Specificul locuințelor colective de mica și medie înalțime [629717]

Specificul locuințelor colective de mica și medie înalțime
din București

Lucrare de disertațe

stud. arh. Marian Alexandru ZLOTEANU

Coordonator :
prof. dr. arch. Marian Augustin IOAN

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu ”, Bucur esti
-2019 –

CUPRINS

Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 1
Planul de idei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
Continutul si structura lucrarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
Metodologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC – DEFIN ITIVAREA APARATULUI
CONCEPTUAL ………………………….. ………………………….. … ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
1.1 Definirea termenilor utilizati ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.2 Definitivarea conceptelor de locuire si locuinta ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.3 Notiunea de locuire in colectivitate si comunitate ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
CAPITOLUL 2. FACTORI CE AU INFLUENTAT AC TIVITATEA DE LOCUIRE PENTRU
BUCURESTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
2.1 Contextul Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.1.1 Contextul socio -cultural premodern 1881 – 1918 ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.1.2 Contextul socio -cultural al perioadei in terbelice 1918 – 1939 ………………………….. …………………………. 23
2.1.3 Contextul socio -cultural al perioadei socialiste in Romania 1945 – 1989 ………………………….. …………. 28
2.2 Factorii naturali si economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 30
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
3.1 Imobilele de locuinte colective din B ucuresti in perioada interbelic a ………………………….. ……………………. 34
3.1.1 Bulevardul Tache Ionescu – Ion C. Bratianu ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
3.1.2 Blocuri de apartamente din Bucuresti ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 41
3.1.3 Modelul spatial: cum se articlueaza spatial noul concept si cladirile realizate in raport cu orasul si
necesitatile acestuia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 43
3.1.4 Tipologia apartamentului interbelic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47
3.2 Imobilele de locuinte colective in perioada socialista ………………………….. ………………………….. ……………… 49
3.2.1 Imaginea locuintelor colective in ideologia socialista ………………………….. ………………………….. …………… 49
3.2.2 Impactul proiectelor de anvergura asupra dinamicii orasului ………………………….. ………………………….. …. 49
3.2.3 Tipologia locuintelor colectiv e si efectele acesteia ………………………….. ………………………….. ………………. 51
CAPITOLUL 4. ANSAMBL URILE DE LOCUINTE CO LECTIVE IN PREZENT …………………… 16
4.1 Situatia existenta in prezent a mo delelor de locuire interbelic si socialist ………………………….. ……………….. 16
4.2 Modelul locuintelor colective contemporane ………………………….. ………………………….. ………………………… 16

CONC LUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 54
BIBLIOGRAPHY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 54

P a g e | 1

Argument

Din ce motiv am ales sa scriu despre acest subiect? Anume specificul locuirii colective in
Bucuresti, se datoreaza a doua lucruri, primul si cel mai important este o legatura personala
stabilita intre mine si orasul Bucuresti, prin filtrul locuirii colective. Simt ca este orasul meu
deoarece sunt nascut aici si „crescut in fata blocului”1, apartinand unei generatii „crescute cu
cheia la gat”2 si traind prospeti mea unui oras ce se redescoperea imediat dupa Revolutie. Pot
spune ca subiectul locuirii colectiva imi este foarte cunoscut, felul meu de a fi si ce inteleg eu
prin locuire a fost format in acest fel tocmai de faptul ca aproape intreaga viata mi-am petrecu t-o
intr-un la bloc de apartamente . Desigur ca am interactionat si cu celelalte tipologii de locuire, de
la casa traditionala de la tara, la vila moderna de la marginea orasului si nenumaratele exemple
de locuinte studiate in cadrul Facultatii de Arhitectu ra. Insa toate aceste trairi, experiente si
sentimente m -au facut sa ma gandesc daca sunt intradevar bucurestean prin modul meu de a trai
zi de zi, si daca da, care este acest mod, care este specificul locuirii bucurestene in care m -am
regasit de cand ma s tiu? Asa ajung la cea de a doua motivarea pentru alegerea acestei teme:
faptul ca noi orasenii din Bucuresti traim de atat de mult timp in locuinte colective, ca am ajuns
sa consideram banalitate acest specific de locuire si totusi pe cine int rebi nu poate sa iti descrie
intr-o definitie simpla cum este. Locuirea la bloc a devenit atat de normala incat nici nu ne
gandim prea des la ea, nu o consideram ceva special pentru care sa merite sa vorbim, de aici am
inceput sa ma intreb daca nu cumva se iroseste un potential. M -am simtit motivat sa pornesc in
cautarea acestei definitii, in identificarea acestui specific, este datoria mea de bucurestean!
Iar acest sentiment este prezent in constiinta noastra ca cetateni ai capitalei Bucuresti,
acest sent iment este fo arte bine descris de istoricul Constantin C. Giurescu in timpul unei
conversatii cu gazetarul Cristian Popisteanu. Constantin Giurescu aduce in discutie datoria
morala fata de valorile arhietcturale urbane: ” … N-ar trebui sa facem si mai mu lt pentru ora sul
nostru? N -ar trebui sa cautam sa pastram in noul Bucuresti casele cu adevarat importante din
vechiul oras? Nu avem o avere atat de mare ca s -o risipim…” (Popișteanu, 1991)3

1 Expresie caracteristica generatiilor de copii ce au locuit si crescut in cartierele de locuinte collective
2 Expresie caracteristica p erioadei socialiste din Romania, unde datorita faptului ca ambii parinti erau nevoiti sa
munceasca, copii acestora aveau cel mai adesea cheia de la locuinta legata de un snur si purtata la gat pentru a nu o
pierde. Aceasta practica era des intalnita in per ioada socialista si datorita unei sigurante constante pe strazile
orasului, cetatenii avand incredere in comunitate de ca re apartineau. Expresia este folosita si in perioada de dupa
Revolutie, insa popularitatea ei a sczaut in randul noilor generatii.
3 Popișteanu, C., 1991. Istoria Clipei. 1991 ed. București(România): Editura Adevărul. – pag. 86 -87

P a g e | 2

Prin urmare lucrarea isi propune sa studieze te rmenii corespondenti locuirii in raport cu o
serie de stiinte sub abordarea carora se va definitiva conceptul de locuire. De asemenea se vor
trece prin spectrul analizei socio -culturale si istorice, cele doua perioade considerate de istorici
ca fiind defin itorii in conturarea unei identitati nationale, anume: perioada interbelica si epoca
socialista. Din considerente ce vor fi mai bine exprimate in cuprinsul lucrarii se va pune un mai
mare accent pe studiul rea lizat asupra perioadei interbelice. Un alt elem ent ce sta la baza
argumentului pentru alegerea temei este redat de aceasta preferentialitate pentru perioada
interbelica in detrimentul celei socialiste deoarece sunt de parere ca arhitectura locuintelor
colective din perioada socialista a fost o arhitect ura mai degraba impusa decat aleasa, prin
urmare aceasta a cauzat traume la nivelul identitatii culturale romanesti. In timp ce arhitectura
perioadei interbelice ti -a urmat cursul natural deoarece ideologia po litica era mai degraba
sugerata nu impusa. De a ici se naste intrebarea la care doreste sa raspuna prezenta lucrare: oare
in ce fel ar fi evoluat arhitectura locuintelor colective daca perioada socialista nu ar fi presupus
un regim totalitar.
In urma studii lor de caz efectuate atat pe teren cat si prin consultarea bibliografiei de
specialitate, lucrarea va ajuta la definitivarea unui model de arhitectura specific locuintelor
colective de mica si medie inaltime ale orasului Bucuresti.

P a g e | 3

Metodologia

Pentru a desoperii elementele ce stau la baza for marii unui stil arhitectural specific
locuintelor colective bucurestene, studiul s -a desfasurat pe doua directii majore: prima dintre
acestea este legata de conceptul de locuire in termeni sociali iar a doua directie a fost accea de a
intelege moedelele ar hitecturale caracterisitice pentru ultimul secol al orasului Bucuresti.
Studiul incepe cu o cercetare a mediului social din care face parte si locuirea, iar studiul
se realizeaza prin prisma stiintelor ce ab ordeaza acest subiect. Mediul social este definit prin
analiza izvoarelor istorice si documentarea acestuia in materiale video sau ilustratii.
Prin intermediul bibliografiei de specialitate se face legatura cu universul arhitectural, de
unde lucrarea adop ta principii si concepte universal valabile, de e xemplu cum este construit
conceptul de locuire in viziunea lui Sarafaty Garzon (Runceanu, 2014) . Cercetarea modelelor de
locuire in raport cu perioada istorica s -a realizat pri n intermediul bibliografiei dar si utilizand
mate riale web cum ar fi articole publicate, imagini de epoca sau documentare istorice.
Mai departe s -au efectuat diverse studii de caz pe arhitectura a doua perioade din istoria
bucurestene, considerate a fi de finitorii in procesul de formare a unei identitat i locale. Studii de
caz pe exemple ale unor arhitecti de renume din perioada interbelica si exemple ale programelor
de anvergura prezente odata cu perioada socialista.
Aprofundarea conceptului de specific i n randul locuintelor colective s -a realizat prin
studierea ideologiei arhitecturale definitorie pentru cele doua perioade majore.

Planul de idei

Argument
Locuinta colectiva este in pericol sa cada in banalitate si sa nu mai aiba parte de atentia
publicului, in ciuda faptului ca este prezenta in vietile tuturor. Prin urmare este datoria morala a
arhitectului de a dezvolta acest program arhitectural, cunoscandu -i pasii de evolutie se va putea
anticipa viitoarea directie, prin urmare poate fi aleasa calea cea mai convenabila.

P a g e | 4

Introducere
Bucurestiul este un oras asemanat cu un mozaic, unde caracterul eclectic isi face prezenta pe
toate strazile acestuia. In straturile arhitecturale depuse in timp, doua epoci au fost marcante in
imaginea urbana a oras ului: perioada interbelica si epoca socialismului. Lucrar ea isi propune sa
parcurga aceste doua epoci in parcursul teoretic de a identifica un specific in materie de locuire
in colectivitate.

Continutul si structura lucrarii
Lucrarea este structurta in tr ei parti: prima parte este reprezentata de capitolul 1 si face referire
la conceptul locuirii. A doua este reprezentata de Capitolul 2 unde sunt analizati o serie de
factori ce au condus la un anumit context ce a permis evolutia sau involutia locuintelor c olective
din Bucuresti

Metodologia
Modalitatea de docume ntare implica pe langa consultarea bibliografiei de specialitate si o serie
de documentare, reportaje si inregistrari video de factura istorica. Revistele de arhitectura sau
articolele publicate in media online au fost utilizate de asemenea. Insa pe depart e cele mai
importante surse de informatie au fost reprezentate de insasi cladirile in cauza, ce au putut fi
analizate si studiate in situ.

Capitolul 1. Cadrul Teoretic – definitivarea aparatului conceptual
Relatia dintre locuire sispecificul acesteia sta la baza formularii unui concept general valabil

1.1 Definirea termenilor utilizati
Intelegerea fiecarui termen din spectrul locuirii ne va ajuta sa formulam un concept clar
si concis, astf el se va acorda cate o definitie fiecarui cuvant.

P a g e | 5

1.2 Definitivarea concep telor de locuire si locuinta
Locuirea este trecuta prin prisma a patru stiinte de diverse specialitati, in vederea
extragerii elementelor esentiale ce o definesc. Principiul formulat ur meaza studiile
efectuate de Sarfaty Garzon cu privire la locuire si def initia acesteia.

1.3 Notiunea de locuire in colectivitate si comunitate
Diferentierea celor doi termeni pune in lumina relatia dintre individ si colectiv. Totodata
este tradusa in legaturile ce se stabilesc intre intimitatea casei si vecinatate.

Capitolul 2 . Factori ce au influentat activitatea de locuire pentru Bucuresti
Din totdeauna s -a urmarit utilizarea spatiului intr -un mod cat mai eficient sau convenabil. Insa
locuirea poate suferi modificari in functie de diversi factori cum ar fi cel cultural, econo mic,
istoric, tehnologic sau geografic.

2.1 Contxtul Istoric
Context ul istoric este probabil cel mai important, acesta urmarind evolutia unei culturi.
In cazul Bucurestiului este impartit in trei perioade distincte: perioada premoderna, perioada
interbeli ca si perioada socialista.

2.1.1 Contextul socio -cultural premodern 1881 – 1918
Intr-un oras fara identitate urbana bine conturata, capitala a unei tari proaspat fondata,
liderii vremii se gasesc sub datoria morala de a face demersuri spre creearea unei i dentitati
unitare. Au loc evenimente marcante pentru aceasta epoca, p rin creearea expozitiei nationale ce
a dat nastere stilului national de factura brancoveneasca.

2.1.1 Contextul socio -cultural al perioadei interbelice 1918 – 1939

P a g e | 6

Perioada interbelica r eprezinta apogeul modernitatii romanesti dupa cum o va dovedii
trecer ea timpului si este caracterizata ca fiind perioada ce a dat cele mai multe repere identitare
in materie de arhitectura. Au loc imbunatatiri majore in domeniul constructiilor, tehnologiei dar
mai ales la nivelul culturii societetii. Societatea se emancipea za dorind sa fie mereu intendintele
vremii, aceasta va promova intens valorile modernismului.

2.1.1 Contextul socio -cultural al perioadei socialiste in Romania 1945 – 1989
Perioada de oc upare sovietica a dus la colectivizarea tarii, prin urmare locuintele
colective au fost intens utilizate. Modernitatea a evoluat odata cu trecerea timpului, ajungand sa
produca imobile de apartamente la standarde imbunatatite. Insa din ratiuni economice ac easta a
ramas blocata la un nivel subordonat idologieie politice. Cu intentii buna la inceput, sfrasitul
Epocii de Aur gaseste Bucurestiul cufundat in bezna si frig.

2.2 Factorii naturali si economici
Modul cum sunt realizate casele dar mai ales felul in care se realizeaza locuirea sunt
direct influentate de cultura loculu i. Cultura provine dintr -o serie de obiceiuri si gesturi
care au la baza gestiunea factorilor externi, cum ar fi geografici, climatici sau economici.

Capitolul 3. Studiu de caz
3.1 Im obilele de locuinte colective din Bucuresti in perioada interbelica
3.1.1 Bulevardul Tache Ionescu – Ion C. Bratianu
Epicentrul modernitatii interbelice este reprezentat de acest bulevard, deoarece aici s -au
gasit cele mai multe imobile de apartamen te ec aveau sa devina emblemetice noului stil.
Inceapand cu blocul ARO si pana la blocurile mai putin semnificative

P a g e | 7

3.1.2 Blocuri de mica si medie inaltime din Bucuresti
Pe langa bulevardelle de tip Haussmann, impobilele de apartamente au fost ridicate si pe
strazi laturalnice. Acestea au completat perfect un testut urban deja definit, integrandu -se
armonios in regimul de inaltime scazut ce era specific sonelor din plan secund. Chiar daca sunt
considerate cladiri de importanta scazuta, blocurile respecta acele asi principii moderniste
promovate de arhitectii vremii.

3.1.3 Modelul spatial: Cums e articuleaza spatial noul concept si cladirile realizate in
raport cu orasul si necesitatile acestuia
Prin impunerea unui regulament urbanistic ce viza in primul r and co nstructia de imobile
sanatoase, adica sa nu puna in pericol sub nici o forma sanatatea locatarilor, au aparut acele
reguli de ordinul scarii la acre se executau cladirile. Retragerile succesive ale nivelurilor
superioare tip cascada, sau retragerea i ntrari i principale de la frontul stradal sunt doar cateva din
elementele specifice.

3.1.4 Tipologia apartamentelor interbelice
Apartamentele erau spatioase, avand incaperi ce comunicu intre ele prin intermediul
usilor duble facea ca spatiul interior sa ca pede p roportii generoase. Apare pentru prima data
segregarea zonei de zi fata de zona de noapte si mai ales zona destinata utilitatilor si camerele de
locuit. Apartamentele erau grupate unul, doua sau trei pe etaj, iar casa scarii beneficia de lift
propriu , sepa rat de accesul servitorilor.

3.2 Imobilele de locuinte colective in perioada socialista
Cunoscuta si sub denumirea de Epoca de Aur, perioada de ocuptie sovietica a lasat urme adanci
nu doar in structura orasului, dar si in mentalitatea oamenilor.

P a g e | 8

3.2.1 Imaginea locuintelor colective in ideologia socialista
Modelul sovietic reprezenta un regim impus, in care cetatenii traiau sa slujeasca patria.
Prin urmare nu se dorea o constiinda individuala, asa ca s -a trecut la stergerea identitatii culurale
si inlocu irea acesteia cu blocuri de locuinte gri si care semanau izbitor de mult unul cu celalalt.
Astfel constiinta de sine a omului devenea mai mult o constiinta de colectiv fara personalitate.

3.2.2 Impactul proiectelor de anvergura asupra dinamicii oras ului
Printre cele mai mari realizari ale perioadei Ceausiste se numara si marile cartiere
muncitoresti dar si bulevarde nou trasate ce legau periferia orasului cu centrul. In majoritatea
cazurilor au existat demolari masive, oamenii erau mutati de la curte la bloc schimband astfel
pentru totdeauan conformatia tesutului urban existent.

3.2.3 Tipologia locuintelor colective si efectele acesteia
Regimul comunist nu incuraja specula, oamenii oricum nu aveau prea multe de cumparat din
motive economice. Asa ca u nitati le de locuit erau mici si inghesuite, fara spatii de depozitare si
semanau toate la fel. In urma rationalizarii din ultimele decenii traiul la bloc a devenit cumplit
de greu, ceea ce a dus la un mod de locuire ce aducea mai mult a supravietuire decat a con fort
modern.

Capitolul 4. Abordarea ansamblurilor de locuinte colective astazi
Ca o scurta paralele intre epocile trecute si prezentul in care ne regasim, vom face o scurta
analiza a starii in caare se regasesc imobilele emblematice realizate in trecut, dar mai ales daca
acestea mai respecta idologia in care au fost realizate.

P a g e | 9

4.1 Situatia existenta in prezent a modelelor de locuire interbelic si socialist
Scurt studiu pe baza materialului fotografic si a documentarii in situ pentru cladirile
emblematic e de locuinte colective ale epocilor trecute. Analiza atat la nivelul degradarilor fizice
dar si modificarile aduse modului in care acestea sunt locuite.

4.2 Modelul locuintelor colective contemporane
Intr-o nota de continuitate a evol utiei locuintelor co elctive, vom considera esential o
scurta prezentare a modului in care se realizeaza locuirea astazi in blocurile de locuinte colective
nou construite si daca acestea au un specific, ori un caracter aparte.

Concluzii
Concluzionam demers ul lucrarii si putem constitui o baza pentru ce va fi definit ca specificul
locuirii colective Bucurestene. Datorita pozitionarii geografice intr -o zona mlastinoasa si supusa
incercarilor seismice sunt des intalnite constructiile cu regim mic de inaltime d e pana la cinci
niveluri. Urbanismul specific orasului a inclus mereu o trama stradala la care blocurile de
locuinte trebuie sa se alinieze sau macar sa se raporteze. In intermediul tesutului urban vechi
unde exista diferente mari intre regimul de inaltime se construieste fol osind retragerea
nivelurilor superioare. Fatada cladirilor este lipsita de ornamente decorative dar nu este exclus
un joc de linii si bovindouri. Datorita restrictiilor de inaltime cladirile prezinta o dominanta pe
orizontala, acest luc uru fiind observat c hiar si la cladirile inalte. Interiorul apartamentelor este
adesea compartimentat cu trecere printr -o camera de legatura, semidecomandat cum se foloseste
in prezent termenul.

Cuvinte cheie

Va fi detaliata o serie de termeni considerati esentiali pentru definirea specificului de
locuire, unde intelesul acestora poate conduce catre o ipoteza utila. Terminologia cuvintelor este
preluata si explicata cu ajutorul Dictionarului Explicativ Roman.4

4 Anon., 2019. dexonline. [Interactiv] Available at: https://dexonline.ro [Accesat 11 10 2019].

P a g e | 10

Termenul de a „locui” reprezinta ve rbul deci activitatea in sine de a-si avea domiciliul undeva, a
sta undeva. Insemnatatea termenului trimite la ideea de a avea un loc fizic in care poate gazdui
actiunea de a locui.
Termenul de „locuire” este un substantiv ce se refera la actiunea propriuz isa de a domicilia intr –
un lo c iar aceasta nu este neaparat legata de asocierea individului la cultura locului deoarece
locuirea poate fi temporara. Cuprinte si termenul de convietuire trimitand astfel la ideea de
activitate in mediu social.
Termenul de „ locuinta” reprezinta construc tia in sine sau spatiul interior, obiectul ce gazduieste
actiunea de locuire. Face trimitere la loc, ca adapost, protectie si element fizic de identificare
personala.
Termenul de „acasa” face referire directa la doua aspecte al e domiciliului: pe de o parte la
constructia si incaperea propriuzisa, iar pe de alta parte metaforic, fiind folosit ca element de
identificare la o anumita societate, cultura, zona geografica sau chiar la o anumita subzona a
unei cladiri.
Termenul de „loc ” reprezinta un mijloc de ind entificare spatial si necesita elemente de
identificare pentru a il determina.
Termenul de „specific” face referire la suma elementelor caracteristice si proprii ale unei fiinte,
unui fenomen sau ale unui lucru. Specificul reda particularitatea si identifi ca nota dinstinctiva in
randul celorlalte elemente identitare.

Introducere

Caracterul eclectic al Micului Paris poate fi simtit si pana astazi, orasul inca nu a reusit sa
isi formeze o imagine unitara. Bulevardele ce il strabat pot fi considerate ca fii nd de legatura si
pastran o imagine constanta pe intreaga desfasurare a orasului, prea constanta chiar. Atat de
constanta incat multe intersectii seamana intre ele, bulevardul transformandu -se mai mult intr -un
culoar de tre cere decat intr -un element defini toriu pentru oras.

P a g e | 11

Locuintele colective sunt inghitite de marile cartiere realizate in perioada comunista, iar
acelea care exprima modernitate realizate in perioada interbelica trec aproape neobservate
cazand prada neglije ntei si indiferentei.

In demersu l identificarii unui specific de locuire bucurestean este esential sa se analizeze
nu doar modelele de locuire stabilite de contextul istoric, dar si felul cum aceasta se realizeaza si
mai ales ce este caracteritic. Defiire a conceptului de locuire va ajuta pe intreg percursul lucrarii
la intelegerea notiunii de locuire colectiva sau locuire in comunitate.

1.2 Repere conceptuale pentru locuire si locuinta

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza activitatea de locuire tr ebuie mai intai sa
definitivam te rmenul de locuire si ce implica acesta. Stiintele sociale ce au stat la baza studiilor
efectuate asupra conceptului de locuire au abordat subiectul prin prisma specialitatii pe care sunt
fondate.
Definirea c adrul ui concept ual dupa modelul Sarfaty Garzon
Lucrarea prezenta adopta acelasi principiu pentru realizarea s cheletul ui conceptu al de
locuire , construit dupa modelul lui Sarfaty Garzon (2002) ce a fost expus si detaliat de catre
Claudiu Runceanu in cartea sa.5 Aici conceptul de locuire este abordat prin intermediul unei serii
de patru stiinte sociale ce stabilesc elemente definitorii conceptului . In functie de specialitatea de
baza, fiecare stiinta abordeaza conceptul locuirii in mod diferit utilizand propriul spectru de
analiza. Modelul lui Sarafaty Gar zon explica diferitele forme ale conceptului de locuire in jurul
acestui principi u.
Arheologia , prima stiinta aleasa, considera ca prin locuire, mai exact prin cultura
materiala, se poate ajunge la substanta identitatii louitorilor, felul cum gandesc si cu m se
raporteaza la mediul inconjurator. Conceptul de locuire este supus dimensiunii spatial -culturale.
Geografia abordeaza conceptul locuirii la o scara macro, luand in considerare nu doar
notiunea de locuinta sau casa, dar si felul cum acestea sunt distr ibuite in teritoriu, ajungandu -se

5 Runceanu, C., 2014. Evoluția și recalificarea ansamblurilor de locuințe colective din București: mize și
oportunitați. București(România): Editura Universitară "Ion Mincu".

P a g e | 12

la utilizarea termenilor precum sistem teritorial,populatie si mediu urban (Runceanu, 2014) . Cu
late cuvinte, dimensiunea spatiala este aceea care primeaza in abordarea specifica geografiei.
Antropologia este stiinta care prezinta o abordare diferita de cele precedente, aceasta
transce nde modul in care locuinta concepe un caracter utilitar. Conceptul trece dincolo de
materialitatea locuintei, concluzionand ca se poate identifica o particularita te in felul cum se
realizeaza viata sociala, viata ce tine de cultura locului. Modelul cultur al reiese din cat de mare
este diversitatea materialelor utilizate, diversitatea tipologiei de constructii, a arhitecturii, a
felului cum realizata compartimaneta rea spatiilor interioare si din diferitele pozitionari pe care le
ocupa locuinta pe sit.

„In aceasta perspectiva, asa cum arata A. Rapoport (1972) functiunea de adapost a locuirii este
una pasiva, scopul activ fiind acela de a constitui o unitate semnifi cativa in cadrul spatiului
social al unei culturi” (Sarfaty -Garzon, 2002, p.65 -66)
Putem susti ne astfel ca modul in care se practica locuirea intr -o anumita cultura se va
regasi in locuinta fizica. Asta inseamna desigur ca modul cum sunt organizate spatiil e au impact
direct asupra identitatii culturale ale unei civilizatii. Obiceiurile si alte aspe cte ale vietii sociale
sunt strans legate de activitatea locuirii, sustine Claude Levi -Strauss prin studiile sale efectuate
la 1966 6
Aspectul activ al locuirii e ste incadrat in abordarea specifica sociologiei care sustine ca
acesta reiese din activitatile practice ale locuirii si ritualurile acesteia. Elementele ce ajuta la
formarea individualitatii constau in tabieturile si gesturile cotidiene care aseaza spatiul locuit in
universul social. Concentrandu -se pe relatia dintre viata cotidiana si ce implica a ceasta in
contextul unui ansamblu, se deduce relatia locuirii raportata la constructia in sine. Conceptul de
locuinta transcende astfel fizicul diind descrisa pre cum „creatia deliberata a unui raport dinamic
de apropiere de catre locuitori a propriului spa tiu. In acest sens, locuirea este proiectul de
angajare a spatiului locuit in constructia in sine.” (Sarfaty -Garzon, 2002, pag.66)7

6 Runceanu, C., 2014. Evoluția și recalificarea ansamblurilor de locuințe colective din București: miz e și
oportunitați. București(România): E ditura Universitară "Ion Mincu". – pag. 12
7 Runceanu, C., 2014. Evoluția și recalificarea ansamblurilor de locuințe colective din București: mize și
oportunitați. București(România): Editura Universitară "Ion Mincu". – pag. 12

P a g e | 13

In randul epoci lor se observa ca locuinta a jucat si rolul de diferentiator social. Trasaturi
ale locuirii precum modul de o rganizare a mobilierului sau marimea spatiului de locuit au
functionat ca demarcatori in procesul de validare sociala. Caracterul utilitar se regaseste pe
acelasi nivel ierarhic cu rolul de validare a unui statut ori a unei intregi clase sociale. In opinia
lui Sarfaty -Garzon locuirea transcende dimensiunea fizica a spatiului si devine mai mult decat
un adapost deoarece aceasta are la baza doua functiuni: prima este functiunea activa definitivata
prin rolul de adapost si spatiu fizic, iar a doua functiune es te cea pasiva in care locuirea cuprinde
gesturile si obiceiurile locuitorului.
De asemenea activitatea de locuire aduce cu sine acele ritualuri prin care individu l se
exprima din dorinta de a se diferentia fata de restul probabil datorandu -se caracterului
competitiv pe care il prezinta omul. Nevoia colectiva de diferentiere duce la formarea unei
identitati colective, deci reiese dimensiunea socio -culturala prezenta in locuire.

1.3 Locuirea in comunitate si locuinta ca centru al lumii personale

Arhitetura este realizata de om dar este evident ca poate influenta stilul de viata al
acestuia si uneori deciziile de zi cu zi. Indiferent de tipologia de locuire in care n e situam nu va
schimba cu nimic faptul ca suntem fiinte sociale si avem nevoia perm anenta de comunicare si
intalnire cu ceilalti. Constiinta de sine ne confera si o oarecare individualitate si tanjim spre
intimitate, fie ca este vorba de cea fizica sau psi hica. In existentialul nostru se stabileste o
anumita legatura intre vecinatate si casa, o legatura de permanent schimb. Casa poate capata
inteles propriu de centru al lumii personale, in timp ce vecinatatea implica strict relationarea cu
mediul inconjurat or si contextul in care se situeaza.
Intr-un videoclip cu rol educational, Knovva A cademy prezinta un concept pentru cum
noi ca indivizi ne raportam la persoanele din jurul nostru sau la un grup de care apartinem.
Remarcand diferente intre cultura Estica s i cultura popoarelor Vestice, formuleaza un concept
intitulat: „Eu sau noi? ”. Una dintre aceste diferente este felul in care un individ este vazut si se
dezvolta in raport cu un grup de personae. Popoarele din vest pun mai mare accent pe individ,
asadar s unt cunoscute ca fiind culture individualistice, iar pshihologia ce sta la baza ace stei
catalogari este ca individul este responsabil pentru bunastarea sa. Prin urmare cercul de
responsabilitate a individului se restrange la parintii si copii acestuia, iar responsabilitatea fata
de alte cercuri sociale precum vecini sau prieteni este lim itata. La polul opus societatile

P a g e | 14

colectiviste pun mai mare accent pe grupul de personae, prioritizand relatiile dintre membrii
grupului. Aceste grupuri se pot exitinde pana la rude, vecini sau colegi, iar armonia in randul
mebrilor este esentiala si se cre de ca deciziile individuale trebuiesc luate in vederea bunastarii
intregului grup.8 Asadar chiar daca nu o puteam vedea, cultura este un element ce ne defineste
viata, compo rtamentul si felul general de a fi.
Asadar l ocuirea este direct influentata de cult ura si obiceiurile unei societati, iar
arhitectura le transpune in forma fizica. Prin aceasta se poate intelege ca arhitectura este mai
degraba un raspuns pentru ceva ce dej a exista, fie ca este vorba de simbolistica, activicitati,
materiale sau oameni. Locuirea in comunitate se refera mai mult la normele de viata, actiunile si
interesele unui grup, in timp ce locuirea colectiva implica mai mult localizarea spatiala a
acestui a.
Continutul si s tructura lucrarii
Prezenta lucrare reprezinta un demers in identificarea unui specific de locuire existent
doar pe teritoriul Bucurestiului. Lucrarea este impartita in patru capitole ce urmeaza firul
argumentatie si ordinea cronologica a evolutiei arhitecturale a orasului. Aceste capitole pot fi
grupate in trei parti ce urmaresc propriul scop.
In prima parte a lucrarii se realizeaza construirea aparatului conceptual ce sta la baza
locuirii si implica anliza termenilor specifici, formulare a unui concept conform unei ipoteze dej
existenta si intelegerea notiunilor de colectiv.
A doua parte a lucrarii vizeaza formarea cadrului pe care analiza arhitecturala se va
proiecta si cuprinde analiza asupra contextului cultural, social, economic si ge ografic. In cele din
urma partea a t reia cuprinde un studiu de caz la nivelul intregului mediu urban si include studii
detaliate asupra exemplelor arhitecturale specifice perioadei interbelice, epocii socialiste si ale
prezentului.
Partea a treia este alc atuita din doua capitole, primul cap itol este substructurat pe doua
perioade considerate cruciale in formarea identitatii arhitecturale a locuintelor colective. Unul
dinre subcapitole studiaza conceptul de modernitate aparut in perioada interbelica si dive rse
constructii emblemetice realizat e de arhietcti renumiti.

8 Videoclip cu rol education al realizat de Knovva Academy din Boston – „Me or We? Cultural Di fference
between East and West”. 2018. [Film] Statele Unite ale Americii: Knovva Academy.

P a g e | 15

Urmatorul subcapitol, urmand ordinea cronologica, aduce in dezbatere blocurile de
locuinte colective realizate in perioada socialista, ce impact au avut acestea la nivelul orasului
dar si la niv elul constiintei colective. Partea a treia se termina printr -un studiu nu foarte detaliat,
mai mult sub forma unei observatii, asupra starii de degradare morala si fizica a imobilelor deja
construite. Ultimul subcapitol din Partea a treia voerbeste despre directia in care merge locuirea
colectiva in prezent.
In concluziile formulate la final se concretizeaza specificul locuintei colective
bucurestene conform caracteristicilor identificate in urma analizei realizate pe ultimul secol.
Figurile lucrare ce vor sugera imagini sau scheme vor fi ind icate cu sursa de provenienta la
finalul lucrarii asezate dupa bibliografie.

P a g e | 16

Capitolul 4. ansambluril e de locuinte colective astazi
Ca o scurta paralele intre epocile trecute si prezentul in care ne regasim, vom face o scurta
analiza a starii in caare se regasesc imobilele emblematice realizate in trecut, dar mai ales daca
acestea mai respecta idologia in care au fost realizate.

4.1 Situatia existenta in prezent a modelelor de locuire interbe lic si socialist
Scurt studi u pe baza materialului fotografic si a documentarii in situ pentru cladirile
emblematice de locuinte colective ale epocilor trecute. Analiza atat la nivelul degradarilor fizice
dar si modificarile aduse modului in care acestea s unt locuite.

4.2 Modelul lo cuintelor colective contemporane
Intr-o nota de continuitate a evolutiei locuintelor coelctive, vom considera esential o
scurta prezentare a modului in care se realizeaza locuirea astazi in blocurile de locuinte colective
nou construite si daca acestea au un specific, ori un caracter aparte.
Capitolul 2. Locuirea in Bucuresti. Factori determinanti pentru activitatea de
locuire

Specificul oricarui mod de a locui tine de mai multi factori, cei mai importanti fiind
factorii culturali, istorici, economici, te hnologici si geografici. Desigur, locuinta moderna din
secolul XX a cunoscut transformari semnificative aduse o data cu dezvoltarea tehnologica, acest
fapt a dus in primul rand la eliminarea factorului de influenta geografic, luand ca exemplu
aparatele de climatizare pentru orice spatiu interior a facut ca spatiile utilizate sa nu mai aiba o
conformatie ce depindea de zona geografica sau clima.
Tehnologia avansata a permis comunicarea mult mai usoara la nivel intern ational, prin
urmare informatiile de baza cu privire asupra modului de utilizare a cladirilor se realiza mult mai
rapid. Practic daca undeva in lumea occidentala aparea o inovatie in materie de modul de

P a g e | 17

locuire, devenea doar o chestiune de timp pana cand a ceasta era transmisa pe plan internationa l
catre diferite natiuni.
In primul rand trebuie argumentat faptul ca modul de utilizare al unui spatiu depinde
foarte mult de aspectele economice ce deservesc utilizarea acestuia. In cazul locuintelor,
utilizarea s patiilor, deci felul in care se realizeaz a locuirea, depinde foarte mult de statutul social
al beneficiarilor. Intr -o scurta analiza asupra statutului economic al bucurestenilor din diferite
epoci se poat observa diverse tendinte in materie de locuire cu i mpact direct asupra arhitecturii
unei loc uinte.
Din punct de vedere istoric trebuie sa intelegem in ce context se regaseste acest statut economic
al familiei bucurestene, daca au fost factori de natura politica ce l -au influentat sau importul
cultural ce se realiza dupa moda vremii.

2.1 Contextul Istoric

Epocile istorice pot fi usor delimitate daca ne uitam la arhitectura constructiilor dar si din
aspectul locuirii si felul cum aceasta se realiza . Contextul istoric se regaseste printre aspectele
utile ale fiecarei epoci, aspecte de natura politica sau ideologica. A rhitectura unei locuinte ne
poate indica foarte limpede nivelul de dezvoltare ce a condus, ori din contra, a stopat evolutia
acesteia.
Vom analiza astfel contextul istoric in care se desfasoara realizarea locuintelor colective
in Bucuresti, context istoric impartit in 3 perioade de studiu: situatia locuintelor colective de
dinainte de Primul Razboi Mondial, pentru a vedea daca aceasta for ma de locuire se manifesta
inainte de aparitia miscarii moderniste .

P a g e | 18

Situatia locuintelor colec tive in perioada Interbelica, moment crucial pentru definirea
caracterului urban bucurestean, moment in care specificul orasului Bucuresti se aliniaza la
standar dele occidentale ale vremii, existand un aport maxim de arhitectura modernista si
revolutionara in materi de locuinte.
Si situatia locuintelor colective in perioada de dupa Cel De -al Doilea Razboi Mondial,
perioada ce va coincide cu ocuparea sovietica si aliniera miscarii moderniste inspirata de
regimurile totalitare. Felul cum aceasta perioada a i nfluentat realizarea locuintelor colective,
daca se poate vorbi de o identitate particulara sau daca tocmai aceasta lipsa de identitate le ofera
specificul.

2.1.1 Stilul national. Contextul socio -cultural premodern 1881 – 1918

In urma razboiului d e Independenta din 1877 – 1878 Romaniei ii este recunoascut
independent a, urmand ca mai tarziu in 1881 sa aiba loc ceremonia de incoronare a regelui Carol
I de Hohenzollen, romanii avand speranta in suflet pentru un nou inceput si un viitor mai bun. In
prima jumatate a secolului XX -lea Romania este un stat predominant agrar, insa viteza de
dezvoltare s -a vazut cel mai bine in mediul urban , mai ales in capitala un de Bucurestiul a vazut
cele mai multe transformari. Spatiul urban da tonul pentru preferintele a rtistice moderne si tot
ceea ce reprezinta domeniul cultural, economic si politic. Evolutia oraselor romanesti se poate
vedea odata cu numarul de locuitori ce c reste considerabil concomitent modificandu -se si
structura urbana.

P a g e | 19

Figură 1 – Vedere cu scena reconstituita a bataliei de la Plevna din Razboiul de Independenta si poarta principala – (Popescu,
2011)

Un element marcant in procesul de modernizare a noului stat romanesc este Expozitia
Nationala G eneral a de la Bucuresti, deschisa in anul 1906. Importanta evenimentului este data
de amploarea pe care o capata, fiind organizata la nivel national pe un teren de proportii
generoase special amenajat pentru a gazdui expozitia ( Figura 1, pag. 8), dar mai a les pr in mesajul pe
care acesta reuseste sa il transmita. In cadrul expozitiei, de o insemnatate aparte pentru cultura
poporului roman, se prilejuieste sarbatorirea a trei aniversari simbolice: douazeci si cinci de ani
de la intemeierea Regatului roman, optspr ezece secole de la ridicarea primei colonii romane pe
teritoriul Daciei si patruzeci de ani de suveranitate a lui Carol I. Astfel proaspatul stat fondat
Romania transmite un mesaj clar si direct: o natiune nou fondata dar puternic, mostenind gena
unuia din tre cele mai mari popare ale lumii.
Intreg conceptul manifestarii are la baza istoria Romaniei iar simbolismul se regaseste in
amenajarea terenului. Expozitia cuprindea aproximativ patruzeci de pavilioane oficiale a caror
arhitectura avea drept inspi ratie traditiile si folclorul local. Stilul national isi face simtita
prezenta datorit iscusintei celor doi arhitecti romani Stefan Burcuș si Victor Stefanescu, care
reusesc sa il puna in opera sub forme multiple, definind astfel traditia ca element cheie in
imaginea Romaniei.
Expozitia este astfel prezentata ca fiind dovada dinamismului economic si cultural dar
mai ales a unei maturitatii politice ce vor face din Romania un stat de drept independent. Ca
dovada in acest sens dar si sub forma unui test, la e venime nt participa si alte state invitate, insa
nu la intamplare, acestea fiind strans legate de istoria timpurie sau recenta a Romaniei.

P a g e | 20

Daca la inceputul secolului eclectismul arhitecturii Beaux -Arts domina peisajul urban
chiar si in cele mai indepartat e cartiere, element caracteristic elitei secolului XIX, usor se
observa o scadere in popularitate datorita succesului noului stil national. Stilul national primeste
atentie fiind adoptat ca stil oficial si considerat de arhitectii vremii ca fiind „felul ro manesc de a
locui”9
Noul curent este folosit pe scara larga pentru locuintele individuale si este aplicat atat la
constructia resedintelor de lux (Figură 3 , pag. 23 ) cat si pentru casele mai putin privilegiate. Acest
limbaj arhitectural este aplicat si pentru constructiile de apartamente, capata popularitate prin
ineditul elementelor componente si ajunge in cele din urma sa fie adoptat ca sti l oficia l pentru
arhitectura institutionala. In umbra evenimentelor de dupa primul razboi mondial, intr -un
context economic ce prinde avant, vom vedea ca aparitia imobilelor de apartamente devine din
ce in ce mai notabil a.
Adesea acest avant economic va f i asocia t cu patrunderea arhitecturii moderne, care „ Mai
mult decat o simpla estetica, modernismul va incarna un mod de viata care isi are adeptii sai
convinsi, la fel cum „stilul national” va continua sa -si aiba aparatorii ”10.
Bucurestiul este un oras situat la gr anita dintre doua lumi, pe linia demarcatoare dintre Occident
si Orient, iar acest lucru se reflecta in aerul sau eclectic. Din dorinta de reveni in randul tarilor
vestice, a rhitecti, urbanist i dar si primari au incerca t sa redea o imagine unitar -coerenta
peisajului urban.
Acest lucuru a fost ingreunat din diverse motive precum dezacordul stilurilor
arhitecturale ce populau urbea dar si discrepante in modul de viata si gandire. Acest aspect este
remarcat de strainii ce il viziteaza, Willy Pragher realizeza o documentare fotografica a
Bucurestiului (Bukarest, Stadt der Gegensatz, 1941) din care se observa caracterul nehotarat al
arhitecturii orasului, acest afirmand ca este „haotic ca un mic Metropolis” 11.
Adeptii stilulu i national si -au manifestat ideile de moment si principiile artistice in
lucrari personale, uneori chiar in realizarea locuintelor proprii, ceea ce a dus ca locuinta
arhitectului sa reprezinte un adevarat manifest.

9 Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext ed.
București(România): Editura Fundației Arhitext De sign. – pag. 42
10 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext ed.
București(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 42
11 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext ed.
București(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 44

P a g e | 21

Acesta este si cazul locuintei personale a lui Paul
Smarandescu (vezi Figu ra 3, pag. 23) , care cerceteaza in
detaliu temele stilului national , prins de curentul vremii de
a obtine o opera de arta finala, reuseste sa rafineze
aspectele esteticii interioare si a compozitiei fatadelor. El
reuseste sa subordoneze ideologia unui car acter ce
impresioneaza prin ineditul elementelor componente,
forma, colorit, aspect. Prin acestea Smarandescu se face
remarcat drept cel mai apreciat repr ezentant al acestei
arhitecturi ce s-a bucurat de popularitate in randul
publicului .

Un alt exemplu tanaru l arhitect Henriette Delavrancea , isi ia inspiratia din vernacularul
urban otoman, destul de prezent in Bucurestiul finelui de secol XIX -lea si reuseste sa creeze o
compozitie simp la a carei volumetrie intra in dialog cu interpretarea culei oltenesti.

Cula atrage atentia noilor arhitecti datorita unei geometrii curate si a volumetriei robuste,
unul dintre acestia este tanarul arhitect Charles -Edouard Jeanneret, cunoscut astazi sub numele
de Le Corbusier. Acesta calatoreste prin Europa balcanica in ca utare de inspiratie si va regasi o
parte din aceasta in elementele compozitionale ale culei olteneasca, elemente ce vor fi amintite
in arhitectura casei ce o realizeaza pentru parintii lui.
Regulile de compozitie pe care le prezinta cula: l iniile clare, v olumetria robusta cat si geometria
riguroasa se vor reflecta in principiile corbusiene, din inclinatia acestuia pentru reorganizarea
locuintei moderne. Fara a stii, modernisti i romani aveau sa adopte aceste principii ce redau
elemente cheie din arhitectura culei.
Florea Stanculescu este primul arhitect roman ce realizeaza un studiu pentru locuinta
proprie si care se preocupa de redarea unor principii de economie de spatiu si es tetica, regasite in
Figură 2 – Paul Smarandescu, locuinta personala
(Strada Lutherana nr. 11, Bucuresti, 1913 – Fatada
principala – (Popescu, 2011)

P a g e | 22

alcatuirea culei. Ca drept urmare „Casa patrata” (Figura 3, p ag. 11) apare ca obiect al
concluziilor in urma studiului si in alcatuirea careia se pot observa principii de compozitie ce
stau la baza elaborarii arhitecturii moderne.

Figură 3 – Florea Stanculescu, „Casa Patrata” (1929, Caminul) – (Popescu, 2011)
Stilul national isi atinge punctul maxim in al doilea deceniu al secolului al XX -lea, moment in
care elementele definitori i sunt clar stabilite iar prezenta acestuia in peisajul urban confera
identitatea dorita orasului. Itoria reprezentata de traditia locala si folclor ii confera identitate, in
deosebi caracterizat de arta brancoveneasca, fiind principalele surse de inspirat ie chiar daca in
maniera de proport ii redse.

Figură 4 – Paul Smarandescu, casa Jean Florescu –
versiunea „stil national” Strada Armeneasca nr. 11
bis, 1924, Bucuresti – (Popescu, 2011)

P a g e | 23

Influenta sociala de care se bucra silul arhitectural influen teaza in mod direct alegerile fac ute de
beneficiari, prin urmare moda este data de aceasta oscilare in materie de gust si tendinte.
Contextul socio -cultural al acestei epoci este redat insa de tentintele stabilite de catre arhitect, in
care se pornea cauta rea pentru o identitate nationala , asadar stilul national trebuia sa prinda
radacini in gandirea colectiva si mediul social.
Aruncand o privire de ansamblu asupra acestei perioade vedem ca au existat atat reusite
cat si esecuri, printre care teme de regres , insa definitoriu ii este dorinta monumentala de
uniformizare a identitatii nationale intr -un stat proaspat format ce cuprin dea provincii cu grade
diferite de urbanizare si propriul caracter stilistic. Incercarea de omogenizarea administrativa dar
mai ale s legislativa a tarii au constituit suportul pe care avea sa se proiecteze arhitectura vremii
si a reprezentat un efort cultu ral de mare anvergura, dorindu -se a se gasi un stil ce va defini
identitatea poporului roman. Asa ia nastere stilul national cunosc ut si ca neo -romanesc, inspirat
in mare parte din arhitectura brancoveneasca , avea sa materializeze cu succes specificul si
traditia locala , deci identitatea nou formata a poporului roman . Directia monumentalizanta pe
care o doreste statul a oscilat intre stilul neo -romanesc de generatie secundara, neoclasic si
modernismul clasicizant al Italiei – autentificand ascendenta latin a a poporului nou format.

2.1.2 Modernitate si stiluri nationale. Contextul socio -cultural al perioadei interbelice 1918 –
1939
Inflorirea Bucurestiului la finalul Primului Razboi Mondial atrage cu sine activitati
culturale si artistice de o intensitate deosebita. In capitala au loc evenimente stintifice si culturale
de amploare, atragand astfel oameni de stiinta si artisiti de pri n toate colturile tarii. Se intaresc
relatiile culturale cu tarile europene si incepe sa se puna foarte mare accent pe educatie de toate
nivelurile. Foarte multi tineri se intorc in tara de la studii din Paris sau Roma, asadar este de la
sine inteles ca ce a mai mare parte a schimbului cultural se va realiza cu aceste doua tari latine,
dovada stau Institutul Francez de Inalta Educatie fondat in 1927 si Institutul Cultural Italian
fondat in 1933.
Presa vremii ia avant in perioada dintre razboaie, se construie sc noi cladiri ce aveau sa
gazduiasca editurile tot mai numeroase iar orasul vuieste de jurnalisti. Articolele scrise despre
evenimentele culturale ce aveau loc erau publicate in paralel cu revistele si ziarele deja existente,

P a g e | 24

dar au avut un rol de a facil ita tranzitia catre modernitate moderand impactul noilor idei asupra
societatii. Societatea interbelica, mai ales elitele, vedeau evenimentele culturale ca fiind
esentiale in procesul de modernizare al poporului. Programele existente sunt puse sub semnul
intrebarii si sunt create noi strategii culturale si economice. Aceste schimbari atrageau dupa ele
nevoia de noi cladiri si spatii de desfasurare dar mai ales sa poata transmite ideea progresului si
a modernitatii ce exista.
Asa cum vom vedea, majoritatea constructiilor de interes national din prima parte a
epocii vor avea o arhitectura traditionalista, prin urmare investitorii cu o viziune mai progresista
cauta sa isi materializeze ideile cu ajutorul arhitectilor tineri. Noua generatie de arhitecti sunt
adeptii modernismului si il promoveaza prin orice mijloace, astfel proiectele lor se vor folosi de
estetica noului stil pentru a transmite viziunea progresista.
Dorinta investitorilor de a -si transmite ideile moderne catre public se sincronizeaza cu
entuzias mul tinerilor arhitecti dornici de a -si crea propria expresie identitara ce avea sa
marcheze interbelicul. Au loc concursuri si competitii pentru a se gasi solutii cu privire la
planificarea urbana sau alte diverse proiecte de investitie majora. Aceste con cursuri atrag
proiectanti si ingineri care pana atunci nici nu ar fi indraznit sa se gandeasca la asa proiecte de
anvergura. Pentru eforturile lor sunt premiati asta aratand nu doar aprobarea modernizarii de
catre societate dar si dorinta de a o raspandi p rin incurajarea tinerilor creatori. Chiar daca multe
dintre aceste idei nu se construiesc, sunt publicate in diverse articole si volume ca demonstratie a
creativitatii arhitectilor, abilitatea acestora dar si ca forma de a aduce in discutie noi probleme
urbane complexe.
Analizand arhitectura cladirilor publice din 1935, G. M.Cantacuzino scria: „ Aici
revolutia este totala. Nu a mai ramas nimic din vechile principii…. In orice caz, si acolo, si cu
porturi si cu gari, imbunatatirile sunt tangibile, mai degr aba datorita elementelor tehnice decat
cele sociale…. „ (Machedon & Scoffham, 1999) .12 Intr-un demers clar pentru dezvoltarea
continua, locuintele proiectate la oras au la baza principiile modernismului dar si o interpretare a
traditiei romane. O importanta ii este acordata in mod absolut volumetriei obiectului de
arhitectura, exprimata prin tr-o geometrie curata ce isi face loc in prima parte a epocii datorita
reinterpretarii stilizate a vernacularului local.

12 Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Bucharest, 1920 –
1940. The MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 236

P a g e | 25

Unul dintre arhite ctii de seama din primii ani este Henriette Delavrancea, care reuseste sa
exprima noua miscare prin doua case ce se incadreaza in limitele ansamblului de valori fizice
utilizate de autoare. Arhitecta se ocupa atat de stilizarea exterioara a locuintelor cat si de
rezolvarea arhitecturii interioare a acestora. La interior incaperile sunt ornate cu mobilier
modernist, intr -un cadru degajat si de o compozitie simpla.
Vila Cantuniari este una dintre aceste case si include forme traditionale specifice
locuintei b alcanice reprezentate intr -un spectru modernist ( Figura 5, pag. 20 ). Asta ne indica
preocuparea constanta a autoare i pentru intelegerea si utilizare a traditiei in forme arhitecturale.
Compartimentarea atet rezolvata a locuintei reuseste sa fie instalata fara sa intre in conflict cu
imaginea decorativa de ansamblu a intregului proiect.

Figură 5 – Henriette Delavrancea, fatada casa
Cantuniari, Soseaua Kisseleff, 1936, Bucuresti –
(Popescu, 2011)

Cea de -a doua vila, Gavrila, prezinta o rigoare geometrica aparte, fiind mult mai
apropi ata de valorile modernismului exprimate prin volumetria cubista desavarsita ( Figura 6, pag.
20). Interesant este aparitia unui automobil de ultima generatie in piesele desenate ale arhitectei,
acesta fiind un lucru des intalnit in modul de reprezentare gra fica a proiectel or din perioada
interbelica si are rolul de a
pune in valoare modernitatea
proiectelor de arhitectura.

P a g e | 26

Figură 6 – Henriette Delavrancea, perspectiva casa Gavrila, 1934, Bucuresti – (Popescu, 2011)
Henriette Delavrancea reprezinta mai mult decat un simplu arhitect, arhitectura acesteia
se aliniaza miscari i de modernizare din tarile vestice, reusind astfel sa afirme rolul femeii
arhitect aderand cu predilectie seriei de arhitecte ce au sustinut viz iunea epocii.
Tema locuintei urbane atrage atentia arhitectilor vremii, care se preocupa in a -i da o
forma prec isa si deci sa ii asigure continuitatea. Asemeni arhitectei Henriette Delavrancea,
Octav Doicescu este intrigat de ideea unei arhitecturi moderne romanesti, dar mai ales de faptul
ca aceasta poate integra traditia locala sub forma de elemente arhitecturale . In peisajul
bucurestean fondul vernacular exista pana aproape de finele secolului al XIX -lea, Doicescu
intelege ca este un element definitoriu pentru caracterul orasului si se inspira din acesta
rezultand astfel o serie de interpretari ce denota un oarec are uneori eclectism.
Primele semne alea unei directii in politica sociala apar odata cu promulgarea legii ce
prevedea construirea de locuinte ieftine si sanatoase. Legea a fost data prin decret regal inca de
la 10 februarie 1910, insa abia acum se discuta problematica locuintelor muncitoresti. Apare la
Bucuresti Societatea Comun ala ce avea sa se ocupe de construirea de locuinte ieftine, destinate
micilor functionari si muncitorilori, alaturi demarii patroni ce aveau sa construiasca pentru
angajatii lor dev enind o practica comuna.
Se observa deci o prima intentie de preocupare f ata de subiectul locuintelor sociale, ce
trebuie sa fie accesibil e pentru cat mai multi muncitori si sa intruneasca cerintele unei populatii
in plina crestere. Locuintele rezultate sunt alcatuite din case individuale sau alipite iar
arhitectura acestora ap artine stilului national cu elemente simplificate. Simplificarea stilului
utilizat se face din motive economice insa satisface si nevoia identitara, aceea de continuitate in
realiza rea imaginii urbane. Un exemplu foarte bun este reprezentat de parcelarea B ordei situata
langa Herastrau , proiectul parcelarii fiind initiat la cererea Uzinelor Comunale Bucuresti (UCB) .
Proiectul este realizat de Octav Doicescu care realizeaza o serie de case individuale cuplate si
inconjurate de gradini cu o suprafata redusa, ingloband astfel principiile moderniste ale orasului –
gradina.

P a g e | 27

Arhitectii vremii isi pun problema reconstructiei de dupa primul razboi mondial, ce
directii trebuiesc adoptate dar mai ales mai ales estetica reconstructiei, subiecte studiate inca
dinainte de s farsitul razboiului. In centrul atentiei se va situa omul, iar acesta va locui intr -un
oras ce il va ocroti inainte de a -l exploata avand ca model arhitectura din Statele Unite ale
Americii si Uniunea Sovietica.
Octav Doicescu adopta aceste premise in car e procesul de reconstructie are in epicentru
omul si realizeaza o serie de studii pentru locuinta de masa, concluziile studiului vor fi aplicate
in anul 1945 cand se va realiza loti zarea Grozavesti pentru Uzinele Comunae Bucuresti.
Concluzionand contextul perioadei interbelice, aceasta pare sa contina cele mai fructuase
decenii pentru arhitectura romaneasca. Imediat dupa incheierea primul razboi mondial inca se
foloseste stilul natio nal de generatie secundara ce fusese concretizat in anii trecuti, ca mai ap oi
sa fie adoptat aproape in exclusivitate stilul modernist. Stilul national este rafinat si imbraca
diverse haine pitoresti, central -europene sau mediteraneene si este utilizat ala turi de stilul
modernist ce incepe sa capete popularitate si in randul vilelor private ducand astfel la o
diversitate impresionanta in materie de stilistica a arhitecturii. Apar noi axe urbane in interiorul
Bucurestiului ce devin buelvarde articulate prin intermediul monumentelor arhitecturale sau a
artei stradale dar mai alex cu imobile de locuinte colective de tip block -haus realizate i n maniera
moderna.

Urmarind atingerea scopului acestui studiu este esential sa privim fenomenul locuirii si
ce intelege m prin termenul de specific arhitectural cat si ideea de modernitate , intr -un cadru
istoric general, pe plan local cat si global, pentr u a ne forma o imagine reala si clara.
Astfel contextul istoric este descris prin prisma unor aspecte ale epocii conside rate utile cu
referiri scurte , dar considerate necesare , la conceptele ideologice si politice din acele timpuri.
Perioada de dinaintea izbucnirii celui de -al doilea razboi mondial a fost dominata de
ample manifestari politice, ideologice sau de factura ec onomicaprezente la scara globala si de o
complexitate aparte. Toate aceste elemente au creat un mediu ce poate fi mai bine inteles daca

P a g e | 28

ne uitam la statisticile realizate pentru acesti ani. O buna interpretare a datelor statistice sub
contextul istoric o g asim in cartea lui Gheorghiu Petru .13

2.1.3 Epoca de Aur. Contextul socio -cultural al perioade i socialiste in Romania 1945 – 1989

Perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial gaseste capitala pe un fond construit slab
structurat iar in contextul migratiilor muncitoresti masive, capitala se gaseste nepregatita sa
gazduiasca noile familii. Daca in peri oada stalinista clasa muncitoreasca era cazata in cladirile
nationalizate, vechi si avand standardele de viata ale apocilor trecute, primirea unui apartament
in blocuriel nou cosntruite reprezenta accesul la confort si modernitate. (arhitect Vera Marin,
2018).14
In anii 60 constructia de cartiere muncitoresti se afla in plina exapansiune ce erau
prezentate sub forma unei mari realizari a regimului comunist. Tot in a ceasta perioada se
cunoaste cea mai mare migrare a populatiei de la sat la oras dar si din cartierele vechi, descrise
drept mahalale, in noile cartiere de locuinte.
Intr-o serie de documentare realizate de Televiziunea Romana, arhitectul Andrei Pandele
afirma ca la inceputul anilor 60 calitatea locuintelor era una de buna calitate, insa acestea se
distribuiau in mod nedrept, avand prioritate activistii de partid. Sub actiunea colectivizarii tanara
generatie este pusa in situatia de a emigra la oras, asta re alizandu -se in numere foarte mari, a pus
presiune pe administratia vremii.

Cum cererea de locuinte era foarte mare, s -a optat pentru unitati mici pentru a se putea
construi mai multe, unele incaperi avand si 4 mp dupa cum . Pana in 1954 construirea de loc uinte
a fost intr -un ritm modest, anual in jur de 400 apartamente, insa in urmatorul cincin al creste
considerabil numarul apartamentelor ajungand la un numar cuprins intre 1000 si 3000 pe a n. In
1959 se ajunge la peste 7000 de apartamente pe an datrita pro gramului de investitii pentru
capitala. (Adevăruri despre trecut: P oveste din cartierul meu (TVR1), 2018)

13 Gheorghiu, P., 2003. Un Specific de Locuire Bucureștean. București: Editura Universitară "Ion Mincu" 2003.
14 Interviu acordat in cadrul documen tarului: „ Adevăruri despre trecut: Poveste din cartierul meu” (TVR1). 2018.
[Film] Regia Irina Luca. România: Televiziunea Română.

P a g e | 29

Atat raionul, micro -raionul, blocul sau apartamentul nu puteau fi alese de locatari
deoarece repartitia se facea in functie de planul de investitie existent la ministere. Fiecarei
fabrici nou create i se aloca o cota de apartamente iar repartitia muncitorilor pe apartamente se
facea prin intermediul sindicatului, iar aici aveau prioritate activistii de partid ce lcurau la
fabrica. Clasa muncitoreasca era vazuta esentiala in progresul epocii , chiar mai importanta c a
specialistii.
Se considera ideal ca intreg colectivul de munca sa locuiasca in acelasi loc, regasindu -se
pe aceeasi scara de bloc o intreaga brigada de productie. Directorii uzinelor erau repartizati
diferit, sarcina aceasta reve nind in atributiile gosp odariei de partid. Repartizarea apartamentelor
cu chirie se facea in exclusivitate dupa criterii sociale si dupa numarul membrilor de familie, iar
daca se dorea achizitia apartamentului se putea face printr -un avans de 30% si restul ramanea in
baza unui credit la stat.
Inginerul Ion Mohor povesteste intr -un interviu pentru TVR15 ca blocul in care a locuit
acesta gazduia locatari din toate clasele sociale, oameni de la oras dar si din provincie, oameni
cu diverse meserii cum ar fi ele ctricieni sau dul ghieri pana la ingineri sau arhitecti.
Tinerii proaspat casatoriti primeau o garsoniera sau maxim un apartament cu doua
camere, in schimb persoanele necasatorite traiau in camine de nefamilisti iar pentru a primi alte
apartamente mai mari era nevoie sa iti maresti familia.

Ritmul vietii era dictat de programul de lucru, parintii ce lucrau in schimburi isi duceau
copii la gradinitele ori cresele cu program saptamanal. Prima generatie de copii crescuti in
cartierele muncitoriesti a fost e xtrem de diferita de toate celelalte din trecut. Oadata cu inceperea
scolii primeau cheia legata cu un snuri pe care il purtau la gat si primeau titlul de blochist.
Imediat dupa ce se terminau orele de la scoala copii veneau acasa si mancau ceea ce le lasa u
parinti i, apoi ieseau afara unde se intalneau cu ceilalti copii si se jucau in spatiile comune din
jurul blocurilor.

15 Interviu acordat in cadrul documentarului: „ Adevăruri despre trecut: Poveste din cartier ul meu” (TVR1). 2018.
[Film] Regia Irina Luca. România: Televiziunea Română.

P a g e | 30

Deoarece mutarea populatiei in aceste blocuri s -a produs in decursul a cativa ani,
generatiile de copii erau cam de aceeasi varsta si se obisnuia sa fie crescuti oarecum impreuna,
de exemplu vecinii aveau grija de copii celorlalti in cazul in care parintii veneau mai tarziu acasa
de la lucru. Aceste gesturi umane au stat la baza coeziunii de formare a noilor grupuri sociale
din cartierele socialist e.
Pentru a putea dezvolta intreaga industrie precum si edificarea cladirilor de apartamente
Romania facuse un credit de la Fondul Monetar International, lucru de care romanii nu erau
constienti. Incepand cu 1980 Romania se vede nevoita sa plateas ca ultima transa din imprumutul
acordat, asa ca se trece la o economie drastica.
Ultimul deceniu al perioadei comuniste este cunoscut drept cei mai grei ani din intreaga
ocupare sovietica, introducandu -se cartele de alimente si rationalizari la energie, a pa calda,
gazele si combustibilul. Statul la coada devine o imagine obisnuita dar cel mai mult a avut de
suferit viata la bloc , iar Ceausescu era constient de toate aceste lucruri. Gospodinele erau nevoite
sa se treazeasca la trei dimineata pentru a prinde gase sa poata gati, pe timpul iernii temperatura
din apartamente se apropia de cea de afara, din aceasta cauza s -a trecut la o serie de improvizatii
precum sebe pe lemne sau motorin, ori radiator pe rezistenta.
Curentul se intrerupea des, oamenii fiind n evoiti sa foloseasca lumanri pentru a -si
ilumina casele, acest lucru fiind extrem de neplacut a produs in randul familiilor o apropiere,
intunericul fiind un prilej numai bunde a socializa. Asta era extraordinar avand in vedere faptul
ca indivizii erau mai mult ang renati in viata din afara familiei, scopul lor principal fiind acela de
a munci si a aduce roade patriei.

2.2 Factorii naturali si economici

„Povestirea istoriei unui oras – ca si a unui popor – incepe de obicei prin descrierea pamantului
pe care s -a desfasurat viata lui;…” (Giurescu, 2009)16

16 Giurescu, C. C., 2009. Istoria Bucureștilor. ediția a III -a revăzută ed. București(România): Editura Vremea – pag.
41

P a g e | 31

Acest aspect al unei așezari trebuie studiat intr -o maniera ștințifica, deoarece viața
omului este strans legata de mediul în care aceasta se desfășoară, fiind influențată în mod direct
de așezarea orașului, clima, calitațile și aspectul fizic. Trebuie dec i sa vedem dacă se păstreză o
legătură între mediul natural și specificul locuințelor bucureștene, deoarece această legătură era
puternică în trecut, însă o data cu diversificarea mijloacelor tehnice prin care mediul natural
poate fi subordonat aceasta leg atura este tot mai putin vizibila in caracterul unei asezari. Însă
factorul geografic nu va disparea niciodata, prin urmare devine necesar sa -l cunoastem, sa -i
descoperim elementele positive si neajunsurile.
Orasul Bucuresti este situate la 44° latitudine nordica, 26° longitudine estica, conform
punctului de la Observatorul astronomic Filaret, adica Bucurestiul in plina clima temperata la
jumatatea distantei dintre Ecuador si Polul Nord, intr -o zona specifica partii de Sud -Est a
Europei. Orasul este pozitio nat intr -o zona de campie intinsa, unde vantul este foarte buternic
deoarece nu exista adaposturi naturale precum dealuri sau munti care sa reduca din viteza
crivatului. Orasul este asezat intr -o zona paduroasa unde in trecut se gasea o masiva padure,
urme ale acestei paduri au ramas pana in prezent sub forma de petice pozitionate la nord -est de
oras.
Definitoriu pentru asezarea Bucurestiului a fost prezenta raului Dambovita si faptul ca
asezarea este la jumatatea distantei dintre Dunare si Transilvania, re prezentand un popas pentru
trecatorii ce frecventau aceasta ruta.
Infatisarea si constitutia solului: Conform sapaturii de la Filaret realizata in 1906 la o
adancime de 1008 m, a fost realizata conformatia stratelor de sol. Primul strat intalnit cu o
adanc ime de numai 0.5 m este reprezentat de pamant negru ce s -a format din procesul de
descompunere al materialului vegetal din vechea padure, sub care se gaseste un strat de loess sau
lut amestecat in unele locuri cu argila si avand grosimi variabile de la 1 m in zona de Nord pana
la 12 m in zona de Sud a orasului.
Sub acest strat de loess se regaseste un start de nisip iar sub acesta un strat de pietris. Sub
acestea se regaseste un strat de argila la nivelul caruia se strange apa freatica, izvoare de apa
potabila rece, stratul de argila nepermitand trecerea acesteia in solul inferior. Din punct de veder
constructiv este de mentionat aici ca tipul si conformatia solului a inflentat in mod direct regimul
de inaltime al constructiilor. Datorita argilei si stratul ui de nisip situate la o adancime mica,
acestea au fost exploatate din vremuri timpurii, din care se realizau caramizi folosite la toate

P a g e | 32

tipurile de constructii din Bucuresti, demonstrand astfel ca ultizarea caramizii este o procedura
specifica de construi re a orasului.
Bucurestiul este situat intr -o zona dens populata cu balti, datorate in primul rand
prezentei celor doua rauri Dambovita si Colentina. Prezenta baltilor este simtita pana in secolul
XIX cand majoritatea au inceput sa sece o data cu masurile adoptate in timpul Regulamentului
organic si canalizarea Dambovitei.
Dupa cum stim clima joaca unul dintre cele mai importante, daca nu cel mai important
rol, in ceea ce priveste felul in care se desfasoara activitatile de zi cu zi ale oamenilor prin
urmar e ce modificari sunt aduse unei constructii pentru a face fata schimbarilor climatice dintr -o
zona Temperata. Caracterul continental al climatului din Bucuresti se datoreaza pozitionarii
acestuia departe de Marea neagra sau de de adapostul muntilor Carpati , in plina campie.
Climatul este caracterizat de ierni foarte friguroase si veri foarte calduroase temperatura putand
sa depaseasca 40 grade Celsius. Trecerea de la iarna la vara adica in timpul anotimpului de
primavara se face rapid. Toamna insa este cara cterizata de o tranzitie mai lenta dar cu zile
blande. Precipitatiile anuale se incadreaza intr -o medie de 500 -600 de milimetri, reprezentand o
cantitate de ploaie subnormala, de aceea vegetatia necesita sa fie udata in timpul verii.
Vantul dominant este c el de Nord -Est, cunoscut si sub denumirea de Crivat, pe timpul
iernii aducand frig si viforele iar in perioada calda ajuta la scaderea temperaturii. Clima orasului
mai este influentata si de prezenta vegetatiei sau a intinderilor de apa, se poate remarca i n mod
direct diferenta de temperatura chiar si cu cateva grade intre zona de nord a Bucurestiului fata de
centru -sud, in nord fiind mult mai prezente lacurile si parcurile.
In conculzie acest climat nu este favorbail, schimbarile considerabile de temperat ura
aduc tot felul de repercursiuni atat asupra sanatatii cat si asupra ritmului de munca. Pe timul
verii cand temeraturile sunt foarte ridicate dar si iarna cand acestea scad mult sub 0 grade, se
poate vedea randamaneul acestei munci. (Giurescu, 2009)

Contextul economic de dinainte de Primul Razboi Mondial Romania cunoaste o inflorire
economica sub suvenaritatea lui Carol I, au loc modernizari ale infrastructurii si investitii de
anvergura in domeniul industriei. Tot atunci ap are si primul plan de sistematizare a orasului
capitala Bucuresti, ce urma modelul oraselor din Vest. Romania era inca o natiune tanara asa ca
inestitiile erau limitate, singurul lucru ce ii oferea o stabilitate economica era independenta.

P a g e | 33

In timpul perioa dei interbelice Bucurestiul cunoaste o dezvoltare economica si culturala
nemaiintalnita pana atunci, moment in care edificarea constructiilor este recuno scuta ca fiind
una de cea mai inalta calitate. Statul incepe sa faca afaceri externe si se contureaza o clasa
sociala de elita, care cel mai adesea avea legaturi directe cu suveranul. Societatea bogata atrage
dupa sine o serie de functiuni ce aveau rolul de a anima traiul sofisticat. Apar numeroase
cinematografe, Ssali de teatru si muzica, bibl ioteci, toate acestea construind notiunea de lux, la
un nivel comparabil cu cel intalnit in Occident. Miscarea modernista adoptata de catre arhitecti
in aceasta perioada se muleaza perfect nevoilor economice preconizate de catre proprietarii
caldirilor de apartamente. Lipsa decoratiunilor exterioare si eficientizarea compartimentarii la
interior se traduceau in costuri mai mici in procesul de constructie al noilor blocuri.
La incheierea Celui de -al Doilea Razboi Mondial si inceputul Epocii de Aur, capitala
functioneaza pe vechiul plan de sistematizare inceput pe vremea lui Carol I. Incepand cu 1945
incepe un amplu proces de sovietizare a tarii ce prevedea o economie dependenta de blocul
sovietic. Nicolae Ceausescu incepe o politica de iesire de sub tutela Un iunii Sovieti ce, asa ca
face demersuri spre o Romanie cate mai indepenedenta din punct de vedere economic. Cu bani
imprumutati de la bancile din Vest pune bazele unei industrii ce avea sa se auto -sustina. Se trece
la colectivizare totala iar specula este d escurajata.
Spre deosebire de vestul Europei, pe teritoriul Romaniei socialiste se urmarea pe cat posibil
reducerea costurilor de executare a locuintelor colective si bineinteles viteza la care acestea se
ridicau. Asta a impus eliminarea unor elemente nece sare confortu lui, precum lipsa fonoizolatiei
si reducerea termoizolatiei la un simplu strat de caramida bca. Sunt introduse mai multe masuri
ce aveau ca scop reducerea pe cat posibil a costului de realizare pentru blocurile de apartamente.
In punctul de va rf al industr iei prefabricatelor o brigada de muncitori puteau sa tencuiasca un
bloc de 10 etaje in doar 3 zile, spre deosebre de 10 cat necesita la cele anterioare. Acest lucuru
se datora ideii ca suprafata peretilor este deja dreapta fiind elemente pref abricate turn ate in
cofraje metalice, astfel tencuiala a fost redusa la un simplu strat de glet. Pardoseala de parchet a
fost inlocuita cu un covor de pvc, cunoscut sub numele de linoleum. Golurile ferestrelor aveau
inaltimea de 1.50 metrii pana in anul 19 73 cand a avu t loc prima criza energetica. Sa decis astfel
reducerea suprafetelor vitrate din ratiune de economie, astfel inaltimea ferestrelor este diminuata
la 1.20 metrii pentru a reduce pierderile de energie utilizata la climatizarea casei.
In 1999 ca nd s-au efect uat studii pe calitatea energetica a blocurilor comuniste, s -a dovedit ca un
apartament standard din Bucresti pierde de 35 de ori mai multa caldura fata de acelasi
apartament standard din vestul Europei.

P a g e | 34

In perioada comunista salarii, aproxima tiv 1981 sala riul mediu al unui muncitor se ridica
la 4000 – 5000 lei, acesta lucrand in acord si era platit la metru patrat, in timp ce spre exemplu
un inginer constructor avea salariul de 1770 lei. Pretul unui apartament cu doua camere ajungea
sa fie 57000 lei , pretu l putea fi tradus in aproximativ 50 de salarii medii pe economie in timpul
anului 1965. Apartamentele nu puteau fi cumparate sau comandate, abia in timpul crizei
economice ce a lovit perioada socialista, au inceput construirea de apartament e proprietate
personala. (Adevăruri despre trecut: Poveste din cartierul meu (TVR1), 2018)

Capitolul 3. Studiu de caz

3.1 Imobilele de locuinte colective din Bucuresti in perioada interbelica

P a g e | 35

Imobilul de locuinte colective nu prezinta o popularitate deosebita in perioada de
dinaintea anilor 1918, aceasta fiind caracterizata de o cautare a identitatii si mai putin de o
economie a constructiei. Imobilul de apartamente se raspandesc extraordinar de repede in
perioada de boom econo mic de dupa primul razboi mondial, miscare economica sustinuta atat de
progresul tehnologic dar si de nevoia de reconstructie a orasului afectat in urma conflictului.
Primele blocuri realizate la inceputul perioadei interbelice adopta stilul national, cara cterizat
prin balcoanele si logiile cu coloane, acoperis in patru ape si motive decorative traditionale. Insa
publicul nu priveste cu prea mare entuziasm catre aceasta tipologie de locuire fiind slab
apreciata in mediul urban romanesc . Arhitectii sunt nevo iti sa recurga aproape in exclusivitate la
estetica modernista pentru a facilita noul model de locuinte, asociindu -l cu noul net imbunatatit
adica viitorul. Noile tehnologii alaturi de tehnica imbunatatita de construire vor permite ap aritia
blocurilor de a partamente de mare inaltime , adevarati „uriasi ai metropolei”17, vor schimba
pentru totdeauna imaginea urbana din centrul Bucurestiului si cartierele acestuia.

3.1.1 Bulevardul Tache Ionescu – Ion C. Bratianu

De o deosebita importa nta pentru scara orasu lui a fost interventia urbana majora a Bulevardului
Tache Ionescu -Ion C. Bratianu. Acest proiect extensive a structurat nu doar inima orasului dar si
intreg planul acestuia de dezvoltare. Bulevardul, impreuna cu alte largi programe de
restructurare ce au u rmat modelul Haussmannian, au fost originar delimitate(realizate) la
sfarsitul secolului 19; au fost parte din prima incercare de organizare a fostului tesut istoric
urban al Bucurestiului. Linia bulevardului nu necesuta demolari majo re, asa cum a fost
intentionat desenat sa traverseze o zona relative neconstruita ce cuprindea gradini si teren la
spatele cladirilor aliniate la Calea Victoriei, fostul Podul Mogosoaiei, cel mai vechi drum
(artera) ce traverseaza orasul din nord catre sud . Cu doar cateva excep tii, cladirile acestui nou
boulevard au fost construite dupa Primul Razboi Mondial.
Analizate individual, cladirile variate sunt diferite dupa character si reprezentand ideile si
personalitatile fiecarui architect. Dar private ca un intreg, prezinta o form a modernista esentiala
a completarii urbane: orizontalitatea prevaleaza (predomina), si retragerile variate de la
nivelurile superioare confera dynamism acoperisurilor (roofscape).

17 – descrierea impobilelor de peste zece etaje in presa vre mii – citatul este extras din: Pope scu, C., 2011. Spațiul
Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext ed. București(România): Editura
Fundației Arhitext Design. – pag. 77

P a g e | 36

In general cladirile erau alcatuite din apartamente de locuinte si birouri , exceptand hotelurile
Ambassador si Lido. Parterul caldirilor era ocupat de magazine si alte activitati comerciale,
cinematografe, si showroomuri, care animau trotuarele largi ce se intindeau pe tot bulevardul,
apoi, in tot centrul orasului. Trei cinemat ografe modern au fost contruite intre 1930 si 1934
pentru a anima aceasta noua zona a capitalei: unul in curtea interioara a cladirii Carlton
proiectata de George Matei Cantacuzino; celalalt la parterul cladirii ARO a lui Horia Crean ga,
detinuta in colabor are cu Haralamb Georgescu; al treilea fiind Cinema Scala de Rudolf Fraenkel.

Figure 7 – Blocul ARO vedere dinspre bulevard

Designul lui Horia Creanga pentru cladirea ARO a dus la o colaborare cu compania Asigurarea
Romaneasca care a durat alti 10 ani si rezultand in doua proiecte majore: palatal ARO 91 -93
Calea Victoriei, Bucuresti; si complexul hotelier ARO in Brasov. Pe locul doi si trei pe langa
numarul mare de candidate in competitive au fost echipele lui Constantin C. Mosinsch i si Ioan
Anton Popescu si a lui Ioan si Tiberiu Niga, respective; mentiunea speciala a fost castigate de
Ion Berindey, Iuliu Duca, si echipa lui Emil Nadejde si Octav Doicescu. Printre cei ce au fost
rugati de catre compania ARO sa evalueze proiectele au fost Petre Antonescu si Duliu Marcu,
care au realizat un raport tehnic.”
Cladirea ARO a devenit un punct de referinta pentru arhitectura interbelica romaneasca. Echipa
castigatoare a competitiei compusa din Horia Creanga, sotia lui Lucia Dumbraveanu, si fr atele

P a g e | 37

lui Ion Creanga -toti tineri arhitecti la inceputul carierei. Proiectul lor a evoluat secvential prin
diferite versiuni, cladirea finala in 1931, terminate dupa moartea premature a lui Ion Creanga,
este foarte diferita fata de original.
Situat la inte rsectia dintre bulevard ul Gheorghe Magheru si strada D.A Sturza, pe un teren
trapezoidal, cladirea contine 73 apartamente la nivelurile superioare, cu functiuni comerciale si
cinematograf la parter. Cinematograful, care este de trei ori mai mare decat cel din proiectul
initial, a fost construit mai tarziu, in 1934, in colaborare cu tanarul
architect Haralamb (Bubi) Georgescu. Compozitia expresiva este compusa dintr -un turn, care
articuleaza cele doua volume orizontale laterale ale cladirii. Invelitoarea (p ortic,baldachin) de la
parter, alaturi de fatada dinspre boulevard incluzand intrarea cinematografului, se terminau sub
turn si reprezentau un nou element in arhitectura si forma urbana. Nu doar ca indeplinea un rol
functional in protejarea pietonilor, dar ajuta (empatiza) si di namica orizontala a strazii.

Figure 8 – Dreapat blocul Cartlon daramat la cutremur
Lipsita de orice fel de decoratiune ultima varianta a lui Creanga pentru cladirea ARO este
caracterizata drept sumbra, insa estetica ei va sta la baza noii viziuni arhitec turale romanesti,
viziune ce va fi foarte folosita de catre ceilalti arhitecti interbelici. Motivul pentru care proiectul
lui Creanga a fost atat de influent se datoreaza pozitionarii acestuia intr -o zona rema rcabila a
orasului, in zona centrala pe frontul celui mai important boulevard al Bucurestiului la acea
vreme. Constructia cladirii se termina in anul 1931, iar pana la finalul anilor 1930 fronturile
bulevardului sunt deja construite asa ca ajunul celui de -al doilea razboi Mondial gaseste fatadele
arterei intr-o deplinatate izbitoare de modern si nou. Imaginea create demonstra ca Bucurestiul

P a g e | 38

nu mai este un oras ce sta la periferia culturii europene, oras care cu doar cativa ani in urma
prezenta o stilistica si cultura foarte pestrita.
Sub titlul de “Bucu restiul Utopic”, Janco Marcel scrie: “Adevarul este ca Bucurestiul, mai mult
impotriva voinei sale decat a abilitatilor, si -a schimbat infatisarea; si oricine il vede astazi, plecat
fiind de vreo douazeic de a ni, il gaseste greu de recunoscut. Cu siguranta , orasul nostrum a optat
pentru un nou stil de viata, poate neglijand poate prea mult acele vestigii ale artei trecutului ce l –
ar fi impodobit: biserica Sfantul George sau Turnul Coltea”18
Dintr -o perspectiva u rbanistica, cladirile ce alcatuiau fatadele bul evardelor ajung sa definitiveze
in mai multe feluri dar permanent intersectiile si alte artere de circulatie ce le intersectau.
Cladirile de pe colt punctau ritmic desfasuratul stradal ce avea o continuitate p e toate fatadele
cladirilor reprezentata de lin iaritate si orizontalitatea acestora. Un element characteristic pentru
aceste cladiri este retragerea ocazionala a fatadei catre o fatada secundara, asa cum poate fi
observant la blocul de apartamente Jean Mon da de pe Bulevardul Bratianu 7 -9 (astazi Buleva rd
Balcescu) din Bucuresti ce a fost construit intre anii 1934 – 1935. Blocul de apartamente poarta
un dialog cu traseul bulevardului si creeaza o tranzitie intre mediul commercial existent la
parterul cladiri i si intrarea private catre apartamente. Aceste retrageri functioneaza asemenea
unui system architectural cu rol de a modula continuitatea si fluenta liniilor orizontale ale
bulevardului.
Un alt exemplu de imobil de apartamente cu o insemnatate deosebita pentru epoca este cladirea
de apartamente Buril eanu -Malaxa proiectata de Creanga pentru uzinele Malaxa, cu care a
colaborat pentru cativa ani. Proiectul este al doilea ca numar pe acest bou levard pentru Creanga
iar compozitia ei reprezinta expresia pura a orizontalitatii specific arhitectului, iar simp licitatea
ei demonstreaza e volutia formal clara a arhitecturii definitorie pentru stilul sau. La nivelurile
superioare se regasesc apartamente ce prezinta o relativa flexibilitate in compartimentarea lor,
acest lucru a fost posibil datorita structurii pe c adre de beton armat. Specific perioadei respective
fiecare apartament are o camera de serviciu ce poate fi accesata atat din interiorul
aparta mentului cat si din exterior prin intermediul unei retele de circulatii secundare a cladirii. In
aceasta cladire, urmand principiile de inovare, la etajul opt toate incaperile de serviciu ale
cladirii sunt grupate in acelasi loc. Un alt element nou introdu s poate fi regasit pe fatada cladirii
unde plinurile ce alcatuiesc arhitectura cladirii erau asezate in fata peret ilor de compartimentare

18 Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Buc harest, 1920 – 1940. The
MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 170

P a g e | 39

din apartamente, astfel se elimina orice fel de intrerupere nedorita c ear fi putut sa apara in
conformatia orizontala a benzilor vitrate.

Figure 9 – Blocul Malaxa – Horia Creanga

Alti arhitecti de seam ace au contribuit la unita tea estetica a bulevardului au fost, Arghir Culina,
State Balosin , Leon Garcea, Emil Nadejde, Marcel Locar, George Matei Cantacuzino, Ion
Giurgea si Duliu Marcu.
Viziunea modernista cuprindea printer altele si o inovare in eficientizarea utlizarii cladiri lor asa
ca se experimenteaza si cu aceasta tema aparand primele cladiri multifunctionale. Cladirea
Magistratilor – Credit si Asigurari proiectata de Duliu Marcu s -a conturat ingloband o alta
constructive situate tot la intersectia strazilor Jules Michelet, Lahovari si bulevardul Gheorghe
Magheru si se dorea a fi viitorul sediu al Institutului Social Romaninsa proiectul nu se va
construe niciodata. Structura adaposte a spatii comerciale si diverse magazine la parterul cladirii,
receptive acompaniata de spatii pentru birouri la etajul unu, apartamente la etajele doi, trei si
patru si un hotel de dimensiuni reduse pentru magistrate acesta fiind situate la nivelurile
superioare. Fatada principala se deschidea catre buelvardul Gheorghe Magheru si prezenta o

P a g e | 40

liniar itate orizontala puternica ce intra in dialog cu o ritmicitate verticala impresionanta deschisa
catre strada Jules Michelet.
Bucurestiul este situate intr -o zona a ctive seismic si a fost zguduit de doua cutremure majore,
unul dintre acestea fiind cutremuru l din 1940 care a lasat in urma lui pagube pe intreg teritoriul
Bucurestiului, inclusive constructii situate pe bulevardul Magheru. Prin disparitia acestor cateva
cladiri s -a pierdut ceva din unitatea compozitiei urbane de la 1930 . In locul acestora s -au
construit alte cladiri pentru recompletarea frontului insa cladirile ce le -au inlocuit nu au reusit sa
se ridice la nivelul de calitate si detaliere detinute de cel e precedente.
Cladirea lui Emil Nadejdesituata pe bulevardul Tache Ionescu este un alt exempl u de cladire tip
a perioadei ce gazduia spatii comericale printer care si o brutarie la parterul cladirii, iar etajele
superioare erau rezervate apartamentelor. Vo lumetria sculptata si expresivitatea estetica a
constructiei se incadra perfect in liniile no ii arhitecturi a bulevardului de la aceea vreme. In
aceeasi maniera este realizata si cladirea de apartamente Casata proiectatatd e arhitectul Valeanu
Jean, aceast a fiind localizata la intersectia dintre bulevardul Tache Ionescu si strada C.A.
Rosetti. Acc entul sau vertical de pe coltul cladirii se incadra perfect cu orizontalitatea dominanta
a bulevardului, ambele cladiri vor fi distruse in timpul cutrmurului din 1 977.
Cu ajutorul exemplelor prezentate in randurile de mai sus reusim sa conturam o imagine u nitara
pentru ce insemna centrul capitalei interbelice. Fara indoiala bulevardul Nicolae Balcescu –
Gheorghe Magheru a dat forma si character zonei centrale a Bucurestiului, contribuind
substantial in demersal orasului de a se inscribe miscarii moderniste. In anul 1935 in cadrul
revistei Arta si Omul este publicat raspunsul arhitectului Horia Creanga legat de bulevardele
bucurestene: “Bulevardele largi sunt in sinea lor monumente ale simplitatii. Circulatia
vehicolelor se va potrivi cu orizontalitatea cladi rilor. Monotonia va fi intrerupta de cladirile
verticale, retrase de la fatada principala pentru a nu rupe liniile orizontalitatii. Monotonia este
intrerupta de proportionarea si dinamismul arterei de circulatie .”19
Arhitectura cladirii Creditul Rural detin uta de State Balosin, foloseste elemente decorative, dar
compozitia volumetrica duce mai departe impulsul modernismului si completeaza conturul
bulevardului. Si cladirea Creditul Minier detinuta de acelasi Balosin se conformeaza noii
conventii de a avea u n accent vertical pe colt, insa estetica ei detaliata fragmenteaza claritatea
fatadei.

19 Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Buchares t, 1920 – 1940. The
MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 177

P a g e | 41

La inters ectia strazii C.A. Rosetti cu bulevardul Tache Ionescu exista un teren cu o forma
circulara pe care se va edifice cinematograful Scala.
Cladirea de apartament e denumita Palladio este proiectata de Marcel Locar, iar aceasta se
regaseste la extremitatea nordica a bulevardului acolo unde se interesecteaza cu Piata Romana.
Aceasta cladire este compusa din doua fatade lungi, una dintre acestea se deschide catre
boulevard si cealalta este inclusa in frontul strazii Mendeleev, iar o a treia fatada scurta care era
indreptata catre intersectia din piata Romana. Bucata de cladire de pe colt a fost distrusa in
timpul cutremurului din 1977 si refacuta ulterior insa fara sa respecte compozitia unitara a
imaginii initiale.
Un exemplu aparte de cladire de apartamente din aceasta epoca este cladirea lui Hermen Clejan,
care contine elemente arhitecturale clasice ce ii confera o infatisare sobra si monumenta la.
Aceasta cladire nu respcta principiile estetice ale modernismului insa fara indoiala se incadreaza
perfect in tiparul general al bulevardului.
Un architect de seama al perioadei interbelice este si Ion Giurgea care se face remarcat pentru
tendinta sa d e a utiliza arhitectur a eclectia cunoscuta la vremea respective si sub numele de stil
neo-Florentin. El foloseste acest stil in a reda caracterul proiectelor de locuinte individuale
precum case somptuase si vile de lux. Astfel ca impresioneaza opinia public a cand va realiza
proiectul de pe bulevardul Magheru, o constructive ce adaposteste spatii comerciale in zona
parterului si apartamente la nivelurile superioare. Blocul de locuinte are o expresie surpinzator
de clara si reuseste sa integreze perfect fatada cu frontul stradal.

3.1.2 Blocuri de mica si medie inaltime din Bucuresti

In zona de Nord a orasului acolo unde se realzia o extindere a principalei axe de circulatie a
orasului pe directia nord -sud, se construieste un bloc de apartamente al carui propr ietar era
Academia Rom ana. Blocul Elias a fost unul dintre primele blocuri de locuinte ce se conforma
noului aliniament stradal al arterei. Este considerata o constructie remarcabila pentru acuratetea
detaliilor si pentru liniile clare , devenind un exempl u ce infatiseaza cum p oate fi accentuata
orizontalitatea fatadei intr -un front stradal cu o liniaritate deja existenta.
Cladirea ASIT este pozitionata intre alte doua constructii care existau deja la momentul
edificarii. Nu departe de Piata Romana, strada pe care se afla blocu l are un front stradal simplu
din punct de vedere geometric, ce permite intuirea fiecarei functioni prezente la fiecare etaj al

P a g e | 42

cladirilor. Pentru ca s -a folosit structura pe cadre de beton armat, la parterul blocului si mezanin
s-a putut concepe un spatiu expozitional ce putea sa gazduiasca si conferinte, in timp ce
nivelurile superioare sunt rezervate aparatamentelor de locuit.
Cladirea de pe strada Stirbei Voda realizata de Duliu Marcu este un exemplu bun pentru cum
poate fi utiliza t eficient terenul in conformitate cu regulamentul local de urbanism. Strada este
de o importanta deosebita pentru oras asta a facut ca majoritatea cladirilor situate aici sa fie mai
vechi de 1900. Expresia orizontala a acestui bloc este introdusa ca un el ement nou in randul
celorlalte cladiri vechi. Catre strada, la parterul cladirii, se regasesc spatii comericale si
magazine, in timp ce nivelurile superioare gazduiesc cate doua apartamente pe etaj si putem
spune ca este o compartimentare destul de economi ca in felul cum a conc eput-o Duliu Marcu.
Varietatea si noutatea expresiei arhitecturale ce a dominat in cazul multor imobile de locuinte
colective din oras poate fi inteleasa ca un modernism continuu, fara a fi marcat de diverse
abateri, demonstreaza sta bilitatea societatii r omanesti si dorinta acesteia pentru continuitate,
acum ca a disparut influenta de factura externa pe care tarile ocupante si -o exercitau. Intr -o nota
de eleganta generala pe care aceste cladiri au adus -o, a dus la stabilirea noii este tici moderne ca
modali tate normala de exprimare. S -a realizat astfel o legatura puternica intre spiritul cultural
local si noutatea adusa de modernism.
Lucrarile realizate de Horia Creanga, Marcel Jancu, Duliu Marcu, George Matei Cantacuzino,
Jean Monda si multi altii, demonstr eaza un spirit de bine exprimat intr -o societate statornic
definita, ceea ce a dus la formara unei noi tipologii pentru imobilul de locuinte colective ce
cuprindea o serie de solutii progresiste.
Localizata nu departe de fosta piata a Palatului Regal, clad irea de apartamente Compania
Asigurari Generala de distinge de restul cladirilor prin fatada ce isi preia modularea din curbura
strazii Calea Victoriei. Orizontalitatea compozitiei este exprimata prin balcoanele continue cu
parapeturi pline si prin retrage rea etajelor superioare. La parterul cladirii se regasesc spatii
comerciale dar si un pasaj ce ajuta la extinderea spatiului pietonal.
Pe Bulevardul Ana Ipatescu, care se prelungeste axa de circulatie nord -sud a orasului, Cladirea
lui Niga Tiberiu se inca dreaza in stilul vremii. Stilistic vorbind arhitectura ei apartine tendintei
generale a modernismului bucurestean, cu o compozitie simpla pe fatada si retrageri succesive la
nivelurile superioare.
O alta cladire proiectatat de Niga o gasim pe strada Aurel Vlaicu, o straduta secundara din
cartierul bulevardului Dacia. Chiar daca la interior partiul cladirii este relativ simplu avand cate

P a g e | 43

doua apartamente generoase pe etaj planul acestora transmit continuitatea spatiului inter ior.
Datorita detaliilor arhitect urale atent elaborate, fatada capata o infatisare complexa. Compozitia
armonioasa este data de elemente integrate precum ferestre cu forma curbata, stalpii cilindirici
sau umbrarele balcoanelor.
Anumite imobile prezinta un element aparte, un sistem special gandit pentru intrarea principala
in imobil ce consta intr -o retragere de la frontul stradal, formand o fatada secundara. Astfel cu
intrarea in cladire situata in partea retrasa din spate se forma o zona partial publica, p artial
privata. Etajele retrase d e la partea superioara impreuna cu acest artificiu al intrarii retrase
confereau ritmicitate strazii si animau imaginea urbana.
Pe strada Xenopol din Bucuresti gasim o alta cladire de interes, proiectatat de arhitectul Ion I.
Berindey, avand caracteristic volumetria spectaculoasa obtinuta din retragerile succesive ale
nivelurilor superioare si obtinerea unor terase ce ofereau locatarilor o veder superba asupra zonei
centrale a Bucurestiului. Retragerea succesiva a nivelurilo r, comparata cu efectul unei casc ade,
diminueaza considerabil masivitatea cladirii si in ciuda faptului ca aceasta se inalta pe 8 etaje
reuseste sa se integreze perfect printre cladirile joase care existau la aceea vreme.
Spre sfarsitul anilor 1930 apare t endinta de a monumentaliza edific iile si este mai des utilizata
verticalitatea in compozitia volumetrica. Acest lucru ne poate indica pe de o parte faptul ca se
urmarea inducerea importantei unei strazi dar si schimbari in politica vremii, unde politica de
dreapta castiga teren.
Un exemp lu pentru multifunctionalitatea adoptata in utilizarea acestor cladiri, aparuta din
motive economice, se regaseste la cladirea Nestor de pe Calea Victoriei. Constructia este situata
pe Calea Victoriei, una dintre cele mai p restigioase, vechi si importante strazi ale capitalei. A
fost ridicata in 1931 de firma lui Emil Prager si a avut ca beneficiar compania miniera de aur
MICA. Aceasta era pozitionata la extremitatea parcelei, ulterior fiind extinsa cu un nou corp de
cladire destinat birourilor si parterul comercial deschizandu -se catre strada. Pe langa activitatile
comerciale si spatiile pentru birou, constructia gazduia si 42 de apartamente. Ansamblul final
cuprindea o curte interioara pavata prin intermediul careia activit atile strazii erau prelungite,
curtea adapostind spatiile comerciale la parter, un magazin vestimentar si o cafenea.

3.1.3 Modelul spatial . Raportul cu orasul si necesitatile sale

P a g e | 44

Ca urmare a aparitiei buelvardelor apare o prima forma de ierarhizare in configuratia structurii
orasului, deci aparitia bulevardelor principale si a strazilor secundare, axe principale de
compozitie si artere ce se devarsa in acestea.
Inaltimea acestor cladiri varia de la 2 la 11 niveluri , in conformitate cu re gulamentul de
urbanism al orasului. Aceasta form a de locuire s -a raspandit foarte rapid in tot orasul si a avut un
mare impact asupra mediului urban de dupa Primul Razboi Mondial.
Apartamentele au fost construite ca raspuns a cererii pentru cat mai multe l ocuinte cat si in
urma studiilor ce recomandau construirea in centrul orasului a cladirilor cat mai inalte, fatade
continue, si aliniamente bine definite. Aceasta presiune i -a facut pe arhitecti sa relizeze cladiri
cu mai multe etaje, echipate cu cele mai recente dotari si oferind imbunatatirea confort ului.
Majoritatea arhitectilor din perioada interbelica au contribuit la procesul de dezvoltare si
evolutie a locuintei urbane. Asta le permitea sa isi sustina noile principii estetice chiar si atunci
cand nu isi doreau o restructurare totala a apartamentu lui traditional. Octav Doicescu critica
faptul ca entuziasmul arhitectilor pentru noua estetica nu ducea mereu la o reorganizare
completa a cladirii de locuinte colective. Declaratia lui este publicata in „Sp iritul arhitecturii
bucurestene” din Catre o arh itetcura a Bucurestilor: „Bucuria volumului de baza, frumos
echilibrat in lumina, simplu si sincer, ne -a facut sa uitam ca trebuie sa cautam mai adanc….
Forma rigida de care ne -am obisnuit in arhitectura cl asica, a luat nastere din constructia vremii
si, probabil, din necesitatea de securitate, fara sa se mai incadreze in realitate.Sistemele noastre
de construire ne permit o flexibilitate mai mare – o scapare necesara in natura” 20
Gandirea arhitectilor roma ni a evoluat simultan cu schimbarile ce au surve nit in domeniul
stiintei si in domeniul anumitor tehnologii. Cantacuzino este printre primii care fac aceasta
remarca spunand ca modernitatea arhitecturii tine de felul cum utilizeaza noi materiale si metode
de construire ce vor creste standardele de sanat ate. Florea Stanculescu afirma si el ca noua
arhitectura modernista este justificarea pentru a tine pasul cu viteza descoperirilor stiintifice, de
asemenea ca aceasta reprezinta confort, spiritualitatea acele i vremi, igiena si sanatate.
Cladirile de aparta mente apar si pe alte artere principale de circulatie din oras, pe strazile
secundare ce isi definisera deja frontul stradal chiar si pe acele strazi care abia incepeau sa se
dezvolte. Impreuna acestea alcatu iesc o masa construita definitorie pentru oras. Chiar daca
difera calitatea proiectelor trebuie mentionat ca toate au fost proiectate in concordanta cu

20 Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Bucharest, 1920 – 1940. The
MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 19 0

P a g e | 45

modernismul, cerintele de ordin material sau economic aduse de clientii ce aveau idei
progresive, si con ditiile ce erau impuse de particularitatea unei locatii. Acest val de creativitate
si dezvoltare a fost marcat pe de o parte de anumite idei ale arhitectilor, iar pe de alta parte de
legatura contextului urban, subordonat planului general al orasului, cu f iecare constructie in
parte. Datorita reglementa rilor urbanistice locale ce aveau ca scop in primul rand asigurarea
standardelor de sanatate apare un nou efect volumetric particular ca urmare a retragerilor etajelor
superioare, ce reuseau sa asigure insori rea strazii de jos. Rezultatele arhitecturale ap arute din
acest motiv sunt comparabile cu efectul de cascada al caldirilor art deco, datorita
spectaculozitatii solutiilor individuale ale arhitectilor.
Odata cu impunerea limitarilor de inaltime din centrul orasului introduse in a doua jumatate a
anilor 1 930, a dus la construirea mult mai densa a loturilor de teren destinate locuintelor si care
dadeau parterul cladirilor inapoi publicului sub forma de spatii comerciale. Rezultatul a fost
impactul pe care l -au avut blocurile de locuinte colective asupra vie tii publice din peisajul urban
ce se desfasura pe marile bulevarde si piete ale orasului.
Apartamentele din aceste cladiri aveau un anume grad de flexibilitate interioara si totodata o
serie de facilitati ce aveau sa devina precursoarele confortului si a n oilor standarde de civilizatie.
Cladirlile realizate in alte zone, altele decat fronturile marilor bulevarde erau caracterizate de o
aparenta mai putin ostentativa, chiar si asa ele influenteaza semnificativ fontul construit al
orasului si mediul urban. Ar hitectii vremii erau intr -o permanenta cautare de a -si lasa amprenta,
exprimandu -si personalitatea in diferite forme sau feluri ce exprimau noi interpretari. O parte
dintre acestea se regasesc in elemente pre cum felul de conformare a retragerii succesive d e la
nivelurile superioare, alinierea parapetului de la ferestre cu cel de la logii sau balcoane,
imbinarea formelor drepte cu cele curbe si existenta benzilor de suprafete vitrate ce aveau
orientare vertical a dar mai ales orizontala.
Intr-un citat pe car e il regasim si in „Romanian Modernism” publicata in 1999 la Cambridge,
Horia Creanga descrie arhitectura de la aceea vreme ca fiind o arhitectura simpla, cu volume
spatiale bine proportionate si viguroase, linii drepte si suprafete lipsite de orice decor atiune.
Orizontalitatea strazii se regaseste in benzile orizontale pe acre sunt situate ferestrele. El sustine
ca tehnologia sta la baza confortului ce se regaseste in noua arhitectura, aceasta asigurand
lumina, aer curat si caldura in fiecare colt al unei locuinte. Compartimentarea mai rationala a
apartamentelor si fiecare functiune distribuita acolo une ii este locul. Modul in care se
proiecteaza noile cladiri nu mai sunt conditionate de intemperiile mediulu i inconjurator,
tehnologia noua aducand avantaje considerabile. Arhitectura modernista devine o simpla si

P a g e | 46

desigur sincera expresie a nevoilor moderne. „Aceasta exprima frumosul prin simplitate si utilul
prin confort.”21
Duliu Marcu impartaseste aceeasi opin ie care afirma in 1931 ca „Miscarea modernista e ste si
mai bine inteleasa si justificata dupa razboi, cand spiritul international animeaza societatea, care
incep sa aiba tendinta de a elimina frontierele dintre anumite tari si de a construi Statele Unite
ale unei Europe mai bune, continand curente natio naliste…. Astazi, se asteapta de la arhitecti ca
acestia sa produca lucrari in armonie cu un nou mod de gandire ce se conformeaza la conceptele
vietii moderne. Orice este inutil trebuie eliminat din vietile noastre. Din fericire, arhitectura a
scapat de ultimele ramasite ale elementelor romantice. Arhitectura a devenit pur
constructivista.”22
Compozitia spatiala a blocuri se baza pe de o parte pe volumetrii dreptunghiulare realizate in asa
fel sa se integreze in structura urbana deja existenta, iar pe de a lta parte armonizarea cu dinamica
formelor curbe ce aveau rorlul de a echilibra voluemtria rectangulara. Deschideri la nivelul
parapetului, umbrare si coloanele circulare sunt doar cateva din formele ce alter nau volumetria
simpla si rectangulara a cladiril or. Blocurile de apartamente au remodelat trama stradala a
orasului in functie de felul cum erau inserate in tesutul urban, iar in urma acestei caracteristici
putem imparti tipologia de ocupare a lotului in p atru tipuri distincte:
• Constructii asezate pe lo turi relativ izolate ce formeaza patru fatade si adesea devin
turnuri, fara a se supune regulii impuse de aliniamentul stradal, majoritatea acestor
cladiri devin puncte de reper in peisajul urban remodeland linia cornisei a Bucurestiului
• Cladiri de apartam ente ce se deschideau catre o piata importanta din oras, aveau o
stilistica diferita a fatadei pentru a se ridica la nivelul de imprtanta al pietei de care erau
in mod direct legate. Aceasta difer entiere a cladirilor conferea identitate pietei si reusea
sa diferentieze cladirea de celelalte tipuri.
• Blocul de locuinte ce apartinea unui front stradal bine definit aveau predefinite inaltimea
si alinierea, predefinire impusa de regulamenul local de urb anism. Acest tip de cladiri se
diferentia de obicei prin ret ragerea succesiva a ultimelor etaje creeand astfel terase
exterioare pentru locatarii apartamentelor, sporind astfel confortul de locuire.
• Constructii ce gazduiau apartamente si erau asezate la in tersectia dintre doua sau mai
multe strazi. Pozitia in care se regaseau aceste imobile le permitea sa obtina o imagine

21 Horia Creanga citat in Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernis m – The Architecture of
Bucharest, 1920 – 1940. The MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 192
22 Duliu Marcu citat in Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Bucharest,
1920 – 1940. The MIT Press e d. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 192

P a g e | 47

mai impresionanta a fatadei, ceea ce facea din cladire un punct de referinta in cadrul
mediului urban. Acesta este tipul de cladire ce a beneficiat de cea mai mare diversitate de
forme, de la volum e simple si rectangulare la accentuarea verticala a colturilor de
intersectie. Cel mai adesea accentele verticale aparute in volumetria cladirii erau
pozitionate pe colt si aveau elemente circular e sau curbate pentru a fluidiza parcursul
vizual al fronturi lor ce se intalneau.

3.1.4 Tipologia apartamentului interbeli c

Prima dezvoltare majora ii apartine lui Horia Creanga; in 1929 cand el si -a afisat manifestul ce a
castigat concursul pentru cladirea ARO, localizata intr -un punct important pe bulevardul n ord-
sud din bucuresti. Acest proiect a dat startul la novel (nuve la/noua) arhitectura ce a promovat o
noua abordare a problemelor formalului si a functiunii la scara urbana. Curand devine norma, pe
parcurs ce legislatia progresiva sustinea activitatile ge neratiei de arhitecti dornici sa inoveze. Ei
au oferit diverse so lutii arhitecturale , dar obiectivele commune au dus la o serie de caracteristici
commune:
• Planurile apartamentelor se concentrau pe o camera de zi central/ nucleuul, si avea
proportii gener oase, direct legata direct la o alta incapere prin intermediul a pereti
despartitori si usi de sticla mari, in general aceasta camera de zi era un birou sau zona de
dining; combinatia aceasta permitea o multifunctiune a spatiilor. Aceste camera
comunicau v isual si functional, prin urmare se amplifica spatial interior. F unctiunile de
zi si de noapte erau adesea separate, spatii ce comunicau pentru zona de zi, spatii
compartimentate pentru zona de noapte.
• Apartamentele erau grupate in jurul accesului vertical (scari si lift). Fiecare etaj avea cate
doua sau trei apartament e , a cate una sau 5 camere
• Accesul de la parter era adesea generos proportionat, detalierea lui conformandu -se cu
organizarea formala a cladirii
• retragerea succesiva a etajelor superioare a cladirilor inalte , era solicitata din
considerente de planificar e urbana referindu -se la proportia strazii si umbrire., a jucat un
rol important in masivitatea volumetriei cladirilor.
• balcoanele, logiile si retragerile la etajele superioare au contribui t la comunicarea
interiorului cu exteriorul.

P a g e | 48

• Elementele orizontal e ale compozitiei fatadelor erau strapunse de cateva elemente
verticale , care erau importande nu doar pentru articularea volumului dar si pentru a
marca puncte importante ale strazii sau la nivelul contextului urban (la colturi, scuaruri,
etc)
• Structura d e beton armat pe cadre a permis flexibilitate in felul cum apartamentele erau
aranjate si variatii in felul cum fiecare nivel era configurat pentru a satisfice nevoile
indivizilor ce le ocupa u. Consistenta proiectarii a fost data de grija la detalii, alege rea de
material de buna calitate si de reflexia planurilor generale in interioare.
• Detaliile de proiectare adesea adesea demonstrau o influenta art deco. Asemenea
elemente decorative puteau s a domine aspectul unei cladiri sau pur si simplu sa adauge
variet ate la o compozitie evident moderna sau expresionista
• Zonele vitrate erau adesea grupate ca benzi continue si erau inramate in metal sau lemn,
intr-o regiune caracterizata de temperature extr eme in vara si iarna, obloanele exterioare
tineau afara caldura v erii si retineau caldura iarna
Aceasta implementare detaliata in relatie cu obiectul architectural a fost abordata (stressed) si de
Maria Cotescu, un contributor ocazional pentru Simetria si una dintre primele arhitecte din
Romania.: “Actul conceptiei – de fapt un act al compozitiei – adduce forma arhitecturala la
toate detaliile ei; in acelasi fel cum o opera de arta este alcatuita din diferite detalii, cuprinde si
imbratiseaza diversitatea lor. Ca si in muzica, detaliile sunt corzi ce treb uiesc armonizate pentru
a forma melodia ca intreg” (Machedon & Scoffham, 1999)23
Acestea sunt doar cateva dintre caracteristice recurente ale arhitecturii blocurilor de apartamen te
ce au ajuns sa domine peisajul urban din centru l Bucurestiului perioadei interbelice. Aceste
apartamente erau de obicei construite pe terenuri libere, sau in ocazii rare inlocuiau
cladiri mici ce aveau putina sau deloc valoare arhitecturala; impreuna a u contribuit la efortul
national de a satisfice cererea permanenta de locuinte ce a aparut la sfarsitul Primului Razboi
Mondial

23 Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Bucharest, 1920 –
1940. The MIT Press ed. Ca mbridge(Massachusetts): The MIT Press. – pag. 165

P a g e | 49

3.2 Imobilele de locuinte colective in perioada socialista

3.2.1 Imaginea locuintelor colective in ideologia socialista

Incepand cu 1962 incepe constructia a numeroase cladiri monumentale avand caracter public iar
acesta erau denumite „palatele poporului” (palatul sportului, palatul copiilor,etc)facand referire
la epoca trecuta unde doar cei privilegiati traiau in palate, de acum poporul era cel c are merita
palatele. In ciuda denumirii acestor edificii populatia avea acces limitat, limitata fiind si dreptul
de a detine o locuinta, toate acestea au dus la un sentiment puternic de a nu fi stapan pe ce ai.
Inca din 1958 incepe sa se realizeze proiecta rea cartierelor muncitoresti avand sa fie construite
incepand cu 1961.

3.2.2 Impactul proiectelor de anvergura asupra dinamicii orasului

Incepand cu 1948 au fost aplicate o serie de politici comuniste ce aveau drept scop schimba rea
permanenta a imaginii urbane de pana atunci. Primul pas a fost modificarea structurilor
administrativ teritoriale la scara nationala, moment in care intreaga suprafata a tarii a fost
impartita in regiuni si raioane, Bucurestiul urmand sa devina o regiu ne proprie.
Programul de urbanizare de factura sovietica avea doua obiective majore, primul viza
omogenizarea si imbunatatirea conditiilor de locuit in tot orasul iar al doilea obiectiv viza
centrele urbane ce aveau sa fie reconstruite in doua etape: edif icarea de cladiri emblema tice
noului regim si reidicarea cartierelor muncitoresti.
Pana in 1966 suprafata construita a capitalei se tripleaza. Fiind proaspat date in folosinta noile
strazi ale cartierelor rezidentiale emanau curatenie si spatiu deschis. Ac est lucru se datora si

P a g e | 50

faptului ca spatiile verzi respectau normele internationale, 20mp pentru fiecare locuitor, dar si
faptului ca autorurismul nu era asa des intalnit, ramanand mai mult loc pentru pietoni.
In contextul reorganizarii noului centru civic al Bucurestiului se dores te realizarea celui mai
mare si impresionant bulevard al orasului, Bulevardul Victoria Socialismului. In acest scop au
avut loc o serie de demolari, in care cetatenii erau informati din scurt ca ulita sau casa lor vor fi
demolate. Abuzand legea despagubiri lor locatarii erau fortatati sa plece din casele lor, primeau
in schimb sume modice ce nu puteau fi negociate, fiind mutati la bloc. In scurt timp acestia se
vor trezi in posesia unei singure locuinte, apartamentul de resedinta, ra incepand viata fara cele
agonisite pana atunci, de unde si expresia „au pornit de la lingura”.

Figure 10 – Imagien aeriana asupra cartierului Titan
Odata cu venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea tarii au fost impuse masuri mai drastice
cu privire l a eforturile fondului de investitii. Acesta sustinea ca pamantul trebuie lucrat pentru
agricultura, asadar sustinea dezvoltarea oraselor pe verticala si descuraja expansiunea teritoriala
a Bucurestiului. Din aceste motive a cerut inginerilor sa construiasc a tot mai inalt si s -a ordonat
introducerea de noi blocuri de apartamente in cartierele deja construite. Asta a dus la cresterea
densitatii urbane si odata cu ea scaderea calitatii nivelului de trai.

P a g e | 51

Brusc apartamentele nu mai aveau ferestre cu deschide re catre spatii verzi, acestea dadeau in
curti interioare sau aveau ca vedere fatada blocului de vis -a-vis. In cartierul Titan de la 130 000
de locuit ori pentru care fusese gandit se ajunsese la aproximativ 500 000 de locuitori.

Figure 11 – vedere asupra cartierului Titan -Balta Alba
In anii 1966 Romania se claseaza pe locul 8 la nivel mondial cu un numar de 120 000 de
apartamente noi, la vremea respec tiva realizandu -se anual 6.1 apartamente noi la mia de
locuitori. (Lavinia Betea, documentar TVR, 2018)

3.2.3 Tipologi a locuintelor colective si efectele acesteia

In aceasta perioada vor lua nastere si cele doua cartiere muncitoresti considerate model: c artierul
Drumul Taberei si cartierul Titan -Balta Alba. Blocurile erau considerate un beneficiu adus
locuir ii dupa invatatura comunista, ele reprezentau inovare si modernitate, chiar daca sunt
descrise drept „bloc cotete” asa cum le denumeste si scriitorul Radu Paraschivescu intr -un
interviu acordat TVR. Idealul ca blocul este o binefacere a produs schimbari in mentalitatea
societatii de la aceea vreme, iar cei ce stateau la bloc se regaseau intr -o nota de superioritate fata
de cei care statau la casa sau ch iar vila.

P a g e | 52

Figure 12 – Cartierul titan, bloc de apartamente tip cu 4 etaje
Spati ul de locuit semana riguros cu restul locuintelor realizate la aceea vreme, descris ca fiind o
„conserva” si unde traiai sentimentul de inghesuiala. Viata de zi cu zi nu era intocmai linistita,
exista un disconfort constant provenit din sinele tipolog iei de convietuire in blocuri colective.
Deranjati de zgomotele facute de vecini locatarii se puteau plange unei instante locale numita
comitetul de bloc. Comitetul de bloc avea principala grija de a mentine linistea in bloc insa
uneori atributiile acestui a mer geau dincolo de barierele intimitatii. De pilda in anii 1980 statul
incerca sa descurajeze sub orice forma divorturile, comitetul de bloc intervenea inainte ca
personajele in cauza sa ajunga la tribunal si incerca sa ii impace. Locatarii au descris de a lun gul
timpului convietuirea aceasta ca fiind una lipsita de secrete, unde toata lumea se stia cu toata
lumea.
Locatarii blocurilor veneau din medii mult mai precare cu incaperi unde se si statea se si gatea,
asa ca nu prea s -a luat in seama mirosul ce se raspandea prin gurile de aerisire sau pe casa scarii
precum si lipsa izolatiei fonice.
Interesant este insa faptul ca la inceput locatarii imobilelor de locuinte colective prezentau
obiceiurile altui tip de locuire, obisnuiti cu garduri, case si curte acest ia aveau tendinta de a sta
mai mult in fata blocului pe banca, unde exista prilejul de a socializa cu vecinii. Aceste lucruri
precum si imprumutul de diverse alimente era foarte des intalnit in randul vecinilor, a reusit sa
umanizeze cutiile de beton extre m de simpliste. Blocuriel isi trageau caracterul din tipul de
locuire si felul cum locatarii convietuiau in interiorul acestora, spre deosebire de perioada
interbelica unde puteai sa deduci un anumit stil de viat dupa felul in care era decorat imobilu l.

P a g e | 53

Blocuriel erau vopsite la exterior in culoarea gri, din ratiuni de mentenanta deoarece aceasta
culoare era rezistenta la muradarie, insa efectul pe care l -a creat a fost acela de apasare si lipsa a
identitatii.
Calitatea constructiilor se vedea atat in produ se cat si in manopera, acestea fiind executate „la
norma”. Calitatea fiind slaba adesea locatarii erau nevoiti sa improvizeze si sa introduca bucati
de material sub fereastra sau sub usi pentru o impiedica aerul rece sa patrunda.
Primii locatari ce s -au m utat la bloc nu au vazut o problema in asemanarea izbitoare a
apartamentelor, practic existau cateva modele de comaprtimenatre, acestea fiind raspandite in
toate raioanele orasului. Apartamentele aratau identic chiar si dupa mobilarea acestora, deoare ce
inclusiv mobilierul era tipizat, existand cateva modele pentru bucatarie, cateva piese de mobilier
destinate dormitorului si tot asa. Tot din ratiuni economice incepe sa fie utilizat un nou material,
palul furniruit este introdus sub semnul mobilierul m odern .
Oamenii duceau o viata gri, personalizarea spatiului interior lipsit de orice element identitar
statea in imaginatia locatarilor. Fara a fi educati in estetica unei amenajari de interior oamenii si –
au decorat apartamentele dupa gustul personal, ce a rezultat a fost un stil de kitch ce a devenit
cumva identitar acestei perioade.
La instructiunile sovieticilor regimul de la Bucuresti incerca sa descurajeze specula de orice fel
si pentru ca era incurajata economia locuintele nu aveau spatii de depozitar e, ga raje sau pivnite.
Sunt foarte putine exemple de blocuri de locuinta ce beneficiau de boxe situate la subsolul
cladirii iar apartamentele erau dotate cu o debara ce avea si rolul de camara pentru alimente.

P a g e | 54

Figure 12 – Apartament cu trei camere semide coman dat
Apartamentul era gandit ca fiind spatiu fara memorie, locatarii nu erau proprietari pe acestea si
nici nu erau nevoiti deoarece pe parcursul vietii in functie de numarul membrilor de familie
acestia puteau fi mutati catre o alta unitate de locuit. Conf orm standardelor sindicale, la aparitia
celui de -al doilea copil locatarii puteau solicita mutarea intr -un apartament cu 3 camere.

Concluzii
Bibliography
Adevăruri despre trecut: Poveste din cartierul meu (TVR1). 2018. [Film] Regia Irina Luca. România:
Televiziunea Română.
Anon., 2019. dexon line. [Interactiv]
Available at: https://dexonline.ro
[Accesat 11 10 2019].
Chirvai, D. I. G., 2006. Noțiunea de locu ire: de la locui nță la locuire. București: Editura Universitară "Ion
Mincu" București, 2006.
Davidescu, I. A., 2013. Urbanismul -Serie nouă – Noțiuni de urbanism – Curs predat la Școala Politehnică
Carol al II -lea, publicat în 1937. "Biblioteca Institutului Urbanistic", nr. 38 -48 ed. București(România):
MBSTUDIO.

P a g e | 55

Gheorghiu, P., 2003. Un Specific de Locuire Bucureștean. București: Editura Univ ersitară "Ion Mincu"
2003.
Giurescu, C. C., 2009. Istoria Bucureștilor. ediția a III -a revăzută ed. București(România) : Editura Vremea
.
Machedon, L. & Scoffham, E., 1999. Romanian Modernism – The Architecture of Bucharest, 1920 – 1940.
The MIT Press ed. Cambridge(Massachusetts): The MIT Press.
Me or We? Cultural Difference between East and West. 2018. [Film] Statele Unit e ale Americii: Knovva
Academy.
Oprea, A., 1960. ACAD. Duliu Marcu Arhitectură. București(România): Editura Tehnica 1960.
Pamfil, a. F. ed., 2019. #187_România 100. România 100 ed. București(România): Igloo.
Popescu, C., 2011. SpațIul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Roma nian Modernity. Carțile
Arhitext ed. București(România): Editura Fundației Arhitext Design.
Popișteanu, C., 1991. Istoria Clipei. 1991 ed. București(România): Editura Adevărul.
Runceanu, C., 2014. Evoluția și recalificarea ansamblurilor de locuințe colective din București: mize și
oportunitați. București(România): Editura Universitară "Ion Mincu".
UAR & Ministerul Culturii, 1992. Horia Creanga. București(România): Uniunea Arhitecților din România.

Figura 1 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. București(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 35
Figura 2 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 190 6-1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. București(România): Editura Fundației Arhitex t Design. – pag. 46
Figura 3 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. Bucur ești(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 53
Figura 4 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernit ații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. București(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 57
Figura 5 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 The Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. București(România): Editura Fundației Arhitext Design. – pag. 58
Figura 6 – Popescu, C., 2011. Spațiul Modernitații Românești 1906 -1947 T he Space Of Romanian Modernity. Cărțile Arhitext
ed. București(România): Editura Fundației Arhitext Design . – pag. 59