pancreas, RH Hruban, N Hiraoka, C Iacobuzio -Donahue, FTJ Bosman, SR
Lakhani, H Ohgaki, et al. (Eds.), WHO classification of tumours of th e digestive
system. W HO classification of tumours (4th edn.), Int ernational Agency for
Research on Cancer, Lyon (2010), pp. 281 -291
20. RH Hruban, MI Canto, M Goggins, et al.Update on familial pancreatic cancer,
Adv Surg , 44 (2010), pp. 293 -311, ArticlePDF (881KB)

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

21. S Solomo n, S Das, R Brand, et al.Inherited pancreati c cancer syndromes
Cancer J, 18 (2012), pp. 485 -491
22. AK RustgiFamilial pancreatic cancer: genetic advances, Genes Dev, 28 (2014),
pp. 1 -7
23. NJ Roberts , Y Jiao, J Yu, et al.ATM mutations în patients with here ditary
pancreatic cancer, Cancer Discov, 2 ( 2012), pp. 41 -46
24. Lu Hao1, Xiang -Peng Zeng1, Lei Xin1, Dan Wang, Jun Pan, Ya -Wei Bi, Jun –
Tao Ji, Ting -Ting Du, Jin -Huan Lin, Di Zhang, Bo Ye, Wen -Bin Zo u, Hui Chen,
Ting Xie, Bai -Rong Li, Zhao -Hong Zheng, Teng Wang, Hong -Lei Guo, Zhuan Liao,
Zhao -Shen L i'Correspondence information about the author Zhao -Shen LiEmail
the author Zhao -Shen Li, Liang -Hao Hu', Incidence of and risk factors for
pancreatic cancer în chronic pancreatitis: A cohort o f 1656 patients, Dige stive and
liver dieseas, An Interational Jou rnal of Gastroenterology and Hepatology,
November 2017,Volume 49, Issue 11, Pages 1249 –1256.
25. A.M. Macgregor -Das, C.A. Iacobuzio -Donahue; Molecular path ways în
pancreatic carcinogenesis; J Surg Oncol, 107 (201 3), pp. 8 -14
26. S.J. Murphy, S.N. Hart, J. F. Lima, B.R. Kipp, M. Klebig, J.L. Winters, et al.
Genetic alterations associated with progression from pancreatic intraepithelial
neoplasia to invasive p ancreatic tumor, Gastroenterology, 1 45 (2013), pp. 1098 –
1109
27. F.X. Real, E. Cibrián -Uhalte, P. Ma rtinelli, Pancreatic cancer development
and progression: re -modelling the model, Gastroenterology, 135 (2008), pp. 724 –
728
28. Manuel Hidalgoa, Stefano Cas cinub,Jörg Kleeffc, Roberto Labianca d, J. –
Matthias Löhre , John Neoptolemosf, Francisco X.Realg, Je an-LucVan Laethemh,
Volker Heinemanni , Addressing the challenges of pancreatic cancer: Future
directions for improving outcomes, Pancreatology, Volume 15, Issue 1, January –
February 2015, Pag es 8-18
29. A.M. Ma cgregor -Das, C.A. Iacobuzio -Donahue, Molecul ar pathways în
pancreatic carcinogenesis, J Surg Oncol, 107 (2013), pp. 8 -14
30. S. Kaur, M.J. Baine, M. Jain, A.R. Sasson, S.K. Batra, Early diagnosis of
pancreatic cancer: challenges and n ew developments, Biom ark Med, 6 (2012), pp.
597-612
31. P.J. Campbell, S. Yachida, L.J. Mudie, P.J. Stephens, E.D. Pleasance, L.A.
Stebbings, et al. The patterns and dynamics of genomic instability în metastatic
pancreat ic cancer, Nature, 467 (2010), pp. 1 109-1113
32. B.M. Gr üner, H. Hahne, P.K. Mazur, M. Trajkovic -Arsic, S. Maier, I. Esposito,
et al., MALDI imaging mass spectrometry for în situ proteomic analysis of
preneoplastic lesions în pancreatic cancer, PLoS One, 7 (2012), p. e39424

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

33. K. Poruk, M . Firpo, D. Adler, S. Mulvihill, Screening for pancreatic can cer.
Why, how and who?, Ann Surg, 257 (2013), pp. 17 -26
34. H. Huang, J. Daniluk, Y. Liu, J. Chu, Z. Li, B. Ji, et al., Oncogenic K -Ras
requires activation fo r enhanced activity, Oncogene, 33 (2 014), pp. 532 -535.
35. A.V. Biankin, N. Waddell, K.S. Kassahn , M.C. Gingras, L.B. Muthuswamy, A.
Johns, et al., Pancreatic cancer genomes reveal aberrations în axon guidance
pathway genes, Nature, 491 (2012), pp. 399 -405
35. A.V. Biankin, N. Waddell, K.S. Kassahn, M.C. Gingras , L.B . Muthuswamy, A.
Johns, et al., Pancreatic cancer genomes reveal aberration s în axon guidance
pathway genes, Nature, 491 (2012), pp. 399 -405
36. Perkins, G.; Slat er, E.; Sande rs, G.; Prichard, J . (2003). "Serum tumor
markers". Ame rican Family Physicia n. 68 (6): 1075 –1082
37. Masaki Fujita, Takemasa Matsumoto, Ryousuke Hirano, Hir oshi Ouchi, Eiji
Harada, Yoichi Nakanishi and Kentaro Watanabe, Carbohydrate Antigen 19 -9
(CA19 -9) R epresents the Disea se Activity of Nontuberculous Mycoba cteria,
Mycob acterial Diseases, 2015, Volume 5, Issue 5, DOI: 10.4172/2161 –
1068.1000195
38. Umashank ar K. Ballehaninna, Ronald S. Chamberla, Serum CA 19 -9 as a
Biomarker for Pancreatic C ancer —A Compr ehensive Review, In dian J Surg
Oncol. 2011 Jun; 2(2): 8 8–100.
39. H yung Soo n Park, MD1, Hye Sun Lee, PhD2, Ji Soo Park, MD3, Joon Seong
Park, MD, PhD4, Don g Ki Lee, MD, PhD4, Se -Joon Lee, MD, PhD4, Dong Sup
Yoon, MD, PhD4, Min Goo Lee, MD, Ph D1, Hei -Cheul Jeung, MD, PhD4,5 ,
Prognostic Scoring Index for Patie nts with Meta static P ancreatic
Adenocarcinoma, Official Journal of Korean Cancer Association 2016; 48 (4): 1253 –
1263. DOI: https://doi.org /10.4143/crt.2015.4 00
40. https://labtestsonline.org/tests/cancer -antigen -19-9
41. Douglas S Swords, Matthew A Firpo, Courtney L Scaife, and Sean J Mulvihill,
Biomarkers în pancreatic adenocarc inoma: current perspectives, Onco T argets
Ther. 2016; 9: 7459 –7467
42. Bergquist JR, Puig CA, Shubert CR, et al. Carbohydrate antigen 19 -9 elevation
în anatomically resectable, early stage pancreatic cancer is independently
associated w ith decreased overa ll survival and an indication for ne oadjuva nt

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

therapy: a National Cancer Database study. J Am Coll Surg. 2016;223(1):52 –65.
[PubMed]
43.H ata S, Sakamoto Y, Yamamoto Y, et al. Prognostic impact of postoperative
serum CA 19 -9 levels în patients with resectab le pancreatic cancer. Ann Surg
Oncol . 2012; 19(2):636 –641. [PubMed]
44. Sugiura T, Uesaka K, Kanemoto H, et al. Serum CA19 -9 is a signific ant
predictor among preoperative parameters for early recurrence after resection of
pancreatic adeno carcinoma. J Gastro intest Surg. 2012;16(5):977 –985. [Pu bMed]
45. Wu L, Huang P, Wang F, et al. Relationship between serum CA 19 -9 and CEA
levels and prognos is of pancreatic cancer. Ann Transl Med. 2015;3(21):328. [PMC
free article] [PubMed]
46. Qin Li1 , Lei Zhang2 , XiuHong Li3 , Han Yan1 , Liuting Yang4 , Yi ngying Li5
, Teng Li1 , Jing Wang1 and Bangwei Cao1,6, The prognostic significance of
human epidermal growth factor receptor family protein expression in operable
pancreatic cancer HER1 –4 protein expression and prognosis in pancreatic cancer
, Li et al. BM C Cancer (2016) 16:910
47. Perini MV, Montagnini AL, Coudry R, Patzina R, Penteado S, Abdo EE, et al.
Prognostic significance of epidermal growth factor receptor overexpression in
pancreas cancer and nodal metastasis. ANZ J Surg. 2015;85:174 –8.
48. Rishi A, Goggins M, Wood LD, Hruban RH. Pathological and molecular
evaluation of pancreatic neoplasms. Semin Oncol 2015; 42: 28 –39.
49. Esposito I, Konukiewitz B, Schli tter AM, Klöppel G. Pathology of pancreatic
ductal adenoc arcinoma: facts, challenges and futu re developments. World J
Gastroenterol 2014; 20: 13833 –13841.
50. Mohamed E. Mostafa1 , Ipek Erbarut -Seven2, Burcin Pehlivanoglu1, Volkan
Adsay, Pathologic classif ication of “pancreatic cancers”: current concepts and
challenges, Chin Clin Oncol 2017;6(6):5 9
51. M. Ducreux A. Sa. Cuhna C. Caramella A. Hollebecque P. Burtin D. Goéré
T. Seufferlein K. Haustermans J. L. Van Laethem T. Conroy, Cancer of the
pancr eas: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, tre atment and follow –
up, Annals of Onco logy, Volume 26, Issue suppl_5, 1 September 2015, Pages v56 –
v68,

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

52. Sukhwinder Kaur, Tomohiro Shimizu, Michael J. Baine, Sushil Kumar, and
Surinder K. Batra, Imm unohistochemistry of Pancreatic Neoplasia, Methods Mol
Biol. 2013 ; 980: 29 –42.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

3. PARTE SPECIA LĂ
3.1. Motivatia studiulu i
Impactul metodelor moderne de analiza în managementul cancerului de
pancreas constituie motiva ția prezentului studiu.
Cancerul de de pancreas reprezintă , așa cum s -a arătat mai sus , a patra cauză
principală de deces pri n cancer în SUA și Europa. (17) .
3.2. Organizarea cercetarii

3.2.1 SCOPUL STUDIULUI
Scopul lucr ării de fa ță este de a prezenta aspecte ale diagnosticului
molecular rapid cu scop de screening în popula ția cu risc crescut pentru cancer ;
studiu al depist ării rapide de ma rkeri tumorali din fl uide biologice, din ser în
studiul de fa ță – CEA și CA19-9 cu ajutorul senzorilor stocastici, preoper ator și
compararea rezultatelor de CA19-9 depistate în țesutul tumoral prin determin ări
de imunohistochimie la pacie nții lua ți în studiu; avantajele de pistării precoce a
cancerului de de pancreas cu ajut orul senzorilor stocastici; urm ărirea
postterape utică a pacien ților prin analiza de markeri tumorali, cu ajutorul
senzorilor stocastici multimod; analiza economic ă a costurilor, ca re are ca
finalitate o concluzie.
Finalitatea acestei cercetari este reali zată prin publicarea unor articole
științifice cu impact în lumea medical ă, crearea unor premize în vederea
omolog ării metodei de analiz ă rapid ă a markerilor tumorali prin utilizarea
senzorului stocastic , realizarea unor programe de screening popula țional în
vederea depistarii precoce a cancerului de de pancreas și implicit a cre șterii
speran ței de via ță a pacien ților diagnostica ți timpuriu cu aceast ă afec țiune.

3.2.2 TIPUL CERCET ĂRII
Studiul de fa ță are ca racter de cercetare aplicativ ă și de dezvoltare a
activită ții practice de diagnostic molecul ar rapid, prin care se utilizeaz ă o metod ă
de depistare precoce a tumorilor de de pancreas , determinarea de markeri
tumorali la pacien ții cu tumori de de pan creas .
Un capitol este reprezentat de analiza economica a costurilor. Cercetarea
de fa ță are următoarele caractere: retrospectiv , transversal și de analiz ă
economic ă. În acest scop au fost realizate analize p e un lot de pacien ți:
• Cercetarea d e tip r etrospectiv s -a realizat pe un lot de pacien ți diagnostica ți
cu cancer de de pancreas , care se aflau în tratament, deci dup ă apari ția
bolii.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

• Cercetarea de tip transversal s -a realizat pe un lot de pacienti de pr evalență
– deoarec e eșantionul cupr ins în cercetare a fost examinat într -un anumit
moment.
• Analiza economica comparativa a costurilor de p reven ție/screeninng fa ță de
costurile tratament ului consacrat în cancerul de de pancreas .
Componenta analitic ă a stud iului est e reprezenta tă prin faptul ca s -au efectuat
simultan analize sangvine de depistare a markerilor tumorali CEA și CA19-9 prin
senzo ri stocastici și analize imunohistochimice din țesut tumoral pe de o parte,
iar pe de alt ă parte s -a efectuat analiza timpului de determin are a markerilor
tumo rali CEA și CA 19-9 prin senzor stocastic în compara ție cu timpul de
determinare a receptorilor tumorali prin imunohistochimie, și nu în ultimul r ând,
analiza costului determin ării prin senzor stocastic, comparati v cu cost ul prin
imun ohistochimie.
3.3. Obiecti ve
Ne dorim ca rezultatele acestui studiu sa duc ă la emiterea de ipoteze privind
testarea rapid ă cu rol de screening a populatiei, în special , în vederea depist ării
precoce a cancerului de de pancreas prin folosi rea senzo rilor stocas tici, ipoteze
care po t fi testate și demonstrate prin studii analitice. Un alt obiectiv al acestui
studiu este de a se determina prezen ța CEA și CA 19-9 în fluidele biologice
preterapeutic, c ând acesta prezint ă un nivel maxim, și urmărirea e ficien ței
terapeutice prin determ inari ale CEA și CA 19-9.
Un alt obiectiv al acestui studiu este acela de a gasi o metoda de di agnostic
rapid molecular ieftin ă și eficient ă, care s ă intre în analizele uzuale ale pacien ților
cu cancer de de pan creas , în specia l pen tru screening, în vederea depist ării precoce
și a cre șterii speran ței lor de via ță.
Scopul studiului reiese din t itlul tezei, Impactul metodelor moderne de
analiza în managementul cancerului de pancreas . În vedrea realiz ării sc opului
propus am stab ilit următoarele obie ctive:
1. Sinteza studiilor științifice publicate în bazele de date de specialitate na ționale
și internaționale în scopul stabilirii nivelului actual de informații relevante
cu privire la tema supusă cercetării;
2. Stabilire a criteriilor de selectie a subiec ților în studiu;
3. Alegerea eșantionelor de subiecți cu scopul de a participa la studiul de față ;
4. Prezentarea unei metode noi pentru determinarea rapid ă și fiabil ă a
panelului de biomarkeri format din: CA 19-9 și CEA.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

5. Cercetarea com parativa a factorilo r biomoleculari, a relațiilor și asocierilor
dintre aceștia, at ât prin analiza fluidelor biolog ice, c ât și prin analiza
imunohistochimic ă, în vederea diagnosticul ui rapid în cancerul de pancreas .
6. Analiza econ omic ă a costurilor pe ntru depistare precoc e comparativ cu
costurile de tratament
7. Prezentarea rezultatelor cercetării.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

4. EȘANTIOANELE DE SU BIEC ȚI ÎN VEDEREA
CERCET ĂRII

În studiul de fa ță s-a constituit un e șantion pe un num ăr de 36 subiec ți, cu
vârste cup rinse între 38 și 91 de ani, 15 bărbați și 21 femei, conform datelor
prezentate în tabelul 1.
Pentru toți pacienții inclu și în studiu au f ost înregistrate datele epidemiologice
( vârstă, gen ), anamnezice ( localizarea tumorii ), tipul de investigații în ve derea
diagnosticului și analiza imunohisto chimic ă a pieselor chirurgicale .
Au fost respectate regulile de etică a cercetării și reglement ările privind
păstrarea confiden țialității actului m edical. În acest scop pacien ții s-au înregistrat
codificat.
Pentru analiza și cercetare a datelor s -a realiza t o baz ă de date în Excel –
Microsoft Office 201 9, în care s -au înregistrat informa ții de ordi n epidemiologic
(inițiale, gen, v ârstă, tip opera ție, localizare tumoră, diagnosticul histopatologic),
rezultatele an alizelor de imunohist ochimie, rezultatele analizelor sangvine pr in
determinare electrochimică cu senzor stocastic, precum și costurile anal izelor
necesare diagnostică rii cancerului de pancreas .
Pacien ții supu și cercet ării sunt prezenta ți în tabelul de m ai jos :

Tabelul 1. Subiec ții inclu și în eșantion, tipul opera ției și diagnostic ul
Nr.
crt. Paci
ent An
recoltare SEX VÂR
STĂ TIP OPERATIE LOCALIZARE
TUMORA HP
1 P1 2011 F 84 biopsie T CAP pancreatic ADK PANCR
2 P2 2011 F 58 DPC T CAP pancreatic COLANGI OCAR
ADK MUCIN OS
3 P3 2016 F 84 G-JEJ ANA ST T CAP pancreatic ADK PANCREAS
4 P4 2015 F 75 DRENAJ BIL EXT
KHER T CAP pancreatic CARCINOM
5 P5 2016 F 48 LAPA + BIOPSIE T CAP pancreatic ADK BINE DIFER
6 P6 2017 M 67 DPC T CAP pancreatic ADK ductal
7 P7 2015 M 49 LAPA + EXCIZI E
META HEP T CAP panc reatic ADK MODERAT
DIFER
8 P8 2010 F 79 G-E ANAST T coadă pancreas ADK SLAB DIF
9 P9 2010 M 61 DPC T CAP pancreatic ADK BINE DIF

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Nr.
crt. Paci
ent An
recoltare SEX VÂR
STĂ TIP OPERATIE LOCALIZARE
TUMORA HP
10 P10 2012 F 67 LAPA + BIOPS T chistică cap
pancreas ADK SLAB DIFER
11 P11 2012 F 59 Pancreate ctomie
caudală+Splenecto
mie T coadă pancreas T ENDOCRINA
PANCR
12 P12 2017 F 71 ERCP COLENTINA T CAP pancreatic ADK
13 P13 2013 F 69 laparoscopie T cap și corp
pancreas ADK
14 P14 2014 F 59 laparoscopie T corp și coad ă ADK
15 P15 2014 M 53 laparoscopie T CAP pancreatic ADK
16 P16 2014 F 72 laparoscopie T CAP pancreatic ADK
17 P17 2014 F 61 ERCP T Cap pancreas ADK
18 P18 2014 F 69 laparoscopie T corp și coad ă ADK
19 P19 2014 M 53 ERCP T corp pancreas ADK
20 P20 2015 M 73 laparoscopie T corp și coad ă ADK
21 P21 2015 M 51 laparoscopie T CAP pancreatic ADK
22 P22 2015 M 63 laparoscopie T CAP pancreatic ADK
23 P23 2015 M 38 PANCR -JEJ-
ANAST T CAP pancreatic ADK
24 P24 2015 F 87 laparoscopie T COLON UNGHI
SPLENIC CU
INVAZIE IN
PANCREAS LIMFOM NON
HODGK ING
25 P25 2014 F 47 DPC FUNDENI T
RETROPANCREA
S CAP SI CORP ADK
26 P26 2015 M 69 laparoscopie T corp pancreas ADK
27 P27 2011 F 63 GASTROSTOMIE T
CEFALOPANCRE
ATICA ADK Moderat difer
28 P28 2013 M 76 DUODENOSTOMIE
DPC T CAP pancreatic ADK SLAB
DIFERE NTIAT

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Nr.
crt. Paci
ent An
recoltare SEX VÂR
STĂ TIP OPERATIE LOCALIZARE
TUMORA HP
29 P29 2011 M 57 COLECISTODUOD
EN- ANAST T cap pancr + meta
hep ADK MODER AT
DIFER
30 P30 2011 F 56 COL-DUOD –
ANAST T cap pancr + meta
hep CARCINOM NEDIF
31 P31 2015 M 70 SPENECTOMIE+
PANCREAT STG T coadă pancreas Carcinoid ADK bine
diferentiat
32 P32 2013 F 70 SPLENECTOMIE +
PANCREAT STG T coadă pancreas ADK bine difer
33 P33 2014 M 75 DPC +
SPENECTOMIE T corp și coad ă Carcinoma ductal
cu grad ridicat de
diferentiere
34 P34 2012 F 91 G-
ENTEROSTOMIE T CAP pancreatic ADK SLAB DIFER
35 P35 2012 F 74 BIOPS
PANCREATICA T corp pancreas ADK PANCREAS
BINE DIFER
36 P36 2015 M 53 LAPA + BIOPSIE T corp și coad ă ADK SLAB DIFER

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

5. MATERIAL ȘI METOD Ă
Studiul se bazează pe anal iza retrospectivă a document elor primare (fișe
de ambulator, foi de observație și protocoale de operație) în concordan ță cu stadiul
bolii și operabili tatea de CP în rândul celor 36 pacienți cu CP tratați în cadrul
SUU B în perioada anilor 20 10-2017, conform Tabel 2 . Supraviețuirea medie
postoperatorie a fost de aproximativ 4-5 luni, în timp ce supraviețuirea bolnavilor
neoperați a fost de aproximativ 2.5 luni. Din totalul operațiilor doar în două cazuri
de rezecție pancreato -duodenală radicală r ata de supraviețuire a bolnavilor a fost
mai mult de 21 de luni.
5.1. Managementul De Diagnostic În Cancerul De Pancreas
Cancerul Pancreatic (CP) este a patra cauza principala de decese legate de
cancer la nivel mondial. În ciuda progreselor tratamentului (chirurgie extinsă și
chimioradioterapie) a cancerului pancreatic diagnosticat, prognosticul este încă
foarte slab, cu o su pravie țuire la 5 ani mai mic ă de 5%. Prognosticul insuportabil
al cancerului pancreatic poate fi explicat p rin diagnosticarea tardiv ă (boala
avansat ă sau diseminat ă local ) și biologia agresiv ă a tumorii, cu un r ăspuns sc ăzut
la terapia curent ă. Acest tip de cancer este ext rem de dificil de diagnosticat în
stadiul incipient din cauza pu ținelor simptome și a loc alizării anatomice a
pancreasului, ceea ce îl face inaccesibil examenelor clinice și metodelor de
diagnostic de rutin ă. În consecin ță, este nevoie de un test de screen ing sensibil și
foarte specific pentru diagnosticarea precoce a cancerului pancreatic la pacienții
predispu și la cancer pancreatic și, în general, la pacien ți asimptomatici (screening
în mas ă) pentru a reduce rata diagnosticului cancerulu i.
Scopul proiect ului este de a furniza noi in strumente bazate pe
nanomateriale inovatoare pentru teste de screening rapid, ieftine și fiabile pentru
diagnosticarea cancerului pancreatic pe ba za unor noi senzori / platforme
electrochimice (senzori multimod, senzori stochas tici, imunosensori) . Biomarkerii,
care au dovedit că testele clinice anterioare sunt relevante pentru cancerul
pancreatic, cum ar fi CA 19 -9 și CEA, sunt analiza ți în diferite fluide biologice
cum ar fi sânge întreg, ser, saliva, urină, suc de pancreas și lacrimi folosind noii
senzori dezvolta ți. Testele de screening sunt validate pe baza metodelor standard
de analiz ă a biomarkerilor propu și, util izând probe biologice luate de la pacien ți
confirma ți.
Proiectul vizează senzori electrochimici și optici și / sau biosenzori baza ți pe
nanomateriale și / sau materiale nanostructurate, care pot fi utilizate pentru
screening -ul testelor de fluide biologic e pentru cancerul pancreatic. Succesul
proiectului este asigurat prin selectarea celor mai bune materiale util izate pentru
proiectarea senzorilor; selectarea tipului și naturii biomarkerilor responsabili de
diagnosticul cancerului pancreatic; posibilitatea senzorilor proiecta ți în proiectul
de detectare a "cocktailului" biomarkerilor propu și în proiect; validarea testului de
screening și începerea procesului de omologare a metodei de diagnosticare a
cancerului pancreatic.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Practic, numero și senzori electro chimici și optici sunt proiecta ți pe baza
nanomaterialelor și materialelor nanostructurate ca instrumente noi pentru
testele de screening. Pentru senzorii electrochimici se folos esc ca metode de lucru
metod a stochastică – care este singura tehnică electroc himică capabilă să
efectueze atât analize calitative și cantitative fiabile ale markerilor, aceia și senzori
putând fi utiliza ți în diferite spectre amperometrice și optice ( SPR și fluorescen ță)
pentru cuant ificarea în continuare a biomarkerilor identifica ți. De îndat ă ce
semn ătura biomarkerului se g ăsește în diagrama colectat ă utiliz ând senzori
stochastici, biomar kerul este cuantificat utiliz ând cel pu țin 3 tehnici.
În mai p uțin de 40 de minute, se poate raporta care biomarkeri s -au găsit în
lichidul biolo gic și în ce cantități.
Singura problemă etică care se referă la utilizarea probelor biologice umane – o
picătură de sânge (din probele deja colectate în spitalele specializate pentru
analiza de rutină a sângelui) – toate probele fiind colectate pentru a naliza de
rutin ă în spital. Aceste mostre sunt folosite pentru a valida testul de screening
pentru diagnostica rea cancerului pancreatic .
5.2. Studiul Utilizării Detecției Electrochimice Prin Senzor Stocastic
În cadrul acestui studiu au fost folosi ți senzori stocastici multimod pentru
detec ție rapid ă. Senzorii stocastici reprezint ă instrumente noi de detec ție rapid ă a
markerilor tumorali prin metode de electrochimie. Structura lor este realizat ă pe
bază de inginerie a microsferelor nanoporoase pentru detect ări stocastice.
Microsferele nanoporoase au fost proiectate și folosite ca materiale noi pentru
fabricarea d e microsenzori stocastici.
Primul model anali zat a fost antigenul carcinoembri onar, utilizat ca model analit
pentru a demonstra capacită țile n oului material de detectare stocastic ă.
Reprezint ă un senzor nou , bazat pe particule de aur și a fost utilizat pentru analiza
cantitativă a antigen elor carcinoembrionare în fluide biologice ( sânge, salivă,
lichid peritoneal )1.
Intervalul de concentr ații pentru lucru al Microsenzorului stocastic este de la
1.6108, la 1.6105 mg/ mL) iar pentru sensibil itate este de la 3.0 la 103 s /mg /ml.
Limita de cuantificare (16 ng / ml) a făcut posibil ă utilizarea sa cu încredere pentru
testele de screeni ng în probe de sânge integral pentru antigenele
carcinoembrionare2.

1 Raluca-Ioana Stefan -van Staden,*ab Iuliana Moldoveanu, and Camelia Stanciu -Gavan , Pattern recognitio n of
HER -1 in biological fluids using st ochastic sensing , Journal of Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry, Early
on-line 1 -3, © 2014 Infor ma UK Lt d.DO I: 10,3109/14756366.2014.915397, htt p://informa health care.com/enz
).
2 Raluca -Ioana Stefa n-van Stad en,*ab Iulia na Moldoveanu,ab Carmen Cris tina Surdu -Bobc and Camelia S tanciu-
Gavan , Engineered nanoporous gold microspheres for stochastic sensi ng, Journal © The Royal Society of
Chemistry 2 014; 54140 | RSC Adv., 2014, 4, 54140 –54143) .

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Aceast ă tehnic ă de analiz ă reprezint ă o alternativ ă pentru tehnica ELISA, metod ă
care a fost dezvoltat ă de grupul de cercetatori condus de D -na Profesor Raluca –
Ioana van Staden de la Ins titutul Național de Cercetare pentru Electrochim ie și
Materie Condensat ă. Acordul de cooperare stabilit între Laboratorul de
Electrochimie , PATLAB al INCEMC și Catedr ele Chirurgie 4 SUUB , Chirurgie 2
SP. Sf. MARIA, din cadrul UMF ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI, a facut posibil ă
validarea no ii metode pentru determinarea rapid ă și fiabil ă a panelului de
biomarkeri format din: CA 19-9 și CEA .
Pentru acest tip de analiz ă este nacesar ă recoltarea a cca 1 ml sânge, sau alte
fluide biologie (saliva, l ichid pleural, l ichid peritoneal, urina) de la subiectul
analizat.
Noile instrumente sunt senzori de m ărimea unui v ârf de ac , baza ți pe past ă de
diamant , modificat ă cu materiale nanostructurate cum ar fi : maltodextrine,
chitosan, oleamide .3
Principiul de func ționare al a cestor senzori este bazat pe conductivitatea unor
canale aflate în membranele acestora (Figura 10).

Figur a 10. Principiul func ționării senzorilor stocastici
În prima etap ă, biomarkerii blocheaz ă canalul f ăcând ca intensitatea curentulu i
să devina zero – timpul cât canalul este blocat este specific fiec ărui analit și se
nume ște semn ătura analitului (t off).
A doua etap ă, are loc în canal – biomarkerul se leag ă de peretele canalului
favoriz ând producerea proceselor redox; timpul petrecut pentru aceste procese se
noteaz ă cu t on și este folosit pentru determinarea cantitativ ă a biomarkerului;
concentra ția biomarke rului este invers proportional ă cu valoarea t on.

3 C. Cio ateș Negut , R.I. Ștefa n–van Staden, I. Moldoveanu, E.M. Ungureanu, C. Stanciu -Găvan, New Stochastic
Microsensors Based on Oleamides , Electrochem.Comm., 5 1, 2015, 98-102.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Avantajele utiliz ării unor astfel de senzori pentru determinarea de biomarkeri
tumorali sunt:
➢ costul foarte redus (aproximativ 20 lei pentru cei doi biomarkeri / analiză );
➢ posibilitatea determin ării celor trei doi simultan în proba de sânge , așa cum
a fost prelevat ă de la pacient;
➢ timpul de analiz ă este scurt – 20 minute m axim um, pentru panelul de
biom arkeri;
➢ sensibilitatea metodei permite determinarea lor în concentra ții foarte mici
și implicit detec ția timpurie a cancerului de pancreas ;
➢ metoda este fiabil ă, reproductibil ă (valorile obținute pentru testele de
validare fiind d e peste 95.00% , cu o deviație relativ ă standard mai mica
decat 1.00%, c ând m ăsuratorile s -au efectuat din proba de sânge).

Rezulta tele obținute utiliz ând senzorii stocastici au fost comparate cu cele obținute
prin metodele clasice de analiz ă – și s-a constatat o bună corela ție.
O astfel de metod ă este foarte eficient ă pentru depistarea cancerului de pancreas ,
în stadiul în care pacientul nu este încă bolnav clinic.
Metoda de screening care utilizeaz ă panelul de biomarke ri aduce un mare plus și
pentru controlul eficien ței tratamentului , fiind foarte ieftin ă și fiabil ă.

5.3. Studiul Utilizării Detec ției P rin Imunohistochimie

Materialu l cercetat în acest studiu a fost reprezentat de țesutul tumorilor
pancreatice , provenit de la pac ienți interna ți, selecta ți în studiu, la care s-a
efectuat laparoscopie, biopsie sau pancreatectomie . Piese le de excizie
chirurgicală au fost fixate în formol și prelucrate ini țial prin tehnic a uzuală de
includere la parafină , fiind aduse până la stadiul de bloc de parafină , în cadrul
laboratorulu i de a natomie patologică al fiecărui spital , apoi pacien ții au fost
îndruma ți către laboratorul de imunohistoc himie, din cadrul Instit utului Victor
Babe ș. Ulterior s -a realizat prelucrarea imunohistochimică în cadrul
Laboratorului de Imunohistochimie.
Tehn ica de lucru – Principiu: Tehnicile de imunohistochimie au la bază reacția
antigen -anticorp, antigenul urmărit aflându -se în materialu l bioptic, iar antico rpii
utilizați în scopul evidențierii acestora sunt comercializați sub diverse forme :
▪ mono – sau poli clonal i,
▪ concentrați sau diluați.
Situsul legării cu anticorpul poate fi identificat fie prin legarea direct ă a
antigenului de un anticorp marcat, fie pr intr-o metodă indirectă de legare, prin
intermediul unui lanț de alte reacții, cu anticorpi secundari , marc ați prin reacție

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

indirectă , în 2 sau mai multe faze. Timpul necesar prelucr ării unui țesut este de
cca 3 0 de zile, p ână la citirea rezultatelor final e de certitudine.
5.4. Implica ții Clinice Ale Determin ării Markerilor Tumorali Prin
Senzori Stocastici În Cancerul De Pancreas
În acest subcapi tol voi atige următoarele probleme :
1. Screening ul popula ției cu factori de risc, prin detec ție de marker
tumorali cu senzori stocastici;
2. Inves tiga ții imagistice însoțite pentru depi starea tumorilor pancreatice;
prelevare de biopsii din forma țiunile tumorale prin ghidare imagistica –
ecoendoscopie; recoltare de lichid pancreatic pr in ERCP.
3. HistoPatologie și citologie
4. CHIRURGIE RADICAL Ă , rezec ție cu limit ă de siguran ță oncologic ă, in
cazuri limit ă;
5. Diagnostic ul personaliza t;
6. Tratament ul personalizat sub control ul eficien ței de marker i tumorali
pe sensor stochastic;
7. Cre șterea spera nței de via ță;
8. Costuri reduse la detec ția timpurie pe sensor, timp de determinare
scăzut.

5.4.1 SCREENINGUL POPULA ȚIEI CU FACTORI DE RISC
Morbid itatea si mortalitatea crescu te in randul populatiei cu cancer de
pancreas , ne determina sa gasim noi modalita ti de screening al populatiei. Astfel ,
se impune un astfel de proces in familiile care au avut cel putin o persoan a
diagnosticata cu cancer de pa ncreas , avand in vedere componene ta genetica.
Screeningul se poate realiza si in randul persoanelor cunoscu te cu pseudochist
de pancreas , cu pancreatita cronica , pancreatite acute recurete, atrofie
pancreatica, alcoolici, fumatori, cu dia bet metilius, obezitate, si a persoanelor
care isi desfasoara activitatea in mediu toxic .
Detectia unui cocktail de marke rilor tumorali in scopul diagnosticarii
cancerului de pancreas (CA19 -9, CEA, HER -1, HER -2) se realizeaza in timp scurt,
in maxim 20 m inute si nec esita minim 1 ml de sange.

5.4.2 INVESTIGATII IMAGISTICE
Persoanele depistate cu un nivel ridicat al acestor marke ri tumorali sunt
indrumate catre inv estigatii imagistice , ecografie abdominala, eco -endoscopie,
ERCP, CT -abdominala, PET -CT, RMN de pancreas , care sa depisteze
formatiunile tumorale. Punctia ghidata echografic este mult mai usor de realizat
, iar costul este mult mai scazut si ajuta la obtinerea de probe biologice in vederea
diagnosticului histopatologi c. Cea mai fiabila examinare im agistica a

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

pancreasului se realizeaza prin RMN, iar punc tia sub ghidare eco -endoscopica este
cea mai sigura pentru obtine rii probelor biologice necesare diagnostic ului.

5.4.3 EXAMENUL HISTOPATOLOGIC
Recoltarea probelor biologice necesare diagnosticului de canc er pancreat ic
se poate realiza prin urmatoarele tehnici:
– Punctie ghidata ecografic sau prin eco -endoscopie –biopsie, cit ologie;
– ERCP – aspirare de suc pancreatic in vederea citologiei;
– Lapa roscopie – prelevare de biopsie;
– Piesele operatorii care se trimit la examen histopatologic.
Pentru diagnostic de certitidine este necesara examinarea histopatologica,
care se realizeaza pe baza probelor biologice de tesut tumoral obtinute prin punctie
biopsie, aspirat de suc pancreatic – citologie sau prin excizie tumor ala .
Pacientii care au diagnosticul confirmat de cancer pancreatic sunt
indraumati catre clinicile de chirurgie in vede rea rezectiei tumorale (daca tumora
este rezecabila), sau pentru o interventie paleativa.
5.4.4 ROLUL SI LOCUL CHIRURGIEI IN CANCERUL DE PANC REAS
Chirur gia cacerului de pancreas se realizeaz a in scop diagnostic, in scop
curativ si in scop paleativ. In scop di agnostic se realizeaza numai exciziile
tumorale urmate de examenul extemporaneu sau la parafina, prin laparoscopie (
de preferat) sau laparatomie . In scop terapeutic se intalnesc mai multe tipuri de
tratament chirurgical:
Chirurgia clasica, curativa , este reprezentata de interventiile
chirurgicale radicale , respectarea limitelor de siguranta oncologica:
duodenopancreatectomia proximala cu antrecto mie ( tehnica WHIPPLE);
duodenopancreatectomia distala; duodenopancreatectomia totala.
Chirurgia laparoscopi ca- pancreatectomie distala, enucleerea,
duodeno -pancreatectomia,
Avantajele chirurgiei laparoscopice –
i. acces indirect la structuril e retroperi toneale, disectie în jurul
vaselor de sange majore si construirea de anastomozele complexe ;
ii. folosirea de ecogr afie intraoperatorie laparoscopica pentru
depistare precisa a formatiunilor tumorale;
iii. reducerea dur erii și îmbun ătățirea recuperarii post-operato rie;
iv. reducerea timpului de spitalizare si reintegrarea sociala precoce a
pacientului.
Chirur gia paleativa , este realizata cu scopul de a scoate pacientul din
episodul icteric , pentru refacerea continuitatii t ubului digestiv, in cazurile cu
invazie si obst ructie a duodenului, in vederea alimentarii corecte.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

5.4.5 DIAGNOSTIC PERSONALIZAT
Diagnosticul personalizat se re alizeaza pe baza diagnosticului
histopatologic detectia
moleculara a unor markeri de referinta : Tumori epiteliale solide
(ADENOCARCINOM DUCTAL, CA RCINOM ADENOSCUAMOS, CARCINOM
CELULAR ACINAR, CARCINOM CU CELULE GIGANTE,
PANCREATOBLASTOM ); Tumori epitelial e chistice ( NEOPLASM CHISTIC
SEROS, NEOPLASM CHISTIC MUCINOS, NEOPLASM MUCINOS PAPILAR
INTRADUCTAL, CHISTADENOCARCINOM CELULAR ACINAR ); Markeri
moleculari: P 53, K -ras, HER1, HER2, etc.
In functie de asocierile celor doua tipuri de diag nostic( histopatol ogic si
molecular), imagistic, se realizeaza diagnosticul personalizat, care orienteaza
medicul on colog catre un tratament personaliza t al fiecar ui pacient diagnosticat
cu cancer de pancreas.

5.4.6 TRATAMENT PERSONALIZAT SUB OBSERVATIE A TESTARII
MARKERILOR TUMORALI PE SENZOR STOCASIC
In functie de asocierile celor doua tipuri de diagnostic( histopatolog ic si
molecular), imagistic, se rea lizeaza dia gnosticul personalizat , medicu l oncolog
stabileste o schema personalizata de tratament, la care eficienta sa se poate
controla prin determinarea nivelului de marker tumorali pe senzor stochastic. In
cazul unu i tratament ef icient nivelul acestor marker i este in scadere sau este
negative.
5.4.7 CREȘTEREA SPERAN ȚEI DE VIAȚĂ
Avand in vedere aplicatiile metodelor de scre ening si depist area precoce a
cancerului de pancreas, formatiunile tumorale pot fi depistate i ntrun stadiu
incipient, cu dimensiuni mi ci iar paci entii pot b eneficia de rezectii limitate ale
pancreasului si intocmirea unor sch eme de tr atament personaliz at eficient,
urmarirea pos terapeutica eficienta, si nu in ultimul rand cresterea sperantei de
viata in randul populatiei feminine.

5.4.8 COSTURI REDUS E PENTRU DETERMIN ĂRILE PE SEN ZOR
Depistarea cancerului de pancreas constituie o problema m ajora in lumea
medicala. Costul unei determinari pe sensor stochastic se realizeaza la suma de
20 lei si intr -un timp foarte scurt, de 20 minute. In com paratie cu screeningul prin
metodele clasice – determinari sangvin e de marker tumorali , echografie , RMN,
CT, costul un ei astfel de determi nari este forte scazut, iar in cazul aplicarii unui
screening care sa poa ta avea la baza aceasta determinare, numa rul persoan elor
cu risc, examinate va fi mult mai numero s .

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

6. METODE STATISTI CE DE CERCETARE UTILI ZATE

În studiul d e față am utilizat atât metode ale statisticii descriptive
multidimensionale , pentru a descrie starea și variabilitatea colectivită ții
statistice d upă mai mu lte caracteristici cât și metode ale statisticii analitice , care
vizează estima rea caracteristici lor unei colectivități (populații) sau luarea unor
decizii privind o colectivitate, pe baza rezultatelor obținute pe un eșantion și
presupune mă surarea incertitudinii rezultatelor.
Astfel, inferența (studiu analitic) statistică repre zintă o decizie, o est imație, o
predicție sau o generalizare privitoare la o colectivitate generală, bazată pe
informațiile statistice obținute pe un e șantio n, pe când stati stica descr iptivă
include totalitatea metodelor de culege re, prelucrar e, caracterizare și prezentare
sintetică a unui set de date biostatistic e4.
Seria statistică de variație reprezintă șirul de valori numerice ale
caracteristicii studiat e, care diferă c a mărime de la o unitate la alta , ale căror
valori sunt ordonate cres cător sau descres cător în funcție d e mărimea acestora.
Am aplicat metode de analiză a varia ției fenomenelor studiate (prin indicatori
simpli și sintetici ai varia ției), analiza seriilor de varia ție a valorilor parametrilor
medicali .

6.1 Premisele Cercetării
Precizarea p remiselor cercetării determină în biostatistică cre șterea încrederii în
concluziile studiului. Dat fiind aceste aspecte generale, în cercetarea de față am
plecat de la ur mătoarele pr emise:
➢ conform statisticilor oficiale, rămâne o ca uză importantă de deces , locul 4,
în Români a5;
➢ incidența maximă a CP se înregistrează în jurul vârstei de 65-92 de ani ;

6.2 Statisticile Descriptive

4 46.D.Tintiuc, Elena Raevsch i, Iu. Grossu, T.Grejdeanu, Corina Vicol, L.Margine, V.Badan, “Biostatistica” ,
Suport de curs, p.23,2011.

5 45. HOTĂRÂRE Nr. 1028 di n 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategiei n aționa le de sănătate 201 4 –
2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 20 14 – 2020 pentru implementarea Strategiei naționale , Anexa 1 –
Strategia Nati onala de Sănătate 2014 -2020; Anexa 2 – Plan de acțiuni, http://www.ms.ro/upload /Anexa%2 01%2 0,
Publicată în: Monitorul Oficial NR. 891 din 8 decembrie 2014, [accesat 10 mai 2015].

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Au fost efectuate cu scopul de a descrie cât mai exact feno menele urmărite în
cadrul studiului, dintre care amintim:
Tabele de frec vență care au avut ca scop cuantificarea aparițiilor diferitelor valori
ale variabilelor printre datele colectate. Acestea sunt tabele sumare ale aspectelor –
cheie ale datel or din stud iul de față, raportând trăsături importante ale aspectelor
urmărite pe pa rcursul desfășurării cercetării cum ar fi: frecvențele sau numărul
de cazuri incluse în studiu care au o anumită caracteristică, precum numărul de
bărbați și numărul de fem ei; scorul mediu al unei variabile, etc.
Histogramele de frecve nță au același rol ca și Tabelele de frecv ență, dar cu un
impact vizual mult mai relev ant în privința variabilelor cercetării;
Media – reprezintă suma numărului de scoruri împărț ită la numărul de scoruri .
De exemplu, în studiul de față a fost calculată me dia de vârstă a subiecți lor;
Mediana – se obține prin ordonarea scorurilor în ordine crescătoare, iar scorul care
separă prima jumă tate a cazurilor de a doua jumătate a cazurilor este media . De
exemplu, se constată că peste 86% din subiecții cu CP se realizează la popula ția
vîrstinică, peste 65 d e ani.
Coeficientul de corelație – este un indice num eric care precizează direcția unei
relații dintre două variabile, este o măsură nume rică sau un in dice al gra dului de
asociere dintre două seturi de scoruri. Intervalul d e valori este m axim + 1,00, prin
0,00, până la -1,00. Semnul + indic ă o asociere pozit ivă-adică scoruril e unei
variabile se măresc odată cu creșterea scorurilor celeilalt e variabile. S emnul –
indică o corelație negativă -adică pe măsură ce scorurile unei v ariabile cresc,
scorurile pentru cealaltă variabilă scad.
6.3 Testarea Semnificației Și T estele Inferențiale De Bază
În cadrul acestui studiu a m utilizat ca metode de lucru :
Eroarea sta ndard – este un indice al variabilității mediilor, este un concept
import ant în calcula rea intervalelor d e încredere, folosit ca ind icator al
variabilității sa u dispersiei datelor, concu rează cu abaterea standard care se
referă la un set de sc oruri iar eroa rea standar d se referă la mediile eșantioanelor.
Raportat la studiul de față, se estim ează că media timp ului de supraviețuire în
funcție de intervenția chirur gicala efectuată este de 5, 06 luni, cu o eroare standard
de 1,2.
Intervalele de înc redere – reprez intă interv alul în care este posibil să se afle
valoarea populației pent ru o anumită statistică.
Anali za seriilor de varia ție
Rezu ltatele cercetării, exprimate prin date cantitative, o bținute ca urmare a
observării sau înregistrării, se însc riu sub forma unui șir de valori ale
caract eristicii studiate . Valorile se dispun fie în ordinea în registrării datelo r, când

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

se lucrează cu puține cazuri, fie după o ordon are prealabilă a lor, în sens crescător
sau descrescător al valorilor individuale, at unci când sunt multe valo ri în serie.
Astfel, se obține o serie statistică, numită serie de variaț ie sau de distribu ție.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

7. REZULTATELE OB ȚINUTE ÎN CADRUL STUDIULUI
7.1. Parametri Clinici Și Epidemiologici
Prezentul studiu a fost efectuat pe o perioadă de opt ani, în cadrul Spi talului
Universitar de Urgen ță Bucure ști, clinicile Chirurgie 4 , Chir urgie 2 , Chirurgie 1
și UPU , analizându -se un număr de 36 de cazuri, din care repar tiția dup ă gen este
de 21 femei și 15 bărbați.
În Tabelul 2 se observă distr ibuția pacien ților inclu și în eșantionul de studiu, pe
ani:
Tabelul 2. Distribu ția pe ani a pac ienților din e șantion
ANUL Numărul
de pacien ți
2010 2
2011 5
2012 4
2013 3
2014 7
2015 10
2016 3
2017 2
TOTAL 36

❖ Analiză după vârsta pacien ților
Inciden ța CP est e într-o ascensiune continuă, fiind unul dintre tipurile
de cancer cu cea mai mică rată de supraviețuire ( ceea ce se datorează , probabil,
unei agresivități biologi ce deosebite și inexplicabile)[1,14,16 ]. CP rămâne una
dintre cel e mai severe n eoplazii, persoanele care se îmbolnăvesc, trăind în jur
de 5 -6 luni după diagnostic (Emary University din Atlanta), prognosticul
defectuos, fiind semnalat de rata globală a mortalității, peste 80% în primul an
de diagnostic[2,9,17 ]. În 2000, la nivel mondi al cifrel e pentru cancer au fost de
216.400 dintre care 213.500 s -au sfârșit cu dece se, iar în SUA în 2004 au fost
diagnosticate 31.270 cazuri de deces [2,9,17,18] . În SUA, în fiecare an se
depistează 38.000 de noi cazuri de CP[10]. Mai mult, în fiecare an 34.000 de
oameni decedează din cauza acestei maladii, care constituie a patra cauz ă de
mortalitate prin cancer în această țară[2,9]. Aria răspândirii arată că în SUA
mortalitatea este mai răspândită în rândul populației de culoare și e mai
redusă în Japonia și Italia[2,3,14]. Conform șefulu i secției de oncologie de la
Ema ry University din Atlanta, CP es te pe locul 4 ca rată a mortalității dintre
toate tipurile de cancer, persoanele care se îmbolnăvesc trăind î n jur de 18 sa u
19 luni după diagnosticare.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

• Din punct de vedere geografic, incidența este mai crescută în
Israel, St atele Unite, Suedia și Canada[11 ]. Rata de incidență în rândul
afro-americanilor este de la 40 la 50% mai crescută decât al e altor
grupuri etn ice[2,3,1 3].
• Bărbații au cu 20% mai multe șanse de a dezvolta CP, îndeosebi
după vârsta de 65 de ani. CP se întâlnește m ai frecvent în medi ul urban
decât în mediul rural.
În Tabelul 3 și graficele de la Fig urile 1 1, 12 și 13, de mai jos, am re prezentat
anali za pe vârstă a pacien ților din e șantionul studiat . Raportat la inciden ța bol ii
în rândul popula ției se poate observa că aceasta respectă trendul indicat în
statisticile curente și anume inciden ța bolii este m ai frecvent ă la grupele d e vârstă
65-74 ani (31% din totalul cazurilor studiate)

Tabel ul 3. Pacien ți pe grupe de v ârstă

Grupe
de
vârstă Număr
paci enți Dispersia
pe grupe
de vârstă
35-44 ani 2 5%
45-54 ani 6 17%
55-64 ani 9 25%
65-74 ani 11 31%
75-84 ani 6 17%
85-95 ani 2 5%
TOTAL 36 100%

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 1 1 Repartizarea pe grupe de vârstă a pacien ților în eșantionul studiat

Figura 12. Număr ul pacien ților pe grupe de vârstă
26911
6
2
024681012
VARSTA
PACIENTI35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani 85-95 aniNumăr pacien ți
Grupe de vârstăRepartizare e șantion pacien ți pe GRUPE
DE V ÂRSTĂ
2; 5%
6; 17%
9; 25%
11; 31%
6; 17%
2; 5%Dispersia pacien ților pe grupe de
vârstă
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
75-84 ani
85-95 ani

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 12. Număr ul pacien ților pe grupe de vârstă

Un alt mod de prezentare este prezentat în Figura 12.
Vârsta media a pacien ților selecta ți este prezentat ă în diagrama urm ătoare . Se
observă că vâ rsta m edie a pacienților a fost de 65 ani. După cum este ilustrat în
Figura 13, am marcat o distribuție mai mare a cazurilor la pacienții vârstnici.

Figura 1 3. Distribu ția liniară pe grupe de vârstă și vârsta medie pacien ților

35-44 ani ; 2; 5%
45-54 ani ; 6; 17%
55-64 ani ; 9; 25%
65-74 ani ; 11; 31%75-84 ani ; 6; 17%85-95 ani ; 2; 5%Dispersia pacienți lor pe grupe de vârstă
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
75-84 ani
85-95 ani
2%19%26%30%
17%
6%
0%5%10%15%20%25%30%35%
0 2 4 6 8 10 12Distribuția liniară pe grupe de vârstă
Dispersia pe grupe de
vârstă
Linear (Dispersia pe grupe
de vârstă )65 ani

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

❖ Analiza pacien ților pe grupe de vâ rstă, sex și stadiul bo lii
Deși inciden ța CP este mai des întâlnită la bărba ți, în eșantionul studiat de noi
num ărul cazurilor de CP la femei este mai mare decât la bărba ți. Cre șterile anuale
păstreaz ă însă trendul cresc ător la b ărbați.

Figura 14. Număr ul pacien ților în func ție de gen

Tabel ul 4. Pacien ți pe grupe de v ârstă și gen
Grupe de
vârstă Număr
paci enți Număr
Femei Număr
Bărba ți
35-44 ani 2 0 2
45-54 ani 6 2 4
55-64 ani 9 3 6
65-74 ani 11 4 7
75-84 ani 6 4 2
85-95 ani 2 2 0
TOTAL 36 15 21

Urmărin d corela ția grupe de vârstă – gen se observă că la grupa de vârstă 35 -44 de
ani, în lotul studiat nu există pacien ți – de gen masculin.

2115Reparti ția pe SEXE /LOT PACIEN ȚI
SEX F B

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 15. Corela ția pacien ților în func ție de grupe de vârstă și gen

Figura 16. Ponderea pacien ților în func ție de gen în total lot

0 2 4 6 8 10 1235-44 ani45-54 ani55-64 ani65-74 ani75-84 ani85-95 aniRepartizarea pacien ților pe grupe de vârstă și gen
Pacienți M Pacienți F Total pacienți
2467
2
0
0234
4
2
26911
6
20510152025
1 2 3 4 5 6Ponderea genurilor în total lot de pacien ți
Total pacien ți Femei Bărba ți

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

❖ Analiza pacien ților după diagnostic
Cancerul de pancreas este o boal ă în care celule anormale apar în țesutul
pancreatic. Pancreasul este un organ localizat în abdomen, în spatele stomacului,
care produce at ât enzime diges tive, cât și insulin ă. Inciden ța cea mai mare o are
cancerul pancreasului exocrin, cel mai comun tip de cancer al pancreasului,
cunoscut si sub numele de adenocarcinom pancreatic (ADK) . Acest lucru este
foarte vizibil și în lotul de pacienți din eșa ntionul studi at, conf orm datelo r înscrise î n
Tabelul 5:
Tabel ul 5. Repartizarea pacien ților pe tipuri de diagnostic
Tipuri de diagnostic Număr
pacien ți Dispersia
pe tipuri
de
diagnostic
ADK 27 75%
CARCINOM 8 22%
LIMFOM NON HODGHIN 1 3%
TOTAL 36 100%

Figura 1 7. Trendu l și repartizarea pe tipuri de diagnostic a pacien ților în
eșantionul studiat
2781
-5 0 5 10 15 20 25 30ADKCARCINOMLIMFOM NON HODGHIN
NUMĂR PACIEN ȚIDIAGNOSTIC
Tipuri de diagnostic
Series1 Linear (Series1)

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 1 8. Repartizarea pe tipuri de diagnostic a pacien ților în eșantionul studiat

2781
0 5 10 15 20 25 301
NUMĂR PACIEN ȚIDIAGNOSTIC
Tipuri de diagnostic
LIMFOM NON HODGHIN CARCINOM ADK

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 1 9. Stadializarea și Inciden ța cazurilor de ADK în eșantionul st udiat

❖ Analiz a repart iției pacien ților din lotul studiat în func ție de
localizarea tumorii

Tabel ul 6. Repartizarea pacien ților în func ție de locali zarea tumorii
LOCALIZARE
TUMORA Număr
pacien ți Stadii III și
IV Pondere
pacien ți în
total
CAP PANCREAS 21 19 58
CORP PA NCREAS 9 7 25
COADA PANCREAS 6 4 17
TOTAL Pacien ți 36 30 100

Analizând repartizarea pacien ților în funcție de localizarea tumorii se constată o
incidență mai mare (58%) a pacienților cu localizare a CP în capul pancreasului față de
celela lte ti puri .
1791162
1781161
0 2 4 6 8 10 1235-44 ani45-54 ani55-64 ani65-74 ani75-84 ani85-95 aniNumăr pacien ți pe grupe de vârstă și stadii de boală
ADK Stadializare III și IV Total pacien ți

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 20. Repartizarea pacien ților în func ție de localizarea tumorii

Coroborând cu stadializare a bolii, la lotul de pacienți studiat se constată că răspândirea
și gravitatea CP este mai mare la poziți onarea Cap Pan creas.

Figura 21. Corela ția localizări i tumo rii în func ție de stadializarea acesteia

❖ Analiza reparti ției pacien ților din lotul studiat în func ție de tipul
interven ției

Tabel ul 7. Repartizarea pacien ților în func ție de tipul interve nției 21
9658%
25%
17%
010203040506070
CAP PANCREAS CORP
PANCREASCOADA
PANCREASLocalizarea tumorii pancreatice
Număr pacien ți Pondere în totaal pacien ți
21
9
6
05101520
0510152025
1 2 3Trendul stadializării CP în func ție de localizarea
tumorii
Număr pacien ți Stadiile III și IV Linear (Stadiile III și IV)

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Tip de Opera ții Număr
pacien ți
DPC 8
PANCREA TECTO NIE DISTA LA 2
DERIVA ȚIE INTERN Ă 8
LAPARATOMIE CU BIOPSIE 6
ERCP 12
TOTAL 36

Figura 22. Repartizarea pacien ților în func ție de tipul interven ției

7.2. Comorbidită ți ( boli asociate)
În acest moment, în România, incidența pacienților cu tu mori a crescut , mai al es
la pacienții vârstnici, al c ăror organism prezintă multe comorbidități. Din această 8
28
612
02468101214TIPURI DE INTERVEN ȚII PE LOT DE PACIEN ȚI

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

perspectivă , inițierea unui proiect de cercetare , pentru screening, în domeniul
cancerului pancreatic este mai mult decât necesar. Din a naliza Tabel elor 8, 9 și 10
pacienții din eșantion cu bolile asociate, precum și a Tabelelor 1 -3, rezult ă că din
totalul pacien ților (36 de pacien ți) 34 de pacien ți au ADK și carcinom , iar 33 de
pacien ți dintre aceștia prezintă boli asociate . Dacă discutăm în pr ocent e 83% prezint ă
boli asociate, respectiv 30 cazuri .
Comorbiditățile au fost prezente în 91% din total cazuri și 94% din cazuri le
diagnosticate cu ADK și carcinom , unii pacien ți prezentâ nd mai multe afecțiuni
asociate , majoritatea fiind reprezentate la fumători de obezitate și HTA . Acestea
sunt prezentate în Tabel ele 8, 9 și 10 precum și în Figur urile 15, 16 și 17.

Tabelul 8. Pacien ții din e șantion cu bolile aso ciate
Nr.
crt Paci
ent An
recoltare SEX VÂRSTĂ TIP
OPERAȚIE LOCALI
ZARE
TUMOR
A Diagno
stic HP Stadiu
Boală Boli
asociate
1 P1 2011 F 84 biopsie T CAP
PANCRE
S ADK
PANCR IV HTA, DZ
II,CICD
2 P2 2011 F 58 DPC T CAP
PANCR COLAN
GIOCA
R ADK
MUCIN
OS III HTA, DZ II
3 P3 2016 F 84 G-JEJ
ANAST T CAP
PANCR ADK
PANCR
EAS IV HTA, DZ II,
CICD
4 P4 2015 F 75 DRENAJ
BIL EXT
KHER T CAP
PANCR CARCI
NOM IV HTA
5 P5 2016 F 48 LAPA +
BIOPSIE T CAP
PANCR ADK
BINE
DIFER IV DZ II
6 P6 2017 M 67 DPC T CAP
pancreati
c ADK
ductal II HTA
7 P7 2015 M 49 LAPA +
EXCIZIE
META HEP T CAP
PANCR ADK
MODE
RAT
DIFER IV Fumator
8 P8 2010 F 79 G-E ANAST T COAD A
PANCR ADK
SLAB
DIF IV HTA, DZII
9 P9 2010 M 61 DPC T CAP
PANCR ADK
BINE
DIF T3N0M
0 HTA,
10 P10 2012 F 67 LAPA +
BIOPS T
CHISTICADK
SLAB
DIFER IV HTA

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Nr.
crt Paci
ent An
recoltare SEX VÂRSTĂ TIP
OPERAȚIE LOCALI
ZARE
TUMOR
A Diagno
stic HP Stadiu
Boală Boli
asociate
A CAP
PANCR
11 P11 2012 F 59 PANCREAT
ECTOMIE
CAUDALA + T COADA
PANCRE
AS T
ENDO
CRINA
PANCR II CICD, H TA
12 P12 2017 F 71 ERCP
COLENTINA T CAP
PANCRE
AS ADK IV DZ II, HTA,
CICD
13 P13 2013 F 69 LAPA T CAP SI
CORP
PANCRE
AS ADK IV HTA, DZII
14 P14 2014 F 59 laparoscopie T CORP
SI
COADA
PANCRE
AS ADK IV DZ II
15 P15 2014 M 53 laparoscopie T CAP
DE
PANCRE
AS ADK IV FUMATOR,
HTA
16 P16 2014 F 72 laparoscopie T CAP
DE
PANCRE
AS ADK III HTA
17 P17 2014 F 61 ERCP T Cap
pancreas ADK IV CICD, HTA
18 P18 2014 F 69 laparoscopie T CORP
SI
COADA
PANCRE
AS ADK IV HTA, CICD,
DZ II
19 P19 2014 M 53 ERCP T CORP
PANCRE
AS ADK IV FUMATOR,
HTA
20 P20 2015 M 73 laparoscopie T CORP
SI
COADA
PANCRE
AS ADK IV FUMATOR,
HTA
21 P21 2015 M 51 laparoscopie T CAP
PANCRE
AS ADK IV FUMATOR,
HTA
22 P22 2015 M 63 laparoscopie T CAP
PANCRE
AS ADK IV FUMATOR,
HTA
23 P23 2015 M 38 PANCR –
JEJ-ANAST T CAP
PANCREADK II FUMATOR

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Nr.
crt Paci
ent An
recoltare SEX VÂRSTĂ TIP
OPERAȚIE LOCALI
ZARE
TUMOR
A Diagno
stic HP Stadiu
Boală Boli
asociate
AS,
PSEUDO
CHIS

Tabelul 9. Numărul pacien ților cu comorbidit ăți, pe grupe de vârstă
Grupe
de
vârstă Număr
pacien ți Număr
Cazuri
ADK și
Carcinom Număr
cazuri cu
comorbidită ți
Procent
comorbidită ți

35-44
ani 1 1 1 100%
45-54
ani 7 7 6 85%
55-64
ani 9 8 8 100%
65-74
ani 11 11 11 100%
75-84
ani 6 6 6 100%
85-95
ani 2 1 1 100%
TOTAL 36 34 33 N/A

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 23. Distribu ția pacien ților pe grupe de vârstă și comorbidit ăți

Tabelul 10. Boli as ociate
Comorbidită ți Număr de
cazuri
Obezitate 5
HTA 27
DZ II 16
CIDC 7
Fumător 12

1791162
1781161
1681161
0 2 4 6 8 10 1235-44 ani45-54 ani55-64 ani65-74 ani75-84 ani85-95 aniComorbidită ți
Număr cazuri cu comorbidită ți
Număr Cazuri ADK și Carcinom
Număr pacien ți

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 24. Inciden ța bolilor asociate la subiec ții diagnostica ți cu ADK și
carcinom pancreatic

Figura 25. Număr ul pacien ților pe grupe de vârstă și procentul comorbidit ății
52716712
0 5 10 15 20 25 30ObezitateHTADZ IICIDCFumătorSubiec ții diagnostica ți cu ADK și carcinom care prezintă
boli asociate
17911
6
2
17811
6
1
16811
6
1 100%85%100% 100% 100% 100%
024681012
024681012
1 2 3 4 5 6Procent comorbidită ți
Număr pacienți Număr cazuri ADK și carcinom
Număr cazuri comorbidități Procent comorbidități

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

7.3. Parametr i his topatologi ci

➢ Diagnostic histopatolo gic
În eșantionul de 36 de subiec ți studiat, 34 au fost diagnostica ți cu ADK și carcinom .
În tabelul 1 1 este prezentat număr ul de cazur i pe tipuri de tumori decelate.

Tabelul 1 1. Subtipuri histopatologice de carci noame
Tip HP tumoră Numa r
de
cazuri Procent
ADK 31 86%
Carcinom 3 8%
Limfom 1 3%
Tumoră endocrină 1 3%
TOTAL 36 100%

Figura 26. Histograma subtipuri lor histopatologice de CP
05101520253035
TIP HP TUMORA ADK CARCINOM LIMFOM T. ENDOCRINA31
31 1TIP HISTOPATOLOGIC DE TUMOR ĂPANCREA TICĂ

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 27. Histograma subtipuri lor histopatologice de cancer

Figu ra 28. Distribu ția subtip urilor histopatologice de carcinom în e șantionul
studiat

Cele mai multe cazuri au f ost de tip ADK și au fost identificate la categoriile de
vârstă 65 -85, cu un maxim de 13 cazuri la grupa de vârstă 6 5-75 de ani. (Tabelul
12)
Din totalul de 34 de cazuri 3 au fost slab diferen țiate.

31
3
1 1
0102030405060708090100
05101520253035
ADK Carcinom Limfom T endocrinăSubtipuri histopatologice de tumori
Număr cazuri Procent
ADK ; 31; 86%Carcinom ; 3; 8%Limfom ; 1; 3%Tumoră endocrină ;
1; 3%Număr de cazuriADK
Carcinom
Limfom
Tumoră endocrină

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Tabelul 1 2. Repartiția pe grupe de vârstă a tipuril or histopatologice
Diagnostic Grupe de vârst ă
35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-95
ADK 1 7 7 11 4 1
Carcinom
1 2
Limfom
1
Tumoră e ndoc rină
1

Total 1 7 9 11 6 2

În cazuistica studiată, ADK a fost identificat la toate categoriile de vârstă.
Carcinoamele au fost identificate cu preponderen ță la pacienți cu vârste cuprin se
între 55 și 84 de ani , cu un maxim la cate gorie 6 5-74 de ani – 11 cazuri. (Figura
19).

Figura 29. Distribu ția pe gru pe de vârstă a tipurilor histopatologice 17 711
4
10010
2
0 0000
1
0100
0
024681012
35-44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-95
Grupe de vârstăNumăr cazuriRepartiția pe grupe de vârstă
a tipurilor histopatologice
ADK Carcinom Limfom Tumoră endocrină

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

7.4. Diagnosti c pe senzori stoca stici:
În Anexa 6 sunt prezentate datele privind valorile senzorilor stoca stici la
pacie nții care fac parte din e șantionul de cercetare .
7.4.1 TESTARE CEA PE SONZORI
Valorile CEA pentr u testarea pe senzori au fost considerate normale ,
pentru intervalu l cuprins între 0 -5 ng/ml; Valorile patologice sunt considerate cele
mai mari de 5 ng/m l.
În cazul testării CEA cu se nzori, din lotul total de 36 de pacien ți s-au testat
doar 7 cazuri, adică 19 %. Din acest eșantion, 4 cazuri , adică 57% au fost depista te
negativ (cu valori cuprinse în tre 0 -5 ng/ml) iar 3 cazuri , adic ă 43% din e șantion au
fost depista ți pozitiv (cu valori mai mari de 5 ng/ml) , după cum rei ese din tabelul
13 și graficul di n Figura 2 2.

Tabelul 1 3. Testarea CEA pe senzor a lotulu i de stu diu
CEA
pentru tot
eșantionul Numar
de
cazuri Proce nt Valori
Norma l 4 57% 0-5mg/ml
Patologic 3 43% > 5 mg/ml
TOTAL 7 100%

Figura 30. Propor ția cazurilor depistate pozitiv/nega tiv pentru CEA senzor ,
eșantion total

4; 57%3; 43%Cazuri testate CEA -TOTAL eșantion
Normal Patologic

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

7.4.2 TESTARE CA 19-9 PE SONZORI
Valorile CA 19-9 pentru testare a pe senzori au fo st considerate normale , pentru
interva lul cuprins între 0 -37 U/ml; Val orile patologi ce sunt considerate cele mai
mari de 37 U/ml.
În cazul testării CA 19-9 cu senzori, pe lotul t otal de pacien ți s-a constatat c ă 31%
din e șantion au fost depista ți cu valori normale (adic ă cu valori cuprinse între 0-
37 U/ml) iar 69% din eșantion au fo st depista ți pozitiv (cu valori p atologice mai
mari de 37 U/ml), după cum reiese din tab elul 1 7 și graficul din Figura 2 5.

Tabelul 1 4. Testarea CA 19-9 pe senzor a lotului total
CA 19-9
pentru tot
eșantionul Num ăr
de
cazuri Procent Valo ri
Normal 11 31% 0-37U/ml
Patologic 25 69% > 37 U/ml
TOTAL 36 100%

Figura 31. Propor ția cazurilor depistate pozitiv/negativ pentru CA 19-9 senzor,
eșantion total

În cadrul studiului am realizat analiza cazurilor pe stadii de boală . Dat ele
statistice sunt prezentate în tabel ul 18 precum și în grafic ul din Figurile 26.
Normal ; 11; 31%
Patologic ; 25; 69%Num ăr de cazuri , în cifre absolute și relative pentru pacienții testați CA
19-9-TOTAL
Normal
Patologi
c

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Tabelu l 15. Testarea VALORI CA 19 -9 ELISA PE STADI I DE BOALĂ
Stadii
Tumorale CA 19 –
9>37
U/ML
Patologic CA 19 –
9< 37
U/ML
Normal
STD I 0 0
STD II 1 1
STD I II 3 4
STD IV 21 6

Figura 32. Propor ția cazurilor depistate pozitiv/nega tiv pentru CA 19-9 senzor,
eșantion total

Din tabelele și graficele de mai sus care repr ezint ă analiza CA 19-9 pe total
eșantion se constată următoarele:
051015202530
STD I STD II STD III STD IV01321
0146VALORI CA 19 -9 ELISA PE STADI IDE BOALĂ
Nr. Cazuri cu valori normale Nr. Cazuri cu valori patologice

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Valorile patologice a le CA19-9 cresc propor țional cu creșterea stadiului tumoral , astfel
că la Stadiul IV al tumorii se ajunge ca din 27 de cazuri testate 21 sunt patogene, adică un
procent de 78% din total cazuri STD IV . Prezența markerului nu este regăsită la Stadiul I
și în proporție de 50% la Stadiul II.
7.5. Testare imunohistochimie
În Tabelul 27 se poate observa prezen tarea CA 19-9 ca senzor si mar ker și valorile
corespunzătoare în vederea stabilirii corela ției între ce le două metode.
7.5.1 REPREZENTAREA GRAFICĂ PENTRU CLASIFICARE M OLECULARĂ

Tabelul 16. Corela ție între valorile CA 19-9 prin senzor si CA 19 -9 prin
IHC pentru întregul e șantion de pacienți luați în analiză
Nr.
Crt. Pacient Luminal
A Luminal
B HER2+
fara ER
si PG Bazal CA 15 –
3
1 P1 1 1
2 P2 1 1
3 P3 1 1
4 P4 1 1
5 P5 1 1
6 P6 1
7 P7 1
8 P8 1 1
9 P9 1
10 P10 1 1
11 P11 1 1
12 P12 1
13 P13 1 1
14 P14 1 1
15 P24 1
16 P25 1 1
17 P27 1
18 P32 1 1
19 P38 1 1
20 P39 1
21 P41 1 1
22 P44 1 1
TOTAL 5 10 6 1 15

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Din Tabelul 2 7 se observă următoarele:
➢ Dintre pacien ții clas ifica ți Luminal A (5), numai unul a prezentat și CA 15 –
3 prin testarea pe senzor și anume pacientul P10;

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

➢ și anume pacientul P10;
➢ Dintre 10 pacien ți clasifica ți Luminal B, 9 au corespondent de CA 15 -3
prezent prin te stare pe senzor;
➢ Dintre 6 pacien ți clasifica ți HER2+, 4 au corespondent de CA 15 -3 prezent
prin testare pe senzor ;
➢ Singurul pacient clasificat Bazal (trip lu negativ) a prezentat CA 15 -3
prezent prin testare pe senzor.
În urma rezultatelor ob ținute re zultă că în cazurile preoperatorii, subtipurile
moleculare Luminal B, HER2 și Bazal – triplu negativ au corespondent cu
prezența CA 15 -3 în propor ție de 88%. Ac eastă conclu zie confirmă stati sticile
cunoscute în literatura de specialitate, în care se afirmă că s ubtipurile Luminal B,
HER2 și Bazal-triplu negativ sun t considerate agresive și se coreleaz ă cu prezen ța
antigenul ui CA 15 -3.
7.5.2 REPREZENTAREA GRAFICĂ PENTRU CLASIFICARE MOLECULARĂ

Tabelul 17. Corela ție între clasificarea luminal și prezen ța CA 15-3 pentru
lotul postoperator
Nr.crt. Pacient Luminal
A Luminal
B HER2+ Bazal CA 15 –
3
1 P22 1
2 P23 1
3 P26 1 1
4 P28 1
5 P29 1
6 P31 1
7 P34 1
8 P36 1
9 P37 1
10 P40 1 1
11 P42 1
12 P43 1 1
TOTAL 2 3 6 1 3

Din analiza Tabelul ui 28 se observă următoarele:
➢ Dintre paci enții cla sificați luminal A (2), niciu nul nu a pre zentat și CA 15 -3
prin testarea pe senzor;

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

➢ Dintre 3 pacien ți clasifica ți Luminal B, numa i un pacient are corespondent
de CA 15 -3 prezent prin testare pe senzor;
➢ Dintre 6 pacien ți cla sificați HER2+, 2 au c oresponde nt de CA 15 -3 prezent
prin te stare pe sen zor;
➢ Singurul paci ent clasificat Bazal (triplu negativ) nu a prezentat CA 1 5-3
prezent pr in testare pe sen zor.
Din cele de mai sus reiese că odată cu excizia tumorală, prezen ța antigen ului CA
15-3 este foar te redus ă iar corela țiile cu subclasif icarea molec ulară nu mai sunt
susținute.

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Figura 33. Histogram a corel ației HER2 IHC / senzo r pe fiecare pacient

Din analiza date lor prezentate reiese faptul c ă expresia imunohistochimică a
valorilor HER2 s e corelea ză în propor ție de peste 90% cu rezul tatele testării HER2
pe senzor stocastic , conform Tabelului 34. Se const ată că atât valorile r ezultatelor
obținute d e la pacientele recoltate preoperator cât și la pacientele postoperator
sunt similare cu expresia imun ohistochimică a valorilor HER2.
402532254055600025202521035256000000151530403838025600600025353535362535354000
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90P1P3P5P7P9P11P13P15P17P19P21P23P25P27P29P31P33P35P37P39P41P43P45P47Corelație CA 19 -9 IHC/CA 19 -9
senzor
HER2 ICH HER2 senzor ng/mL

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

8. Analiz a datelor de supravie țuire
A. Dispersia metastazelor pe grupe de vâr stă

Tabelul 18. Numărul cazurilor de metastaze
Grupe
de
vârstă Număr
pacien ți Număr
Cazuri
Carcinom Număr
cazur i
metastaze
31-40 1 0 0
41-50 9 6 0
51-60 12 8 2
61-70 14 13 3
71-80 8 6 2
81-90 3 1 0
TOTAL 47 34 7

Figura 34. Numă rul pacien ților cu metastaze, pe grupe de vârstă

Din graficul preze ntat în Figura 39 se poate urmări gradul de ev oluție a
carcinoamelor în metastaze, mai ales la grupele de v ârstă 51-60 de ani, 61 -70 de
ani și 71-80 de ani iar din pu nct de vedere al genul ui, toate cazurile de metastaze 191214
8
3 06813
6
123
2
05101520253035
31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90Distribuția metastazelor pe grupe de vârstă
Număr pacienți Număr Cazuri Carcinom Număr cazuri metastaze

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

sau co nstatat la femei. Valoarea det ectată pe senzor a fost foarte mare (la pacien ții
cu m etastaze) – conform histogramei din Figu ra 40.
B. Dispersia pacien ților deceda ți pe grupe de vârstă
Tabelul 19. Num ărul pacien ților deced ați
Grupe
de
vârstă Număr
pacien ți Num ăr
Cazuri
Carcinom Număr
eveni mente
31-40 1 0 0
41-50 9 6 2
51-60 12 8 0
61-70 14 13 0
71-80 8 6 1
81-90 3 1 1
TOTAL 47 34 4

Figura 35. Dispersia pe grupe de vârstă a deceselor

Acest t ip de grafic este folo sit pentru a eviden ția procentul cu ca re contribuie
fiecare categori e analizată la formarea întregului, respectiv din tot alul de pacien ți
(47) un num ăr de 34 au fost diagnostica ți cu diverse tipuri de ca ncer al
pancreasului , din care 4 au decedat, iar 7 prezin tă diferite tipuri de metastaze. Se
poate folosi de asemenea pentru a urmări modificarea în timp (evolu ția) cazurilor .
1
912
14 83470
68
1361340
20 01
14
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 TOTAL
Număr
ul
cazuri
lor de
deces
Număr pacienți
Număr Cazuri Carcinom
Număr cazuri decese

UNIVERSI TATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮCAROL DAVILA ˮ BUCURE ȘTI
Catedra de Chirurgie

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: SPITALUL UNIVERSITAR DE URGEN ȚĂ BUCURE ȘTI TEZĂ DE DOCTORAT DIAGNOSTIC MOLECULAR AL CANCERULUI DE PANCREAS PRIN SENZORI STOCASTICI CONFIRMAT… [609113] (ID: 609113)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

SPITALUL UNIVERSITAR DE URGEN ȚĂ BUCURE ȘTI TEZĂ DE DOCTORAT DIAGNOSTIC MOLECULAR AL CANCERULUI DE PANCREAS PRIN SENZORI STOCASTICI CONFIRMAT… [609113]

Copyright Notice

Silvia Moldovan (Negruțiu) [627564]

Evaporația la suprafața lacurilor în România [309462]

Rezumatul Tezei deDoctorat [630268]

Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789 E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web:… [616613]

UTILIZAREA TERAPIEI PRIN REALITATE VIRTUALĂ ÎN RECUPERAREA PACIENȚILOR CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [306916]

Rezumatpdfromana [610025]

Copyright Notice

Similar Posts