Specificul Finantarii Cheltuielilor Destinate Culturii, Artei, Sportului Si Actiunilor Pentru Tineret In Republica Moldova

Medicina

Specificul Finantarii Cheltuielilor Destinate Culturii, Artei, Sportului Si Actiunilor Pentru Tineret In Republica Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

Specificul finanțării cheltuielilor destinate culturii, artei, sportului și acțiunilor pentru tineret în republica moldova

LISTA ABREVIERILOR

BUAT Bugetul Unităților Administrativ-Teritoriale

CBTM Cadrul Bugetar pe Termen Mediu

CSI Comunitatea Statelor Independente

IPNA Instituției Publice Naționale a Audiovizualului

MC Ministerul Culturii

MTS Ministerul Sportului și Tineretului

ODIMM Organizaţia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

PIB Produs Intern Brut

PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

SRL Societate cu Răspundere Limitată

TACIS Asistență Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente

UMRDC Unitatea de Monitorizare Regională şi Dezvoltare a Capacităţilor

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

INTRODUCERE

”Nivelul culturii generale a nației

nu-l poate ridica nimeni cu umărul,

timpul și munca umplu neajunsurile.”

Mihai Eminescu

Importanța și actualitatea temei. Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezintă o componentă importantă a politicii sociale a statelor și presupune folosirea pe scară largă a resurselor financiare publice în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației, a calității vieții fiecărui individ.

Cheltuielile publice pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit, cu plata redusă sau sub formă de transferuri bănești (alocații, pensii, ajutoare), de a caror finanțare beneficiază anumite categorii sau grupuri sociale si în unele cazuri chiar întreaga populație, având în acelasi timp un rol economic și social, deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigură: educația și instrucția copiilor și tinerilor, ridicarea calificării profesionale; se influentează evoluția demografică; se asigură ridicarea nivelului cultural, artistic și de civilizație al membrilor societății.

Rolul economic al acestor cheltuieli se manifestă și în acțiunea lor asupra consumului, în sensul că influentează cererea de bunuri de consum și, pe aceasta cale stimulează sporirea producției.

În scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive autoritățile publice îndreaptă o parte din resursele financiare spre organizarea și funcționarea unor instituții specializate în acest domeniu cum sunt:

instituțiile de cultură și artă;

patrimoniul cultural;

formațiile artistice;

cluburi sportive ș.a.

Resursele financiare destinate culturii, artei, sportului, alături de cele pentru învatamânt, contribuie la creșterea calității factorului uman, crearea și îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și idealurilor morale și estetice, ridicarea gradului de educație și civilizație și de asemenea își aduc aportul la formarea personalității umane.

Această lucrare științifică ne prezintă principalele destinații si specificul finanțării cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret.

Scopul și obiectivele cercetării. Scopul lucrării este abordarea categoriilor de cheltuieli publice pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret prin prisma eficienței lor.

În atingerea scopului propus avem sarcinile ce urmează:

relatarea și descrierea destinației și structurii cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret;

analiza evoluției structurei și dinamicii cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activităși pentru tineret;

determinarea specificului finanțării acestor cheltuieli în Republica Moldova.

Obiectivul investigat și subiectul cercetat constă în studierea amănunțită a cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activităși pentru tineret. Aceste cheltuieli fiind de o importanță majora în dezvoltarea socială și economică.

Baza teoretico-metodologică a cercetării efectuate o constituie lucrările economiștilor teoreticieni autohtoni și străini, precum și date statistice ale Biroului Național de Statistică a RM, a Ministerului Finanțelor a RM, a Ministerului Culturii a RM, a Ministerului Tineretului și Sportului.

Structura tezei de licență este determinată de sarcinile și scopul tezei de licență și include: introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie și anexe. Lucrarea este însoțită de tabele, grafice și analizele de rigoare.

În capitolul I „Abordări teoretice cu privire la destinația și rolul cheltuielilor pentru cultură, artă, sport” se cercetează destinația și finanțarea cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret, care sunt definite sub aspect social-economic.

În capitolul II „Evoluția cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activităși pentru tinert” este facută o analiză a cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activităși pentru tineret în Republica Moldova în dinamică și structură întru evidențierea tendințelor apărute în ultimii ani de dezvoltare a țării.

În capitolul III „Specificul finanțării cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret” sunt expuse specificul finanțării acestor cheltuieli pe subgrupe și principalele problemele cheie din domeniu.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE CU PRIVIRE LA DESTINAȚIA ȘI ROLUL CHELTUIELILOR PENTRU CULTURĂ, ARTĂ, SPORT

Destinația cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret

Cultura și arta definesc un popor, îl face diferit de vecinii săi, îi creează identitatea, îl face cunoscut în lume. Puțini știu unde se află Moldova, mult mai mulți cunosc așa notorietăți precum Maria Bieșu, Eugen Doga, Gheorghe Mustea, etc. O națiune fără o generație în creștere bine pregătită și instruită, nu are viitor.

In scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive ș.a., autoritățile publice indreaptă o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor acțiuni sau intreținerea și funcționarea unor instituții specializate în aceste domenii.

Concluzionând cele expuse mai sus se poate de constat că activitățile din domeniul culturii și artelor, a sportului și activități pentru tineret sunt importante pentru prosperarea și afirmarea unui stat. Cu toate că activitățile date implică cheltuieli care deseori nu pot fi recuperate sau mai corect spus sunt cheltuieli pe termen lung, efectul cărora se resimte peste mai mulți ani din momentul efectuării acestora, neglijarea lor poate duce la sărăcirea spirituală și mentală a unui popor.

Resursele financiare destinate culturii, cultelor, acțiunilor cu activitatea sportivă și de tineret contribuie la creșterea calității factorului uman, crearea și îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și idealurilor morale și estetice, educația spirituală, activități sportive menite a pastra o anumită stare a individului din punct de vedere moral și estetic, al condiției fizice, altfel spus, aceste acțiuni își aduc aportul la formarea personalității umane. Aceste resurse financiare intră în componența 'investiției în resurse umane' ele au un efect indirect și poate mai îndepărtat, dar influențează pozitiv activitatea economică și socială în final, contribuie la creșterea economică.

O parte din resursele finanțelor publice sunt îndreptate spre finanțarea serviciilor culturale, artistice și pentru întreținerea instituțiilor specializate.

Instituțiile și acțiunile către care sunt îndreptate aceste resurse financiare sunt; instituțiile culturale (bibliotecile, muzeele, casele de cultură, patrimoniul cultural, presa, editurile), instituțiile artistice (teatre, instituții muzicale, case de filme), cultele, acțiunile sportive și de tineret, acțiunile pentru petrecerea timpului liber. Activitatea desfășurată de aceste instituții se poate concretiza în anumite bunuri materiale (care au și o valoare spirituală) cum sunt cărtile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezintă sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sânt concertele, spectacolele de teatru, opera, campionate sau concursuri sportive ș.a.. Aceste caracteristici influentează sistemul de finanțare a acțiunilor respective.

In cazul producerii de bunuri materiale, se desfășoară o activitate cu caracter economic, chiar dacă este generată de o munca de creație literară, artistică, din vânzarea acestor bunuri create se încasează venituri care sunt folosite pentru autofinanțarea activității instituției.

Surse de finanțare a cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret sunt:

surse bugetare;

acordarea subvențiilor de stat;

donații;

surse proprii ale instituțiilor date;

contribuții ale populației.

Ponderea cheltuielilor pentru cultură, artă și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret în totalul cheltuielilor social-culturale și în totalul cheltuielilor bugetare nu este deosebit de mare circa 2-8%, ( ex: în Franța reprezentau 10% în totalul cheltuielilor social- culturale și 6,4% din totalul cheltuielilor bugetare, în SUA reprezentau 5,1% în totalul cheltuielilor social-culturale și 3,1% din totalul cheltuielilor bugetare în Romînia cheltuielile pentru cultură, artă și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret au înregistrat o pondere de aproximativ 7% din volumul cheltuielilor social- culturale și de 1% – 2% din totalul cheltuielilor bugetare) dar importanța lor este incontestabilă.

O parte din resursele financiare publice sunt îndreptate spre finanțarea serviciilor culturale, artistice, inclusiv pentru întreținerea unor instituții specializate. Resursele financiare destinate culturii și artei, alături de cele pentru învățământ contribuie la creșterea calității factorului uman: crearea și îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și moravurilor estetice, ridicarea gradului de educație și civilizație.

Eficiența economică de utilizare a acestor fonduri e dificil de calculat, deoarece acestea au caracter nematerial și se produc într-un timp nedeterminat.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2014 pe toate componentele este în sumă de 28,085,100,000 lei, cu 4,473,700,000 lei, sau cu 18,9% mai mult decât cheltuielile aprobate pe anul 2013. Din suma indicată mai sus au beneficiat Ministerul Sănătății, ministerul Culturii, Compania „Teleradio-Moldova”, Departamentul Tineret și Sport, alte instituții specializate.

A fost elaborat un plan de reparație a caselor și căminelor culturale din teritoriu și transformarea lor în centre polivalente, destinate, în primul rînd, tineretului, unde vor activa colective artistice, cercuri pentru diverse categorii de vîrstă, săli de lectură, de computere etc.

Strategia dezvoltării culturii include perfecționarea cadrului juridic consolidat, intensificarea colaborării cu uniunile de creație, atragerea resurselor extrabugetare în scopul dezvoltării artelor, cinematografiei, modernizarea infrastructurii și crearea noilor locuri de muncă, revitalizarea sistemului național de biblioteci sistemului național de biblioteci.

1.2 Finanțarea cheltuielilor pentru cultură, artă, sport si activitați pentru tineret

Instituțiile și activitățile cultural artistice, culte, acțiunile sportive și de tineret se finanțează de la bugetul statului fie integral, fie parțial, prin acordarea de subvenții în copletarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat reprezintă sursa cea mai importantă de susținere din punct de vedere financiar a acestor instituții și acțiuni. În unele țări dezvoltate, ca Franta, Germania, Norvegia, resursele financiare publice alocate culturii, artei, sportului reprezinta 9%-12% din totalul cheltuielilor social-culturale și între 1%-5% din PIB. Un aspect caracteristic îl reprezintă faptul că finanțarea bugetară a acestor instituții se realizează în proporție de 80%-100% prin intermediul bugetelor colectivităților locale.

În afara bugetului, finanțarea cheltuielilor publice pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret se mai realizează din veniturile proprii ale instituțiilor respective, din donațiile unor întreprinderi, firme, din contribuții ale populației.

In Republica Moldova, ca sisteme de finanțare a cheltuielilor instituțiilor pentru cultură, culte, artă, acțiuni sportive menționăm:

finațarea bugetară, respectiv alocarea integrală de la buget a fondurilor necesare întreținerii și funcționării instituției și vărsarea la buget a eventualelor venituri realizate, sistem ce se aplică, de exemplu, în cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca Națională, centrele de conservare și valorificare a tradițiilor și creației populare etc;

finațarea din venituri extrabugetare și alocații din buget, respectiv reținerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite și primirea în completare a unor subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcție de subordonare; așa este cazul caselor de cultură, al muzeelor, al unor publicații și cărți de interes național, al unor instituții de spectacole și concerte;

întegral din venituri extrabugetare (autofinanțare) în cazul instituțiilor care au venituri suficiente pentru a-și acoperi în totalitate cheltuielile, deoarece desfășoară activități cu caracter economic, cum sânt editurile, casele de filme, sau alte instituții sau activități;

din fonduri extrabugetare; din anul 1997 funcționează și Fondul Cinematografic Național care este gestionat de Oficiul Național al Cinematografiei. Resursele extrabugetare ale acestui Fond, provin din încasări din organizarea unor manifestări ale Oficiului Național al Cinematografiei, contribuții din activități legate de difuzarea filmelor, taxe ș.a.. Sumele gestionate de către Oficiul Național al Cinematografiei prin acest Fond sunt alocate pentru acordarea de sprijin financiar selectiv (prin licitație) sau de drept (prime de difuzare) producătorilor sau distribuitorilor de filme cu condiția respectării unor prevederi privind regimul coproducțiilor, al actorilor, regizorilor, locul de desfăsurare al filmelor, etc. In anul 1998 s-a creat Fondul Cultural Național care este un fond extrabugetar gestionat de Ministerul Culturii. El are menirea de a completa necesitățile de fonduri pentru unile acțiuni din domeniul culturii. Fondul Cultural Național se constituie dintr-o serie de contribuții, între 1%-5%, calculate asupra incasărilor realizate de agenții economici care efectuează operațiuni cu bunuri culturale (reproduceri de artă, discuri, casete, CD-uri, produse de artă populară ș.a.), donații, sponsorizări, sume din colaborări internaționale. Acest fond este utilizat pentru crearea, păstrarea și promovarea valorilor culturale naționale și universale sau pentru sprijinirea inițierii susținerii și derulării unor proiecte și programe culturale în țară sau peste hotare.

Din punctul de vedere al tehnicii de finanțare, din 1996 s-a trecut la acordarea alocațiilor de la buget, pentru acțiuni de cultură, culte, activități sportive și de tineret sub formă unor sume globale, care sânt destinate atât cheltuielilor curente (de personal, materiale, transferuri), cât și pentru cheltuieli de capital.

Finanțarea în sumă globală reflectă o creștere a autonomiei și a responsabilității instituțiilor finanțate față de fondurile primite și față de realizarea acțiunilor specifice. Instituțiile publice finanțate întocmesc bugete de venituri și cheltuieli în care evidențiază distinct realizarea alocațiilor globale în raport cu activitatea sau cu programele propuse. De asemenea, soldurile anuale ale execuției acestor bugete pot fi reportate în anul următor, cu excepția alocațiilor bugetare destinate anumitor obligații sau programe minimale stabilite prin contract și nerealizate, acestea se virează la bugetul respectiv.

Tendințele manifestate în direcția finanțării cheltuielilor instituțiilor sau activităților din aceste domenii vizează două aspecte: primul privește redimensionarea cheltuielilor concomitant cu o evaluare cât mai realistă a veniturilor proprii pentru ca alocațiile bugetare de completare să fie riguros determinate; al doilea aspect se referă la cointeresarea instituțiilor de cultură si artă, sportive, în dezvoltarea unor activități producătoare de venituri, fără afectarea calității actului specific al activităților (cultură, artă ș.a.).

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PENTRU CULTURĂ, ARTĂ, SPORT ȘI ACTIVITĂȚI PENTRU TINERET

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2015 pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret sunt prevăzute cu o creștere de 270,8 mil. lei sau 71,8 la sută față de cele executate în anul 2013 și cu o majorare de 275,1 mil. lei sau 73,8 la sută față de cheltuielile executate pe anul 2014.

Tabelul 2.1.

Evoluția cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret pentru anii 2012-2015 , mii lei

Sursa: www.mf.gov.md

Sub aspect grafic, evoluția cheltuielilor totale aferente grupei principale respective, pentru perioada anilor 2011-2015, se prezintă.

Figura 2.2. Evoluția cheltuielilor totale pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret

Sursa: www.mf.gov.md

Sub aspectul componentelor, comparativ cu anul 2014, alocațiile prevăzute în proiect sînt în creștere la componenta de bază – cu 275,9 mil. lei sau cu 76,6 la sută, iar la mijloace speciale cu o micșorare de 0,8 mil. lei sau cu 6,2 la sută, din contul reducerii granturilor și sponsorizărilor.

Pentru finanțarea investițiilor capitale din componenta de bază sunt prevăzute 29,0 mil. lei, cu o creștere de 17,7 mil. lei față de executat 2014.

Cheltuielile ramurei întrunesc activitatea instituțiilor de cultură din cadrul Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Tineretului și Sportului, activitatea Agenției Naționale Antidoping, Consiliului Coordonator al Audiovizualului și a I.P.N.A. Compania “Teleradio-Moldova”, care își propun asigurarea următoarelor priorități de dezvoltare:

diversificarea serviciilor instituțiilor culturale;

salvgardarea patrimoniului cultural național;

elaborarea cadrului pentru dezvoltarea industriilor creative;

susținerea oamenilor de creație prin acordarea îndemnizației de merit;

asigurarea accesului la programe europene de finanțare a culturii;

asigurarea dezvotării continue a performanțelor sportivilor moldoveni;

sporirea accesului populației la informație prin intermediul mijloacelor de

informare în masă.

În scopul asigurării implementării măsurilor și politicilor noi în domeniul remunerării muncii, cheltuielile instituțiilor de cultură și sport finanțate din bugetul de stat au fost majorate cu 31,6 mil.lei (inclusiv pentru instituțiile teatral-concertistice cu 19,1 mil. lei).

În conformitate cu prevederile Legii nr.21 din 1 martie 2013 cu privire la oamenii de creație și la uniunile de creație, cu completările ulterioare, bugetul Ministerului Culturii pentru anul 2015 a fost suplimentat cu 1,5 mil.lei pentru achitarea îndemnizației de merit pentru oamenii de creație la împlinirea vîrstei de 60 ani, egal cu un salariu mediu pe economie.

Întru executarea prevederilor articolului IV al Legii nr.167 din 21 iulie 2014 privind preluarea unei datorii de către stat, Ministerului Culturii pentru achitarea SRL ”Glorinal” a datoriei creditoare pentru lucrările de restaurare și reconstrucție a Complexului monastic ”Curchi” (raionul Orhei), sunt prevăzute 9,7 mil. lei.

Pentru proiecte culturale în bugetul Ministerului Culturii sunt prevăzute suplimentar 1,5 mil. lei.

Bugetul Ministerului Culturii prevede alocații pentru:

asigurarea activității instituțiilor teatral-concertistice din subordine – 112,6 mil. lei;

desfășurarea acțiunilor cultural-artistice – 7,8 mil. lei;

susținerea editării cărții naționale – 3,0 mil. lei;

susținerea proiectelor și programelor culturale ale asociațiilor obștești – 4,1 mil. lei;

edificarea și restaurarea obiectelor de valoare culturală – 40,0 mil. lei.

În scopul susținerii revistelor periodice “Moldova”, „Alunelul”, „Noi” și „Florile dalbe” sunt prevăzute alocații în volum de 2,7 mil. lei.

Bugetul Ministerului Tineretului și Sportului a fost suplimentat cu 31,0 mil. lei în scopul participării sportivilor la competițiile internaționale, 30,0 mil. lei în scopul activității școlilor sportive, 15,0 mil. lei pentru acțiuni de tineret și 0,2 mil. lei pentru asigurarea activității a 11 unități de personal, necesare în cadrul Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale. Se prevăd alocații pentru:

desfășurarea acțiunilor pentru tineret în volum de 7,0 mil. lei;

acordarea burselor pentru sportivi – 4,5 mil. lei;

acordarea premiilor pentru sportivi – 6,5 mil. lei;

asigurarea realizării Calendarului acțiunilor sportive naționale și internaționale – 60,4 mil. lei (inclusiv 12,2 mil.lei Comitetului Olimpic în scopul pregătirii și participării sportivilor moldoveni la Festivalul Olimpic al Tineretului European de iarnă (Liechtenstein), Festivalul Olimpic al Tineretului European de vară (or. Tbilisi) și Ediția I-a a Jocurilor Europene (or. Bacu)).

Pentru anul 2015, Agenția Națională Antidoping include alocații financiare în scopul asigurării activității acesteia în mărime de 831,6 mii lei.

Bugetul IPNA Compania “Teleradio-Moldova” este estimat în volum de 83,4 mil. lei, cu o creștere de 0,5 mil. lei față de anul 2014.

În contextul reformei descentralizării financiare, în baza Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare, care prevede finanțarea instituțiilor de învățămînt preșcolar, primar, secundar general, special și extrașcolar prin transferuri cu destinație specială, cheltuielile ramurii au fost suplimentate cu 145,0 mil. lei pentru finanțarea activităților școlilor sportive.

În anul 2015, din mijloacele speciale se prognozează a fi finanțate cheltuieli în sumă de 12,0 mil. lei, cu 0,8 mil. lei în descreștere față de cele executate pentru anul 2014, condiționate de dimnuarea mijloacelor provenite din granturi și sponsorizări.

Pentru anul 2015, cheltuielile pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret sunt fundamentate în format de program constituit din subprograme, avînd la bază scop, obiectiv, indicatori de performanță, toate sursele de finanțare a subprogramului și cheltuielile pe activități sub aspect economic.

Pentru anul 2015, cheltuielile totale pe ramură sunt prevăzute în mărime de 647 832,4 mii lei, cota cea mai mare deținînd alocațiile Ministerului Culturii în mărime de 36,3 la sută. Transferurile cu destinație specială către bugetele unităților administrativ-teritoriale din republică pentru finanțarea instituțiilor de învățămînt extrașcolar (școli sportive) reprezintă 22,4 la sută din volumul total de alocații.

Volumul alocațiilor Companiei "Teleradio-Moldova" sunt prevăzute în mărime de 12,9 la sută din cheltuielile totale ale grupei, a Ministerului Tineretului și Sportului – 26,2 la sută, a Consiliului Coordonator al Audiovizualului – 1,5 la sută și Ministerului Educației – 0,6 la sută.

Din volumul total al alocațiilor pe acest sector cheltuielile curente sunt în mărime de 615 332,4 mil. lei sau 95,0 %, iar cheltuielile capitale în volum de 32 500,0 mil. lei sau 5,0 %.

Ponderea cea mai mare a cheltuielilor capitale de 4,7 la sută din total cheltuieli o constituie subprogramul „Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național”, sau 13,2 la sută din totalul alocațiilor Ministerului Culturii. Subprogramul își propune să promoveze activități de salvgardare ale patrimoniului cultural național imobil prin măsuri de identificare, inventariere, inspectare, documentare, cercetare, expertiză și salvare a siturilor arheologice și monumentelor istorice.

Astfel, pentru anul 2015 se prevede salvgardarea patrimoniului național cultural a cel puțin 10% din numărul total al siturilor arheologice și monumentelor istorice înscrise în Registrul de stat.

Totodată, la subprogramul dat, mijloacele financiare în mărime de 23,5 mil.lei, care au fost suplimentate din contul suportului oferit de către Guvernul României, sunt destinate lucrărilor de restaurare a Muzeului Național de Arte și Sălii cu Orgă și lucrărilor de construcție a Teatrului „B.P.Hașdeu” din or. Cahul.

Ponderea cea mai mare de 23,9 la sută în cheltuielile totale revine subprogramului “Dezvoltarea culturii”.

Către anul 2015 subprogramul își propune creșterea cu 3,3% a numărului de spectacole desfășurate, creșterea numărului de turnee cu 28,3 %, sporirea fondului muzeistic cu circa 0,1%, majorarea numărului de abonați la revistele pentru copii în număr de 835 mii anual.

Ponderea majoră de 83,4 la sută revine subprogramului “Sport”. Obiectivul subprogramului prevede creșterea numărului de participanți la competițiile internaționale cu circa 5% în anul 2015.

Subprogramul „Tineret” promovează politicile de tineret în parteneriat cu autoritățile publice locale și centrale, structurile de tineret neguvernamentale. Obiectivul subprogramului își propune creșterea numărului de raioane beneficiare de programe/proiecte de tineret susținute direct sau prin cofinanțare cu 30 la sută față de anul 2014.

Subprogramul “Susținerea în domeniul audiovizualului” are sarcina de a supraveghea și a controla serviciile oferite de radiodifuzori cu scopul de a proteja interesele consumatorilor. Un obiectiv de realizare al subrogramului este creșterea numarului de ore ale serviciilor de programe TV și radio supuse monitorizarii generale cu 10% anual.

Subprogramul “Susținerea televiziunii și radiodifuziunii publice” al IPNA Compania “Teleradio-Moldova” are ca scop accesul populației la informare prin intermediul mijloacelor în masă. Totodată, subprogramul își propune creșterea volumului emisiei televizuale în primă audiție cu 0,1 %.

Cheltuielilor pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret pot fi analizate mai detaliat pentru a observa evoluția acestei grupe pe parcursul anilor 2010-2014.

Figura 2.3. Dinamica cheltuielilor pentru instituții și activități din cultură, artă și sport neatribuite la alte grupe, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

Din 2010 până 2011 se observă o creștere a cheltuielilor pentru instituții și activități din cultură, artă și sport neatribuite la alte grupe cu 2539,9 mii lei, din 2011 până în 2012 o scădere cu 5434,9 mii lei, iar din 2012 până-n 2014 iarăși o creștere cu 17494,2 mii lei .

Figura 2.4. Dinamica cheltuielilor pentru Organe administrative, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

În cheltuielile pentru organe administrative pe parcursul a 5 ani se înregistreză o creștere continue de 10783,1 mii lei. Comparativ cu anul 2013 în 2014 cheltuielile au crescut cu 1894,4 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 6840 mii lei ,în 2012 față de 2011 cu 1090,2 mii lei , iar în 2011 față de 2010 cu 958,5.

Analizând diagramele de mai sus, putem observa că cheltuielile pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret comparativ cu anii precedenți în 2014 au crescut.

2.1 Evoluția cheltuielilor pentru cultură și artă

Principala sursă de finanţare a culturii în perioada de tranziţie este bugetul consolidat al culturii, format din bugetul de stat şi bugetele unităților administrativ-teritoriale. Ponderea sectorului cultură în Bugetul Public Naţional în perioada 2009-2011 s-a aflat în scădere de la 2,13 % la 1,72 %, iar în anii 2012-2013 fiind de 1,45%. Ponderea sectorului cultură din PIB în perioada 2009-2011, deasemenea s-a aflat în scădere de la 0,83 % la 0,63 %, iar în anii 2012- 2013 a ajuns până la 0,58 %.

Finanțarea culturii este efectuată în conformitate cu prevederile legale privind delimitarea competențelor autorităților publice. Astfel, pentru atingerea obiectivelor statului privind dezvoltarea culturii, instituțiile aflate în subordinea Guvernului sunt finanțate de la bugetul de stat, iar restul de la bugetele unităților administrative-teritoriale de nivelul I sau II.

Documentul principal de politici bugetare al Ministerului Culturii este Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). În domeniul culturii programul (CBTM) are următoarele subprograme:

Tabelul 2.5.

Distribuirea finanţării pe subprograme, mii lei 2010-2013:

Sursa: Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Culturii, 2013-2015, Ministerul Culturii

Finanţarea învăţămîntului artistic se efectuează în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu elaborat de către Ministerul Educaţiei. În anul 2013 finanțarea învățămîntului artistic a constituit suma de 99660,9 mii lei.

Figura 2.6. Dinamica cheltuieli pentru activități în domeniul culturii, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

Analizând dinamica cheltuielilor pentru activități în domeniul culturii, 2010-2014 (Figura 2.6), putem observa că în anul 2014 cheltuielile pentru activități în domeniul culturii au crescut față de anul 2013 cu 7798,3 mii lei ajungând la 102615,7 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 13884 mii lei, în 2012 față de 2011 cu 16638,5 mii lei, iar în 2011 față de 2010 cu 14724,8 mii lei. În timp de 5 ani cheltuielile pentru activități în domeniul culturii au crescut cu 53045,6 mii lei.

Figura 2.7. Dinamica cheltuielil pentru radioteleviziune, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

În 2014 cheltuielile pentru radioteleviziune au scăzut față de 2013 cu 10000 mii lei, iar în 2013 au crescut față de 2012 cu 1464 mii lei, în 2012 față de 2011 tot au crescut cu 5035,9 mii lei și în 2011 față de 2010 cu 15000,1 mii lei. Din 2010 până în 2013 s-a observant o creștere cu 21500 mii lei.

Figura 2.8. Dinamica cheltuielilor pentru presă periodică și edituri, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

În 2014 cheltuielile pentru presă periodică și edituri crește față de 2013 cu 50 mii lei ajungând la 5642,1 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 2023 mii lei, în 2012 fașă de 2011 cu 1224 mii lei, iar în 2011 față de 2010 cu 150,7 mii lei. În timp de 5 ani se observă o creștere 3447,7 mii lei.

Cît priveşte dinamica alocaţiilor bugetare în acest domeniu, este de menţionat faptul, că pentru perioada anilor 2007-2014 se înregistrează un trend pozitiv în acest sens, în anii 2012-2014 cuantumul mijloacelor alocate din bugetul de stat urmînd să depăşească pe cel alocat în anul 2007 cu 16.6, 8.6 şi 20.3 mil. lei respectiv.

Figura 2.9. Dinamica alocaţiilor bugetare pentru perioada anilor 2007-2014

Sursa : www.mf.gov.md

Conform raportului privind executarea Bugetul Public Național cheltuielile în domeniul culturii, artei și sport pentru anul 2013 au constituit 1020,1 mln. lei (EUR 53 973544), dintre care 376,9 mln. lei (componenta de bază și mijloace speciale) sunt de la Bugetul de Stat, iar 644,0 mil. lei sunt din bugetul unităților administrativ-teritoriale (BUAT).

Analizînd politicile de finanțare a culturii putem observa o repartizare neuniformă a resurselor, orientată excesiv pe finanțarea instituțiilor publice și nu pe rezultate obținute la realizarea obiectivelor din acest sector. Volumul finanțărilor și structura bugetelor pentru cultură alocate în ultimii ani, demonstrează faptul că domeniul cultură este perceput drept unul consumator de resurse, fiind subestimat de elitele politice. Drept consecință, modelul de finanțare a culturii a rămas unul de tip sovietic excesiv de centralizat, ceea ce împiedică dezvoltarea dinamică a sectorului. Prin urmare, finanțarea obiectivelor Ministerului Culturii sunt axate în mare măsură spre menținerea infrastructurii actuale a culturii și mai puțin este orientată spre dezvoltarea și reformarea sectorului cultural în condițiile economiei de piață. Este nevoie de o schimbare a paradigmei de dezvoltare a culturii, prin care vor putea fi rezolvate problemele prioritare cu care se confruntă domeniul cultural cum ar fi: lipsa unui management eficient al instituțiilor de cultură bazat pe indicatori de performanță; lipsa unui mecanism de finanțare a instituțiilor de cultură bazat pe principiile egalității, transparenței și concurenței; lipsa unui sistem de motivare și creștere profesională în domeniul managementului instituțiilor de cultură; lipsa infrastructurii etc.

Cît privește eficiența și transparența utilizării resurselor publice în domeniul culturii, din rapoartele de audit ale Curții de Conturi efectuate la Aparatul central al Ministerului Culturii și la unele instituții din subordine, putem constata că există numeroase abateri și deficiențe vizînd modul de administrare a cheltuielilor şi de gestionare a patrimoniului public. Atît societatea civilă, cît și mass media nu are acces public la datele privind achizițiile publice desfășurate, și respectiv este limitată în elucidarea cazurilor de conflict de interese sau fraudare a achizițiilor publice. Deasemenea, pe situl web al Ministerului Culturii nu sunt plasate public rapoartele de executare a bugetului de stat a Ministerului Culturii pentru perioada 2011, 2012, 2013.

În acelaș timp instituţiile culturale profesioniste fiind confruntare cu deficit bugetar încearcă sa-și diversifice sursele de mijloace extrabugetare prin studii în bază de contract în instituţiile de învăţămînt artistic, expertiza lucrărilor artistice, arenda încăperilor disponibile atît la instituţiile de cultură cît şi la instituţiile de învăţămînt artistic.

Modul în care a fost finanțat sectorul cultural în ultimii 23 de ani demonstrează clar faptul că domeniul culturii nu se regăsește printre prioritățile statului, iar pentru a se înscrie în programele de modernizare şi dezvoltare durabilă a ţării acest sector are nevoie de o susţinere financiară sporită cu investiții majore în capitalul uman, e nevoie de o schimbare a paradigmei de dezvoltare a culturii, o descentralizare sistemică și un management eficient.

În cazul în care statul nu își va modifica esențial viziunea asupra finanțării culturii în următorii ani, există riscul ca majoritatea obiectivelor din Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova / Cultura 2020, sa fie compromise și nerealizate.

Tabel 2.10.

Cheltuieli publice în cultură alocate la nivel de guvern, mln. lei, anul 2013

Sursa: Ministerul Finanţelor, 2013.

Tabelul.2.11. Domeniilor finanțate prin proiectele culturale ale Ministerului Culturii anii 2010-2014

Sursa: www.mc.gov.md

2.2. Evoluția cheltuielilor pentru sport și activităși pentru tineret

Sectorul de tineret și sport este coordonat la nivel central de către Ministerul Tineretului și Sportului. Ținând cont că ambele domenii sunt diferite, sectorul de tineret și sport vor fi analizate separat.

Ministerul Tineretului și Sportului a planificat pentru anul 2014 un buget total de 85483,6 mii lei, cu 647,7 mii lei mai mult față de anul 2013, dintre care 73933,6 mii lei pentru sport și 7040,4 mii lei pentru tineret.
Pentru sectorul de tineret au fost bugetați 7040,4 mii lei, cu 36,2 mii lei mai mult față de anul 2013, însă cu 606,5 mii lei mai puțin față de anul 2012 (Figura 2.12.) cu scopul de a spori gradul de integrare socială a tinerilor prin valorificarea și participarea lor în toate sferele de activitate.

Figura 2.12. Bugetul Ministerul Tineretului și Sportului pentru sectorul de tineret în perioada anilor 2011-2014, mii lei

Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014

În perioada 2009-2013, la baza dezvoltării sectorului de tineret a fost Strategia Națională a Tineretului. Pentru perioada 2014 -2020 încă nu este adoptat noul document strategic în sectorul de tineret.

Cheltuielile pentru activități pentru tineret în 2014 se mențin aproape la un nivel ,dar totuși este o mica creștere față de 2013 cu 36,2 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 542,8 mii lei, în 2012 față de 2011 vedem o scădere cu 1968,6 mii lei, iar 2011 iarăși o creștere față de 2010 cu 6234,4 mii lei.

Analizând graficul putem observa din 2010 până-n 2011 o creștere, mai apoi o scădere din 2011 până-n 2012 și din nou o creștere a cheltuielilor din 2012 până-n 2014 cu 579 mii lei.

Figura 2.13. Dinamica cheltuielilor pentru activități pentru tineret

Sursa: www.mf.gov.md

Conform Raportului de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, eforturile de dezvotare a capacităților instituționale de implementare a politicii de tineret sunt insuficiente. Deși s-au implementat activități de istruire profesională pentru specialiștii din domeniul tineretului, acestea în mare măsură au un caracter ad-hoc, fiind implementate cu suportul altor organizații, și nu unul bazat pe un plan deacțiuni și program de instruie continue de dezvoltare a capacităților instituționale de implementare a politicii de tineret.

În acest context, este relevant și binevenit obiectivul din subprogramul pe tineret din legea bugetului de stat de a asigura instruire tuturor lucrărilor de tineret de la nivel local până în anul 2016.

Ținând cont că șa nivel de raion sunt 36 de spacialiști de tineret, iar la nivel de Primării din mediul urban – 32 de specialist, dezvoltarea capacităților acestora este esențială. Ținta de 68 de lucrători de tineret din administrția publică locală și din cadrul centrelor de tineret instruiți pentru anul 2014 acoperă necesitățile de instruire de bază în sectorul de tineret. Pentru aceasta, metodologia de instruire trebuie să fie bazată pe necesitățile lucrătorilor de tineret și așteptările din partea acestora.

Cheltuielile medii per lucrător de tineret au fost au fost planificate de 8,9 mii lei. Cu toate acestea trebuie realizată o diferență clară ăntre specialiștii de tineret care activează în cadrul administrației publice locale și lucrătorii de tineret din Centrele de Resurse pentru Tineri. Această diferență este esențială în special în cazul mecanismului de finanțare. În cazul Centrelor, acestea sunt finanțate în funcție de numărul de angajați, pe când în cazul specialiștilor de tineret, finanțarea este realizată anând la bază costurile per cap de locuitor, fiind bugetați ca activități de tineret.

Ministerul Tineretului și Sportului nu are subdiviziuni teritoriale în sectorul de tineret, de aceea, implementarea programului de granturi pentru a acoperi necesitățile din sector este relevantă. În comparație cu anul 2013, pentru anul 2014 cheltuielile per program s-au majorat cu 80 mii lei, ajungând la 140 mii lei per program/proiect.

De asemenea, numărul raionelor care beneficiază de suport financiar prin acest program de granturi urmează să crească până la 50%. În ceea ce ține de numărul programelor/proiectelor pentru tineret susținute direct sau prin cofinanțare, aceasta urmează să crească cu 27, adică până la 46 proiecte susținute sau cofinațate, în comparație cu anul 2013, când au fost sprijinite financiar 19 inițiative. Astfel, Ministerul Tineretului și Sportului își propune o creștere cu cel puțin 28% a numărului de raioane beneficiare de programe/proiecte de tineret susținute direct sau prin cofinanțare până în anul 2016.

Chiar dacă bugetul planificat pentru anul 2014 este comparabil cu cel din 2013, iar obiectivele setate de Ministerul Tineretului și Sportului sunt relevante și chiar necesare la nivel de sector, există necesitatea de a avea o abordare mai exhaustivă asupra calității lucrului de tineret și a serviciilor pentru tineri. Aceste subiecte se află pe agenda Ministerul Tineretului și Sportului, însă nu sunt reflectate la nivel de priorități pentru anul 2014.

De asemenea, nu este reflectat în ce măsură serviciile pentru tineri, prestate prin intermediul Centrelor de Tineret vor fi îmbunătățite, iar mecanismul de finanțare a Centrelor de tineret va fi schimbat. Se lucrează din 2011 la aceste aspecte, însă nu sunt careva schimbări semnificative. Astfel, ținând cont de noua Lege cu privire la finanțele publice care va intra în vigoare din 2015, Ministerul Tineretului și Sportului trebuie să-și seteze ca prioritate elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor de tineret și a mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Realizarea acestor priorități poate fi realizată atât prin programul de granturi pe care Ministerul Tineretului și Sportului își propune să-l continue și-n 2014, cât și prin elaborarea acestor documente chiar de Minister.

Angajarea tinerilor și procurarea unei locuințe – prioritățile tinerilor

Obținerea unui loc de muncă, precum și procurarea unei locuințe reprezintă prioritățile de bază ale tinerilor din Republica Moldova. Acest lucru este argumentat atât de Raportul de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, cât și a altor studii ce vizează necesitățile tinerilor din țara noastră. Cu toate că aceste priorități sunt primordiale în sectorul de tineret, ele nu se regăsesc în subprogramul bugetar al MTS pentru 2014. Acest lucru se datorează atât în domeniul pieții muncii și asigurarea cu locuință, care este în subordinea altor instituții, cum ar fi Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.

Promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor urmează a fi continuat și-n anul 2014 prin intermediul Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), coordonat de ODIMM.

Chiar dacă MTS nu are atribuții directe ce vizează procurarea unei locuințe și angajarea pe piața muncii, este necesară o fortificare a politicilor publice, care vizează în aceeași măsură și tinerii. Astfel, este recomandat ca MTS, prin bugetul planificat pentru anul 2014 să stimuleze politicile și programele de angajare a tinerilor în câmpul muncii și eventual, de procurare a unei locuințe. Dezvoltarea capacităților lucrătorilor de tineret, precum și a capacităților instituționale ale MTS, bugetate pentru anul 2014, ar trebui să ofere drept rezultat elaborarea acestor politici sectoriale, în cooperare cu alte Ministere relevante.

Politici pentru dezvoltarea sportului

MTS a planificat pentru domeniul sport 73 933,6 mii lei (Figura 2.14.) care urmează a fi utilizați în anul 2014 cu scopul de a crea condiții optime în vederea perfecționării, dezvoltării și funcționării sistemului național de cultură fizică și sport.

Figura 2.14. Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei

Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014

În anul 2014, sunt prevăzute investiții capitale în valoare totală de 3 mln lei, dintre care 1 mln de lei pentru reconstrucția terenului de fotbal al Școlii Sportive Specializate de Fotbal și 2 mln lei pentru reconstrucția bazei sportive de canotaj. Aceste investiții sunt necesare în dezvoltarea infrastructurii sportului, care influențează și nivelul de implicare a persoanelor în competiții sportive, înregistrându-se un numărul mic de sportivi cuprinși în participare la competițiile naționale și internaționale, precum și a elevilor din Școlile sportive.

Figura 2.15. Dinamica cheltuielilor pentru sport, 2010-2014

Sursa: www.mf.gov.md

Putem observa o scădere a cheltuielilor pentru sport în 2014 față de 2013 cu 6544,6 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 1054,2 mii lei, iar în 2012 față de 2011 o creștere cu 18593,8 mii lei, în 2011 față de 2010 cu 23725,7 mii lei. Din 2010 până-n 2012 observăm o creștere cu 42319,5 mii lei, iar din 2012 până-n 2014 o scădere cu 7598,8 mii lei.

Majorarea semnificativă a alocaţiilor financiare în domeniu se datorează reflectării, începînd cu anul 2011, cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale ce ţin de întreţinerea şcolilor sportive ca cheltuieli aferente sectorului dat, comparativ cu anii precedenţi, cînd acestea au fost reflectate ca aparţinînd domeniului “Învăţămînt public şi serviciile de educaţie“.

Cît priveşte dinamica alocaţiilor bugetare pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat, este de menţionat faptul, că pentru perioada anilor 2012-2014 se înregistrează un trend pozitiv în acest sens.

Figura 2.16. Dinamica alocaţiilor bugetare pentru perioada anilor 2007-2014

Sursa: Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul tineretului și sportului

O analiză exhaustivă a infrastructurii sportive la nivel național arată faptul că există necesitatea de a îmbunătăți condițiile de antrenament atât a Școlilor sportive cât și a Federațiilor Sportive Naționale, pentru a crește nivelul de performanță al sportivilor. Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul tineretului și sportului 2014-2016 identifică ca printre prioritățile de infrastructură în domeniul sportului fiind crearea și îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a școlilor și centrelor sportive, construcția Palatului Sportului în mun. Chișinău, renovarea complexelor, terenurilor și sălilor sportive, crearea și dezvoltarea infrastructurii sportului de performanță, îmbunătățirea managementului școlilor sportive. În acest context, este evidentă necesitatea de a exista un buget mai mare pentru dezvoltarea infrastructurii sportive în Republica Moldova.

Cât ține de practicarea sportului de către populație în general, datele Biroului Național de Statistică arată că aceasta este o formă de petrecere a timpului pentru 20,3% din populația Moldovei de 10 ani și peste. În medie acestea constituie 1,8 ore pe zi. Cea mai mare parte a timpului dedicat exercițiilor fizice, persoanele o petrec plimbându-se (72,9%), în special femeile (86,2%). După plimbări, bărbații preferă jocurile cu mingea (20,2% din timpul dedicat exercițiilor fizice), iar femeile gimnastica și fitness-ul (6,8%).

La nivel local, în special în mediul rural, inexistența unui specialist pe sport are drept rezultat nepracticarea activităților sportive de către cetățeni. Astfel, conform aceluiași Raport al BNS, în mediul rural, doar 5,9% în comparație cu 23,7% în mediul urban, practică mersul pe jos și plimbările și doar 1,8% spre deosebire de 7,4% în mediul urban practică gimnastica și fitnesul. Observăm astfel că politicile de sport, inclusiv și procesul de finanțare a acestui sector ar trebui să stimuleze practicarea sportului pentru populație în general, în special în mediul rural, acolo unde acesta nu este atât de practicat.Dacă este să analizăm infrastructura sportivă prin prisma construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a sănătății, datele arată că în perioada 2009 – 2012 (pentru 2013 datele lipsesc) se înregistrează o scădere a stadioanelor și construcțiilor sportive de plan, cât și a sălilor sportive (vezi Tabelul 2.17.).

Tabelul 2.17.

Numărul construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a sănătății

Sursa: Biroul Național de Statistică, Banca de Date.

Spre deosebire de sportul de masă, care poate fi practicat și în lipsa unor instituții, sportul de performanță este practicat într-un cadru organizat. De regulă, acesta este coordonat de anumite instituții, cum ar fi Federații și Școlile sportive. În vederea pregătirii și susținerii sportivilor de performanță, MTS colaborează cu Federațiile sportive naționale. Ele organizează genul de sport corespunzător și gestionează activitatea lui pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestea, sunt finanțate de la bugetul de stat, în funcție de profilul /domeniul de activitate. În 2014, MTS își propune să crească până la 200 numărul sportivilor de performanță participanți la competiții internaționale oficiale. Astfel, este planificată creșterea cu 10 unități a numărului sportivilor de performanță la competiții internaționale oficiale, comparativ cu anul precedent, având bugetat 175 mii lei pentru pregătirea unui sportiv de performanță, cu 5 mii lei mai mult față de anul 2013. De asemenea, se constată și o creștere a bursei de performanță cu 300 lei, de la 3200 lei în anul 2013, la 3500 lei în anul 2014.

Chiar dacă bugetul pe programe în sectorul sport este setat în funcție de numărul de sportivi, finanțarea în acest sector este diferită. Atât sportul de performanță, cât și sportul de masă au la bază mecanisme de finanțare care nu pun accentul pe sportivi, ci pe instituție. În acest context, este necesară reevaluarea procesului de finanțare a Federațiilor sportive și a Școlilor sportive. În cazul Federațiilor, MTS este în process de pilotare a unui nou mecanism de finanțare, însă care nu este bazat pe rezultat (pe sportivi) ci pe process (activitatea Federației sportive).

Alocarea a 24 mln lei pentru realizarea Calendarului acțiunilor sportive naționale și internaționale nu sunt suficiente. De regulă, solicitările din partea instituțiilor sportive de acoperire a cheltuielilor legate de acțiunile sportive naționale și internaționale depășesc 1 mln de lei (în funcție de instituție, domeniul sportiv și nivelul la care se desfășoară competiția sportivă – național sau internațional).

În anul 2014 s-a demarat activitatea și Agenția Națională Anti-Doping, fiind bugetate pentru aceasta 1 mln de lei, ceea ce a sporit accesul sportivilor la competiții internaționale.

Dezvoltarea infrastructurii sportive pentru a spori numărul persoanelor care practică sportul, inclusiv pentru a crește numărul sportivilor de performanță, precum și elaborarea unui mecanism eficient de finanțare a Școlilor sportive, bazat pe numărul de beneficiari, ar trebui să se regăsească printre prioritățile de bază ale MTS în anul 2014.

Bugetul Ministerului Tineretului si Sportului planificat pentru anul 2014 este în media ca și cel din anul 2013, iar abordarea de finanțare a sectorului de tineret și sport a rămas aceeași.

Există îmbunătățiri în procesul de gestionare a bugetului în sectorul de tineret, fiind centrat pentru anul 2014 în dezvoltarea capacităților instituționale la nivel local. Acest angajament va fortifica implicarea actorilor locali, în special al lucrătorilor de tineret în implementarea politicilor de tineret și în implicarea tinerilor în activități bazate pe necesitățile acestora. Cu toate acestea, bugetul nu se bazează pe nevoile de bază ale tinerilor – obținerea unui loc de muncă și procurarea unei locuințe, de aceea MTS trebuie să pună în următorul an bugetar pe promovarea politicilor cross-sectoriale (politicile publice care vizează tinerii).

Practicarea sportului de masă trebuie să fie de asemenea printre prioritățile MTS. Pentru aceasta este necesară fortificarea capacităților locale, în special dezvoltarea instituțională la nivel local, cum ar fi existența specialiștilor pe sport în comunitățile rurale.

Mecanismul de finanțare defectuos în sectorul sport, care nu pune accent pe atingerea performanțelor, ci pe menținerea instituțiilor din subordine sau cu care se colaborează va tergiversa atingerea obiectivelor setate în subprogramul pe sport din bugetul de stat.

În acest context, următoarele recomandări se consideră relevante:

pentru sectorul de tineret:

• Elaborarea mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Pentru aceasta, pe lângă dezvoltarea capacităților instituționale planificată pentru 2014, acest lucru este posibil și prin programul de granturi.

• Elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor pentru tineri, care poate fi realizată prin intermediul unui program / proiect finanțat de MTS sau de Minister direct, ca instituție.

Cheltuielile per lucrător de tineret trebuie să fie divizate – cheltuieli pe lucrător de tineret, care activează în cadrul Centrului de Tineret, iar cheltuielile per specialist de tineret nu sunt relevante, deoarece finanțarea în sectorul de tineret la nivel local este realizată în baza numărului locuitorilor localității.

• Dezvoltarea capacităților instituționale în sectorul de tineret, inclusiv a MTS, bugetat pentru anul 2014, trebuie să ofere drept rezultat elaborarea politicilor sectoriale care ar răspunde la necesitățile tinerilor, cum ar fi procurarea unei locuințe, angajarea pe piața muncii.

pentru sectorul sport:

• Bugetarea resurselor financiare pentru premierea sportivilor de performanță care vor participa la Jocurile de Iarnă de la Soci, Federația Rusă și vor obține rezultate (în cazul sportivilor care au participat la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, premierea sportivilor a fost realizată din Fondul de Rezervă al Guvernului).

• Evaluarea mecanismului actual de finanțare a Școlilor sportive și identificarea unui mecanism mai eficient de finanțare a acestora, care să fie bazat pe numărul de sportivi.

• Identificarea unui mecanism de dezvoltare a infrastructurii sportive în Republica Moldova. Stimularea parteneriatului public-privat ar putea spori procesul de renovare a Școlilor și cluburilor sportive și a altor instituții unde se practică sportul.

• Sportul de masă trebuie să fie promovat și prin intermediul campaniilor de comunicare, ce stimulează practicarea sportului de către toți cetățenii.

• Fortificarea capacităților instituționale în domeniul sportului la nivel local, cum ar fi angajarea specialiștilor pe sport în localitățile rurale. Pentru aceasta, autoritățile publice locale de nivelul I ar avea nevoie de un suport financiar din bugetul public de stat de aproximativ 16 mln lei.

CAPITOLUL III. SPECIFICUL FINANȚĂRII CHELTUIELILOR PENTRU CULTURĂ, ARTĂ, SPORT ȘI ACTIVITĂȚI PENTRU TINERET

Specificul finantării cheltuielilor pentru cultură și artă

Finanțarea culturii are loc în conformitate cu prevederile legale privind delimitarea competențelor autorităților publice. Instituțiile publice de cultură sunt finanțate prin intermediul autorităților care le-au creat și în subordinea cărora se află. Astfel, instituțiile ale căror fondator este Guvernul, sunt finanțate de la bugetul de stat, iar restul de la bugetele unităților administrative teritoriale de nivelul unu sau doi.

De asemenea, pentru atingerea obiectivelor statului privind dezvoltarea culturii, din bugetul de stat pot fi finanțate diferite proiecte sau programe de dezvoltare a culturii implementate de instituțiile și organizațiile de cultură indiferent de către cine au fost fondate.

Formarea cadrului instituțional și de reglementare al culturii a avut loc foarte lent, neuniform și în linii mari se poate constata că acesta nu corespunde realităților economice și sociale actuale. Politicile ce au stat la baza gestiunii acestui sector au fost orientate prea puțin către utilizarea mecanismelor de dezvoltare a culturii aferente economiei de piață și nu au ținut cont de tendințele demografice actuale.

De asemenea, politicile de dezvoltare a culturii au fost insuficient integrate cu alte sectoare importante de dezvoltare a societății, în primul rând cu sectorul economic, educație și alte domenii orizontale așa ca mediul, politicile de tineret și sport, asistență socială. Din această cauză rolul culturii în dezvoltarea țării a fost subestimat.

La rândul sau, această subestimare a dus la atenție inadecvată din partea Guvernului la necesitățile acestui domeniu, în primul rând, sub aspect managerial și nu neapărat al volumului de resurse alocate. Resursele consolidate alocate culturii măsurate ca pondere din PIB sau din cheltuielile totale ale bugetului public național sunt destul de aproape de indicatorii din alte țări din Europa.

La fel, este necesar de menționat că asigurarea cu resurse pentru cultură la nivel local se datorează inclusiv și modalității de calculare a volumului transferurilor din bugetul central, care are la bază acoperirea cheltuielilor normative. Este recunoscut faptul că această metodă de acordare a transferurilor nu este una potrivită pentru stimularea APL privind consolidarea veniturilor proprii și sporirea eficienței utilizării resurselor publice.

Cadrul legal și de reglementare nu este finalizat pe toate subdomeniile, iar o parte dintre legile adoptate anterior nu corespund realităților actuale și obiectivelor de sporire a eficienței utilizării resurselor publice. În acest sens, procesul de reformare și consolidare a cadrului legal care are loc în prezent trebuie să țină cont inclusiv și de politicile generale implementate de Guvern cum ar fi stimularea liberii inițiative, descentralizarea și consolidarea funcționării pieții.

Dificultățile cadrului instituțional sunt determinate de politica excesiv paternalistă asupra culturii, întârzierile în implementarea reformelor privind descentralizarea și de faptul că instituțiile responsabile de guvernarea culturii sunt investite cu funcții și competențe incoerente, fără asigurarea unui control administrativ și public adecvat.

Sectorul de instituții și organizații publice de cultură este supra dimensionat, aceasta cauzează pe de o parte impedimente în dezvoltarea sectorului privat, iar pe de altă parte creează condiții pentru utilizarea patrimoniului public în defavoarea sectorului public.

Unele obiective ale politicilor culturale nu exprimă suficient de bine rezultatele finale și de impact, ci mai curând sunt orientate pentru atingerea unor rezultate care nu neapărat asigură sporirea performanțelor din domeniul culturii, astfel purtând un risc sporit pentru utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare.

Principiile de finanțare a culturii sunt foarte slab legate cu rezultatele obținute. Politicile de finanțare sunt preponderent axate pe finanțarea instituțiilor publice, iar sectorul privat este practic neglijat. Dezvoltarea programelor bugetare este un bun început pentru a spori eficiența utilizării banilor destinați culturii, însă calitatea și rolul acestora în managementul finanțelor destinate sectorului trebuie să sporească.

Chiar dacă în mod formal cheltuielile destinate radioteleviziunii sunt cuprinse în grupa cultură, în realitate acestea nu fac parte integrantă din politicile culturale decât episodic. În acest sens, este necesară stabilirea unor relații instituționale care ar permite includerea mai amplă a IPNA și radioteleviziunii în realizarea obiectivelor culturale ale Republicii Moldova.

Odată cu modificarea legii finanțelor publice locale și la trecerea de la transferurile de susținerea a Unităților Administrativ Teritoriale bazate pe cheltuieli la cea bazată pe venituri, există riscul unei diminuări drastice a finanțării culturii la nivel local. În acest sens ministerul culturii ar trebui să inițieze cât mai curând mai multe programe de susținere a activităților culturale din teritoriu.

Cheltuielile din domeniul cultural întrunesc activitatea instituţiilor de cultură din subordinea Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei (învăţămîntul artistic), Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi autorităţilor administraţiei publice locale din teritoriu, a radiodifuzorilor naţionali şi regionali (Compania „Teleradio-Moldova” şi Compania „Teleradio- Găgăuzia”). Cea mai mare pondere de cheltuieli revine autorităţilor publice locale şi instituţiilor din teritoriu.

Analiza cheltuielilor demonstrează că peste 50% din resurse sînt direcţionate spre cheltuieli de menţinere a edificiilor şi spre salarizarea personalului. Pentru dezvoltarea sectorului sînt alocate foarte puţine fonduri (în cazul teatrelor, bibliotecilor) sau nu sînt alocate deloc (în cazul muzeelor, caselor de cultură). Problema finanţării sectorului este legată, în primul rînd, de întreg sistemul bugetar, care nu stimulează performanţa şi nu permite prin aceasta dezvoltarea. Pînă în anul 2010, resursele financiare erau alocate exclusiv programelor şi proiectelor statului. Începînd cu 2010, Ministerul Culturii a instituit fondul de susţinere al ONG-urilor din domeniu. Dar acest fond, ca şi întreaga finanţare a sectorului, rămîne sub nivelul necesităţilor instituţiilor culturale. Datele demonstrează că piaţa sectorului cultural nu se dezvoltă.

Începînd cu anul 2010, documentul principal de politici bugetare în domeniu este Cadrul bugetar pe termen mediu (în continuare – CBTM), elaborat pentru trei ani de către Ministerul Culturii, în colaborare cu organizaţiile culturale şi sectorul asociativ din domeniu.

Finanţarea rigidă a sectorului, conform regulilor şi procedurilor financiare generale, nu permite alocarea de resurse pentru dezvoltarea unei pieţe culturale viabile şi libere. De asemenea, nu există un fond de promovare a mobilităţii artiştilor şi produsului cultural. Faptul că majoritatea instituţiilor teatral- concertistice se subordonează Ministerului Culturii nu permite dezvoltarea acestora. Statul nu califică instituţiile culturale (muzeele, teatrele, instituţiile concertistice) drept potenţiale surse de venituri, apreciind capacitatea acestora de a deveni instituţii antreprenoriale, cu specific de păstrare şi promovare a imaginii ţării. În acelaşi timp, practicile internaţionale demonstrează că sectorul cultural poate genera aproximativ 6% din PIB (de exemplu, în Uniunea Europeană, Australia etc.).

Finanţarea sectorului se confruntă cu următoarele provocări:

lipsa de flexibilitate a modelului de finanţare, care nu permite alocarea resurselor pentru dezvoltarea pieţei culturale;

centralizarea sectorului, ceea ce nu oferă şanse egale pentru dezvoltarea instituţiilor culturale private care nu au acces la suportul statului;

lipsa programelor speciale de dezvoltare a industriilor creative, în afară de suportul infim acordat editurilor printr-un program specializat;

lipsa fondurilor de mobilitate a artiştilor şi produselor culturale, care nu este legalizat prin sistemul de finanţare.

Problemele cu care se confruntă domeniul cultural în materie de finanţare sînt următoarele:

mecanismul vetust de finanţare, care nu stimulează concurenţa;

infrastructura complicată, care generează cheltuieli suplimentare;

incapacitatea managerilor de a gestiona fondurile şi de a genera venituri suplimentare;

centralizarea excesivă, care nu permite dezvoltarea sectorului, pentru ca acesta să aducă venit la economia ţării (instituţiile teatral-concertistice).

Schimbările politice din Republica Moldova au condus la diverse modificări de ordin administrativ, legislativ, care în final au afectat, în mod direct sau indirect, moştenirea culturală. În perioada unor transformări sociale importante, obiectivul principal al politicii de stat în sfera culturii îl constituia conservarea şi ocrotirea moştenirii culturale, de rînd cu menţinerea sistemului de instituţii care asigură cadrul de dezvoltare a vieţii spirituale. La momentul actual se resimte o criză de sistem în toate domeniile, inclusiv în cel al culturii. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de reforme structurale esenţiale, care ar exclude barierele ce nu permit dezvoltarea domeniului. Drept rezultat al analizei rapoartelor pentru perioada anterioară, Ministerul Culturii a identificat următoarele probleme-cheie de rezolvat:

Management ineficient în domeniul culturii şi patrimoniului cultural.

Insuficienţa cadrelor profesioniste de specialitate, în special cu pregătire în domeniul managementului culturii şi restaurării monumentelor istorice.

Imperfecţiunea cadrului legislativ şi normativ în domeniul culturii şi patrimoniului cultural.

Accesul insuficient al populaţiei la resursele informaţionale şi valorile culturale

Deteriorarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură, lipsa de utilaj modem

Lipsa sistemelor tehnice performante privind securitatea instituţiilor de patrimoniu cultural;

Lipsa capacităţilor de administrare, a specialiştilor în domeniul conservării şi restaurării, a mecanismelor de implementare a Convenţiilor UNESCO şi Consiliului Europei

Lipsa inventarelor şi bazelor electronice de date referitoare la patrimoniul cultural naţional

Lipsa programelor de stat privind salvgardarea patrimoniului cultural naţional şi a mecanismelor de finanţare a acestora

Lipsa Cadastrului Arheologic naţional

Starea deplorabilă a monumentelor şi siturilor istorice ocrotite de stat, a arhitecturii populare de lemn, precum şi a edificiilor instituţiilor de cultură, care necesită în regim de urgenţă măsuri de conservare-restaurare.

Starea deplorabilă a edificiilor instituţiilor teatral-concertistice, care necesită reparaţie, schimbarea reţelelor electrice, modernizarea mecanicii scenelor, reparaţia sistemelor de ventilare, reţelele inginereşti, reparaţia blocurilor sanitare, instalarea sistemelor antiincendiare.

Baza techico-materială depăşită a instituţiilor teatral-concertistice, necesitatea modernizării utilajului scenic, procurării instalaţiilor pentru lumină şi sunet, completarea cu instrumente muzical şi unităţi de transport.

Managementul ineficient în utilizarea resurselor din cadrul instituţiilor teatral-concertistice, ce necesită îmbunătăţiri şi modificări de structură şi reţea.

Lipsa bazelor de date electronice privind doemniul culturii şi patrimoniului cultural

Activitatea instituţiilor din sector este axată pe asigurarea realizării obiectivelor prioritare ale activităţii Guvernului Republicii Moldova, documentelor strategice naţionale şi sectoriale, principalele obiective desemnate fiind:

Dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii naţionale, atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional, prin crearea condiţiilor necesare, susţinerea infrastructurii şi educaţiei artistice, înlesnirii accesului şi încurajarea participării largi a cetăţenilor la procesele cultural- artistice, asigurarea unui sistem managerial adecvat în ramură.

Dezvoltarea culturii include activităţile ce ţin de susţinerea de către stat a bibliotecilor, muzeelor, caselor de cultură, teatrelor, organizaţiilor concertistice, formaţiilor artistice de amatori, altor organizaţii culturale, desfăşurarea acţiunilor culturale naţionale şi de nivel local, finanţarea programelor/proiectelor culturale desfăşurate de asociaţii obşteşti, susţinerea diasporei moldoveneşti etc;

Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional în calitate de resursă de dezvoltare durabilă locală şi regională, valorificarea patrimoniului cultural naţional, prin asigurarea accesului liber al cetăţenilor la valorile culturale moştenite;

Restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale, în special în zonele rurale,modernizarea căminelor culturale în centre multifuncţionale;

Informatizarea sferei culturii pentru asigurarea accesului la valorile culturale.

Asistenţa externă :

Proiectul-pilot „Reabilitarea patrimoniului cultural în oraşele istorice”, susţinut financiar de către Consiliului Europei şi Comisia Europeană. 2011-2013.

Proiectul privind realizarea lucrărilor de Proiectare a lucrărilor de conservare şi restaurare a vestigiilor de arhitectură orientală şi moldovenească din secolele XIV-XVI din cadrul Rezervaţiei Orheiul Vechi, cu susţinerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Proiectul „Consolidarea capacităţilor în sectorul cultural”, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul Programului Cultural al Parteneriatului Estic.

În consecinţă, sectorul Cultura necesită o susţinere financiară mai sporită pentru a se înscrie în programele de modernizare şi dezvoltare durabilă a ţării.

3.2 Specificul finanțării cheltuielilor pentru sport și activități pentru tineret

Sistemul existent de finanţare a culturii fizice şi sportului nu poate asigura satisfacerea necesităţilor populaţiei atît în ce priveşte sportul pentru toţi, cît şi în sportul de performanţă, olimpic şi paralimpic.

Finanțarea culturii fizice și sportului, construcția edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat și bugetelor unităților administrativ-teritoriale, din mijloacele instituțiilor, organizațiilor, întreprinderilor și asociațiilor lor, din mijloacele provenite de la desfășurarea loteriilor sportive, desfășurarea acțiunilor sportive publice, din filantropie și donații de la organizații și cetățeni, precum și din alte surse care nu contravin legislației. Instituțiile de învățămînt au dreptul de a contribui, din contul mijloacelor speciale, la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii fizice și sportului și de a organiza și desfășura diferite activități sportive. Alocarea surselor financiare din mijloacele speciale ale instituțiilor de învățămînt pentru susținerea culturii fizice și sportului se efectuează la decizia senatelor sau a consiliilor pedagogice.

Structurile locale pentru cultura fizică și sport își asigură finanțarea programelor de interes local din:

alocațiile prevăzute în bugetele unităților administrativ- teritoriale;

20% din taxele încasate pe spectacolele sportive unificate pe raza teritorială respectivă;

donații și sponsorizări;

sumele, neutilizate în anii financiari precedenți, provenite din mijloace speciale.

Fondurile federațiilor sportive naționale provin din:

alocații bugetare și alte venituri destinate finanțării programelor proprii și celor înscrise în contractele încheiate cu autoritatea centrală de specialitate;

venituri proprii obținute din activități realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al acestora;

venituri proprii obținute din activități complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condițiile legii;

cotizații, penalități și alte contribuții prevăzute de statutele și regulamentele acestora;

alte venituri realizate în condițiile legii;

donații și sponsorizări;

sumele neutilizate în anii financiari precedenți.

Fondurile asociațiilor și cluburilor sportive provin din:

alocații primite pentru finanțarea programelor înscrise în contractele cu federațiile naționale pe ramuri de sport în scopul participării la competițiile naționale și internaționale;

alocații primite pentru finanțarea programelor sportive de interes local, înscrise în contractele cu consiliile locale și structurile acestora;

venituri proprii obținute din activități realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al asociațiilor și cluburilor;

venituri proprii obținute din activități complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condițiile legii;

cotizații, penalități și alte contribuții, încasate de la sportivi, antrenori, tehnicieni și alți membri ai asociațiilor și cluburilor sportive, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

alte venituri realizate în condițiile legii;

donații și sponsorizări;

sumele neutilizate în anii financiari precedenți.

Finanțarea școlilor sportive, a centrelor de pregătire olimpică, indiferent de subordonarea lor departamentală, se efectuează de la bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale. În condițiile legii, acestea pot beneficia de donații și sponsorizări pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor sportive.

Federațiile sportive naționale, cluburile și școlile sportive, asociațiile sportive de utilitate publică pot beneficia de mijloace de la bugetele unităților administrativ-teritoriale pentru finanțarea de programe sportive. Aceste mijloace se alocă pe bază de contracte de finanțare încheiate cu autoritatea locală de specialitate.

Sursele de finanțare ale Comitetului Național Olimpic se constituie din:

alocații de la bugetul de stat pentru participarea loturilor olimpice naționale la competițiile organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic;

timbrul olimpic reprezentînd 10% din valoarea biletelor de acces la manifestațiile sportive;

venituri provenite de la desfășurarea loteriilor sportive, prevăzute de lege;

alte venituri realizate în condițiile legii;

donații și sponsorizări;

ajutorul financiar acordat de Comitetul Internațional Olimpic;

sumele neutilizate în anii financiari precedenți.

Finanțarea acțiunilor de cultură fizică și de asanare, întreținerea și dezvoltarea bazelor sportive pentru invalizi se efectuează de la bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale, din contul mijloacelor agenților economici și al sponsorilor.

Sportivii, antrenorii și tehnicienii sînt scutiți integral de plata impozitelor asupra:

premiilor obținute pentru clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, mondiale și Jocurile Olimpice și participarea la fazele superioare ale competițiilor europene intercluburi, începînd cu pătrimile de finală;

burselor sportive și indemnizațiilor, acordate loturilor naționale în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale.

Normele de finanțare a activităților sportive, cuantumurile premiilor sportivilor, antrenorilor și tehnicienilor, ale diurnelor de deplasare și cheltuielile de cazare sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Guvern.

Dacă în ţările Uniunii Europene, pentru aceste tipuri de activitate se alocă de la 0,1% pînă la 0,7% din PIB, în ţara noastră se alocă în limitele a 2,4% din buget, conform unui singur articol referitor la tineret, artă şi cultură.

Din datele Biroului Naţional de Statistică pentru anii 2004-2013 reiese că indicii oscilau foarte puţin şi constituiau 1,5% din bugetul programat, dar se realiza în limitele a 1,4%.

În acelaşi timp, bugetul ocrotirii sănătăţii pentru anii 2004-2011 oscila de la 11,3% pînă la 11,9%, iar în sfera învăţămîntului de la 19,3% în a. 2004 pînă la 21,4% în a. 2013.

Putem menţiona că datele obţinute nu reflectă situaţia în cifre absolute. Cu certitudine acest fapt a influenţat pregătirea eficientă a sportivilor în ţară.

Formarea şi dezvoltarea fondurilor de mijloace bugetare şi extrabugetare ar deveni posibile odată cu realizarea următoarelor acţiuni prioritare:

acordarea de înlesniri suplimentare şi cointeresarea materială a sponsorilor în finanţarea măsurilor sportive de masă, a turneelor, cupelor şi campionatelor de toate nivelurile;

transferarea în Fondul de Stat al Sportului a unei cote de 2% din veniturile obţinute de către cazinouri, organizaţiile de schimb valutar, lombarduri, loterii, totalizatoare, aparate automate de joc şi alte unităţi de acest tip;

majorarea cotei de finanţare stabilită prin Legea nr. 330-XIV din 25.03.1999

„Despre cultura fizică şi sport” (în prezent se efectuează în mărime de 0,1% din PIB, ceea ce este insuficient);

intensificarea practicării activităţilor sportive prin:

planificarea anuală şi alocarea din bugetele locale, a unei cote de 0,12% din mijloacele băneşti pentru construcţii capitale şi pentru reparaţii curente ale edificiilor sportive;

o planificarea unor fonduri necesare federaţiilor sportive pentru asigurarea participării sportivilor şi antrenorilor la Jocurile Olimpice, inclusiv a cheltuielilor de transport şi premiere până la locul al 12-lea inclusiv;

o planificarea unor sume necesare federaţiilor sportive care asigură participarea sportivilor la campionatele lumii, ale Europei (cheltuieli analoage celor din punctul anterior şi premierea până la locul al 6-lea inclusiv);

o planificarea unor cheltuieli pentru participanţii la turnee (cheltuieli analoage celor din punctul anterior şi premierea până la locul al 3-lea inclusiv);

o stabilirea unei cote de premiere pentru participanţii la competiţiile locale, raionale, orăşeneşti şi municipale, la cupe şi campionate în mărime de 10% din salariul anual din mijloacele sponsorilor, din bugetul organizaţiilor şi al sindicatelor;

o acordarea pentru câştigătorii competiţiilor republicane, interstatale şi continentale a unui stimulent material în mărime de 1,5% din salariul primit în decursul a 6 luni;

o planificarea, în bugetul organizaţiilor şi al sindicatelor, a unor adaosuri de până la 10% din bursa minimală primită în decurs de un an de studii pentru învingătorii competiţiilor de orice nivel şi pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior (colegiilor);

o premierea elevilor din liceele şi şcolile profesionale, învingători ai competiţiilor, din fondurile sponsorilor, ale părinţilor şi din mijloacele extrabugetare cu 100 (una sută) lei lunar în decursul unui an şcolar;

o reducerea zilei de lucru cu o oră pentru angajaţii din sfera neproductivă, care practică cultura fizică şi sportul, cu condiţia ca volumul cuvenit de muncă să fie îndeplinit în termen şi calitativ;

o stimularea persoanelor care nu-şi iau concediu de boală sau nefumătoare de către organizaţiile şi întreprinderile angajatoare cu remunerări suplimentare în mărime de 5% din salariul lunar;

o organizarea pentru toate categoriile de populaţie a cursurilor plătite de nataţie (pentru o plată simbolică);

o obligarea mass-media să transmită activităţi de cultură fizică pe toate canalele timp de 15 min dimineaţa şi seara;

o reinvestirea mijloacelor provenite din exploatarea edificiilor sportive în volum de 75% în domeniul sportului;

o majorareacu2%acostuluiunuiparticipantlamăsurisportiveîndecursde un an calendaristic.

acordarea unor finanţări suplimentare pentru:

elaborarea şi aprobarea unei baterii de teste, care caracterizează gradul de pregătire sportivă a populaţiei;

participarea zilnică la cel puţin o măsură de cultură fizică de masă;

abonarea instituţiilor şi organizaţiilor la cel puţin o publicaţie sportivă;

participarea păturilor largi ale populaţiei la cel puţin două măsuri de masă;

liceenii şi elevii şcolilor profesionale care participă zilnic, timp de o oră, la activităţi de cultură fizică, la două competiţii în decurs de un an;

asigurarea studenţilor, membri ai selecţionatelor instituţiilor de învăţământ superior, cu alimentare zilnică în mărime de 40 (patruzeci) lei;

asigurarea cu pensie a sportivilor profesionali (diferenţiată în funcţie de rezultatele obţinute);

sporirea cuantumului de cheltuieli cu 3-5%, în fiecare an, în vederea elaborării politicii şi managementului în domeniul culturii fizice şi sportului;

majorarea anuală a cuantumului de cheltuieli cu 6,5-7,5% în scopul desfăşurării măsurilor sportive naţionale şi internaţionale;

suplimentarea anuală a volumului mijloacelor băneşti cu 5-7% pentru desfăşurarea măsurilor sportive teritoriale;

asigurarea unor condiţii optime de funcţionare a organizaţiilor sportive prin majorarea anuală a volumului mijloacelor băneşti cu 4-5% ;

desfăşurarea sistematică a unor concursuri pentru crearea şi înnoirea brendurilor naţionale ale vestimentaţiei sportive şi ale inventarului sportiv;

înfiinţarea şi modernizarea unor întreprinderi de producţie a mărfurilor sportive (de exemplu, în Rezina, Orhei etc.);

finanţarea culturii fizice şi sportului conform unui articol aparte, destinat acestei activităţi, şi nu cumulativ cu altele;

scutirea organizaţiilor care finanţează desfăşurarea unor măsuri de cultură fizică şi sport pentru studenţi şi tineretul studios de impozitul pentru venit.

Programul în domeniul tineretului şi sportului pe anii 2013-2015 include următoarele subprograme:

Subprogramul I. Elaborare a politicii şi management în domeniul tineretului şi sportului

Subprogramul II. Sport

Subprogramul III. Servicii pentru tineret

Din totalul cheltuielilor sectorului, ponderea majoră revine cheltuielilor pentru sport (87%). Acest fapt se explică prin reţeaua extinsă de şcoli sportive, precum şi prin faptul că sportul de performanţă a devenit o prioritate în domeniu. Totodată, subprogramul „Servicii pentru tineret” este finanţat preponderent din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, datorită existenţei instituţiilor pentru tineret în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.

Obiectivele subprogramului Sport sunt axate în direcţia asigurării calităţii pregătirii, reabilitării psihologice şi fizice a sportivilor de performanţă şi dezvoltării infrastructurii sportive.

Obiectivele subprogramului Servicii pentru tineret sunt axate spre consolidarea capacităţilor în vederea sporirii nivelului de participare a tinerilor la dezvoltarea socio-economică a ţării prin asigurarea oportunităţilor egale şi condiţiilor adecvate pentru tineri, acces la informare, luare a deciziilor şi servicii de calitate în educaţie, sănătate şi petrecerea timpului liber

Ministerul Tineretului şi Sportului întruneşte în subordinea sa 22 instituii în domeniul sportului: dintre care:

Şcoli sportive -18

Clubul republican de şah şi joc de dame

Centrul sportiv pentru pregătire a loturilor naţionale

Contabilitatea centralizată.

În acelaşi timp, cu finanţare de la bugetul local în teritoriu mai activează 64 de şcoli sportive, care sînt frecventate de 27450 elevi. Şcolile sportive sînt instituţii de învăţămînt extraşcolare specializate, care cu mijloacele educaţiei fizice şi sportului, contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naţionale. Unităţile administrativ-teritoriale au la întreţinere 24 de stadioane.

În domeniul tineretului ministerul susţine financiar un ansamblu de activităţi pentru dezvoltarea multilaterală şi participarea activă a tinerilor în societate. De asemenea cu finanţare de la bugetele unităţilor administrativ- teritoriale în teritorii activează 19 Centre pentru tineret care deservesc 1398 de beneficiari, ansamblu de activităţi pentru susţinerea, dezvoltarea multilaterală şi participarea activă a tinerilor în societate.

Ponderea cheltuielilor pentru instituţiile din domeniul tineretului şi sportului pe parcursul ultimilor ani înregistrează mărimi medii de 0,14 la sută din Produsul Intern Brut.

Principalele probleme cheie din domeniu:

lipsa capacităţilor instituţionale suficiente în elaborarea şi implementarea politicilor de tineret şi sport şi de planificare strategică;

insuficienţa mecanismelor de susţinere a sportivilor de performanţă,;

lipsa condiţiilor adecvate pentru organizarea şi desfăşurarea antrenamentelor şi competiţiilor în edificiile sportive;

lipsa capacităţilor instituţionale şi umane în domeniul politicilor de tineret;

ponderea minimă a tineretului în activitatea economică al Republicii Moldova;

lipsa unei politici consolidata privind angajarea în câmpul muncii, cât și dezvoltarea insuficientă a spiritului antreprenorial în rândul tineretului.

CONCLUZIE

Influența pe care o exercită asupra complexității ființei umane, cheltuielile pentru cultură, acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret trebuie să constituie, în perioada viitoare, o preocupare de prim rang pentru autoritățile publice, atât în direcția sporirii fondurilor alocate, cât si pe linia stimulării civismului cultural și sportiv al membrilor societatii.

Sfera culturii are nevoie de mai mulţi bani, şi mai mult are nevoie de o viziune clară, orientată antreprenorial şi spre cerinţele publicului.

Această viziune a apărut pentru prima dată după 20 ani pentru muzee şi teatre. Urmează doar să fie finanţată realizarea acestei noi viziuni. Trebuie să se renunţe la raţionamentele politico-ideologice de repartizare a finanţărilor, pentru că nu poţi să investeşti (cum s-a încercat în 2012) 10 milioane lei în cărţi pentru bibliotecile care sunt goale nu din cauza de lipsă de cărţi noi. Cititorii nu mai merg la biblioteci pentru că au acces la internet, acesta e o realitate tristă dar care trebuie recunoscută. Aceleaşi 10 milioane lei investite în crearea unor expoziţii moderne la muzeele naţionale, vor genera venituri similare în fiecare an. Pentru că cererea consumatorului pentru muzeu creşte an după an, cea pentru biblioteci scade în proporţii geometrice. O asemenea abordare va scoate sectorul din dezastrul actual. Drept rezultat a introducerii evaluării instituţiilor culturale în bază de indicatori de performanţă, numărul de beneficiari a produsului cultural va creşte substanţial.

Din toate sectoarele analizate este necesar de atras atenția în special la atribuțiile Ministerului Tineretului și Sportului. Două, cele mai importante necesități ale tineretului, – crearea locurilor de muncă și accesul la locuințe, rămân fără atenția necesară. Politicile care ar contribui la rezolvarea acestor probleme se regăsesc la mai multe ministere, dar realitatea de fapt ne demonstrează că nu se regăsesc la nici unul. Ca exemplu poate servi și lipsa cadrului legal necesar pentru asigurarea cu locuințe în spațiul rural, pentru atragerea tinerilor în sectorul serviciilor publice, din care cauză nu se pot aloca resurse bugetare pentru acest scop.

Bugetul Ministerului Tineretului si Sportului este în mare parte orientat spre proiecte și programe de tineret, 90% din aceste proiecte vor fi realizate de către organizații de tineret. Funcțiile de baza ale unei instituțiile publice guvernamentale sunt reduse la minim, astfel această instituție planifică anual elaborarea și adoptarea a doar 5 documente de politici, influențând negativ procesul de implementare a Strategiei Naționale a Tineretului. Mai mult decât atât, lipsește o coordonare în cadrul MTS și altor instituții publice ce activează în domeniu, cum ar fi Centrele de Resurse pentru Tineri și cu specialiștii de tineret din raioane. Nu există instrumente de evaluare a calității serviciilor prestate în domeniul tineret în baza cărora să fie acordată finanțarea, chiar dacă din bugetul de stat se prevăd anual transferuri către unitățile teritorial-administrative, în beneficiul centrelor de tineret.

Tolerarea de către MTS a unui proces bugetar ineficient în sectorul de tineret la nivel local, lipsa de intervenție la nivel de politici pentru a crea mecanisme de suport în planificarea bugetară pentru sectorul de tineret la nivel local, duce la o gestiune incorectă a banilor publici. Drept rezultat, cheltuielile realizate in domeniul tineret nu neapărat se finalizează cu utilizarea eficienta a fondurilor, ci cu management ineficient la toate nivelele, lipsa de coordonare si chiar substituire a unor funcții ce ar trebui să-i fie atribuite unei agenții specializate în domeniul tineret. Recomandările propuse au rolul de a :

facilita procesul de implementare a politicilor de tineret la nivel local și de a

intensifica rolul Ministerului în elaborarea și adoptarea de politici publice care să asigure participarea și bunăstarea tinerilor din Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIA

ACTE NORMATIVE

Legea nr. 280 din 27.12.2011 privind protejarea patrimoniului cultural mobil, publicate in Monitorul Oficial nr. 99-102 din 25.04.2014;

Legea culturii nr. 413 din 27.05.1999;

Legea nr.181 din 25.07.2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscaleială, Monitorul Oficial nr. 223-230 din 08.08.2014 art Nr : 519;

Legea nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultură fizică şi sport;

Legea nr. 298 din 21.12.2007 pentru ratificarea Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport a UNESCO;

Legea nr. 247 din 27.11.2008 pentru ratificarea Convenţiei contra dopajului;

Hotărîrea Guvernului nr. 1552 din 04 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă;

Hotărîrea Guvernului nr. 766 din 16 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia;

Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia nr. 859 din 26.07.2004;

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

Hoanta,N.,2000 ,Economie si finante publice,Editura Polirom;

MANOLE, Tatiana. Finanțe publice. Teorie și aplicație. Chișinău: Tacis. 1998. 348 p.;

MOȘTEANU, Tatiana. Buget și trezorerie publică. București: Universitara. 2008. 346 p. ISBN 973-749-368-2.;

RĂILEANU, Ion. Aspecte conceptuale ale datorie publice. Legea și viața. 2013, nr.12, 18-20. ISSN 1810-30x.;

STRATULAT, Oleg. Împrumuturile publice interne. Chișinău: ASEM. 2008. 117p. ISBN 978-9975-75-435-4.;

SECRIERU, Angela. Finanțele publice. Instrumente și mecanisme financiare de intervenție guvernamentală. Chișinău: Epigraf. 2004. 423 p. ISBN 9975-903-99-1.;

TELEUCĂ, Lina. Impactul politicilor economice asupra datoriei publice: autoref. al tz. de doct. în economie. Chișinău. 2010. 27p.

E. Mihalaș, A. Dumitrașco, Raportul de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, UNDESA, UNFPA, MTS, Octombrie 2013

RESURSE ELECTRONICE

Bugetul pe programe pentru anul 2014 și estimări pe anii 2015-2016, Ministerul Finanțelor, http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro-RO/Default.aspx

Biroul Național de Statistică, Cercetarea „Utilizarea timpului în Republica Moldova”, 2013, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4055

www.mf.gov.md. site-ul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova;

www.statistica.md site-ul Biroului Național de Statistică ;

www.mc.gov.md site-ul Ministerului Culturii

www.mts.gov.md site-ul Ministerului Tineretului și Sportului

ANEXE

Anexa 1. Cheltuielile pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret în funcție de autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu și sub-programele derulate, 2014.

Sursa: www.mf.gov.md

Anexa 2. Distribuirea alocărilor de resurse pe programe de cheltuieli în cadrul domeniului „Cultură”, pe anii 2012-2014

Sursa:Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul ” Cultură și artă”

Anexa 3. Distribuirea alocărilor de resurse pe programe de cheltuieli în cadrul domeniului tineretului si sportului pe anii 2012-2014

Sursa: Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul ” Tineret și sport”

Anexa 4. Cheltuielile pentru cultură, artă, sport și activități pentru tineret în funcție de autoritățile publice centrale cu atribuții în domeniu și sub-programele derulate, 2015.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Specificul Finantarii Cheltuielilor Destinate Culturii, Artei, Sportului Si Actiunilor Pentru Tineret In Republica Moldova (ID: 146878)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Specificul Finantarii Cheltuielilor Destinate Culturii, Artei, Sportului Si Actiunilor Pentru Tineret In Republica Moldova

Copyright Notice

Meningita. Etiologia Meningitelor In Functie de Deficientele Imunologice

Notiuni de Anatomie Si Biomecanica ale Cv

Tehnologii Avansate de Producere a Strugurilor Prin Ecologizarea Masurilor de Protectie Contra Bolilor Vitei de Vie

Toxicologia Antiinflamatoarelor Selective

Coloana Vertebrala Si Afectiunile Sale

Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientilor cu Hemoragie Digestiva Superioara

Copyright Notice

Similar Posts