SPITALUL CLINIC JUDE ȚEAN DE URGEN ȚĂ SIBIU [615532]

1
SPITALUL CLINIC JUDE ȚEAN DE URGEN ȚĂ SIBIU
Romȃ nia, Sibiu,
B-dul Corneliu Coposu nr.2-4, Cod: 550245, Tel. +40-0269-215050
C.I.F.: 4240898 Cont: RO66TREZ5765041XXX000402 – Trez. Sibiu
MANAGEMENTU CALITĂȚ II SERVICIILOR
MEDICALE

2

Cuprins

Cap. I. Pre zentarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu ……………………..2

1.1 Istoric ………………………………………………………………………………….2
1.2 Cadrul legal si ministerul coordonator ……………………………… ……………… ..2
1.3 Obiectul de activitate ………………………………………………………………….2
1.4 Organigrama – organizare activitate …………………………………………………..3
1.5 Contract management …………………………………………………………………3
3
Cap. II. Finan țarea Spitalului Clinic Judetean de Urgenț a Sibiu ……………………. 4

Cap. III Strategie de creș tere a managementulu i resurselor de sustenabilitate a
calitaț ii serviciilor medicale .…………………………………………………………….5

3.1 Investiții in reamenajarea ș i reabilitarea cl ădirilor …………………………………… 5
3.1.1 Măsuri de creș tere a eficien ți energetice a cl ădirilor publice ……………….5
3.1.2 Măsuri conexe care contribuie la implementarea proiectului pe ntru care se
solicit ă finanț are …………………………………………………………………………..8
3.1.3 Cheltuieli pentru investiția de bază ………………………………… ……….. 8

3.2 Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate .11

Cap. IV Concluzii – Necesitatea implementă rii unei s trategii de creștere a cali tății
serviciilor medicale …………… ………………………………………………………….1 4

Bibliografie ………………………………………………………………………………………1 6

3
Cap. I Prezentarea Spitalului Clinic Județ ean
de Urgență Sibiu

1.1 Istoric

Instituțiile spitalicești din Sibiu ȋncep la jumătatea anului 1292 și continuă pȃnă ȋ n
prezent, S pitalul Public fiind inaugurat ȋn anul 1857 de cȃ nd, subliniat de documentele
vremii, desfaș oara o activitate intensa.

1.2 Cadrul legal și ministerul coordo nator

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu funcționează ȋ n conformitate cu
prevederile Leg ii nr. 95/2006 privind reforma ȋn domeniul sănătății, cu modificarile ș i
completarile ulterioare.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu se află sub autoritatea Consiliului
Județean Sibiu, în baza Hotărârii nr. 93/2010 a Consiliului Județean Sibiu.

1.3 Obiectul de activitate

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, este o unitate sanitară cu paturi, av ȃnd
un număr de 1054 de paturi pentru spitalizare continuă și 50 de paturi pentru spitalizare de
zi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale
(preventive, curati ve, de recuperare și paleative) și care participă la asigurarea stării de
sănătate a populației.
In cadrul SCJU Sibiu exist ă secții care acopera întreaga gamă de servicii medicale,
astfel:
– specialități medicale: sec ția clinică medicină internă I și II, secția hematologie,
secția clinică cardiologie I și II, secția clinică obstretica -ginecologie I si I I,
compartiment ATI – obstretică -ginecologie, secția clinică neonatologie I și II
(prematuri), secția clinică recuperare -medicină fizică și balneologie I și II, secția
clinică oncologie medicală , compartim ent clinic diabet zaharat -nutriție ș i boli
metabolice, secția clinică gastroenterologie, secția clinică dermatovenerologie,
secția clinica ORL, secția clinică oftalmologie, secția clinică boli infecțioase, s ecția
clinică chirurgie I si II, secția clinică ortopedie ș i traumatologie, secția clinică
neurochirurgie, secția clinică urologie, secția clinică ATI, secția clinică neurologie,
compartiment clinic endocrinologie, sec ția chirurgie plastic ă-microchirurgie
reconstructivă , centrul hemodializ ă, unitate primire urgenț e-(UPU) -SMURD (este
singura unitate de profil din județ care poate acoperi întreaga listă de afecțiuni și le
poate trata cu maxim ă eficacitate), cabinet medicină dentar ă de urgență ;
– mai multe labo ratoare: laborator farmaceutic -produse sterile, laborator analize
medicale, laborator radiologie ș i imagistic ă medical ă laborator medicină nuclear ă,
laborator exploră ri func țional e, laborator recuperare -medicină fizică ș i balneologie,
laborator angiografie coronariană ș i periferic ă și implant stimulatoare cardiace,
laborator de cercetare invazivă și non -invazivă ȋn domeniul patologiei cardiace ș i

4
vasculare la adulți, laborator biocriminalistică -hispatologie și toxicologie ȋ n cadrul
Serviciului județean de medicină legală .
– două farmacii cu circuit închis farmacia 1 și Farmacia 2

SCJU Sibiu este o instituție sanitară cu relevanță la nivel regional, deserviind pacienț ii
ȋntregului județ dar și a județelor ȋnvecinate: Vȃ lcea, Brașov, Alba.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu este totodată bază de învățământ pentru
Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu beneficiind astfel
de serviciile unor cadre medicale universitare cu exper ieță medica lă, fapt care duce la
creșterea calitaț ii serviciilor medicale oferite.

1.4 Organigrama – organizare activitate

In cadrul spitalului func ționează un comitet director format din: managerul
spitalului, directorul medic al, director finaciar -contabil și directorul de ȋngrijiri . Rolul
acestui comitet este de analiza, elaborare, urmarire a implement ării proiectelor necesare
funcț ionării ȋn indicatori optimi ai spitalului.

1.5 Contract de management

Spitalul es te condus de un manager numit ȋn funcție de Președintele Cons iliului
Județean Sibiu ȋ n urma concursului desfășurat conform legii ȋn vigoare, manager care a
ȋncheiat cu SCJU Sibiu un contract de management pe o perioadă de 3 ani, al cărui obiect
este constitu it de: organizarea, conducerea ș i administrarea SCJU Si biu, gestionarea
patrimoniului ș i a mijloacelor material e și băneș ti ale acestuia , iar pentru aprecierea
activităț ii acestuia este urmă rit nivelul de performanță atins, d at de indicatorii de
performantă stabilită care se urmă resc anual.

5
Cap. II Finan țarea Spitalului Clinic Județ ean
de Urgență Sibiu

Autonomia financiară este princ ipiul prin care SCJU Sibiu funcționează . Venitu rile
proprii provin din sumele ȋncasate ȋ n urma serviciilor medicale furnizate pe baza
contractului ȋncheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Sibiu, precum și din alte
surse, ȋ n conformitate cu legea: donații, sponsoriză ri, contracte, etc.

Sumele primi te lunar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Sănătăț ii și
de la bugetul Consiliului Județ ean Sibiu au destinație clară de utilizare ș i sunt exclusiv
utilizate pentru aceasta.

Bugetul spita lului se aproba anual, prin hotărȃre a Consiliului Județ ean Sibiu, c ăruia
ȋi este raportat lunar și trimestrial execuț ia bugetului. Monitorizarea lunară a realizarii
venitului și efectuarea cheltuielilor ȋn bugetul alocat intră in sarcina spitalului.

Sursa principal ă a veniturilor ȋ n cadrul registrului de venituri și cheltuieli o
reprezintă Casa de Asigurări de Sănătate a județ ului Sibiu prin intermediul Co ntractului de
furnizare de servicii medicale a spitalului, iar decontarea contravalorii serviciilor fiind
realizat ă ȋn baza aceluiasi contract, pe bază de documente justificative ȋn funcț ie de
realizarea acestora, cu respectarea prevederilor din con tract p rivind respectarea acordării
asistenț ei medicale.

6
Cap. III Strategie de creș tere a managementulu i resurselor de
sustenabilitate a calităț ii serviciilor medicale

Pentru majoritatea indicatorilor de sănătate, România prezintă disparități
substanțiale față de media Uniunii Europene și înregistrează performanța cea mai slabă sau
aproape cea mai slabă.
Deși sub media europeană, speranța de viață la naștere a crescut în România, însă
contrar situației UE25, speranța de viață sănăto asă la 65 de ani s -a diminuat în perioada
2007 -2011 cu 2,2 până la 3,1 ani la bărbați, respectiv la femei (EHLEIS Country Reports,
Issue 7 April 2014).
Sectorul de sănătate trebuie să răspundă adecvat inegalităților curente privind
sănătatea, care pot cons titui factori agravanți ai sărăciei și excluziunii sociale.
O importantă deficiență o reprezintă serviciile de sănătate subdezvoltate și
neadaptate nevoilor beneficiarilor. Mortalitatea infantilă și maternă sunt de până la 3 ori
peste med iile europene. Ine chitățile din sănătate sunt generate de accesul inegal la serviciile
de sănătate, integrarea suboptimală a acestora și de neacoperirea cu servicii cât mai aproape
de comunitate.
Starea de sănătate a populației este în general mult mai bună în regiunea Bucu rești-
Ilfov și foarte slabă în cele mai sărace regiuni: NE și SE. În cadrul aceleiași regiuni,
indicatorii de sănătate în zonele rurale sunt mai precari decât în cele urbane, persoanele
sărace, copiii, persoanele de etnie romă și persoanele în vârstă fiind categoriile cele mai
vulnerabile.

3.1 Investi ții ȋn reamenajarea și reabilitarea clă dirilor

Prin intermediul POR (Programul Operational Regional) 2014 -2020 , Axa 8 –
Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale propunerea mea priveste urmatoarele:
Lucrările de intervenție/Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție
vizează:
 Măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice, care includ:
 Măsuri conexe care contribuie la implementarea proiectului pentru care se solicită
finanțare.

3.1.1 Măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice , care includ:

a) lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;
b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a siste mului de furnizare a a pei
calde de consum;
c) instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei;
d) lucrări de reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică
e) lucrări de reabilitare/modernizare a instalației de iluminat integrat a clădirii
f) alte activități complementare necesare creșterii eficienței energetic

7
g) a). Lucrările de reabilitare termică a anvelopei cuprind:

– izolarea termică a fațadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare
existente, inclusiv a celei aferente accesului în clădirea publică, cu tâmplărie
termoizolantă pentru îmbunătățirea performanței energetice a părții vitrate,
tâmplărie dotată, după caz, cu dispozitive/fante/grile pentru ventilarea spațiilor
ocupate și evitarea apariției condensului pe elementele de an velopă;
– izolarea termică a fațadei – parte opacă, inclusiv termo -hidroizolarea terasei
(hidroizolarea terasei nu este eligibilă fără realizarea termoizolării suplimentare a
acesteia), respectiv termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul existenț ei
șarpantei, cu sisteme termoizolante;
– izolarea termică a planșeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea clădirii
publice sunt prevăzute spații încălzite la parter;

b). Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire/sistemului de furnizare a apei
calde de consum, cuprind:

– repararea/înlocuirea instalației de distribuție între punctul de racord și planșeul
peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii
pierderilor de căldură și masă, precum și montarea robinetelor cu cap termostatic
pe racordul corpurilor de încălzire (inclusiv spații comune) și a robinetelor de
presiune diferențială la baza coloanelor de încălzire în scopul creșterii eficienței
sistemului de încălzire prin autoreglarea termohid raulică a rețelei;
– repararea/înlocuirea cazanului și/sau arzătorului din centrala termică proprie,
repararea/înlocuirea centralei termice proprii, în scopul creșterii randamentului și
al reducerii emisiilor de CO 2;
– repararea/înlocuirea/realizarea instalați ei de distribuție a agentului termic pentru
încălzire și apă caldă de consum, folosind contorizarea individuală prin soluția
distribuției “pe orizontală”/ aflate în subsolul clădirii;
– reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului term ic – încălzire
și apă caldă de consum, include montarea de robinete cu cap termostatic la
radiatoare și izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii
pierderilor de căldură și masă și al creșterii eficienței energetice;
– montarea debitme trelor pe racordurile de apă caldă și apă rece și a contoarelor de
energie termică.

c). Instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei: sisteme
descentralizate de alimentare cu energie din surse regenerabile de energie1, precum p anouri
solare termice, panouri solare fotovoltaice, utilizarea cogenerării de înaltă eficiență și a
sistemelor centralizate de încălzire sau de răcire, pompe de caldură și/sau centrale termice
pe biomasă, schimbătoare de caldura sol -aer, recuperatoare de c ăldură, inclusiv

1Conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor , republicată, cu modif icările și completările
ulterioare, ”energi a din surse regenerabile este energia obținută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană,
solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fer mentare a
deșeurilor, denumit și gaz de depozit, și gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și
biogaz;

8
achiziționarea acestora, în scopul reducerii consumurilor energetice din surse
convenționale și a emisiilor de gaze cu efect de seră, etc.

d). Lucrările de reabilitare/ modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și
ventila re mecanică:
– asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă
(inclusiv a spațiilor comune), repararea/refacerea canalelor de ventilație în scopul
menținerii/realizării ventilării naturale a spațiilor ocupate;
– repararea/î nlocuirea/montarea sistemelor/echipamentelor de climatizare,
condiționare a aerului, instalațiilor de ventilare mecanică, sistemelor de climatizare
de tip „numai aer” cu rol de ventilare și/sau de încăzire/răcire,
umidificare/dezumificare a aerului, sistem elor de climatizare de tip „aer -apă” cu
ventiloconvectoare, pompe de căldură;
– înlocuirea ventilatoarelor, recuperatarelor de căldură

e). Lucrările de reabilitare/modernizare a instalației de iluminat integrată a clădirii
– reabilitarea/ modernizarea instalației de iluminat
– înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu
corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață
– înlocuirea circuitelor electrice – scări, subsol etc.;

f). Lucrări de management energetic și alte activități care conduc la îndeplinirea realizării
obiectivelor proiectului
– montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor
sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control ș i/sau
monitorizare, care vizează economia de energie.
– montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru
încălzire și apă caldă de consum
– înlocuirea lifturilor (înlocuirea mecanismelor de acționare electrică a ascensoarelor
de persoane, în baza unui raport tehnic de specialitate, precum și
repararea/înlocuirea componentelor mecanice, a cabinei/ușilor de acces, a
sistemului de tracțiune, cutiilor de comandă, troliilor, după caz, astfel cum sunt
prevăzute în raportul tehnic de sp ecialitate);
– realizarea lucrărilor de branșare2/rebranșare a clădirii la sistemul centralizat de
producere și furnizare a energiei termice;
– implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sisteme lor inteligente pentru promovarea și gestionarea
energiei electrice/gazelor naturale;
– întocmirea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO 2)
ce vizează realizarea de proiecte ce pot fi implementate prin POR 2014 – 2020.

2 Lucrările de branșare la sistemul centralizat de încălzire și apă caldă de consum de la clădirile publice până la punctul
de branșament/de racord sunt eligibile cu condiția existenței unei sistem centralizat de încălzire și apă caldă de consum
în apropiere și a existenței avizului favorabil al furnizorului de energie termică privind asigurarea necesarului de consum
aferent acestora.

9
3.1.2 Măsurile conexe care contribuie la implementarea proiectului – pot fi
eligibile și următoarele lucrări conexe, eligibile în limita a 15% din valoarea
eligibilă a cheltuielilor aferente:

– repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potențial pericol de
desprindere și/sau afectează funcționalitatea clădirii;
– repararea acoperișului tip terasă/șarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare
a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare și
evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip șarpantă;
– demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele/terasa
clădirii, precum și montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de
intervenție;
– refacerea finisajelor interio are în zonele de intervenție;
– repararea trotuarelor de protecție, în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura
clădirii;
– repararea/înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și/sau a colectoarelor de
canalizare menajeră și/sau pluvială din subsolul clădirii până la căminul de
branșament/de racord, după caz;
– măsuri de reparații/consolidare a clădirii, acolo unde este cazul (lucrările de
reparații/consolidare nu vizează intervenții anterioare neautorizate);
– crearea de facilități / adaptarea i nfrastructurii pentru persoanele cu dizabilități
(rampe de acces);
– lucrări de recompartimentare interioară;
– procurarea și montarea lifturilor în cadrul unei clădiri prevăzute din proiectare cu
lifturi, care are casa liftului, dar care nu are montate liftur ile respective/
modernizare lifturi existente;
– lucrări specifice necesare obținerii avizului ISU.

3.1.3 Cheltuieli pentru investiția de bază :

A. Construcții și instalații

Cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a anvelopei privind:

– izolarea termică a fațadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare
existente/ geamului, inclusiv a celei aferente accesului în clădirea publică, cu
tâmplărie termoizolantă pentru îmbunătățirea performanței energetice a părții
vitrate, tâmplărie dotată cu di spozitive/fante/grile pentru aerisirea controlată a
spațiilor ocupate și evitarea apariției condensului pe elementele de anvelopă;
– izolarea termică a fațadei – parte opacă, inclusiv termo -hidroizolarea terasei
(hidroizolarea terasei nu este eligibilă fără termoizolarea acesteia), respectiv
termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul existenței șarpantei, cu sisteme
termoizolante;

10
– izolarea termică a planșeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea clădirii
publice sunt prevăzute spații în călzite la parter;

Cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire / sistemului de
furnizare a apei calde de consum, cuprind:

– repararea/înlocuirea instalației de distribuție între punctul de racord și planșeul
peste subsol/cana l termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii
pierderilor de căldură și masă, precum și montarea robinetelor cu cap termostatic
pe racordul corpurilor de încălzire (inclusiv spații comune) și a robinetelor de
presiune diferențială la baza coloanelor de încălzire în scopul creșterii eficienței
sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a rețelei;
– repararea/înlocuirea cazanului și/sau arzătorului din centrala termică proprie,
repararea/înlocuirea centralei termice proprii, în scopul creșterii randamentului și
al reducerii emisiilor de CO2;
– repararea/înlocuirea/realizarea instalației de distribuție a agentului termic pentru
încălzire și apă caldă de consum, folosind contorizarea individuală prin soluția
distribuției “pe oriz ontală”/ aflate în subsolul clădirii;
– reabilitarea și modernizarea instalației de distribuție a agentului termic – încălzire
și apă caldă de consum, include montarea de robinete cu cap termostatic la
radiatoare și izolarea conductelor din subsol/canal term ic în scopul reducerii
pierderilor de căldură și masă și al creșterii eficienței energetice;
– montarea debitmetrelor pe racordurile de apă caldă și apă rece și a contoarelor de
energie termică.

Cheltuielile cu lucrările ce vizează instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de
producere a energiei: descentralizate de alimentare cu energie din surse regenerabile de
energie3, panouri solare termice, panouri solare electrice, de cogenerare/trigenerare,
centralizate de încălzire sau de răcire, pompe de ca ldură și/sau centrale termice pe biomasă,
schimbătoare de caldura sol -aer, recuperatoare de căldură, inclusiv achiziționarea acestora,
în scopul reducerii consumurilor energetice din surse convenționale și a emisiilor de gaze
cu efect de seră, etc.

Cheltu ielile cu lucrările de reabilitare/ modernizare a sistemelor de climatizare,
ventilare naturală și ventilare mecanică:

– asigurarea calității aerului interior prin ventilare naturală sau ventilare hibridă
(inclusiv a spațiilor comune), repararea/refacerea c analelor de ventilație în scopul
menținerii/realizării ventilării naturale a spațiilor ocupate;
– repararea/înlocuirea/montarea instalațiilor de climatizare, condițonare a aerului,
instalațiilor de ventilare mecanică, sistemelor de climatizare de tip „numai aer” cu
rol de ventilare și/sau de încăzire/răcire, umidificare/dezumificare a aerului,

3Conform Legii nr. 372/2005 actualizată, republicată privind performanța energetică a clădirilor , ”energi a din surse
regenerabile este energia obținută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală ,
geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, denumit
și gaz de depozit, și gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;

11
sistemelor de climatizare de tip „aer -apă” cu ventiloconvectoare, pompe de
căldură;
– înlocuirea ventilatoarelor, recuperatarelor

Cheltuielile cu lucrările de reabilita re/ modernizare a instalației de iluminat integrată
a clădirii/clădirilor :

– reabilitarea/ modernizarea instalației de iluminat
– înlocuirea circuitelor electrice – scări, subsol etc.;

Cheltuielile cu lucrări de management energetic și alte activități care conduc la
îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului, după cum urmează:

– montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor
sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control și/sau
monitorizare, care v izează economia de energie.
– montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru
încălzire și apă caldă de consum
– înlocuirea lifturilor (înlocuirea mecanismelor de acționare electrică a ascensoarelor
de persoane, în baza unui ra port tehnic de specialitate, precum și
repararea/înlocuirea componentelor mecanice, a cabinei/ușilor de acces, a
sistemului de tracțiune, cutiilor de comandă, troliilor, după caz, astfel cum sunt
prevăzute în raportul tehnic de specialitate);
– realizarea lu crărilor de branșare4/rebranșare a clădirii la sistemul centralizat de
producere și furnizare a energiei termice;
– implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru pro movarea și gestionarea
energiei electrice/gazelor naturale;
– întocmirea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2)
ce vizează realizarea de proiecte ce pot fi implementate prin POR 2014 – 2020.

B. Dotări (se includ utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu și fără montaj,
dotări)
– Se cuprind cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor
tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale, inclusiv
cheltuielile aferente montajului util ajelor tehnologice și al utilajelor incluse în
instalațiile funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora.
– Se includ cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu
necesită montaj, precum și a echipamentelo r și a echipamentelor de transport
tehnologic.

4Conform Legii nr. 372/20 05 actualizată, republicată privind performanța energetică a clădirilor , ”energi a din surse
regenerabile este energia obținută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală,
geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, ene rgia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, denumit
și gaz de depozit, și gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;

12
– Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în
categoria mijloacelor fixe, sunt necesare implementarii proiectului și respectă
prevederile contractului de finanțare.
– Nu sunt eligibile cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră
în categoria obiectelor de inventar.

C. Construcții, instalații și dotări (utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu și
fără montaj, dotări) aferente măsurilor co nexe, care nu conduc la creșterea eficienței
energetice
Chetuielile aferente măsurilor conexe care contribuie la implementarea proiectului sunt
eligibile în limita a 15% din valoarea eligibilă a cheltuielilor aferente și se referă la:
– repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă potențial pericol de
desprindere și/sau afectează funcționalitatea clădirii;
– repararea acoperișului tip terasă/șarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare
a apelor meteorice de la nivelul terasei, respecti v a sistemului de colectare și
evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip șarpantă;
– demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe fațadele/terasa
clădirii, precum și montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de
intervenție;
– refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție;
– repararea trotuarelor de protecție, în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura
clădirii;
– repararea/înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și/sau a colectoarelor d e
canalizare menajeră și/sau pluvială din subsolul clădirii până la căminul de
branșament/de racord, după caz;
– măsuri de reparații/consolidare a clădirii, acolo unde este cazul (lucrările de
reparații/consolidare nu vizează intervenții anterioare neautoriz ate);
– crearea de facilități / adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități
(rampe de acces);
– lucrări de recompartimentare interioară;
– procurarea și montarea lifturilor în cadrul unei clădiri prevăzute din proiectare cu
lifturi, care are cas a liftului, dar care nu are montate lifturile respective/
modernizare lifturi existente;
– lucrări specifice necesare obținerii avizului ISU.

Impreun ă cu cadrele medicale se stabileș te lista de priorit ăți și calendarul de investiții
ȋn funcție de situațiile existente pe fiecare secție – necesități.

3.2 Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare de
sănătate

Tipurile de activități eligibile care vor fi finanțate în contextul acestui apel de proiecte
sunt cele care vizează acordarea de sprijin pentru creșterea capacității tehnice a
personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate la nivel național
și local (nivel regional si local) prin furnizarea de programe de formare, participare la

13
schimburi de experiență/schimburi de bune practici, inclusiv în contextul acțiunilor de
cooperare transnaționale .
Astfel, în funcție de nevoile persoanelor din grupul țintă, propunerile de proiecte vor
include următoarele activități:

 Activitatea 1: Furnizarea programelor de formare profesională specifică pentru
personalul medical implicat în implementarea programelor prioritare la nivel
național ș i local (nivel regional, județean) de sănătate.
o Sub-activitatea 1: Derularea programelor de formare prof esională specifică
pentru personalul implicat în domeniile prioritare de sănătate identificate în
acest ghid (nivel național, nivel regional, județean și local) inclusiv sisteme
de simulare a unor activități clinice în domeniile prioritare, dacă este cazul .
Programele de formare vor cuprinde sesiuni teoretice și practice.
o Sub-activitatea 2: Actualizarea programelor existente, a ghidurilor de
practică, a procedurilor precum și dezvoltarea și furnizarea de programe noi
de formare profesională aferente programelor prioritare în domeniul,
necesare pentru domeniul medical din Romania. Noile programe de formare
pot viza inclusiv includerea în Codul Ocupațiilor din Romania a unui/ unor
standard(e) profesional(a) ca suport pentru noi calificări/ specializări,
necesare în domeniul medical, relevante obiectivelor vizate de prezentul
ghid. Dezvoltarea noilor programe de formare este eligibilă inclusiv pentru
situațiile în care formarea profesională vizează calificări noi,
nereglementat e în Romania, dezvoltate în spațiul occidental;
o Sub-activitatea 3: Dezvoltarea de module de formare în domeniile prioritare
de sănătate pe platforme de e -learning pentru schimburile de cunoștințe .
Achiziția sau dezvoltarea de noi platforme de e -learning nu este eligibilă
spre finanța re în cadrul acestui apel de propuneri de proiecte.

În accepțiunea prezentului ghid al solicitantului, sunt eligibile EXCLUSIV (sub
rezerva eligibilității) programele de formare specifică din domeniile programelor prioritare
de sănătate (sub activitatea 1), respectiv cele aferente următoarelor domenii:

1. Sănătatea femeii și copilului
 Mortalitate infantilă și risc de deces neonatal
 Malformații congenitale și boli genetice

2. Boli netransmisibile majore
 Boli cardiovasculare
 Cancer
 Diabet zaharat
 Bolile respiratorii
 Boli endocrine/disfuncții tiroidiene
 Boli pulmonare cronice
 Boala cronică de rinichi

14
3. Boli transmisibile
 Boli infecțioase transmisibile prioritare ( tuberculoza; HIV/SIDA, hepatite virale
cronice B ș i C )

4. Boli rare (inclusiv genetică medicală)
În cadrul prezentului apel de proiecte, este obligatorie derularea sub -activităț ii 1
(element de eligibilitate proiect)
În cadrul prezentului apel de proiecte, formarea profesională în regim e -learning nu
poate depăși 1% din numărul total al orel or de formare, realizate la nivel de proiect
Pentru a fi eligibile, sub -activitățile 1 și 2 aferente acestei activități trebuie să
contribuie
la formare profesională specifică a personalului medical implicat în implementarea
programelor prioritare de sănăt ate.
Programele de formare profesională derulate în contextul sub -activității 1 trebuie
să fie creditate cu puncte EMC (Educație Medicală Continuă – conform Deciziei nr. 67 din
09/12/2005 privind stabilirea sistemului de credite de educație medicală conti nuă) de
organisme cu rol de reglementare a profesiilor din domeniul medical respectiv.

 Activitatea 2: Participarea persoanelor din grupul țintă la schimburi de experiență/
schimburi de bune practici, inclusiv în contextul acțiunilor de cooperare
transnaționale

Aceasta activitate urmărește îmbunătățirea cadrului metodologic și a competențelor
tehnice a specialiștilor din domeniul medical, creșterea gradului de implicare a
specialiștilor români în inițiativele europene de schimb de informații.

În cadrul acestei activități se vor finanța:
o Participare la programe de formare, congrese, workshop uri în domeniile prioritare
de sănătate;
o Efectuarea de stagii practice

Aceast activit te se poate derula și în afara zonei vizate de proiect, dar pe teritoriul
Uniunii Europene.
Ponderea cheltuielilor privind schimburi de experiență/ schimburi de bune practici,
inclusiv în contextul acțiunilor de cooperare transnaționale î n bugetul proiectul ui nu va
depăși 15% din totalul cheltuielilor eligibile.

15
Cap. IV Concluzii – Necesitatea implementă rii unei strategii de
creștere a cali tății serviciilor medicale

Calitatea serviciilor medicale devine în aceeasi măsură o prioritate pentru furnizorii de
servicii de sănătate, manageri, pacienți, terțul plătitor dar ș i pentru instituțiile/organizațiile
guvernamentale.

De nivelul calități ȋ ngrijirii medicale (ridicat sau scă zut) depinde accesarea servic iilor
medicale ale spitalului și nu în ultimă instanță sumele ce ajung la dispoziția spitalului
pentru a -și asigura diverse cheltuieli. Percepția pacientului asupra calității serv iciilor
medicale este o altă preocupare a instituției deoarece această percepție poate balansa serios
bugetul de venituri și chetuieli al instituției spitalicești .

In momentul de fa ță avem o cre ștere semnificativă a serviciilor medicale oferite ȋ n
medii private. In acest context dezv oltarea managmentului trebuie să privească ș i aceste
aspecte. Astfel strategia de dezvoltare a serviciilor, pe termen mediu 1 -3 ani trebuie să
urmarească cel puțin atingerea unui nivel egal calitativ cu serviciile oferite de sectorul
privat. Pentru aceast a trebuie e fectuate investiț ii, ȋn primul rȃnd ȋn condiț iile de cazare și
condiț iile personalului angajat. Astfel calitatea serviciilor medicale atȃt calitativă cȃt și
finaciară trebuie să fie prioritară ȋ n aceast ă perioad ă.

Dezvoltarea serviciilor ,putem spune c ă depinde ȋn mare m ăsură de real izarea de
proiecte de calitate și să fie elig ibile pentru accesarea de finanță ri din Fondurile Europene.
Situaț ia actual ă, o oarecare austeritate bugetar ă, ne “forteaz ă“ oarecum să ne ȋ ndrept ăm
atenț ia ȋn mod deosebit spre finanță rile cu fonduri europene. In aces t context este absolut
necesar și oportun să ne orient ăm și pentru astfel de finanțări care aduc cu sigura ntă, un
plus valoare deosebită calității serviciilor medicale. De menț ionat că o astfel de strategie
trebuie elaborat ă și aplicată de ȋndată ținȃ nd seama c ă majoritatea finanță rilor au o
perioadă maximă de implementare de 36 de luni.

Un aspect deosebit și foarte important ȋ n strategia de dezvoltare a instituției este
aspectul financiar ș i aici vorbesc despr e reducerile majore de costuri ș i cheltuieli , rezultat
al investitiilor prin Fondurile Europene.

Implementrea a cel puțin două proiecte majore , reabilitarea ș i modernizarea infrastructurii,
prin investi ții ȋn sisteme moderne și performante de reducere a consumurilor energetice –
cu rezultate : scăd erea costurilor, actuale, curente cu pana la 60% – 80% ; respectiv formarea
personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate , cu un aport
deosebit ȋ n reducerea costurilor cu personalul angajat . Investitiile pot fi acoperite din
fonduri UE + 10% de la Co nsiliul local + 5% din fonduri proprii.
Astfel va rezulta o economie de capital , de fonduri proprii care vo r avea o crestere
semnificativă pe un interval de timp destul de scurt 1 -3 ani.

16
Pe lȃngă aceste aspecte , un subiect de osebit este a cela al viitoarelor cadre medicale. Pe
termen lung trebuie avut ȋ n vedere cr earea unui Centru de Cercetare și inovare științifică
ȋn cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență . Implement area unor proiecte cu efectele ș i
rezultatele stabilite, pot contribui direct, prin economiile rezultate, la sus ținerea financiar ă
a unui astfel de Centru.

Reformarea ș i dezvoltarea serviciilor medicale pot fi realizate prin strategii de
management ș i dezvoltare pe tremen mediu și pe termen lung , ȋn special pentru
sustenabilitatea investiț iilor.

17

Bibliografie

Legea 95 din 14.04.2006 privind reforma în domeniul s ănătății

Alexandru Gh.,Evaluarea eficien ței activit ăților sanitare; Editura Lumina Lex,
Bucure sti, 2002

Alexandru, Gh.Managementul serviciilor medicale. Editura EfiCon Press,
Bucure sti, 2004

Oprean, C. Managementul calit ății. Editura Universit ății Lucian Blaga din Sibiu,
Sibiu, 2004.

Petru Armean. Managementul calit ății serviciilor de s ănătate. Editura Coresi,
Bucure sti, 2002.

Țîțu, M., Oprean, C., Oprean Cristina, Managementul strategic si al dezvolt ării
durabile în organiza ția bazat ă pe cuno stințe, Editura AGIR, Bucure sti, 2007

http://www.scjs.ro

http://inforegio.ro