Specializare:Planificare Teritorială [630178]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializare:Planificare Teritorială

LUCRARE DE LICENȚĂ

INTEGRAREA INFORMAȚIILOR TOPO -CADASTRALE DE PE
TERITORIUL CARTIERULUI COPOU DIN MUNICIPIUL IAȘI,
ÎNTR -O APLICAȚIE G.I.S.

Candidat: [anonimizat] :Lect.dr.Nica Dragos

IAȘI – 2019

Cuprins

CAP. 1

1.1 Avantajele utilizarii tehnologiei GIS
1.2 Inventarierea informațiilor grafice existente pe zona de
studiu
1.3 Modul de abordare a problematicii propuse

CAP. 2
Încadrarea teritoriului administrativ al municipiului Iași,
perimetrul cartierului Copou, în foile d e hartă și de plan la scările
1: 50.000 ÷ 1: 1.000

2.1 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de hartă la scara 1: 50000.
2.2 Schema dispunerii și nomenclatura foii de hartă la scara 1: 25 000.
2.3 Schema dispunerii și nomenclatura foii de hartă la scara 1: 10 000.
2.4 Schema dispunerii și nomenclatura foii de hartă la scara 1: 5 000.
2.5 Schema dispunerii și nomenclatura foii de hartă la scara 1: 2 000.
2.6 Schema dispunerii și nomenclatura foii de hartă la scara 1: 1 000.
2.7 Întocmire a inventarului de coordona te rectangulare plane STEREO -70
ale colțurilor trapezelor la scara 1:1000.

CAP. 3
Integrarea informației grafice existente pe planurile topografice
la scara 1: 1 000 într -un Sistem Informațional Geografic

3.1 Generalitați
3.2 Analiza informațiilor grafice existente pe foile de plan la scara 1:
1 000
3.3. Sca narea trapezelor la scara 1 : 1 000 de pe zona de studiu
3.4 Stabilirea informației grafice pe straturi
3.5 Raportar ea trapezelor prin coordonatele stereogr afice -1970 și
realizarea elementelor grilei rectangulare sau kilometrice
3.6. Georeferențierea trapezelor
3.7. Definirea unui sistem de proiecție și atașarea unui sistem de
proiecție proiectului
3.8 Vectorizarea informației grafice
3.8.1 Definir ea unui tabel dată obiect

3.8.2 Digitizarea pe straturi de informație a conținutului trapezelor
la scarile 1:1000

CAP. 4
Interogarea datelor.Creearea topologiilor.Realizarea hărților
tematice.

4.1 Interogarea datelor
4.2 Creearea topologiilor
4.2.1 Curățarea desenului
4.2.2 Definirea și creearea topologiilor
4.3. Realizarea hărților tematice

Concluzii.
Bibliografie

CAPITOLUL 1

1.1 Avantajele utilizarii tehnologiei GIS

Toate harțile și planurile cadastrale sunt redate în formă grafică obisnuită,
la diferite scări și realizate cu diferite precizii, funcție de metodele folosite.
Tendința actuală a majorității utilizatorilor este de a folosi datele sub formă
digitală, implicit a datelor top o-cadastrale.
Automatizarea complexă presupune existența unui plan cadastral în formă
digitală și a datelor specific cadastrale, de asemenea în formă digitală.
Avantajele acestor forme digitale sunt incom parabile și vom menționa doar
câteva dintre ele:
• Datele stocate pentru planul digital sunt sigure și pot fi ușor conservate,
urmând a fi afișate oricâ nd dorim și la orice scară.
• Planurile astfel redactate permit c a pentru orice fel de lucrare să se poată
lua o decizie completă.
• Fișierele cadastrale pot fi foarte ușor folosite, fiind capabile să răspundă la
toate interogările solicitate, într -un timp foarte scurt.
• Toate datele sunt referențiate spațial.
• Informația grafică este integrată într -un sistem unic de coordonate .
• Posibilitatea transferului de date prin operația import -export între software –
uri GIS și în sisteme de coordonate diferite.
• Integrarea datelor existente pe planuri și hărți, în aceste sisteme, prin
procedeul scanării și vectorizării.
Sistemul automat permite organizarea datelor pe fișiere independente,
incluzîndu -se o modalitate de descriere a tuturor informațiilor pornind de la pla nul
cadastral digital și terminâ nd cu datele necesare registrelor cadastrale.
Un proiect G .I.S. poate fi realizat folosindu -se următoarele su rse de date:
• Date fotogrametrice
• Date din teledetecție (fotograme satelitare)
• Date din sisteme de baze de date
• Date de pe planuri și hărți
• Date culese cu stații totale

1.2 Inventarierea informațiilor grafice existente pe zona de studiu

Teritoriul administrativ al municipiului Iași este încadrat pe un num ăr de 2
trapeze la scara 1: 100.000 , 3 trapeze la scara 1: 50 .000, 5 trapez e la scara 1:

25.000, 10 trapeze la scara 1: 10 000, 28 trapez e la scara 1: 5 000, 112 trapeze la
scara 1: 2000.

1.3 Modul de abordare a problematicii propuse

În figura 1 .1 este redat modul de abordare a problematicii propuse pentru
prezenta lucrare:

CAPITOLUL 2
Documentare SIG
Inventarierea informației
grafice existente
Analiza cartografică a
trapezelor
Analiza foilor de plan la
scara 1: 1000 de pe zona
de studiu
Așezarea informației
grafice pe straturi într -un
SIG
Culegerea informației
grafice de pe planuri prin
scanare și vectorizare
Integrarea informației și
prelucrarea ei
Crearea topologiilor
Realizarea harților
tematice

Calculul bazei cartografice a trapezelor de pe teritoriul administrativ
al cartierului Copou din municipiul Iași la scările: 1: 50 000 ÷ 1: 1000

2.1 Încadrarea teritoriului administrativ al cartierului Copou din
mun . Iași, î n foile hărților cadastrale la scările 1:100.000  1:25.000
și în fo ile planurilor cadastral e la scările 1:10.000 1:1.000.

2.2.1 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de hartă la scara
1:100.000 din teritoriul administrativ al municipiului Iași.

În funcție de schema generală a sistemului de împărțire și numerotare
a foilor de hartă la scara 1:100.000 din teritoriul administrati v al județului Iași se
stabilește încadrarea teritoriului mun. Iași, în următoarele trapeze: L-35-31 și L –
35-32. Cartierul Copou se afl ă în trapezul L-35-32 .

2.1.2 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de hartă la scara
1:50.000 din teritoriul administrativ al municipiului Iași.

În funcție de schema generală a sistemului de împărțire și numerotare a
foilor de hartă la scara 1:50.000 se determină încadrarea teritoriului cadastral al
municipiului Iași, în următoarele trapeze: L-35-31-B (Podu Iloaiei), L -35-31-D
(Voinești), L -35-32-A (Victoria), L -35-32-C (Iași) , (fig.2.1).

Teritoriul administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași , se
încadrează în foia hărți cadastrale de bază la sca ra 1: 50.000, cu nomenclatura :
L-35-32-A.

2.1.3 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de hartă la scara
1:25.000 din teritoriul administrativ al municipiului Iași.

În funcție de schema de încadrare a teritoriului la scara 1:50.000 se
efectuează împărțirea acestora în câte 4 foi (2 x 2) cu dimensiuni le:
 = 5’00” -latitudine
 = 7’30” -longitudine
Cele 4 foi la scara 1:25.000 se notează cu primele litere minuscule a, b, c,
d, ale alfabetului latin de la est spre vest și de la nord spre sud .
Nomenclaturile foilor de hartă la scara 1:25.000 se compun din nomenclaturile
foilor de bază L-35-31-B ,L-35-31-D, L-35-32-A, L-35-32-C, la scara 1:50.000
și din literele minuscule a, b, c, d, care rezultă din împărțirea zonei considerate .
Din sistemul d e împărțire și numerotare al foilor de hartă la scara 1:25.000 a
rezultat încadrarea teritoriului cadastral al municipiului Iași, în următoarele 6
trapeze la scara 1:25.000: L-35-31-B-d, L-35-31-D-b, L-35-32-A-c, L-35-32-A-
d, L-35-32-C-a, L-35-32-C-b, (fig.2.1).

Teritoriul administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași , se
încadrează în foia hărți cadastrale de bază la sca ra 1:25.000,cu nomenclatura :
L-35-32-A-c .

2.1.4 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de plan la scara
1:10.000 din teritoriul administrativ al municipiului Iași.

Prin împărțirea trapezului de la scara 1:25.000 în câte 4 foi cu dimensiunile:
 = 2’30” -latitudine ;
 = 3’45” -longitudine .
se obține nomenclatura foilor de plan la scara 1:10.000, care se notează cu cifrele
arabe 1, 2, 3, 4 de la Vest la Est și de la Nord spre Sud .
Nomenclatura foi i de plan la scara 1:10.000 se compune din nomenclatura
foii de bază L-35-32-A-c la scara 1: 25.000 la care se adaugă cifra arabă 1, 2, 3,
4 și rezultă împărțirea zonei considerate: L-35-32-A-c-1; L-35-32-A-c-2; L-35-
32-A-c-3; L-35-32-A-c-4 (fig.2.1).
Teritoriul cadastral al municipiului Iași se încadrează într -un număr de 14 trapeze
la scara 1:10.000 , cu suprafețe plin-gol.
Teritoriul administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași, se
încadrează în foile planurilor cadastrale de bază la sca ra 1:10.000,cu
nomenclatura : L-35-32-A-c-3, L-35-32-A-c-4 .

2.1.5 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de plan la scara 1:5.000
din teritoriul administrativ al municipiului Iași.

Pentru obținerea nomenclaturii foilor de plan la scara 1:5.000 se împarte
trapezul de la scara 1:10.000 în 4 foi (2 x 2) cu dimensiunile:
 = 1’15”- latitudine;  = 1’52,5” – longitudine
ce se notează cu cifrele romane I, II, III, IV de la Vest la Est și de la Nord la Sud
Nomenclatura unei foi de plan la scara 1:5.000 se compune din nomenclatura
foii de bază la scara 1:10.000 la care se adaugă cifrele romane I, II, III, IV :
Teritoriul cadastral al municipiului Iași se încadrează într-un număr de 34 trapeze
la scara 1:5. 000 din care 3 trapeze plin și 31 trapeze plin-gol.

Teritoriul administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași pe care îl
studiem, se încadrează în 4 foi de plan cadastral de bază la sca ra 1:5.000,cu
nomenclatura : L-35-32-A-c-3-II, L-35-32-A-c-3-IV, L-35-32-A-c-4-I, L-35-32-
A-c-4-III (Fig.2.1).

Fig.2.1 Schema de încadrare a cartierului Copou pe foile de plan la scara
1:5000

2.1.6 Recapitulația modului de încadrare a teritoriului administrativ al
municipiului Iași, în foile hărții cadastrale la scările 1:100.000 
1:25.000 și în foile planului cadastral la scara 1:10.000 1:5.000.

În funcție de sistemul de împărțire și numero tare al foilor de hartă și de plan
la scările 1:50.000 1:5.000 s -a întocmit recapitulația trapezelor de încadrare
cartografică a teritoriului municipiului Iași, care formează obiectul introducerii
lucrărilor de cadastru general, ( tabelul 2.1 ).

Foile de hartă la scările : 1:100.000, 1:50.000 și 1:25.000 și foile de plan
la scările 1:10.000 și 1:5.000,din cadrul teritoriului municipiului Iași

Tabel ul 2.1
Denumirea
teritoriului Scara de
reprezentare Numărul de
trapeze Nomenclatura trapezului

Municipiu l Iași,
Județul Iași

1:100.000 2 L-35-31
L-35-32
1:50.000 4 L-35-31-B
L-35-31-D
L-35-32-A
L-35-32-C
1: 25.000 6 L-35-31-B-d
L-35-31-D-b
L-35-32-A-c
L-35-32-A-d
L-35-32-C-a
L-35-32-C-b
1: 10.000 14 L-35-31-B-d-4
L-35-31-D-b-2
L-35-32-A-c-1
L-35-32-A-c-2
L-35-32-A-c-3
L-35-32-A-c-4
L-35-32-A-d-3
L-35-32-C-a-1
L-35-32-C-a-2
L-35-32-C-a-3
L-35-32-C-a-4
L-35-32-C-b-1
L-35-32-C-b-2
L-35-32-C-b-3

1: 5.000

1: 5.000

34

L-35-31-B-d-4-IV
L-35-31-D-b-2-II
L-35-32-A-c-1-III
L-35-32-A-c-1-IV
L-35-32-A-c-2-III
L-35-32-A-c-3-I
L-35-32-A-c-3-II
L-35-32-A-c-3-III
L-35-32-A-c-3-IV
L-35-32-A-c-4-I
L-35-32-A-c-4-II
L-35-32-A-c-4-III
L-35-32-A-c-4-IV
L-35-32-A-d-3-III
L-35-32-C-a-1-I
L-35-32-C-a-1-II
L-35-32-C-a-1-IV
L-35-32-C-a-2-I
L-35-32-C-a-2-II
L-35-32-C-a-2-III

L-35-32-C-a-2-IV
L-35-32-C-a-3-II
L-35-32-C-a-4-I
L-35-32-C-a-4-II
L-35-32-C-b-1-I
L-35-32-C-b-1-II
L-35-32-C-b-1-III
L-35-32-C-b-1-IV
L-35-32-C-b-2-I
L-35-32-C-b-2-III
L-35-32-C-b-3-I
L-35-32-C-b-3-II
L-35-32-C-b-3-III
L-35-32-C-b-3-IV

2.2 Schema de încadrare și racordare a teritoriului administrativ al
cartierului Copou din municipiului Iași, pe foile de plan la scara
1:1000

2.2.1 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de plan la scara 1:2.000
a teritoriului administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași .

Pentru obținerea nomenclat urii foilor de plan la scara 1:2 .000 se împart e
trapezul de la scara 1:5 .000 în 4 foi (schema 2 x 2) cu dimensiunile:
 = 37”,5 -latitudine;  = 65”,25 -longitudine
ce se notează cu cifrele arabe 1 , 2, 3, 4 de la Vest la Est și de la Nord la Sud .
Nomenclatura unei foi de plan la scara 1:2.000 se compune ,de exemplu :
din nomenclatura foii de bază L-35-32-A-c-3-II la scara 1:5.000 la care se adaugă
cifra arabă 1,2,3,4 și rezultă împărțirea: L-35-32-A-c-3-II-1, L-35-32-A-c-3-II-
2, L-35-32-A-c-3-II-3, L-35-32-A-c-3-II-4, (fig.2. 1).
Teritoriul cadastral Copou se încadrea ză într -un număr de 11 trapeze la
scara 1: 2.000, plin-gol ( Fig.2.2.).

Fig.2.2. Schema de încadrare a cartierului Copou pe foile de plan la scara
1:2000

2.2.2 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de plan la scara 1:1.000
a teritoriului administrativ al cartierului Copou din municipiului Iași .

Pentru obținerea nomenclat urii foilor de plan la scara 1:1 .000 se împart e
trapezul de la scara 1:2 .000 în 4 foi (2 x 2) cu dimensiunile:
 = 18”,75 -latitudine;  = 28”,125 -longitudine
ce se notează cu literele minuscule 1, 2, 3, 4 de la Vest la Est și de la Nord la Sud.
Nomenclatura unei foi de plan la scara 1:1.000 se compune , de exemplu:
din nomenclatura foii de bază L-35-32-A-c-3-II-4 la scara 1:2.000 la care se
adaugă litera minusculă : a, b, c, d și rezultă împărțirea: L-35-32-A-c-3-II-4-a, L-
35-32-A-c-3-II-4-b, L-35-32-A-c-3-II-4-c, L-35-32-A-c-3-II-4-d (fig.2. 1).
Teritoriul cadastral Copou se încadrează într-un număr de 30 trapeze la
scara 1: 1.000, din care 3 trapeze plin și 27 trapeze plin-gol.

Fig. 2.1 Schema dispunerii și nomenclatura foilor de plan la scara 1:1.000 a teritoriului
administrativ al cartierului Copou

2.2.3 Inventarul trapezelor de încadrare a teritoriului administrativ al
cartierului Copou din municipiului Iași , în foile hărților și planu rilor topo –
cadastral e la scă rile: 1:100.000  1:1.000.

În funcție de sistemul de împărțire și numerotare al foilor de hartă și plan
la scările 1:100 .000 și 1:1 .000 s -a întocmi t recapitulați a trapezelor de încadrare
cartografică a teritoriului administrativ al cartierului Copou din municipiului
Iași, (tabelul 2.2).

Inventarul trapezelor de pe teritoriul administrativ al cartierului Copou din Municipiul Iași
Tabelul 2.2.
Scara Num ărul
trapezelor Nomenclatura Anul
aerofotografierii Anul editării Editat Proiecția
1:100 000 1 L-35-32 I.G.F.C.O.T.
1:50 000 1 L-35-32-A I.G.F.C.O.T.
1:25 000 1 L-35-32-A-c I.G.F.C.O.T.
1:10 000 2 L-35-32-A-c-3 I.G.F.C.O.T. Stereografică –
1970 L-35-32-A-c-4

1:5 000
4 L-35-32-A-c-3-II 1984 1989
I.G.F.C.O.T.
Stereografică –
1970 L-35-32-A-c-3-IV 1984 1989
L-35-32-A-c-4-I 1984 1989
L-35-32-A-c-4-III 1984 1989

1:2 000

11 L-35-32-A-c-3-II-1 1982 1984

I.G.F.C.O.T.

Stereo – locală
Iași L-35-32-A-c-3-II-2 1982 1984
L-35-32-A-c-3-II-3 1982 1984
L-35-32-A-c-3-II-4 1982 1984
L-35-32-A-c-3-IV-1 1982 1984
L-35-32-A-c-3-IV-2 1982 1984
L-35-32-A-c-3-IV-4 1982 1984
L-35-32-A-c-4-I-3 1982 1984
L-35-32-A-c-4-III-1 1982 1984
L-35-32-A-c-4-III-3 1982 1984
L-35-32-A-c-4-III-4 1982 1984

L-35-32-A-c-3-II-1-a 1982 1983

L-35-32-A-c-3-II-1-b 1982 1983

1:1 000

29 L-35-32-A-c-3-II-1-c 1982 1983

I.G.F.C.O.T.

Stereo – locală
Iași L-35-32-A-c-3-II-1-d 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-2-c 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-3-b 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-4-a 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-4-b 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-4-c 1982 1983
L-35-32-A-c-3-II-4-d 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-1-b 1982 1984
L-35-32-A-c-3-IV-1-d 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-2-a 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-2-b 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-2-c 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-2-d 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-4-a 1982 1983
L-35-32-A-c-3-IV-4-b 1982 1983
L-35-32-A-c-4-I-3-a 1982 1983
L-35-32-A-c-4-I-3-c 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-1-a 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-1-b 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-1-c 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-1-d 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-3-a 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-3-b 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-3-d 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-4-a 1982 1983
L-35-32-A-c-4-III-4-b 1982 1983

CAPITOLUL 3
Integrarea informației grafice existente pe planurile topografice la
scara 1: 1 000 într -un Sistem Informațional Geografic

3.1 Generalitați

Dezvoltarea rapidă a științei și tehnicii a făcut posibil ca prin utilizarea pe
scară largă a tehnicii automate de calcul și a informaticii, să se producă schimbări
profunde în tehnologiile de colectare și prelucrare a datelor spațiale grafice , în
obținerea rapidă a unui volum imens de da te care permit soluționarea multiplelor
probleme din domeniul amenajării teritoriului, al valorificării resurselor naturale,
al monitorizării evoluției mediului.
Sistemul Informațional Geografic a apărut ca o consecință a dezvoltării
tehnologiei.
Sistemul Informațional Geografic poate fi definit ca un sistem de culegere,
memorare, verificare, manipulare, analizare și afișare a datelor care sunt referințe
spațiale tridimensionale ale pămîntului.
G.I.S. -ul extinde tehnologia relațională și / sau pe o biecte a bazei de date
pentru a include conceptul de spațiu.
Țările dezvoltate pun mare accent pe acest mod de analiză a fenomenelor
hidrometeorologice. Tehnologia G.I.S. a fost comercial disponibilă în urmă cu
aproximativ 30 de ani în țări dezvoltate econ omic precum S.U.A. și Canada.
Primul G.I.S. a apărut în anul 1964 și se numea CGIS (Canadian
Geographic Information System), care a fost folosit pentru gestiunea resurselor
naturale. Ulterior în S.U.A. au fost realizate un număr mare de sisteme
informațion ale geografice precum: MOSS de către Forest Service, ELAS de către
NASA și DIME de către Cenus Bureau.
În anul 1966 are loc prima utilizare a unui GIS asupra unei regiuni
geografice întinse în cadrul unui studiu de amenajare. Doi ani mai tîrziu, la
Harvard Univesity Graduate School of Design s -au realizat primele experiențe
privind posibilitățile de vizualizare în perspectivă a terenului. Începînd cu
mijlocul anilor ' 70, evoluția GIS se caracterizează prin interacțiunea cu alte
discipline și profesiuni, în special în domeniul științific și ingineresc.
După anii ' 80 se evidențiază o sporire a activității de cercetare
fundamentală în domeniul GIS și a asistării procesului de luare a deciziilor.
Introducerea GIS pe scară largă a avut loc acum cîțiva ani dator ită slabei
conștientizări a rolului, potențialului și a beneficiilor acestuia. În acest sens
diferite firme specializate din industria software -ului au creat și dezvoltat softuri
performante.
Față de tendințele de extindere a utilizării tehnicii și tehnolo giilor
sistemelor geoinformaționale pe plan mondial, se poate spune că România se află
în faza de început.

3.2 Analiza informațiilor grafice existente pe foile de plan la
scara 1: 1 000

Calitatea informației grafice din punctul de vedere al preciziei și actualității,
este esențială în realizarea oricărui proiect GIS. Trapezele care conțin informația
grafică de cea mai bună calitate și care asigură cea mai bună precizie a suportului
digita l sunt cele la scara 1:1000.
Pe teritoriul administrativ în studiu nu exista trapeze la o scara mai mare.
Informația grafică analizata se află pe suport de hîrtie. Toate aceste trapeze vor fi
trecute împreună cu informațiile de pe cadrul geografic într -un inventar al
trapezelor ( tab2.2).
Au fost analizate 18 trapeze la scara 1: 1 000, de pe care s -a cules informația
grafică și numerică realizîndu -se baza de date dorită.
Pe teritoriul luat în studiu există trapeze în două sisteme de proiecție,
proiectia s tereografică -1970 și sistemul de proiecție local . Pentru trapezele care
sunt în alt sistem de proiecție față de sistemul de bază (STEREO -70) s -au
transcalculat și determinat valorile coordonatelor a trei puncte de pe grila
kilometrică. Acest lucru se face pentru a putea raporta cele două tipuri de
informații raster în același sistem de proiecție.
Transformarea coordonatelor punctelor dintr -un sistem de coordonate local
sau dintr -un alt sistem de proiecție, în cel oficial al proiecției stereografice -1970,
se poate face aplicî nd transformarea Helmert, pe baz a folosirii unor puncte cu
coordonate cunoscute în ambele sisteme de proiecție. Aceste puncte pot fi puncte
ale re țelei geodezice din zonă, colțurile trapezelor geodezice, puncte situa te la
intersecția caroiajului kilometric.
Rezolvarea practică a transformării coordonatelor punctelor dintr -un sistem
de coordonate local în sistemul de proiecție STEREO -70 se poate face în sistemul
automatizat al utilizării unui program de calcul tabelar de tipul Microsoft Excel.
Coordonatele celor trei puncte din sistemul local de proiecție care au fost
transcalculate și punctele rezultate în urma transcalculului sînt prezentate în
tabelul 3.1.

Tab. 3. 1
Nr.
crt. Sistem de coordonate local Sistem de coordonate STEREO -70
X Y X Y
1. 10299,947 9599,940 637318 ,603 691868 ,940
2. 10299,913 9099,949 637448,811 696268,269
3. 10699,906 9099,922 632949 ,497 696401,435

3.3. Scanarea trapezelor la scara 1 : 1 000 de pe zona de studiu

După analiza celor 30 trapeze la scara 1 : 1 000 de pe zona de studiu, s -a
trecut la scanarea acestora. Scanarea s -a efectuat cu un scaner profesional
OCE GRAPHICS, scaner care pentru trapezele scanate asigură o prcizie bună a
suportului și care induce erori minime.

Trapezel e scanate au fost importate apoi în mediul GIS unde s -au mă surat
dimensiunile laturilor și diagonalelor, dimensiuni care s -au comparat cu cele
calculate analitic. Operația de măsurare a acestor elemente se face pentru a putea
identifica erorile majore ale suportului scanat. P recizia de realizare a unui plan la
scara 1: 1 000 va fi:
0,2 * 1000 = 0,2 m
Pentru a putea masura trapezul s -au trasat laturile trapezului, cele două
diagonale, apoi se masoară toate elementele trapezului cu ajutorul funcției
Dimension – Linear din AutoCad.
Pentru fiecare trapez în parte s -a realizat o fișă sub forma unui tabel (tab.
2.2).

3.4 Stabilirea informației grafice pe straturi

Culegerea informațiilor grafice de pe planurile topografice existente s -a
efectuat în mediul AutoCad Map prin procesul de digitizare în spațiul ecranului.
Digitizarea este o metodă de conversie a datelor de pe diferite suporturi de
hărți în date digitale. Digitizarea în spațiul ecranului este mai avantajoasă datorită
funcțiilor de mărire a informației grafice.
Straturile de informație definite în prezentul p roiect sunt enumerate mai jos:
• Contur trapez – pe acest strat sunt raportate coordonatele celor 4 puncte
specifice fiecărui trapez. La raportarea punctelor trapezelor s -au folosit
coordonatele rectangulare plane (X, Y) obținute în urma transcalcului
cartog rafic;
• Nomenclatură – pe acest strat este reprezentată nomenclatura trapezului
conform scării de reprezentare, respectiv 1 : 1 000;
• Caroiaj – pe acest strat va fi trasată rețeaua rectangulară care va avea o
echidistanța de 100 m pentru scara 1: 1 000;
• Coordonate – pe acest strat sunt reprezentate coordonatele colțurilor
trapezelor, reprezentate în planul proiectiei Stereografice -1970;
• Raster – pe acest strat se va așeza imaginea raster a hărții, obținută în urma
procesului de scananare ;

3.5 Raportarea trapezelor prin coordonatele stereografice -1970 și realizarea
elementelor grilei rectangulare sau kilometrice

După ce s -au calculat coordonatele stereografice ale colțurilor trapezelor
conform metodei de calcul prezentată în capitolul 2, s -a trecut la raportarea lor în
AutoCad. Fiecare trapez în parte se află în cîte un fișier care îi va purta numele.
Au fo st definite mai întîi cele cinci straturi cu informație pentru trapezele
vector: -contur trapez
-nomenclatură
-caroiaj
-coordonat e
-raster
Prin aducerea tuturor trapezelor în același fișier se va obține desenul din fig.
3.5.1.

Fig. 3.5 .1 Trapezele la scara 1: 1 000 , cuprinse in teritoriul cartierului Copou
Trasarea grilei rectangulare sau kilometrice se realizează foarte ușor în
mediul AutoCad cu ajutorul funcției Ortho Mode, ducînd printr -un punct ale cărui
coordonate rectangula re sunt rotunjit e în limitele unei valori de 0,1 km (pentru
scara 1: 1 000) , drepte orizontale și verticale.
Trasarea grilei locale s -a realizat folosindu -se cele trei puncte ale rețelei
locale care au fost transcalculate (tab.3.3).
Caroiajul kilometric va avea o echidistanță de 100 metri pentru scara
1: 1 000, 200 metri pentru scara 1: 2 000, 500 metri pentru scara 1: 5 000 etc.
Liniile rețelei rectangulare din punct de vedere geometric sunt paralele cu
axele de coordonate rectangulare plane ale proiecției stereografice 1970, cu
originea în punctul Q 0 (φ0 = 460, λ0 = 250).
După trasarea grilei re ctangulare și a grilei locale se va decupa pe contur cu
ajutorul funcției Boundary Trim.
Desenul rezultat este cel din figura 3.5.2 .

Fig. 3.5.2 Trasarea caroiajului rectangular pentru trapezele la scara 1:1000 cuprinse
în cartierul Copou

3.6. Georeferențierea trapezelor
Georeferențierea este procesul prin intermediul căruia, imaginea scanată
este adusă pe pozi ția ei spațială. Această etapă are o mare importanță în ceea ce
privește acuratețea și continuitatea informației grafice. Procesul de
georeferențiere presupune parcurgerea următoarelor etape:
• Realizarea conturului vector al trapezelor și a elementelor grilei
rectangulare sau kilometrice
• Alegerea punctelor pentru georeferențiere. Pentru a ob ține un suport de
calitate în procesul de georeferențiere se folosesc urmatoarele puncte:
colțurile trapezelor, intersecțiile grilei rectangulare cu limita cadrului
geografic, intersecțiile dintre liniile grilei, puncte din rețeaua de
triangulație, orice p uncte care au corespondență din realitate pe plan.
• Aducerea imaginii raster cu diagonalele trasate în apropierea suportului
vector al trapezului.
• Georeferențierea propriu -zisă, care s -a facut în două etape:
– într-o primă etapă s -a folosit funcția Rubber She et din med iul
AutoCad Map . Funcția Rubber Sheet din AutoCad Map constringe
foarte bine elementele vector iar imaginile le aduce aproximativ pe
zona coordonatelor.
– în a doua etapă s -a făcut georeferențierea riguroasă în mediul GTX.

Procesul de georeferențiere este prezentat schematic în fig. 3.6.2

Fig. 3.6.2. Schema procesului de georeferențiere

Georeferențierea cu ajutorul funcției Rubber Sheet din mediul AutoCad
Map se realizează asfel:
– din meniu File de deschide fișierul cu extensia .dwg ce conține
raportarea coordonatelo r colțurilor trapezului și a reț elei rectangulare
corespunzătoare scării 1 : 1 000;
– din meniul Map se aleg opțiunile Image – Insert , rezultî nd fereastra
Insert Image;
– în fereastra de dialog Insert Image se selectează fiș ierul cu imaginea
raster și se apasă butonul Open care lansează fereastra de dialog
Image Correlation, fereastră care conține două funcții: Source și
Insertion ;
– se alege funcția Insertion, se accesează butonul Pick și se punct ează
în spațiul de desenare cu mous -ul, în punctul în care va fi inserată
imaginea;
– după punctare sunt cerute valorile unghiului de rotire a imaginii și
scara de afișare;
– se accesează butonul „ok” iar imaginea va fi inserată conform
parametrilor setați
– decuparea imaginii raster se face activînd din meniul bară funcțiile
Modify -Clip-Image , se alege tipul de graniță(poligonală sau
rectangulară), se punctează cu mous -ul pe vîrfurile conturului, după
care se tastează Enter, în acest moment imaginea este decupa tă dupa
coturul ales;
– se merge în Map – Tools -Rubber Sheet ( fig.3.6.1 ) care declanșează
procesul de georeferențiere, în care se specifică punctele sursă pentru
georeferențiere (punctele de pe imaginea scanată) și punctele
destinație pentru georeferențiere ( punctele aflate pe trapezul
raportat).

Fig. 3.6.1 Lansarea funcției de georeferențiere
-dacă s -a obținut o punctare bună a punctelor ce sunt folosite în procesul
de georeferențiere, se apasă tasta Enter și georeferențierea se încheie .
Georeferențier ea în mediul GTX face ca punctele aflate la intesecțiile
dintre liniile grilei locale să fie aduse peste punctele rețelei rectangulare locale .

3.7. Definirea unui sistem de proiecție și atașarea unui sist em de
proiecție proiectului

Pentru a crea și modifica diferite sisteme de coordonate se activează
comenzile Map – Tools – Define Global Coordinate System. Comanda lansează
fereastra de dialog Global Coordinate System Manager ( fig. 3.7.1 ), prin
intermediul căreia se pot de fini sau edita noi sisteme de coordonate.

Fig.3.7.1 Fereastra Global Coordinate System Manager

Pentru a defini un nou sistem de coordonate, se selectea ză o categorie sau
se creează o categorie nouă, prin activarea butonului Define sau Modify. Alegem
opțiunea Define, care lansează fereastra de dialog Define Global Coordinate
System, prin inter mediul căreia se definește tipul proiecției și caracteristicile
proiecției (originea falsă a sistemului, coeficientul de scară, latitudinea și
longitudinea originii sistemului) (fig.3.7.2 ).

Fig. 3.7.2 Fereastra Global Coordinate System

Opțiunea „General” a ferestrei Define Global Coordinate System, permite
alegerea codului proiecției, unitații de măsura, tipul coordonatelor(geodezice sau
elipsoidale) și o descriere a proiecției.

Fig. 3.7.3 Fereastra Define Global Coordinate Sys tem

Hărțile create cu sisteme de coordinate diferite, pot fi combinate, prin
convertirea lor, într -un singur sistem de coordonate dintr -o singură hartă de bază.
De aceea este necesar ca fiecare hartă să aibă un sistem de coordonate definit
(atașat).
Pentr u a atașa un sistem de coordonate proiectului curent, se activează
comenzile Map – Tools – Assign Global Coordinate System, care va lansa
ferea stra de dialog cu același nume.
După lansarea ferestrei de dialog Assign Global Coordinate System, se
activează butonul Select Coordinate System, pentru a select a sistemul de
coordonate dorit ( fig. 3.7.4 ).

Fig.3.7 .4 Fereastra Select Global Coordinate System

Pentru atașarea sistemel ui de coordonate ales fiecăruia din cele 18 trapeze
georeferențiate se activează butonul Select Drawing din fereastra din fig. 3.7 .5,
care va permite selecția trapezelor . Se tastează OK, cele 18 trapeze vor avea atașat
sistemul de proiecție a l României.

Fig. 3.7. 5 Fereastra Assign Global Coordinate System

3.8 Vectorizarea informației grafice

Vectorizarea (conversia datelor analogice în date digitale) elementelor
planului scanat s -a făcut prin digitizare în spațiul ecranului, ceea ce implică
trasarea cu ajutorul mouse -ului a elementelor de pe planul scanat.
Digitizarea este procesul de convertire a obiectelor grafice ale unei hărți
într-un șir de coordonate carteziene (x,y) stocate într -un format digital. Digitizarea
implică trasarea manuală a tuturor obiectelor de pe hartă.
Pentru fiecare strat de informație cules se definește mediul de digitizare care
constă în pacurgerea următorilor pași:
-din meniul Map se alege opțiunea Data Entry, apoi Digitize Setup , în
fereastra ce se deschide se optează pentru:
– tipul digitizării (nod sau linia ră);
– creare pe un strat anume;
– cu/fără atașare de date;
– inserare de blocuri sau puncte, linie 2D sau 3D
După stabilirea setărilor pentru digitizare, se trece la digitizarea efectivă, ce
constă în respectarea următorilor pași:
– din meniul Map se alege Data Entry, apoi Digitize ( fig. 3.8.1 )

Fig. 3.8.1 Lansarea funcției de digitizare

– se merge apoi cu colimatorul pe poziția fiecărui element grafic și într –
o fereastră Zoom cît mai mare se punctează peste informația grafică resterizată.

3.8.1 Definirea unui tabel dată obiect

Datele obiect sunt date alfa -numerice întabelate care sunt atașate
elem entelor grafice vectorizate. Pașii necesari realizarii unei baze de date și
atașării acesteia obiectelor vectorizate sunt următorii:
– Se alege din meniul bară: Map -Object Data -Define Object Data .
Apare caseta de dialog Define Object Data care arată orice tabel de date obiect
existent în desenul curent. Există opțiuni în caseta de dialog de creare a unui nou
tabel, de a modifica unul existent, de a redenumi sau șterge tabele existente în
caseta de dialog ( fig. 3.8.2 )

Fig.3.8.2 Fereastra Define Object Data
– Se activează butonul New Table
– În caseta de dialog sub Table Name se introduce un nume pentru noul tabel.
Numele tabelului dată obiect poate fi de maximum 25 caractere și contine
numai caractere alfanumerice fară spații. Fiecare cîmp din tabelul dată obiect
necesită un nume, un tip de dată, opțional o descriere ș i o valoare implicită.
Numele câ mpului trebuie să fie alfanumeric cu maximum 31 caractere
lățime( fig 3.8.3 ).

Fig. 3.8.3 Fereastra Define New Object Data Table

3.8.2 Digitizarea pe straturi de informație a conținutului trapezelor
la scara 1:1000

Conținutul trapezelor la scara 1: 1 000 a fost așezat pe urmatoarele straturi :
• Contur trapez – pe acest strat sunt raportate coordonatele celor 4 puncte ale
colțurilo r trapezelor (fig. 3.8.4);
• Nomenclatura – pe acest strat este reprezentată nomenclatura trapezelor
conform scării de reprezentare, respectiv 1: 1 000 ( fig. 3.8.4 )
• Coordonate – pe aces t strat sunt reprezentate coordonatele colțurilor
trapezelor, în planul preoiecției Stereografice -1970 ( fig. 3.8.4 )

Fig.3.8.4 – Reprezentarea straturilor: Nomenclatură (L-35-32-A-c-4-III-3-b),
contur trapez și coordonate le colțurilor trapezul ui .

• Străzi: pe acest strat sunt reprezentate toate străzile ce fac par te din cartierul
Copou (Fig.3.8.5 );

Fig.3.8.5 – Reprezentarea stratului cu străzile din cartierul
Copou

• Construcții : pe acest strat sunt reprezentate toate construcțiile care fac
parte din cartierul Copou (Fig.3.8.6 );

Fig.3.8.6 – Reprezentarea stratului cu construcțiile din cartierul
Copou

• Spații verzi: pe acest strat sunt reprezentate toate spațiile verzi existente în
cartierul Copou (Fig.3.8.7 );

Fig.3.8.7 – Reprezentarea stratului cu spațiile verzi din cartierul
Copou

• Digitizarea pe straturi de informație a tuturor elementelor planurilor
cadastrale scanate de pe teritoriul cartierului Copou ( Fig. 3.8.8. și fig.2.8.9. ).

Fig. 3.8.8. Toate stratele de informație care au fost digitizate pe teritoriul
cartierului Copou

Fig.2.8.9. Cartierul Copou vector izat

CAPITOLUL 4

Interogarea datelor.Creearea topologiilor.Realizarea hărților
tematice

4.1 Interogarea datelor

O interog are este un instrument folosit pentru a regăsi obiectele din
desenele sursă. Interogarea este definită pentru a selecta numai informațiile dorite
dintr -un set de informații disponibile. Funcțiile de interogare ale AutoCad Map –
ului pot regăsi informații din orice desen sursă din setul de desene care este atașat
proiectului și inform ații care sunt plasate într -un proiect . Executînd diferite tipuri
de interogări se pot folosi un singur set de hărți digitale în scopuri diferite.
Pentru a defini o inetrogare se activează comenzile Map -Query – Define, sau
se activează butonul dreapta al m ouse-ului în spațiul proiectului, pe
Curent Query și se selectează funcția Define. În ambele situații apare fereastra de
dialog Define Query ( fig. 4.1.1 )

Fig. 4.1.1 Fereastra Define Query

O interogare este definită printr -un set de condiții. Tipurile de interogări,
care sunt accesate din zona Query Type ( fig.4.1.1 ) sunt următoarele:
• Location codition (condiție de localizare) – regăseste funcțiile de localizare
a obiectelor din desenele sursă.
• Property condition (condiții de proprietă ți)- regasește funcțiile
proprietăților standard precum, culoare, tip de linie, layer etc.

• Data condition (condiții de date) – regăseste funcțiile de valori în tabelele
dată obiect, atribute block, sau valori ale coloanelor key dintr -o tabelă de
date exter nă.
• SQL condition( condiții SQL) regă sește funcț iile valorilor atributelor dintr –
o tabelă de date externă.
Pentru a face interogările mai eficiente, se pot combina două sau mai multe
condiții într -o singură interogare. Condițiile de interogare sunt legate prin
operatorii And, Or și Not.
Un instrument puternic, care face prezentarea datelor sau hărțil or tematice
foarte sugestivă îl reprezintă funcțiile de alterare a proprieta ții.
Executînd o interogare pentru zona de studiu a proiectu lui s-au extras de pe
stratul „proprietăți – P” toate proprietățile a căror suprafață este mai mare de
20 m2 (fig.4.1.2 ).

Fig.4.1.2 Proprietățile de teren din cartierul Copou

4.2 Creearea topologiilor

4.2.1 Curățarea desenului

Înainte de a crea o topologie trebuie ca datele din desen să nu conțină erori
în geometrie precum: linii prea scurte sau prea lungi etc.
Eliminarea erorilor se face cu ajutorul instrumentelor de curățare ale
GIS-ului. Pentru curățarea desenului, se foloseste funcția Drawing Cleanup,
funcție accesată din meniu Map – Tools – Drawing Cleanup ( Fig.4.2.1.1 )

Fig.4.2.1.1 Lansarea funcției Drawing Cleaup

În fereastra Drawing cleanup se accesează pe rînd cele trei opțiuni( Fig. 4.2.1.2 ):

Fig. 4.2.1.2 Fereastra Drawing Cleaup

-Object Selection (selectare obiect) care permite selectarea în mod automat
sau manual a obiectelor.
-Object Conversion are opțiuni pentru : convertirea liniilor în polilinii,
arcelor de cerc sau cercurilor în polilinii, păstra rea obiectului original și
creearea unui nou obiect ce se poate plasa pe un alt strat, ștergerea

obiectului original și creearea unui nou obiect ce se poate plasa pe un alt
strat.
-Claenup options care elimină următoarele erori: neatingeri,atîrnări, noduri
apropiate, duplicate, obiecte scurte.

4.2.2 Definirea și creearea topologiilor
O topologie este un set de conexiuni care stabileste cum sunt legate între
ele nodurile, legăturile și poligoanele . Topologiile sunt baza adevăratelor sisteme
GIS și permit efectuarea de analize avansate a datelor de cartografiere, folosind
funcții ca: urmărirea rețelei și analiza spațială.
Topologia poate fi:
• Topologie de nod – un sistem de obiecte punct (noduri) relaționate,
folosit pentru a analiza relații între pun ctele individuale de pe o hartă,
precum hidranții de foc, pompele de benzină, stîlpii electrici.
• Topologia de rețea – reprezintă un sistem de legături conectate,
folosit pentru a analiza caracteristici liniare precum: puterea (capacitatea
liniilor electric e), a conductelor principale, a soselelor sau a rîurilor.
• Topologia de poligon – reprezintă un sistem care cuprinde arii sau
poligoane închise prin legături interconectate. Topologiile de poligon sunt
folosite pentru a defini relații între suprafețe ca: tipul de sol, cîmpurile de
culturi sau parcelele de teren.
După curățarea desenului, se trece la creearea topologiilor, prin
respectarea următorilor pași:
– din meniu Map se alege Topology, apoi Create ( Fig4.2.2.1 );

Fig4.2.2.1 Lansarea funcției de creare a unei topologii

– în fereastra deschisă se dă un nume topologiei (Fig4.2.2.2 );
– se alege unul din următoarele tipuri de topologie:
➢ topologie de nod
➢ topologie de rețea
➢ topologie poligonală
– se accesează Proceed pentru crearea topolo giei

Fig4.2.2.2 Fereastra Create Topology

Pentru zona de studiu a proiectului s -au creat topologii de tip nod, rețea și
poligon după cum urmează:
– topologie stî lpi electrici
– topologie străzi
– topologie garaje

Date statistice privind obiectele ce form ează structura stratului
„Stâ lpi electrici ” din cartierul Copou

Tabelul 4.1.
Nume obiecte Număr obiecte
Nod 90
Legă turi 0
Poligoane 0

Tabelul 4.2.
Coordonatele colțurilor
dreptunghiului ce
încadrează cartierul Copou
Jos
stânga

X=7890,202
Y=9124,743

Sus
dreapta
X= 8640,818
Y= 9791,762

Date statistice privind obiectele ce form ează structura stratului
„Străzi ” din cartierul Copou
Tabelul 4.3.
Nume obiecte Număr obiecte
Nod 971
Legă turi 961
Poligoane 0

Tabelul 4.4.
Coordonatele colțurilor
dreptunghiului ce
încadrează cartierul Copou
Jos
stânga

X=7841,542
Y=9084,506

Sus
dreapta
X=10220,825
Y=11400,226

Tabelul 4.5.
Lungime
Totală 91692,891
Minimă 0,096
Maximă 1009,5692
Medie 95,414

Date statistice privind obiectele ce formează structura stratului
„GARAJE” din cartierul Copou

Tabelul 4.6.
Nume obiecte Număr obiecte
Nod 127
Legă turi 137
Poligoane 115

Tabelul 4.7.
Coordonatele colțurilor
dreptunghiului ce
încadrează cartierul Copou
Jos
stânga

X=7874,928
Y=9126,3677

Sus
dreapta
X=10019,097
Y=11352,4534

Tabelul 4.8.
Suprafață Perimetru
Totală 4577,324 Total 2861,362
Minimă 7,539 Minim 11,003
Maximă 430,953 Maxim 102,254
Medie 39,802 Medi u 24,881

4.3 Realizarea hărților tematice

Crearea hărților tematice este procesul de afișare a caracteristicilor
obiectelor cartografiate folosid elemente grafice, care fac harțile mult mai
eficiente și ușor de citit.
Pentru a crea hărți tematice se folosesc proprietăți ale obiectelor din desen
sau valori ale atributelor asociate cu obiecte din desen.
Comenzile de cartografiere tematică automată permit crearea de hărți
tematice bazate pe proprietăți, pe date obiect, pe atribute block sau pe valori din
baze de date externe.
Odată cu harta tematică se creea ză o legendă pentru a da explicații text
pentru domeniile interogate. În procesul de creare a unei hărți tematice pot fi
alterate proprietățile inițiale ale obiectelor, cum ar fi: culoarea, stratul, numele
block -ului. Alterarea obiectelor constă în schimbarea proprietații obiectelor.
O hartă tematică poate fi bazată pe două surse de informație:
– obiectele din desenele sursă atașate ( Object Themetic Query ).
-pe informații dintr -o topologie ( Topology Thematic Query ).

Fig.4.3.1. Lansarea funcției de interogare tematică

Fig.4.3.2 Fereastra Topology Thematic Mapping

Pașii care trebuie parcurși pentru a crea o hartă tematică sunt:
– defini rea unei interogări tematice
– setarea parametrilor de afiș are a datelor
– crearea unei legende

Fig.4.3.3 Fereastra Thematic Display Options

Fig.4.3.4 Fereastra Thematic Legend Desing

Pentru exemplificarea procesului de creare a unei hărți tematice, se va defini
o interogare tematică, pe baza datelor oferite de topologia poligonală denumită
garaje .

Fig.4.3.4 Harta tematică a garajelor din cartierul Copou

Harta tematică va conține patru clase de elemente poligonale, afișate în patru
culori diferite, selectate pe intervale de valori ale mărimilor suprafețelor.

CONCLUZII.

În lucrarea de față mi -am propus sa detaliez și sa expun importanța bazelor
de date G.I.S. ( în primul rând) și mai ales întrepatrunderea acestora cu diferite
programe sau alte baze de date pentru a obține proiecte viabile și de viitor de
dezvolt are urbană , pentru a realiza harți tematice sau pentru orice proiect ce ar
presupune o baza cartografică/aerofotografică/topometrică etc.
Titlul: " Integrarea datelor topografice într-o aplicație G.I.S. , de pe
teritoriul administrativ al cartieru lui Copou, din municipiul Iași" – exemplifică
clar aceste aspecte multifuncționale ale unui proiect, ce are la baza conexiunea
dintre niște date topografice, obținute în teren de către operatori; și o bază de
informații G.I.S. .Cartierul Copou, din municip iul Iași, a fost masurat in 2007,
timp de o lună și jumate, cu ajutorul Stației Totale "Leica 1200 TCR" și a
G.P.S. -ului "Leica G.P.S. R1200".Au fost ridicate peste 70.000 de puncte din
teren, reprezentând construcții (inclusiv garaje, buticuri, secții de Poliție, școli,
etc.) spații verzi (inclusiv copaci, arbuști, parcuri pentru copii etc.), construcții
adiacente (stâlpi de înalta tensiune și de telegraf etc.) dar și altele reprezentând
puncte de stații, de referință. Programele folosite pentru crearea ac estei lucrari și
pentru corelarea celor două "discipline" sunt AutoCAD Map și AutoCAD
ArcGIS, Photo Studio , și soft -ul Stației și G.P.S. -ului "Leica".
Din punct de vedere geografic, lucrarea de față are o înclinare spre
Geografia Umană, în sensu l în care abordează un aspect de evoluție (generală) al
unui cartier, relativ nou, al municipiului Iași. Geografia Fizică este reprezentată
de baza cartografică a lucrării si măsurătorile întocmite pe teren.
Lucrarea a încercat îmbinarea unor ba ze cartografice, măsurate și
digitizate; cu elaborarea unui proiect de evoluție a cartierului Copou , pe baza
acestor măsurători topografice.

BIBLIOGRAFIE.

1. BALOTĂ O.,(2003), Sisteme Informaționale Geografice , Ed. Buc
2. BOFU C. (2005), Tehnologia Sistemelor Informationale Geografice Ed.
Performantica Iași.
3. Bofu C. Chirilă C. (2007), Sistemelor Informationale Geografice.
Cartografierea si editarea hărților, Ed. Tehnopress, Iași
4. BOȘ N. (2007), Topografie Modernă , Editura C.H. Beck, București
5. DIMITRIU G.,(2001), Sisteme Informaționale Geografice G.I.S ., Ed.
Microinformatică Cluj -Napoca .
6. DAVIS D. , (1999) „ G.I.S. for Everyone „ ESRI.
7. MOLDOVEANU C., (2004), Sisteme informatice , Ed.Tehnica Buc.
8. NICA DRAGOS C. (2014), Sistem ul Informational al Cdastrului
Imobiliar, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi.
9. RHIND D., MONSNEY H., (1999), Understanding G.I.S. , Ed. Taylor &
Francis.
10. POPA GH.(2002), ș.a. Sisteme de gestiune a bazelor de date, Ed.
Microinformatică Cluj -Napoca
.