Specilizarea: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ [608534]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specilizarea: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ
Cursuri cu frecvență

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific:
Prof. dr. ing. Patricia Mocanu

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ
Cursuri cu frecvență

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA
MEDIULUI PENTRU PROIECTUL FERMĂ
PORCINE

Îndrumător științific:
Prof. dr. ing. Patricia Mocanu
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Introducere
1. Informații generale
2. Proces tehnologic
3. Deșeuri
4. Impactul potențial asupra componentelor mediului și măsuri de reducere a
acestora
4.1. Localizare geografică
4.2. Hidrologie și hidrografie
4.3. Clima
4.4. Solul și subsolul
4.5. Zgomotul și vibrațiile
4.6. Biodiversitatea
4.7. Peisajul
5. Situații de risc

INTRODUCERE

Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de APM Galați prin Adresa nr. 3180 din
data de 13.05.2013, a fost realizat pentru SC PRODCOM SRL pentr u proiectul de investiție
”FERMĂ PORCINE” propus a se realiza în extravilanul Municipiului Tecuci, județul Galați,
în vederea obținerii acordului de mediu.
Raportul face parte din doumentația procedurii de obținere a acrodului de mediu și a fost
solicitat de APM Galați în conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr.863/2002 privind
aprobarea Ghidu rilor me todologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului
evaluării și de realizare a raportului la studiul de evaluare. Structura Raportului la Studiul
de evaluare a impactului urmărește recomadările din Ordinul MAPM 863/2002.
Evaluarea impactului asupra mediului va prezenta următoarele aspecte:
 prezentarea lucrărilor și soluțiilor tehnologice ce urmează a fi aplicate în
cadrul proiectului (descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect și
a cerințelor de amenajare a terenului în timpul etapelor de construcție,
funcționare, demontare/dezafectare, organizarea de șantier, măsurile
propuse la încetarea activității);
 evaluarea impactului asupra factorilor de med iu (sol, apă, aer, faună,
floră, factori climatici, populație, bunuri materiale, patrimoniul arheologic și
arhitectural, peis ajul, relațiile dintre toți ace ști factori), respectiv evaluarea
impactului cumulativ pe care lucrările prevăzute în proiect le poate avea
asupra mediului; descrierea efectelor semnificative (directe , indirecte,
secundare, cumulative, temporare, permanente, pozitive, negative), atât
în timpul construirii, c ât și în timpul exploatării pe care proiectul propus le
poate avea asupra me diului; prezentarea măsurilor preconizate pentru
prevenirea, reducerea și, unde este posibil, compensarea oricăror efecte
adverse semnificative asupra mediului .

 evaluarea situațiilor de risc (catastrofe naturale, inundații, accidente
tehnice maajore) și a măsurilor ce vor fi adoptate pentru prevenire și
reducerea consecințelor acestor situații.

CAPITOLUL I
INFORMAȚII GENERALE

1.1. Informații despre titularul proiectului
 Numele companiei: SC PRODCOM SRL;
 Adresa poștală: Sat Liești, Comuna Liești , Strada Abatorului, Cod poștal
807180, județul Galați;
 Numele persoanei: Cristian Ilieș, mobil: 0768 .892.310, fax: 0338.104.544,
scprodcom srl@yahoo.com.
1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului
 Silvia Negula – Elaborator studii pentr u protecți a mediu: Raportul de mediu
(RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanț de mediu (BM),
Raport de securitate (RS), poziția 31 din Registrul Național al Elaboratorilor
de studii pentru protecția mediului; Certificatul de înregistrare valabil din
01.11.2010 – 01.11.2015 ; Sediul în Galați, B -dul Galați nr. 11, Bloc A12 C,
Scara 2, Ap. 80, județul Galați; Telefon: 0752.123.456; www.biomediu.ro .
1.3. Denumirea proiectului
„Fermă porcine”
1.4. Proietant:
SC CONSULTING&SOLUTION SRL, Sediul social Municipiul Constanța,
poarta 4, camera 4, județul Constanța, telefon: 0241.553.645; e -mail:
office@consultingsolution.ro .
1.5. Amplasament
Amplasamentul se află în vecinătatea Municipiului Tecuci, judetul Galați.
Vecinătăți:
 la nord: teren proprietate Ilie Manole
 la sud: teren proprietate Vișinescu Nicușor
 la est: drum de exploatare
 la vest: drum de exploatare
1.6. Descrierea proiectului

Proiectul „ Fermă porcine” propus d e SC PRODCOM SRL se încadrează în
Măsura 1.2.1 ., FEADR – „Modernizarea exploatațiilor agricole” – „Creșterea
competitivității sectorului agricol și silvic” și are în vedere investiții în domeniul
creșterii porcinelor.
Proiectul propus cuprinde:
 Hală îngrăș are – cu fundații continue din beton armat, structură metalică,
închideri din panouri tip sandwich, învelitoare din panouri tip sandwich,
finisaje normale, hala avand 2 compartimente cu un total de 68 de boxe și
1.900 de locuri;
 Buncăre furaje – cu fundații tip platformă din beton armat, structură metalică
cilindrică; vor asigura alimentarea cu furaje a instalațiilor automate de
distribuție furaje din fiecare hală;
 Fabrica de nutrețuri combinate (FNC) și magazia pentru nutrețuri combinate
– cu fundaț ii continue din beton armat, structură metalică, închideri din
panouri tip sandwich, învelitoare din panouri tip sandwich, finisaje normale,
ce va cuprinde utilaje specifice FNC și spații de depozitare pentru nutrețuri
combinate; acest spațiu va deservi ac tivitatea de procesare a fermei;
 Celule siloz metalic depozitare cereale – cu fundații inelare din beton armat
și suprastructura din tablă zincată pentru depozitarea cerealelor ce vor intra
în compoziția nutrețurilor combinate;
 Stația procesare dejecții – va cuprinde bazinele din beton armat și instalații
pentru neutralizarea dejecțiilor;
 Filtru sanitar, sediu firmă – cu fundații continue din beton armat, zidărie din
BCA, tâmplărie PVC, învelitoare din tablă tip țiglă, ce va cuprinde filtru
sanitar, cameră pentru paznic, biroul șefului de fermă, birou pentru medic,
laborator, grup sanitar;
 Filtru auto – va cuprinde cuva și instalațiile din beton ușor armat cu stâlpi
metalici și plasă metalică;
 Spațiu frigorific – cameră mortalități, cameră necropsie;
 Drum i ncintă – pietruit, va asigura accesul la funțiunile fermei;
 Împrejmuire – realizată cu fundații din beton ușor armat cu stâlpi metalici și
plasă metalică.

CAPITOLUL II
PROCES TEHNOLOGIC

ETAPELE FLUXULUI TEHNOLOGIC :
 popularea halei: aprovizionarea cu purcei cu greutate de 20 – 30 kg;
 aprovizionarea cu furaje și medicamete;
 creșterea:
– îngrijirea zilnică a animalelor;
– supravegherea activității curente la bucătăria furajeră;
– administrarea corectă a furajelor privind dezvoltarea animalelor;
– adăpare ;
– supravegherea stării de sănătate a animalelor;
 pregătire depopulare hală;
 transportul animalelor cu greutatea de 110 kg;
 pregătirea halei pentru un noi ciclu de producție având în vedere
curățarea și decontaminarea acesteia,cât și verficarea instalații lor
pentru funcționare.
În ferma de creștere – îngrășare – finisare se aplică tehnologia de hrănire,
asigurarea condițiilor de microclimat, respectarea programului tehnologic,
etc., astfel încât să se realizeze maximum de spor în greutate cu un consum
minim de furaje. Sistemul de creștere a porcilor prevede pentru ferma de
îngrășare, hala și compartimente cu amenajări interioare specifice categoriei
de porcine.
La popularea halei de îngrășare, aceasta trebuie să fie curată, uscată și
dezinfectată, instalațiil e să fie în stare de funcționare. Mijlocul de transport
prin care sunt aduse animalele nu are acces în incinta fermei,animalele fiind
descarcate la intrare și conduse către hala de îngrășare prin intermediul unor
împrejmuiri mobile. Animalele sunt cazate t imp de 120 de zile în fermă, timp
în care ajung la o greutate de 110 kg. Sunt adăpostite în 2 hale

compartimentate în boxe pentru creșterea în grupuri mici a porcilor. Acest
sistem de adăpostire este prevăzut cu o podea cu gratare și sistem de
evacuare a d ejecțiilor. Hala are un total de 950 locuri/hală. Suprafața ocupată
de zona de furajare este de 136mp.
SC PRODCOM SRL va respecta normele de bunăstare și protecție a
porcinelor, asigurând o suprafață de pardoseală disponibilă de 0,8mp pentru
fiecare porc, cu un total de suprafață utilă de creștere de 760mp; 1900 locuri
și 3 cicluri/an.
Sistemul de furajare în fermă este alcătuit din următoarele faze: recepția ,
uscare și curățarea cerealelor; fabricarea nutrețurilor combinate.
 Receptia, uscarea și curățarea cerealelor:
Cerealele sunt cântărite și descărcate în buncărul de recepție pentru a
elimina corpurile străine, acestea sunt trasportate cu un elevator de
alimentare în precurățitor, după care sunt transportate în uscător.
Uscarea cerealelor se face prin contact direct cu aerul, temperatura
fiind reglată prin senzorii de temperatură. După uscare și curățire,
cerealele sunt descărcate în silozuri. Silozurile sunt confecșionate din
tablă zincată, prevăzute cu scară interioară și exterioară, scara
acoperiș și uși de vizitare, guri aerare, grătar metalic pentru buncărul
de recepție, elevator pentru preluare boabe din buncăr, transportor cu
lanț, șnec de golire, șnec măturător, ventilator de aerare, turn de
susținere elevator, tablou electric de comandă și insta lație electrică de
forță.
 Fabricarea nu trețirilor combinate (FNC):
FNC-ul este compus din: 4 buncăre de stocare cereale, moară cu
ciocănele, un buncăr amestec cu grătar electronic de dozare, șnecuri
de transport măcinătură, ciclon de liniștire, filtru praf, buncăr de
preluare pentru șnecuri, tablou electric cu comandă automată, control
PLC și touch screen digital cu implementare soft TNC; instalație
electrică de forță, tubulatură de aducțiune și transport.

Cerealele sunt transportate în buncărele de sto care cu ajutorul
transportoarelor cu șnec, aferente fiecărui buncăr; apoi sunt măcinate,
iar după măcinare, furajele sunt amestecate cu premixuri și vitamine și
prin intermediul transportorului cu șnec sunt conduse către buncărele
aferente fiecărei hale. E xtragerea furajului din buncăr este controlată
de senzori de preaplini pentru ultimul hrănitor din hală.
Măcinarea cerealelor se realizează prin moara cu ciocănele. Bucătăria
furajeră are în componență 4 buncăre interioare de 5t, fiecare pentru
materii pr ime (orz, porumb, șrot de floarea -soarelui, șrot de soia, ș.a.),
o moară, un transportor melcat înclinat cu diametrul de 102 mm pentru
transportul măcinișului de moară la amestecător, un transportor cu
spirală cu diamentrul de 75 mm pentru transportul prem ixurilor la
amestecător, un amestecător vertical, 3 doze tensiometrice de 1 t, un
transportor melcat înclinat cu diametrul de 152 mm pentru golirea
amestecătorului, un deviator „ Y ” acționat de la sol pentru transportul
produsului finit în buncăr, 4 trans potoare melcate înclinate cu
diametrul de 102 mm pentru golirea produsului finit, un computer de
cântărire – dozare, un tablou electric cu unități de comandă, protecție
și întrărupător principal.
Bucătăria furajera este prevăzută cu un spațiu destinat supr avegherii
întregii activități, format dintr -o încăpere în care stă un spraveghetor,
care ține sub control commputerizat întreaga activitate.
Porc tineret (20 – 30 kg): 1900 locuri/ciclu x 3 cicluri/an
 greutate medie la cumpărare: 20 kg;
 greutate medie la livrare: 110 kg;
 spor total pe porc: 90 kg;
 zile furajate pentru realizarea greutății de livrare: 112 zile;
 număr de cicluri de îngrășare pe an: 3;
 număr de porci pe ciclu: 1900.
– Consumul de foraj porc/săptămână: 8 – 23 kg/săptămână ;
– Spor mediu pe săptămân ă: 3900 – 6000 kg/săptămână;

– Consumul de apă: 4 – 9 l/săptămână.
Sistemul de adăpare și medicație este alcătuit din conducte PVC
(polipropilenă) și tuburi de 8 – 10 mm, dotate la intrare în hală cu robineți de
închidere și filtre pe fiecare coloană, 3 adăp ători tip suzetă/boxă. Apa este
aspirată din bazinul de înmagazinare a apei prin conducte metalice și refulat
în sistemul de distribuție cu ajutorul pompelor. Debitul de apă este asigurat
din sursa subterană proprie.
CONTROLUL CLIMATULUI
Fiecare hală va fi echipată cu 8 ventilatoare extractor, sistemul de ventilație
va fi echipată cu calculator de putere, variator de turație, senzor de
temperatură (interior/exterior), sistem automat de deschidere a ferestrelor (24
de ferestre/hală), acestea fiind poziționat e in sens opus ventilatoarelor.
Turația ventilatoarelor este reglată de calculator in funcție de semnalul primit
de la senzorul de temperatură din hală, cât și a unghiului de deshidere a
ferestrelor.
EVACUAREA DEJECȚIILOR
Dejecțiile vor fi colectate în bazinele cu pernă de apă, amenajate sub cota
pardoselii, în care vor fi stocate și apoi evacuate prin sifonare prin intermediul
rețelei de canalizare a fermei, în bazinul colector dotat cu pompă tocător,
pentru omogenizarea, aerarea și îngroșarea dejecțiil or mixate.
CURĂȚIREA HALELOR
După livrarea porcilor grași la abator se va face curățenia și dezinfecția
halelor, cât și verificarea instalațiilor din punct de vedere tehnic. Se scoate de
sub tensiune instalația electrică și se evacueaza furajul rămas în hrănitor. Se
curăță prin răzuire pardoseala, se golește perna de apă si se curăță cu
ajutorul unei perii, pereții halelor, grătarele, hrănitoarele și adăpătorile. După
curățarea mecanică, se spală cu detergent și jet de apă sub presiune.
Dezinfecția propriu -zisă se face prin aspersarea unei soluții de sodă caustică
fierbinte în concentrație 2 -3%, calculând 1l/mp. Hala rămâne închisă pentru

12 ore, după care se aerisește și se spal ă cu jet de apă. Dezinfecția se aplică
pentru combaterea insectelor și acarienilor prin care se transmit boli
infecțioase, contagioase sau parazite. Aplicarea insecticidelor se va face
ținându -se cont de efectele acestora asupra stării de sănătate a omului , a
animalelor și a produselor de origine animală. Deratizarea se face înaintea
dezinfecției și după depopularea totală a compartimentului și are în vedere
distrugerea rozătoarelor care transmit boli infecțioase sau parazite și
consumă cantități importante de furaj.
În cadrul procesului de epurare a apelor uzate, se va folosi un produs
bacterial -enzimatic cu un spectru larg de acțiune biologică. Acesta
accelerează degradarea substratului de carbon organic, îmbunătățește
asimilarea oxigenului dizolvat in baz inul de aerare și permite reduerea
costurilor energetice. Totodată, intensifică procesul de fermentare a
substanțelor organice, reduce mirosurile neplăcute prin controlarea
fermentării gazelor și a componentelor mirositoare în timpul depozitării
îngrășămân tului, previne formarea crustelor pe pereții laterali și reduce
costurile de întreținere prin păstrarea mediului în siguranță și curațenie.
DOTĂRI
 2 hale – creștere porci cu o suprafață de 1476 mp; fiecare hală este
împărțită în 2 compartimente cu un total de 68 de boxe, suprafața unei
boxe este de 14mp. Suprafața ocupată de zona de furajare este de 2
mp pentru fiecare boxă, adică un total de 136 mp. La capătul fiecărei
hale s-au repartizat 2 boxe × 14 mp pentru cazurile de urgență apărute
în perioada de creștere și 2 boxe × 14 mp pentru animalele bolnave.
Total suprafață utilă de creștere/hală: 760 mp. Nr. De locuri: 1900
locuri. Nr. cicluri/an: 3;
 stația de procesare deje cții: S = 280 mp;
 stație de epurare BRT 600 – 1 buc;
 FNC: S = 150 mp;
 siloz: S = 450 mp;
 filtru sanitar, sediu administrativ: S = 60 mp;

 filtru auto S = 12 mp;
 puț forat la adâncimea de 150 m echipat cu pommpă submersibilă;
 sistem de încălzire jet master c u funcționare electrică;
 cameră frigorifică S = 15 mp;
 vidanjă;
 tractor.

MATERII PRIME
 porc tineret ( 20 – 30 kg);
 furaje concentrate: porumb 50%;
 medicamente (antibiotice lichide administrate sub formă de soluție cu
ajutorul dozatoarelor de adăpat);
 dezinfectanți: hidroxid de calciu Ca(OH) 2 , sulfat de cupru Cu SO 4 ×
5H2O;
 apă: consum biologic pentru porci: 4150 mc/an; apă pentru igienizare
spații: 127 mc/an;
 combustibil folosit pentru mijlocul de transport din dotare: motorină –
3150 l/an; aprovizionarea cu combustibil se realizează de la stațiile de
distribuție carburanți autorizate.
PRODUSE OBȚINUTE
 produse finite: 627.000 kg porc în viu;
 pierderi: mortalități – 3420 kg/an.
PROGRAM DE LUCRU
 14 angajați, 24 ore/zi, 365 zile/an.
UTILITĂȚI
 Alimentări cu apă
În perioada de construire, alimentarea cu apă se face în bidoane de
plastic,iar în perioada de funcționare, alimentarea cu apă se va realiza

dintr-un puț forat ce va fi executat în sistem hidraulic cu circulație
directă, de explorare – exploatare, ce se va executa la o adâncime de
150 m.
Modul de folosire al apei:
Apa prelevată din sursă subterană va fi folosită în următoarele scopuri:
– potabil și igienico – sanitar (personal, funcționarea instalațiilor
sanitare și adăpatul porcilor;
– în scop tehnologic – la igienizarea halelor de creștere a porcilor;
– pentru stingerea incendiilor (alimentarea a 2 hidranți de incendiu).
Conform Avizului de gospodărire a apelor emis de Apele Române –
Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad, necesarul și cerința de
apă sunt:
NECESARUL DE APĂ: CERINȚA DE APĂ:
– Qn zi med = 41,40 m3/zi – Qs zi med = 45,60 m3/zi
– Qn zi max = 53,82 m3/zi – Qs zi max = 59,26 m3/zi
– Qn orar = 2,24 m3/zi. – Qs orar max = 2,47 m3/zi.
 Evacuare ape uzate
În perioada de construire, apele uzate menajere se vor evacua în 2
toalete ecologice, pe când în perioada de funcționare, se vor genera
ape uzate menajere și ape uzate tehnologice.
– Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar și sediul
administrativ se vor colecta într -un bazin etanș vidanjabil cu
capacitatea de 27 mc.
– Apele uzate tehnologice (dejecții de la porci) vor fi evacuate în st ația
de procesare dejecții, formată din bazinele de colectare dejecții și
stația de epurare, în care tratarea apelor uzate se realizează în treapta
mecano -chimică și biologică.
În treapta mecanică, are loc sedimentarea suspensiilor.
În treapta de epurare c himică, în camera de reacție are loc tratarea
apei uzate cu ajutorul unui coagulant lichid – sulfat feros (agent de
coagulare), lapte de var și acid silicic (agent de floculare).
Apa uzată tratată chimic în camera de reacție, va fi evacuată
gravitațional în decantorul primar cilindric din poliester armat cu fibră

de sticlă (PAFS), În decantor, nămolul se separă la partea interioară.
Nămolul este evacuat gravitațional spre o instala ție de îngroșare și
deshidratare. Nămolull se va stoca într -un bazin cu un volum de 360
mc. Evacuarea nămolului deshidratat se va face periodic în vederea
utilizării ca îngrășământ pe terenurile agricole.
Apa epurată din decantorul primar va curge gravita țional într -un bazin
cu un volum de 500 mc sau spre canalizarea municipiului.
Tratarea biologica constă în următoarele faze:
– apele uzate curg gravitational prin rețeaua de canalizare în camera
de intrare a biorotorului, unde are loc omogenizarea; apoi cu o pompă
tocător sunt trimise în prima treaptă de aerare a biorotorului;
– apele uzate sunt trecute printr -o sită de reținere a impurităților și apoi
două circuite de pompare intră în treapta de aerare primară cu difuzori
poroși cu membrană alimentate cu a er de la o sulfantă;
– în treapta de epurare biologică, apa uzată este aspirată și trecută
printr -un mecanism de rotație care acționeazăca biofiltru. Apa intră
prin părțile laterale și este distribuită uniform pe toată suprafața
sistemului de biofiltre.
Compartimentul de sedimentare/decantorul secundar primește apa
epurată, amestecată cu nămol, care se depune și este evacuat
periodic la un interval de 6 luni.
 Evacuarea apelor puviale
Se va face prin jgheaburi și burlane și vor fi dirijate prin înclinarea
terenului pe terenul agricol unde se vor infiltra.
 Alimentarea cu energie electrică
Pentru utilizarea eficientă a energiei electrice, titularul va tine cont de
recomandările BAT: cantitatea de energie consumată contorizată,
izolarea termincă a adăposturilor , funcționarea sistemelor de ventilație
în adăposturi, spațiile de lucru să fie iluminate cu sisteme ce asigură
un consum mic de energie.
 Alimentare cu e nergie termică
Va fi asigurată prin intermediul unor instalații cu consum foarte redus
de energie termică.

 Alimentarea cu combustibil
Combustibilul necesar pentru utilaje din cadrul fermei este asigurat de
stațiile de distribuție carburanți autorizate. Pe amplasament nu se vor
afla combustibili (benzină, motorină).

SURSE TEHNOLOGICE CU IMPACT POTENȚIAL ASUPRA
MEDIULUI
Aceste surse se referă la utilajele folosite pe prioada de construire: macara,
mijloace de transport, etc. , acestea funcționând cu motorină și pot avea un
impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de aer de la funcționare a
motoarelor și prin zgomotul produs de acestea. Poluările accidentale pot
surveni ca urmare a folosirii unor hidrocarburi și uleiuri minerale, dar pentru
prevenirea acestora constructorul va menține utilajele în stare de funcționare
și cu o revizie tehnic ă periodică efectuată.
Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentale pe
amplasament: obligarea anteprenorului să dețină mijloace de intervenție ce
stopează răspândirea poluării, oprirea scurgerilor și depistarea poluantului,
intervenția cu material absorbant sau intervenția manuală pentru colectarea
produsului petrolier.
Precizăm faptul că eventualele poluări accidentale de pe amplasament nu
producimpurificări majore ale factorilor de mediu,deoarece cantitățile stocate
în rezervoarele și mecanismele utilajelor sunt reduse.

ACTIVITĂȚI DE DEZAFECTARE
Activitatea de dezafectare a organizării de șantier va consta în retragerea
utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deșeurilor societăților
autorizate specializate.
La încetarea ac tivității fermei de creștere porci, dezafectarea, postutilizarea și
refacerea amplasamentului se face în urma unui plan/program, precum:
 Curățarea și dezinfectarea halelor;
 Golirea dejecțiilor;
 Spălarea și igienizarea bazinelor de stocare aflate sub pardos eala
fiecărei hale;
 Demolarea halelor și a structurilor supraterane.
În concluzie, refacerea amplasamentului după încetarea activității va consta
doar în valorificarea sau eliminarea materialelor de construcție care în
momentul respectiv vor deveni deșeuri sau deșeuri reciclabile.

CAPITOLUL III
DEȘEURI

DEȘEURILE GENERATE
În perioada de construire întâlnim următoarele deșeuri specifice activităților
de construcții:
– pământ și pietre: utilizate pentru amenajarea drumurilor;
– deșeuri din construcții: utilizate pentru amenajarea zonelor limitrofe;
– deșeuri municipale ameste cate: se colectează în pungi din plastic, ce se
depozitează în recipiente metalice, iar apoi sunt trasportate la cel mai
apropiat depozit de deșeuri;
– ambalaje de hârtie, plastic, amestecate: se colectează în recipiente
amplasate în spațiile special ame najate.
În perioada de operare/funcționare întâlnim următoarele tipuri de deșeuri:
– deșeuri de țesuturi animale (cadavre porci);
– deșeuri de țesuturi vegetale (grovuri de la curățarea cerealelor);
– dejecții animale;
– alte deșeuri nespecificate (praf mineral de la selectarea semințelor);
– deșeuri de ambalaj (hârtie și carotn);
– deșeuri de ambalaje provenite de la substanțele pentru dezinfecție,
dezinsecție și deratizare;
– deșeuri rezultate în urma activităților de asistență veterinară;
– nămol de la curățarea bazinelor vidanjabile;
– deșeuri municipale amestecate;
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
– deșeuri de țesuturi animale (cadavre de animale), colectate într -o cameră
frigorifică;
– deșeuri de țesuturi vegetale (pleavă, grovuri), colectate în recipiente
speciale;

– dejecțiilor animalelor, colectate pe pernă de aer, în canalele colectoare din
halele de creștere în vederea tratării mecano – chimică și biologică în stația
de procesare dejecții;
– deșeuri de praf mineral de la selectarea semințelor, colectate î n recipiente
speciale pentru a fi eliminate definitiv;
– deșeuri de ambalaje (hârtie, carton, plastic), colectate separat, pe tipuri, în
recipiente speciale pentru a fi valorificate;
– deșeuri de ambalaje de la substanțele de dezinfecție, dezinsecție și
deratizare, vor fi colectate selectiv pe tipu ri, în recipiente speciale, în vederea
eliminării;
– deșeuri rezultate din activitate de asistență veterinară, colectate în
recipiente speciale , pentru valorificare/eliminare;
– nămoluri provenite de la curățare a bazinelor vidanjabile, colectate în
recipiente special amenajate, fiind utilizate ca îngrășământ natural în
agricultură;
– deșeuri municipale amestecate, colectate în containere metalice.
DEȘEURI STOCATE TEMPORAR
– deșeuri de țesuturi animale (cadavre de animale), vor fi stocate temporar
într-o cameră frigorifică, apoi vor fi eliminate prin societăți autorizate;
– deșeuri de țesuturi vegetale (pleavă, grovuri), vor fi stocate temporar în
recipiente speciale, apoi returnate producătrilor;
– dejecții animal e;
– deșeuri de praf minerale, vor fi stocate temporar în recipiente speciale si
apoi eliminate prin societăți autorizate;
– deșeuri de ambalaje (hârtie – carton, plastic), vor fi stocate în recipiente
speciale, apoi vor fi valorificate prin societăți auto rizate în mod periodic;
– deșeuri de ambalaje de la substanțele de dezinfecție, dezinsecție și
deratizare, vor fi stocate temporar în recipiente speciale ca mai apoi să fie
eliminate prin societăți autorizate;
– deșeuri rezultate în urma activității de asi stență veterinară vor fi stocate
temporar în recipiente speciale, ca apoi sa fie valorificate/eliminate periodic
prin societăți autorizate;

DEȘEURI VALORIFICATE – Nu este cazul.
TRANSPORTUL DEȘEURILOR
Transportul deșeurilor se realizează cu mijloace de transport specializate în
conformitate cu prevedirile HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor
periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.
MOD DE ELIMINARE (DEPOZITARE DEFINITIVĂ,
INCINERARE)
– deșeurile de țesuturi animale (cadavre porci) vor fi preluate de societăți
autorizate în vederea incinerării;
– deșeurile activitatea de asistență veterinară sunt eliminate de către societăți
specializate autorizate;
– deșeurile municipale generate sunt preluate, pe bază de contract, de o
societate sp ecializată autorizată.
Nu se preconizează un impact direct și semnificativ asupra factorilor de
mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deșeurilor menajere de
către societatea specializată în salubrizare prin depozitarea definitivă și
societățile specializate autorizate în valorificarea celorlalte tipuri de deșeuri.

CAPITOLUL IV
IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
Geografic, municipiul Tecuci se află așezat aproape de limita sudică a Colinelor
Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana – Nicorești, ambele subunități ale
Podișului M oldovei, la confluența râului Bârlad cu pârâul Tecucel, aproape de valea
Siretului (10 km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele orașului,
Câmpia Tecuciului.
Este situat într -o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al Siretului și pe
malul râului Tecucel, afluent al Bârladului. Este un oraș mijlociu,cu un comerț în
continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea
s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto – dace și apoi daco – romane.
Municipiul Tecuci are o suprafață totală de 8676 ha, pe care se află amplasate
14.500 locuințe, din care 507 în proprietate publică și 13.933 locuințe din fonduri
private. Suprafața locuibilă este de 567.213 mp din care în proprietatea publică 14.
410 mp și 552.803 mp supr afața locuibilă din fonduri private.

4.2. HIDROLOGIE ȘI HIDROGRAFIE
Apele municipiului Tecuci au luat naștere în decursul ultimei părți a cuaternarului
(halocen) sub influența factorilor climatici, a mișcărilor neotectonice și implicit a
retragerii ape lor lacului din Depresiunea Bârladului care acoperea regiunea noastră
în urmă cu 10.000 – 12.000 de ani.
Studiul apelor de la Tecuci constituie o problemă de interes major care se corelează
cu dezvoltarea economică și creșterea demografică a orașului. Așezat pe o stivă de
sedimente predominant cuaternare, orașul Tecuci deține bogate ape subterane, de
adâncime și freatice. Acestora li se adaugă apele de suprafață, curgătoare și
stătătoare.
Râul Bârlad este cel mai important curs permanent de apă care str ăbate teritoriul
municipiul Tecuci. La intrarea în Tecuci primește pe partea dreaptă pârâul Prisaca și
apoi pârâul Tecucel, precum și pârâul Rateș. Râul Bârlad izvorăște din Podișul
Moldovei, din Valea Ursului, de pe teritoriul Neamț. El are o lungime de 3 47 km și
deține un tip de regim hidrologic, sunt posibile viituri însoțite de inundații, cum au
fost cele din 1969, în perioada februarie – mai. În luna februarie în 1969, apele
râului Bârlad au inundat la Tecuci o suprafață de 1.500 ha de teren agricol și au fost
inundate 51 de case, iar alte 205 case au fost încercuite de ape. Au fost inundate și
șosel și străzi în lungime de 12,5 km. O lună mai târziu, în perioada lunii martie
1969, datorită ploilor înregistrate în bazinul hidrografic al Bârladului, inun dațiile la
Tecuci au fost și mai devastatoare, lăsând în urma pete 600 de case inundate și
peste 1000 de case încercuite, iar în aprilie 1969 au avut loc inundații în urma
cărora aceste locuințe au fost dărâmate.
Pentru prevenirea inundațiilor la Tecui, al bia râului Bârlad a fost corectată și
îndiguită, ridicându -se diguri și în lunca râului, pentru a proteja cartierele de răsărit
ale orașului, situate pe malul stâng (Crivițeni, Peri, Buda).
La nivelul teritoriului municipiului Tecuci întâlnim ape subterane de adâncime,
acaptive sau freatice.
Apele freatice, pătrunse prin rocile poroase de la suprafață, acumulate în pietrișuri și
nisipuri deasupra primului strat impermeabil, sunt deosebit de bogate, atât la nivelul

luncii, cât ș i al teraselor. Pătura de leos s de pe terase, cu grosimi variabile, ușor
permeabilă, face ca adâncimea la care se poate intercepta apa freatică să fie mult
mai mare decât în Lunca Bârladului. La nivelul Terasei Tecuci, adâncimea apei
freatice ajunge până la 8 m. În Lunca Bârladului niv elul hidrostatic este variabil,
putând înregistra valori între 0 – 6 m, influențat de relief.
Pe baza observațiilor efectuate, la Tecuci se pot întâlni următoarele unități
hidrogeologice: zona de luncă (a Luncii Bârladului) și zona de terasă (a teraselor
Cernicari și Tecuci).
Apele subterane de proveniență freatică apar la zi sub formă de izvoare deosebit de
frevente la baza teraselor. Unele izvoare sunt așa puternice încât determină
conturarea unor mici cursuri de apă care se unesc la nivelul luncii.
Prezența izvoarelor este frecventă la baza ambilor versanți ai Văii Bâladului, pe
întregul teritoriu al municipiului Tecuci și se datorează eroziunii fluviale care a
retezat straturile și permite apei freatice să se scurgă prin izvoare, dar și aplicării
stratelor către Valea Bârladului, ca urmare a procesului de subsidență care continuă
să se manifeste și în prezent în regiunea noastră.
Principala apă de suprafață este râul Bârlad. Apele Bârladului își modifică sensibil
calitatea, ca urmare a recepționării de reziduuri conținând fenoli, cianuri, arsenic,
substanțe petroliere, zinc, cloruri, ș.a.
Râul Bârlad rămâne în continuare cel mai poluat râu care străbate județul Galați, în
special în perioada verii deoarece debitele sunt reduse, vitezelor de curgere su nt
relativ mici, oxigenări deficitare, care micșorează capacitatea de autoepurare a
apelor.
Apele uzate tehnologice vor curge gravitațional prin canalizările din incintă spre un
bazin de acumulare – compensare – omogenizare din beton. Bazinul va fi amenaja t
în pantă spre racordul de aspirație al unei pompe submersibile cu tocător. Stația de
pompare ape uzate va avea 2 pompe cu tocător.

Flux tehnologic Stație de epurare
1 – intrare apă uzată în bazinul de acumulare – omogenizare;
2 – trecere apă omogenizată în compartimentul de ponpare;
3 – pompare apă în coloanele de reacție;
4 – coagulare, neutralizare, floculare;
5 – separare nămol în decantorul lamelar;
6 – evacuare apă epurată în căminul de evacuare;
7 – evacuare nămol cu pompa aer – lift;
8 – deshidratare nămol în container de deshidratare.

În treapta mecanică, are loc sedimentarea suspensiilor. Din bazin, apa uzată este
aspirată cu electropompa tocătoare submersibilă și refulată în bazinul de acumulare;
din bazi n, cu electropompa dozatoare cu șurub apa este pompată în camera de
reacție în care se află și celelalte echipamente din treapta chimică de epurare.
În treapta chimică are loc tratarea apei uzate cu coagulant lichid și cu lapte de var.
Apa uzată tratată ch imic în camera de reacție, va fi evacuată gravitațional în
decantorul primar cilindric vertical. În decantor, nămolul se separă la partea
inferioară. Acesta este eliminat gravitațional spre instalația de îngrpșare și
deshidratare, instalația aflându -se în tr-un compartiment anexă. Apele drenate
provenite din instalația de deshidratare, curg gravitațional în bazinul de egalizare,
omogenizare, compensare. Evacuarea nămolului deshidrata t se face periodic și se
folosește ca și îngrășământ pe terenurile agricol e din proprietate.
Tratarea biologică constă în următoarele etape:
– apele uzate curg gravitațional prin rețeaua de canalizare în camera de intrare a
biorotorului, unde are loc omogenizarea, apoi cu o pompă tocător sunt trimise în
prima treaptă de aerare primară a biorotorului BRT 600;
– apele uzate sunt trecute printr -o sită de reținere a impurităților și apoi cu două
circuite de pompare intră în treapta de aerare primară cu difuzori poroși cu
membrană alimentate cu aer de la o sulfantă;
– în treapta de e purare biologică, apa uzată este aspirată și trecută printr -un
mecanism de rotație tip biorotor care acționează ca biofiltru. Apa intră prin părțile
laterale și este distribuită uniform pe întreaga suprafață a asistemului de biofiltre.
Tehnologia de tratar e a apelor uzate cuprinde:
 Camera de intrare – prevăzută cu 2 circuite de alimentare prin pompare cu
pompe trecătoare și 2 site cu ochiuri cu 5 mm, pentru reținerea deșeurilor
grosiere;
 Camerare de aerare – îmbogățirea apei cu oxigen, reducerea nielului de
amoniac și procesarea aerobă a apei uzate;
 Circuit dublu de pompare – reciclare;

 Cameră primară.
Caracteristicile tehnice stației de epurare BRT 600:
– suprafața ocupată 280 mp;
– capacitatea zilnică 60 mc/zi;
– încărcătură organică 36 kg/zi;
– conducte d e intrare și ieșire 200 – 250 mm;
– putere instalată 4 kw;
– greutatea utilajului gol 12.000 kg, iar cea a utilajului plin 38.000 kg;
– evacuarea nămolului deshidratat se face de 2 ori/an;
-nu necesită clădiri suplimentare pentru protecție la îngheț;

Procesele tehnlogice de purificare a apei în biorotor:
1. Tratament mecano – chimic al apelor uzate;
2. Aerisirea înaintea tratamentului din biorotor;
3. Difuzori poroși pentru dispersia aerului;
4. Container – unitate de control;
5. Tratament biologic – aerob în bio rotor;
6. Camera de ieșire cu sistem de măsurare a debitului și a calității apei.

Schema tehnologică a tratării dejecțiilor în biorotor
1. Aerisire prin pompare și bioactivatori;
2. Purificare biologică în secțiunile biorotorului;
3. Aerisirea prin difuzoarele de aer introduse în camera de aerare;
4. Stabilizarea finală în camera de evacuare cu posibilitatea de recirculare.

Surse de poluare ale rețelei hidrografice:
– substanțe chimice ;
– deșeuri menajere;
Măsuri de diminuare a impactului potețial asupra apei:
Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire și dezafectare
– zonă special amenajată pentru depozitarea deșeurilor;
– dotări sanita re pentru personalul angajat pentru executarea lucrărilotr de construcții
proiectate;
– depozitarea materialelor în locuri special amenajate;
-la ieșirea din șantier se va amenaja o platformă betonată destinată spălării
autovehiculelor;
– delimitarea zonel or de lucru;

– măsuri adecvate pentru prevenirea răspândirii materialelor de construcții în zonele
publice.

4.3. CLIMA
Ca urmare a așezării geografice, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona
climatică temperată, făcând parte din sectorul de provincie climatică cu influențe de
ariditate, climă de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului și Văii
Bârladului, unde se pot întâlni topoclimate elementare: de vale, de terase, de dune, de
lacuri, urban, etc. și fenomene cl imatice marcate de viscole (iarna) și secete prelungite în
celelalte anotimpuri, mai ales vara.
Ne putem forma o imagine mai amplă asupra climei Tecuciului dacă analizăm succint
principalele elemente climatice: temperatura aerului, precipitațiile atmoseric e și vânturile).

Temperatura aerului
Municipiul Tecuci este una din puținele localități din țară unde funcționează o stație
meteorologică care are înregistrări de peste o sută de ani ( din 1896). Temperaturile medii
lunare cele mai coborâte se înregistrează în luna ianuarie ( -3,03°C), luna februarie ( –
1,55°C) și decembrie ( -0,2°C), în anotimpul de iarnă. În celelalte luni ale anului,
temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc până în iulie (21,65°C) și apoi scad
până în ianuarie. T emperatura medie plurianuală la Tecuci este de 9,99°C, cu o
amplitudine medie termică de 4,1°C (8,8°C în 1994 și 7,7°C în 1933).
Temperatura medie a iernii la Tecuci este de -1,60°C, de unde reiese faptul că iarna este
ceva mai blândă decât în regiunile vecine, fie ele și sudice, iar temperatura medie a verii
este de 20,77°C, cu luna iulie cea mai călduroasă.
Cea mai coborâtă temperatură, medie termică a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 –
-29,3°C, iar cea mai ridicată temperatură, maxima term ică a fost înregistrată la 5 august
1905 – 39,4°C.
Precipitațiile atmosferice

Pe baza obsevațiilor și înregistrărilor cantitative a precipitațiilor lichide și solide la Stația
Meteorologică Tecuci, se constată că în perioada 1836 – 1970 cantitatea medie an uală a
fost de 465,8 mm, iar în perioada 1965 – 1996 cantitatea medie anuală de precipitații a fost
de 481,7mm, dar în ultimii ani aceasta a marcat o scădere importantă de 432,3 mm.
Cantitatea cea mai mică de precipitații la Tecuci a fost de 166,9, iar ce a mai mare de
830,5 mm. Cantitatea anuală de precipitații înregistrată la Tecuci a fos de 320 mm, fiind
asociată unui regim deficitar pentru lunile verii , iar lipsa de precipitații a dus la calamitate.
Vânturile
Deplasarea orizontală a aerului în spațiul geografic al orașului Tecuci este strâns legată de
amplasarea și evoluția centrilor barici la nivel continental, cât și de particularitățile
suprafeței active. Datorităă așezării geografice , aici ar trebui ca vân turile de vest să aibă
frecvența cea mai mare, insă acestea dețin doar 2,6%. La Tecuci, frecvența cea mai mare
revine vânturilor din nord și nord – est, cu peste 30%.
În ținuturile Tecuciului își face simțită prezența și un vânt uscat, numit suhoveiul. Bat e în
perioada caldă a anului, are umezeală relativă mai mică de 30%, temperatura aerului
depășește 25°C, iar viteza poate atinge 5m/s (18 km/oră).
Austrul este un alt vânt care bate dinspre sud, iarna aduce ger, primăvara usucă repede
câmpul și vara provoa că secetă.
Surse de poluare ale climei :
– emisii de gaze de eșapament de la motoarele utilajelor;
– emisii de gaze rezultate de la operațiile de sudură – tăiere;
– emisii de la acoperirea cu vopsele a suprafețelor metalice.

Emisii de poluanți pentru aer sunt următoarele:

Măsuri de diminuare a impactului asupra climei:
Măsuri de diminuare a impactului în perioada de construire și dezafectare
– organizarea de șantier se realizează în interiorul amplasamentului, astfel încât impactul
generat asupra factorilor de mediu în timpul executării construcțiilor să fie unul cât mai
redus:
– se va face controlul traficului în interiorul amplasamentului;
Măsuri de diminuare a impactului în perioada de exploatare
Protecția climei se realizează prin amplasarea fermei în zonă cu respectarea zonelor de
protecție sanitară față de așezările umane:
– ferma SC PRODCOM SRL va fi amplasată în extravilanul Municipiul ui Tecuci, la o
distanță de 1000 m față de cea mai apropiată zonă locuibilă;
– se va înființa o perdea vege tală perimetrale;
Măsuri de eliminare a poluării aerului
Direcția vânturilor este predominantă dinspre zona locu ită spre exploatația agricolă SC
PRODCOM SRL.

4.4. SOLUL ȘI SUBSOLUL
Teritoriul Municipiului Tecuci se încadrează în regiunea dunăreano – pontică, domeniul
molisolurilor subdomeniul cernoziomurilor cambice și cernoziomurilor asociate cu solurile
nisipo ase. Aceste soluri sunt favorabile pentru majoritatea culturilor agricole (grâu, floarea
– soarelui, mzăre, culturi furajere, etc).
Cadrul natural de formare a solurilor la Tecuci este oferit de unitatea de câmpie, unde
altitudinile absolute nu depășesc 100 m și nu coboară spre 30 m. La formarea și evolu ția
solurilor un rol important îl joacă clima, care este temperat continentală cu accentuate
influențe de ariditate din partea de est a Europei, cu temperaturi medii anuale care
oscilează în jurul valorii de 10 °C și precipitații între 400 – 450 mm.
Vegeta ția de silvostepă, la Tecuci, a contribuit la apariția pe terase a solurilor bogate în
humus de foarte bună calitate.
La Tecuci au fost evidențiate patru clase de soluri:
– Clasa molisoluri;
– Clasa solurilor hidromorfe;
– Clasa solurilor halomorfe;
– Clasa solurilor neevoluate, trunchiat sau desfundate.
În Lunca Bârladului sunt prezente soluri din clasele: hidromorfe și halomorfe, în timp ce,
solurile neevoluate au răspândire sporadică.
În urma analizei hărții solurilor din municip iul Tecuci, observăm că în cuprinsul teritoriului
tecucean predomină soluri din clasa cerni soluri , iar în Lunca Bârladului întâlni m hidrosoluri
și salsodisoluri. Protisolurile și antris olurile au răspândire sporadică pe tot cuprinsul
municipiului.
Cernoziomurile cambice tipice (clasa cernisoluri) ocupă cea mai mare parte a suprafeței
orașului Tecuci, fiind bogate în humus aceste soluri sunt potrivite pentru majoritatea
culturilor agricol e (grâu, floarea – soarelui, mazăre, etc.)

Surse de poluare ale solului
Surse de poluare a solului în perioada de execuție:
– scurgeri accidentale de produse petroliere și/sau uleiuri de la utilajele și mijloacele de
transport care vor deservi organizarea de șantier;
– depozitarea necontrolată a materialelor, deșeurilor rezultate în spații neamenajate sau
direct pe sol.
Surse de poluare a solului în perioada de funcționare:
– stația de procesare dejecții;
– apa uzată epurată și nămolul în urma procesului de epurare, ut ilizat ca fertilizant pentru
terenurile agricole;
– nerespectarea tehnologiei și a perioadei de aplicare a dejecțiilor pe terenurile agricole.
Măsuri de diminuare a impactului potenți al asupra solului și subsolului:
Măsuri de diminuarea a impactului în perioada de construire:
– terenurile ocupate termporar pentru amplasarea organizărilor de șantier, a drumurilor și
platformelor provizorii se vor limita la suprafețele necesare frontului de lucru;
– se vor lua măsuri privind f olosirea carburanților sau uleiurilor din cauza folosirii utilajelor;
– dotarea cu produse absorbante pentru reținerea poluantului;
– se vor lua măsuri pentru evitarea împrăștierii pe sol a deșeurilor sau a altor materiale;
– deșeurile rezultate zilnic pe teritoriul amp lasamentului se vor colecta in pubele amplasate
în locuri special amenajate;
– din zonele contaminate se vor lua probe de sol și vor fi trimise la societăți specializate
autorizate în vederea combaterii sau eli minării acestor contaminări.
Măsuri de diminuare a impactului în perioada de funționare:
– se vor utiliza mijloace de transport corespunzătoare;

– se vor evita depozitările necontrolate pe suprafețele neamenajate, chiar daca acestea au
un rol temporar;
– nu se vor crea depozite temporare pe amplasament;
– deșeurile menajere vor fi colectate în pubele speciale din locuri special amenajate;
– deșeurile sanitar – veterinare și ambalajele acestora vor fi gestionate conform normelor în
vigoare privind deșeurile periculoase și infecțioase;
– cadavrele animalelor vor fi depozitate intr -o cameră frigorifică;
– pe terenul liber din incintă se va planta vegetație de protecție.

4.5. ZGOMOTUL ȘI VIBRAȚIILE
Sursele de zgomot și vibrații fixe sunt reprezentate de activi tățile specifice lucrărilor de
construcții: excavare, manevră și transport: excavator, încărcător frontal cu cupă,
autobasculante.
Niveluri de zgomot variază în funcție de tipul și intensitatea operațiilor, tipul utilajelor în
funcțiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse și dispunerea pe suprafață
orizontală și/sau verticală, prezența obstacolelor naturale sau artificial e cu rol de ecranare.
Nivelul sonor depin de în mare parte de următorii factori:
– climatici: viteza și direcția vântului, gradientul de temperatură și vânt;
– absorbția undelor acustice de către sol;
– absorbția în aer, dependentă de temperatură, presiune , umiditate relativă, componenta
spectrală a solului;
– topografia terenului;
– vegetația.

Sursele de zgomot și vibrații în perioada de funcționare:

Măsuri de diminuare a impactului
Pentru menținerea unui microclimat optim în halele de creștere se va face aerisirea cu
ventilatoare acționate de motoare electrice, care introduc aer proaspăt și evacuează aer
încărcat cu emisii, rezultat din activitatea de creștere a porcilor. Nivelul de zgomot generat
de utilaje este sub 80 dB, nivel situat sub limita maximă admisă pentru zgomotul de la
locurile de muncă cu solicitarea normală a atenției care este de 87 dB, nivel acustic pentru
expunerea zilnică.

4.6. BIODIVERSITATEA
Flora în zona amplasamentului este specifică stepei. Aceasta a fost modificată de om și
înlocuite prin plante cultivate: floarea – soarelui, leguminoase. Vegetația naturală este
reprezentată de specii ierboase: pelinița, palamida, pelinul, ciulinul, coada șoricelului,
colilia, scaietele, brusture. Dintre plantele cu flori întalnim: macul, neghina, cicoarea,
păpă dia. În zona de stepă întâlnim veg etație lemnoas ă precum: salcâm , dud, ulm , plop, tei,
măceș.
Fauna în zona amplasamentului este reprezentată de insecte și moluște. Vertebratele
terestre sunt reprezentate de amfibieni (broas ca brună de pământ, brotăcelul), reptile
(gușter, șerpi neveninoși), păsă ri (vrabia, șoimul, gaița), mamifere (hârciog, cârtița,
șoarecele de câmp, iepurele).

4.7. PEISAJUL
Construcțiile propuse vor avea un aspect agreabil. Spațiile care nu sunt ocupate de
construcții vor fi amenajate ca spații verzi, unde se vor planta arbori de talie mijlocie –
mare, cu rol estetic și împotriva zgomotului și a emisiilor.

CAPIT OLUL V
SITUAȚII DE RISC
În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinați de potențialul
seism ic, rețeaua hidrografică, clima, vegetația, solul, dispunerea straturilor geologice,
tasările, tipul terenului.
Există 2 tipuri de riscuri:
– riscuri naturale;
– riscuri datorate activității desfășurate.
Riscurile naturale s unt:
 Cutremure

 Clima
– încărcările date de zăpadă:

– încarcările date de vânturi;
– adâncimea maximă de îngheț;
 Hidrologice (inundații) – terenul studiat nu se află situat în zonă inundabilă.
Situații de risc în perioad a de construcție
Situațiile de risc sunt generate de indisciplină și de nerespectarea regulilor de către
angajați. Chiar dacă nu afectează mediul, aceste indisciplinări pot provoca pierderi de vieți
omenești, invaliditate temporară sau per manentă, dar și efecte economice negative prin
pierderi de materiale și întârzierea finalizării lucrărilor de construcție.

Situații de risc în perioada de funcționare

Evaluarea impactului negativ