Specii Floricole Utilizate In Amenajari Peisagistice DIN Spania (madrid)

Tema proiectului:

SPECII FLORICOLE UTILIZATE ÎN AMENAJĂRI PEISAGISTICE DIN SPANIA (MADRID)

CUPRINS

Lista tabelelor

Lista figurilor

INTRODUCERE

Foarte îndrăgite pentru frumusețea lor aparte, florile ne bucură, ne sensibilizează și de cele mai multe ori ne îndeamnă să ne apropiem pentru a le admira și a le simți mirosul. Măreția, delicatețea, robustețea și semeția, minunata alcătuire a petalelor sau a florilor în inflorescențe scoate în evidență cea mai importantă însușire a florilor, culoarea. În primă etapă, prin această însușire, plantele floricole reprezintă, din punct de vedere peisagistic, un element vizual de mare atractivitate și diversitate, care îmbogățește și înfrumusețează grădinile și parcurile printr-o inegalabilă paletă coloristică și multiple posibilități de design al suprafețelor de culoare (http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/).

Se consideră faptul că florile sunt ca oamenii: plăcut mirositoare sau nu, cu țepi sau fără, solitare sau de grup, rare sau invazive, mari și mici, sofisticate sau banale, rezistente sau sensibile, cu culori stridente ce ies în evidență sau discrete, "buruieni" sau "de recoltă", care lasă în urma lor un fruct pentru noi sau care nu ne lasă nimic (http://egradini.ro/forum/threads/ frumusetea-florilor-simbolistica-si-efectele-lor-subtile.10872/).

Culoarea și forma fiecărei flori transmit un mesaj, o armonie, o proporție sau o potrivire, mesajele fiind variate,de la foarte profunde la nivel spiritual până la simpla bucurie, veselie sau delicatețe, dincolo de manifestarea estetică fiind conectate cu psihicul uman.

Răsfoirea unui album cu poze reale de flori poate aduce o sumendenie de trăiri pozitive și calmante. Felul în care ne raportăm la plante depinde de disponibilitatea și dispoziția noastră afectivă în moment respectiv. Altfel cum ne-am putea justifica faptul de a fi trecut poate de sute de ori pe lângă o floare sau un un peisaj fără a fi conștineți de frumusețea sa până în acel moment unic care va rămâne întipărit în memorie (http://egradini.ro/forum/threads/ frumusetea-florilor-simbolistica-si-efectele-lor-subtile.10872/)

Florile au un loc aparte în viața oamenilor, existând poezii, citate, maxime, tablouri și gânduri alese pentru ele, dintre care menționăm: ”A analiza fermecul florilor este ca și cum ai diseca muzica, adică a analiza unul dintre acele lucruri de care este mai bine să te bucuri decât să încerci să le înțelegi întru totul.” Henry T. Tuckerman (http://www.diane.ro/2010/03/florile-in-citate-aforisme-maxime.html).

Realizarea aranjamentelor florale specifice amenajărilor exterioare constă în cunoașterea și utilizarea calităților peisagistice esențiale ale speciilor floricole (coloritul și aspectul florilor, frunzișul, habitusul plantei, talia plantei), dar și a altor aspecte, de exemplu perioada și durata de înflorire, particularitățile și durata ciclului biologic, comportamentul biologic, capacitatea de acoperire a solului etc (http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/).

Culoarea reprezintă o calitate peisagistică foarte importantă a florilor în funcție de care se aleg, se amplasează și se asociază speciile. Culorile redau viață și înfrumusețează zone anumite ale peisajelor; atrag privirea prin îmbinările lor măiestrite și asocierile cu culorile ale altor elemente ale peisajului înrudesc această artă cu pictura (http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/).

Habitusul, deși pe plan secundar față de celelalte caractere peisagistice, oferă alte posibilități de diversificare a aranjamentelor, respectiv de valorificare a acestora (http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/).

Amenajările peisagistice moderne atrag publicul prin realizări de proiecte inovative, printre care se enumără: arabescuri, covoare florale, asamblări de obiecte îmbrăcate cu specii floricole, și mai ales pereții verticali verzi care încântă prin frumusețea lor neasemuită.

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1. Scurt istoric al pereților verticali

Conceptul de perete vegetal a apărut în anul 600 î.e.n., odată cu Grădinile Suspendate din Babilon.

În epoca modernă, botanistul Patrick Blanc, este cel care a transformat grădinăritul în artă. El este ”părintele” grădinilor verticale și pionierul ”peretelui vegetal” sau al ”artei vii”. El a reinventat peisajul urban și a îndrăznit să dea culoare pereților din marile orașe (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

Patrick Blanc a creat peretele vegetal în urma studierii îndelungate a plantelor din pădurile tropicale. Primul lui perete vegetal l-a instalat în 1988 în Muzeul Științei și Industriei din Paris (https://neaguteodora.wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/).

Și-a manifestat pasiunea pentru plante încă din copilărie, cu plantele din acvariul pe care îl deținea în casă, fiind fascinat de mediul tropical. Când avea 10-12 ani, a văzut într-o revistă germană că pentru purificarea apei din acvarii se scufundă în apă rădăcinile plantelor de filodendron. Astfel, a avut ideea de a tăia din grădina mamei sale o plantă de acest gen pe care a pus-o în apă, observând, după o perioadă de timp, că aceasta se dezvoltă foarte bine în mediul acvatic. Mai târziu, interesul pentru plante i-a crescut și a pornit cu ideea de a introduce plantele în mediul acvatic (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

În tinerețe a călătorit prin Malaezia, unde a descoperit faptul că plantele se dezvoltă foarte bine și pe verticală, fără ca rădăcinile să fie introduse în pământ.

Prima experiență a lui Patrick Blanc de realizare a unui perete vegetal a avut loc în 1998, după care au urmat altele, realizând opere care se găsesc în Paris și în alte orașe ale lumii, cum ar fi cele din parcul La Villette, la muzeul Quai Branly și hotelul Pershing Hall, apoi exemplele CaixaForum din Madrid-Spania, Centrul Comercial Emporium din Bangkok-Thailanda, Sao Paolo-Brazilia etc. (fig. 1.1., fig. 1.2.).

Fig. 1.1. Muzeul Quai Branly, Paris (stânga) și biroul locuinței lui Patrick Blanc (dreapta)

(http://www.casesigradini.ro/imagini/f/13/Fatade/5185;http://www.casesigradini.ro/revista/a4/67/4/Gradina-flori-de-apartament/Gradina-verticala-arta-arhitecturii-organice)

Fig. 1.2. Grădina verticală de la Teatrul Național din Taipei (stânga) și Grădina verticală Sainte-Geneviève des Bois, Paris (dreapta)

(http://www.casesigradini.ro/revista/a4/67/4/Gradina-flori-de-apartament/Gradina-verticala–arta-arhitecturii-organice)

Parisul l-a inspirat pe artist, clădirile dându-i impresia de tristețe. Văzând clădirile de la periferia orașului, i-a venit ideea ca pe fiecare pervaz al fiecărei ferestre să existe pânză în care fiecare să își planteze ceva după bunul plac, de exemplu, trandafiri, tomate ș.a.

A relizat coloane vegetale interesante într-o parcare (Parking les Ternes din Paris), unde a utilizat diverse specii de plante tropicale și ferigi din Malaezia și Thailanda, plante ce au ca particularitate deosebită faptul că acestea coboară de la un etaj la altul. Prin această creație a dorit să demonstreze că plantele pot pătrunde în orice spațiu.

Opera Bastille din Paris este o clădire pe care artistul ar dori să o îmbrace, mai ales partea în trepte, de pe fațada clădirii realizată în trepte, jocul de cuvinte fiind interesant ”vert sûr verre” (”verde pe sticlă”).

Artistul are și o plantă îndrăgită, Cryptocoryne sp., numită și tropeta de apă, ce aparține familiei Araceae. Pentru el este specială deoarece este prima specie pe care a încercat să o înțeleagă din punct de vedere al habitatului și al dezvoltării.

Fig. 1.3. Patrick Blanc alături de Cryptocoryne sp., Malaezia 2010 (stânga) și detaliu plantă (dreapta)

(http://www.murvegetalpatrickblanc.com/patrick-blanc/portraits?page=7; http://kryptokoryne.aquaticscape.com/2009/10/07/cryptocoryne-sp-jp0501-2/)

Botanistul este de părere că pereții verticali le amintesc, celor care se plimbă în preajma lor, de pădurile tropicale.

Pereții lui verticali sunt complecși și au ca principală caracteristică faptul că plantele nu pleacă de jos, ci de la diferite nivele, dar și faptul că sunt utilizate multe specii de plante în compoziții și că este o armonie a întregului (https://www.youtube.com/watch?v=rN DrYSns7gM).

O altă creație a acestuia este grădina verticală care decorează partea inferioară a podului Juvénal din Aix–en–Provence, despre care acesta spune că ”este ca și cum un uriaș a tăiat o bucată din natură și a adus-o în oraș” (https://www.youtube.com/watch?v=rNDrYSns7gM).

Fig. 1.4. Podul Juvénal din Aix – en – Provence

(https://www.pinterest.com/pin/146578162847469076/)

În anul 1988 și-a brevetat proiectul, a păstrat aceeași rețetă și declară că oricine își poate face acasă un perete vegetal de 3-4 m, care nu se compară cu unul de 30-40 m, din punct de vedere al gradului de dificultate.

Între anii 2007-2008, a avut o expoziție numită ”Folies Végétales” în spațiul EDF Electra (fig. 1.5), în cadrul căreia a realizat, pentru prima dată, un plafon de verdeață, declarând că a încercat să aducă un omagiu pentru plantele care trăiesc în condiții dificile, de exemplu, cele de le intrarea în peșteri sau cele agățate de ramurile groase ale arborilor și care cad.

Fig. 1.5. Expoziția din spațiul EDF Electra, Paris

(http://unterberger.servus.at/research/blanc)

În această amenajare plantele cresc de sus în jos, fapt ce face ca frunzele să se răsucească și să-și expună la lumină partea inferioară a frunzelor prin care înfrumusețează compoziția și o face mai interesantă.

Într-un interviu acordat pentru Magazine Chic din Franța, Patrick Blanc a povestit despre o specie de Costus, care își răsucește frunzele în formă de spirală când crește, și în felul acesta are mai mult spațiu între frunze, fapt ce o determină să profite în totalitate de lumina puțină din pădurile tropicale (https://www.youtube.com/watch?v=EkSN2kmSD7s).

Prin creația lui, artistul a dorit să exemplifice particularitățile pe care plantele și le-au creat pentru adaptare și să arate că plantele pot coabita. În cadrul unei amenajări din expoziție, a utilizat o specie din clasa Phaeophyta, specie de algă brună, care se poate dezvolta normal în curenții puternici de apă, având anumite particularități de adaptare la acest mediu (sistemul de prindere de la rădăcini foarte puternic, frunzele foarte alungite și cu mici denivelări care să împiedice distrugerea lor de către curenții de apă).

În alte lucrări realizate, suportul pe care se prind plantele este format dintr-o pâslă mai groasă, material moale din țesături acrilice impermeabile, de 3 mm grosime, care este așezată pe un suport din PVC, iar plantele se regăsesc cu rădăcinile în niște buzunărașe în pâsla respectivă. Suportul din PVC este și el prins pe o structură metalică din oțel izolat, pentru că nu trebuie să aibă contact direct cu peretele de susținere și are rolul de a lăsa aerul să circule între peretele vertical și cel de susținere. În acest caz, lățimea totală a peretelui vertical ajunge la circa 5 cm (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

Apa cu substanțele nutritive și fertilizatorii se infiltrează de sus prin pânză, iar surplusul de apă este evacuat printr-un canal de scurgere de la bază, de unde este preluată și reintrodusă în circuit. Artistul utilizează doar produse care provin din petrol, care să nu fie biodegradabile, pentru a rezista în timp, iar plăcile sunt din PVC sau poliamidă.

Patrick Blanc consideră că un perete vegetal vine în completarea clădirilor, se armonizează cu ceea ce omul contruiește și nu este de acord cu ideea ca verdele să invadeze orașul. Natura și arhitectura trebuie să se respecte una pe alta, iar prin acești pereți verticali să se îmbine partea arhitecturală cu cea ecologică și artistică (Blanc, 2012).

Ca plante pentru interior care au nevoie de lumină redusă recomadă: Nephrolepis exalepis exaltata, Chamaedorea elegans, Aspidistra elatior, Spathiphyllum și Dracaena marginata. Pentru încăperile invadate de lumină recomandă: Aloe sp., Agave sp., Kalanchoe sp. și Yucca (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

Pentru un aspect deosebit recomadă: Nephrolepis exaltata, Aglaonema crispum, Chlorophytum comosum, Codiaeum varigeatum, Dieffenbachia.

El împarte plantele și după grosimea stratului de pământ în care își înfig rădăcinile. Cele care au nevoie de un strat subțire de pământ (până în 5 cm) sunt lichenii și mușchii. Cele care au nevoie de un strat mai gros de pământ (până în 10 cm) sunt ghizdeiul mărunt (Lotus corniculatus), capul turcului (Anthyllis vulneraria), ciuboțica-cucului (Primula elatior) și trifoiul roșu (Trifolium pratense). A treia categorie include plante care au nevoie de un strat mai gros de pământ, de până la 15 cm: iarba șarpelui (Echium vulgare), șovârful, mușchiul dracului, Centaurea scabiosa (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

Deoarece în ultima perioadă spațiile verzi sunt mai de grabă accidente în arhitectura citadină, grădinile verticale au devenit mai mult decât o necesitate, nu atât de natura estetică, cât mai cu seamă un factor de oxigenare și drenare a mediului ambiant (http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html).

Un concept introdus de Patrick Blanc a putut fi observat în 2002, la o prezentare de modă, atunci când a realizat o creație pentru marele designer francez, Jean-Paul Gaultier – ”La Robe Végétale (”Rochia vegetală”). În momentul acela, arta ecologică a depășit, datorită imaginației, grădinile verticale ale artistului (fig. 1.6.).

Fig. 1.6. „Rochia vegetală”, creația lui Patrick Blanc, 2002 (http://unterberger.servus.at/research/blanc)

În lume se realizează numeroase cercetări ce au ca temă grădinile verticale (Bass și Hansell, 2000; Bass et al., 2003; Binabid, 2010; Carpenter, 2008; Gottlieb and Gottlieb, 2009; Kaltenbach, 2008; Timur, Karaca, 2013; Wong et al., 2010 etc.).

1.2. Caractere generale ale pereților verticali verzi

Grădinile verticale, cunoscute și sub denumirea de pereți verzi, sunt amenajări de compoziții florale și vegetale pe verticală. Aceste inovații în domeniul amenajării grădinilor au apărut atât datorită spațiilor restrânse cât și a nevoii de apropiere de aer curat și natură.

În lume, cea mai mare gradină verticală de interior a fost plantată în 360 Mall din Kuveit. Această grădină, construită pe structuri metalice cu inserții de materiale plastice, permite plantelor să crească pe pereții interiori ai mall-ului. Cea mai mare grădină verticală din Australia se află în complexul imobiliar Camperdown din Sydney și măsoară 33 de metri înălțime (http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-gradinile-verticale/1894. html).

Clima foarte schimbătoare este unul dintre dezavantajele României în aplicarea unui astfel de proiect. Astfel, se găsesc greu plante care să reziste pe durata întregului an. Datorită lipsei de cercetări în ceea ce privește amenajarea în România a fațadelor construcțiilor cu vegetație, proiectele în acest domeniu se află pentru moment la nivelul de experiment (https://neaguteodora. wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/). "Arca Verde" este prima grădină verticală din Romania (fig. 1.7.), realizată în București și este locul de reunire a cât mai multor proiecte de salvare a mediului concepute și implementate în România în 2010. Construcția este susținută pe o structură formată din 25 de tone de bare de fier și 20 de tone de pământ; are o înălțime de circa 10 metri, lungimea de 20 de metri și lățimea de șase metri (http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-gradinile-verticale/ 1894. html).

Fig. 1.7. Arca Verde din București

(http://adevarul.ro/news/bucuresti/arca-verde-fost-imbracata-160-manunchiuri-iedera-1_50bdeedb7c42d5a663d068f6/index.html)

Grădinile verticale de la Jibou (fig. 1.8), inaugurate de 1 Iunie 2013, arată spectaculos, deși au avut de traversat perioade cu temperaturi foarte mari și umiditate extrem de scăzută. Testul suprem pentru sistemul gândit de specialiștii de la Jibou a fost canicula, iar faptul că testul a fost trecut le dă cercetătorilor motive să gândească și mai departe.

Conform directorului centrului, Cosmin Sicora, odată dovedită viabilitatea sistemului pe perioada de caniculă, urmează să se testeze specii perene, care nu doar să reziste frigului iernii, dar să se și adapteze traiului pe un suport vertical. După ce vor trece și acest test, grădinile verticale de la Jibou vor putea fi "clonate" pe orice clădire din țară și nu numai (http://adevarul.ro/locale/zalau/spectaculoasele-gradini-verticale-jibou-trecut-testul-secetei-pasul-urmator-clonarea-lor-1_52091dfbc7b855ff56ce8f87/index.html).

Fig. 1.8. Grădinile verticale de la Jibou (anul 2013)

(http://adevarul.ro/locale/zalau/spectaculoasele-gradini-verticale-jibou-trecut-testul-secetei-pasul-urmator-clonarea-lor-1_52091dfbc7b855ff56ce8f87/index.html)

Noutatea din anul 2015 în acest centru constă în realizarea pe calculator a unor imagini care au fost transpuse în grădinile verticale cu ajutorul florilor multicolore (fig. 1.9.), imaginile naturale obținute astfel fiind deosebite (http://radiocluj.ro/2015/04/15/gradinile-verticale-si-computerizate -din-jibou/). Cu ajutorul unei rețele computerizate sunt udate grădinile verticale din Jibou, senzori ultraperformanți analizând condițiile meteo pentru a putea stabili cantitatea de apă necesară plantelor și intervalul pentru udat (http://radiocluj.ro/2015/04/15/gradinile-verticale-si-computerizate-din-jibou/).

Fig. 1.9. Grădinile verticale de la Jibou (anul 2015)

(http://radiocluj.ro/2015/04/15/gradinile-verticale-si-computerizate-din-jibou/)

Pereții vegetali pot fi de mai multe tipuri, în funcție de cerințele la care trebuie să răspundă și în funcție de destinația lor (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Un astfel de sistem, ca alcătuire generală, are în componență:

un substrat de cultură,

compoziție de plante,

o structură de susținere,

o instalație de irigație.

În general, pereții vegetali exteriori sunt aplicați pe fațade de clădiri (fig. 1.10) sau pe panouri de compartimentare a spațiilor, în interior și exterior (fig. 1.11). Sunt cunoscute mai multe brevete pentru astfel de sisteme modulare (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Din punct de vedere structural, înainte de alegerea unui astfel de sistem, trebuie să avem certitudinea că fațada suportă montajul și greutatea pe întreaga sa evoluție. Un alt factor important, de care trebuie să ținem cont, este în ce măsură fațada are, din punct de vedere istoric, o valoare care să ne împiedice să îi realizăm vreo modificare. Pereții exteriori, în comparație cu amenajarea pereților interiori, mai ales cei care sunt amenajați pe clădiri deja construite, sunt supuși unor serii de autorizații (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Fig. 1.10. Pereți verzi pe fațadele clădirilor

(http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html; http://greenwallsromania.blogspot.ro/)

O deosebită importanță trebuie oferită integrității sistemului și modului în care acesta se comportă la condițiile mediului exterior. În primul rând, el nu trebuie să pună în pericol trecătorii în cazul încărcării cu zăpadă sau chiciură sau a unor furtuni (http://www.oferteamenajari.ro/ gradini-verticale-5.html).

Din punct de vedere estetic, trebuie analizată evoluția plantelor în tot timpul anului pentru a fi cât mai decorative. Din această cauză, compoziția de plante a peretelui este bine să fie realizată de către un specialist în domeniu pentru a nu se obține rezultate nedorite.

Mentenanța este un alt aspect important în privința plantelor și mai ales accesul la mentenanță, care trebuie prevăzut din proiectare (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Trebuie menționat faptul că, trecând peste toate aceste probleme, impactul vizual al unei fațade amenajate în asemenea mod este deosebit, modificând astfel estetica unui întreg sector stradal, prezența ei neputând trece neobservată (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Pereții verzi interiori (fig. 1.11, fig. 1.12.) reprezintă amenajări care înfrumusețează pereții din holuri, recepții din hoteluri, săli de conferințe, reședințe private sau instituții. Pentru realizarea acestora se folosesc sisteme de structuri cu susținere proprie sau fixate de perete. Amenajările sunt dotate cu instalații de fert-irigare pentru plante, cu recirculare. În cadrul aplicării unui astfel de sistem trebuie avut în vedere locul în care se va face montarea lui pentru a se găsi într-un punct de vizibilitate maximă.

Fig. 1.11. Pereți verzi interiori, cu rol în compartimentare

(http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html)

Lumina reprezintă un factor important pentru dezvoltarea plantelor de interior. Dacă lumina este insuficientă, va trebui să fie suplimentată cu lămpi speciale. Unele plante sunt sensibile la o lumină directă.

De asemenea, apa este un alt factor la care plantele au cerințe variate. Unele au pretenții mai reduse în ceea ce privește cantitatea de apă iar altele preferă să fie irigate des. O asociere între plante având diferențe mari între cerințele față de apă poate fi în detrimentul unora dintre specii, ducând la un aspect inestetic, cu plante uscate și prezența unor spații goale în amenajare. Trebuie ținut cont atât de pH-ul soluției, cât și de cerințele față de nutrient. Rețeta de fertilizare este diferită în proporțiile dintre elementele ce o constituie, în funcție de speciile decorative prin flori sau de cele decorative prin foliaj (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

O atenție deosebită se va acorda la climatizarea ariei respective, deoarece unele plante sunt sensibile la curentul de aer (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Necesitatea prezenței unui umidificator este un alt aspect de luat în considerație, în cazul în care instalația de climatizare nu există sau nu face față, pentru a nu apărea probleme de igrasie sau mucegai datorate instalației de fert-irigare (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Fig. 1.12. Pereți verzi de interior amenajați în centre comerciale

(http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html)

În cazul în care proiectarea, montajul și mentenanța sunt realizate de persoane de specialitate, se poate spune că o asemenea amenajare decorativă aduce un plus de valoare spațiului în care este desfășurată, aer curat și relaxare (http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html).

Sistemele profesionale de pereți verzi pot fi:

sistemul din ghivece amplasate pe structuri fixate de perete reprezintă o variantă mai complexă de a agăța ghivecele sau jardinierele pe perete, întregul sistem având o greutate considerabilă și constă în prezența unui sistem complex de irigații; mai mult, fiind vorba despre pământ ca mediu de plantare, acest sistem permite creșterea oricăror specii de plante, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de irigare și lumină, precum și schimbarea ghivecelor între ele, pentru a schimba designul sau pentru a etala plante de sezon. Acest lucru este posibil pentru că ghivecele sunt umplute cu pământ obișnuit, se plantează planta dorită, apoi sunt agățate pe structura de rezistență (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

Acest sistem este aplicabil atât în amenajări interioare (fig. 1.13), cât și exterioare (fig. 1.14).

Fig. 1.13. Sistem de ghivece amplasat pe structura fixată de perete

(http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/)

Fig. 1.14. Amenajare cu ghivece amplasate pe structura fixată de peretele exterior

(http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/)

sistemul cu buzunare confecționate din diferite combinații de textile, hidroizolante și rezistente la greutate (fig. 1.15.). În caz că o plantă s-a ofilit, se poate înlocui foarte ușor, iar udarea se poate realiza manual sau cu un sistem prin picurare.

Fig. 1.15. Sistem de buzunare

(http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/)

sistemul modular de cutii este asemănător ghivecelor în serie, dar cu pereți lipiți (fig. 1.16.). Aceste cutii se umplu cu substrat de plantare, se pun plantele, apoi se fixează pe perete. Cutiile se pot utiliza atât în aranjamente complexe, realizate de profesioniști, cât și de către amatori, acasă; sunt ideale pentru aranjamente cu suculente, pentru că acestea necesită foarte puțin apă;

Fig. 1.16. Sistem modular de cutii

(http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/)

sistemele pe bază de spumă sau saltea din material organic (cocos), ca mediu de plantare și strat suport, sunt mult mai ușoare decât sistemele de ghivece sau cutii; în acest sistem nu este vorba despre pământ, deoarece planta este sădită direct în buzunarele croite în stratul de material; plantele se adaptează ușor, dar există riscul de a crește în exces și a rupe materialul, dacă acesta nu este susținut și de o structură metalică, plantele sunt pur și simplu înfipte în buzunarele croite în material; trebuie montate de către profesioniști, dar un mare avantaj este faptul că se pot modula după forma peretelui, sunt ideale pentru interioare și necesită înlocuire dacă plantele au crescut prea mult sau materialul-suport s-a deteriorat (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

sistemele pe bază de vase de apă (hidroponice), permit expuneri de dimensiuni mici și sunt usor de întreținut (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

varianta DIY (Do It Yourself) – constituită din sisteme mai mici, casnice (fig. 1.17.). Au apărut din diferite nevoi, cum ar fi, nevoia de a lucra numai stând în picioare, nevoia de verdeață într-o curte mică și betonată sau într-un balcon de bloc, nevoia de legume proaspete, de relaxare sau petrecere a timpului liber în mod agreabil; în Sao Paolo, sticlele de plastic golite sunt utilizate pentru a cultiva ierburi aromatice pentru gătit; sau se poate înființa o mică cultură de tomate și castraveți într-o curte mică: o gradină verticală realizată din resturi de lemn, plasă de sârmă, pământ și pânză de sac (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/).

Fig. 1.17. Sistem DIY

(http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/)

draparea pereților cu licheni este o altă metodă deosebit de avantajoasă (fig. 1.18). Pereții sunt elemente arhitecturale ce ajută nu numai la construirea unui spațiu, ci și a identității acestuia. În comparație cu alte finisaje obișnuite, draparea cu licheni este o metodă foarte rapidă și spectaculoasă de modificare a aspectului unui interior. Procedeul constă în aplicarea lichenilor prin lipire pe o suprafață mobilă, fixă sau verticală. Se pot îmbracă astfel, în orice model, de la pereți structurali până la uși glisante, panouri mobile și pereți despărțitori mobili, totul pentru a obține efectul dorit (http://www.artagradinilor.ro/solutii-avangardiste/pereti-drapati-cu-licheni.html).

Fig. 1.18. Pereți decorați cu licheni

(http://www.artagradinilor.ro/solutii-avangardiste/pereti-drapati-cu-licheni.html; http://w.worldclass.ro/lifestyle/construiesteti-o-gradina-verticala)

Aceasta metodă nu este însă una de finisare. Chiar dacă protejează parțial suprafața pe care sunt amplasați sau pereții, nu pot înlocui finisajele speciale hidro sau ignifuge. De aceea, se recomandă aplicarea lor pe o suprafață prefinisată, masa vegetală fiind componenta estetică a procedurii de finisare (http://www.artagradinilor.ro/solutii-avangardiste/pereti-drapati-cu-licheni.html).

Avantajele oferite de licheni:

hidro-sensibilitatea (lichenii reacționează la condițiile de mediu, oferind indicii asupra nivelului de umiditate);

nu necesită îngrijire; deși sunt plante vii, nu se reproduc în afara mediului lor natural, aceasta metodă de utilizare blocându-le dezvoltarea, volumul rămânând constant;

maleabilitatea în utilizare, pentru că pot fi plasați pe orice suprafață cu adezivul corespunzător;

paleta cromatică generoasă, oferind 12 nuanțe atractive, cu un bun contrast, cu ajutorul cărora se pot face compoziții, modele sau simboluri;

nu atrag insectele și nu găzduiesc nici un fel de organisme cu potențial dăunător;

afinitatea pentru umiditate, ce poate “salva” anumite zone de la pericolul igrasiei;

nu produc alergeni sau substanțe iritante, astfel încât persoanele cu alergii sau sensibilități nu sunt afectate în nici un fel;

anduranța, fiind puțin sensibili la atmosfera poluată a încăperilor și rezistând în timp până la 20 ani (http://www.artagradinilor.ro/solutii-avangardiste/pereti-drapati-cu-licheni.html).

1.3. Importanța pereților verticali verzi

Cu rol estetic și peisagistic deosebit, pereții verticali influențează benefic confortul vizual și cel psihic al omului (Sandu, 2011-2012).

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 este printre prioritățile strategiei Europe 2020. Promulgarea Directivei Performanței Energetice a Clădirilor a fost una dintre măsurile luate în acest sens pe plan european, în 2006, care reglementează standardele referitoare la construcțiile noi și la refacerea fațadelor clădirilor prin folosirea unor sisteme de încălzire, ventilație și iluminat care să consume cât mai puțină energie. Izolarea termică a clădirilor cu pereți vegetali ar putea fi o altă soluție în implementerea acestei directive (https://neaguteodora.wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/).

Cercetările din domeniu au demonstrat faptul că 1m² de vegetație produce oxigenul de care într-un an are nevoie un om. Mai mult de atât, sistemul de instalare al unei fațade vegetale are capacitatea de a izola interiorul unei locuințe în aceeași măsură ca izolarea termică cu plăci de polistiren, dar are ca avantaj faptul că lasă pereții „să respire”. Astfel previne apariția igrasiei (https://neaguteodora.wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/).

Tehnologia verde, adică grădinile verticale și acoperișurile verzi, câștigă popularitate, acest lucru fiind datorate, în principal, multiplelor beneficii sociale și de mediu, beneficii care constau în: adaptarea la schimbările climatice, calități estetice și economisirea energiei prin intermediul unei mai bune izolări, îmbunătățirea calității aerului, oferirea de habitate pentru anumite viețuitoare, reducerea emisiilor de gaze (Nistor, 2013).

Unul dintre principalele avantaje ale pereților vegetali constă în contribuția la îmbunătățirea calității aerului prin absorbția dioxidului de carbon și eliberarea oxigenului, dar și prin reținerea agenților poluanți și a particulelor de praf. De asemenea, ajută la reglarea umidității atmosferice, la scăderea variațiilor bruște de temperatură, la reducerea mirosurilor neplăcute și a poluării fonice. Grădinile verticale exterioare formează un strat protector la nivelul clădirii, actionând ca un izolator termic. Pe timpul verii, căldura nu se mai stochează în materialele de construcție, ci este absorbită de către plante, evitând supraîncălzirea pereților (http://peretivegetali.ro/pereti-vegetali-4/peretii-vegetali-o-solutie-naturala-pentru-spatii-artificiale/).

Beneficiile unui perete verde sunt:

cel mai mare beneficiu este fumusețea sa nemaipomenită, la care participă fiecare plantă în sine, dar și posibilitățiile nelimitate de design;

calitatea aerului: plantele ajută la filtrarea aerului din interior prin absorbirea și filtrarea noxelor, unele dintre speciile tropicale find chiar specializate în această privință;

protecție exterioară pentru clădire: pereții verzi, ca și acoperișurile verzi, reduc influența factorilor de mediu asupra anvelopei clădirii: precipitații, raze UV, temperaturi extreme, vânturi, ploi acide (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

stare de bine: simpla vedere induce o stare mentală de bine; un întreg perete verde are un efect mult mai mare, iar alături de confortul termic indus de temperatura și umiditatea reglate natural, contribuie la menținerea unei sănătați bune pentru cei care lucrează mult timp în interior (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

acustica: frunzele plantelor atenuează zgomotele, reflectându-le, refractându-le și absorbindu-le; nenumărate frunze prezente într-o încăpere pot avea efectul magic de modificare a întregii acustici, așa cum a fost cu o sală de concerte din Germania; construita cu pereți verzi, s-a observat că acustica sa este atat de bună, încât radioul național și-a relocat acolo studioul de știri; folosite la exterior, plantele absorb vibrațiile și zgomotele din mediu;

economii la facturile de energie: pereții verzi exteriori diminuează nevoia de răcire a clădirii pe timpul verii, iar cei interiori măresc confortul termic prin transpirația plantelor: în unele încăperi cu pereți verzi, temperatura este cu trei până la șapte grade mai mică decât într-o camera normală, iar umiditatea este reglată și ea automat;

valoarea clădirii sau a business-ului: fiind un trend în plină dezvoltare, un perete verde poate mări valoarea imobilului, dar și imaginea și valoarea companiei care îl are, deoarece atestă preocuparea acesteia pentru mediul înconjurător și grija față de oameni; efectele se observă și asupra cifrei de afaceri, spațiile publice verzi precum mall-urile, barurile, cafenelele, restaurantele, atrăgând mai mulți consumatori, datorită stării de bine induse de plante (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/);

biodiversitatea: pereții verzi folosiți la exterior au și beneficiul de a readuce în zonele urbane poluate păsări, insecte, și chiar animale mici refugiate între timp în alte zone (http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/).

1.4. Tipuri de amenajări floricole în spațiile verzi

Rondurile sunt dispuse în centrele compoziționale și ocupă suprafețe de forme geometrice regulate. La realiozarea rondurilor se folosesc specii floricole decorative prin flori sau prin frunze, distribuirea lor făcându-se în ordinea descrescătoare a taliei, de la centru către marginea rondului.

Rabatele și platbandele au aspectul unor fâșii dreptunghiulare, cu lungimea variabilă. Lățimea este de 1-2,5 m în cazul rabatelor și sub 1m, în cazul platbandelor. De obicei, însoțesc traseul căilor de circulație și conturează diferite construcții (clădiri, terase). Plantarea se face pe 2-5 rânduri sau sub formă de desene, folosindu-se una sau mai multe specii anuale, bienale, perene.

Bordurile se realizează din vegetație pitică sau tunsă și nu sunt considerate amenajări de sine-stătătoare deoarece însoțesc și completează alte amenajări floricole (ronduri, rabate, mozaicuri, arabescuri).

Mozaicurile și arabescurile sunt amenajări floricole care se bazează pe utilizarea plantelor cu talie scundă (sau care să suporte tunderea) și cu putere mare de ramificare. Sunt amenajări costisitoare, care necesită cheltuieli mari la înființare și întreținere.

Petele de culoare completează paleta cromatică din spațiile verzi amenajate în stil natural și mixt. Ocupă suprafețe de teren cu contur neregulat, sinuos, iar la realizarea lor se folosesc plante cu talie mică sau mijlocie, viu colorate. De obicei, la realizarea unei pete de culoare se folosește o singură specie, de o singură culoare.

CAPITOLUL 2

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

2.1. Așezarea geografică

În Castilia Noua, pe malurile râului Manzanes, la 400 25’ lat. N si 30 43 ‘long. V, pe platoul Meseta (la peste 650 m altitudine), mărginit în nord și nord–est de Sierra de Guadarrama, este situat Madridul, capitala Spaniei și centrul administrativ al provinciei omonime.

Aflat în mijlocul peninsulei Iberice, la egală distanță de Oceanul Atlantic și Marea Mediterană și la încrucișarea unor importante drumuri comerciale terestre care legau Europa Occidentală de țările Magrebului, orașul s-a dezvoltat la început ca centru comercial și, ulterior (după 1851), ca principal centru economic al țării.

Poziția geografică a capitalei spaniole determină o climă temperată, cu un pronunțat caracter continental, cu amplitudini termice absolute mari (minima oscilează în jurul valorii de –120C, iar maximele variază între 430 și 450C) și cu precipitații puține (380 mm anual).

2.2. Istoricul și importanța socială, economică și culturală a Madridului

Chiar daca numeroși arheologi au descoperit relicve preistorice și romane în interiorul și în jurul Madridului, primele dovezi scrise care fac referire la o așezare, numită Majirit, datează din secolul X d. Hr. (932), când regele Leonului, Ramiro al II-lea, a cucerit la granița Castiliei, în drumul spre Toledo.

În 1083 cetatea a fost definitiv ocupată de Alfons al VI-lea, regele Castiliei și a devenit fortareață spaniolă care a apărat frontierele împotriva maurilor. În acest oraș s-a întrunit pentru prima dată parlamentul Castilian (Cortes) în 1309.

La începutul secolului al XI-lea Madridul obține dreptul de oraș. În câteva rânduri, regii Joao al IV-lea al Portugaliei, Henric al III-lea și al IV-lea ai Castiliei și-au fixat reședința în oraș. Din 1561, sub Filip al III-lea, curtea se stabilește definitiv la Madrid; orașul devine astfel capitala vastului Imperiu spaniol, iar sub Filip al III-lea dobândește în acest sens și un statut definitiv (1607).

Vechiul oraș Madrid s-a dezvoltat de o parte și de alta a străzilor cunoscute azi sub denumire de Calle Mayor și Calle de Segovia. Maurii – care au rămas în Madrid până la terminarea recuceririi Peninsulei Iberice de către spanioli, 1492 – trăiau alături de băștinași, dar erau concentrați mai mult în colțul sud-vestic al orașului, într-un cartier cunoscut și astăzi ca Moreria.

Apoi, in 1561, Filip II și-a stabilit capitala la Madrid si din 1607 orașul a devenit centrul administativ permanent al Spaniei. Până atunci, orașul acoperea o arie de doar 200 sau 300 m diametru, dar după aceea a cunoscut o dezvoltare extrem de rapidă. În 1598 numărul locuitorilor era de 60000; în 1656, anul elaborării primei hărți a Madridului, realizată de Pedro Teixeira, acesta devenise deja un oraș impunător 100000 de locuitori și aproximativ 11000 de clădiri.

Construcția cea mai frapantă din această perioadă este așa-numita Plaza Mayor, o piață centrală proiectată de Jan Gomez de Mora și construită între 1617 și 1619, sub forma unei mari curți interioare: nouă ganguri duc spre aceasta dinspre străzile învecinate; există o arcadă continuă amplasată la nivelul de jos, plină de magazine și restaurante. Piața este aproape tot timpul animată și reprezintă un centru al vieții Madridului.

Următoarea etapă importantă în evoluția Madridului a avut loc în timp ce Spania era sub domnia Bourbonilor francezi. În timpul domniei lui Carol III (1759-1788) au fost construite câteva dintre cele mai remarcabile clădiri ale Madridului. Tot în această perioadă orașul a început să capete aspectul său modern actual cu bulevarde largi ce radiază dintr-un centru, acum, destul de înghesuit. Carol III a comandat noile proiecte ale orașului la trei arhitecți neoclasici ai timpului: Francisco Sabatini, Ventura Rodriguez și Juan de Villanueva. Arcurile monumentale din Plaza de la Independencia și Puerta de Alcala au fost construite în 1778. Puerta del Sol, o altă emblemă a Madridului, datează tot din această perioadă. Toate distanțele din Spania au ca punct de referință o piatră care este situată în Puerta del Sol.

În 1808, în timpul războiului peninsular, francezii au ocupat Madridul și împăratul Napoleon Bonaparte l-a instalat pe tron pe fratele sau, Joseph. Francezii au fost obligați să se retragă, ca urmare a unei revolte populare, numită de spanoioli Guerra de la Indepencia, dar influența culturii bourbone era deja prezentă și poate fi observată chiar și astăzi în multe părți ale orașului. Ocupația militară franceză durează până în 1814.

În 1819 a fost terminată construcția unei clădiri pe care Carol III o desemnase ca muzeu de istorie naturală și științe. Însă noul rege Ferdinand VII a hotărât ca aceasta să primescă o altă menire și a completat-o cu lucrările de arta ale colecției regale, care fuseseră răspândite în mai multe palate spaniole. Acesta a fost începutul uneia dintre cele mai mari galerii de artă din lume, Muzeul Prado, care adăpostește astăzi una dintre cele mai remarcabile colecții de picturi ale vechilor maeștri spanioli, flamanzi și italieni.

În urma revoluției din 1820, orașul a fost ocupat din nou, în 1823, de trupele franceze, de data aceasta Franța acționând sub inspirația Sfintei Alianțe, care a luat măsuri de represiune împotriva mișcărilor revoluționare europene din 1820-1821.

În anii 1830 orașul a fost modernizat și extins: s-a introdus iluminatul străzilor și au fost înălțate noi clădiri. Orașul s-a extins în continuare spre nord sub protecția marchizului de Salamanca, care în 1872 a construit 28 de străzi sub forma unei rețele, cu începere din Calle de Alcala. Astăzi această zonă păstrează numele lui Salamanca și este unul dintre cele mai elegante barrios (cartiere) ale Madridului.

Orașul a continuat să se extindă și la începutul secolului XX. În 1910 orașul a inaugurat un nou bulevard principal. Cunoscut sub numele de Gran Via, acesta străbate barrio de San Bernardo, de la Calle de Alcala și coboară în jos, până la Plaza de España.

În timpul războiului civil (1936-1939), în Madrid s-au purtat lupte înverșunate între trupele republicane și trupele franchiste, desfășurate la Cetatea Universitară, Casa del Campo, Vallecas și aeroportul Getafe. În această perioadă, când era principala fortăreață republicană, Madridul a suferit distrugeri mari.

În perioada regimului franchist, Madridul adevenit unul dintre centrele cele mai importante ale opoziției democratice, având în fruntea ei clasa muncitoare și studențimea. În martie 1956 și în octombrie 1967 au avut loc în oraș mari mișcări muncitorești și studențești împotriva dictaturii franchiste (Cucu, 1971).

Din perioada fascista, de la sfârșitul războiului și până în 1975, la moartea lui Franco, Gran Via a fost redenumită Avenida Jose Antonio de Primo de Rivera, după numele fondatorului Partidului Fascist Spaniol.

După reinstaurarea democrației și a monarhiei sub regele Juan Carlos, aceasta și multe alte străzi din Madrid au revenit la vechile denumiri, dinaintea perioadei Franco. Sfârșitul războiului civil a adus Madridului o perioadă de prosperitate. Dezvoltarea orașului a fost înlesnită și de faptul că Spania nu a avut rol activ în cel de-al doilea razboi mondial și orașul s-a extins spectaculos între 1948 și 1951 (Revista Arborele Lumii-capitolul Planeta Pamânt; subcapitolul Madrid).

Ca poziție în ierarhia urbană din Spania după regula rang-talie orașul are rangul 1. Madridul nu este doar capitala țării, ci și capitala provinciei și a comunității autonome Madrid.

Capitala spaniolă, excluzând suburbiile modern, are aproximativ forma unui patrulater alungit pe direcția nord-sud. Dezvolatarea modernă a orașului începe în secolul al XVIII-lea, sub Bourboni care au întreprins amenajarea capitalei și construcția Palatului Regal. Astăzi orașul se întinde spre vest, dincolo de râul Manzanares (traversat de 11 poduri, dintre care principale sunt Puente de Toledo și Puente de Segovia), de-a lungul drumurilor Paseos de Extramdura și Calle de Toledo, iar spre nord se dezvoltă noile cartiere Ciudad Lineal, formate mai ales din vile și cu numeroase spații verzi. Metropola spaniolă se remarcă printr-un mare număr de parcuri, largi bulevarde, monumente și fântâni. Cel mai mare parc al capitalei, situat pe malul drept al râului Manzanares, este Casa de Campo, de fapt o padure-parc care acoperă aproape 1750 ha, în cuprinsul căruia sunt amenajate trei lacuri. Alte parcuri: Retiro, Campo del Moro si Oeste Park (Cucu, 1971).

Templul extraordinar de la Debod este un edificiu egiptean antic achiziționat de Spania în perioada construcției marelui baraj de la Assuan. Acesta a fost reclădit lângă Rosales, oferind o panoramă a orașului. Las Ventas, arena pentru lupte cu taurii cu 23000 de locuri, este cea mai mare arenă de acest gen din Spania, unde toreadorii începători își etalează talentul, în cadrul unei ceremonii de inițiere în care matadorii se luptă cu primul lor taur.

Madridul este cel mai important centru universitar și cuprinde câteva dintre principalele universități ale țării: Universidad Nacional de Educacion a Distancia (Universitatea prin Corespondentă), Universitatea Complutensian si Universitatea Politehnica. Acestea, împreună cu Universitatea Madrid (întemeiată în 1836), sunt amplasate în Cuidad Universitaria, un complex amplu ce a fost inaugurat în 1920. La nord de oraș se află Universitatea Autonoma a Madridului.

Astăzi Madridul este principalul centru industrial, aici realizându-se produse textile, produse alimentare și din cauciuc. Sunt importante și tipografiile, editurile și industria cinematografică, dar Madridul este și centrul bancar și financiar al Spaniei.

Madridul are o moștenire artistică bogată. Colecția de picturi a Muzeului Prado oglindește istoria alianțelor străine: Carol V și Filip II erau patronii artei venețiene; urcarea pe tron a Bourbonilor a dus la influxul lucrărilor franceze; în perioada când Spania controla provinciile olandeze s-au achiziționat lucrări flamande. Langă Prado este El Caso del Buen Retiro: galeria adăpostește arta secoluluiXIX si XX, printre care Guernica lui Pablo Picasso. Centro de Arte reina Sofia (Centrul de Arte Regina Sofia), inaugurat în 1986, este dedicat artei contemporane. Alte capodopere sunt tapițeriile de la Casa de Ciznero (reședința primarului) și de la Palacio Real (Palatul Regal) (Arborele Lumii).

Locuri de pelerinaj: Catedrala San Isidro – adăpostește rămășițele pământești ale patronului spiritual al țăranilor din Madrid; biserica San Francesco el Grande – construită pe locul unei mânăstiri din secolul XIII, întemeiate de Sfantul Francisc, unde există o frescă de Goya reprezentând un autoportret; catedrala Nuestra Segnora de la Almudena – aflată în imediata apropiere a Palatului Regal, cu scopul de a adăposti imaginea Fecioarei din Almudena, patroana Madridului, catedrala a fost sfințită de Papa Ioan Paul al II-lea în 1983; Monasterio de la Encarnation – mânăstire de maici întemeiată în 1611 de Regina Margareta a Austriei, a fost menită a fi un refugiu pentru femeile din familia regală, motiv pentru care comunica printr-un pasaj subteran cu Palatul Regal; Ermita de San Antonio – capela în care se află mormântul marelui pictor spaniol Goya, care păstrează fresca realizată de pictor în 1798, reprezentând minunile Sf. Anton de Padova.

Alte puncte turistice ar fi: Muzeul de Arheologie, care adăpostește o colecție impresionantă de cărți rare și manuscrise, Muzeul Thyssen Bornemisza, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro.

2.3. Caracterizarea reliefului

Cea mai mare parte din Spania peninsulară se suprapune Mesetei Centrale, o zonă înaltă, mărginită și străbătută de catene montane. Alte forme de relief includ înguste zone litorale și câteva zone depresionare, axate pe cursul unor râuri, din care cea mai extinsă este Câmpia Andaluziei. Țara poate fi împărțită în zece regiuni și subregiuni: Meseta Centrală, Cordiliera Cantabrică, zona Iberică, Munții Pirinei, zona Penibetică, Câmpia Andaluziei, Bazinul râului Ebro, câmpiile litorale, Insulele Baleare și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone: Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane, zonele joase și insulele.

Meseta Centrală și munții asociați acesteia

Meseta Centrală (sau Podișul Central) este o vastă zonă de podiș aflată în centrul Spaniei peninsulare și are o înălțime cuprinsă între 610 și 760 m. Încadrată de catene montane, Meseta Centrală prezintă o pantă ușoară, pe direcția est-vest (direcția de curgere a majorității râurilor care o străbat).

Cordiliera Centrală (supranumită și coloana verticală a Mesetei Centrale) împarte Meseta Centrală într-o regiune nordică și una sudică, cea dintâi fiind mai mică ca suprafață, dar mai elevată decât cea din urmă. Cordiliera Centrală străjuiește capitala Madrid către nord, cu vârfuri ce ating 2.400m. La vest de Madrid, Cordiliera Centrală atinge și cea mai înaltă altitudine a sa, în vârful Pico Almanzor, 2.592m. Munții din Cordiliera Centrală, care se întind spre vest până în Portugalia, prezintă și câteva caracteristici glaciare (în cele mai înalte dintre vârfuri zăpada persistă o bună parte a anului). În ciuda înălțimii sale, acest sistem montan nu creează o barieră importantă între partea de nord și cea de sud a Mesetei Centrale, câteva pasuri fiind străbătute de șosele și căi ferate care leagă cele două regiuni.

Partea de sud a Mesetei Centrale este împărțită mai departe de două masive asemănătoare: Munții Toledo spre est și Sierra de Guadalupe spre vest. Aceste masive prezintă vârfuri care nu depășesc 1.500 m în altitudine. Cu numeroase pasuri și trecători, inclusiv cele care fac legătura dintre Meseta Centrală și Câmpia Andaluziei, Munții Toledo și Sierra de Guadalupe nu prezintă un abstacol în calea liniilor de transport și comunicație. Cele două masive sunt separate de Cordiliera Centrală de către cel râul cu cel mai lung curs din întreaga peninsulă Iberică, Tago. Zonele montane ce mărginesc Meseta Centrală sunt formate din: Sierra Morena, Cordiliera Cantabrică și Munții Iberici. Sierra Morena, care formează limita de sud a Mesetei Centrale se unește către est cu Munții Iberici, iar către vest se prelungește până în Portugalia. În partea de sud este mărginită de valea râului Guadalquivir, iar înspre nord se întinde până la râul Guadiana, care și separă Sierra Morena de Cordiliera Centrală. În ciuda altitudinii reduse, care rareori depășește 1.300m, Munții Siera Morena prezintă un relief foarte accidentat. Cordiliera Cantabrică, o formațiune calcaroasă, se găsește în partea de nord a Spaniei, paralel cu golful Biscaia. Cel mai înalt vârf al ei este Pico de Europa, 2.604m. Cordiliera Cantabrică se întinde de-a lungul a 182km și scade brusc cu 1.500m la aproximativ 30km față de coasta nordică a Spaniei. Către vest se găsește o zonă deluroasă, iar către est se găsesc Munții Țării Bascilor, care leagă acest sistem montan de Pirinei.

Celelalte zone montane

Fără o legătură directă cu Meseta Centrală, pe teritoriul acestei țări se află Munții Pirinei (în partea de nord est) și Cordiliera Penibetică (în partea de sud est). Munții Pirinei, care se întind către vest până la Cordiliera Cantabrică, iar către est până la Marea Mediterană, formează o importantă barieră naturală între Spania, Franța și Andora, care de-a lungul istoriei au izolat efectiv aceste zone. Șosele și căile ferate străbat acești munți doar prin partea de vest și de est a lor, acolo unde altitudinile sunt mai coborâte, iar trecerea mai ușoară. În partea centrală însă pasurile și trecătorile sunt foarte rare, iar vârfurile depășesc frecvent 3.000m (cel mai înalt fiind Pico de Aneto, 3.404m).

Cordiliera Penibetică se întinde dinspre cea mai sudică parte a Spaniei peninsulare către nord est, mergând paralel cu zona de coastă, până când se unesc cu cea mai sudică parte a Munților Iberici, în apropierea râului Jucar. Sierra Nevada, parte a Cordilierei Penibetice și care se întinde la sud de Granada, are și cel mai înalt vârf de pe teritoriul întregii peninsule Iberice: Vf. Mulhacen, 3.479m. Alte vârfuri din regiune trec de asemenea de 3.000m.

Regiunile joase

Cea mai importantă dintre acestea este Câmpia Andaluziei, în partea de sud vest, bazinul râului Ebro (Câmpia Aragonului) în nord est, precum și numeroase fâșii, de-o mai mică sau mai mare extindere, litorale. Câmpia Andaluziei este în esența o vale largă ce de întinde de-o parte și de cealaltă a râului Guadalquivir. Aceasta vale crește în lărgime dinpre est spre vest (pe direcția de curgere a râului), atingând cea mai largă poțiune în apropierea golfului Cadiz. Câmpia Andaluziei este mărginită în nord de Sierra Morena, iar în sud de Cordiliera Penibetică, îngustându-se mult către est, unde cele două lanțuri montane se unesc.

Bazinul râului Ebro (Câmpia Aragonului) este format din valea râului Ebro și este străjuit în trei părți de siteme montane: Munții Iberici către sud și vest și Pirinei către nord și nord est. Este de menționat faptul că numeroase alte zone joase, depresionare, se găsesc pe cursurile râurilor Tago și Guadiana. Zona litorală se prezintă sub forma unor fâșii înguste litorale, mărginite spre interior de sisteme montane. Cele mai extinse astfel de fâșii se întâlnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde Câmpia Andaluziei se unește cu cea litorală. Cea mai îngustă zonă de câmpie litorală șe găsește de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabrică se termină brusc în apropierea țărmului.

2.4. Condițiile climatice

Pe țărmul maritim predomină clima subtropicală mediteraneană cu veri uscate și ierni blânde. Sezonul canicular în Spania – practic pe tot țărmul – începe în mai și se sfârșește la finele lui octombrie. Vara, la mare, temperatura aerului oscilează între 250 și 300C, iar a apei între 23 și 250C.

Climatul Madridului este unul uscat, cald și plăcut. Altitudinea mare la care se află și apropierea de munți cauzează uneori largi variații de temperatură, atât vara cât și iarna. Vara aduce cu ea călduri mari în timpul prânzului și seri plăcute, în timp ce iarna aduce temperaturi ce scad sub punctul de îngheț. Ploile în Madrid sunt rare, având doar o perioadă la sfarșitul lunii octombrie, când sunt mai prezente, și foarte rar ploi de primăvară.

Condițiile de mediu variază de-a lungul și de-a latul Spaniei, însă țara se bucură, în general, de o climă mediteraneană blândă, cu peste 3.000 de ore de soare în fiecare an. Locația Insulelor Canare, în largul coastei vestice a Africii, produce temperaturi medii de peste 200C anual, cu mici diferențe de temperatură de la zi la noapte și independent de sezon. Coasta Cantabriei are o climă blândă și precipitații abundente. Iernile sunt blânde, iar vara temperaturile depășesc rareori 250C. În părțile mai înalte ale Spaniei, precum Pirineii sau Munții Cantabriei și Sierra Nevada, precum și de-a lungul lanțurilor montane centrale, vremea este ceva mai rece, cu zăpadă de la sfârșitul toamnei până la începutul primăverii.

Primăvara și toamna sunt, probabil, cele mai bune sezoane pentru a vizita Spania, în special primăvara, atunci când se desfășoară marea majoritate a festivalurilor și evenimentelor importante, iar clima Spaniei este cea mai plăcută. În figurile 2.1, 2.2., 2.3. și 2.4. sunt reprezentate grafic câteva din principalele date climatice pentru Madrid.

Fig. 2.1. Media precipitatiilor si temperaturiile medii in Madrid (sursa: www.globi.ro)

Fig. 2.2. Temperatura, precipitații, și viteza vântului corelată pe 1 an (Madrid).

(https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/archive/madrid_spania_3117735)

Fig. 2.3. Madrid – temperaturile minime și maxime

Fig. 2.4. Viteza vântului, precipitațiile

PARTEA A II-A

CONSIDERAȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE

3.1. Scopul și obiectivele lucrării

Vegetație în orașe ajută la reglarea temperaturii și combate poluarea aerului prin captarea particulelor pe frunze. De asemenea, reduce inundații locale, reținând apa din precipitații atât la nivelul rădăcinilor, cât și al părților aeriene, respectiv al frunzișului.

Amenajările peisagistice de diferite tipuri prezintă avantaje de ordin funcțional, estetic, social, sanogen etc., în primul rând datorită vegetației pe care o utilizează (arbori, arbuști, flori, gazon). Plantele floricole vin de obicei cu coloritul viu al florilor sau frunzelor, în timp ce plantele lemnoase alcătuiesc scheletul compozițiilor vegetale.

Amenajările floricole obișnuite se pot încadra în diverse variante (ronduri, rabate, platbande, borduri, mozaicuri, arabescuri, pete de culoare etc.), alegerea lor făcându-se în funcție de particularitățile locului unde se amplasează, dar și de însușirile morfologice ale plantelor.

În peisagistica modernă, au apărut însă și idei noi de amplasare a vegetației, mai ales în contextul peisajului urban, caracterizat prin spații limitate. Grădinile verticale (pereții verzi) sunt amenajări de compoziții vegetale pe verticală, care au apărut atât datorită spațiilor restrânse, cât și a nevoii de apropiere de aer curat și natură.

Grădina verticală este un mod creativ de a folosi plantele în spațiile limitate, în locuri unde dezvoltarea pe orizontală este uneori imposibilă, și de a transforma spațiile goale în superbi pereți cu viață, atât în interior, cât și afară.

Pereții verzi sunt o prezență din ce în ce mai populară în amenajările peisagistice moderne, datorită unor avantaje pe care le prezintă: pot fi alimentate cu apa de ploaie stocată, reduc particule din aer, într-o anumită măsură, pot ajuta la izolarea clădirii pe care sunt amplasate.

În general, pereții vegetali exteriori sunt aplicați pe fațade de clădiri sau pe panouri de compartimentare a spațiilor, în interior și exterior. Din punct de vedere estetic, trebuie analizată evoluția plantelor în tot timpul anului pentru a fi cât mai decorative. Din această cauză, compoziția de plante a peretelui este bine să fie realizată de către un specialist în domeniu pentru a nu se obține rezultate nedorite.

În cazul în care proiectarea, montajul și mentenanța sunt realizate de persoane de specialitate, se poate spune că o asemenea amenajare decorativă aduce un plus de valoare spațiului în care este desfășurată, aer curat și relaxare.

Cu rol estetic și peisagistic deosebit, pereții verticali influențează benefic confortul vizual și cel psihic al omului. În plus, vin cu beneficii pentru clădirile pe care le acoperă, asigurând izolarea termică.

Scopul principal al lucrării de față îl constituie prezentarea unor tipuri de amenajări floricole realizate în spațiile verzi din Madrid și din Torrejón de Ardoz (mic oraș lângă Madrid), incluzând atât tipurile obișnuite de amenajări, cât și variantele moderne, sub forma grădinilor verticale.

Obiectivele lucrării:

– documentarea bibliografică privind modalitățile de utilizare a plantelor floricole în amenajări peisagistice, îndeosebi în celor moderne, de tipul grădinilor verticale;

– studiul particularităților sortimentului de plante floricole utilizate în amenajările peisagere din Spania (Madrid și Torrejón de Ardoz);

– realizarea unor amenajări floricole în spațiile verzi ale orașului Torrejón de Ardoz (situat la 20 km est de Madrid);

– realizarea pereților verticali pe fațada clădirii CaixaForum, muzeu și centru cultural din Madrid.

3.2. Materialul de lucru

3.2.1. Material biologic

În amenajările floricole obișnuite, pe sol, realizate în orașul Torrejón de Ardoz, sunt prezentate variante de amenajare care se bazează pe utilizarea următoarelor specii: Begonia semperflorens, Petunia hybrida, Tagetes erecta, Hebe andersonii ’Variegata’, Teucrium polium, Lavandula angustifolia, Pittosporum tobira ‚Nanum’.

Begonia semperflorens (fig. 3.1.) este specie anuală, cu înălțime de cca. 20-30 cm. Frunzele sunt verzi pal, roșii purpurii sau arămii, ovate, ușor ascuțite, dentate, lucioase, cărnoase. Florile sunt albe, roz sau roșii, dispuse pe tulpini ramificate, erecte, cărnoase. Înflorește tot timpul verii.

Tagetes erecta (fig. 3.2.) este plantă anuală, erbacee, cu tulpina de înălțimi variabile, funcție de cultivar (15-75 cm), viguroasă, erectă, ramificată. Frunzele sunt penat sectate, cu lobi eliptici, lanceolați, cu marginea dințată. Florile sunt galbene sau galbene oranj, dispuse în calatidii cu diametrul de cca. 10 cm. Înflorește vara-toamna.

Fig. 3.1. Begonia semperflorens (original) Fig. 3.2. Tagetes erecta (original)

Petunia hybrida (fig. 3.3.) prezintă un număr foarte mare și variat de forme și soiuri. Are frunze ovate, glanduloase. Florile sunt divers colorate (roz, albe, roșii, cărămizii, crem, albastre, violacee etc.) și înfloresc toată vara.

Fig. 3.3. Petunia hybrida (original)

Hebe andersonii ’Variegata’ (fig. 3.4.) este subarbust, decorativ atât prin frunzele lucioase, variegate, cât și prin florile mov-lila, dispuse în raceme. Perioada de înflorire începe în iunie și poate dura până toamna.

Teucrium polium (fig. 3.5.) este plantă perenă, care crește sub formă de tufă. Are frunze argintii, ovat-lanceolate, persistente. Florile sunt alb-gălbui sau purpurii nuanțate cu roz.

Fig. 3.4. Hebe andersonii ’Variegata’ (original) Fig. 3.5. Teucrium polium (original)

Lavandula angustifolia (fig. 3.6.) este un subarbust cu înălțimea de 40-60 cm. Frunzișul bogat și persistent este alcătuit din frunze îngust lanceolate, cu pubescență cenușie. Florile mici, albastre, sunt dispuse în raceme. Înflorește abundent în prima parte a verii.

Pittosporum tobira ‚Nanum’ (fig. 3.7.) este un arbust cu frunze persistente, lucioase. Florile alb-gălbui sunt parfumate.

Fig. 3.6. Lavandula angustifolia Fig. 3.7. Pittosporum tobira ‚Nanum’

(http://www.burpee.com/images/product/prod003068/prod003068_lg.jpg;

http://www.duchyofcornwallnursery.co.uk/cpimages/product_zoomimage/PSH-PITTONA-4.jpg)

Pentru amenajările speciale, de tipul pereților verticali, s-a utilizat un sortiment complex de plante, atât floricole, cât și dendrologice. În tabelul 3.1. sunt prezentate sintetic speciile de plante care au fost utilizate în realizarea peretelui verde de pe fațada clădirii CaixaForum din Madrid.

Tabelul 3.1.

Sortimentul de plante folosit la amenajarea grădinii verticale

3.2.2. Materialul tehnic

Pentru realizarea amenajărilor floricole pe sol au fost utilizate o serie de materiale și echipamente, cum ar fi:

– rocă vulcanică mărunțită, de diferite culori, pentru acoperirea solului;

– instalațiile de udare prin picurare.

În cazul amenajării peretelui vertical, au fost folosite materiale tehnice și instalații mai complexe și diversificate.

a) Camera tehnică adăpostește sistemul automat de fert-irigare, în compunerea căruia se află: bazinul de apă, pompele de apă, filtrul automat de auto-curățare, sistemul de fertilizare, electrovalve, programatorul și ruterul.

Bazinul de apă are capacítatea de 6 m3 (fig. 3.8.). Este confecționat din fibră de sticlă, fiind ușor de curățat. La partea de sus este prevăzut cu un capac mobil, pe unde se poate asigura curățarea lui periodică. În bazin sunt doi senzori: unul la partea superioară, care indică nivelul maxim al apei, iar celalalt la mijlocul bazinului, care indică minimul admis și care declanșează automat alimentarea cu apă, astfel încât pompele nu vor rămâne niciodată fără apă.

Pompele de apă sunt conectate la programator și pornesc automat. Se folosesc pompe de presiune mare, dotate cu un regulator de presiune (în general, se reglează la 4-6 atmosfere). Apa în pompe vine prin cădere.

Fig. 3.8. Bazinul de apă (original)

Filtrul automat de autocurățare este de cea mai bună calitate (fig. 3.9); acesta nu are nevoie de curățire sau de schimbarea cartușului. Prin folosirea lui se economisește timp și bani. Filtrul are rolul de a reține particulele de impurități. Cu colmatarea treptată a plasei apare o cădere de presiune în linia de apă filtrată. În cazul în care căderea de presiune atinge o valoare prestabilită, se declanșează ciclul de curățire a filtrului. Sistemul de curățare, care funcționează în condiții de vid, absoarbe particulele de impurități prinse în interiorul plasei filtrului și le trimite afară, prin conducta de scurgere. Ciclul de spalare este încheiat în câteva secunde, fără a se întrerupe fluxul de apă.

Fig. 3.9. Filtrul automat (original)

Sistemul de fertilizare este conectat direct la rețeaua de irigare, prin el trecând toată cantitatea de apă tehnologică destinată irigării (fig. 3.10). Sistemele de fertilizare de tip DOSATRON nu necesită energie, pentru funcționarea lor folosind doar forța apei. Acest lucru este controlat extern și este proporțională, indiferent de debitul apei. Îngrășământul este aspirat în bazinul în care se realizează soluția. Amestecul final se injectează în ieșire. În plus, se poate folosi o culoare pentru fiecare aplicație, albastru pentru fertilizare și alb pentru tratamente.

Fig. 3.10. Sistemul de fertilizare (original)

Electovalvele LFV-075 Rain Bird conțin toate caracteristicile de fiabilitate, cu o singură membrană concepută pentru trecerea particulelor la debite destul de mici, prevenind astfel scurgerile (fig. 3.11). Șurubul de aerisire externă se manevrează manual și permite curățarea sistemului și eliminarea impurităților.

Fig. 3.11. Electrovalvele LFV-075 Rain Bird (original)

Programatorul TMC-424E Toro folosește tehnologia avansată, care combină caracteristici sofisticate. Detectarea debitului în timp real monitorizează până la trei senzori independenți și este compatibil cu debimetrele TFS Toro. Timpurile de irigare permit o mare flexibilitate, se poate iriga de mai multe ori cu timpi diferiți, utilizând 5 programe: A,B ,C, D, E. Programatorul conține caracteristici, cum ar fi : două niveluri de protecție la supratensiuni; compatibilitatea de a fi controlat de la distanță cu ajutorul telefoanelor inteligente. Programatorul este conectat la internet, iar în caz de avarii sau alte probleme, trimite avertizări responsabilului.

Programatorul este prevăzut cu un transformator de 24V. Programatorul este conectat la stația meteorologică, iar în condiții de ploaie ferti-irigarea se oprește.

Fig. 3.12. Programator TMC-424E Toro (original)

b) Structura metalică. Este o structură verticală de sine stătătoare, cu înălțime de 28m (fig. 3.13). Reprezintă baza pe care este structura auxiliară și toate elementele constitutive ale grădinii verticale. Acesta constă în 6 turnuri principale și la fel ca nervurile unei bărci este implicat un sistem de profile tubulare (fig. 3.14). Formează un strat de aer care acționează ca un sistem de izolație termică și fonică foarte eficientă.

Fig. 3.13. Schițele structurii metalice (foto original)

Fig. 3.14. Structura peretelui (original)

c) Panoul de sprijin. Acesta constă dintr-un panou extins din PVC cu structura metalică (fig. 3.15). Acest strat oferă rigiditate întregii structuri și o face impermeabilă.

Fig. 3.15. Panoul de sprijin (original)

d) Materialul geotextil (suport pentru plante). Este prins de panoul de sprijin cu ajutorul unor “capse” metalice și este format dintr-un material dublu din fibre sintetice, cu compoziție specială (nu putrezeste, are o permeabilitate bună, permite o distribuție omogenă a apei) și o folie de plastic pe fața interioară (fig. 3.16). Aceasta reprezintă baza de susținere pentru plantele care alcătuiesc gradina verticală.

Fig. 3.16. Materialul geotextil (foto original)

e) Sistemul de distribuție a apei și fertilizanților. O rețea de conducte și diuze alimentate de o pompă de apă și substanțe nutritive este fixată pe materialul de inrădăcinare. Alimentarea cu apă, îmbogățită cu elemente nutritive, se face din partea de sus a structurii și este automată. Apa curge în jos pe perete și este colectată de către un jgheab plasat la partea inferioară a grădinii verticale. Astfel, problema generată de apa în exces este rezolvată, iar apa este refolosită, fiind evacuată în bazinul de apă de la subsolul clădirii. În funcție de perioada din an, la grădinile verticale se irigă o dată iarna, de două ori primăvara și de trei ori în plină vară.

Consumul este de 2,2 m3 la o udare, pe o suprafață de 500 m2.

Fertilizarea se face în funcție de perioada anului: primavara se folosește un amestec de NPK (18-18-18 sau 20-20-20), iar toamna se scade doza de azot și fosfor și se crește cea de potasiu, folosind un amestec NPK în proporție de 15-5-30 (fig. 3.17.). În general, se ține cont de cerințele fabricantului, dar doza normală este de 1 g/L apă. Trebuie însă ținut cont de faptul că apa se refolosește, iar cantitatea de îngrășământ va fi variabilă.

Fig. 3.17. Fertilizanți (original)

3.3 Metoda de cercetare

Ca metode de cercetare s-au folosit: studiul documentar, observația, analiza, studiul de caz.

CAPITOLUL 4

REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Amenajări floricole pe sol

Amenajările prezentate au fost realizate atât în zona centrală a Madridului (CaixaForum), cât și din orașul Torrejón de Ardoz.

4.1.1. Amenajările din Torrejón de Ardoz

a) Platbande stradale din Lavandula angustifolia, Hebe andersonia ‚Variegata’, Pittosporium tobira ‚Nana’ și Teucrium polium.

Plantarea s-a făcut în fâșii situate de-alungul aleilor pietonale. Pentru înființarea culturilor s-au folosit plante la ghivece. Etapele de lucru au fost următoarele:

pregătirea terenului și instalarea sistemului de irigare (fig. 4.1, 4.2, 4.3.);

Fig. 4.1. Pregătirea terenului(original) Fig. 4.2. Montarea mecanismului de

programare a udării (original)

Fig. 4.3. Distribuirea conductelor de udare prin picurare și verificarea instalației(original)

aprovizionarea cu material de plantat, transportat în cărucioare speciale (fig. 4.4.)

Fig. 4.4. Transportarea materialului săditor la locul de plantare, cu cărucioare speciale(original)

repartizarea materialului săditor în vederea plantării (fig. 4.5)

a) b)

Fig. 4.5. Repartizarea materialului de plantat: a) Lavandula angustifolia; b) Hebe sp. (original)

plantarea propriu-zisă

Fig. 4.6. Plantarea propriu-zisă(original)

Întreținerea ulterioară a plantelor a presupus udarea, mobilizarea superficială a solului, tunderea și îndepărtarea inflorescențelor trecute.

a) b)

c)

Fig. 4.7. a-c: Aspectul plantelor la aprox. 7 zile de la plantare. (original)

a) b)

Fig. 4.8. Lavandula angustifolia în perioada înfloririi: a) aspect general; b) detaliu(original)

a) b)

Fig. 4.9. Hebe andersonia ‚Variegata’ în perioada înfloririi: a) aspect general; b) detaliu(original)

Fig. 4.10. Teucrium polium în perioada înfloririi(original)

a) b)

c)

Fig. 4.11. Aspectul plantelor după tundere și îndepărtarea inflorescențelor trecute: a) lavanda și pitosporium; b) lavandă și hebe; c) lavanda și teucrium (original)

b) Amenajări floricole în gazon

Bordurile – amenajări floricole care însoțesc aleile sau alte elemente de decor, naturale sau artificiale, au fost realizate din begonia, petunia și tagetes.

Bordurile din begonia (fig. 4.12) și tagetes (fig. 4.14) mărginesc grupurile de tuia, iar cele de petunia (fig. 4.13), un gard viu de buxus.

Fig. 4.12. Borduri din Begonia semperflorens(original)

Fig. 4.13. Borduri din Petunia hybrida (original) Fig. 4.14. Borduri din Tagetes erecta (original)

Petele de culoare – au fost realizate în combinație cu arbuști de talie mică (tuia și ienupăr). Pentru diversitate s-au folosit soiuri diferite de petunia (fig. 4.15. a-d).

a) b)

c) d)

Fig. 4.15. (a-d). Pete de culoare din petunia(original)

Arabescurile simple din petunia (fig. 4.16), tagetes (fig. 4.17) și begonia (fig. 4.18) au fost realizate în forme diferite, fie încastrate în gazon, fie delimitate de granule de rocă vulcanică în culori variate.

Fig. 4.16. Arabescuri simple din petunia(original)

a) b)

c) d)

Fig. 4.17. (a-d). Arabescuri simple din Tagetes erecta(original)

Fig. 4.18. Arabescuri simple cu Begonia semperflorens(original)

Arabescurile mixte (fig. 4.19), din tagetes și soiuri diferite de petunia, impresionează prin coloritul viu și formele libere, interesante. Solul este acoperit cu granule de rocă vulcanică, în scopul reducerii pierderilor de apă din sol, împiedic dezvoltării buruienilor și asigurării efectului estetic prin contrastul de culoare cu plantele. Roca vulcanică poate avea culori dierite, dar în amenajările prezentate s-a folosit rocă de culoare cafenie (teracot) și rocă de culoare gri-cenușie.

Fig. 4.19. Arabescuri mixte, din tagetes și soiuri diferite de petunia(original)

4.1.2. Amenajarea pereților verzi din CaixaForum

Gradinile verticale sunt formate din următoarele elemente principale (care au fost prezentate și descrise la material și metodă):

– structura metalică;

– panourile din PVC;

– folia de plastic;

– materialul geotextil;

– stratul de poliamidă.

Grădina verticală amenajată pe fațada clădirii CaixaForum din Madrid, are o înălțime de 28 m, grosimea de aproximativ 1m și lățimea de 19 m. Structura metalică a peretelui verde a fost plasată separat de fațada cladirii (la aprox. 30 cm), astfel încât să nu transmita nici un efort asupra clădirii și să nu-i afecteze rezistența. Suprafața acoperită cu plante este de peste 500 m2.

Trebuie precizat faptul că suprafața luată în studiu constituie o reamenajare parțială a unei grădini deja existente, intervenindu-se doar pe un segment lateral deteriorat prin degradarea foliei de plastic și a materialului geotextil (în fig. 4.20 – poțiunea acoperită cu plasă de protecție).

Fig. 4.20. Montarea schelelor pentru refacerea peretelui verde(original)

În fig. 4.21. sunt redate în detaliu câteva aspecte care indică gradul de degradare a suportului textil și declinul plantelor.

Fig. 4.21. Aspectul porțiunilor degradate din peretele verde(original)

Demararea lucrărilor de refacere a peretelui verde a presupus ridicarea schelelor pe porțiunea de lucru, protejarea cu plasă și îndepărtarea stratului vegetal și a materialelor degradate (fig. 4.22).

Fig. 4.22. Aspecte procesul de îndepărtare a materialelor degradate de pe panourile de sprijin(original)

După curățarea panourilor (fig. 4.23) s-a trecut la instalarea materialului geotextil, în două straturi, în cel de-al doilea strat practicându-se inciziile transversale pentru introducerea rădăcinii plantelor (fig. 4.24)

Fig. 4.23. Panou curățat, pregătit pentru acoperirea cu geotextil(original)

Fig. 4.24. Instalarea stratului dublu de material geotextil(original)

Plantarea s-a realizeazat prin introducerea rădăcinilor plantei, fără sol, între cele două straturi de geotextil și fixarea lor cu capse. Plantele au fost distribuite în rânduri, asigurând o densitate de aproximativ 30 plante/m2 (fig. 4.25).

Fig. 4.25. Instalarea plantelor în „buzunarele” din materialul geotextil (original)

În figurile 4.26. și 4.27. sunt prezentate imagini cu aspectul final al reamenajării (la aprox. două săptămâni de la încheierea lucrării). Se poate observă diferența dintre cele două porțiuni ale peretelui verde, respectiv amenajarea veche (partea din dreapta imaginii) și amenajarea nouă (partea din stânga imaginii).

Fig. 4.26. Aspectul general al peretelui verde după refacerea părții deteriorate (original)

Fig. 4.27. Detalii cu porțiunile replantate (original)

CONCLUZII

Utilizarea eficientă a speciilor floricole în amenajările peisagere se bazează atât pe cunoașterea particularităților morfologice și decorative ale plantelor, cât și pe raportul acestora cu factorii de mediu.

Alegerea sortimentului adecvat de plante pentru realizarea compozițiilor vegetale asigură efecte estetice maxime și de durată ale amenajărilor create.

Amenajarea modernă a spațiilor verzi urbane trebuie să țină seama de restricțiile pe care le impune situl urban.

Grădinile verticale reprezintă variante moderne ale peisagisticii urbane, iar tehnicile de concepere și realizare a acestora sunt într-o continuă inovare.

Amenajările floricole din cele două orașe spaniole – Madrid și Torrejón de Ardoz – se bazează pe utilizarea unor plante specifice condițiilor de mediu din zonă (Lavandula angustifolia, Teucrium polium, Pithosporum tobira), dar și a speciilor comune multor zone (Petunia hybrida, Tagetes erecta, Begonia semperflorens).

BIBLIOGRAFIE

Bass B., Hansell R., 2000. Climbing the walls: vertical gardens can cool buildings and clear the air. Alternatives Journal, 26(3), 17.

Bass B., Liu K. K. Y., Baskaran B. A., 2003. Evaluating rooftop and vertical gardens as an adaptation strategy for urban areas.

Binabid J., 2010. The study of vertical gardens and their benefits for low-rise buildings in moderate and hot climates. University of Southern California, Los Angeles.

Blanc P., 2012. Le mur végétal: De la nature à la ville. Editura Norton.

Carpenter S., 2008. Green roofs and vertical gardens. International Specialised Skills Institute, Melbourne (ISS Institute) Melbourne, Australia, 48.

Gottlieb J., Gottlieb W., 2009. Vertical garden. U.S. Patent No. 7,516,574. Washington, DC: U.S. Patent and Trademark Office.

Kaltenbach F., 2008. Living walls, Vertical gardens—from the flowerpot to the planted system façade. Detail, (12), 1454-1463.

Nistor C.R., 2013. Cercetări privind caracteristicile grădinilor verticale și influența sistemului de irigații asupra dezvoltării vegetației. USAMV Cluj-Napoca. Teză de doctorat.

Oberndorfer E., Lundholm J., Bass B., Coffman R. R., Doshi H., Dunnett N., … & Rowe B., 2007. Green roofs as urban ecosystems: ecological structures, functions, and services. BioScience, 57(10), 823-833.

Sandu Tatiana, 2011-2012. Arhitectură peisageră (note de curs). USAMV Iași.

Timur Ö. B., Karaca E., 2013. Vertical Gardens. Advances in Landscape.

Wong N. H., Tan A. Y. K., Chen Y., Sekar K., Tan P. Y., Chan D., … & Wong N. C., 2010. Thermal evaluation of vertical greenery systems for building walls. Building and environment, 45(3), 663-672.

http://adevarul.ro/locale/zalau/spectaculoasele-gradini-verticale-jibou-trecut-testul-secetei-pasul-urmator-clonarea-lor-1_52091dfbc7b855ff56ce8f87/index.html (accesat la 24.05.2015).

http://adevarul.ro/news/bucuresti/arca-verde-fost-imbracata-160-manunchiuri-iedera-1_50bdeedb7c42d5a663d068f6/index.html (accesat la 24.05.2015).

http://egradini.ro/forum/threads/frumusetea-florilor-simbolistica-si-efectele-lor-subtile.10872/ (accesat la 23.05.2015).

http://www.casesigradini.ro/imagini/f/13/Fatade/5185 (accesat la 24.05.2015).

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/67/4/Gradina-flori-de-apartament/Gradina-verticala–arta-arhitecturii-organice (accesat la 24.05.2015).

http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/ (accesat la 23.05.2015).

http://greenwallsromania.blogspot.ro/ (accesat la 23.05.2015).

http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-gradinile-verticale/1894.html (accesat la 06.06.2015).

http://kryptokoryne.aquaticscape.com/2009/10/07/cryptocoryne-sp-jp0501-2/ (accesat la 06.06.2015).

http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html (accesat la 24.05.2015).

http://radiocluj.ro/2015/04/15/gradinile-verticale-si-computerizate-din-jibou/ (accesat la 24.05.2015).

http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/ (accesat la 24.05.2015).

https://neaguteodora.wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/ (accesat la 23.05.2015).

http://peretivegetali.ro/pereti-vegetali-4/peretii-vegetali-o-solutie-naturala-pentru-spatii-artificiale/ (accesat la 23.05.2015).

http://unterberger.servus.at/research/blanc (accesat la 24.05.2015).

http://www.diane.ro/2010/03/florile-in-citate-aforisme-maxime.html (accesat la 23.05.2015).

http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html (accesat la 23.05.2015).

https://www.pinterest.com/pin/146578162847469076/ (accesat la 24.05.2015).

http://w.worldclass.ro/lifestyle/construiesteti-o-gradina-verticala (accesat la 23.05.2015).

https://www.youtube.com/watch?v=rNDrYSns7gM (accesat la 24.05.2015).

https://www.youtube.com/watch?v=EkSN2kmSD7s (accesat la 24.05.2015).

http://www.boethingtreeland.com/media/catalog/product/cache/1/image/1440x/f406593ee980d15c974f968f9cf4b758/A/b/Abelia-grandiflora-Edward-Goucher.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Abutilon_megapotamicum2500604731.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://gardeningsolutions.ifas.ufl.edu/plants/ornamentals/fabulous-ferns.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=243534&isprofile=1&basic=ajuga (accesat la 06.06.2015).

http://www.botanicaplantnursery.co.uk/atriplex-halimus-3146-p.asp (accesat la 06.06.2015).

http://bodygeek.ro/aucuba-japoneza-aucuba-japonica-planta-otravitoare-si-de-ornament (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Bergenia (accesat la 06.06.2015).

http://hettuincentrum.nl/products/Buddleja-davidii-'Royal-Red'––––.html (accesat la 06.06.2015).

http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Buddleja_alternifolia#/media/File:Buddleja_alternifolia_3738.JPG (accesat la 06.06.2015).

http://www.eplante.ro/plante-a-z/cismir-buxus-sempervirens.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardenexpert.ro/plante-ornamentale/ierburi-ornamentale-si-bambusuri/iarba-bicolora-carex-morrowii-ice-dance-.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantpoints.com/es/plant_info.aspx?plant_id=705 (accesat la 06.06.2015).

http://www.perennials.com/plants/carex-flagellifera.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.learn2grow.com/plants/carex-hachijoensis-evergold/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.seedaholic.com/carex-pendula.html# (accesat la 06.06.2015).

http://www.laspilitas.com/nature-of-california/plants/167–ceanothus-prostratus (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/94754/Ceanothus-thyrsiflorus-var-repens/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DCeanothus%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.ruzovazahrada.cz/?page_id=634 (accesat la 06.06.2015).

http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A2na_caprelor (accesat la 06.06.2015).

http://www.greatplantpicks.org/plantlists/view/355 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cistus_albidus (accesat la 06.06.2015).

http://www.pnwplants.wsu.edu/PlantDisplay.aspx?PlantID=806 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/90960/i-Cistus-i-times;-i-purpureus-i/Details (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Convolvulus_cneorum (accesat la 06.06.2015).

http://www.about-garden.com/a/en/2538-cotoneaster-dammeri-skogholm-cotoneaster-skogholm/ (accesat la 06.06.2015).

http://davesgarden.com/guides/pf/showimage/329691/#b (accesat la 06.06.2015).

http://www.cal-ipc.org/ip/management/plant_profiles/Cotoneaster_lacteus.php (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cotoneaster_salicifolius (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cyrtomium_falcatum (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dianthus_deltoides (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dryopteris_erythrosora (accesat la 06.06.2015).

http://www.hillieronline.co.uk/products/plants/shrubs/elaeagnus-ebbingei-2l.html (accesat la 06.06.2015).

http://planteetjardin.blogspot.ro/2014/08/haie-persistante-premiere-partie.html (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Erigeron_karvinskianus (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/98844/Escallonia-Donard- Seedling/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DEscallonia%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

https://namethatplant.wordpress.com/tag/euphorbia-characias-subsp-characias/ (accesat la 06.06.2015).

https://plant-shop.ro/toate-plantele-a-z/444-euonymus-fortunei-emerald-gaiety.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.greggiovivai.it/en/the-plants/shrubs-et-hedges/euonymus-pulchellus (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Frankenia_laevis (accesat la 06.06.2015).

http://bodnant-plants.co.uk/fuchsia-riccartonii (accesat la 06.06.2015).

http://www.biaplant.ro/articole/fuchsia-magellanica-un-arbust-stufos–plin-cu-clopotei-viu-colorati.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.learn2grow.com/plants/gaura-lindheimeri-corries-gold/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.wimastergardener.org/?q=Gaura (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Geranium_macrorrhizum (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/7926/Geranium-sanguineum/Details?returnurl=%2fplants%2fsearch-results%3fform-mode%3dtrue%26context%3db%253d0%2526hf%253d10%2526l%253den%2526q%253dGeranium%252bmacrorrhizum%2526s%253ddesc%252528plant_merged%252529%2526sl%253dplantForm%26query%3dGeranium%2bsanguineum%26aliaspath%3d%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.hebesoc.org/hebes/hebes_a/hebe_autumn_glory/hebe_autumn_glory.htm (accesat la 06.06.2015).

http://www.hebesoc.org/hebes/hebes_p/hebe_pink_paradise/hebe_pink_paradise.htm (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Hosta (accesat la 06.06.2015).

http://www.hydrangeashydrangeas.com/annabelle.html

http://www.finegardening.com/st-johns-wort-hypericum-frondosum-%E2%80%98sunburst%E2%80%99 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/plants/details?plantid=1001 (accesat la 06.06.2015).

http://www.greenspire.se/blogg/hypericum-raddar-sensommarblomningen/hypericum-calycinum-vid/ (accesat la 06.06.2015).

http://carolynsshadegardens.com/tag/jasminum-nudiflorum/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.gradina-noastra.ro/arbusti-ornamentali/115-ienupar-blue-chip-juniperus-horizontalis-blue-chip-.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.parcuri.ro/arbusti-rasinosi-juniperus-squamata-blue-carpet-ghiveci-7-litri-40-60-cm-p2670 (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardensonline.com.au/GardenShed/PlantFinder/Show_2400.aspx (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardenersworld.com/plants/juniperus-x-pfitzeriana-pfitzeriana-aurea/3576.html (accesat la 06.06.2015).

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kerria_japonica_001_JPN.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://www.pepinieracobadin.ro/arbusti-ornamentali/lonicera-nitida/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.semperflorens.ro/servicii/Prezentare/Plante-de-exterior/Arbusti-foiosi/Lonicera-pileata/ (accesat la 06.06.2015).

http://pwinkel.home.xs4all.nl/garden/en/Plants/Luzula%20nivea.html (accesat la 06.06.2015).

https://www.pinterest.com/pin/476677941781639776/ (accesat la 06.06.2015).

https://www.burncoose.co.uk/site/plants.cfm?pl_id=2861 (accesat la 06.06.2015).

http://www.visionspictures.com/image/9910 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Microbiota_decussata (accesat la 06.06.2015).

https://edis.ifas.ufl.edu/ep381 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Ophiopogon_japonicus (accesat la 06.06.2015).

http://www.jardipedia.com/plante/fiche/voir/11351/ophiopogon-planiscapus-niger (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Pachysandra_terminalis (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/advice/profile?pid=145 (accesat la 06.06.2015).

http://wiki.bugwood.org/Phragmites_australis (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Polygonum (accesat la 06.06.2015).

http://www.perennials.com/plants/polystichum-braunii.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=285989&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

http://www.naturespot.org.uk/species/polypody (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dasiphora_fruticosa (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Polystichum_setiferum (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=252685&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

http://www.jardins-du-monde.be/divers/en/Pyracantha-Golden-Glow,-30-40-cm-P9-50207.htm (accesat la 06.06.2015).

https://www.pinterest.com/pin/368239707001820596/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.yurta.ro/content/produse/produse/pyracantha-coccinea-red-column-340 (accesat la 06.06.2015).

http://www.burncoose.co.uk/site/plants.cfm?pl_id=3821 (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantdelights.com/Rubus-pentalobus-Emerald-Carpet-for-sale/Buy-Emerald-Carpet-Creeping-Raspberry/ (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Salvia_microphylla (accesat la 06.06.2015).

http://flora.nhm-wien.ac.at/Seiten-Arten/Sedum-alpestre.htm (accesat la 06.06.2015).

http://www.kk-zahrada.cz/zahradnictvi-kvetiny-suche-kvetiny-trvalky-skalnicky_4.htm#lightbox36 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Hylotelephium_spectabile (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/plants/details?plantid=1846 (accesat la 06.06.2015).

http://www.djibnet.com/photo/anthony%27s+waterer/spiraea-a-anthony-s-waterer-japanese-white-spirea-641907570.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.horticultorul.ro/arbori-arbusti-ornamentali-peisagistica/spiraea-vanhouttei-gard-viu/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=250179&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/48082/Spiraea-nipponica-Snowmound/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DSpiraea%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.willowaynurseries.com/detail.php?recordID=0937 (accesat la 06.06.2015).

http://fayandras.109.hu/?L=aprohirdetes.adatlap&aid=337778&FoRovat=2030 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/91671/Viburnum-x-burkwoodii/Details (accesat la 06.06.2015).

http://www.mygarden.org/plants/296-Viburnum-davidii (accesat la 06.06.2015).

http://mobile.floridata.com/Plants/Caprifoliaceae/Viburnum%20odoratissimum/256 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Viburnum_tinus (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Vinca_major (accesat la 06.06.2015).

http://www.pepinieredes4saisons.fr/catalogue.php?idtype=20 (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantes-et-jardins.com/p/10195-weigela-conquete (accesat la 06.06.2015).

https://www.plantify.co.uk/Weigela-Red-Prince/plant-4097 (accesat la 06.06.2015).

http://www.pfaf.org/user/Plant.aspx?LatinName=Yucca+filamentosa (accesat la 06.06.2015).

www.globi.ro (accesat la 11.06.2015).

www.metroblue.com (accesat la 11.06.2015).

BIBLIOGRAFIE

Bass B., Hansell R., 2000. Climbing the walls: vertical gardens can cool buildings and clear the air. Alternatives Journal, 26(3), 17.

Bass B., Liu K. K. Y., Baskaran B. A., 2003. Evaluating rooftop and vertical gardens as an adaptation strategy for urban areas.

Binabid J., 2010. The study of vertical gardens and their benefits for low-rise buildings in moderate and hot climates. University of Southern California, Los Angeles.

Blanc P., 2012. Le mur végétal: De la nature à la ville. Editura Norton.

Carpenter S., 2008. Green roofs and vertical gardens. International Specialised Skills Institute, Melbourne (ISS Institute) Melbourne, Australia, 48.

Gottlieb J., Gottlieb W., 2009. Vertical garden. U.S. Patent No. 7,516,574. Washington, DC: U.S. Patent and Trademark Office.

Kaltenbach F., 2008. Living walls, Vertical gardens—from the flowerpot to the planted system façade. Detail, (12), 1454-1463.

Nistor C.R., 2013. Cercetări privind caracteristicile grădinilor verticale și influența sistemului de irigații asupra dezvoltării vegetației. USAMV Cluj-Napoca. Teză de doctorat.

Oberndorfer E., Lundholm J., Bass B., Coffman R. R., Doshi H., Dunnett N., … & Rowe B., 2007. Green roofs as urban ecosystems: ecological structures, functions, and services. BioScience, 57(10), 823-833.

Sandu Tatiana, 2011-2012. Arhitectură peisageră (note de curs). USAMV Iași.

Timur Ö. B., Karaca E., 2013. Vertical Gardens. Advances in Landscape.

Wong N. H., Tan A. Y. K., Chen Y., Sekar K., Tan P. Y., Chan D., … & Wong N. C., 2010. Thermal evaluation of vertical greenery systems for building walls. Building and environment, 45(3), 663-672.

http://adevarul.ro/locale/zalau/spectaculoasele-gradini-verticale-jibou-trecut-testul-secetei-pasul-urmator-clonarea-lor-1_52091dfbc7b855ff56ce8f87/index.html (accesat la 24.05.2015).

http://adevarul.ro/news/bucuresti/arca-verde-fost-imbracata-160-manunchiuri-iedera-1_50bdeedb7c42d5a663d068f6/index.html (accesat la 24.05.2015).

http://egradini.ro/forum/threads/frumusetea-florilor-simbolistica-si-efectele-lor-subtile.10872/ (accesat la 23.05.2015).

http://www.casesigradini.ro/imagini/f/13/Fatade/5185 (accesat la 24.05.2015).

http://www.casesigradini.ro/revista/a4/67/4/Gradina-flori-de-apartament/Gradina-verticala–arta-arhitecturii-organice (accesat la 24.05.2015).

http://www.flori-cultura.ro/plantele-floricole/ (accesat la 23.05.2015).

http://greenwallsromania.blogspot.ro/ (accesat la 23.05.2015).

http://www.hitechpedia.ro/25-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-gradinile-verticale/1894.html (accesat la 06.06.2015).

http://kryptokoryne.aquaticscape.com/2009/10/07/cryptocoryne-sp-jp0501-2/ (accesat la 06.06.2015).

http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2012/07/gradinile-suspendate-noua-estetica.html (accesat la 24.05.2015).

http://radiocluj.ro/2015/04/15/gradinile-verticale-si-computerizate-din-jibou/ (accesat la 24.05.2015).

http://www.sporulcasei.ro/peretii-verzi-sau-luxuriantele-gradini-verticale/ (accesat la 24.05.2015).

https://neaguteodora.wordpress.com/2012/05/11/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/ (accesat la 23.05.2015).

http://peretivegetali.ro/pereti-vegetali-4/peretii-vegetali-o-solutie-naturala-pentru-spatii-artificiale/ (accesat la 23.05.2015).

http://unterberger.servus.at/research/blanc (accesat la 24.05.2015).

http://www.diane.ro/2010/03/florile-in-citate-aforisme-maxime.html (accesat la 23.05.2015).

http://www.oferteamenajari.ro/gradini-verticale-5.html (accesat la 23.05.2015).

https://www.pinterest.com/pin/146578162847469076/ (accesat la 24.05.2015).

http://w.worldclass.ro/lifestyle/construiesteti-o-gradina-verticala (accesat la 23.05.2015).

https://www.youtube.com/watch?v=rNDrYSns7gM (accesat la 24.05.2015).

https://www.youtube.com/watch?v=EkSN2kmSD7s (accesat la 24.05.2015).

http://www.boethingtreeland.com/media/catalog/product/cache/1/image/1440x/f406593ee980d15c974f968f9cf4b758/A/b/Abelia-grandiflora-Edward-Goucher.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/21/Abutilon_megapotamicum2500604731.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://gardeningsolutions.ifas.ufl.edu/plants/ornamentals/fabulous-ferns.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=243534&isprofile=1&basic=ajuga (accesat la 06.06.2015).

http://www.botanicaplantnursery.co.uk/atriplex-halimus-3146-p.asp (accesat la 06.06.2015).

http://bodygeek.ro/aucuba-japoneza-aucuba-japonica-planta-otravitoare-si-de-ornament (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Bergenia (accesat la 06.06.2015).

http://hettuincentrum.nl/products/Buddleja-davidii-'Royal-Red'––––.html (accesat la 06.06.2015).

http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Buddleja_alternifolia#/media/File:Buddleja_alternifolia_3738.JPG (accesat la 06.06.2015).

http://www.eplante.ro/plante-a-z/cismir-buxus-sempervirens.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardenexpert.ro/plante-ornamentale/ierburi-ornamentale-si-bambusuri/iarba-bicolora-carex-morrowii-ice-dance-.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantpoints.com/es/plant_info.aspx?plant_id=705 (accesat la 06.06.2015).

http://www.perennials.com/plants/carex-flagellifera.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.learn2grow.com/plants/carex-hachijoensis-evergold/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.seedaholic.com/carex-pendula.html# (accesat la 06.06.2015).

http://www.laspilitas.com/nature-of-california/plants/167–ceanothus-prostratus (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/94754/Ceanothus-thyrsiflorus-var-repens/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DCeanothus%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.ruzovazahrada.cz/?page_id=634 (accesat la 06.06.2015).

http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A2na_caprelor (accesat la 06.06.2015).

http://www.greatplantpicks.org/plantlists/view/355 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cistus_albidus (accesat la 06.06.2015).

http://www.pnwplants.wsu.edu/PlantDisplay.aspx?PlantID=806 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/90960/i-Cistus-i-times;-i-purpureus-i/Details (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Convolvulus_cneorum (accesat la 06.06.2015).

http://www.about-garden.com/a/en/2538-cotoneaster-dammeri-skogholm-cotoneaster-skogholm/ (accesat la 06.06.2015).

http://davesgarden.com/guides/pf/showimage/329691/#b (accesat la 06.06.2015).

http://www.cal-ipc.org/ip/management/plant_profiles/Cotoneaster_lacteus.php (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cotoneaster_salicifolius (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Cyrtomium_falcatum (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dianthus_deltoides (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dryopteris_erythrosora (accesat la 06.06.2015).

http://www.hillieronline.co.uk/products/plants/shrubs/elaeagnus-ebbingei-2l.html (accesat la 06.06.2015).

http://planteetjardin.blogspot.ro/2014/08/haie-persistante-premiere-partie.html (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Erigeron_karvinskianus (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/98844/Escallonia-Donard- Seedling/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DEscallonia%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

https://namethatplant.wordpress.com/tag/euphorbia-characias-subsp-characias/ (accesat la 06.06.2015).

https://plant-shop.ro/toate-plantele-a-z/444-euonymus-fortunei-emerald-gaiety.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.greggiovivai.it/en/the-plants/shrubs-et-hedges/euonymus-pulchellus (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Frankenia_laevis (accesat la 06.06.2015).

http://bodnant-plants.co.uk/fuchsia-riccartonii (accesat la 06.06.2015).

http://www.biaplant.ro/articole/fuchsia-magellanica-un-arbust-stufos–plin-cu-clopotei-viu-colorati.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.learn2grow.com/plants/gaura-lindheimeri-corries-gold/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.wimastergardener.org/?q=Gaura (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Geranium_macrorrhizum (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/7926/Geranium-sanguineum/Details?returnurl=%2fplants%2fsearch-results%3fform-mode%3dtrue%26context%3db%253d0%2526hf%253d10%2526l%253den%2526q%253dGeranium%252bmacrorrhizum%2526s%253ddesc%252528plant_merged%252529%2526sl%253dplantForm%26query%3dGeranium%2bsanguineum%26aliaspath%3d%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.hebesoc.org/hebes/hebes_a/hebe_autumn_glory/hebe_autumn_glory.htm (accesat la 06.06.2015).

http://www.hebesoc.org/hebes/hebes_p/hebe_pink_paradise/hebe_pink_paradise.htm (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Hosta (accesat la 06.06.2015).

http://www.hydrangeashydrangeas.com/annabelle.html

http://www.finegardening.com/st-johns-wort-hypericum-frondosum-%E2%80%98sunburst%E2%80%99 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/plants/details?plantid=1001 (accesat la 06.06.2015).

http://www.greenspire.se/blogg/hypericum-raddar-sensommarblomningen/hypericum-calycinum-vid/ (accesat la 06.06.2015).

http://carolynsshadegardens.com/tag/jasminum-nudiflorum/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.gradina-noastra.ro/arbusti-ornamentali/115-ienupar-blue-chip-juniperus-horizontalis-blue-chip-.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.parcuri.ro/arbusti-rasinosi-juniperus-squamata-blue-carpet-ghiveci-7-litri-40-60-cm-p2670 (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardensonline.com.au/GardenShed/PlantFinder/Show_2400.aspx (accesat la 06.06.2015).

http://www.gardenersworld.com/plants/juniperus-x-pfitzeriana-pfitzeriana-aurea/3576.html (accesat la 06.06.2015).

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kerria_japonica_001_JPN.jpg (accesat la 06.06.2015).

http://www.pepinieracobadin.ro/arbusti-ornamentali/lonicera-nitida/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.semperflorens.ro/servicii/Prezentare/Plante-de-exterior/Arbusti-foiosi/Lonicera-pileata/ (accesat la 06.06.2015).

http://pwinkel.home.xs4all.nl/garden/en/Plants/Luzula%20nivea.html (accesat la 06.06.2015).

https://www.pinterest.com/pin/476677941781639776/ (accesat la 06.06.2015).

https://www.burncoose.co.uk/site/plants.cfm?pl_id=2861 (accesat la 06.06.2015).

http://www.visionspictures.com/image/9910 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Microbiota_decussata (accesat la 06.06.2015).

https://edis.ifas.ufl.edu/ep381 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Ophiopogon_japonicus (accesat la 06.06.2015).

http://www.jardipedia.com/plante/fiche/voir/11351/ophiopogon-planiscapus-niger (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Pachysandra_terminalis (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/advice/profile?pid=145 (accesat la 06.06.2015).

http://wiki.bugwood.org/Phragmites_australis (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Polygonum (accesat la 06.06.2015).

http://www.perennials.com/plants/polystichum-braunii.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=285989&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

http://www.naturespot.org.uk/species/polypody (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Dasiphora_fruticosa (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Polystichum_setiferum (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=252685&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

http://www.jardins-du-monde.be/divers/en/Pyracantha-Golden-Glow,-30-40-cm-P9-50207.htm (accesat la 06.06.2015).

https://www.pinterest.com/pin/368239707001820596/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.yurta.ro/content/produse/produse/pyracantha-coccinea-red-column-340 (accesat la 06.06.2015).

http://www.burncoose.co.uk/site/plants.cfm?pl_id=3821 (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantdelights.com/Rubus-pentalobus-Emerald-Carpet-for-sale/Buy-Emerald-Carpet-Creeping-Raspberry/ (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Salvia_microphylla (accesat la 06.06.2015).

http://flora.nhm-wien.ac.at/Seiten-Arten/Sedum-alpestre.htm (accesat la 06.06.2015).

http://www.kk-zahrada.cz/zahradnictvi-kvetiny-suche-kvetiny-trvalky-skalnicky_4.htm#lightbox36 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Hylotelephium_spectabile (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/plants/details?plantid=1846 (accesat la 06.06.2015).

http://www.djibnet.com/photo/anthony%27s+waterer/spiraea-a-anthony-s-waterer-japanese-white-spirea-641907570.html (accesat la 06.06.2015).

http://www.horticultorul.ro/arbori-arbusti-ornamentali-peisagistica/spiraea-vanhouttei-gard-viu/ (accesat la 06.06.2015).

http://www.missouribotanicalgarden.org/PlantFinder/PlantFinderDetails.aspx?taxonid=250179&isprofile=0& (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/48082/Spiraea-nipponica-Snowmound/Details?returnurl=%2Fplants%2Fsearch-results%3Fform-mode%3Dfalse%26query%3DSpiraea%26aliaspath%3D%252fplants%252fsearch-results (accesat la 06.06.2015).

http://www.willowaynurseries.com/detail.php?recordID=0937 (accesat la 06.06.2015).

http://fayandras.109.hu/?L=aprohirdetes.adatlap&aid=337778&FoRovat=2030 (accesat la 06.06.2015).

https://www.rhs.org.uk/Plants/91671/Viburnum-x-burkwoodii/Details (accesat la 06.06.2015).

http://www.mygarden.org/plants/296-Viburnum-davidii (accesat la 06.06.2015).

http://mobile.floridata.com/Plants/Caprifoliaceae/Viburnum%20odoratissimum/256 (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Viburnum_tinus (accesat la 06.06.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Vinca_major (accesat la 06.06.2015).

http://www.pepinieredes4saisons.fr/catalogue.php?idtype=20 (accesat la 06.06.2015).

http://www.plantes-et-jardins.com/p/10195-weigela-conquete (accesat la 06.06.2015).

https://www.plantify.co.uk/Weigela-Red-Prince/plant-4097 (accesat la 06.06.2015).

http://www.pfaf.org/user/Plant.aspx?LatinName=Yucca+filamentosa (accesat la 06.06.2015).

www.globi.ro (accesat la 11.06.2015).

www.metroblue.com (accesat la 11.06.2015).