Specificul Evaluarii Si Interventiei Sociale In Familiile Sarace

CUPRINS

REZUMAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

CADRU TEORETIC. PROBLEMATICA FAMILIILOR SĂRACE.

1.1. Definirea termenilor

1.2. Factori generatori și susținători ai sărăciei

1.3. Teorii despre sărăcie

CAPITOLUL II

CONTEXTUL LEGAL. PRESTAȚII ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ.

2.1. Prestații în asistența socială

2.2. Componente principale ale sărăciei

2.3. Drepturile sociale ale familiei

CAPITOLUL III

METODE DE INTERVENȚIE ÎN FAMILIILE SĂRACE

CAPITOLUL IV

CERCETAREA DE EVALUARE ȘI INVESTIGARE

4.1. Scopul și ipotezele cercetării

4.2. Etapele cercetării

4.3. Lotul și subiecții investigați

4.4. Instrumente și metode de cercetare

4.5. Analiza și evaluarea rezultatelor

CAPITOLUL V

INTERVENȚIA SOCIALĂ

5.1. Intervenția familie

5.2. Intervenția individ

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

REZUMAT

Sărăcia este în prezent o problemă foarte frecvent pusă în discuție în societatea românească precum și la nivel mondial, în special acum când întreaga lume se află în criză din punct de vedere al economiei.

Motivul pentru care am abordat această temă s-a născut din dorința de a oferi sprijinul adecvat indivizilor și/ sau familiilor alfate în imposibilitatea de a găsi singure resursele necesare rezolvării problemelor de natură financiară precum și a dificultăților care sunt în strânsă legătură cu aceste probleme.

Am ales să studiez fenomenul sărăciei deoarece aceasta nu poate fi apreciată în toată complexitatea sa, fără cunoașterea acelor aspecte precise din viața indivizilor și/ sau familiilor care se află în nevoi.

INTRODUCERE

Prin intermediul acestui studiu am dorit să prezint problematica sărăciei la nivel de individ și familie în special pentru că în România, din numărul total al populației, numărul familiilor care au în întreținere mai mulți copii sunt afectate în mare măsură de acest fenomen, motiv pentru care este imperioasă studierea diferitelor dimensiuni ale vieții acestora.

Din orice categorie socială provin beneficiarii asistenței sociale și indiferent de factorii producători sau susținători ai sărăciei, legislația trebuie să genereze acele măsuri care sunt necesare acoperirii unei arii extinse de probleme. Ele trebuie să vizeze prevenirea, recuperarea și suportul în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie. Legislația în domeniul asistenței sociale stabilește drepturile și obligațiile pe care le au beneficiarii acestor măsuri legislative.

Eforturile practicienilor din domeniile socialului au condus la elaborarea a numeroase metode de evaluare și intervenție socială menite să ofere persoanelor și/ sau familiilor aflate în nevoi acele soluții care să-i ajute pe aceștia în refacerea capacităților de coping adecvate rezolvării problemelor cu care se confruntă.

Cercetarea efectuată a vizat studierea aspectelor celor mai relevante din viața persoanelor aflate în sărăcie, care le influențează comportamentele, atitudinile și sentimentele, în toate situațiile de viață în care se află.

Intervenția asupra familiei și a individului a presupus identificarea problemelor/ nevoilor cu care aceștia se confruntă, posibilitățile de satisfacere a acestora și modul de rezolvare a acestora. Am încercat să sprijinim și să direcționăm eforturile indivizilor în rezolvarea problemelor, pentru ca aceștia să conștientizeze suportul acordat și astfel să dobândească încredere în atingerea scopurilor.

Studiul realizat și-a propus să evidențieze aspectele cele imortante ale fenomenului sărăciei pentru a identifica cele mai bune metode și tehnici de asitare a individului și familiei.

CAPITOLUL I

CADRU TEORETIC. PROBLEMATICA FAMILIILOR SĂRACE

1.1. Definirea termenilor

În această lucrare, familia este entitatea principală în jurul căreia se construiește întreagul studiu în consecință consider oportună o definire a acesteia în primul rând.

Termenul de familie ia naștere în societatea sclavagistă, el reprezentând ansamblul persoanelor – femeile, copiii, sclavii – care viețuiau sub autoriatea unui “pater familiae”.

O altă definiție dată familiei ar fi: ”Familia este o unitate socială, un sistem deschis, care este supusă unor schimbări rapide, radicale, paralele cu viața socială” (Ciofu Carmen, 1998, p.104).

Dreptul familiei este definit astfel: “totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale și patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție și raporturile de familie, în scopul ocrotirii și întăririi familiei (Voiculescu L., 2003 apud. Drăgoi Adam, p.13, 2005)

În continuare, sărăcia ocupă unul dintre primele locuri în lume atunci când este vorba de fenomenele social-economice, tocmai din acest motiv consider necesar a oferi o definire succintă a termenilor pentru o mai bună înțelegere a fenomenului sărăciei.

Sărăcia este definită în modalități diferite în funcție de conceptul “bunăstare” și scopul și contextul în care se face evaluarea acesteia.

O definire simplistă a sărăciei s-ar putea traduce prin lipsa mijloacelor de trai care asigură unei familii sau persoane un minim de trai acceptabil. Accentul în definirea conceptului sărăcie la majoritatea autorilor, este pus pe lipsa resurselor, care de altfel este o nevoie elementara, dupa cum este prezentată și de piramida nevoilor a lui Maslow.

Una dintre definițiile date sărăciei arată astfel:“ Sărăcia se manifestă în privațiunile din viata oamenilor. Sărăcia poate însemna nu numai lipsa celor necesare bunăstării materiale, ci și absenta posibilităților de a trăi o viață tolerabilă.(…)”

( UNPD, 1997, apud. Molnar, M., 1999, p.25).

În general sărăcia se definește operațional prin lipsa veniturilor actuale. Sărăcia poate să fie abordată ca absolută adică este stabilită în funcție de un minim universal valabil care corespunde satisfacerii nevoilor de bază care este determinat de intensitatea acestor nevoi. De asemenea sărăcia poate fi abordată ca relativă prin stabilirea stării de sărăcie comparând nivelul de trai și modul de viață cel mai des întâlnit într-o societate,atunci când este realizată evaluarea. (Molnar, M., 1999).

Conceptul “sărăcie” face referire la modul de viață sărăcăcios, la insatisfacerea nevoilor de bază, în consecință la funcționarea socială sub un anume standard.

În literatura de specialitate găsim conceptele sărăcie temporară și permanentă. În acest context există două situații care determină scăderea nivelului de trai al unei persoane sub pragul de sărăcie și acestea sunt: pierderea unei surse de venit și nivelul scăzut de resurse.

Pierderea uneia dintre sursele de venit poate aduce o gospodărie în sărăcie temporară, caz în care va fi denumită “temporar săracă”.

Există cazuri în care anumite gospodării nu dețin suficiente resurse pentru realizarea unui buget care sa ii mențină deasupra pragului de sărăcie iar acestea sunt numite “permanent sărace”. (Tesliuc, 2001)

1.2. Factori generatori și susținători ai sărăciei

Sărăcia este adeseori asociată cu atitudini și orientări specifice ale oamenilor care sunt de felul resemnării, lipsei de speranță, lipsei de voință, adaptării la viața de sărac, demoralizării. Persoana aflată în sărăcie nu este doar persoana căreia îi lipsesc momentan resursele ci este persoana lipsită cronic de resurse, este acea persoană care nu are capacitatea necesară de a ieși din situația în care se află.

Printre factorii importanți care determină sărăcia putem enumera: mărimea gospodăriei și numărul de copii pe care îi are în întreținere; vârsta; genul capului gospodăriei; originea etnică; capitalul uman; ocupația; deținerea de pământ. (Tesliuc, 2001)

În determinarea sărăciei, mărimea gospodăriei este importanta pentru că sunt dependente de nevoia de a consuma și posibilitatea de a produce atât numărul persoanelor din gospodărie care realizează un venit cât și numărul persoanelor aflate în întreținere. Numărul de copii în întreținere afectează rata sărăciei care este cu atât mai ridicată cu cât numărul acestora este mai mare, acest fapt fiind constatat în întreaga lume.

Vârsta este un alt factor determinant al sărăciei iar studiile arată că o treime din totalul populației sărace din România este compusă din copii cu vârste sub 15 ani deși o perioadă lungă de timp s-a crezut că varstnicii sunt persoanele cele mai sărace, însă situația lor a fost schimbată de reformele produse în sistemul de pensii în anii 2000-2002.

Între anii 1995-1998 s-au realizat studii care arată că riscul de a deveni sărac era mai scăzut în gospodăriile conduse de o femeie decât în cele conduse de un bărbat, însă s-a înregistrat un deficit de consum mai înalt.(Tesliuc, 2001). Ulterior s-a luat în cosiderare faptul că, gospodăriile conduse de o femeie au de obicei mai puțini membri în întreținere și acesta este motivul pentru care apare eronat un risc mai mic de sărăcie pentru femei. Studiile au mai dezvăluit faptul că riscul de sărăcie cel mai semnificativ se înregistrează în gospodăriile conduse de o femeie singură și în vârstă. Între anii 1995-2002 a scăzut constant expunerea la riscul sărăciei, în gospodăriile a căror cap de familie este femeie, comparativ cu acelea al căror cap este bărbat. (Banca Monială, 2003).

Grupul etnic cu cea mai mare rată a sărăciei este cel al rromilor iar explicația acesteia este în parte numărul crescut de copii din gospodăriile rromilor, nivelul lor scăzut de educație și activitățile informale desfășurate de aceștia. Din studiile efectuate în anul 2002 reiese faptul că rromii reprezentau 7% din săracii total și 12,5% din cei săraci extrem (Banca Mondială, 2003, p.35).

Un alt factor important pentru sărăcie este nivelul de educație al capului gospodăriei, cu cât este nivelul mai crescut, probabilitatea ca gospodăria să fie săracă scade semnificativ. Studiile arată că cea mai mare parte a populației sărace este formată din gospodării al căror cap are numai studii primare, gimnaziale sau profesionale. (Tesliuc, 2001).

Statutul ocupațional este alt factor determinant al sărăciei, în acest context gospodăriile conduse de un șomer, agricultor ori întreprinzător particular în comparație cu cele conduse de un salariat sau pensionar sunt cele mai expuse riscului sărăciei. Cu toate acestea în periada 1995-2002 riscul relativ al sărăciei a scăzut constant pentru pensionari și șomeri și a crescut pentru gospodăriile conduse de angajați (Banca Mondială, 2003, p.37).

Dotarea cu pământ este un factor important în determinarea sărăciei deoarece s-a constatat că pentru gospodăriile care au peste două hectare de teren, rata sărăciei este sub medie.

O altă serie de factori care produc și mențin sărăcia sunt: factori structurali generali; factori globali conjuncturali; factori derivați – cultura și sistemul social al sărăciei și factori de politică socială. (Zamfir C., 2000)

În cadrul factorilor structurali generali sunt incluse:

– incapacitatea de muncă datorată vârstei, unei boli cronice, dependenței de substanțe stupefiante, handicapului, educației inadecvate ori incapacitatea de muncă pentru o perioadă, a mamelor care au în îngrijire un copil și sunt singure

– capacitatea de a scoate pe piață locuri de muncă a sistemului economic (din cauze cum sunt subdezvoltarea, recesiunea ori restructurarea economica este posibil ca pe piață să existe o lipsă a locurilor de muncă)

– distribuirea veniturilor ( plata inadecvată muncii depuse, corupție)

– posibilitatea producerii de bunuri prin eforturi personale (agricultură, amenajări la scară mică)

Factori globali conjuncturali

– economia productivă pentru ca prin efort personal să fie acumulate venituri minime necesare

– capacitatea configurațiilor economice locale de a produce venit satisfăcător (sărăcie zonală)

– condiții instituționale și tehnice care sprijină sau îngreunează activitățile producătoare de venit desfășurate pe cont propriu

Factori derivați – cultura și sistemul social al sărăciei

– probleme de comportament personale, inadaptare a stilului de viață la cerințele pieței forței de muncă (lipsa motivației)

– acceptarea sărăciei ( demoralizarea, lipsa încrderii în propria persoanăor de muncă)

– distribuirea veniturilor ( plata inadecvată muncii depuse, corupție)

– posibilitatea producerii de bunuri prin eforturi personale (agricultură, amenajări la scară mică)

Factori globali conjuncturali

– economia productivă pentru ca prin efort personal să fie acumulate venituri minime necesare

– capacitatea configurațiilor economice locale de a produce venit satisfăcător (sărăcie zonală)

– condiții instituționale și tehnice care sprijină sau îngreunează activitățile producătoare de venit desfășurate pe cont propriu

Factori derivați – cultura și sistemul social al sărăciei

– probleme de comportament personale, inadaptare a stilului de viață la cerințele pieței forței de muncă (lipsa motivației)

– acceptarea sărăciei ( demoralizarea, lipsa încrderii în propria persoană)

– mobilizare scăzută, lipsa interesului pentru dezvoltarea propriei persoane

– lipsa educației, limitarea șanselor de formare profesională, alocarea de fonduri insuficiente pentru educația copiilor

– situații de viață care limitează șansele

– inexistența șanselor pentru persoanele tinere (educație insuficientă, lipsa de locuri de muncă cu nivel calificativ scăzut)

– nivel foarte crescut al aspirațiilor (necorelarea aspirații-posibilități conduce la infracțiuni pentru obținerea venitului)

– cultura sărăciei ( dependența de suport social, demoralizare, lipsa disciplinei muncii)

– discriminare etnica și religioasă

– socializare ineficientă (lipsa relațiilor interpersonale, lipsa capacității de muncă)

– mediu social propice dezvoltării comportamentelor dăunătoare

– acumularea frustrărilor și ineficiența în rezolvarea propriilor probleme prin eforturi personale

– modul ineficient de consum al resurselor

– capacități sociale deficitare (inexistența încrederii reciproce, exploatarea reciprocă)

Factori de politică socială

– insuficiența de securitate socială (relații sociale slabe)

– situațiile de criză ale sistemului de securitate socială (modificări semnificative ale sistemului de securitate socială – sistemul de pensii)

– lipsa protectiei sociale adecvate din partea colectivității în perioada de tranziție (falimentele bancare, ale intreprinderilor, lipsa de protecție împotriva deposedării ilegale de proprietăți)

– incapacitatea din partea colectivității de a-și proteja membrii în privința deposedării de resursele proprii (furturile, corupția, înșelătoriile)

– lipsa de protecție și fonduri adecvate în caz de calamități naturale

1.3. Teorii asupra sărăciei

Teoriile despre sărăcie sunt numeroase și ele încearcă să explice acest fenomen în diverse moduri și ținând cont de anumiți factori.

Clasa de jos – underclass

Conceptul de „underclass” este rezultatul alăturării termenilor „sub” și „clasa” iar această terminologie provine din suma semnificațiilor acestor doi termeni luate una câte una. Clasele sunt reprezentate de cele trei grupuri sociale, iar persoanele care le compun își asigură traiul din profit, salariu ori renta în consecință asocierea termenilor „sub” și „clasa” scoate în evidență inferioritatea acestei clase. (Bottomore,1963, apud. Preda, M., 2002, p.90)

În evidențierea subclasei în cadrul societății nu există criterii clare, însă s-au evidențiat două asupra cărora părerile autorilor au fost unanime și anume:

Teorii social-economice structurale

Teoriile social-economice structurale au la bază evaluarea distribuției inegale a veniturilor, prin prisma căreia, săracii apar ca victimele sistemului, care creează diferențieri sociale foarte mari. Șomajul apare datorită faptului că economia de piață nu are puterea de a asimila în totalitate forta de muncă, iar persoanele prea puțin calificate nu au șanse de a-și negocia avantajos contractele.

Teoria marxistă, arată că exploatarea care este utilizată pentru a scoate în evidență diferențele structurale care se regasesc în distribuția veniturilor din societățile capitaliste. Ea concluzionează în ideea conform căreia, în societățile capitaliste, bogații sunt cei care devin tot mai bogați și săracii din ce în ce mai săraci, formând o subclasă.

Cultura sărăciei

Prin intermediul diverselor studii asupra sărăciei s-a arătat că aceasta afectează individul ori colectivitatea la un nivel mai înalt decât cel material și anume, este un mod de viață care se transmite cultural din generație în generație.

Antropologul Oscar Lewis a fost cel care a propus acest concept de cultură a sărăciei care prezintă situația în care persoanele sărace dezvoltă un sistem de valori și norme de comportament propriu care este perpetuat de la o generație la alta. (Elena Zamfir, Zamfir C., 1995)

Această cultură a sărăciei, cu normele și stilul propriu de a rezolva problemele are unele consecințe cum ar fi acelea a unei integrări sociale defectuoase, relații familiale inadecvate uneori chiar depersonalizare.

Teoria stigmatizării

Teoria stigmatizării prezintă sărăcia ca pe un stigmat social. Devianța este definită în termeni de comportament, deci devianți sunt cei care nu respectă normele impuse de societate. În cadrul teoriei stigmatizării este considerat a fi suficient ca o persoană ori un grup să posede anumite caracteristici personale pentru ca să fie considerați devianți, indiferent dacă manifestă sau nu comportament deviant. Astfel, săracii sunt stigmatizați de societate, ei sunt tratați ca fiind devianți pentru ceea ce reprezintă și nu pentru ceea ce fac, astfel ei ajung să fie marginalizați.

CAPITOLUL II

CONTEXTUL LEGAL. PRESTAȚII ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ.

2.1. Prestații în asistența socială

În România, beneficiază de asistență socială, toți cei care au reședința sau domiciliul în țara noastră la un anumit moment, fără nici o discriminare și în mod egal.

Asistența socială se acordă prioritar acelor persoane sau familii care prezintă riscuri sociale care nu sunt dependente de voința acestora. Din cauza diversității situațiilor și al persoanelor cu grad crescut de risc asistenții sociali trebuie să-și îndrepte preventiv acțiunile spre următoarele categorii sau beneficiari:

Copii și tineri cărora le este pusă în pericol sănătatea, integritatea,

dezvoltarea psihică, fizică ori morală îm mediul unde trăiesc (familii dezorganizate, părinți/ rude cucomportament viciat, bolnavi psihici, persoane care mainifestă vagabondaj ori practică prostituția)

Familii în care nu se îndeplinesc în mod corespunzător activitățile de

creștere, îngrijire și educare a copiilor

Persoanele fără familie care sunt în incapacitate de a se îngriji, acelea care

nu pot face față nevoilor socio-medicale (copii minori abandonați, handicapați, persoane vârstnice fără nici un sprijin)

Familiile fără nici un venit sau cu venituri mici – inexistența unor surse

actuale de câștig este factorul la care se raportează lipsa veniturilor; veniturile mici sunt cele care nu asigură un nivel de trai la nivelul sumei minime acordate pe economie

Persoanele în situații deosebite – cele abandonate care au probleme de

sănătate precum și cele care au suferit grave accidente și care nu-și pot asigura tratamentul și îngrijirea

Familiile cu mai mulți copii – veniturile acestora devin insuficiente pentru a duce o viață normală și astfel ajung în sărăcie (Ludușan M., Ludușan A.M., 2005)

Prestațiile și serviciile de asistență socială sunt următoarele:

Alocația de stat pentru copii

Alocația suplimentară pentru familiile cu copii

Alocația de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament

Alocația pentru nou-născuți

Alocația de hrană pentru consumurile colective din unitățile bugetare de asistență socială

Alocația socială pentru nevăzători cu handicap grav și accentuat

Ajutor social

Ajutorul pentru încălzirea locuinței

Ajutorul de urgență

Ajutorul financiar

Ajutor pentru înmormântarea unei persoane din familia beneficiară de ajutor social

Ajutorul rambursabil pentru persoanele care au dobândit statut de refugiat în România

Indemnizația pentru asistentul personal al persoanei cu handicap

Indemnizația lunară pentru adulții cu handicap grav și accentuat

Salariul asistentului maternal profesionist

Ajutoarele acordate persoanelor care beneficiază de protecție în cadrul instituțiilor de protecție specială a persoanelor cu handicap

Ajutorul anual acordat veteranilor de război, invalizilor și văduvelor de război pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice pentru nevoi casnice

Indemnizația de maternitate pentru cele 126 de zile calendaristice

Indemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani

Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani

Indemnizația pentru îngrijirea copilului cu handicap, până la vârsta de 18 ani

Pensia pentru urmaș

Abonament telefonic pentru persoanele cu handicap

Gratuitatea transportului urban și interurban, cu mijloace de transport în comun pentru copiii și adulții cu handicap accentuat sau grav și asistenții personali ai acestora

Facilități acordate elevilor și studenților pentru transportul pe calea ferată și metrou

Gratuitate pe mijloacele de transport în comun în mediul urban pentru veteranii și văduvele de război

Produse lactate și de panificație

Subvenții acordate ONG-urilor pe bază de convenții

Microcredite

Rechizite școlare

Burse de școlarizare

Burse pentru continuarea studiilor

Burse de alfabetizare

Burse de ajutor social

Burse sociale de studiu

Masa la cantinele de ajutor social

Masă și cazare pentru persoanele solicitante de statut de refugiat în România

Servicii de asistență socială și îngrijire sociomedicală

Tabere gratuite de odihnă sau instruire

Finanțarea unor cheltuieli cu întreținerea, construcția, reparația, amenajarea și modernizarea unor instituții de asistență socială

Finanțarea activităților ocazionale de sărbătorire în România a Zilei Internaționale a Vârstnicilor

Finanțarea activităților ocazionale de sărbătorire a Zilei Internaționale a copilului

Realizarea unor acțiuni dedicate Anului european al persoanelor cu handicap ( Ludușan M, Ludușan A.M, 2005, p. 126-151)

În continuare vom prezenta ajutorul social, relevant pentru tema acestei lucrări.

Ajutorul social

Autoarea Livada-Cadeschi definește ajutorul social astfel: “ajutorul social reprezintă o sumă de bani cu totul insuficientă pentru subzistența și foarte expusă erodării datorate inflației”.( Livada-Cadeschi Livia, 2002, p.122)

Ajutorul social are ca scop asigurarea unui venit minim pentru segmentul din populație cel mai sărac. Ajutorul social își propune să asigure un minim de subzistență.

( Zamfir., C., 1995).

Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, care se bazează pe principiul solidarității sociale. Acest ajutor se acodă în baza Legii nr. 416/2001 familiilor și persoanelor singure, ca formă de asitență socială.

Din luna ianuarie 2009, cuantumul lunar al venitului minim garantat este în valoare de:

1 persoana – 108 ron

Familii formate din 2 persoane – 196 ron

Familii formate din 3 persoane – 272 ron

Familii formate din 4 persoane – 339 ron

Familii formate din 5 persoane – 402 ron

Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face parte din familie câte 27 ron.

Dacă în familiile beneficiare de ajutor social există personae apte de muncă, ele vor trebui să efectueze lunar, cel mult 72 ore în folosul comunității, în regim de lucru normal și cu respectarea normelor de igienă și securitatea muncii.

Beneficiarul ajutorului social este familia, iar titularul ajutorului social este persoana care a facut cererea de acordare a acestuia. Primarul dispune în mod obligatoriu, pentru acordarea ajutorului social, efectuarea unei anchete sociale.

Plata ajutorului social poate înceta în următoarele cazuri:

– dacă beneficiarii ajutorului social nu mai îndeplinesc condițiile pe care le prevede legea;

– dacă plata ajutorului social a fost suspendată și în termen de 3 luni de la data suspendării efective a plații, nu s-au înregistrat dovezi în acest sens.( Pasa, F., 2004)

Programul de ajutor social

Ajutoarele sociale sunt transferuri financiare non-contributive îndreptate spre familiile/ persoanele care sunt în nevoi. Acestea se acordă pentru acoperirea nevoilor fundamentale ale beneficiarilor conform principiului solidarității sociale și al subsidiarității – când persoanele nu pot singure să-și asigure nevoile fundamentale sau prin alte măsuri sociale.

Beneficiari ai ajutoarelor sociale sunt acele persoane care din cauza problemelor fizice, psihice, economice ori sociale se află în nevoi. (Ludușan M, Ludușan A.M, 2005)

Cu toate că acest program a fost conceput pentru a-i ajuta pe cei mai săraci, el este cel mai puțin ajustat ținându-se cont de inflație, costurile vieții sau de salariul net mediu.

2.2. Componente principale ale sărăciei

În cadrul strategiilor antisărăcie direcțiile fundamentale sunt: prevenirea, recuperarea și suportul.

Prevenirea se referă la acțiunile care au ca și scop înlăturarea factorilor care generează sărăcia, cum ar fi:

prevenirea situației în care veniturile ajung sub nivelul minim prin compensarea pierderilor din venituri

dezvoltarea capacităților prin educație, formare și reformare profesională

crearea locurilor de muncă

prevenirea actelor de natură criminală

stimularea proceselor economice

menținerea controlului asupra proceselor care pot conduce la sărăcie

Recuperarea se referă la crearea posibilităților de producere a veniturilor atunci când acestea lipsesc, ele pot fi:

stimularea economiei în a crea locuri de muncă

încurajarea investițiilor în infrastructură

găsirea de modalități de participare la activități de interes comunitar pentru persoanele care se află temporar în afara economiei reale

corectarea deficitelor de capacitate de diferite tipuri: de socializare, economice, motivaționale

crearea unor programe specializate în înlaturarea efectelor de lungă durată ale sărăciei

formarea unui sistem de suport social care să stimuleze bunăstarea autonomă versus dependență

Suportul vizează pe cei săraci, în cazul în care sărăcia nu poate fi prevenită iar eforturile de recuperare din sărăcie nu se pot realiza cu rezultate bune. Acest suport se materializează în:

ajutor social în bani sau natură pentru persoanele aflate în situații de nevoie acută care nu sunt capabili temporar să iasă din impas

ajutor în bani sau natură pentru persoanele care nu sunt capabile să-și asigure bunăstarea proprie și care nu sunt parte în sistemul de asigurări sociale

locuințe sociale și asigurarea suportului pentru achiziționarea lor pentru persoanele aflate în nevoie acută (Comisia Anti-Sărăcie și promovare a Incluziunii Sociale, 2002)

2.3. Drepturile sociale ale familiei

În România drepturile sociale ale familiei sunt reglementate prin:

O.U.G nr. 16/2008 pentru modificarea legii nr.61/1993 republicată – alocația de stat pentru copii

O.U.G. 105/ 2003 (cu modificările ulterioare referitoare la cuantum prin Hot. Nr.4/ 2007) – se acordă alocația familială complementară

Legea 416/ 2001 – ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

H.G 776/ 2005 – ajutor pentru încălzirea locuinței

O.U.G. 96/2003 – dispensa pentru consultații prenatale; modificarea condițiilor de muncă pentru protecția maternității

O.U.G. 96/ 2003 – concediu și indemnizație de risc maternal; concediu și indemnizație de maternitate; concediu și indemnizație pentru creșterea copilului; concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav.

O.U.G. 105/ 2003 – alocație de susținere pentru familia monoparentală

Art.25 din legea 416/ 2001 – alocație pentru copiii nou-născuți

Legea 166/ 2002 și Legea Învățământului – burse de școlarizare pentru familiile cu cel puțin doi copii înscriși la școală și care beneficiază de venitul minim garantat.

Legea 208/ 1997 – mese la cantine sociale (de masa gratuită la Cantina de ajutor social pot beneficia persoanele singure și familiile în care venitul pe persoană este de până la 108 ron).

Hotarârea nr.805 din 22 noiembrie 2005 privind aprobarea utilizării forței de muncă în anul 2006 în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/ 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

CAPITOLUL III

METODE DE INTERVENȚIE ÎN FAMILIILE SĂRACE

Metode de intervenție în familiile sărace

Evaluarea funcționării familiilor sărace la fel și intervenția centrată pe aceste familii s-a efectuat în cadrul acestei lucrări din perspectivele: ecologică, intergenerațională, interacționist- sistemică, precum și metoda generală a asistenței sociale.

1. Perspectiva ecologică

Evaluarea din acestă perspectivă se realizează prin instrumente specifice și anume eco-harta și interviul. Eco-harta evidențiază trei dimensiuni importante care sunt conturate în relațiile familie-mediu, granițele sistemului familie-mediu și interiorul unei familii. (Hartman&Laird, 1983). Fiecare dintre aceste trei dimensuni are întrebări specifice, țintite care scot la iveală informații prețioase despre familie și relațiile ei.

2. Perspectiva intergenerațională

Perspectiva intergenerațională este una foarte utilă ea poate fi folosită în diverse contexte din munca cu populații diferite de clienți.

Instrumentul utilizat pentru evaluare și intervenție este genograma care este deosebit de utilă pentru înțelegerea istoriei unei familii, pentru a culege informații despre sistemul familial-intergenerațional. Ea oferă date despre relații genealogice, despre etnie, religie, ocupații, evenimente de familie importante, roluri, coaliții, migrări, rupturi și altele asemenea.

Scopul primordial în construirea genogramei este acela de a găsi sistemul de relații, idenificări, evenimente și experiențe ale familiei care au contribuit la formarea sinelui clientului. (Hartman&Laird, 1983)

Când completăm genograma, putem introduce informații obținute adresând indivizilor întrebari de genul: “ Ce cuvânt sau imagine îți vine în minte când te gândești la o anumită persoană?”. Prin aceste asociații obtinem informații despre mituri, responsabilități, caracterizări ale membrilor familiei care sunt prezente în mintea clientului.( Hartman&Laird, 1983, p.218 ).

La evaluarea din perspectiva intergerațională putem utiliza o serie de întrebări grupate pe următoarele dimensiuni: prezentarea problemei/ nevoii, modele ale familiei, definiții ale familiei-paradigma familiei, identificări individuale, relații curente ale familiei și surse de dificultate ( Neamțu N., Fabian A., 2001, p.11-12).

3. Perspectiva interacționist-sistemică

Sistemul intrafamilial este evaluat în trei faze:

faza I este axată asupra familiei ca sistem având drept scop cercetarea naturii granițelor dintre subsistemele care formează sistemul familial

faza II are în vedere componentele afective ale relațiilor interpersonale dintre membrii familiei, stabilind măsura în care indivizii sunt interesați de nevoile celorlalți membri de familie

faza III face referire la măsura în care membrii sunt capabili să mențină o poziție fermă în relațiile reciproce

Granițele familiei

Subsistemele din interiorul familiei sunt definite de granițele familiei respective.

Este util a se observa modul în care familiile definesc verbal/nonverbal granițele și relațiile dintre fiecare membru, precum și dintre subsistemele din interiorul familiei.

Pentru a obține informații referitoare la rigiditatea granițelor este necesar a formula anumite tipuri de întrebări de genul: “ Membrii familiei respectă părerile diferite ale celorlalți? “.

În evaluare este importantă utilizarea spațiului familial din gospodărie (Kantor, Lehr 1975). Pentru a evalua felul în care membrii familiei utilizează spațiul familial, se pun întrebări de genul:

Li se permite membrilor familiei să închidă ușa dormitoarelor lor?

Familia servește masa împreună în mod regulat?

A doua fază în evaluarea tranzacțiilor din familie este oferită de evaluarea interacțiunii individ-familie. Informațiile se pot obține prin întrebări de felul:

Se ascultă reciproc cu interes și respect?

Le face plăcere membrilor să fie împreună?

Structura familiei mai poate fi evaluată și din perspectiva relațiilor care definesc organizarea sistemelor familiale. Este importantă stabilirea persanelor care compun subsistemele, cât de tare sunt legate, dacă există suficientă flexibilitate privind adaptarea la schimbare și care sunt subsistemele majore din familie (parental, copii etc.)

Evaluarea naturii comunicării dintre membrii familiei, a rolurilor și a regulilor este importantă din perspectiva interacționist sistemică. (Hepworth, D., Larsen, J., 1993). Această evaluare presupune obținerea de informații care se referă la regulile care guvernează comunicarea, care sunt subiectele tabu și ce sentimente pot fi exprimate.

Rolurile familiale sunt importante, ele pot fi continue sau discontinue, congruente sau incongruente, ambigue, complementare și flexibile; este necesară descrierea lor, atribuirea acestora și clarificarea așteptărilor de rol. (Hepworth, D., Larsen, J., 1993).

4. Metoda generală a asistenței sociale

Această metodă se realizează parcurgând următoarele faze:

Faza de angajare-implicare – se definește problema de către asistentul social, grupul de oameni care se confruntă cu ea, de către sistemul care are capacitatea de a răspunde nevoii sau problemei sau de către alte persoane importante; clarificarea scopurilor

Faza de colectare a datelor – se urmărește obținerea informațiilor despre: amploarea, durata și severitatea problemei sau nevoii identificate și clarificate anterior; personele care se confruntă cu problema, oamenii din sistemul de putere; sistemele de putere-structură, linii de autoritate, luarea deciziilor; influențarea sistemului de putere

Faza de evaluare a nevoilor (diagnostic) – identificarea individului care se confruntă cu problema/ nevoia identificată, motivele existenței problemei

Faza de intervenție – se pune în acțiune planul de intervenție, se măsoară gradul de îndeplinire a sarcinior

Faza de evaluare a rezultatelor intervenției – se verifică dacă scopurile propuse au fost îndeplinite

Faza de terminare a relației de asistență socială – se finalizează eforturile de realizare a scopurilor și delegarea transferului

CAPITOLUL IV

CERCETAREA DE EVALUARE ȘI INVESTIGARE

4.1. Scopul și ipotezele cercetării

Scopul studiului de față îl reprezintă investigarea dimensiunilor cele mai relevante ale vieții familiilor sărace. (individ-familie, sănătate, locuință, venituri-nevoi, accesul la instituții și servicii)

Intrebările cercetării:

1) Nivelul de școlarizare al persoanelor sărace este un factor determinant al sărăciei?

2) Veniturile subiecțior sunt suficiente pentru asigurarea unei alimentații corespunzătoare?

3) Familiile în care numărul de copii este mare sunt mai predispuse sărăciei?

Ipotezele cercetării:

Cele mai multe familii sărace se confruntă cu fenomenul reducerii rețelei sociale.

Lipsa unei locuințe este un factor care menține starea de sărăcie a familiei.

4.2. Etapele cercetării

Proiectarea procesului de cercetare presupune parcurgerea următoarelor etape:

Pregătirea cercetării

Desfășurarea propriu-zisă (culegerea datelor)

Finalizarea cercetării (analiza datelor, interpretarea datelor și oferirea de soluții).

Pentru a răspunde specificului scopului și ipotezelor cercetării tipul de cercetare ales a fost explorativ-descriptivă. Cercetarea de teren s-a realizat la Direcția de Asistență Socială a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca precum și la domiciliul celor evaluați în cadrul cercetării.

Instrumentul utilizat a fost chestionarul care a fost aplicat individual, prin contact direct cu persoanele din lot, pentru asigurarea autenticității informațiilor și pentru ca indivizii să perceapă corect chestionarul.

Stabilirea ipotezelor și întrebărilor, determinarea tipului de cercetare, determinarea lotului de subiecți, precum și stabilirea instrumentelor de culegere a datelor, au făcut parte din etapa de pregătire a cercetării.

În continuare, a urmat desfășurarea propriu-zisă a cercetării, care a presupus aplicarea chestionarelor pentru obținerea informațiilor utile cercetării.

În ultima etapă a procesului de cercetare, se realizează analiza datelor, interpretarea rezultatelor, verificarea ipotezelor formulate și propunerea de soluții în problemele identificate.

4.3. Lotul și subiecții investigați

Cercetarea s-a efectuat pe populația beneficiară a serviciilor publice din cadrul Direcției de Asistență Socială a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Lotul a cuprins un număr de 35 indivizi (dintre care 20 femei și 15 bărbați) care se află într-o situație problematică din punct de vedere material – venitul lunar personal al subiecților este de la 100 ron pana la 700 ron.. Vârsta indivizilor este între 18-55 ani.

Din lotul de 35 de indivizi, pe baza rezultatelor obținute, am selectat o familie și un individ pentru partea de analiză calitativă și intervenția socială.

4.4. Instrumente și metode de cercetare

Ancheta sociologică pe bază de chestionar a fost utilizată ca metodă de evaluare a dimensiunilor cele mai importante din viața indivizilor și familiilor sărace. Această metodă facilitează comunicarea cu subiecții și reprezintă un instrument facil pentru obținerea de informații.

Chestionarul conține 30 de întrebări grupate în șase unități tematice, astfel: Întrebări care privesc individul și familia; Întrebări care privesc sănătatea; Întrebări care privesc locuința; Întrebări care privesc necesitățile, finanțele și consumul; Întrebări care privesc accesul la instituții și servicii; Întrebări care privesc relațiile sociale.

CHESTIONAR

INIȚIALE NUME:

VÂRSTA:

SEX:

I. ÎNTREBĂRI CARE PRIVESC INDIVIDUL ȘI FAMILIA

1. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o?

0 clase

4 clase

8 clase

10 clase

11 clase

Școala profesională

Școala de ucenici

Liceu

Școala postliceală

Universitate/ Colegiu

2. Care este profesia dvs.?

………………………………………………………………………………………………

3. Starea civilă:

căsătorit

divorțat/ separat

văduv

concubin

celibatar

4. Din câți membri se compune familia dvs.?

………………………………………………………………………………………………

5. Aveți copii?

da

nu

6. Daca da, câți copii aveți?

…………………………………………………………………………………………….

7. Copiii dvs. sunt școlarizați conform vârstei?

da

nu

8. Copiii dvs. lucrează?

da

nu

9. Cu câti dintre copiii dvs. locuiți?

……………………………………………………………………………………………….

10. Cu câte persoane locuiți?

……………………………………………………………………………………………….

11. Câți frați sau surori aveți?

………………………………………………………………………………………………

12. Părinții dvs. sunt în viață?

numai mama

numai tata

ambii sunt în viață

ambii au decedat

13. Cu ce frecvență primiți vizite din partea rudelor?

frecvent

mai rar

deloc

14. Sunteți ajutat(ă) de rude?

da

câteodată

nu

II. ÎNTREBĂRI CARE PRIVESC SĂNĂTATEA

15. Care este starea dvs. de săntate?:

sunt sănătos

nu sunt prea sănătos

sunt bolnav

16. Starea dvs. de sănătate este un obstacol în prestare unei munci?

da

nu

III. ÎNTREBĂRI CARE PRIVESC LOCUINȚA

17. Spațiul în care locuiți este:

proprietate privată

în chirie

adăpost de la Primărie

altele

18. De câte camere beneficiați în locuința unde stați?

……………………………………camere

19. Ce dotări are locuința în care stați?

………………………………………………………………………………………………

IV. INTREBĂRI CARE PRIVESC NECESITĂȚILE, FINANȚELE ȘI CONSUMUL

20. Venitul lunar propriu este:

sub 100 ron

între 100-250 ron

între 250-500 ron

peste 500 ron

21. În afară de ajutor social/ salar mai aveți și alte surse de venit?

da

nu

22. Care sunt persoanele pe care le întrețineți din venitul dvs.?

copii

nepoți

soția/ soțul

părinți

alte persoane

nu întrețin pe nimeni

23. Care dintre produsele următoare le cumpărați mai des?(se va alege o singură variantă de răspuns)

pâine

lactate

carne

legume

dulciuri

ouă

fructe

altele

V. ÎNTREBĂRI CARE PRIVESC ACCESUL LA INSTITUȚII ȘI SERVICII

24. Enumerați instituțiile care va oferă sprijin:

………………………………………………………………………………………………

25. Beneficiați de dreptul la cantina de ajutor social?

da

nu

26. Vă este de ajuns hrana primită la cantină?

da

nu

VI. ÎNTREBĂRI CARE PRIVESC RELAȚIILE SOCIALE

27. În familia dvs. relațiile sunt :

bune

uneori bune, alteori rele

conflictuale

locuiesc singur

28. Cauzele certurilor din familie se datorează:

legăturii dintre soți

relațiilor cu copiii

relațiilor cu alte persoane

resurselor materiale

altele

29. Ce fel de relații aveți cu vecinii?

bune

civilizate

tensionate

inexistente

30. Aveți sprijin din partea vecinilor în rezolvrea problemelor?

des

rar

deloc

Interviul semistructurat bazat pe ghidul de interviu a fost aplicat la familie și la un individ care au fost selecționați pentru studiu de caz în scopul unei analize eficiente privind influența săraciei în toate dimensiunile vieții subiecților.

Interviul nestructurat care a constat în discuții libere cu fiecare membru de familie despre problemele acestora și modalitățile de rezolvare a lor.

Analiza documentelor a fost utilizată în etapa de culegere a informațiilor în scopul depistării diferențelor dintre situația reală și afirmațiile subiecților.

Analiza calitativă a datelor a fost aleasă pentru a putea surprinde cât mai bine complexitatea fenomenului sărăciei.

Am utilizat de asemenea și analiza de conținut tematică care următoarele faze:

formularea ipotezelor prin care stabilim categorii, apoi le codăm prin indicatori

se realizează diferența unitate de reper-unitatea de context

se face calculul raportului dintre frecvențele unităților selectate, se observă tendința și intensitatea cu care se manifestă( Ilut, P., 1993)

Observația calitativă (participativă) a fost folosită înaintea desfășurării cercetării cât și în timpul acesteia. S-a pus accent pe impactul sărăciei asupra subiecților.

4.5. Analiza și evaluarea rezultatelor

Ulterior fazei de culegere a datelor și definirii operaționale a variabilelor în ipotezele cercetării, se trece la analiza datelor.

Analiza urmărește testarea ipotezelor enunțate la începutul cercetării și obținerea unor informații de natură predictivă asupra fenomenului sărăciei.

Pe tot parcursul fazelor de analiză a datelor și după terminarea lor, vor fi formulate concluzii, referitor la rezultatele obținute.

Pentru fiecare dimensiune am ales itemii relevanți și am calculat în valori absolute și procente numărul de răspunsuri primite. Am utilizat de asemenea și graficul de tip “pie” pentru o vizualizare mai bună a răspunsurilor.

1. Care este ultima școală pe care ați absolvit-o?

0 clase

4 clase

8 clase

10 clase

11 clase

Școala profesională

Școala de ucenici

Liceu

Școala postliceală

Universitate/ Colegiu

Care este ultima scoala pe care ati absolvit-o?

Conform datelor din tabel, dintr-un total de 35 respondenți, 16 subiecți au răspuns 8 și 11 clase (în procent egal de 22.9%) iar 5 subiecți au absovit școala profesională. În concluzie, mai mult de 50% dintre subiecți au peste 8 clase deci s-a răspuns negativ la prima întrebare a cercetării privind școlarizarea ca factor determinant al sărăciei.

2. Aveți copii?

da

nu

Un număr de 30 respondenți(85.7 %) au copii și doar 5 dintre aceștia nu au nici un copil. Acest lucru arată că multe dintre familiile beneficiare de ajutor social au copii.

3. Daca da, câți copii aveți?

…………………………………………………………………………………………….

Din numărul total de 35 subiecți, 7 au câte 3 copii (adică un procent de 20 %), 6 au câte 4 copii (17.14%), 4 au câte 5 copii și tot 4 au câte 2 copii (11.43% fiecare). În concluzie s-a răspuns afirmativ întrebării cercetării conform căreia familiile în care numărul de copii este mare sunt mai predispuse sărăciei, deoarece cu cât numărul de copii crește veniturile sunt mai insuficiente.

4. Sunteți ajutat(ă) de rude?

da

câteodată

nu

La întrebarea privind ajutorul din partea rudelor un procent de 62.9% din respondenți au răspuns cu “da”, adică ei sunt sprijiniți de rude.Acest procent înseamnă mai mult de jumătate din numărul total de subiecți. În concluzie ipoteza conform căreia cele mai multe familii sărace se confruntă cu fenomenul reducerii rețelei sociale nu se confirmă.

5. Spațiul în care locuiți este:

proprietate privată

în chirie

adăpost de la Primărie

altele

La întrebarea privind spațiul de locuit un procent de 62.9% dintre respondenți au răspuns că locuiesc în spații închiriate și adăposturi de la Primărie, doar 6 (17.1 %) au locuința proprie, ceea ce denotă că lipsa unei locuințe personale este un factor care menține starea de sărăcie a familiei deoarece o mare parte a venitului este cheltuit pentru plata chiriei. Astfel se confirmă ipoteza cercetării privind lipsa locuinței ca fiind un factor de menținere a sărăciei.

6. Venitul lunar propriu este:

sub 100 ron

între 100-250 ron

între 50-500 ron

peste 500 ron

Un procent de 65.7% declară că venitul lor este între 250-500 ron, iar un procent de 14.3% au între 100-250 ron, ceea ce înseamnă că veniturile familiei sunt reduse fapt care menține la limita subzistenței.

7. În afară de ajutor social/ salar mai aveți și alte surse de venit?

da

nu

Sursele de venit ale respondenților provin și din alte locuri pentru 68.6% dintre aceștia, restul de 31.4% nu au altă sursă de venit în afară de ajutor social/ salar ceea ce arată că aceștia ori au copii școlari în întreținere care beneficiază de alocații școlare ori primesc ajutoare de la anumite instituții.

8. Care sunt persoanele pe care le întrețineți din venitul dvs.?

copii

nepoți

soția/ soțul

părinți

alte persoane

nu întrețin pe nimeni

Din cei 35 de subiecți 34.3% își întrețin din venituri copiii, 25.7% își întrețin soțul/ soția și doar 8.6% nu au persoane în întreținere. Aceasta este o cauză a menținerii insuficienței veniturilor acestora.

9. Care dintre produsele următoare le cumpărați mai des?(se va alege o singură variantă de răspuns)

pâine

lactate

carne

legume

dulciuri

ouă

fructe

altele

Un procent de 40% dintre cei 35 de subiecți cumpără cel mai mult pâine, 28.6% cheltuie mai mult pe legume și lactate și doar 5.7% dintre respondenți cheltuie cel mai mult pe carne. Aceste răspunsuri conduc la un răspuns negativ la întrebarea cercetării privind asigurarea unei alimentații corespunzătoare.

10. Enumerați instituțiile care va oferă sprijin:

………………………………………………………………………………………………

Enumerați instituțiile care vă oferă sprijin:

Analiza de continut tematica

Mențiune – un individ a putut alege mai multe variante de răspuns, în concluzie numărul de respondenți nu va mai fi egal cu 35.

Sprijinul din partea acestor instituții constă în:

ajutor la lecții pentru copii

școlarizare, educare, ocrotire pentru copii aflați în dificultate

îmbrăcăminte

ajutor material

cantină socială

ajutor social

asistență în sănătatea mentală

Toți respondenții (35) beneficiază de sprijin din partea Primăriei Cluj-Napoca prin ajutorul social care le este acordat iar o parte dintre aceștia beneficiază și de cantina socială.

Marea majoritate a subiecților primesc sprijin din partea Asociației Filantropice Medical Creștine Christiana (20 subiecți), precum și din partea F.R.C.C.F.(18 subiecți).

11. Vă este de ajuns hrana primită la cantină?

da

nu

Dintre subiecții chestionați, un număr de 27 de persoane (77.1%) nu consideră că hrana primită la cantină este suficientă. Acest fapt întărește răspunsul negativ primit la întrebarea cercetării privind alimentația ca fiind necorespunzătoare.

12. Aveți sprijin din partea vecinilor în rezolvrea problemelor?

des

rar

Deloc

După cum se poate observa din datele cuprinse în tabel, subiecții primesc în mare măsură sprijin din partea vecinilor (în procent de 60%) care constă în: creșterea, supravegherea și educarea copiilor, suport afectiv și atunci când sunt în nevoi sunt împrumutați cu alimente sau bani. În concluzie, nu se confirmă ipoteza cercetării conform căreia “cele mai multe familii sărace se confruntă cu fenomenul reducerii rețelei sociale”.

CAPITOLUL V

INTERVENȚIA SOCIALĂ

5.1. Intervenția familie

I. Faza inițială

A. Descrierea sistemului familie (client)

Familia cuprinde 6 membrii: mama (Adela B.)- 47 ani, tatăl (Victor B.)- 50 ani, fiica (Larisa B.)- 22 ani, fiul (Laurențiu B.)- 17 ani, fiica (Corina B.)- 11 ani, fiul (Calin B.)- 5 ani

Victor B. este beneficiar de ajutor social în cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Adela B. este șomeră.

Larisa B. nu are un loc de muncă stabil, ocazional distribuie pliante de reclamă.

Laurențiu B. este elev la Grupul Școlar Raluca Râpan

Corina B. este elevă la Școala Generală Liviu Rebreanu

Călin B. este îngrijit la domiciliu de mamă, nu au posibilitatea să-l înscrie la grădiniță

B. Explorare

1. Natura trimiterii

Domnul Victor B. a solicitat ajutor social de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin depunerea actelor necesare întocmirii unui dosar de beneficiar. La domiciliul familiei a fost efectuată o anchetă socială în scopul investigării situației reale pe baza cărora se va acorda sau nu ajutorul social familiei. Direcția de Asistență Socială a decis acordarea ajutorului social pentru această familie.

Familia a ajuns în situația din prezent din cauza faptului că firma de mobilă unde lucra doamna Adela B. a făcut disponibilizări de personal din lipsă de comenzi. Ea nu are nici ajutor de șomaj deoarece a muncit fără un contract de muncă. O altă cauză care a condus la solicitarea ajutorului social este faptul că singurul membru de familie(dintre copii) care ar putea să aducă un venit suplimentar familiei, nu își găsește un loc de muncă deoarece nu are bacalaureatul și nu acceptă unele posibilități reale de muncă.

Un alt motiv care a determinat familia să solicite ajutorul social a fost incapaciatea domnului Victor B. de a-și păstra locurile de muncă avute. Acest lucru s-a datorat consumului excesiv de alcool, problemă pe care o are și în prezent.

2. Probleme

Contactul inițial a fost realizat cu Victor B., în momentul în care i-am aplicat chestionarul din partea de cercetare. Prin analizarea răspunsurilor a rezultat că Victor B. și familia acestuia se confruntă cu dificultăți financiare mari și alte probleme strâns legate de aceste dificultăți.

Astfel, i-am comunicat clientului că aș dori să ne mai întâlnim, dacă este de acord, motivând că doresc să aflu mai multe despre situația familiei sale. Domnul Victor B. a acceptat fără nici o ezitare să ne întâlnim cu el precum și cu familia.

Din punctul de vedere al d-lui.Victor B. probleme principală o reprezintă resursele financiare reduse. Venitul familiei este asigurat din ajutorul social de la Primăria Cluj și din alocațiile copiilor școlari. Această sumă de bani este insuficientă pentru nevoile familiei care este numeroasă, motiv pentru care și cheltuielile sunt mai mari. Practic toți cei patru copii sunt întreținuți de părinți.

O altă problemă este lipsa unui loc de muncă pentru fiica cea mare a familiei, Larisa B., care are 22 de ani și este aptă de muncă. Ea a lucrat în mai multe locuri pentru perioade scurte de timp, în prezent fiind șomeră deoarece este foarte pretențioasă în prestarea anumitor munci.

Totodată o problemă a doamnei Adela este teama de a nu mai putea face față celtuielilor cu menținerea în școală a celor doi copii, Laurențiu și Corina. Aceștia întâmpină probleme la orele de curs deoarece nu au posibilitatea să-și procure rechizitele de care au nevoie. Pe langă acest aspect copiii au nevoie de îmbrăcăminte și o alimentație corespunzătoare.

Veniturile insuficiente conduc la apariția unei alte probleme și anume lipsa banilor pentru procurarea unui abonament pentru mijloacele de transport în comun care îi este necesar lui Laurențiu pentru a se deplasa la școală. Acesta a primit din această cauză mai multe amenzi de la R.A.T.U.C și acum îi este rușine de situația în care se află.

Doamna Adela a enunțat o altă problemă importantă legată de consumul de alcool al soțului acesteia. Din acest motiv el a ajuns să-și piardă în repetate rânduri slujbele, fapt care a condus la necesitatea ajutorului social.

D-na Adela se simte vinovată pentru situația prin care trece familia, mai ales de când nu are loc de muncă. Ea se ocupă cu creșterea fiului cel mic Călin pe care din lipsa resurselor nu-l poate trimite la grădiniță.

Problemele identificate de mine corespund cu cele identificate de familie.

3. Familia în spațiu: evaluare ecologică

a. Nevoi fundamentale

Veniturile familiei sunt prea reduse pentru acoperirea nevoilor membrilor ei. Larisa are nevoie de un loc de muncă pentru a completa veniturile familiei, mama ei fiind în aceeași situație a dificultății găsirii unui loc de muncă.

O nevoie de bază este asigurarea de îmbrăcăminte și rechizite pentru copiii școlari ai familiei precum și asigurarea unei alimentații corespunzătoare, ei fiind în dezvoltare.

Locuința este modestă dar încăpătoare cu trei camere, bucătărie, baie și balcon însă cheltuielile cu întreținerea sunt mari. În ceea ce privește zonele învecinate, acestea sunt sigure și plăcute de locuit, în fața blocului se află un parc de joacă pentru copii, frumos amenajat, este suficient spațiu verde. Locuința este plasată într-o zonă liniștită, cu o populație care prezintă un nivel financiar mediu.

Accesul familiei la serviciile din rețeaua sanitară este bun. Membrii familiei sunt înscriși la medic de familie, putând beneficia la nevoie de asistență socială.

În ceea ce privește legăturile sociale, aceste sunt bune. Relațiile cu familiile extinse ale celor doi soți sunt armonioase, aceștia locuiesc în mediu rural însă au o situție modestă. Suportul din partea acestora constă în produse din agricultură. Relațiile sociale ale soților sunt bune, ei se înțeleg bine cu vecinii, unii dintre ei fiindu-le buni prieteni, cu toate acestea ei le oferă doar suport în creșterea copiilor și în plan afectiv. Victor B. are câțiva prieteni dintre beneficiarii de ajutor, însă Adela nu îi cunoaște.

Copiii au relații bune cu colegii de școală și copiii vecinilor de la bloc.

Accesul familiei, în special al părinților, este slab în ceea ce privește participarea la evenimente culturale sau la sursele de informare, aceștia nu citesc presa scrisă și nici cărți.

b. Relația cu mediul a membrilor familiei

În ceea ce privește relația cu mediul a membrilor familie, aceasta este bună însă Călin, copilul cel mic al familiei este mai izolat deoarece el stă mai mult cu mama, nu merge la grădiniță, singurii prieteni de aceeași vârstă fiind copiii vecinilor.

c. Granița familie- mediu

Membrii familiei sunt deschiși la noi relații, nu le este restricționat accesul la

formarea de prietenii cu alte personae din afara sistemului familial. Granițele familiei sunt deschise, membrii familiei se apară reciproc și se ajută între ei.

4. Evaluarea dimensiunilor interne ale funcționării familiei

a. Ciclul vieții familiei

Familia B. este o familie legal constituită. Căsătoria oficială a avut loc în anul 1985, în comuna Aluniș. În primii doi ani de căsătorie, Victor și Adela au locuit în chirie, în Cluj-Napoca, unde și-au găsit loc de muncă. Apoi s-au mutat cu o mătușă vârstnică a Adelei pe care au îngrijit-o timp de 5 ani, în apartamentul acesteia pe care l-au primit moștenire după moartea ei în anul 1992. În anul 1987 s-a născut primul copil al familiei B., Larisa. În anul 1992 s-a născut al doilea copil al familiei Laurențiu iar al treilea copil- Corina, s-a născut în anul 1998.

Victor a lucrat la Fabrica Unirea ca și lăcătuș.

Adela a lucrat ca și cusătoreasă la Clujana din anul 1985. După Revoluția din anul 1989, Adela a rămas fără loc de muncă. Ea n-a reușit să se reangajeze o periaodă, astfel s-a gândit să se angajeze ca femeie de serviciu la Asociția de Proprietari a blocului unde locuiește până în anul 2004 când s-a născut Călin, fiul cel mai mic al familiei, iar după terminarea concediului de maternitate s-a angajat la o firmă de mobilă. La acestă firmă doamna Adela a lucrat până în urmă cu câteva luni. Dl. Victor B. A lucrat la „Unirea” până în anul 1998 când a fost disponibilizat, fabrica făcând reduceri de personal. În urma pierderii slujbei, dl. Victor a început să consume alcool, fapt ce a îngreunat posibilitatea de a se reangaja. Până în urmă cu doi ani a lucrat la diverse firme de construcții însă nu a reușit să-și mențină nici unul din locurile de muncă din cauza problemei cu alcoolul. În prezent beneficiază de ajutor social.

b. Contextul cultural

Cu toate că nivelul pregătirii profesionale a părinților nu presupune studii superioare, Adela se ocupă foarte bine de copii în ceea ce privește modul în care aceștia vorbesc și se exprimă.

Din caza resurselor financiare precare copiii nu au fost la Teatrul de păpuși niciodată, la cinematograf, muzee sau circ. Părinții își duc copiii în vizite la țară, la bunici însă acest lucru se întâmplă mai rar din cauza veniturior mici.

c. Roluri ale membrilor familiei

În această secțiune au fost evaluate atât rolurile formale cât și informale.

Rolurile formale în familia B. sunt clar stabilite, fiecare membru își îndeplinește rolurile sale. D-na Adela își îndeplinește bine rolul de mamă și cel de soție. Dl. Victor are rolul de cap al familiei, precum și cele de soț și tată. El întâmpină dificultăți în îndeplinirea rolului de cap al familiei pentu că nu are un loc de muncă, precum și al celui de tată, datorită consumului de alcool. Copiii își îndeplinesc cu ușurință rolul de frate, și se ajută reciproc.

În relațiile dintre frați, mezinul familiei are întotdeauna rolul de țap ispășitor, iar Laurențiu este “omul bun la toate”.

5. Sistemul de reguli ale familiei/ luarea deciziilor

În familia B. ambii părinți gestionează bugetul familiei.

Regulile impuse de Adela se referă la educația copiilor: timpul dedicat temelor, timpul de joacă, orele de odihnă. Ambii părinți iau decizii privind pedepsele și recompensele date copiilor.

Regulile implicite costau în atitudinea de supunere față de deciziile tatălui, care este un fel de „șef”.

În această familie regulile sunt flexibile, ceea ce este în favoarea tuturor membrilor ei.

6. Subsisteme în interiorul familiei

Subsistemul marital se caracterizează prin legături solide care permit intimitate cuplului de a-și face timp și spațiu pentru ei.

Subsistemul parental se caracterizează prin lipsa parțială de complementaritate în ceea ce privește implicarea în creșterea și educarea copiilor.

Subsistemul copii se caracterizează prin respect și supunere față de părinți.

Deoarece între cei trei copii mai mari ai familiei și cel mic există o diferență considerabilă de vârstă, aceștia formează o alianță care îl exclude pe Călin.

a. Calitatea și natura comunicării în familie

Există comunicare în interiorul familie legată de: creșterea copiilor, situația școlară a acestora, treburile casnice, insuficiența banilor.

Comunicarea d-lui B. Cu copiii este improprie uneori datorită cosumului de alcool.

Adela comunică cu copiii tot timpul, însă de multe ori trebuie să apeleze la autoritatea lui Victor pentru a fi ascultată.

b. Nevoi emoționale

Domnul Victor este foarte afectat de neputința sa în asigurarea unei vieți mai bune familiei sale. Adela are sentimente de vinovăție pentru că nu are un venit. De asemenea, Larisa este nemulțumită de propria situație din cauză că este pretențioasă. Există afecțiune între membrii familiei care se manifestă în orice situație.

c. Scopuri familiale

Principalele scopuri ale familiei sunt: depășirea dificultăților financiare, găsirea unor locuri de muncă pentru Victor, Adela și Larisa, asigurarea unui trai decent penru copiii familiei.

Un scop personal al d-lui Victor este depășirea problemei cu alcoolul.

d. Situația socio-economică a familiei

Din punct de vedere al resurselor familia B. nu-și poate asigura un nivel decent de existență. Jumătate din venitul familiei se cheltuie doar pe alimente și cheltuielile cu întreținerea, restul bugetului fiind insuficient pntru celelalte nevoi ale copiilor.

Din punct de vedere social, familia nu este izolată. Relațiile cu rudele sunt puternice, aceștia își oferă sprijinul necesar. Familia are relații de prietenie cu vecinii, copiii lor sunt buni prieteni.

Eco-harta familiei B., realizată înaintea intervenției

Familia: B.

Data realizării: 3 decembrie 2008

Numele evaluatorului: Rus Cristina Ligia

Legendă: Săgeată continuă – relație puternică

Săgeată întreruptă- relație slabă

Săgeată barată- relație întreruptă sau inexistentă

Sociograma familiei B., realizată înaintea intervenției

Data întocmirii: 3 decembrie 2008

Familia: B.

Numele evaluatorului: Rus Cristina

Legendă: Săgeata continuă sugerează relații puternice, de atragere, pozitive

Săgeata discontinuă sugerează relații slabe, de respingere, negative

II. Faza orientata spre schimbare/ interventie

În urma analizării datelor obținute din cercetarea calitativă, am realizat un plan de intervenție pentru familia care face obiectul acestei cercetări. Planul de intervenție a fost realizat, după identificarea problemelor cu care se confruntă această familie și modul de relaționare al familiei în mediul intern și în mediul extern.

Plan de intervenție familia B.

Intervenția propriu- zisă, desfășurare cronologică

Prima întâlnire pe care am avut-o cu dl. Victor B. A fost în data de 3 decembrie 2008 la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, când a completat chestionarul utilizat în această cercetare. Intervenția s-a derulat pe parcursul a cinci săptămani, în perioada 3 decembrie 2008- 29 ianuarie 2009, cuprinzând și o perioada de pauză datorită sărbătorilor de iarnă.

Prin analizarea răspunsurilor la chestionarul aplicat, a rezultat că dl. Victor B. și familia acestuia se confruntă cu dificultăți financiare mari și alte probleme strâns legate de aceste dificultăți. Astfel, i-am comunicat clientului că aș dori să ne mai întâlnim, dacă este de acord, motivând că doresc să aflu mai multe despre situația familiei dânsului. Domnul Victor B. a acceptat fără nici o ezitare să ne întâlnim cu el precum și cu familia.

La prima întâlnire cu familia B. am realizat un interviu narativ, ocazie cu care am luat cunoștință de problemele și nevoile pe care familia le are. De asemenea am identificat și posibilitățile pe care membrii familiei le are pentru a soluționa problemele cu care se confruntă.

Pe parcursul celei de-a doua întâlniri am reluat discuția despre problemele care există în familie. Familia B. se confruntă cu mari dificultăți financiare, nivelul resuselor fiind foarte scăzut comparativ cu nevoile sale. Această situație se datorează faptului că familia este numeroasă, are multe cheltuieli si nevoi, însă sursele de venit provin doar din ajutorul social și alocațiile lui Laurențiu și Corina. Dl. Victor spune că și Larisa ar putea să muncească, însă este foarte nehotărâtă și nu știe ce vrea. Larisa mi-a spus ca i-ar place să-și gasască un loc de muncă, doar ca până acum nu a găsit unul potrivit, astfel încât să fie mulțumită cu ceea ce face și să muncească cu placere; recunoaște că este dezorientată și nu știe ce i-ar place să muncească. În privința dificultăților legate de menținerea în școală a celor doi copii d-na Adela s-a plâns de faptul că, după plata facturilor cu cheltuielile de întreținere le rămân foarte puâini bani, care sunt utilizați pentru a procura mâncare și nu mai rămân pentru rechizitele copiilor sau pentru îmbrăcăminte. Din acest motiv copiii întâmpină dificultăți la ore și sunt sancționați de către profesori. În ceea ce priveste mâncarea, d-na Adela spune ca este insuficienta, cumpărând doar pâine, legume și lapte pentru ca sunt mai ieftine; fructe și carne foarte rar. Legat de nevoia unui abonament de transport pentru Laurențiu, acesta spune că are nevoie să circule cu mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa la școală, din cartierul Mănăștur în cartierul Gheorgheni. Laurențiu spune că a primit deja mai multe amezi de la RATUC. În privința problemelor legate de consumul de alcool al d-lui Victor, d-na Adela spune că acesta nu este violent atunci când consumă alcool, însă acesta și-a pierdut mai multe locuri de muncă din această cauză. Dl Victor mi-a spus că este și el conștient de acest lucru, însă nu poate să renunte la alcool. În ceea ce-l privește pe Călin, fiul cel mic, d-na Adela spune că mai întâi ar trebui să-și găsească dânsa un loc de muncă, ceea ce ar îmbunătății și situația financiară a familiei, abia apoi ar putea să-l ducă pe Călin la grădiniță; acest lucru este greu de realizat deoarece nu are cu cine să-l lase pe Călin în timpul cât dânsa ar fi la muncă.

Deoarece am ajuns la un acord comun, în cea de-a treia întâlnire am stabilit împreună scopurile șă sarcinile ce se impuneau a fi realizate. Scopurile familiei au fost următoarele:

– găsirea unui loc de muncă pentru dl. Victor, d-na Adela și pentru Larisa

– identificarea unor instituții/ organizații care să le ofere rechizite scolare, îmbrăcăminte pentru copii și hrană

– identificarea unor instituții/ organizații care să le ofere ajutor material pentru procurarea unui abonament la RATUC

– rezolvarea problemei legate de alcool a d-lui Victor

– înscrierea lui Călin la o grădiniță.

Pentru realizarea acestor scopuri, sarcinile au fost următoarele:

dl Victor și d-na Adela să studieze piața locurilor de muncă și să contacteze potențiali angajatori, iar Larisa să meargă la Centrul de Informare și Coniliere pentru tineri din Cluj

d-na Adela sa se deplaseze la sediul Organizației Creștine Ecce Homo în vederea obținerii unui ajutor material pentru procurarea de rechizite școlare, precum și la Asociația Filantropică Medical Creștină Christiana pentru a primi îmbrăcăminte pentru copii și dreptul la cantina socială pentru a îmbunătăți alimentația copiilor.

dl Victor sa solicite de la Organizația Creștină Ecce Homo ajutor material pentru ai face un abonament la RATUC lui Laurențiu

dl Victor să-și conștientizeze problema legată de consumul excesiv de alcool și să meargă la Uniunea Creștină din România pentru a participa la un program de reabilitare

d-na Adela sa apeleze la serviciile Centrului de zi “Țara Minunilor” unde îl poate lăsa pe Călin câteva ore pe zi în timpul cât dânsa ar fi la serviciu.

Pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite, rolul meu a constat în direcționarea membrilor pentru a-și finaliza cu succes sarcinile, precum și suport moral. De asemenea am fixat termene pentru realizarea sarcinilor stabilite.

La cea de-a patra întâlnire am observat progresele pe care le-a realizat familia: Dl. Victor a început programul de reabilitare la Uniunea Creștină din România și este foarte entuziast și motivat; faptul că a cunoscut persoane care reușesc să se abțină de la consumul de alcool îi dau încredere. La întâlnirile avute a cunoscut o persoană care conduce o mică afacere și afând despre dificultățile d-lui Victor i-a propus o perioadă de probă la firma sa de construcții. Larisa s-a prezentat la Centul de Informare și Consiliere pentru tineri și pare încântată. Mai mult, mi-a mărturisit că i-ar place să facă un curs de manichiuristă și că e dispusă să accepte orice loc de muncă momentan pentru a strânge banii necesari urmării cursului respectiv. D-na Adela a primit sprijin din prtea școlii Christiana în privința rechizitelor școlare și o masă pe zi pentru o persoană. A primit de asemenea și un sac cu haine pentru copii. În ceea ce privește transportul pentru Laurențiu, am reușit să obțin o bicicletă de la o cunoștință care a fost impresionată de situația băiatului. Dna Adela a discutat cu administratorul Asociaței de Locatari de la blocul în care locuiește și a recomandat-o la o firmă de administrație ca și femeie de serviciu. Până la îmbunătățirea situației materiale a familiei am ales această variantă de transport. În mare parte sarcinile stabilite au fost îndeplinite.

III. Faza de încheiere/ terminarea relației de ajutor

La cea de-a cincea întâlnire cu familia B. am obsevat sarcinile care au fost îndeplinite și a cele care nu s-au finalizat pe parcursul întâlnirilor noastre.

În urma intervenției toate sarcinile au fost îndeplinite cu o excepție:

Călin încă nu merge la grădiniță, dar frații cei mari îl supraveghează cât timp mama lor este la muncă (d-na Adela poate face curățenie la blocul respectiv în orice moment al zilei astfel că, după ce se întorc copiii de la școală, merge dânsa la serviciu).

La ultima întâlnire am finalizat relația cu familia B. Toți membrii familiei erau optimiști și mulțumiți de ceea ce au realizat. Mi-au mulțumit pentru că am reușit să le redau speranță, ceea ce le-a dat încredere. Le-am urat succes în continuare și am hotărât să păstrăm legătura.

Evaluarea intervenției

Obiectivele stabilite în planul de intervenție au fost realizate, membrii familiei îndeplinindu-și cu succes sarcinile primite. Modificările au avut loc în ceea ce privește afectivitatea (membrii familiei au devenit mai uniți), atitudinea (membrii familiei s-au mobilizat și au luat măsuri pentru a depăși situația critică prin care treceau; copiii au venit cu propunerea să-l supravegheze ei pe fratele cel mic, după terminarea orelor de la școală, astfel încât mama lor să poată munci), cunoștințe (soții B. au învățat să folosească resursele din mediul extern în beneficiul familiei; dl.Victor a obținut informații despre ceea ce înseamnă dependența de alcool, lucru ce l-a motivat să dorescă să nu mai consume alcool).

Colaborarea cu familia B. a fost bună, motiv care a ajutat la atingerea obiectivelor.

Eco-harta familiei B., după intervenție

Familia: B.

Data realizării: 29 ianuarie 2009

Numele evaluatorului: Rus Cristina Ligia

Legendă: Săgeată continuă – relație puternică

Săgeată întreruptă- relație slabă

Săgeată barată- relație întreruptă sau inexistentă

Sociograma familiei B., realizată după intervenție

Data întocmirii: 29 ianuarie 2009

Familia: B.

Numele evaluatorului: Rus Cristina

Legendă: Săgeata continuă sugerează relații puternice, de atragere, pozitive

Săgeata discontinuă sugerează relații slabe, de respingere, negative

5.2. Intervenția individ

I. Informații descriptive

1. Nume: Rozalia Neamțu.

2. Gen: feminin

3. Religie: ortodoxă

4. Data nașterii: 1 iulie 1952

5. Date relevante despre mediu: Doamna Rozalia locuiește singură în chirie, într-un imobil naționalizat cu o cameră de 10 ani. În prezent doamna Rozalia nu are loc de muncă. Ea are relații bune cu vecinii din clădirea în care locuiește, care are mai multe apartamente. Doamna Neamțu frecventează biserica în fiecare duminică și spune că acolo își găsește liniștea, pentru că este apăsată de probleme. Relațiile doamnei Neamțu cu părinții sunt bune, însă nici aceștia nu au o situație materială mai bună pentru a o putea ajuta.

II. Informații despre trimiterea la agenție

Doamna Rozalia N. a ajuns în situația de a fi beneficiară de ajutor social deoarece resursele ei financiare s-au epuizat atunci când ea și-a pierdut locul de muncă de la magazinul de haine la care a lucrat până în decembrie 2007 ca și vânzătoare. Patronul magazinului a fost nevoit să facă disponibilizări din cauza vânzărilor foarte scăzute din ultimul an.

III. Prezentarea problemelor

Prima și cea mai importantă problemă a doamnei Rozalia N. este lipsa unui loc de muncă. Aceasta are încă posibilitatea de a se angaja pentru că nu a atins vârsta de pensionare și nivelul ei de școlarizare este bun, ea are liceul și un curs de specializare ca și coafeză însă spune că din cauza vârstei pe care o are patronii nu o angajează.

Altă problemă a doamnei Rozalia este aceea a alimentației deficitare, de când este beneficiară de ajutor social ea nu se alimentează corespunzător din cauza bugetului redus pe care îl are.

O problemă acută enunțată de doamna Rozalia este aceea a lipsei resurselor financiare pentru plata chiriei fapt care a generat o altă problemă și anume aceea că locuința dânsei se află într-o casă naționalizată, iar proprietara imobilului a anunțat-o că nu o va mai păsui în ceea ce privește chiria, nu pentru că nu ar dori s-o ajute, dar s-a gândit ca în primăvara anului 2009 să vândă partea ei din clădire adică 7 apartamente printre care cel al doamnei Rozalia.

Altă problemă a doamnei Neamțu este sănătatea precară, ea a suferit o operație la ochi și vederea ei nu mai este așa de bună, ea ar avea nevoie de ochelari însă resursele financiare nu-i permit achiziționarea lor.

O problemă importantă pe care doamna Rozalia a enunțat-o este și cea a relației problematice cu fiica acesteia, precum și o scăderea a calității relațiilor cu frații ei.

IV. Istoria timpurie a vieții

Doamna Rozalia s-a născut în satul Cătina unde a crscut împreună cu cei doi frați, Teodor și Vasile) și cu părinții. În copilărie cei trei copii stăteau marea majoritate a timpului cu bunicii, părinții fiind plecați la muncile agricole. Doamna Neamțu și frații ei au urmat școala cu clasele I-IV în satul natal. La vârsta de 14 ani doamna Rozalia s-a mutat în Cluj-Napoca la fratele ei mai mare Teodor în vârstă de 30 ani la acea vreme.

Relațiile dintre părinții doamnei Rozalia au fost bune, aceștia au fost un bun exemplu pentru copiii lor deși au fost doar „oameni simpli de la țară” după cum afirmă doamna Neamțu. În copilărie doamna Rozalia a fost bolnăvicioasă, părinții ei se descurcau destul de greu pentru că ei trebuiau să-i procure medicamentele de care avea nevoie.

Bunicii doamnei Rozalia au fost de ajutor părinților acesteia în creșterea și educarea copiilor fapt care se reflectă în personalitățile acestora. Doamna Neamțu își amintește cu plăcere de vremea copilăriei pentru că atunci nu avea nici o grijă și nici probleme.

Doamna Neamțu are și în prezent relații bune cu părinții care însă nu o pot ajuta financiar deoarece au pensii mici din care abia se descurcă.

V. Istoria educației și a angajării în muncă

Doamna Rozalia a absolvit un liceu teoretic, cu profil uman din Cluj-Napoca, în această perioadă a locuit la fratele mai mare Teodor. Ea a fost o elevă silitoare, a avut rezultate bune la învățătură și era apreciată de colegi, a fost numită șeful clasei. La vârsta de 20 ani s-a angajat ca vânzătoare la un magazin alimentar, timp în care a urmat un curs de coafeză, însă nu a lucrat mulți ani pe acest domeniu. La 27 de ani s-a angajat ca și coafeză și a lucrat timp de 5 ani, apoi s-a angajat la un magazin de încălțăminte unde a lucrat până în anul 1996. Din 1996 s-a angajat la magazinul de haine unde a lucrat până în decembrie 2007. De atunci doamna Rozalia este beneficiară de ajutor social și este în căutarea unui loc de muncă. Deși are scolarizare adecvată și experiență în muncă doamna Rozalia spune că patronii nu o mai angajează din cauza vârstei.

VI. Istoria maritală și familială

La vârsta de 20 de ani doamna Rozalia l-a cunoscut pe viitorul ei soț, domnul Costel, cu care a fost căsătorită timp de 7 ani când acesta a decedat din cauza unui infarct. De atunci doamna Rozalia a rămas singură, nu a dorit să se recăsătorească. Doamna Rozalia a avut o fiică (Crina) din căsătoria cu domnul Costel care în prezent este plecată în Italia să muncească. Relația doamnei Rozalia cu fiica ei a fost mereu problematică deoarece aceasta este o fire închisă și a fost mereu independentă încă din copilărie. Crina o sună foarte rar pe doamna Rozalia și nu o ajută în nici un fel deși ar putea. Doamna Rozalia suferă mult din cauza relațiilor problematice cu fiica ei.

VII. Evaluarea- diagnostic psihosocial

Identificare problemelor de rol social

Roluri familiale:* Rol de soră

Tipul de problemă de rol : izolare

De când este beneficiară de ajutor social nu își permite să mențină relațiile cu frații din cauza lipsei resurselor financiare.

Severitate: moderată

Durata: mai mare de un an

Abilitatea de a face față problemei: inadecvată.

* Rol de mamă

Tipul de problemă de rol: incapacitatea menținerii unei relații funcționale

Clienta a incercat să refacă relația cu fiica însă aceasta nu răspunde eforturilor ei.

Severitate: acută

Durata: mai mare de 2 ani

2. Alte roluri interpersonale- * Rol de prieten

Tipul de probleme de rol: izolare

Doamna Rozalia are doar o prietenă, de când este beneficiară de ajutor social, deoarece

celelalte prietene pe care le avea o învinuiesc pe ea pentru situația în care se află.

Severitate: moderată

Durata: peste1 an

Abilitatea de a face față problemei: oarecum inadecvată

3. Roluri ocupaționale: *Rol de beneficiar de ajutor social

Tipul de problemă de rol: dependența socială

Severitate: moderată

Durata: peste 1 an

Abilitatea de a face față problemei: oarecum inadecvată

4. Roluri în situații speciale de viață: *Rol de șomer

Tipul de problemă de rol: dependența socială

Severitate: acută

Durata: peste 1 an

Abilitatea de a face față problemei: oarecum inadecvată

Identificarea problemei de mediu

Sistemul economic/ nevoi de bază

Hrană/nutriție

Problema: se heănește deficitar din punctul de vedere al calității și cantității hranei

Severitate: slabă sau redusă

Durata: mai mare de 1 an

Adăpost

Problema: nu are locuință proprie

Severitate: acută

Durata: 10 ani

Loc de muncă

Problema: lipsa unui loc de muncă

Severitate: ridicată

Durata: peste 1 an

Resurse economice

Problema: buget insuficient pentru satisfacerea nevoilor

Severitate: ridicată

Durata: peste 1 an

2. Sistemul de educație și pregătire vocațională

Educație și instrucție

Problema: discrepanța dintre nivelul de instruire și găsirea unui loc de muncă

Severitate: ridicată

Durata: peste 1 an

3. Sistemul judiciar și legal

Nu are probleme legale.

4. Sistemul de sănătate, securitate, servicii sociale

Sănătatea mentală nu este o problemă a doamnei Rozalia.

5. Sistemul asociațiilor voluntare

Nu e cazul.

6. Sistemul de sprijin afectiv

Problema: sistemul de sprijin sfectiv se limitează la părinți

Severitatea: moderată

Durata: mai mare de 1 an

Identificarea problemelor de sănătate mintală

Clienta este deprimată de când este beneficiară de ajutor social și chiar de mai demult din cauza relației problematice cu fiica ei, cu toate acestea nu suferă de vreo boală psihică.

Identificarea problemelor de sănătate fizică

Doamna Rozalia are probleme de sănătate fizică, ea fiind operată la un ochi

Severitate: ridicată

Durata: mai mare de 3 ani

Eco-harta Neamțu Rozalia, realizată înaintea de intervenției

Clienta: Neamțu Rozalia

Data evaluării: 5 decembrie 2008

Numele evaluatorului: Rus Cristina

Legendă: săgeată neîntreruptă -relație puternică

săgeată întreruptă- relație slabă

săgeată barată- relație întreruptă

SOCIOGRAMA doamnei Neamțu Rozalia

Înainte de intervenție

Data întocmirii: 5 decembrie 2008

Numele evaluatorului: Rus Cristina

LEGENDA

Săgeată neîntreruptă = relații puternice, de atragere, pozitive

Săgeată întreruptă = relații slabe, de respingere, negative

R= Rozalia

V=Vasile

T=Teodor

C=Crina

PLAN DE INTERVENTIE

Intervenția propriu-zisă- desfășurare cronologică

Contactul inițial cu doamna Rozalia l-am stabilit în data de 2 decembrie 2008, adică după perioada în care am aplicat chestionarul pentru cercetare la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Intervenția a durat o lună în perioada 2 decembrie 2008-15 decembrie 2008 (în perioada sărbătorilor de iarnă nu am stabilit întâlniri), 5 ianuarie 2009-20 ianuarie 2009, iar în această perioadă am stabilit cu doamna Rozalia cinci întâlniri.

Întâlnirea I

– am realizat un interviu narativ în scopul obținerii de informații referitoare la problemele doamnei Rozalia, resursele necesare pentru rezolvarea lor și posibilele obstacole care ar împiedica rezolvarea lor

Întâlnirea II

am purtat discuții referitoare la problemele doamnei Rozalia și despre eforturile pe care aceasta le-a făcut pentru a le rezolva

doamna Rozalia spune că a încercat în repetate rânduri să se angajeze însă patronii nu mai vor s-o angajeze din cauza vârstei pe care o are; în privința alimentației ea spune că încearcă să manânce sănătos, că ar vrea să meargă la Cantina Socială însă îi este rușine de situația în care a ajuns; plata chiriei este o problemă pe care doamna spune că a încercat s-o rezolve vorbind cu proprietara clădirii care a păsuit-o pentru o vreme însă acum situația s-a înrăutățit și proprietara nu mai vrea să aștepte după bani; problema vânzării imobilului în care locuiește este de dată mai recentă și doamna Neamțu încă nu știe unde se va muta; doamna Rozalia spune că operația la ochi a costat-o mult și de aceea nu a mai avut bani să-și cumpere o pereche nouă de ochelari; doamna Neamțu a înceracat de mai multe ori să se apropie de fiica ei când încă era în țară însă aceasta nu dorește ca mama să se implice în viața ei, vrea să-și facă viața după propriul plac; în ceea ce privește frații doamna Rozalia i-a contactat de câteva ori în ultimul an însă nu a fost să-I viziteze decât foarte rar

Întâlnirea III

am stabilit de comun acord scopurile și sarcinile care trebuiau realizate

Scopuri: găsirea unui loc de muncă, îmbunătățirea alimentației, găsirea unor resurse materiale pentru plata chiriei, găsirea unei locuințe, achiziționarea ochelarilor, îmbunătățirea relațiilor cu frații

Sarcinile doamnei Neamțu: să studieze piața locurilor de muncă și ulterior să contacteze personal sau telefonic posibili angajatori, să se înscrie la Cantina Socială a Primăriei, să contacteze Asociația Caritabilă Maria Gabriel pentru sprijin financiar pentru plata chiriei, să studieze Piața de la A-Z pentru găsirea unei locuințe cu chirie sau să contacteze o agenție imobiliară pentru a rezolva problema chiriei și să efectueze o consultație de specialitate la ochi, apoi să apeleze la sprijinul O.N.G-urilor pentru procurarea ochelarilor, să o sune pe fiică și să stabilească întâlniri cu frații

În realizarea sarcinilor am asigurat-o pe doamna Rozalia că va avea sprijinul meu, că o voi ajuta în posibilele probleme cu care se va confrunta pentru realzarea scopurilor.

pentru fiecare sarcină am discutat asupra unor posibile obstacole/bariere

Am convenit că cele mai multe scopuri nu sunt greu de îndeplinit, cu toate acestea problema găsirii unei locuințe ar putea să dureze o perioadă mai mare de timp.

Întâlnirea IV

– scopul acestei întâlniri a fost acela de a vedea cum a evoluat situația și dacă

sarcinile au fost îndeplinite

– s-au înregistrat progrese mari, majoritatea sarcinilor au fost îndeplinite- mai

puțin găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă (pentru acesta are o promisiune din partea unui angajator)

– doamna Rozalia a contactat mai mulți angajatori iar unul dintre aceștia i-a făcut

o promisiune de angajare pentru luna martie 2009 la magazinul său alimentar (pentru această sarcină i-am procurat eu doamnei Rozalia o listă cu posibili angajatori și datele lor de contact, pe domeniile în care aceasta a mai lucrat și are pregătirea necesară angajării)

– doamna Neamțu s-a înscris la Cantina Socială a Primăriei

– doamna a contactat Asociația Caritabilă Maria Gabriel pentru sprijin financiar

pentru plata chiriei și a reușit să obțină un sprijin financiar pentru 3 luni

– a studiat Piața de la A-Z pentru găsirea unei locuințe cu chirie însă nu a găsit

încă nici o ofertă convenabilă în funcție de venitul său; a contactat mai multe agenții imobiliare pentru a rezolva problema chiriei dar nici aici nu a găsit o ofertă pe care să și-o poată permite și pe de altă parte i s-a cerut comision din chirie pentru agenție, pe care nu-l poate achita (pentru această sarcină am achiziționat pentru doamna Rozalia Piața de la A-Z pentru ca ea să nu trebuiască să mai cheltuiască bani în plus)

– doamna Rozalia a efectuat o consultație oftalmologică gratuită la Centrul de

Diagnostic si Tratament Cluj-Napoca (am reușit să o sprijin pe doamna Rozalia în îndeplinirea acestei sarcini prin apelarea la o cunoștință pentru efectuarea consultului oftalmologic fără ca doamna să trebuiască să aștepte prea mult) și apoi a apelat la sprijinul Fundației Creștine de Ajutorare pentru procurarea ochelarilor

– a sunat-o pe fiica ei care i-a promis că o va vizita în luna martie când va veni în

România, a contactat frații și a stabilit întâlniri cu fiecare dintre ei

Întâlnirea V

– scopul acestei întâlniri a fost finalizarea relației cu doamna Rozalia

– am refăcut eco-harta doamnei Rozalia și i-am arătat acesteia progresele

înregistrate, comparând-o cu cea de dinaintea intervenției

– am făcut doamnei Rozalia o promisune și anume aceeea de a o mai vizita

pentru a afla cum a reușit să rezolve ulterior intervenției problemele care au rămas nerezolvate și anume: angajarea și găsirea unei locuințe

Evaluarea intervenției

După cum se poate observa și din eco-harta realizată la finalul intervenției, marea parte a obiectivele stabilite în planul de intervenție au fost realizate, mai puțin găsirea unui loc de muncă pentru care există o promisiune din partea angajatorului precum și problema locuinței care se pare că necesită o perioadă mai mare pentru a fi rezolvată.

Consider că doamna Rozalia a reușit să treacă cu bine peste anumite bariere pe care le-a întâmpinat în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, în special în privința înscrierii la Cantina Socială. Schimbarea comportamentului doamnei Neamțu referitor la fiică și frați i-au generat sentimente pozitive și au dus la relații familiale mai bune (frații chiar au promis că vor încerca s-o contacteze pe fiica doamnei Rozalia pentru a o ajuta să îmbunătățească relația cu mama ei) .

Îmbunătățirea sănătății prin procurarea unei perechi de ochelari i-a adus doamnei Rozalia puțină liniște și speranța că acum va putea lucra mai bine.

Cu toate că încă nu a reușit să se angajeze, doamna Neamțu s-a bucurat pentru promisiunea primită și așteaptă cu nerăbdare și speranță să fie contactată de angajator în luna martie 2009.

Lipsa locuinței este încă o problemă pentru doamna Rozalia, pe care speră să reușească s-o rezolve cât mai curând, cu toate acestea ea este mulțumită că a reușit să obțină sprijin pentru plata chiriei pentru 3 luni.

Colaborarea cu doamna Rozalia a fost bună, motiv care a ajutat la atingerea obiectivelor, ea este o persoană ambițioasă și a făcut eforturi mari pentru a rezolva cât mai bine problemele pe care le are.

Eco-harta Neamțu Rozalia, realizată după intervenție

Clienta: Neamțu Rozalia

Data evaluării: 20 ianuarie 2009

Numele evaluatorului: Rus Cristina

Legendă: săgeată neîntreruptă -relație puternică

săgeată întreruptă- relație slabă

săgeată barată- relație întreruptă

SOCIOGRAMA doamnei Neamțu Rozalia

După intervenție

Data întocmirii: 20 ianuarie 2009

Numele evaluatorului: Rus Cristina

LEGENDA

Săgeată neîntreruptă = relații puternice, de atragere, pozitive

Săgeată întreruptă = relații slabe, de respingere, negative

R= Rozalia

V=Vasile

T=Teodor

C=Crina

CONCLUZII

În analizarea situațiilor cu care se confruntă familiile sărace a a fost necesară o intervenție axată pe depășirea problemelor, schimbarea comportamentelor și atitudinilor membrilor familiei ori indivizilor.

Problematica sărăciei este un fenomen care a generat numeroase studii și discuții. Aceste studii menționează printre factorii care produc și mențin sărăcia următoarele categorii: factori structurali generali; factori globali conjuncturali; factori derivați – cultura și sistemul social al sărăciei și factori de politică socială. De asemenea sunt specificate anumite categorii sociale care sunt mai predispuse riscului sărăciei, acestea fiind: copii și tineri, familii dezorganizate, persoanele fără familie, familiile fără nici un venit sau cu venituri mici, persoanele în situații deosebite, familiile cu mai mulți copii.

În urma realizării cercetării și a intervenției sociale în cadrul Direcției de Asistență Socială se pot formula următoarele concluzii:

Nivelul de școlarizare reprezintă un factor important pentru prevenirea sărăciei însă nu este unul determinant. În urma prelucrării rezultatelor cercetării a rezultat că nivelul de școlarizare al persoanelor sărace nu este un factor determinant al sărăciei – s-a răspuns deci negativ la întrebarea cercetării.

Familiile sărace se confruntă cu probleme legate de asigurarea unei alimentații corespunzătoare. În urma rezultatelor obținute în cercetare, a reieșit că majoritatea subiecților își permit să consume doar alimente de bază (pâine, legume, lactate). Astfel s-a răspuns negativ la întrebarea cercetării privind asigurarea unei alimentații corespunzătoare.

Nevoile familiilor sărace sunt cu atât mai mari cu cât numărul membrilor familiei este mai crescut. Analizând rezultatele cercetării s-a răspuns pozitiv la întrebarea privind relația sărăcie-număr de copii (18 subiecți din 35 chestionați au peste 3 copii)

Ipoteza conform căreia cele mai multe familii sărace se confruntă cu fenomenul reducerii rețelei sociale nu se cofirmă, aceste persoane au relații bune cu mediul intern și extern. Din analiza rezultatelor cercetării a reieșit că un număr de 27 de subiecți din totalul de 35, beneficiază des de sprijin din exterior.

Lipsa unei locuințe proprii este o problemă frecvent întâlnită la beneficiarii de ajutor social și din păcate nu numai în rândul acestora. Astfel ipoteza conform căreia lipsa locuinței menține starea de sărăcie s-a confirmat (22 dintre cei 35 de subiecți chestionați nu au locuință proprie)

Familiile sărace se confruntă acesea cu probleme legate de insufiența resurselor, sănătate, lipsa unui loc de muncă, lipsa capacităților de a utiliza resursele din mediul exterior, dependențe și relații defectuoase.

Din cele două studii de caz a rezultat că cea mai gravă problemă este cea a relaționării cu instituțiile/ organizațiile din mediul extern. Această lipsă de relaționare a generat o multitudine de alte probleme pentru familie și individ.

Cu toate problemele pe care le au persoanele sărace ele se bucură totuși de suportul rudelor și a altor persoane din jurul lor.

Implicațiile teoretice și practice ale acestui studiu constau în oferirea unei imagini de ansamblu asupra aspectelor celor mai importante din viața persoanelor sărace care să conducă la o bună asistare socială a acestora. Completările ce s-ar putea aduce studului constau în analizarea fenomenului sărăciei luând în calcul o periaodă mai mare de timp.

Concluziile care reies din această lucrare arată că familiile sărace au nevoie în primul rând de abilități care să-i ajute în depășirea problemelor și în relaționarea mai bună în interiorul familiei cât și în afara acestuia și nu doar de satisfacerea nevoilor de hrană, îmbrăcăminte sau locuință.

BIBLIOGRAFIE:

1. Banca Mondială, octombrie (2003) România: Raport de Evaluare a Sărăciei, Volumul II. Studii de fundamentare

2. Ciofu, Carmen, (1998) Interacțiunea părinți-copii, Edit. Amaltea, București

3. Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, (2002) Revista de asistență socială-Planul Național Anti-Sărăcie și promovare a Incluziunii Sociale, București, Catedra de Asistență Socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

4. De Singly, F., Blanchet, A., (1998) Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Edit. Polirom, Iași

5. Drăgoi, Adam, (2005) Legislație privind securitatea și protecția socială, Ministerul Educației și Cercetării, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

6. Hartman Ann, Laird Joan, (1983) Family Centered Social Work Practice, The Free Press, N.Y

7. Hepworth, D.H., Larsen, Jo Ann (1993) Direct Social Work Practice Theory and Skills, Fourth edition, Brooks/ Cole Publishing Company, Pacific Grove, California

8. Iluț, P., (1995) Familia: cunoaștere și asistență, Edit. Argonaut, Cluj-Napoca

9. Livadă-Cadeschi, Livia (2002) Sărăcie și asistență socială in spațiul românesc (sec.XVIII-XX) Masa Rotundă ( iunie 1998), Relink

10. Ludușan Marioara, Ludușan Angela Monica, (2005) Sistemul de asistență socială, Ministerul Educației și Cercetării, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

11. Molnar, Maria., (1999) Sărăcia și protecția socială, Edit. Fundației “România de mâine”

12. Neamțu, Nicoleta, Fabian, Andreea (2001) Metode de asistență socială a familiei – lucrări practice, Univeritatea Babeș-Bolyai Facultatea de Istorie și Filosofie Catedra de Asistență Socială, Cluj-Napoca

13. Pașa F., Pașa, Mihaela Luminița (2004) Asistența socială în România, Polirom, Iași

14. Preda, M., ( 2002) Politica socială romanească între sărăcie și globalizare, Ed. Polirom, Iasi

15. Teșliuc, E., Teșliuc, Cornelia, Pop, L. (2001) Sărăcia și sistemul de protectie socială, Ed. Polirom, Iași

16. Zamfir, C., Zamfir, Elena (1995a) Politici sociale România în context european, Ed. Alternative, București

17. Zamfir, C., (1995b) Dimensiuni ale sărăciei 1994, Edit. Expert

18. Zamfir, C., (coord.), (2000) Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Ed. Expert, București

19. Legea nr.416/ 2001 privind venitul minim garantat

20. Legea nr.208/ 1997 privind cantinele de ajutor social

21. Legea nr. 705/ 2001 privind sistemul național de asistență socială

22. Legea nr. 76/ 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă