Specializare:Istorie [627768]

Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Istorie și Ștințe Politice
Specializare:Istorie

Introducere în istoria medievală
universală
(LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ/PROIECT)

Coordonator,
Prof. univ. dr. Daniel Flaut

Student: [anonimizat]: I

Constanța
. 2020

Universitatea Ovidius din Constanta
Facultatea de Istorie și Ștințe Politice

Specializarea: Istorie

Inchiziția S paniolă

Coordonator,
Prof. univ. dr. Daniel Flaut

Student: [anonimizat]: I

Constanța
2020

Inchiziția spaniolă, poate cea mai temută instituție din istoria omenirii, a fost înființată în 1478
de Regii Catolici, Ferd inand și Isabella, devenind instituție abia în 1834, odată cu Războaiele
Napoleoniene.
Spre deosebire de î nchiziția medievală din restul Europei, cea din Spania și Portugalia
s-a răspândit în coloniile I berice din Asia, Africa și America de Sud, ajungând să
terorizeze timp de peste trei secole nu mai puțin de patru continente .
Sarcina interogatoriilor, persecuțiilor, torturărilor și arderilor pe rug a fost preluată de
către ordinele călugărești ale franciscanilor și domin icanilor,
Inchiziția ca și proces , a adus în urma ei cele mai mari persecuț ii biblice și cele mai mari
terori ale omeniri i săvârșite de B iserica Romano -Catolică care au jucat un rol important în crime
pe scara largă a omenirii.
Din izvoarele scrise și din arhivele fostelor tribunale inchizitorii ( instituție formată de
Papa Grigorie al -XI-lea,1233) reiese baza acestor reforme ale inchiziției spaniole.
Punctul de plecare a inchiziției spaniole a fost problema evreiască din Peninsula Iberică,
problemă de ca re inchiziția sp aniolă nu ar fi putut prinde atâ tea rădăcini sau chiar să fie înfi nțată
ea însăși.
După ce inchiziția și -a cono slidat puter ea în perioada ev ului mediu, oamenii cu aspirați i
nelalocul lor sau cu acțiuni libere ta nspuner ii a anumitor dorințe, nu mereu legat de credință, au
început să fie priviți ca eretici și ca dușmani ai societății.
Putem spune că la câțiva ani după, Papa Grigore al -IX-lea cre ează sau pune în aplicare
primul tribun al național care să judece eret icii care încă lcau canoanele l or, acest tribunal lu ând
naștere în anul 1231 sub numele de inchiziție.( lat. Inquisitio -cercetare, anchetă) .
Inchiziția spaniolă a prins mai mult rădăcini în partea sudică și vestică a Europei.
„Când era semnalată prezența ereziei într -o regiune, se anun ța o anchetă: ori se deplasa
tribunalul la fața locului, ori erau convocațisuspecții, in corpore, la centru. Când era vorba de
cazuri particulare, celui în cauză i se trimitea o citație prin parohia teritorială. Neprezentarea la
locul stabilit în termen de 30 de zile atrăgea după sine excomunicarea, fapt care reducea șansele
la proces. Adus în fața Tribunalului, suspectul era pus să jure că va spune adevărul,după care era
interogat și un notar consemna întrebările și răspunsurile. Mijloacele dure de constrâ ngere fizică
erau folosite în cazul în care cel anchetat refuza să răspundă la întrebări. Așa -zisul eretic care își

retracta erorile primea o sancțiuneispășitoare, după gravitatea constatată arbitrar.”1
Inchiziția spaniol a sec al -XV-lea trăiau trei forme religioase precum musulmanii ,
creștinii și evre ii, în anul 1492 creștini cuceresc orașul Granada, deveni nd cei mai puternici în
păturile sociale, care își doreau să realizeze prop riile lor princip ii, musulmanii au beneficiat de
un răgaz , însă evenimentele au creiet o situație neprielnică față de evrei.
După cum știm , evrepi au fost persec utați încă de la prima lor apariție de oarece evre ii se
remarcau față de cei lalți cu niște valori foarte bine conturate în domenii precum finanțe
publice,medicină și chiar a scris,
Însă în anul 1391 , în zone ale S paniei se pornesc tratative de schimbări im portante în
gândirea și ideologia religioasă a evreilo r, obligându -i să se alature creștinismului.
„Cu toate acestea, problema religioasă devenea deosebit de importantă. În anul 1467, la
Llerena în Extremadura, doi conversos au fost arși de vii pentru că practicau în secret religia
mozaică. În campania de idei contra conversos, dominicanii, demascatori obișnuiți ai ereziei, au
jucat un rol determina nt, mai ales Alonso de Hojeda, stareț al mânăstirii din Sevilla, care a
exercitat o mare influență asupra Regilor Catolici. El a descoperit că conversos din Sevilla se
întruneau în taină pentru a profesa iudaismul și a cerut suveranilor să acționeze. O anc hetă
întreprinsă sub conducerea arhiepiscopului de Sevilla, Pedro Gonzales de Mendoza, a dovedit că
în acest oraș, precum și în întreaga AndaluzieșiCastilie, conversos practicau în secret iudaismul.
Regii Catolici hotărăsc atunci să introducă Inchiziția în Castilia și solicită Romei o bulă de
instituire.”2
În anul 1582 iau naștere noi tribunale cum ar fi Cordoba, Ciudad Real și Jaen, ce aduceu
profituri mari, datorită cărora deveneau forme organizatorii în în puterea statului.
Inchiziția spaniolă nu a putut aduce unitatea spirituală, ceea-ce putem vedea azi în zilele
noastre; c u toate acestea , inchiziția și -a dus până la capăt planu l de extermina re a evrei lor.
„Păcatul împotriva spiritului nu se limitează numai la această înăbușire a reflecției
creatoare. E l are și o natură religioasă. Biserica catolică a Renașterii, apoi Conciliul din Trent
au afirmat, împotriva lui Luther, liberularbitru al omului, libertatea majoră a omului, aceea de a
se mântui sau de a pieri, pentru eternitate. Impunând un model de cr edință unic, supunând
individul supravegherii permanente a unei opinii condiționate, Inchiziția a distrus posibilitățile

1 Paul Jacques, Biserica și cultura în Occident, București, Editura Meridiane, 1996, p. 101
2 Istoria evului mediu, vol. I. Europa apuseană. Partea a II -a (sec. XIV -XVII), coord. Radu Manolescu, București,
Universitatea București, 1993, p. 141

autentice de exercitare a liberului -arbitru, a făcut să dispară din Spania însăși ideea de libertate
religioasă.” .3
Odată instaurată Inchiziția și în teritoriile Coroanei de Aragon,lucrurile se complică și mai
mult.
De fapt, nu au fost recunoscuți alți inchizitori, ci Fernando Catolicul a reînviat inchiziția
pontificalâ pe care a supus -o complet controlului său. Populația acestor teritorii s -a arătat
reticentă față de mecanismul inchizitorial.În plus,certurile dintre Fernando și Sixto al IV-lea au
facut să fie promulgată înca o bulă papală în care se interzicea categoric extindrerea Inchiziției
în Aragon.În această bulă,Papa respin gea fară ocolișuri activitatea tribunalelor
inchizitoriale,afirmând următoarele:
“ Mulți creștini adevărați și credincioși, prin mărturia dușmanilor,rivalilor, sclavilor și a
altor oameni mici și chiar mai puțin potriviți, fără dovezi de niciun fel, au fos t închiși în
închisori seculare, torturați și condamnați ca eretici recidivi, privați de propietatea lor și livrate
la braț secular pentru a fi executat, în pericolul sufletelor lor, dând un exemplu pernicios și
provocând scandal pentu mulți. ”4

3 Ibidem, p. 129
4 Citat din Kamen, op. cit., p. 53.

Concluzie

Vreme de câțiva ani, inchiziția spaniolă a adus numai teroare și suferință asupra omenir ii și
persecuț ii care mai de care.
Inchiziția spaniolă a luat naștere în sec al -XIII-lea, in B iserica Romano -Catolică, urmărind orice
gândire sau manifestare publică pe anumite teme religioase sau evenimente politice.
Aceste instituți i bisericești se remarcau prin torturile lor, chiar dacă erau înpotriva încălcării
Sfintei S cripturi.
Având în vedere extinderea pe majoritatea continentelor, inchiziția s -a remarcat prin acte de
cruzime și tortură, multe închisori fiind îm pânzite de prizonieri în acea perioadă.
Până în secolul al XIII -lea, împuternicirile inchizitoriale erau deținute de episcopii locali .
Inchiziția, ca instituție deosebită, aflată î n subordinea nemijlocită a papilor , a fost instituită mai
întâi în Franța de sud, după care s -a răspândit și în alte țări ale Europei Apusene .

Bibliografie

-Istoria evului mediu, vol. I. Europa apuseană. Partea a II -a (sec. XIV -XVII),
coord. Radu Manolescu, Universitatea București, 1993
-Jacques, Biserica și cultura în Occident, București, Editura Meridiane, 1996
-Kamen, Henry: La InquisiciónEspañola ;