SPECIALIZAREAPSIHOLOGIECLINICĂȘIPSIHOTERAPIE [605235]
UNIVERSITATEA“ALEXANDRUIOANCUZA”
FACULTATEADEPSIHOLOGIEȘIȘTIINȚEALEEDUCAȚIEI
SPECIALIZAREAPSIHOLOGIECLINICĂȘIPSIHOTERAPIE
DEPRESIAPOSTPARTUMȘI
FACTORIIINTERPERSONALIȘI
INTRAPERSONALI
CoordonatorȘtiințific:
Conf.Univ.Dr.ADINAKARNER-HUȚULEAC
Absolvent: [anonimizat]-FLORINDA
IAȘI2018
2Cuprins
1.Introducere……………………………………………………………………………………………………………3
1.ParteaI…………………………………………………………………………………………………………………4
Fundamenteteoretice……………………………………………………………………………………………….4
1.1Conceptuldedepresiepostpartum-Prezentaregenerală…………………………………………..5
1.1.1Definiție……………………………………………………………………………………………………5
1.2DepresiapostpartumînManualuldeDiagnosticșiClasificarestatisticăatulburărilormintale(DSMIV).6
1.3Simptomeșimanifestări………………………………………………………………………………………7
1.4Factoriiderisc(biologici,psihosociali)…………………………………………………………………9
1.4.1ModelulPsihosocial………………………………………………………………………………….11
1.4.2Modelulbiologic………………………………………………………………………………………11
1.5Teoriiasupradepresieipostpartum……………………………………………………………………..12
1.6Altetulburări……………………………………………………………………………………………………14
1.7Prevalență………………………………………………………………………………………………………..17
1.8Tratament/intervenție……………………………………………………………………………………….17
1.8.1Tratamentulfarmacologic………………………………………………………………………….17
1.8.2Terapiainterpersonală(IPT)………………………………………………………………………18
1.8.3Terapiacognitivăcomportamentală(CBT)………………………………………………….18
1.8.4Consilierenon-directivă…………………………………………………………………………….19
1.8.5Suportulșisprijinulpartenerului………………………………………………………………..19
1.9Rezumat…………………………………………………………………………………………………………..20
2.CapitolulII………………………………………………………………………………………………………..21
Factoriiinterpersonalișiintrapersonali……………………………………………………………………..21
2.1Izolareasocială…………………………………………………………………………………………………22
2.1.1Definițieșicarateristici……………………………………………………………………………..22
2.1.2Depresiapostpartumsiizolareasocială……………………………………………………….22
2.2Satisfacțiadiadică……………………………………………………………………………………………..27
2.2.1Conceptuldesatisfacțiediadică………………………………………………………………….27
2.2.2Depresiapostpartumsisatisfacțiaîncuplu………………………………………………….28
2.3Anxietatea………………………………………………………………………………………………………..30
2.3.1Definițieșicarcateristici……………………………………………………………………………30
2.3.2Etiologiatulburăriideanxietateperinatală…………………………………………………..31
2.3.3Relațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală…………………………….31
2.4Rezumat…………………………………………………………………………………………………………..35
3.ParteaII……………………………………………………………………………………………………………..36
PARTEAPLICATIVĂ…………………………………………………………………………………………..36
3.CapitolulIII………………………………………………………………………………………………………..36
3.Relațiiledintredepresiapostpartumșifactoriiinterpersonalișiintrapersonali…………….36
3.1.Designulcercetăriișidesfășurareaei………………………………………………………………….37
3.1.1Obiectiveșivariabile………………………………………………………………………………..37
3.1.2DesfășurareaCercetării……………………………………………………………………………..38
3.2Caracteristiciparticipanți…………………………………………………………………………………..38
3.3Instrumente………………………………………………………………………………………………………39
3.4Procedura…………………………………………………………………………………………………………42
3.5REZULTATE…………………………………………………………………………………………………..43
3.6Concluzii…………………………………………………………………………………………………………54
3.7Limiteșiperspectivedecercetare……………………………………………………………………….55
1.8Bibliografie………………………………………………………………………………………………………56
1.9ANEXE…………………………………………………………………………………………………………..65
3Introducere
Noțiuneadedepresieestecunoscutăînmarepartedefiecaredintrenoi.Chiardacănu
secunoscînprofunzimeelementelecareducladezvoltareaacesteitulburări,celpuținla
nivelgeneral,oameniiși-aconturatoideeasupraacesteia.Uniioasociazăcuneliniștea,
uniivădunechivalentaluneistărisufleteștitriste,darînbunămăsură,concluziaeste
aceeași.Asociereadintreperioadapostpartumșitulburărilededispozițieafostobservată
încădintimpulluiHipocrate.Femeileprezintăunrisccrescutdeadezvoltabolipsihiatrice
severeînperioadapostpartum(WorldHealthOrganization,2008).
Deșioameniidinjurseașteaptăcamamelesăfiebucuroaselasosireapelumeapropriului
copil,nașterealeproduceostaredisforicăseverănumitădepresiepostpartum.
Anualmultmaimultefemeiajung,cadupăprimasarcinășichiarînperioada
antenatalăsădezvoltesimptomealetulburărilorpsihice,înmajoritateacazurilorfiindori
depresia,orianxietatea.Depresiapostpartum,nudoarcăafecteazăfemeile,darpoate
afectașipartenerul,soțulacesteia.Ostatisticărecentăaratăcăprocentajulesteîntre
10-15%,daratâtmetodologiadiferităcâtșidiferențeleregionale,dauacestorprocentajeo
undădeneclaritate(Halbreich&Karkun,2006).
Factoriicareprezicdepresiapostpartum,suntceidenaturăbiologicășiceipsihosociali.În
cercetareanoastrăamalesdintrefactoriiinterpersonali,satisfacțiadiadicășifactorii
intrapersonali,izolareasocialășianxietateaperinatală.Prinurmareamalessămăinformez
depreopartedintreaspecteleceprivescinteracțiuneaîntreaceștifactorișimodulîncareei
prezic,inducșiducladezvoltareadepresieipostpartum.Ulterioramextrascâtevanoțiuni,
pebazacăroraaufostformulateproblemeledecercetare.
Prinintermediulliteraturiidespecialitateamreușitsăidentificteoriișitipologiiînceea
ceprivescaspectelemenționatemaisus.Aldoileapasafostsăidentificmodulîncareele
coreleazășiprezicaparițiadepresieipostpartum,darșimodulîncarereușescsăse
transpunăînviațadezicuzianoilormămici.
4ParteaI
Fundamenteteoretice
51.1Conceptuldedepresiepostpartum-Prezentaregenerală
1.1.1Definiție
Înliteraturadespecialitate,conceptuldedepresiepostpartumesteunulgenericînceea
cepriveștesimptomatologiadepresivă.Aceastaîncepeînperioadapostnatală,iaretiologic,
esterelaționatăcunaștereasauaspectefiziologice/hormonale,sociale,psihologicesaude
mediu.(O’Hara,2009).Însenslarg,depresiapostpartumcuprindeunepisoddepresiv
non-psihotic,cuointensitatemoderatăspreseverăînsimptomatologieșisimilarădepresiei
înaltemomentedinviață,cearelocînprimulandelanaștere.(Edhborg,Matthiesen,
Lundh,Widstrom,2005).Însensrestrâns,depresiapostpartumsereferălaunepisod
depresivmajor,cuundebutcearelocîndecursde4săptămânipostpartum(DSM,2000).
Încercetărileanterioare,acestedepresiiaufostdefinitepeuncontiuumîntreceledouă
limitealeperioadei,înmaimultemoduri,iarstudiimairecenteșiriguroaseaudefinit
depresiapostpartumpebazacriteriilorstandardizatedediagnosticpentrudepresie,inclusiv
DSM-IV,ICD-10șiRDC(Researchdiagnosticcrieteria)(WorldHealthOrganization,
2008).B.Pitt(1968)afostprintreprimiicareaetichetatdepresiapostpartumcafiinduna
atipică,cuoprezentareclinicădiferitădedepresienon-partum.
Naștereaunuicopilpoatedeclanșaunamestecdeemoțiiputernice,delaemoțieși
bucurielafricășianxietate.Darpoateduceșilacevamaipuținașteptat-depresie.
Tulburărilepsihiceîntimpulsarciniișiînperioadapostnatalăpotaveaconsecințegrave
asuprasănătățiișibunăstăriiuneimameșiacopiluluiei,precumșiaparteneruluiei,darși
aaltormembriaifamiliei(Tomson,2007).
Depresiapostpartumesteuntermenaplicatdepresiilorcaresuntpredominanteînperioada
postpartum,graduldeseveritatefiindobservatpânălaunandupănaștereîncercetareași
practicaclinică(O’Hara,2009).Anualînjurde500.000demamesuntafectateînStatele
UnitealeAmericiidedepresiapostpartum(DPP-DPP),aceastamanifestându-seîntoate
culturilelumiisubgradediferite(Schetter,Saxbe,Cheadle&Guardino,2016).
6Ceînseamnăperinatal?
Perinatal-înseamnăperioadadetimpcareacoperăsarcinașipânălaaproximativunande
lanaștere.Secompunedindouăpărți:
•pericareînseamnăînjurul;
•natal-naștere;
Deasemeneatermeniicarespecificătimpulînainteșidupănașteresunt:
•semnificațiepostnatalăsaupostpartum-dupănaștere.
•semnificațieantenatală,prenatală,perinatală-înaintedenaștere(Dunn,2016).
1.2DepresiapostpartumînManualuldeDiagnosticșiClasificarestatisticăa
tulburărilormintale(DSMIV).
Diagnosticuldedepresieaevoluatcufiecarerevizuire.Deșidepresiaînperioada
postpartumestefrecventmenționatăca"depresiepostpartum",înDSM,depresiaîn
perioadapostpartumnusedistingecaocategorieunicădediagnosticare.Înschimb,
depresiaînperioadapostpartumesteclasificatădrept"Tulburaredepresivămajoră,cu
debutpostpartum".Pânăînanul1994,episoduldepresivmajornuafostrecunoscutîn
DSM,ulterior,cândafostpublicatăa4ediție,aufostintroduseprimelecriterii.Înedițiile
imediaturmătoare,definițiașicreteriilepentruepisoduldepresivmajoraucontinuatsa
evolueze(Segre&Davis,2013).
CaracteristicaesențialăaEpisoduluiDepresivMajor(EDM)esteoperioadădecelpuțin2
săptămâniîncareexistăfiestareadespiritdepresivă,fiepierdereainteresuluisauplăcerea
înaproapetoateactivitățile.Lacopiișiadolescenți,stareadespiritpoatefimaidegrabă
iritabilădecâttristă(JosefssonA.,SydsjöG.2007).
Persoanafizicătrebuie,deasemenea,săprezintecinci(saumaimulte)dintre
simptomelesuplimentaredintr-olistăcareinclude:modificărialeapetituluisaugreutății,
schimbăriînactivitatepsihomotorieșisomn,scădereaenergiei,sentimentesaulipsăde
valoaresauvinovăție,dificultățidegândire,concentraresauluareadeciziilorsaugânduri
recurentededecessauideisuicidare,planurisauîncercări.Acestlucrufacecadiagnosticul
DPPsăfieunulprovocator,deoareceoboseala,modificărialetiparelordesomnși
7modificărialegreutățiisuntadeseaobservateînperioadanormalăpostpartum.(Skalkidou,
Hellgren,Comasco,Sylvén&Sundström,2012).
Pentruaficonsideratunepisodmajordedepresie,simptomeletrebuiefiesăfie
prezenterecent,fiesăsefiînrăutățitînmodclar,încomparațiecustareapre-episoda
persoanei.Simptomeletrebuiesăpersisteînceamaimareparteazileiaproapeînfiecarezi
timpdecelpuțin2săptămâniconsecutive.Episodultrebuiesăfieînsoțitdesenzațiaunei
primejdiisaudeafectaresemnificativădinpunctdevedereclinicîndomeniisociale,
ocupaționalesauînaltedomeniiimportantedefuncționale(DSMIV).
Criteriiledediagnosticarepentrutulburareadepresivămajorăinclud,deasemenea,o
listădeindicatoripentruadescriecelmairecentepisoddedispoziție,unulcareafost"cu
debutpostpartum:definitcaîntermendepatrusăptămânidelanaștereaunuicopil".S-a
observatcăacestspecificatorarputeafiaplicatactualuluisauceluimairecentepisod
majordedepresie,maniacalsaumixtdetulburaredepresivămajoră,tulburarebipolarăI,
tulburarebipolarăIIsautulburarepsihoticăscurtă.Aceastăclasificarediagnosticănus-a
modificatînDSM-IV.(O’Hara&McCabe,(2013).
ÎnDSM-5,diagnosticuldedepresieînperioadapostpartumîncăutilizeazăformatulde
specificareadebutului.Totuși,specificatoruls-aschimbat,estedenumitacum"cudebut
peripartumm",careestedefinitcafiindcelmairecentepisodcareapareîntimpulsarcinii,
precumșiîncelepatrusăptămânidelanaștere(Segre&Davis(2013).
1.3Simptomeșimanifestări
Naștereareprezintăoperioadădevulnerabilitatepentrustareamentală,cutulburăride
dispozițiepostpartum,carereprezintăceamaifrecventăformădemorbiditatematernă
dupănaștere(Stocky&Lynch,2000).Acestetulburăriafectivevariazăîngradede
gravitate,delababy-blueslaînceputulmaternității,pânălapsihozăpostpartum(Evins&
Theofrastous,1997).Printreacesteasenumărădepresiapostpartum(DPP)oafecțiunecare
deseoriprezintăsimptomeleactivăriidisforiei,labilitățiiemoționale,insomniei,anxietății
deconfuzie,vinovățieișiideiisuicidare.Frecvențaexacerbăriiacestorindicatorieste
scădereastimeidesine,incapacitateadeafacefață,sentimenteledeincompetențăși
singurătatea(Ritter,Hobfoll,Lavin,Cameron,Hulsizer,2000).Dinpăcate,DPPesteo
problemămajorădesănătatepentrumultefemeidindiferiteculturi(Affonso,De,
8Horowitz,Mayberry,2000)șiareconsecințeasuprasănătățiiatâtînprivințamameișia
copiluluidarșiafamiliei.(Lee&Dennis,2004).
MajoritateațărilordefinescDPPutilizândcriteriileDSM-V(ManualuldeDiagnostic
șistatisticăalTulburărilorMentale)sauICD-10(Clasificaretulburărilormentaleșide
comportament)pentrudiagnosticareadepresieimajore;ambelepermitmedicilorsănoteze
debutuldepresieiînperioadapostpartum,întrepatrusăptămânisausașesăptămâni.
Aceastăperioadăesteunacheiepentruaparițiadepresiei.Simptomelesuntaceleașicași
pentruunepisoddepresvmajor,dupăcumurmează:(Najman,Andersen,Bor,
O’Callaghan,Williams,2000).
Dispozițiedepresivă
Pierdereadispozțieișiaenergiei
Vinovăție
Ideideautorănire
Lipsadeconcentrare
Obosealășiagitație
Pesimism
Stimădesinescăzută
Nevrednicie
Somnîntrerupt
Apetitscăzutșiridicat
Luareșiscădereîngreutate
(Almond,2009).
Deasemeneasepoateîntâmplacaunelemamesăexperimentezeuneledin
următoarelesimptomedepresive:
Stareadepresivăsautulburărilededispozițiesevere;
Plânsexcesiv;
Dificultățiîncreareauneilegăturicucopilul;
Setemecănuesteomamăbună;
Reducereainteresuluișiaplăceriiînactivitățileobișnuite;
Iritabilitateintensăsaufurieirațională;
Sentimentedeinutilitate,rușine,vinovăție;
Gândurideaserănipesinesaupecopilulnăscut;
Gânduridemoartesausinucidere;Grohol,J.(2017).
9CoxșiHolden(2003)includșieicâteveasimptomesomaticedincercetărilelor:plâns
constant,dureridecap,dureriabdominalesausensibilitatelasâni,fărăocauzăfizică
adecvată(Cox&Holden,2003).
Maimult,Lee,Zaffke,șiMcEnany(2000),auidentificatcâtevacomportamentecare
însoțescstareadepresivăcumarfiîntreruperiledelaprogramuldesomn,cauzatede
alimentațianocturnăceducadesealadificultățiînadormichiarșiatuncicândcopiluleste
liniștit(Lee,Zaffke,&McEnany,2000).Înconsecință,aproximativjumătatedinnoiile
mameraporteazăinsomniisemnificative.
1.4Factoriiderisc(biologici,psihosociali)
Evaluareasimptomelordepresivepostpartumestecomplicatădefaptulcăiritabilitatea,
oboseala,insomniașiperturbărileapetituluisunt,deasemenea,legatedeaspectelenormale
aleprocesuluifertil.
S-aconstatatcă(a)iritabilitatea,insomnia,obosealașipierdereaapetituluiaufostîn
modsubstanțialasociatecustareadepresivăînrândulfemeilorpostpartum,întimpce
apetitulcrescut,nu;(b)iritabilitatea,insomnia,obosealașimodificărileapetituluiaufostla
feldestrânslegatededepresieînrândulfemeilorpostpartum,cașiîncazulfemeilorcare
nuauavutpartedepostpartum;și(c)dupăcontrolulstăriidepresivegenerale,femeile
postpartumauraportatmaimultăiritabilitate,insomnieșipierdereaapetituluidecât
femeilenon-postpartum.Iritabilitatea,oboseala,insomniașipierdereaapetituluisunt
indicatorivaloroșișitrebuiefolosițipentruamăsurasimptomeledepresivepostpartum
(Williamson,O’Hara,Stuart,Kimberly&Watson,2015).
Aproximativ19%dintremamevorprezentasimptomedepresivesemnificativeclinic
înprimele3lunidelanaștere(Gavin,Gaynes,Lohr,Meltzer-Brody,Gartlehner&
Swinson,2005).Mameledeprimatesuntadeseamaipuținreceptivelanoii-nascuti(Flykt,
Kanninen,Sinkkonen,&Punamäki,2010)șimaipuținprobabilsăseangajezeînpracticile
recomandateîndomeniulsănătățiipentruinfant.Evaluareaexactăasimptomelordepresive
înperioadapostpartumesteesențială,atâtpentruaidentificafemeilepentrutratament,cât
șipentruaefectuacercetăriprivindfactoriiderisc,factoriideprotecțieșiintervențiile
eficientepentrudepresiapostpartum.Cutoateacestea,evaluareasimptomelordepresiveîn
perioadapostpartumestecomplicatădefaptulcăsarcina,naștereașialăptareauneoriinduc
simptomecaresuntevidențiateșiînvedereaidentificăriidepresiei.Siaiciautorii
10subliniazăprezențaunormodificăriperturbatoarealeapetitului,somnuluișienergieidupă
ceauavutuncopil(Glazener,Abdalla,Stroud,Naji,Templeton,Russell,1995),darși
iritabilitate,oaltăcorelațiecustareadepresiva,este,deasemenea,maifrecventăîn
perioadapostpartum(Bowen,Bowen,Balbuena&Muhajarine,2012).
Tulburărisomaticealeperioadeipostpartumsuntsusceptibiledeaprovocaaceleași
simptomesomaticecareuneoriînsoțescstareadepresivă(Williamsonet.al.2015).
Pierdereasomnuluiducedeseorilaobosealăîntimpulperioadeipostpartum(Rychnovsky
&Hunter,2009),darsilascădereaniveluluideferitinășihemoglobină(Leeetal.2000).
Aproximativ42%pânăla59%dintrefemeilepostpartumsuferăoobosealăsubstanțială
(Glazeneretal.,1995;Leeetal.2000).Modificărileapetituluivariază.Femeilecare
alăpteazănecesită,înmedie,670decaloriisuplimentarepezi((WilliamsonA.J.etal.,
2015)șiînregistreazăocreștereconcomitentăaapetitului.Femeilecarenualăpteazăsau
careoprescacestlucruvorîncepesăaibănevoiedemaipuținecalorii,darvitezacucare
prohrameledemasăalemamelorconvergcunevoilelorcaloricereduseestedestulde
variabilă(Lipsky,Strawderman,&Olson,2012).Toțiaceștifactoripotcreaincertitudinea
cuprivirelafaptulcămodificărileniveluluideenergie,pofteidemâncareși
imposibilitateadeadormisuntsusceptibiledeaindicaspreostareadepresivă(Williamson
et.al,2015).
Teoriagenerăriistresuluisugereazăcăpersoanelecudepresieexperimentează
evenimentedeviațămaistresanteșiperturbărileinterpersonale,caofuncțieastăriilor
depresive.Acesteevenimentedeviațășidificultățileinterpersonale,larândullor,
contribuielapersistențasauagravareasimptomelordepresive.Astfel,stresuldinviațăși
depresiasepotcomportaîntr-omanierăbidirecționalăsautranzacțională(Alloy,Liu&
Bender,2010).AceastăteorienuafostaplicatălaDPP.Înmodspecific,esteposibilca
diferiteformedestrescareaulocînviațauneifemeiîntimpulperioadeiantenatale,cresc
șanseledereaparițieasimptomelor;Pescurt,exempleledefactoridestrescarearputeafi
intermediariînreaparițiasimptomelorDPPînmodplauzibilsunt,stresulcronicsubformă
destresparentalsautulburăridemuncă,familiesaupartener,precumșiepisoadeacutede
evenimentegravedeviață,cumarfidoliul,divorțulsaupierderealoculuidemuncă.Un
studiurecentaconstatatcăstresulparental,stresulcronic,stresulperceputșievenimentele
gravedeviațăparsăprezicăprimaincidențăasimptomelorșitulburărilorDPP,deși
11studiileprospectiveaufostrare(Yim,Stapleton,,Guardino,Hahn-Holbrook,&Dunkel
Schetter,2015).
1.4.1ModelulPsihosocial
LeighsiMilgromaupropusunmodelpsihosocialpentruaajutalaînțelegerea
diversitățiifactorilor.Eiausugeratcăfactoriipredispozanți,factoriidestresprenataliși
resurselepersonaleinteracționeazășiconcureazăîndezvoltareașimenținereadepresiei
antenataleși,ulterior,depresiașistresulprenatal(LeighșiMilgrom,2008).Conform
acestuimodel,factoriipredispozanți,cumarfiistoriapersonalăadepresiei,istoricul
copilărieicuabuz,veniturimici,vârstăfragedășieducațieredusă,faccafemeiasăfie
vulnerabilălaaparițiadeprimăriiantenatale.Scăderearesurselorpersonale,cumarfistima
desinescăzută,stilulcognitivnegativșisprijinulsocialscăzut,faccamamasăfiemai
dificilăsăseadaptezepozitivschimbărilorîntranzițialamaternitate.Stresoriiantenatali,
cumarfianxietateaprenatalășievenimenteledeviațăstresante,potdeasemeneasă
acționezenegativpentruamăririsculdepresieipostnatale.Alțifactoriimplicațiînacest
procescomplexsuntbiologici(deexemplu,modificărialeniveluluihormonilor)și
socio-culturali(deexemplu,credințenerealisteșireprezentareamaternitățiicatimp
excepționaldebucurie)(Biaggi,Conroy,Pawlby,Pariante,2015).Factoriculturalisuntși
prescripțiile,restricțiiledietetice,surseleșitipuriledestres,sprijinulsocial,rolurile
părinteștidegen,obiceiurilereligioaseșiatitudinileșinormeleprivindsănătateamintalăîn
general(Yimetal.,2015).Deexemplu,rateleDPPsuntscăzute,iardebutulsimptomelor
esteîntârziatînculturicaresubliniazăsprijinulfamilialpentrumamăînprimalună
postpartum(Halbreich,2005).Convingerileșivalorileculturalecareînconjoarăfertilitatea,
structurașifuncțiafamilieișirolulmaternsunt,deasemenea,deosebitdeimportanteîn
modelareasănătățiimentalematernepostpartum.
1.4.2Modelulbiologic
CelmaiputernicpredictorpentrurisculDPPîncadrulproceselorbiologicesunt
dereglarihipotalamo-pituitar-adrenal,proceseleinflamatoriișivulnerabilitățilegenetice.
Printrefactoriipsihosociali,ceimaiputernicipredictorisuntevenimentelegravedeviață,
12uneleformedetulburarecronică,calitatearelațiilorșisprijinulparteneruluișialmamei
(Yimetal.,2015)
Yimșicolaboratoriiaudesfășuratocercetareîncareobiectivulprincipalafost
identficareafactorilorderiscbiologic,psihologicișisocialiîndezvoltareasimptomelorde
depresieînperioadapostpartum,iarconcluziileaufosturmătoarele.Într-ometa-analizăce
cuprinde11studii,aceștiaauconstatcădacăpersoanaareunistoricdepresiv,ulteriror
risculdezvoltăriiuneidepresiipostpartumvafidestulderidicat(Beck,2001).Deșimulte
mameîncadrateînaceastăcercetareaumaimultdeuncopil,nuexistădestuldemulte
dovezisistematicecaresăatestedacălaoadouăsarcină,risculuneidepresiipostpartum
estereal.Darexistăipotezacăoreaparițieadepreisiepoateinfulențadeciziaînaaveaun
aldoileacopil.(Yimetal.,2015).Odatăcunaștereaînorganismulmamei,aparși
schimbăribiologicecumareficelehormonale.Depresiapostnatalăpoateficorelatăcu
acesteschimbări.Osarcinănormalășioperioadăpostpartumprovoacămodificări
endocrinemari,carereprezintăschimbăriadaptiveînpregătireapentrunaștereșialăptare
(Skalkidouetal.,2012).Efectelefiziologicealeacestormodificăriinclud,evident,
suspendareaovulațieișidezvoltareașicreștereauterului,aplacenteișiafătului(Jung,Ho,
Torpyetal.,2011).Pentruaîmbunătățiaceastăsituație,suntnecesarereajustăriale
sistemelordestresmatern,imunologieșimetabolism.Schimbărileimplicăhormoniși
neurotransmițători,desprecareseștiecăauroluriimportanteînsănătateamintalășiîn
boală(Schubring,Englaro,Siebler&etal.,1998).Maimultedintremodificările
hormonaleaufost,probabil,pebunădreptate,responsabilepentruafectareasănătății
mintaleafemeilorînperioadapostpartum.Cutoateacestea,esteimportantdereținutcă
acestmodelcomplexdeschimbareincludeînmodevidentelementedeechilibrare,care
menținmajoritateafemeilorfertileînstarebunădesănătatelaunmomentturbulentîn
viațălor(Skalkidouetal.,2012).
1.5Teoriiasupradepresieipostpartum
ModelelebiologiceclasicealeDPPpotficonceptualizatecamodelederetragerecare
privescfaptulcănivelulhormonilorreproducătorișihormonilordestres(Kammerer,
Taylor,Glover,2006;Glynn,Davis,Sandman,2013)crescdramaticînaintedenaștereși
apoiscadbrusclanaștere,ceeaceaduslaipotezacasuntdeclanșatedereglăriale
sistemuluișisimptomedepresivelaunsubsetdefemeivulnerabile.Suportulpentruaceste
13teoriiprovinedinobservațiileunuisubtipdereproducerealdepresieilegatedefluctuațiile
hormonaleîntimpulcicluluimenstrual,pubertate,sarcină,perioadapostpartumși
menopauzășidinstudiiledetratamentșirapoartedecaz(Moses-Kolko,Berga,Kalro,Sit,
Wisner,2009).
Încontrast,modelelepsihologicecumarfimodelulprocesuluidestres(Pearlin,
Lieberman,Menaghan,Mullan.,1981)șimodelulcomportamentalcognitivalDPP
(O'Haraetal.,1982)estesubliniatroluldăunătoralstresorilorpsihologici(deexemplu
abandonareadecătretată,șivulnerabilitățilecognitivecarestaulabazaacestora(de
exemplu,stilulatribuționalnegativ)șirolulamelioratoralresurselorpsiho-sociale(de
exemplu,sprijinsocial,stimadesine).Acesteteoriisusțincăsarcina,naștereașinoua
paternitatesuntfactoridestrespentrumultemame,ajutândlaexplicareadecefemeilepot
fideosebitdevulnerabileladepresieînaceastăetapădeviață.Modelelepsihologiceau
găsitînmodconstantsprijinînliteraturapsihologicășisuntîncădestuldeinfluente,după
cumreiesedinrevizuireasistematică(Yimetal.,2015).
Teoriilebiologiceșipsihologiceauconduscercetărișiauoferitperspectiveasupra
unorpieseimportantedinpuzzle-ulDPP,darelenuneajutăsăînțelegemcumsunt
procesateproceselestresuluipsihosocialîncreierulșicorpulfemeiișinicimodulîncare
schimbărilegeneticesauepigeneticeinteracționeazăcufactoriideriscpsihosocialice
influențeazărisculDPP.Pentruadepășiaceastăscindare,s-audezvoltatmodeleintegrative,
inclusivmodeluldevulnerabilitatelastres,carespunecaaceastăformăpoatedeclanșa
DPPlafemeilecuvulnerabilitățigenetice,hormonaleșicognitive(O'Haraetal.,1995).
Existădovezicaresusținaceastăteorie(Ross,Sellers,GilbertEvans,Romach,2004),deși
majoritateastudiilors-aubazatpeistoriculfamilialșipersonalaldepresieicaproxiepentru
risculgenetic.Mairecent,modelulculturalbio-psiho-socialalluiHalbreich(2005)a
suprapusmodeluldevulnerabilitateastresuluicuolaturabiologicăsuplimentarășia
adăugataspecteculturaleînlistavariabilelormoderatoare.Prinacestcaz,vulnerabilitatea
biologicăesteconceptualizatăcaohipersensibilitatederivatăgeneticlamodificările
hormonaleșiladereglareasauladepreciereamecanismelordeadaptareînsistemulnervos
central.Aceastăvulnerabilitatesecredecăinteracționeazăreciproccumediul,formând
atâtrăspunsurileorganismuluilaprovocăriledemediu,câtșiprininfluențafactorilorde
stresșiaexperiențelorpozitivepeduratavieții.Foartepuținestudiiauîncercatsătesteze
acestemodeleintegrate.(Yimetal.,2015).
141.6Altetulburări
Înprimasăptămânădupănaștere,disforiaușoarăesteunadintrecelemaiprezente
trăiripentruofemeie(O‘Hara,1995).Multemămicinoiexperimentează"perioadababy
blues"sau“furialaptelui”,dupănaștere,caredeobiceiincludschimbăridedispoziție,
scurteperioadedeplâns,anxietateșidificultățidesomn.BabyBlues-ulîncepedeobiceiîn
primeledouăpânălatreiziledupănaștereșidureazăîngeneraldelacâtevaorepânăla
câtevazilesausăptămâni,iarcauzasuntfluctuațiilespontanealehormaonilordedupă
naștere(Lins,2016).
Tristețeașidepresianusuntcelemaidesîntâlnitesimptome.Plânsul,confuzia,
anxietateașidispozițialabilăsuntcelemaiproeminente(Kennerley&Gath,1989).Înmod
normalsimptomeleîncepsăapărăcucâtevazileînaintedenaștereșipotcotinuasă
persistedelacâtevaorepânălacâtevazile.Punctulculminantalfrecvențeisauseverității
simptomelorblues-uluiapareîna3șia5-azipostpartum(O’Hara,1995).
"BabyBlues"descriecelemaifrecventetulburăridedispozițiealemameinoi(50-80%).
Simptomeleincludlabilitateaemoțională,plânsulfrecvent,anxietatea,oboseala,insomnia,
furia,tristețeașiiritabilitatea.Întimpceesteconsiderat"normal",bluesulpoateevoluaîn
DPPcompletdacăsimptomeledureazămaimultdedouăsăptămâni;într-adevăr,acesta
rămâneunuldintreceimaiputernicifactorideriscpentruDPP,cu25%dintrefemei
dezvoltândpeparcursdepresiecronică(Beck,2006).Principaladiferențădintrebluesși
DPPestetimpulscurtșifaptulcăbluesnuinterfereazăcufuncționarearolurilormaterne,
făcândbluesulotulburareautolimitantăcarenunecesitătratament(Moses-Kolkoetal.,
2004).
Depresiapostpartumtrebuiediferențiatădebluespostpartum,caresereferăla
simptomelededispoziție,caresuntfrecventeînprimasăptămânăpânăla10ziledupă
naștereșicare,deregulă,serezolvăîncâtevazilefărăintervenție(O’Hara,2009).
Tulburareadepanicăpostpartumestediagnosticatădacămamaexperimentează
atacuridepanicăpentruprimadatăînviațaei.Acesteasuntperioadediscretedefrică
intensăcareimplicăpalpitații,transpirații,dificultățiderespirație,dureriînpiept,amețeală,
amorțeală,fricădemoarteșisenzațiedenerealitatesaupierdereacontrolului.Simptomele
devârfsuntîndecursdezeceminutedeladebut(Beck,2006).Întimpulperioadei
postpartum,întoatestudiiles-aconstatatoînrăutățireasimptomelordepanică,dar
15procentulfemeilorcareprezintăodeteriorarediferăfoartemult(Bandelow,Sojka,.
Broocks,Hajak,Bleich,Rüther,2006).
Sespeculeazăcăfactoriipsihosocialisuntceicarearfiresponsabilipentrucursulbipolar
alsimptomatologieitulburăriidepanică.Peduratasarcinii,separecătulburareadepanică
nuesteprezentă,astadatorându-sedorințeideaaveauncopil,darimediatdupănaștereau
fostîntregistrateschimbăriînceeacepriveștepanica.Acesteaschimbăricareduclao
deterioareimediată,dupăsarcină,suntceleînraportcutatăl,aparițiaproblemelor
financiare,unvolumdemuncăcrescutsaupurșisimplureducereatimpuluipentruodihnă.
Într-unstudiurealizatdeBorwinBandelow(2006),s-aconstatacăfemeilecareauraportat
stresîntimpulsarciniiauprezentatunriscmaimaredemanifestareapanicii.Problemele
familiale,desănătate,financiareșiocupaționaleaufostraportatecelmaides.Darcutoate
acesteafactoriidestrespsihosocialinupotfisinguriiresponsabilipentrufenomenulde
panicăpostpartum(Bandelowet.al.,2006).
Tulburareaobsesiv-compulsivă(TOC)estesubliniatăpringândurinedoriteînsoțite
decomportamente.Esteimportantdeobservatcăfemeileîșirecunoscobsesiilecafiind
propriilelorgândurișisentimenteșiînțelegcăacesteasuntgreșite(Beck,2006).Deaceea
mamele,potchiarsăconstruiascăschemeelaboratepentruaevitasituațiileîncare
gândurilearputeadeveniacțiuni(adicăînlăturareatuturorcuțitelordincasă),daradesea
acționeazăasupraritualurilorcompulsive(adicăschimbareabebelușuluichiarșiatunci
cândnuestenevoie)(Horowitz,Andrews&Goodman.,2005).
Aceastătulburareesteadeseatrecutăcuvederea,darestedefaptdestuldecomunăîn
perioadapost-partum.Simptomelesuntgândurirepetitiveintruzive,iarcompulsiilesunt
comportamenterepetitivecaresuntînsoțitedesentimentedevinovățieșirușine.Ofemeie
caresuferădeTOCnuestecapabilăsăopreascăgândurileșicomportamenteleși,uneori,
aredificultățiîna-șiîngrijicopilul(Thurgood,Avery,Williamson,2009).
Tulburareadestresposttraumatic(PTSD)esterezultatultraumatismelordenaștere
careimplicăovătămaregravăsaumoarteacopiluluiei(5,6%dinfemeilepostpartum),care
rezultădinsentimenteledeneputințăsauignorareanevoiloremoționaleîntimpulperioadei
spitalicesti.Simptomelepotincludecoșmaruri,flashback-uri,reacțiiexageratedefurie,
furiesaudificultățidesomnși/sauconcentrare(Beck,2004).Femeilepotfiatâtde
chinuitededurereașidestresulperioadeidesarcinășinaștere,încâtevităoricefelde
drumcarearduceînapropiereaspitaluluiundeaunăscut(Thurgoodetal.,2009).
16PTSDesteuntipspecificdetulburaredeanxietatemarcatprinre-experimentreaunui
traumatism,temerileeipentrupropriasănătatesaustareadesănătateafătului.Poateavea
șicoșmarurisaudorințe,dardecelemaimulteorievităoricesituațiecareprovoacă
gândurisausentimentenedorite.Încazultulburărilordestresposttraumatic,aceste
simptomenusediminueazăînintensitateîntimp.Esteevidentcăaceastăcondițieestemai
frecventădecâtafostcunoscutăanteriorșipoateaveaconsecințedelungăduratăpentru
mamășicopil(FriedmanS.H.andResnickP.J.,2009).
Psihozapostpartum(PPP)esteceamaigravă,darcelmaipuținfrecventădintretoate
tulburărilededispozițiepostpartum.Reprezentândunasaudouălaomiedenașterișicare
apareîntreilunidelanaștere.Esteasociatăcuiluziile,pierderealegăturiicurealitatea,
halucinațiiauditiveșivizuale,agitațieextremă,confuzie,incapacitatedeamâncasau
somn,exaltare,modificărirapidealedispoziției,paranoiașiideațiesuicidarăși/sau
infanticidă.PPPgaranteazăspitalizareașitratamentulimediat(Beck,2004).PPPeste
puternicasociatcutulburareabipolară.ÎncontrastcuPTSDfemeilecaresuferădePPPnu
suntconștientedepropriilegândurișisentimenteșiadeseaacționeazăasupralorînclinații
iluzorii,dintrecare5%aucarezultatinfanticidulși/sausuicid(Sue,2007).Secredecă
vinovățiadelirantăprivindincapacitateapersonalădeaîngrijisaudeaiubicopilul
precipităinfanticidul"altruist",iar62%dintremamelecareîșiucidcopiiiajungsăse
sinucidă.Experțiicredcăinfanticidulfacepartedintr-oschemădesinucideremaimare.În
ciudagravitățiisale,femeilediagnosticateșitratatepentruPPPauunprognosticbunși
deseoriajungînremisiune(Moses-Kolkoet.al.,2004;ThurgoodS.et.al.,2009).
Psihozaesteostaredeconfuzie,deagitație,deanumaiatingerealitateașideaaveailuzii
(falsecredințe)și/sauhalucinații(avedealucrurisauaauzilucruriinexistente)(Thurgood
et.al.,2009).Deexemplu,onouămamăpoateauzivocispunându-isăîșiomoarecopilul;
sauvocileîipotconvingecă,copilulesteposedatsauestedemon.Psihozapostpartumeste
consideratăourgențăpsihiatricădincauzarisculuideadăunacopiluluișimamei.Această
afecțiunesedezvoltădeobiceiînprimeleziledupănaștere(RommA.,2002).
Altesimptomepentrupsihozapostpartum:dispozițiedeprimatăseveră,gândire
dezorganizată,gânduripsihoticeșihalucinații.Adeseaprezentareaestedetulburare
bipolarăcusimptomemaniacaleproeminente.Psihozapostpartumareadeseadebutulîn
imediataapropiereanașterii.Spitalizareaestedeobiceiceamaipotrivităopțiunepentru
acordareatratamentului(O’Hara,2009).
171.7Prevalență
Depresiapostpartum(DPP)afecteazăaproximativ10-15%dintrefemeișiesteuna
dintrecelemaifrecventecomplicațiialesarcinii.ConsecințeleDPPatâtpentrumamacâtși
pentrucopilsuntbinestabilite:femeilecaresuferădeDPPsuntdedouăorimaipredispuse
săexperimentezeepisoadeviitoarededepresiepeoperioadăde5ani.DPPpoate,de
asemenea,săafectezeinteracțiunilemame-sugari,ceeaceducelainsecuritatedeatașament,
întârzieridedezvoltareșidificultățideinteracțiunesocialălacopiiiafectați(Vigod,
Villegas,Dennis,Ross,2009).
Cincizecilasutădinepisoadeledepresivemajore"postpartum"începdefaptînaintede
naștere.Astfel,acesteepisoadesuntdenumitecolectivcaepisoadeperipartumînDSM-5.
Aufostnumeroasestudiicareauîncearcatsăstabileascăratadeprevalențăadepresiei
postpartum(Gavinetal.,2005;Lopez,Blanco,Keyes,Olfson,Grant&Hasin,2008).
Analizaceamaiadecvatăatuturorstudiilordeprevalențăaconcluzionatcăpânăla7,1%
dintrefemeipotprezentaepisoadedepresivemajoreînprimeletreilunipostpartum(Gavin
etal.,2005).Inclusivpentrudepresiaminoră,ratadeprevalențăaperioadeide3lunicrește
la19,2%.Înciudaacestorratedeprevalențărelativridicate,literaturadespecialitatenu
esteconcludentăînceeacepriveșteratarelativăadepresieifemeilorperipartumși
postpartum(Gavinetal.,2005;O’Hara,2009).Înschimb,unstudiuepidemiologiclascară
largăafurnizatuneledoveziprivindrisculcrescutdedepresieînperioadapostpartum
comparativcufemeilenon-gravidă/non-postpartum(Lopezetal.,2008).Concluziaafost
caexistădoveziconcludenteconformcăroradepresiaînperioadapostpartumestecomună
șiexistăuneledovezicăaceastapoatefimaifrecventădecâtînalteperioadecomparabile
dinviațauneifemei.(O’Hora,2009).
1.8Tratament/intervenție
1.8.1Tratamentulfarmacologic
Oliteraturămicădarîncreșteresugereazăcădepresiapostpartumpoateficonsiderată
caovariantăadepresieimajorecarerăspundesimilarlamedicamenteleantidepresive.
PreocupărileunicefațădetratamentulfarmacologicalDPPincludmodificărimetabolice
înperioadapostpartum,expunereacopiluluilamedicațiadinlaptelematern,efectul
depresieișialtratamentuluiasupracapacitățiimameideprimatedeaaveagrijădeunnou
copil,darșistigmatulperceputdeafivăzutcao"mamărea"pentrunecesitateamedicației
18(Pearlstein,Zlotnick,Battle,etal.2006).Aceștifactori,precumșiniveluldestresal
femeii,accesullaîngrijireșiexperiențalatratamentultrecutpotinfluențadecizia
pacientuluișiaîngrijitoruluisăuînceeacepriveștealegereatratamentelorfarmacologice
șinefarmacologicepentruDPP.Datelecarecomparăeficacitateamedicațieicualte
modalitățidetratamentpentruDPPsuntrare,deșisugereazăcămedicamentelesuntcel
puținlafeldeeficacecacelemaimulteintervențiipsihologicebazatepemărimeaefectelor
(Thurgood,Avery,&Williamson,2009).
Multemamecudepresiepostpartumezităasupraantidepresivelor,datorită
preocupărilorlegatedeexpunereacopiilorlamedicațieprinlaptelematernsaupreocupări
legatedeefectelesecundarepotențiale(Dennis&Chung-Lee,2006)și,prinurmare,
adeseapreferătratamentelepsihologice(Turner,Sharp,Folkes,Chew-Graham,2008).
DeșirelativpuținestudiiauinvestigatsistematictratamentenefarmacologicepentruDPP,
cercetăriexistentesusținutilizareaatâtatratamentelorpsihologice(înspecialterapia
interpersonală,terapiacognitiv-comportamentalășipsihoterapiapsihodinamică),câtși
intervențiilepsihosociale,cumarficonsiliereanedirectivă(Dennis,Hodnett,2007).
1.8.2Terapiainterpersonală(IPT)
Terapiainterpersonală(IPT)esteuntratamentlimitatîntimppentrudepresiamajoră,
bazatpeabordarealegăturiidintreproblemeleinterpersonaleșistareadespirit,care
încadreazădepresiacaoboalămedicalăceapareîntr-uncontextsocial(Weissman,
Markowitz,Klerman,2000).Peparcursulterapiei(deobicei12-20desăptămâni),
strategiilesunturmăritepentruaajutapaciențiisămodificeabordărileproblematiceale
relațiilorșisăconstruiascăsuporturisocialemaibune.IPTafostadaptatpentruaaborda
zoneleproblematicerelevantepentrudepresiapostpartum,cumarfirelațiadintremamăși
copil,mamașipartenerulșireîintoarcerealaloculdemuncă(Stuart,O’Hara,1995).Faptul
căIPTesteatâtlimitatîntimp,câtșiaxatpeproblemesepotriveștebinecucerințele
mameipostpartum(Weissman,Markowitz,Klerman,2000).
1.8.3Terapiacognitivăcomportamentală(CBT)
Terapiacognitivăcomportamentală(CBT),untratamentbinestudiatșieficientpentru
depresiamajoră,sebazeazăpepremisacăatâtpercepțiile,câtșicomportamentelesunt
strânslegatedestareadespirit.CBTseconcentreazăpesprijinireapaciențilordeprimați
19pentruamodificamodeleledistorsionatedegândirenegativășipentruafaceschimbăride
comportamentcaresporesccapacitateadeafacefațășideareducestresul(Hollon,1989).
1.8.4Consilierenon-directivă
ÎncomparațiecuIPTsauCBT,intervențiilepsihosocialesuntnestructurateși
nonmanualizateșiincludconsilierenedirectivășisprijinreciproc.Consilierea
non-directivă(cunoscutășica"orientatăpepersoană")sebazeazăpefolosireaascultăriiși
asprijinuluiempaticșifărăajudeca.Înprimulstudiunotabilcareaevaluataceastă
intervenție,Holden(1989)arandomizat50defemeicuDPPla8sesiunisăptămânalede
consilierenondirectivăcuvizitaunuicadrumedicalacasăsaucuoîngrijireprimarăde
rutină(Holden,Sagovsky,Cox,1989).InRegatulUnit,uncadrumedical,esteoasistentă
medicală,careefectueazăviziteladomiciliupentrugravideșifemeilepostpartum.Acest
studiuaconstatatcărataderecuperaredelaDPPprinconsiliere(69%)afostsemnificativ
maimaredecâtceaagrupuluidecontrol(38%).Într-unstudiusimilarrealizatînSuedia,
WickbergșiHwang(1996)aurandomizat31defemeicuDPPpentruaprimișasesesiuni
deconsilierenondirectivădecătrecadrulmedicalsauîngrijireprimarăderutină.Cașiîn
studiulHolden,unprocentsemnificativmaimaredefemeidingrupuldetratament80%a
avutremisiuneadepresieicomparativcugrupuldecontrol(25%)(Wickberg,Hwang,
1996).
1.8.5Suportulșisprijinulpartenerului
Dateleepidemiologice,precumșiunelestudiiprospective,auidentificatînmod
constantsprijinulsocialinadecvatcafactorderiscpentrudezvoltareadepresieipostpartum,
crescândastfelposibilitateaintervențiilormenitesăsporeascăsuporturilesocialecaopțiuni
detratamentpentrudepresiaperinatală.(Beck,2001;Horwitz,Briggs-Gowan,
Storfer-Isser,Carter,2007).
201.9Rezumat
Experiențauneidisofriisevereîncădintimpulsarcinii,siulteriorcontinuândchiarși
lacâtevasăptămânidupanaștere,areunimpactdestuldeputernicînviațanoiimămici.
Darestevorbaesteunsentimentmaipuținplăcut,descrisdecercetători,caunsentiment
continuudetristețeajungândlaohiperitmienegativăpeduratamaimultorzile,încare
mamaarenevoidesuporulșiatențicelordinjur.Dupăcumamvăzut,mamatrebuiesă
prezintecincisaumaimultesimptomepentruaputeafidiagnosticată.Principaleleresurse
îndiagnosticaresuntDSM,ICD-10șiRDC.
Depresiapostpartumajungelaocomorbiditatedestuldeingrijorătoare,dacanueste
identificatășidiagnoticatăîncadelaprimelesimptome.Dupăcumafoststructuratmaisus,
factoriipotfimultipli,denaturăpsihologică,socialășibiologică.Aceștifactorisunt
interdependeți,influențându-seînaparițiasimptomelorceamplificăaceastătulburare.Pe
lângăaceștiaintervinșifactoriiculturali,exercitândsieioinfluențădestuldeînsemnată.
Pentrustabilireaunuidiagnosticmaicorect,abordărileevoluționisteaucaracterizatfoarte
bineniveluriledeseveritatealetulburărilorcucaracteristiciceincludșiparticlaritățiale
depresieipostpartum.Undignosticgreșitsauunepsioddepresivminorcenueste
identificatcâtmaidevremepoateconducespretulburărimultmaiaccentuate.
Deaceeaîncapitolulurmătoramanalizatcercetareaatreifactori,dintreceimai
importanțicareprezicaparițiadepresieipostpartum.Aceștiasuntizolareasocială,
satisfacțiadiadicășianxietateaperinatală.
21CapitolulII
Factoriiinterpersonalișiintrapersonali
222.1Izolareasocială
2.1.1Definițieșicarateristici
Relațiilesocialesuntesențialepentrubunăstareaumanășisuntimplicatecriticîn
menținereasănătății(Holt-LunstadJ,SmithTB,LaytonJB.;2010).Izolareasocialăesteo
reflecțieobiectivăadimensiuniirețeleisocialereduseșianumăruluiredusdecontacte
sociale.Esteoproblemădeosebitălavârstelemaiînaintate,cândscăderearesurselor
economice,depreciereamobilitățiișimoarteacontemporanilorconspirălalimitarea
contactelorsociale.Persoaneleizolatesocialauunrisccrescutpentrudezvoltareabolilor
cardiovasculare,bolilorinfecțioase,deteriorăriicognitiveșimortalității.Izolareasocialăa
fost,deasemenea,asociatăcucreștereatensiuniiarteriale,aproteineiCreactiveșia
fibrinogenuluișicurăspunsuriinflamatoriișimetaboliceaccentuatelastres(Steptoe,
Shankar,Demakakos&Wardle,2013).
Izolareasocialăestedefinităca"ostareîncareindividulnuareunsentimentde
apartenențăsocială,lipseșteangajamentulfațădeceilalți,areunnumărminimdecontacte
socialeșiaredeficiențeînîndeplinirearelațiilordecalitate".Estimărileactualeale
prevalențeiizolariisocialelaadulțiiînvârstăindicăfaptulcăaceastaestede43%,variind
dela10la43%(Nicholson,2012).Înrândulfemeilor,lipsaunuiprietenfeminins-a
doveditafiunpredictorimportantalsănătățiimentaleșifizice.Separecă,comparativcu
bărbații,femeileoferășiprimescmaimultsuportemoțional,suntmaigrijuliișimai
respondentelaevenimentelevieții.(Vandervoort,2000).
2.1.2Depresiapostpartumsiizolareasocială
Studiilepsihosocialesugereazăcălipsasuportuluisocialesteunfactorimportantderisc
pentruDPP,întimpcelegăturilesocialeputerniceservescdreptamortizorîmpotriva
depresieiînperioadapostpartum(Beck,2001).Dimensiunilesprijinuluisocialinclud
sprijinsubiectiv,sprijinobiectivșidisponibilitatedesprijin.Suportulsubiectivreflectă
niveluldesatisfacțiealunuiindividdeafirespectat,susținutșiînțelesdecătreindivizii
cheieînmediullorinterpersonal.Sprijinulobiectivreflectăgraduldesprijinpracticpecare
rețeauasocialăîlpoateoferi(inclusivnecesitățilemonetaresaudealtănatură).Asistența
disponibilăsereferăladisponibilitateașieficacitateasuporturilorsocialepentruafacefață
23unuievenimentdeviață(deexemplu,nașterea)(Xie,Guoping,Koszycki,Walker,Wu
Wen,2009).
Suportulsocialestedescriscaotranzacțieinterpersonalăcareconținesuport
emoțional,informațiisausfaturi,ajutorinstrumentalsaufizicșiafirmare(House,1981).
Factoriicareinfluențeazăînmodobișnuitsuportulsocialincludlegăturilesociale,relațiile
saurețelele,percepțiabeneficiaruluiasuprasuportuluidisponibilșipersonalitățile
susținătoruluișibeneficiarului(Razurel&Kaiser,2015).
Suportulsocialjoacă,deasemenea,unrolsemnificativînreducereastresului,
îmbunătățireaabilitățilordecoping,prevenireadepresieișibunăstareageneralăînrândul
mamelor(Razurel&KaiserB.,2015).Cercetărileconfirmăînmodconsecventimportanța
soțului,parteneruluisautatăluicopiluluișiamameiînsărcinate/postpartumcafiind
esențialăpentrudezvoltarearoluluimaternșipentrubunăstareapsihologică.Altesursede
sprijinpentrufemeileperinataleinclud:alțimembriaifamiliei,colegișiprofesioniștidin
domeniulsănătății,inclusivconsilierișiasistenți(Razurel,.Kaiser,Sellenet,Epiney,2013).
Sprijinulprimitdincadrulrelațiilorîmpiedicăaparițiastresuluiînvremuriledeschimbare
șiprotejeazăsănătateageneralășibunăstarea(Baker&Yang,2018).
Femeilepostpartumdorescmaimulteinformațiiprivindsănătateașisprijinulsocial
dinsurseoficialeșiinformale(Jang&Dworkin,2014).Tendințelecurente,cumarfi
mamelecarenumuncescpeperioadapostpartumuluișiscădereaasistențeitradiționale
pentrufemeilepostpartum(adicăajutorulpentrugospodărie,îngrijireamembrilorfamiliei)
contribuielaizolareasocialăpecareoîntâlnescunelemamenoi(Baker&Yang,2018).
Suportulsocialpentrufemeilepostpartumesteidentificatcaunfactoresențialasociat
cuprevenireadepresiei(Howell,Mora,DiBonaventura,Leventhal,2009).Femeilecare
raporteazăsimptomedepresivesuntmaipuținsusceptibiledeaaveaunsprijinsocial
adecvatdecâtceicarenuraporteazăsimptomeleDPP.Înmodcaracteristic,multemame
simptomaticepostpartumnupotdezvăluisimptomeledepresieifurnizorilordeservicii
medicale.Lipsadecunoștințedespreserviciiledesănătatedisponibile,normalizarea
simptomelor,stigmatizareaasociatăcuboalamintalășidistanțageograficăsuntexplicații
plauzibilepentrulipsadeîngrijireafemeilorpostpartumcudepresie(Kim,LaPorte,
Corcoran,Magasi,Batza,Siver,2010).
Atuncicândsurseletradiționalesuntconsiderateinadecvate,mameleapeleazăla
informațiiprivindserviciileșisuportulsocialprinintermediulinternetului(Fox,2009).
Grupuriledesuportonlineaudevenitunmijlocpozitivdeaobținesprijinșiinformațiiîn
24rândulpersoanelorcaregestioneazăcondițiiledesănătatefizicășipsihică(Barak,Klein,
Proudfoot,2009).Astfeldegrupuripotoferisprijin"întimputil",potdepășibarierele
geografice,potfacilitadiscuțiiledeschiseprivindpreocupărilelegatedesănătate
(Dickerson,2006)șipotreduceizolareasocialăprinoferireadeoportunitățideschimbde
informațiișiprinoferireadesfaturipractice.Beneficiileparticipăriilagrupuriledesuport
onlineinclud:(1)anonimatul;(2)libertateadeexprimare;(3)controlulasupramomentului
șiasprijinuluipecarecinevaardorisă-lprimească,(4)extinderearețeleisocialeși(5)
creștereaeficacitățiișiemancipării(Young-Lee,Hwang,Hawkins,Pingree,2008).Natura
anonimăagrupuriloronlinefacecaparticipanții,înspecialceicaresetemdestigmatizarea
legatădesănătate,săsesimtăînsiguranțășicreeazăunmediupentrudiscuțiideschise
asupraunorsubiectecarepotfiperceputenegativdealții(Ransom,LaGuardia,Woody,
Boyd,2010).
Oanalizăsistematicăaintervențiilordesănătateonlineaconstatatcăparticipanțiila
grupuriledesprijinonlineauevaluatcomunicareapromptăîntremembriigrupuluide
sprijinșiconfortulaccesuluilaîngrijire"oricândșioriunde"(Griffiths,Lindenmeye,
Powell,Lowe,Thorogood,2006).Intervențiileonlineprivindsănătateamintalăpentru
adulțiicaretrăiescîncomunitățileruraleaufosteficaceînreducereasimptomelor
depresiveșiaexperiențeilordestigmatizareaatitudinilorfațădedepresie(Griffiths,
Christensen,2007)
Otipologieasuportuluisocialdistingetreicategoriiincluzândsuportemoțional,
informaționalșiinstrumental.Susținereaemoționalăconstăînîngrijorare,afecțiune,
reconfortareșiîncurajare,careaucarezultatunsentimentdeapartenențășivaloaredesine.
Sprijinulinformaționalpresupuneacordareadeconsultanță,schimbuldeinformațiiși
dezvoltareacunoștințelorpersonale.Suportulinstrumentalreflectăasistențatangibilă,cum
arfiajutorulpracticcuviațadezicuzi.Acestetreielementesealiniazăcucaracterizarea
luiOakley(1992)asprijinuluisocialîntimpulsarcinii,careimplicăascultareaactivă,lipsa
dejudecată,furnizareadeinformațiișiajutorulrelevant(OakleyA.,1992).
Implicareaînforumuriledesuportonlinepoateoferifemeilorposibilitateadeaobține
sprijinșideaseconectacualtemame.Noilemamecareparticipălagrupuriledeasistență
onlineauraportatcă,pelângămaterialeletipărite,accesulonlineaoferitunmijlocunicși
pozitivdeaobțineinformații,sfaturișisprijinpermanentdinparteaaltorfemei
(Pike-Bruinooge,2006).Femeilecusarcinicurisccrescut,careutilizeazăInternetulpentru
25aafladespreexperiențelealtorfemei,s-ausimțitvalidateînceeacepriveștesentimentele
legatedesarcină.Înmodsimilar,femeilecareseconfruntăcuDPPși-augăsitconfortulîn
avorbidespreexperiențalorfertilăcualtefemeicuexperiențesimilare.Dezvoltarea
capacitățilorindividualeșibunăstareaestelegatădeutilizareainternetului.Grupurilede
discuțiionlinegenereazănoiformedecunostintesocialecaracterizateprinresursele
câștigatedeindiviziprinintermediulconexiunilorsocialecrescute.Maimultcercetătorii
recomandăcamamelesăișifacăprogramcomunpentrucumpărături,săcomunicela
telefonsausăfacădrumeții.Acestemetodes-audoveditafifoarteeficienteînprevenirea
izolăriisocialeînperioadapostpartum(Evans,Donelle,Hume-Loveland,2012).
Sprijinulsocialafostinvestigatcumamenoiînperioadapostpartum,atâtdin
perspectivamamelor(Wilkins,2006),câtșidinperspectivasuportuluisocial.Dovezilede
cercetareindicăfaptulcăsprijinuladucebeneficiisănătățiimaterneșibunăstăriimamelor
noiînperioadapostpartum.Sprijinulsocialseconsiderăcăfaciliteazătranzițiafemeiila
maternitateșisedovedeșteafisemnificativasociatăcudezvoltarearoluluimatern
(Emmanuel,Creedy,Gamble&Brown,2008).Suportulsocialstructuratinformaldin
parteasoțilorșiamamelormaterne,atâtcusarcinideuzcasnic,câtșicuîngrijirea
copiluluipentrumamenoiînperioadapostpartum,afostgăsitdemamecafiinddemare
importanță.Facilitareasprijinuluisocialpentrumameleaflateprimadatăînperioada
postpartumesteocomponentăimportantăaroluluiasistentelormedicaleșimoașelor,
deoarececercetărileanterioareauarătatcăsprijinulsocialpoatefacilitatranzițiafemeilor
lamaternitate,izolareasocialanefiindsimțită(Leahy-Warren&McCarthy,2011).
Existădoveziputernicecăizolareasocialăesteunfactorderiscpentrudezvoltarea
depresieipostpartum.Atuncicândmameledeprimatecareauparticipatlaunstudiușiau
fostîntrebatedececredeaucăsuntdeprimate,"lipsasprijinului"și"simțulizolării"erau
celemaicomunerăspunsuri.Laîntrebareacesfatle-aroferinoilormameînprezent
suferinddedepresiepostpartum,sugestiaceamaicomunăafost"agăsipecinevasă
vorbească"."Severitateadepresieipostpartumafostcorelatănegativcupercepțiilematerne
privindsprijinulaltorfemeicucopii.Astfel,furnizareadesprijindelaomamăcu
experiențăpoatefiointervențiesimplă,cupotențialuldeaprevenidepresiapostpartum
(Dennis,2009).
26Îndepresiapostpartum,îmbunătățireadirectăasimptomelordepresivecarăspunsla
comunicareacuvoluntarii,estesprijinitdemodeluldeefectdirectalsuportuluidelaegal
laegal.Modelulefectuluimediatoruluipropunecasprijinulcolegilorsăprotejezeindivizii
deinfluențelepotențialdăunătoarealestresuluiacutprinsusținereastrategiilordecoping.
Deexemplu,voluntariidelaegallaegalpotoferifemeilorresursesuplimentaredecoping
sauinstrumentepentruautoaprecieriexactecarepotîmbunătățisauprevenisimptomele
depresieipostpartum.Înceledinurmă,modelulefectuluimediatoruluipropunecasuportul
colegialsăacționezecaovariabilăcareintervine,îmbunătățindaltevariabilecare
protejeazăîmpotrivaefectelornocivealestresului.Îndepresiapostpartum,sprijinul
acordatdevoluntariidelaegallaegalpoateîmbunătățiauto-eficacitateasauintegrarea
socialăafemeilor,protejându-leastfeldedepresiapostpartum,izolareasocialăși
îmbunătățindrezistențaacestora(Dennis,2009).
Stresulpsihologicșiizolareasocialăaufostdedeparteuniiceimaiputernicifactoride
riscpentrudepresiapostpartum.Astfel,rezultatelesugereazăcă,cuoprevalențăestimată
de5,5%,aproximativunadintreifemeicuproblemepsihologiceriscăsăseizoleze,prin
urmarepoatedezvoltadepresiepostnatală.(Nielsen,Videbech,Hedegaard,DalbySalvig,
Secher,2000).
Femeileaudiscutatînmodconstantdespreunprofundsentimentdeizolareși
singurătate.Eleausimțitadeseadisconfortînafiînjurulaltorașicredințacănimeninua
înțelescuadevăratceeaceauexperimentat(Beck,1992).Eles-auretrasdinpunctde
vederesocialpentruascăpadeolumepotențialcritică.Factoriisocialipăreausămodifice
sentimentuldeizolare.Înceeacepriveșteoreîntoarcerelaloculdemuncă,înfuncțiede
reacțiacolegilorlorlarevenireamameilaangajare,sentimentuldeizolarealmameiar
puteacreștesauscădea.Unelemameauapreciatcompaniacolegilorlordemuncă,darîn
acelașitimpausimțitcălelipsescmomenteledeacasă.Altemameausimțitunsentiment
sporitdeizolare,deoarececolegiiloraudezaprobatmamelecaremuncesc(Back.1996).
272.2Satisfacțiadiadică
2.2.1Conceptuldesatisfacțiediadică
Satisfacțiaîncupluestereprezentatădecumulăriledeexperiență,interacțiunileși
stărileemoționalecerezultădinacestea,încadruldiadei(Ward,Lundberg,Zabriskieși
Berrett,2009).Stareaemoționalăsereferălainfluențamutualadintreparteneri.Dacă
aceastăgenereazăfericireîncadrulrelațieilor,înseamnăcăsatisfacțiadincadrulcuplului
esteridicată(Rusu,Mureșan,2014).
Napier(1988,apud.Mitrofan,I.&Mitrofan,N.1994)exprimăîntr-unmodconcissi
concretînceconstăsatisfacția:„Orelațiedecupluimplicăcaceidoipartenerisăînvețesă
trăiască,înacelașitimp,separatșiîmpreună,săînvețesă-șidistribuieputerea,săînvețesă
sedistrezeșisămunceascăîmpreunășipentruuniipoateceamaiimportantădintretoate
provocările,săînvețesăcreascăoaltăgenerație.”
Satisfacțiadiadicădepidedegraduldeapreciereșiefortuldepusînrelație,precumși
prevalențacucarefiecareparteneracompletatdezintegrarearelației.Cercetătoriiaudefinit
satisfacțiadiadicăcagradîncarecuplulestesatisfăcutînmomentulactualalrelației,iar
parteneriisuntdevotațiîncontinuare.Experiențasatisfacțieidiadice,trăitădefiecare
partener,esteconsiederatădeteoriticienicafiindcelmaibunpredictorpentrustabilitatea
relației.(Chai-Liam,2011).
Rezultateleunorcercetărirelevăfaptulcăunmotivputernicpentrucareinteresul
științificasuprasatisfacțieiînrelație,esteimportanțapentrubunăstareapersonalășiceaa
familiei.Dovezileexprimăfoartebinecăaficăsătoritsauîntr-orelațieapropiatăcucineva
prezintăunnivelalstăriidebinefoarteridicatși,maimult,satisfacțiaînrelațieesteunul
dintreceimaiimportanțipredictoripentrucontinuitatearelației.Cutoateacestea,există
câtevaaspectecețindeacestconstructcaresuntdestuldediscutateșicontroversate.Cași
exemplu,cercetătoriidefinescsatisfacțiarelațieicaoevaluareglobalăacăsătorieisau
relațieiapropiate,întimpcealțiisugereazăcăestemultidimensională,incluzândatât
evoluțiaelementelorpozitivealerelației,câtșipecelenegative.Cercetătoriicepreferau
definițiaglobalăspuncăaceastasusțineîmbinareaîntresatisfacțiadincuplușicorelațiile
ei,precumfrecvențădiscuțiilor.Contrardefinițieglobale,oponențiiacuzăcăevoluția
apectelorpozitiveșinegativesuntnecesarepentruaînțelegepedeplinacestconstruct
(FinchmanșiBrandbury,2004).
282.2.2Depresiapostpartumsisatisfacțiaîncuplu
Laniveldiadic,tranzițialapărințipuneadeseaunaccentperelațiadiadică,iaracest
lucrusepoateîntâmplamaialesatuncicândcăsătoriilesuntdejatulburate.Deexemplu,
Belskyșicolab.(1994)auraportatcăsatisfacțiadiadicăaarătatoscăderedelasarcinla9
lunipostpartum,reflectatăînreferireapărințilorcascădereasentimentelordeiubireșia
creșteriiconflictelorșiambivalenței.Dateledininterviuauevidențiatschimbăriîn
diviziuneamunciișiutilizareatimpuluiliber,cumaimultesarciniasuprasoțieișio
activitatemaipuținîmpărtășită,întimpceobservațiileauarătat,deasemenea,oscăderea
angajamentuluipozitiv.Schimbărileînrelațiilecufamiliaextinsă,cuprieteniișicucolegii,
rezultășidinvenireaunuiprimcopilînfamilie.Avândînvedereacesteschimbări
psihosocialemajore,perioadapostpartumesteadeseavăzutăcaoperioadăîncarefemeile
suntdeosebitdevulnerabileladepresie(Belsky,&Kelly,1994;Barnes2006).
Dupănaștere,soțulsaupartenerultreceșiprintr-operioadădeajustare.Pentruunele
cupluri,uncopilîntăreșterelația,ceeaceducelaunmediufavorabildezvoltăriicopilului.
Rolulparteneruluidevineșimaiimportantdacămamaesteafectatădeotulburarea
dispozițieimajore.Relațiadiadicăstabilăîiajutăpenoiipărințisăseadaptezecerințelor
concurentealecăsătoriei,copiluluișifamiliei.Dimpotrivă,studiileauarătatcăorelație
diadicăsăracăestecelmaiconsecventpredictorpsiho-socialalDPP(Misri,Kostaras,Fox,
Kostaras,2000),iaroanalizăafactorilorderiscpsihosocialantenatalșiarezultatelor
adversepostpartumarelevatfaptulcăDPPafostcelmaiputernicasociatcuoajustare
diadică,factoridestresșidedepresieanterioară(Wilson,Reid,Midmer,Biringer,Carroll,
Stewart,1996;S.Misrietal.2000).
Multefemeiseconfruntăcuunmarestresînîncercareadeatrataatâtrolurilematerne
câtșipeceledinrelație.Prezențadepresieilamamăpoateprovocacomplicații
semnificativeatâtînrelațiiledetipdiadiccâtșiîncelalfamiliei.Înplus,unmediutulburat
poatesporidepresiaexistentăînperioadapostpartum.Într-unstudiu,cercetătoriiau
investigat71defemeiînsărcinatepentruaidentificainfluențaajustăriiconjugaleasupra
simptomelordepresivematerne.Participanțiiaufosturmărițila6,9și12lunipostpartum.
RezultatelesusținideeacăopauzăarelațieidiadiceesteunpredictoralDPPmatern.Mai
mult,s-aconstatatcăauapărutmajorăripsihosocialeputerniceînajustareamatrimonială
29postpartumatuncicândparteneriinuaususținutșinuaufostimplicațiîncreșterea
copilului(Wilsonetal.,1996).
Femeilecareauunistoricaltulburărilordepresivesuntmaisusceptibiledeaaveao
recădereaboliidupănaștere,dacăsuntnemulțumitedeparteneriilor.Lipsadecomunicare
esteceamaicomunădificultateîntâmpinatădefemei.Dimpotrivă,existădovezică,dacăo
femeievulnerabilădinpunctdevederepsihologicseaflăîntr-orelațieîncadrulcăreiaea
esteapreciatădepartenerulei,aceastăapreciereopoateprotejadeDPP.Maimultestudii
auarătatcăparteneriijoacăunrolsemnificativînreducereaniveluluistresuluiși
îmbunătățireastăriidespiritlanoilemame(Marks,Wieck,Checkley,Kumar,1996).
Tranzițiadintresarcinășimaternitatecreeazăperturbărisocialeenormeîntr-operioadă
devulnerabilitatepsihologicășiemoționalăatâtpentrunoilemame,câtșipentrunoiitați.
Esteunmomentîncarenevoiauneirutinecoerenteșiprevizibileesteesențialășitotuși
dificildegăsit.Pentrumajoritateacuplurilor,haosulinițialalunuinoucopildincasă,
împreunăcucerințelecopleșitoaredeîngrijireaunuicopil,adeseaprovoacăsentimentecă
viața,așacumseastepta,afostperturbată(Belsky&Kelly,1994).Femeilecudepresie
postpartumtindsăpunălaîndoialăpropriacompetențămaternă;înconsecință,eleau
nevoiedeosusținereșideasigurarecănusuntsingurendepasireadepresiei(Barnes,
2006).
Avândînvederecărelațiileproblematicecețindecopilșipărințiisuntunfactorde
riscstabilitpentrudebutulșipersistențadepresieilavârstaadultă(McMahon,Barnett,
Kowalenko,Tennant,2006),depresiamaternătrebuieprivităîncontextulproblemelorde
familieintergeneraționale.Într-adevăr,unistoricalinteracțiunilorfamilialemaladaptiveîn
primagenerațiepoatefiunagentdecauzalitatemaiputernicînceeacepriveșteproblemele
derelațiemamă-copildecâtstareadedepresieclinicădinadouagenerație(Lyons-Ruthet
al.,2002).
302.3Anxietatea
2.3.1Definițieșicarcateristici
Anxietateaafostîntotdeaunaoparteacondițieiumane,cuconstatărialediferitelor
salemanifestări,inclusivtimiditateaacutășifricadescenă,datânddinantichitateaclasică.
Cutoateacestea,delasfârșitulceluide-aldoilearăzboimondial,niveluriledeanxietate
raportateaucrescutalarmant.LaînceputulsecoluluiXXI,tulburăriledeanxietate
constituieceamairăspândităproblemădesănătatemintalădinîntreagalume,afectând
milioanedeoameni.Cefactorisocialicontribuielaaceastădezvoltareuimitoareîn
domeniulsănătățiimintalepeparcursulultimeijumătățidesecol?Uniiobservatorițintesc
ritmulșicerințeledinceîncemaimarialeviețiimoderne.Cutoateacestea,unnumărmai
marededovezisugereazăcăprevalențaanxietățiisedatoreazămaimultacestorpresiuni
înseșidecâtunuietossocialpredominantcareîiînvațăpeoamenicăsimptomelelegatede
anxietatereprezintăunrăspunslegitimdinpunctdevederesocialșimedicallaviațadin
epocamodernă(Dowbiggin,2009).
Tulburareadeanxietategeneralizată(GAD)esteotulburarepsihicăcaracterizatăprin
excesesemnificativedinpunctdevedereclinicînîngrijorareașianxietatea.Rupturaeste
experimentatăsubiectivcadificildecontrolatșiesteînsoțitădeoconstelațiedealte
simptomedeanxietate,cumarfineliniște,oboseală,dificultățideconcentrare,iritabilitate,
tensiunemuscularăexcesivășitulburăridesomn.Persoaneleindividualetrebuiesă
experimentezesimptomeleînmaimulteziledecâtnu,pentruoperioadădecelpuținșase
luni,iarsimptomeletrebuiesăprovoaceoafectaresemnificativăclinicînfuncționare
(Boschen,2011).
DeasemenaManualuldeDiagnosticsiClasificareStatisticăatulburarilormintale
defineștetulburărileanxioasecaîngrijorăriexcesiveșifricăcopleșitoarecepotconducela
oincapacitatearealizăriianumitoractivitățiînsituațiidiferite.Fricaesteunrăspuns
emoționallaoamenințareimediatășiestemaimultasociatăcuoreacțiedetipulluptăsau
fugă-fiedeaînfruntapericolulsauaplecascăpânddeel(DSMV2013).
312.3.2Etiologiatulburăriideanxietateperinatală
Etiologiaestedeterminatădeomultitudinedefactoricarecontribuieladezvoltareași
menținereaanxietății.Deexempluperspectivacognitivăcomportamentalăsefocuseazape
examinareaprocesuluidegândireșicomportamnetasociatcudispozițiacurentă.Având
marearesponsabilitatedeaaveagrijădecopil,părintelesupraestimeazăposibilitateadeai
facerăunouluinăscut.Părințiipotdeasemenasăfiecuprinșidegânduriintrusiveprecum
cănuarputeafiunbunpărinte,ceeaceducelaintensificareaanxietății.Maimult,
mamelecaresetemcăarputeaacționaînurmăgândurilorobsesivesepotangajaîn
căutareadesiguranțășideevitareacomportamentelorcuefortuldeacontrolagândurile
intrusive.
Indiviziipotdeasemenasăcauteoconfirmaredelaceilalțiînceeaceprimeștemodul
lordeacreșteuncopil.Alteteoriietiologiceincluddereglareaneurotransimțătorilorșia
hormonilor(ex.progesteron)înspectrulanxietății.Pespectivelesociobiologiceși
evoluționistesugereazăcăgândurileanxioasepotfiadaptative,motivândpărințiisăfie
precauțiînprotejareacopiilor.Oevaluarepsihosocială,însensuluneievaluări
comprehensiveșimultidimensionaleacircumstanțelorpsihosocialealefemeii(deexemplu,
surseledesprijinalefemeii,calitatearelațiilorei,stresorirecențideviață,abuzulfizicsau
sexual,trecutsaucurent)artrebuiesăfieoprcaticăconstantăînperioadaantenatală.De
fapt,aceastăevaluarearajutapersonalulmedicalsăidentificefemeilecuunprofilderisc
ridicat,pentrualeoferiintervențiipreventive(Milgrom&Gemmill,2014).Dinpăcate,
aceastăevaluarenuesteîntotdeaunaefectuatăși,prinurmare,multefemeinusunt
identificatecăfiindexpuserisculuideanxietateșidepresieprenatale(Marcus,Flynn,Blow,
Barry,2003).Cutoateacestea,înperioadaperinatală,ambiipărințisuntdeseorifoarte
motivațisăcauteajutorpentrubunăstareacopiilorlorșipentrureducereapotențialăa
disfuncțieifamilialeîntregenerațiiși,prinurmare,aceastăesteoocazieunicădeaoferi
intervențiipreventivepentrusănătateamintalăaîntregiifamilii(Biaggiet.al.,2015).
2.3.3Relațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală
Anxietateașidepresiaaufostmulttimpînțelesecaboliinterconectate.Dinvremealui
Hipocrate,ambeleconstrucțiiaufostincluseîn"melancholia",careafostdescrisăca"frică
saudepresiecareesteprelungită".
32Mairecent,Himmelhochșicolegiiausugeratcăanxietateașidepresiaarputeaficel
maibineînțelesecaoboalăprezentânddouăcăicomunefinale.Uncadrualternativpentru
înțelegerearelațieidintredepresieșianxietateesteteoriatripartităcarepropunecă
anxietateașidepresiasăaibăsimptomecheiecarediferențiazăceledouăcondiții,dar
ambelesindroameprezintădimensiunicomuneastresuluigeneralsauaafectăriinegative
(Himmelhoch,Levine,Gershon,Ross,2001;Roos,Evans,Sellers&Romach,2013).
Prevalențaambelorclasedetulburăritindesăfiemaimareatuncicândsimptomele,
maidegrabădecâttulburările,suntinvestigatesaucânddepresiasauanxietateaeste
evaluatămaidegrabădeoscalădeevaluaredeauto-raportdecâtdeuninterviustructurat
saucândnusuntfolositecriteriioperaționalepentrudiagnostic(Bennett,Einarson,Taddio,
Koren,&Einarson,2004).
Sarcinașinaștereaaducmulteschimbărifiziologiceșipsihosociale,iarmameleșitații
trebuiesăfacăfațămaimultornoiprovocăriînaceastăperioadă.Înconsecință,sarcinași
postpartumulsuntvremuridevulnerabilitatecrescutăpentrudebutulsaurecădereaunei
bolipsihice(Smithetal.,2011;Biaggi,Conroy,Pawlby,Pariante,2015).Depresiași
anxietateasuntcelemaifrecventetulburăripsihiatriceîntimpulsarciniișipostpartum
(Alipour,Lamyian&Hajizadeh,2012;A.Biaggi,2015),iarsimptomelepotvariadela
ușoarelasevere.Cutoateacestea,încănuștimdeceunelefemeisuntmai"expuse
riscului"deadezvoltasimptomededepresiesaudeanxietate,întimpcealtelerăman
rezistentechiarșiînfațăadversității(Biaggietal.2015).Astfeldeinteracțiunisebazează
penumeroșifactori,incluzândostareemoționalămaternăpozitivă.Cutoateacestea,multe
femeipostpartumsuferăodereglareemoțională,adeseaimplicândanxietatecrescută.
Aspectelelegatedefiziculșisănătateapersonală,stareadesănătateafătuluiși
copilului,creștereasolicitărilordetimpșideenergie,menținerearelațiilorinterpersonaleși
capacitateadeaaveagrijăadecvatăpentrunou-născutsuntpreocupărifrecvente(Lonstein,
2007).Încontextulînțelegeriidificultățilorînrelațiatimpuriemamă-copilșiîndezvoltarea
copilului(Alipouretal.2012),încredereaînsinesauauto-eficacitateamaternăadevenit
unconceptcentral.Sentimentuluneimamecuîncredereînsineșideauto-eficacitateeste
determinatdeovarietatedefactori,inclusivcaracteristicicontextualeprecumsprijinul
social,temperamentulsugaruluișisănătateamintalăamamei.Confidențialitateamaternă
estedefinităcapercepțiamameiasupraabilitățiisaledeaaveagrijădecopilșidea
interpretacorectsemnalelecopilului.Eareglementeazăajustarealamaternitateșieste
33relevantăpentrurelațiapozitivădintremamașicopil(Williams,Joy,Travis,Gotowiew,
Blum-Steele,Aiken,1987).
Existăoseriedemotivepentrucareproblemeledesănătatemintalăînperioada
antenatalăauprimitmultmaipuținăatențiedecâtînpostpartum.Deexemplu,existăo
concepțiegreșităcăfemeilesunt"protejatehormonal"detulburărilepsihologiceîntimpul
sarcinii(Bennettetal.,2004).Înplus,femeilepotfireticenteînaarătasimptomede
tristețeșiiritabilitateșiastadincauzastigmeiasociatecudepresiașiadiscrepanțeidintre
așteptărilefemeilorcareseașteaptăsăfiefericireîntimpulsarcinii(șiperioadapostpartum)
șiproprialorexperiență.Maimultdecâtatât,existătendințadeaseconcentraasupra
sănătățiifizice(materneșifetale)întimpulsarcinii,maidegrabădecâtasuprasănătății
mintale,șideaatribuitulburărileemoționaleschimbărilorfiziceșihormonalecareaparîn
timpulsarcinii(A.Biaggietal.,2015).
Atâtstudiilecantitative,câtșicelecalitativeauidentificatanxietateacafiindunuldin
factoriiprincipalideriscaidepresieiperinatale.Aceastăanxietatesereferăadeseala
bunăstareacopilului,lanesiguranțăfațădeabilitățilepărinteștisaulaafimamăsingurăși
poateîndeplinicriteriilepentrudiagnosticareauneitulburărideanxietate(BuistA.,RossE.
L.andSteinerM.,2009).Anxietatealegatădesarcinăestedinceîncemairecunoscutăca
oformădistinctădeanxietatecuexperiențăînperioadaantenatală.Temerileșigrijile
specificesarciniicareseconcentreazăpeariicumarfibunăstareacopilului,naștereași
preocupărilelegatedeaspect,suntcaracteristicicheiedinaceastăanxietate
(Bruntona,Dryera,Salibaa,Kohlhoffb,2018).
Tulburareadepanicăîntimpulperioadeiperinatalepoateaveaunimpactsemnificativ
asuprafuncționării,incluzândlimitarealadomiciliuși,ulterior,simțindcăesteopovară
pentrupropriafamilie(Beck,1996).Multefemeicutulburaredepanicăpreexistentă
(aproximativ40%)auoreducereasimptomelordeevitareapaniciișiafobieiîntimpul
sarcinii.Unsubgrupmaimic,darsemnificativdinpunctdevedereclinic(20-30%)a
prezintatmaimultesimptomeseveredepanicăîntimpulsarcinii.Iarîntr-oanalizăa278
desarcinidescriseînoptstudiipeaceastătemă,38%dintrepaciențiauprezentatfie
aparițiadepresieipostpartum,fieagravareasimptomelordepresive(Hertzberg&Wahlbeck,
1999).
34Preocupărileprivindsănătateașiîngrijorărilesuntmaifrecventelafemeilegravide
decâtlapopulațiagenerală,iarfemeilecuanxietatesaudepresies-audoveditaaveamai
multăfricădenaștere.Unelestudiiauarătatnivelridicatdefricășianxietateînaltreilea
trimestrudesarcină.Aceastăanxietate,carepoatefiprezentăpetotparcursulsarcinii,
poatecomplicasituațiașiînceledinurmăpoateduceladepresiapostpartumșilaorelație
tulburatăîntremamașicopil.Acestemamesuntmaivulnerabilepentruadevenideprimate
(Shahhosseini,Abedian,Azimi,2008).Efectultulburărilordeanxietateprenatalășiteama
denaștereasuprarisculuidedepresiepostpartumnuesteexactcunoscut.Înspecial,
evaluarearelațieidintreanxietateîntimpulsarciniișidepresiapostpartumnecesitămai
multăinvestigațieavândînvedereprevalențaridicatăatulburărilordeanxietate(64%),
fricadenaștere(57%),șidepresiapostnatală(25-39,5%)(Beck,2001).
352.4Rezumat
Oseriedefactori,psihologici,biologicișisocialiaufostanalizațiînnumeroasestudii
de-alungulanilor.Darcercetătoriiși-aufocusatatențiaasuprapredictorilorceimai
influențidinviațauneimămici.Unelecercetăriauanalizatcomportamentul,cognițiileși
stărileemoționaleîncădinprimultrimestrualsarciniișiaucontinuatpânăînprimulande
lanaștere.
Încadrulacesteicercetăriamstructuratmodulîncaretreidintrefactoriiitrapersonali
șiinterpersonaliacționeazăînviațauneinoimămici.Maiîntâiamidentificatdefinițiileși
caracteriticilefiecăruifactor,modulîncareserapoarteazăîncomportamentșiceurmări
sunt.Cinesuntpersoaneleafectateșiîncemodseraporteazăeleînrelațiacumama
depresivă.Ulterioramîncercatsăgăsimlegăturadintreaceștifactorișidepresia
postpartum,încemăsurăoprezicaceștiapeceadinurmă,darșiîncemodinfluențează
viațamamei.
Deasemeneapentruuniifactori,aufostidentificateșicâtevasoluțiideadepăși
momentelegrele.Tranzițiadinaintresipostpartum,esteoperioadăvulnerabilăîncare
mamaarenevoiedeoreorganizareintrapsihică,darșideoreadaptareinterpersoanală,
nevoiicepotîmpiedicadezvoltareauneitulburărideprsive.
Înultimeledecenii,cercetătoriiauremarcatcăfemeileprezintăunriscmaimare
pentrutulburărilepsihiatrice,înspecialdepresia,înperioadapostpartum.
36ParteaII
PARTEAPLICATIVĂ
CapitolulIII
Relațiiledintredepresiapostpartumșifactorii
interpersonalișiintrapersonali
373.1.Designulcercetăriișidesfășurareaei
3.1.1Obiectiveșivariabile
Pebazaconsultăriilucrărilordespecialitateșiaclasificăriiconceptelorteoretice,
detaliateinprimulcapitolallucrării,ne-ampropuscaobiectivelellucrării,susținutede
câtevadirecțiiformulatepebazaunorstudiianterioare,săfieurmătoarele:
Obiectivprincipl:VerificareaexistențeiuneirelațiiîntreDepresiapostpartumși
facoriiizolaresocială,satisfacțiadiadicășianxietateaperinatală.
Obiectivesecundare:
1.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiepostpartumsiizolaresocială
2.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiapostpartumșisatisfcațiadiadică.
3.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiapostpartumșianxietateaperinatală.
Deasemeneacâtevaobiectiveauconstatînidentificareainstrumentelorpsihologice
valideînvedereaadministrăriilor,lotuluidesubiecți.Instrumenteleevalueazădepresia
postpartum,analizatăcavariabilădependentă,șimăsuraîncareeaesteprezisădeizolarea
socială,satisfacțiaîncuplușianxietateapostpartum,consideratevariabileindependente.
Dupăaceastăetapă,urmeazăcotarearăspunsurilor,conforminstrucțiunilorînscriseîn
manualulinstrumentului,pentruavedeacâtmaiprecislegăturilemenționatemaisus.
Variabile:
Predictor1:Izolaresocială
Predictor2:Satisfacșiaîncuplu
Predictor3:Anxietateapostpartum
Criteriu1:Depresiapostpartum
38IpotezeledeLucru:
I.Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabiladepresiepostpartum.
II.Satisfacțiadiadicăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilasatisfacțiediadică,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
III.Anxietateaperinatalăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaanxietateperinatală,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
3.1.2DesfășurareaCercetării
Cercetareaesteunadetipcorelațional.Instrumenteleutilizatesuntscalasi
chestionarul.Subiecțiiaucompletat4instrumenteautoadministrate.Metodadecompletare
afostcreion-hartie,darșiînvariantaelectronicăainstrumenteloron-lineprinintermediul
instrumentuluiGoogleForms.
3.2Caracteristiciparticipanți
Cercetareaafostrealizatăpemameaflateînperioadapartum,iarbazadedateainclus
răspunsurivalidealeunuinumărde146demame.Vârstanuafostocondițiede
participare,însăperioadadelanaștereșipânălamomentulcompletăriichestionarelora
fostuncriteriudeselecție.Avândînvederecriteriiledediagnosticaleacesteitulburări,
mameleeligibilepentrucompletare,aufostcelecupânăla6luni,maximunandela
naștere.
Respondențiiauavutposibilitateadeaalegedacădorescsăparticipelacercetare,de
asemenealis-aasiguratfaptulcărăspunsurilelorvorrămaneanonime.
Gen Frequency
Feminin 146
393.3Instrumente
Înurmaconsultăriicercetărilorempirice,învedereacolectăriidatelor,amales
instrumenteclasice,cuobazăteoreticăbinefundamentatășicalitățipsihometricesolide,
folositeșirecunoscutedeceilalțicercetătoridindomeniulpsihologiei.Așadarînlista
următoarevoiprezentainstrumentelefolosite:
ScalaEDINBURGdedepresiepostnatală(EPDS)înidentificareaniveluluidepresiei
postnatale.
ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurtă3)(YSQ-S3)pentru
identificareniveluluiizolăriisociale/Înstrăinare.
Scalapentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)pentru
evaluareagraduldesatisfacțiedincuplu.
Scaladeevaluareaanxietățiiperinatale(PASS)pentruevaluareagraduluideanxietate
perinatal.
Înurmătoareleparagrafevorfiprezentateîntr-unmoddetaliatinstrumentele,
caracteristicileacestora,moduldeaplicareșiinstructajulrespondenților.
1.ScalaEdinburgadepresieipostnatale-EdinburghPostnatalDepressionScale.
ScaladedepresiepostnatalaaluiEdinburgh(EPDS)afostdezvoltatăîn1987decătreCox,
HoldenșiSagovsky.
EPDSesteunchestionardeauto-raportarecu10itemidestinatidentificăriifemeilorcu
depresiepostnatală.Scalăparesăaibăovalabilitateexcelentășiafostfolosităpescară
largăpentruamonitorizadepresialamamenoi,atâtîncomunitățilevorbitoaredelimbile
engleză,câtșiînaltelimbi.DeșiserecomandăcăEPDSsăfieutilizatăla6-8săptămani
postpartum,existăuneledovezicăscalapoatefiutilizatăînperioadaimediatpostpartum
pentruaidentifiamamelecurisccrescut.Instrumentulafost,deasemenea,folositpentrua
evaluastareadespiritataților.EPDSestebunăînidentificareafemeilordepresive
postnatalecusimptomatologieanhedonianășianxioasă,eareprezintăuninstrumentde
screeningrapid,acceptatpeplaninternaționalpentrudepresiapostnatală(Somerville,
Dedman,Hagan,Oxnam,,Wettinger,Byrne,Coo,Doherty,Page,2014).
40Elementelesuntevaluateîntre0și3,variinddela0(simptomulnuesteprezent)la3
(simptomulesteprezent).Subiecțiiauprimiturmătoareleindicații:1.Respondentaeste
rugatăsăsubliniezerăspunsulcareestecelmaiaproapedefelulcums-asimțitdupă
naștere.2.Trebuiesăserăspundălatoatecele10întrebări.3.Trebuiesăseeviteca
respondentasădiscutecualtepersoanecumsărăspundălaîntrebări.4.Respondenta
trebuiesărăspundăeaînsăsilaîntrebărichiardacăaredificultătiîncitireașiînțelegerea
textului.
Exempledeitemiceindicădepresiapostpartum:“Amfostcapabilăsărâdșisăvăd
parteahazliealucrurilor.”“M-amacuzatpenedreptatuncicândlucrurilemergeaurău.”
“M-amsimțittristă,supăratășinefericită.”
Dintotalulde10itemi,7dintreeisuntinversați.Afostraportatăovaloarea
coeficientuluideconsistențăinterăde0,77.EPDSs-adoveditafiuninstrumentutilde
screeningpentrudepresiapostnatalăînacestesetări.
2.ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurta3)(YSQ-S3)pentru
identificareniveluluiIzolariisociale/Instrainare.
J.Young(2003)afostcelcareaintrodustermenuldeschemedezadaptativetimpurii,
definindu-lecașitemelargiasuprapropriuluisineșiasuprarelațiilorcuceidinjur,
începânddelacopilărieșicontinuândcumomenteleimportantedepeduratavieții.Young
șicolaboratoriisăiaudezvolatatChestionarulschemelor.Chestionarulaluatinițialforme
maielaborate,YSQ-L2(ChestionarulSchemelorCognitiveYoung,formalungă2-205
itemi,cu16schemecognitive)șiYSQ-S2(Chestionarulschemelorcognitive-formăscurtă
2-75itemi,distribuițipesubscale).YoungșiBrown(2013)aurevizuitcele2formeale
chestionarului,rezultândYSQ-L3(232itemi)șiYSQ-S3(114itemi.)Pentruevaluarea
niveluluideizolaresocială,chestionarulacuprinsunnumărde5itemi(4,28,52,76,99),
niciunulinversat,șicuoconsistentăinternăde0,80.(Bahramizadeh,Ehsan,2011).
Exempledeitemi:“Nu-migăsescloculnicăieri.”,”Suntfundamentaldiferit(ă)de
ceilalțioameni.”Subiecțiiauprimiturmătoareleindicații:Vărugămsărăspundețila
toateafirmațiile,indicândovaloareîntre1si6.
1–totalneadevăratînceeacemăpriveșe;2–decelemaimulteorineadevăratînceeace
măprivește;3-maidegrabăfalsdecâtadevăratînceeacemăprivește;4–maidegrabă
adevarătdecâtfalsînceeacemăprivește;5–decelemaimulteoriadevăratînceeace
măprivește;6–mădescrieperfect.
.
413.Scalapentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)
pentruevaluareagraduldesatisfacțiedincuplu.
Unadintreprimelevariantealeamăsurăriisatisfacțieicupluluiafostelaboratăde
GrahamB.Spanier,devenitșiunuldintrecelemaiutilizateinstrumentepentruevaluarea
satisfacțieiîncuplu.Aceastacuprinde32deitemi,careîșipropunsăevaluezecalitatea
relației,darșiomăsurăgeneralăasatisfacțieiîncuplul.Încadrulacestuiinstrument,
analizafactorialăîșipropunesămăsoarepatruaspectealerelației:
satisfacțiadiadică(DS)cuprindeluareaîncalculauneiposibiledespărțiri,frecvența
discuțiilorșiacerturilordincadrulcuplului,regretulpentrufaptulcăseaflăînacearelație,
șiizbucnirilenervoasedintreceidoi.Valoareacoeficientuluideconsistențăinternăeste
0,94.
Pentrusatisfacțiaîncuplu,itemiicaremăsoarăaceastădimensiunesunt16,17,18,19,
20,21,22,23,31,31.Itemii18și19suntinversați.Subiecțiiaufostrugațisărăspundăla
fiecareîntrebarepentrumaimultescaleLikert,indicândcuunXrăspunsulcareise
potriveștecelmaibine.Exempledeitemiceindicăsatisfacția:“Câtdedesațidiscutatsau
ațiluatînconsideraredivorțul,sepărareasauterminarearelației?”,“Câtdedesdvs.și
parteneruldvs.Văcertați?”
4.Scaladeevaluareaanxietatiiperinatale(PASS)pentruevaluareagraduluide
anxietateperinatal.
ChestionarulPASSafostelaboratdeungrupdecincipsihologiperinatalicu
experiențăîncadrulDepartamentuluideMedicinăPsihologicădinKEMH(KingEdward
MemorialHospital)
Experiențamamelordinperioadapostpartum,privindanxietatealor,afostevaluatăși
incorporatăîntr-oscală.Scopulacesteiscaleestesăidentificerisculdeanxietateal
femeilordinperioadaperinatală.Scalacuprindeunnumarde31deitemi,fărăitemi
inversați,cuoconsistențăinternăde0,97(Yasmin&Islam,2018).Răspunsurileauconstat
înevaluareaitemilorpeoscală,unde0=delocși3=aproapeîntotdeauna.Itemiicare
măsoarăanxietateapostnatalăaufost:“Temerifoartemaridesprelucruri,cadeexemplu
ace,sânge,naștere,durereetc.:“Teamăcăis-arputeaîntâmplacevacopilului
dumneavoastră.”;“Ațipierdutnoțiuneatimpuluișinuvăamintițices-aîntâmplat.“
423.4Procedura
Înstructurareacercetării,subiecțiiauprimit4instrumentepentrumăsurareafiecărei
variabile,dupăcumurmează:ScalaEDINBURGdedepresiepostnatala(EPDS)în
identificareaniveluluidepresieipostnatale.ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG
(formascurtă3)(YSQ-S3)pentruidentificareniveluluiizolăriisociale/înstrăinare.Scala
pentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)pentruevaluarea
graduldesatisfacțiedincuplu.Scaladeevaluareaanxietățiiperinatale(PASS)pentru
evaluareagraduluideanxietateperinatal.
Recrutareaparticipanțilorafostrealizatăastfelîncât:
Lotulexperimentalreproducediversitateacalitativăapopulațieicavârstă,subiecțiiavând
vârstacuprinsăîntre18și42deani:genfeminin,precumșijudețdeproveniență(7dejudețe
aleRomâniei).Participanțiiaucompletatindividualsaucolectiv,cerându-li-seacorduldea
răpundelachestionare.Uniidintreparticipanțiaucompletatchestionareleimediatdupă
semnareaconsimțamântuluiinformat(acasăsauînspital).Acestlucrumi-aoferitposibilitatea
deaobservagraduldeimplicareînsarcinăalunuiparticipantșideacontrolaposibilainfluență
dinparteaunorfactoricontextuali,precumdificultățileînprocesareasemnificațeiunortermeni
dinconținutulitemilorsautimpulșiatențapecareunparticipantle-aalocatparcurgerii
chestionarelor.Alțiparticipanțiaucompletatchestionareleacasă.Înastfeldesituații,
participanțiaufostrugațsăcompletezeindividualchestionarele,fărăaseconsultacu
partenerulsaucucinevadinfamilie.Totodată,subiecțiipentrucareduratacompletării
chestionaruluiafostmairidicatădecât30deminute,aufostautomateliminațidinstudiucu
ajutoruluneiaplicațiiauxiliare,FormLimiter.Răpunsurileaufostanonime.Ratarecuperăii
chestionarelorafostegalăcu95%.Restulparticipanțilornuaudatcurscereriidereturnarea
protocoalelorcurăspunsurișinuauoferitniciomotivarepentrusituațacreată.Dinnumăul
inițaldeprotocoalecareaufostreturnateinvestigatorului,30aufostexclusedinanalizele
cantitativeulterioare,datoritărăpunsurilorlipsăsaurăpunsurilordeosebite(deexemplu,
aceeașivariantăderăpunslatoțiitemiiprincareafostoperațonalizatăunasaualtadintre
variabilelemăsurate).Chestionarelecurăpunsurivalideaufostcodificateșiintroduseîntr-o
bazădedateconstruităînaplicațaSPSSforWindows.
433.5REZULTATE
Ipoteza1
Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
Ipotezaafostconfirmatădedatelenoastreexperimentale.Pentruaanalizaaceastă
ipoteză,precumșicelelaltedouăipotezes-autilizatregresiamultiplăpentruaputea
prezicescorurilelavariabiladepresiapostpartumpebazăscorurilorlavariabilaizolare
socială.
Încadrulregresieiamintrodusmaiîntâivariabileleindependente.Pentrumodelul1,
valoarealuiRmultiplucorespundecuaceeaacorelațieiparțiale,dintredepresia
postpartumșiizolareasocială.Înacestcazvaloareaestede0,46,valoarecarelapătrat
justificaînproporțiede21%varianțaladepresiapostpartum.
sc_postpartsc_izolsoc
sc_postpartPearsonCorrelation 1 .466
Sig.(2-tailed) .000
Tabelul1.Analizacorelațieiînceeacepriveștedepresiapostpartumșiizolareasocială
(Vezianexa5-Ipoteza1).
44Ulteriorlaipotezele2și3vomverifica,dacăceledouăvariabileindependente
satisfacțiadiadicășianxietateaperinatalăaducunplusdeexplicațiepentruvarianța
variabileidependente.
Tabeluldemaijosesterelevantpentruexplicareaipotezelor.
aPredictors:(Constant),Izolaresocială,satisfacțiediadică,anxietateperinatală
bPredictors:(Constant),Izolaresocială,anxietateperinatală
cDependentVariable:Depresiepostpartum
Tabelul2.Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.(VeziAnexa5-Ipoteza1).
ValoarealuiR2corespunzătoaremodelului1dinprimacoloanăatabelului2este
0,417sau0,41dacăreducemladouăzecimale.Aceastăcifrăindicăcăvarianțascorurilor
ladepresiapostpartumesteexplicatădetoțiceitreipredictori,izolaresocială,satisfcație
diadicășianxietateaperinatală,înproporțiede41,7%.F(3,142)=33,890șip
=0,000<0,001.Analizândacesterezultateamputeaafirmacăscorurileauocontribuție
semnificativăînexplicareavarianțeiscorurilorladepresiapostpartum.Dardeșicorelația
estepozitivă(Beta=0,219),acestmodelnuesterelevantdinpunctdevederestatistic,
datorităfaptuluicălaunadinvariabilepiavaloarea0.138,valoarecareestemaimare
decâtpraguldesemnificațiecareeste0.01sau0.05,ceeaceînseamnăcăaceastăvariabilă
nuesterelevantăpentrumodel.
Interpretarepsihologică:
Ipotezaafostașadarconfirmată.Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,
adicăpemăsurăcecrescscorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabila
depresiapostpartum.
Procesuldeadevenimamămarchează,îngeneral,unevenimentminunatcare
cuprindedescoperirea,învățareașioexperientăpozitivădeosebită.Darunelefemei,totuși,
găsesctranzițiaînmaternitateodificultate,definitădeeleca,oboseală,frustrareșiMod
el RR
SquareAdjuste
dR
SquareStd.Error
ofthe
EstimateChangeStatistics
R
Square
Chang
eF
Chang
e df1 df2Sig.F
Change
1 .646(a) .417 .4054.14864 .41733.890 3 142 .000
2 .639(b) .408 .4004.16631-.0092.220 1 142 .001
45tulburăriemoționale.Sentimenteledepierdereacontroluluișiadificultățiloremoționale
nuafecteazănumaimama,darauefecteadverseșiasupranou-născutului(Corrigan,
Kwasky&Groh,2015).Tranzițialamaternitatereprezintăunmomentesențialal
schimbărilorpsihologice,dedezvoltareșibiologiceînviațamamei.Mamelenoise
confruntăadeseacumaimulțifactoridestres,printrecarereducerearesurselorfinanciare,
epuizareafizică,supraîncărcareasarcinilor,restrângerearoluluișiconfuzia,izolarea
socialășisimptomeledepresive.Studiileauarătatcăunadinpatrufemeiadulteîn
perioadapostpartumesteîcercatădeoformădesuferințăemoțională(Birkeland,
Thompson&Phares,2005).
Studiirecenteauconstatatcăizolareasocialăpercepută(saulipsasuportuluisocial)în
timpulsarciniiafostunfactorputernicderiscpentrusimptomeledepresivepostpartum.
Acesteconstatărisugereazăcăfemeilecarenubeneficiazădeunsprijinsocialbunîn
timpulsarciniiaumaimulteșansedeadezvoltadepresiepostpartum.Acestconceptafost
confirmatîntr-unstudiurecentcareasusținutcăprimireadesprijininformativdelaun
numărmaredemembriairețeleisocialeafostprotectorîmpotrivădepresieipostpartum.
D.Nielsen(2000)șicolaboratoriisăiaurealizatocercetareaceaveacașiobiectiv
identificareașitestareaputeriipredictiveafactorilorderiscdemografic,obstreticiși
psiho-socialiaidepresieipostpartum.Studiulafostunuldetipcohortă,realizatpeunlot
experimentalde6790defemei,peoperioadăde3ani.Factoriideriscaufostidentificați
prinanalizaderegresielogisticămultivariată,aceștiafiind:distresulpsihologiclasarcină
târzie,izolareasocialășiistoriculpozitivalboliipsihiatrice.Putereapredictivămaximăa
factorilorderiscafostde0.30,conformcăreiaunadin3femeicuizolaresocială
perceptivăvadezvoltadepresiepostpartum(Nielsen,Videbech,Hedegaard,Salvig,
Secher,2000).
Birkelandșicolab.(2005)austudiat149demameadolescenteșiacercetatrelația
dintresimptomeledepresive(tulburăridegreutate),izolareasocialășiauto-eficacitatea
maternă.Înurmaefectuăriiuneianalizeregresivemultiple,modelulcecuprindeaizolarea
socială,auto-eficitateașisimptomeledepresive(tulburăridegreutate),aureprezentat38%
dinvarianțaasociatăsimptomelordepresive:F(4,143)=22,40,p<0,001.Predictorii
semnificativiaufost:izolareasocială(β=.44,p<.001),tulburăridegreutate/formă(β
=.20,p=.004)șiauto-eficacitateamaternă(β=.168,p=.047).Rezultatelelorauarătat
căatâtizolareasocială,câtșisentimentelemaiscăzutealeeficacitățiimaterneaufost
predictiveînaparițiasimptomelordepresiveînperioadapostpartumpentrumamele
adolescente(Birkeland,Thompson&Phares,2005).
46Facilitareasprijinuluisocialpentrumameleaflateprimadatăînperioadapostpartumesteo
componentăimportantăaroluluiasistentelormedicaleșimoașelor,deoarececercetările
anterioareauarătatcăsprijinulsocialpoatefacilitatranzițiafemeilorlamaternitate,
izolareasocialanefiindresimțiă(Leahy-Warren&McCarthy,2011).
Stresulpsihologicșiizolareasocialăaufostdedeparteceimaiputernicifactoriderisc
pentrudepresiapostpartum.Astfel,rezultatelesugereazăcă,cuoprevalențăestimatăde
5,5%,aproximativunadintreifemeicuproblemepsihologiceriscăsăseizoleze,prin
urmarepotdezvoltadepresiepostnatală.(Nielsen,Videbech,Hedegaard,DalbySalvig,
Secher,2000).
Diagramadedispersie
Obținemastfelnoruldepunctereprezentândrelațiadintreceledouavariabile.
Observămcăpunctelesuntfoarteapropiatededreaptaderegresie,ceeaceînseamnăun
coeficientdecorelațiemare,cadrepturmarerezultateleanalizeideregresiesuntpozitive.
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx
Fig.1Diagramadedispersiedintrepredictorulizolaresocialășivariabiladepresie
postpartum.(VeziAnexa6-Ipoteza1)
47Ipotezadelucru2
Satisfacțiadiadicăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilasatisfacțiediadică,crescșiscorurilelavariabiladepresiepostpartum.
Ipotezaafostinfirmatădedatelenoastreexperimentale.Cumammenționatmai
devreme,încadrulregresiei,unadinvariabileafosteliminatădinprimulmodel,iaracea
variabilăestesatisfacțiadiadică.
Model BetaIn t Sig. Partial
correlationCollinearity
Statistics
Tolerance
2Satisfactie-.105a-1.490 .138 -.124 .831
Tabel3.Variabilaexclusădinmodelulregresiei.(VeziAnexa7-Ipoteza2)
Înmodconcomitentputemobserva,ocorelațienegativăîntredepresiapostpartumși
satisfacțiadiadică(Beta=-0,105),darnesemnificativă;pi-avaloarea0.138,valoarecare
estemaimaredecâtpraguldesemnificație,careeste0.01sau0.05,ceeaceînseamnăcă
aceastăvariabilănuesterelevantăpentrumodel,nuaduceunplussemnificativ.Făcândo
analizăseparată,cuajutorulregresieiliniaresimple,ipotezaarfipututficonfirmată
(p=0,000<0,001)(Beta=-0,340),iarcorelațianegativă,arfiexplicatînproporțiede11%
varianțaladepresiapostpartumîntrecele2variabile.Daracestlucruarfifostposibildacă
predicorulsatisfacțiediadicănuarfiinclusînniciunmodel.
Tabel4.Analizapredictoruluisatisfacțiediadicăasupradepresieipostpartum.(VeziAnexa
8).ModUnstandardized
CoefficientsStandardiz
ed
Coefficient
s
t Sig.95%Confidence
IntervalforB
B Std.Error BetaLower
BoundUpper
Bound
1(Constant)24.888 2.620 9.501.00019.71030.066
satisfactie
-.261 .060 -.340-4.33
5.000 -.379 -.142
48Interpretarepsihologică
Boalamintală,fieîntimpulsarciniisaupostpartum,areconsecințeînsemnatecu
potențialgravpetermenlung,nunumaipentrumamă,cișipentruîntreagafamilieșiîn
specialpentrucopilulei(Buist,Ross&Steiner2018).
Naștereaunuicopilconstituie,deasemenea,oprovocarepentrucuplu,care,înfațasosirii
unuinoumembrualfamiliei,trebuiesăsereformulezecaotriadăechilibratăemoțional,cu
sarcinibinedistribuite.Procesuldetransformareșiadaptarelanouasituațiepoateuneorisă
fiedificil(Małus,Szyluk,Galińska-Skok,Konarzewska,2016).
ConformluiCloutandBrown(2016)satisfacțiadiadicăprezicedepresiapostpartum.
Înurmaanalizeiaceștiaauconstatocorelațienegativăîntreceledouăvariabile(p<0,001;
r=-0,33).Calitateașisatisfacțiarelațiilorpotcontribuilaajustareapsihologicăafemeilor
perinatale.Maimultrezultatelesugereazăcăosatisfacțiediadicăscăzută,inclusiv
afecțiuneaemoțională,suntfactorideriscpentrudezvoltareadepresieipostpartum;
Rezultatelenoastresuntsusținutedeunelecercetărianterioare.SpreexempluMunaf,
șiSiddiqui(2013)auavutcașiobiectivalstudiuluiinvestigrearelațieidepresiei
postpartumcusatisfacțiadiadică.Rezultateleidentificateînurmaaplicăriiinstrumentelor
asupra50defemeidinPakistan,aufostsemnificative.Ipotezaformulatăaarătatcă
scoruriledepresieipostpartumaufostcorelatenegativcuscorurilesatisfacțieidiadice
(r=-0.74;p<0.001).Așadardacăexistăosatisfacțieasupraviețiidatorităcondițiiorpozitive,
sprijin,iubire,afecțiuneșiîndrumare,atuncifemeilesuntcapabilesăgestionezelucrurile
multmaiușor(Munaf&Siddiqui,2013).
Oaltăcercetarecaresusținerezultateleobținuteîncercetareanoastrăestecearealizată
deA.Małusetal.(2016),avândcașiscopprincipalmăsuraîncaresimptomeledepresiei
postpartumsuntasociatecunivelulsatisfacțieidiadice.Rezultateleauindicatocorelație
semnificativăîntreniveluldepresieipostpartumșicalitatearelației.Multmaimulte
simptomecumarfitulburăriledesomn,hrană,anxietatea,insecuritatea,labilitatea
emoțională,confuziamentală,pierdereaîncrederiiînsine,vinovăție,rușinegânduri
suicidare,auapărutlanoimamecareaufostmaipuținmulțumitederelațialor,însensul
deunnivelmaiscăzutdeintimitate,auto-împlinire,similaritateacupartenerul.Înschimb
femeilecareauraportatungraddesatisfacțiemairidicat,auraportatînacelașitimpșio
staredesănătatementalăbună,iarparteneriiloraufostmaisensibililanevoilelor(Małus
etal.,2016).
Înstrânsălegăturăcuconstatărileprivindsprijinulsocial,studiileauraportatunrisc
crescutdedepresiepostpartumlafemeilecareauprezentatproblemediadiceîntimpul
49sarcinii(Beck,2001).Acestlucrusevareflectaînsentimenteledeizolareșilipsadesprijin.
Efectelepărințilorasupratuturoraspectelorlegatedefuncționareapsihosocialăamameinu
trebuiesubestimate.RobinsonșiStewartdiscutădespremodulîncare,înmultecazuri,
sistemulfamilialtrebuiereorganizatșimultecupluriadoptărolurimaitradiționale.Mama
aredeobiceitendințadeafaceopartemaimaredinsarcinilepărintești,iarpărințiitrebuie
sădecidăcumrolurilelornoivorafectamodeleledemuncăanterioareșivorimplementa
modificărilenecesare.Cusarcinasuplimentarăaîngrijiriicopiilor,relațiadintreparteneri
suferăadeseașiexistămaipuțintimppentrusocializare.Orelațiedesusținerecutatăl
poateajutalaatenuareastresuluideafiomamănouă.Aceststrestrebuieluatîn
considerarelaevaluarearoluluifactorilorîndezvoltareadepresieipostpartum(Robinson&
Stewart,2001).
Ipotezadelucru3
Anxietateaperinatalăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaanxietateperinatală,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
Ipotezaafostconfirmatădedatelenoastreexperimentale.Încadrulregresieimultiple,
metodaceluimaibunset,modelulalcătuitdinpredictoriiizolaresocialășianxietate
perinatalăexplicăvarianțascorurilorlavariabiladepresiepostpartum.
Tabelulprezentatmaijosesterelevantpentruaceastăanaliză.
Prinintermediulcorelației,anxietateperinatalășidepresiapostpartums-adoveditafi
semnificativăp<0,001,r=0,599.Valoarealapătratjustificăînproporțiede35,8%varaința
ladepresiapostpartum,explicatăprindiferențeleinterindividualeînceeaceprivește
anxietateaperinatalăaacelorașisubiecți.
50Tabel5.Analizaceluimaibunmodeldincadrulregresieiliniaremultiple.(Anexa
5-Ipoteza3).
ValoarealuiR2corespunzătoaremodelului2,dinprimacoloană,este0,639sau0,63
dacăreducemladouăzecimale,cu0.009maipuțindecâtprimulmodel,darcarenueste
relevant.Aceastăcifrăindicăcăvarianțascorurilorladepresiapostpartumesteexplicatăde
ceidoipredictori,izolaresocialășianxietateperinatală,înproporțiede63,9%,celălalt
procent36,1%dinvarianțărămânândneexplicatdeoarecenumaiavemvariabile
importanteînmodel.
Seremarcăfaptulcăpeste0,001,valoaremaimicădecâtpraguldesemnificație,prin
urmarevariabileleizolaresocialășianxietateaperinatalacontribuiesemnificativla
predicțiavariabileidepresiapostpartum.
ValoareacoeficientuluideregresieBetaestepozitiv,izolaresocialăBeta=0,247și
anxietateaperinatalaBeta=0,489,așadarexistăorelațiepozitivăîntrescorurilesubiecților
laizolaresocialășianxietateperinatalășidepresiepostpartum.Deciipotezaafost
confirmatăF(1,142)=2,220șip<0,001.,63,9%dinvarianțascorurilorladepresia
postpartumesteexplicatădescorurilecelordoipredictoriaiceluide-aldoileamodel.Unstandardized
CoefficientsStandardized
Coefficients tSig.95%ConfidenceIntervalforB
B
Std
.Er
ror Beta LowerBoundUpper
Bound
1(Constant)8.6062.916 2.951.004 2.84014.371
anxietate .164.026 .4676.381.000 .113 .215
satisfactie
-.080.054 -.105-1.49
0.138 -.187 .026
Izolare
sociala.220.074 .2192.958.004 .073 .367
2(Constant)4.5231.003 4.510.000 2.5406.505
anxietate .172.025 .4896.799.000 .122 .221
Izolare
sociala.249.072 .2473.441.001 .106 .391
51Analizândcorelațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală,rezultatelesunt
semnificativestatistic(r=0,59;p<0.001,N=146)relevândfaptulcădepresiapostpartum
coreleazăpozitivcuanxietateaperinatallă.Acesterezultateindicăolegăturăputernică
întreceledouăvariabile,astfelscorurilemarialedepresieipostpartumseasociazăcu
scorurilemarilaanxietateaperinatală.
Proporțiadevarianțăarevaloarea0,34(r=0,59,decir2=0,34).Seobservăcă34%din
procentuldevarianțaobservatăseîntâlneșteînrealitate,decirelațiagăsităesteprezentăla
34%dintresubiecți.
Interpretarepsihologică
Sarcinaesteoperioadădevulnerabilitatecrescutăpentrudezvoltareaanxietățiișia
depresiei.Acesteasuntcelemaifrecventetulburăripsihiceîntimpulsarciniișipostpartum,
iarsimptomelepotvariadelaușoarelasevere(Alipouretal.,2012;Biaggi,Conroy,
Pawlby,Pariante,2015).
Ipotezaafostașadarpozitivsemnificativă.Înmaimultestudiis-ademonstratcorelația
puternicădintreceledouătulburări.PotrivitluiHeronetal.,însarcinatârzie,simptomele
anxioaseauprezissimptomedepresivemaisevereînprimele3lunidelanaștere.Această
relațiearămaschiarșiatuncicândunelesimptomecumarficalitateasomnului,suportul
socialperceputsaudepresieanterioarăauto-raportată,aufostcontrolate.Acesteniveluri
ridicatealesimptomelordepresiveînprimeleluniarputeaaveaunriscmultmairidicat
pentrumame,deadezvoltădepresieclinicăîntr-operioadăimediaturmătoare(Herona,
O’Connorb,Evans,Goldinga,Glover,2004;Skouteris,Wertheim,Rallis,Milgrom,Paxton,
2009).
Deasemeneaîntr-ometa-analizăceacuprins44destudii,careaîncercatsădetermine
importanțalegăturiidintredepresiapostpartumșivaraibilelepredictori:satisfacțiadiadică
șianxietateaperinatală,depresiaprenatală,istoriculdepresiv,suportulsocial,stresul,
baby-blues-ul,s-afostconstatunefectsemnificativîntrepredictorișidepresiapostpartum.
Mărimeaefectuluipentrupredictorulanxietateperinatalaafostde0.35(Beck,1996).
O'HarașiSwain(1996)auanalizatrezultatelea5studii,cuprinzândaproape600de
subiecțișiauconstatat,deasemenea,căanxietateaîntimpulsarciniiafostunpredictor
puternicșimoderataldepresieiulterioaredupănaștere.Acesteconstatăriaufostsusținute
înstudiileulterioareefectuatedeJohnstoneșicolab.(2001;apud.WorldHealth
Organization)șiNeterșicolab.(1995;apud.O'Hara&Swain,1996),careaconstatatcă
52nivelemairidicatedeanxietateauprezisputernicniveluriledesimptomatologiedepresivă
postpartum.
Sutterșicolegiisăiauinvestigatșieilegăturadintreanxietateaperinatalășidepresia
postpartum,studiusugerândunriscridicatcadepresiapostpartumsăsedezvolteînurma
anxietățiiSpecificitateaperioadeipostnataleîncomparațiecualteperioadealecicluluide
viațăpoatefilegatădeoposibilăaccelerarearisculuidetranzițiedelaanxietatea
perinatalăladepresiesubinfluențadiferițilorfactoripsiho-socialișibiologicicare
predominăînperioadaperinatală.Cualtecuvinte,legăturadintreanxietateșidepresie
poateficantitativ,darnucalitativ,diferităînperioadeleperinataleîncomparațiecualte
etapealevieții.Dincolodeproblemelenosograficeșipatofiziologiceridicatederiscul
crescutdeaparițieasimptomelordepresivepostnataleintenselafemeilecusarcinăcu
anxietateperinatală,constatărileprezenteauimplicațiiclinicepotențiale.Simptomelede
anxietatesuntfrecventraportatedefemeileînsărcinateșisuntadesealuateînconsiderare
decătremoașeșiobstetricienicaparteaexperiențelorpsihicenormalealesarcinii,în
specialdacăacesteaseconcentreazăasuprasănătățiicopiluluisauasupracompetențelor
materne.Constatărileprezentesugereazăcăacestesimptomenuartrebuisăfieconsiderate
prearapidcaunprocesdeadaptarenormalăasarcinii,darartrebuiinvestigateîn
continuarepentruaidentificaposibilelăanxietateperinatală.Cutoateacesteastudiula
relevatcăunadinpatrufemeicuanxietateperinatalăauavutunscorridicatlascalelede
măsurăfiinddetreiorimaipredispusesăprezintesimptomedepresivepostnataleintense.
(Sutter-Dallay,&Giaconne-Marcesche,2004).
53Diagramadedispersie
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx
Img.2Diagramadedispersiedintrepredictorulanxietateperinatalășivariabiladepresie
postpartum.Anexa6-Ipoteza3.
Obținemastfelnoruldepunctereprezentândrelațiadintreceledouavariabile.
Observămcapunctelesuntfoarteapropiatededreaptaderegresie,ceeaceînseamnăun
coeficientdecorelațiemare,cadrepturmarerezultateleanalizeideregresiesuntpozitive.
543.6Concluzii
Obiectiveleprincipalepentrulucrareadefațăauconstatînanalizarearelațieidintre
predictoriiizolaresocială,satisfacțiediadicășianxietateperinatală.Lanivelulîntregii
cercetăriaufostformulatetreiipoteze.
Unnumărmaredestudiiaudemonstratmultitudineafactorilorderisccare,atâtînperioada
antenataladarșiînperioadapostpartumducladezvoltareadepresiei.Rezultateleanterioare
susținînmareparteacesterezultate,maipuținfaptulcăsatisfacțiadiadicăarprezice
depresiapostpartumîmpreunăcuceidoifactori.Înschimbafostdemonstratîncadrul
analizeiinterindividuale,căaceastfactorinfluențeazăîntr-adevărdepresiapostpartum.Mai
multacorelatînsenssemnifictivnegativ.Înacelașitimp,izolareasocialășianxietatea
perinatalăauprezisînsenssemnificativdepresiapostpartum.
Prinurmare,amdemonstratcăexistăorelațieîntredepresiapostapartumșifactorii
interpersonalișiintrapersonali.Procentajulprevalențeidepresieipostpartumesteîn
creștere,înjurde10-15%dinmameexperimenteazăaceastătulburaredupănaștere,
reprezentândoproblemămajorășiprioritarăpentrucercetători,darșiîndomeniulmedical.
Înprezent,înRomânianuesteclarăprevalențaprivinddepresiapostpartum.
Înlucrareadefațăaufostincluși146desubiecți,fărăcavârstasăfieuncriteriude
selecție,darulterioramconstatatcăpersoaneleaveauvârsteîntre18-42deani,prin
introducereauneiîntrebăriorientativeînchestionar.Înmultestudii,eșantionulacuprinso
populațiedinmediulurban,daraceststudiuainclusatâtpopulațiedinmediulurbancâtși
mediulrural,ceeaceoferănoiperspectivedecercetare.
553.7Limiteșiperspectivedecercetare.
Limitelecercetăriiprovindintipuldecercetareutilizatșianumedinlimitelestudiului
corelațional.Faptulcănuputemdeterminanumaiorelațiedeasociere(celmultde
predicțieascoruriloruneivariabilepebazaalteivariabile)reprezintăolimităimportantă,
carepoatefidepășităînurmătoarelecercetări.Oaltălimităoreprezintăinstrumentelede
cercetarefolositeșianume,scaleleșichestionarul,carenupotînlăturaefectuldefațadăși
completareasuperficilă,astfeloalegeremultmaibunăarfipelângăacesteinstrumente,
intervievareașiobservareasubiecților.Deasemeneascalaschemelorcognitivecemasoară
izolaresocială,arputeafiînlocuităcuunaltinstrumnetcaresămăsoaremaiînprofunzime
aceatalatură,chiardacăacestaademonstratoconsistențăinternăbună.Maimult,
perioadeledeevaluareconstitueolimită,șiastaprinfaptulcăamsupuscompletăriidoarîn
perioadapartum,darcaoperspectivăpentrucercetăriledinviitor,perioadelearputeasă
fiecuprinseîncădelaînceputulsarciniipânălasfârșitulprimuluiandelanaștere,caresă
cuprindăfactoriiantenatali,darșipeceipostnatali.Oaltălimităcarearputeafiutilizatăca
perspectivăviitoare,arfiocercetareadepresieipostpartumîndiadă.
Cumamenunțatmaisus,oaltădirecțieviitoarearputeafiultilizareaaltorchestionare
caresămăsoareinteracțiuneadintrefactoriiceimaiputernicicareprezicdepresia
postpartum.Scalapentruanxietateseaxeazădoarpeosingurătulburareaanxietății,deși
suntmultemamecufobiesocialăsaustresposttrauamtic,careaunevoiedeoatenție
clinicăspecială.
Rezultatelesusțincercetareacontinuăpentruaneperfecționaîncontinuareînțelegerea
moduluiîncareacesteasociațiitransversaleșilongitudinalesedezvoltășiafectează
femeileîntimpulsarciniișiînafarăacesteia.
56Bibliografie
1.Affonso,D.D.,De,A.K.,Horowitz,J.A.,Mayberry,L.J.(2000).Aninternational
studyexploringlevelsofpostpartumdepressivesymptomatology.JPsychosomRes.
2.Alipour,Z.,Lamyian,M.&Hajizadeh,E.(2012).Anxietyandfearofchildbirthas
predictorsofpostnataldepressioninnulliparouswomen.WomenBirth.
3.Alloy,L.B.,Liu,R.T.,&Bender,R.E.(2010).Stressgenerationresearchin
depression:Acommentary.InternationalJournalofCognitiveTherapy.
4.Almond,P.(2009).Postnataldepression:Aglobalpublichealthperspective;
PerspectivesinPublicHealth.AmericanJournalofClinicalMedicine,andLearning
Company.
5.Bahramizadeh,H.,Ehsan,H.B.(2011).TheEvaluationofPredictionPotential
NeuroticismandExtraversionAccordingtoEarlyMaladaptiveSchemas.Socialand
BehavioralSciences.
6.Baker,I.Yang(2018).SocialMediaasSocialSupportinPregnancyandthe
Postpartum.Sexual&ReproductiveHealthcare.
7.Bandelow,B.,Sojka,F.,Broocks,A.,Hajak,G.,Bleich,S.,Rüther,E.(2006)Panic
disorderduringpregnancyandpostpartumperiod.EuropeanPsychiatry.
8.Barak,A.,Klein,B.,Proudfoot,J.(2009).Defininginternet-supportedtherapeutic
interventions.AnnBehavMed
9.Barnes,D.L.(2006).PostpartumDepression:ItsImpactOnCouplesAndMarital
Satisfaction.JournalofSystemicTherapies.
10.Beck,C.T.(1996).AMeta-AnalysisofPredictorsofPostpartumDepression.Nursing
Research.
11.Beck,C.T.(2004).Birthtrauma:intheeyeofthebeholder.NursingResearch.
12.Beck,C.T.(2004).Post-traumaticstressdisorderduetochildbirth:theaftermath.
NursingResearch.
13.Beck,C.T.(2001).Predictorsofpostpartumdepression:anupdate.NursingResearch.
14.Beck,C.T.(2001).Predictorsofpostpartumdepression.NursingResearch
15.Beck,C.T.(2006).PostpartumDepression:Itisn’tjusttheblues.AmericanJournalof
Nursing.
16.Belsky,J.,&Kelly,J.(1994).Thetransitiontoparenthood.NewYork:Dell.
5717.Bennett,H.A.,Einarson,A.,Taddio,A.,Koren,G.&Einarson,T.R.(2004)
Prevalenceofdepressionduringpregnancy:systematicreview.ObstetGynecol.
18.Biaggi,A.,Conroy,S.,Pawlby,S.,&Pariante,C.M.(2015).Identifyingthewomen
atriskofantenatalanxietyanddepression:Asystematicreview.JournalofAffective
Disorders.
19.Birkeland,R.,Thompson,J.K.,&Phares,V.(2005).AdolescentMotherhoodand
PostpartumDepression;JournalofClinicalChildandAdolescentPsychology.
20.Boschen,M.J.(2011).GeneralizedAnxietyDisorderinAdults:FocusonPregabalin.
ClinicalMedicineInsights:Psychiatry.
21.Bowen,A.,Bowen,R.,Balbuena,L.,&Muhajarine,N.(2012).Arepregnantand
postpartumwomenmoodier?Understandingperinatalmoodinstability.Journalof
ObstetricsandGynaecology.
22.Bruntona,R.,,Dryera,R.,Salibaa,A.,Kohlhoffb,J.,(2018).Re-examining
pregnancy-relatedanxiety:Areplicationstudy.WomenBirth.
23.Buist,A.,Ross,L.E.,&Steiner,M.,(2018).Anxietyandmooddisordersin
pregnancyandthepostpartumperiod.StJoseph’sHealthcare,Canada.
24.Buist,A.,Ross,E.L.andSteiner,M.,Anxietyandmooddisordersinpregnancyand
thepostpartumperiod.2Women’sMentalHealth&AddictionResearchSection,
2009.
25.Chai-Liam,T.(2011).DyadicConsensusandSatisfactionofMarriedandDating
CouplesinMalaysia.CanadianCenterofScienceandEducation.
26.Clout,D.,&Brown,R.(2016).MaritalRelationshipAndAttachmentPredictorsOf
PostpartumStress,Anxiety,AndDepressionSymptoms.JournalofSocialand
ClinicalPsychology.
27.Corrigan,C.P.,Kwasky,A.,N.,&Groh,C.J.(2015).SocialSupport,Postpartum
Depression,andProfessionalAssistance:ASurveyofMothersintheMidwestern
UnitedStates.TheJournalofperinatalEducation.
28.Cox,J.L.,Holden,J.M.(2003).PerinatalMentalHealth:AGuidetotheEdinburgh
PostnatalDepressionScale.London:Gaskell.
29.Dennis,C.L.,&Chung-Lee,L.(2006).Postpartumdepressionhelp-seekingbarriers
andmaternaltreatmentpreferences:Aqualitativesystemicreview.Birth.(Berkeley,
Calif.)
30.Dennis,C.L.(2009).Postpartumdepressionpeersupport:Maternalperceptionsfrom
arandomizedcontrolledtrial.InternationalJournalofNursingStudies.
5831.Dennis,C.L.,Hodnett,E.D.(2007).Psychosocialandpsychologicalinterventionsfor
treatingpostpartumdepression.CochraneDatabaseofSystematicReviews.
32.Dickerson,S.(2006).Women’suseoftheinternet:whatnursesneedtoknow.Jurnal
ofObstretic,Gynecologic&NeonatalNursing.
33.Dowbiggin,I.R.(2009).HighAnxieties:TheSocialConstructionofAnxiety
Disorders.TheCanadianJournalofPsychiatry.
34.Dunn,K.(2016).Understandingpostnataldepressionandperinatalmentalhealth.
Mind.NationalAsociationofmentalhealth.
35.Edhborg,M.,Matthiesen,A.S.,Lundh,W.,Widstrom,A.M.(2005).Someearly
indicatorsfordepressivesymptomsandbondingtwomonthspostpartum:astudyof
newmothersandfathers.ArchivesofWomen'sMentalHealth.
36.Emmanuel,E.,Creedy,D.,StJohn,W.,Gamble,J.,&Brown,C.(2008).Maternal
roledevelopmentfollowingchildbirthamongAustralianwomen.JournalofAdvanced
Nursing.
37.Evans,M.,Donelle,L.,&Hume-Loveland,L.(2012).Socialsupportandonline
postpartumdepressiondiscussiongroups:Acontentanalysis.TheUniversityof
WesternOntario.
38.Evins,G.G.,&Theofrastous,J.P.(1997).Postpartumdepression:areviewof
postpartumscreening.AmJObstetGynecol.
39.Finchman,F.D.,&Brandbury,T.(2004).ResearchontheNatureandDeterminants
ofMaritalSatisfaction:ADecadeinReview.JournalofMarriageandFamily.
40.Flykt,M.,Kanninen,K.,Sinkkonen,J.,&Punamaki,R.-L.(2010).Maternal
depressionanddyadicinteraction:Theroleofmaternalattachmentstyle.Infantand
ChildDevelopment.
41.FoxS.(2009).Thesociallifeofhealthinformation.
42.Friedman,S.H.&ResnickP.J.,(2009).Postpartumdepression:anupdate.Women's
Health.
43.Gavin,N.I.,Gaynes,B.N.,Lohr,K.N.,Meltzer-Brody,S.,Gartlehner,G.,&
Swinson,T.(2005).Perinataldepression:Asystematicreviewofprevalenceand
incidence.Obstetrics&Gynecology.
44.Glazener,C.M.A.,Abdalla,M.,Stroud,P.,Naji,S.,Templeton,A.,&Russell,I.T.
(1995).Postnatalmaternalmorbidity:Extent,causes,prevention,andtreatment.
BritishJournalofObstetricsandGynaecology.
5945.GloverD.V.(2014).Maternaldepression,anxietyandstressduringpregnancyand
childoutcome;whatneedstobe.InstituteofReproductiveandDevelopmental
Biology.
46.Glynn,L.M.,Davis,E.P.,&Sandman,C.A.(2006).Newinsightsintotheroleof
perinatalHPA-axisdysregulationinpostpartumdepression.Neuropeptides.
47.Griffiths,F.,Lindenmeyer,A.,Powell,J.,Lowe,P.,&Thorogood,M.(2006).Why
arehealthcareinterventionsdeliveredovertheinternet?Asystematicreviewofthe
publishedliterature.JMedInternetRes.
48.Griffiths,K.M.,Christensen,H.(2007)Internet-basedmentalhealthprograms:a
powerfultoolintheruralmedicalkit.AustJRuralHealth.
49.Grohol,J.(2017).PostpartumDepression.PsychCentral.
50.Halbreich,U.(2005).Postpartumdisorders:multipleinteractingunderlying
mechanismsandriskfactors.JournalofAffectiveDisorders.
51.Halbreich,U.,Karkun,S.(2006).Cross-culturalandsocialdiversityofprevalenceof
postpartum.JournalofAffectiveDisorders.
52.Herona,J.O’Connorb,T.G.,Evans,J.,Goldinga,J.,&Glover,V.,(2004)Thecourse
ofanxietyanddepressionthroughpregnancyandthepostpartuminacommunity
sample.JournalofAffectiveDisorders.
53.Hertzberg,T.,&Wahlbeck,K.(1999).Theimpactofpregnancyandpuerperiumon
panicdisorder:Areview.JournalofPsychosomaticObstetricsandGynecology.
54.Himmelhoch,J.,Levine,J.,&Gershon,S.(2001).Historicaloverviewofthe
relationshipbetweenanxietydisordersandaffectivedisorders.DepressAnxiety.
55.Holden,J.M.,Sagovsky,R.,&Cox,J.L.(1989).Counsellinginageneralpractice
setting:controlledstudyofhealthvisitorinterventioninthetreatmentofpostnatal
depression.BMJPublishingGroup.
56.Hollon,S.D.(1998).Whatiscognitivebehaviouraltherapyanddoesitwork?Current
OpinionsinNeurobiology.
57.Holt-Lunstad,J.,Smith,T.B.,&Layton,J.B.(2010)Socialrelationshipsandmortality
risk:Ameta-analyticreview.
58.Horowitz,S.M.,Andrews,J.,&Goodman,H.H.(2005).IdentifyingandTreating
PostpartumDepression.JournalofObstetricandGynecologicalNursing.
59.House,J.S.,Landis,K.R.,Umberson,D.(1988)Socialrelationshipsandhealth.
Science
6060.House,J.S.(1981).Workstressandsocialsupport.Reading,MA:Addison-Wesley.
61.Howell,E.,Mora,P.,DiBonaventura,M.,Leventhal,H.(2009).Modifiablefactors
associatedwithchangesinpostpartumdepressivesymptoms.ArchWomensMent
Health.
62.Jang,J.,&Dworkin,J.(2014).Doessocialnetworksiteusematterformothers?
Implicationsforbondingandbridgingcapital.ComputersinHumanBehavior.
63.Jung,C.,Ho,J.T.,Torpy,D.J.etal.(2011).Alongitudinalstudyofplasmaand
urinarycortisolinpregnancyandpostpartum.J.Clin.Endocrinol.
64.Kammerer,M.,Taylor,A.,Glover,V.(2006).TheHPAaxisandperinataldepression:
ahypothesis.ArchWomensMentHealth.
65.Kennerley,H.,&Gath,D.(1989).Maternityblues.Detectionandmeasurementby
questionnaire.BrJPsychiatry.
66.Kim,J.,LaPorte,L.,Corcoran,M.,Magasi,S.,Batza,J.,Siver,R.(2010).Barriersto
mentalhealthtreatmentamongobstetricpatientsatriskfordepression.Obstetricsand
Gynaecology.
67.Leahy-Warren,P.,&McCarthy,G.(2007).Postnataldepression:Prevalence,mothers'
perspectives,andtreatments.ArchivesofPsychiatricNursing.
68.Lee,C.&Dennis,R.N.,(2004).PreventingpostpartumdepressionpartIareviewof
biologicalintervention.CanJPsychiatry.
69.Lee,K.A.,Zaffke,M.E.,&McEnany,G.(2000).Parityandsleeppatternsduringand
afterpregnancy.Obstetrics&Gynecology.
70.Leigh,B.&Milgrom,J.(2008).Riskfactorsforantenataldepression,postnatal
depressionandparentingstress.BMCPsychiatry.
71.Lins,N.D.(2016).BabyBlues:ANaturopathicApproachforPostpartumHealth
BalboaPress,aDivisionofHayHousePublishing.
72.Lipsky,L.M.,Strawderman,M.S.,&Olson,C.M.(2012).Maternalweightchange
between1and2yearspostpartum:Theimportanceof1yearweightretention.Obesity
(SilverSpring).
73.Lonstein,L.S.,(2007).Regulationofanxietyduringthepostpartumperiod.
NeuroscienceProgram&DepartmentofPsychology,MichiganStateUniversity.
74.Lopez,V.,O.,Blanco,C.,Keyes,K.,Olfson,M.,Grant,B.F.,&Hasin,D.S.(2008).
PsychiatricdisordersinpregnantandpostpartumwomenintheUnitedStates.
ArchivesofGeneralPsychiatry.
6175.Lyons-Ruth,K.,Lyubchik,A.,Wolfe,R.,&Bronfman,E.(2002).Parentaldepression
andchildattachment:Hostileandhelplessprofilesofparentandchildbehavioramong
familiesatrisk.Obesity(SilverSpring).
76.Małus,A.,Szyluk,J.,Galińska-Skok,B.,&Konarzewska,B.,(2016)Incidenceof
postpartumdepressionandcouplerelationshipquality.FacultyofHealthSciences,
MedicalUniversityofBialystok.
77.ManualdediagnosticsiclasificarestatisticaatulburarilormintaleIV.(2000).
AmericanPsychiatricAssociationPublishing.
78.Marcus,S.M.,Flynn,H.A.,Blow,F.C.,Barry,K.L.(2003).Depressivesymptoms
amongpregnantwomenscreenedinobstetricssettings.J.WomensHealth.
79.Marks,M.,Wieck,A.,Checkley,S.,Kumar,C.,(1996).Howdoesmarriageprotect
womenwithhistoriesofaffectivedisorderfrompost-partumrelapse?BrJMed
Psychol.
80.McMahon,C.A.,Barnett,B.,Kowalenko,N.M.,Tennant,C.C.(2006).Maternal
attachmentstateofmindmoderatestheimpactofpostnataldepressiononinfant
attachment.JournalofChildPsychologyandPsychiatry.
81.Milgrom,J.,&Gemmill,A.W.(2014).Screeningforperinataldepression.BestPract.
Res.Clin.Obstet.Gynaecol.
82.Misri,S.,Kostaras,X.,Fox,D.,Kostaras,D.(2000).TheImpactofPartnerSupportin
theTreatmentofPostpartumDepression.CanJPsychiatry.
83.Mitrofan,I.&Mitrofan,N.(1994).Elementedepsihologiacuplului.CasadeEditura
siPresa”Sansa”S.R.L.Bucuresti.
84.Moses-Kolko,E.L.,Berga,S.L.,Kalro,B.,Sit,D.K.,Wisner,K.L.(2009).
Transdermalestradiolforpostpartumdepression.JClinPsychopharmacol.
85.Moses-Kolko,Eydie&Roth,E.K.(2004).AntepartumandPostpartumDepression:
Healthymom,healthybaby.JournaloftheAmericanMedicalWomen’sAssociation.
86.Munaf,S.,Siddiqui,B.(2013).RelationshipofPost-natalDepressionwithLifeand
MaritalSatisfactionandItsComparisoninJointandNuclearFamilySystem.Institute
ofClinicalPsychology,UniversityofKarachi.
87.Nicholson,N.R.(2012).AReviewofSocialIsolation:AnImportantbut
UnderassessedConditioninOlderAdultsSchoolofNursing.QuinnipiacUniversity.
88.Najman,J.M.,Andersen,M.J.,Bor,W.,O’Callaghan,M.J.,&Williams,G.M(2000).
Postnataldepression–mythandreality:Maternaldepressionbeforeandafterthebirth
ofachild.SocialPsychiatryEpidemiology.
6289.O’Hara,M.W.(2009).PostpartumDepression:WhatWeKnow.UniversityofIowa.
90.O'Hara,M.W.&Swain,A.M.(1996).Ratesandriskofpostpartumdepression-a
meta-analysis.InternationalReviewofPsychiatry.
91.O’Hara,M.W,(1995).PostpartumDepression:CausesandConsequences;
Springer-VerlagNewYork,Inc.
92.O’Hara,M.W.,Rehm,L.P.,Campbell,S.B.(1982).Predictingdepressive
symptomatology:cognitive-behavioralmodelsandpostpartumdepression.J.Abnorm.
Psycholgy.
93.O’Hara,M.W.&McCabe,J.E.(2013).Postpartumdepression:Currentstatusand
futuredirections.TheAnnualReviewofClinicalPsychology.
94.Oakley,A.(1992)..Socialsupportandmotherhood.Oxford:Blackwell.Obstetrics
andgynecology.
95.Pitt,B.(1968).“Atypical”DepressionFollowingChildbirth.TheBritishJuournalof
Psychiatry.
96.Pearlin,L.I.,Lieberman,M.A.,Menaghan,E.G.,Mullan,J.T.,(1981).Thestress
process.J.HealthSoc.Behav
97.Pearlstein,T.B.,Zlotnick,C.,Battle,C.L.,etal.(2006).Patientchoiceoftreatmentfor
postpartumdepression:apilotstudy.ArchofWomen’sMentHealth.
98.Pike-Bruinooge,S.(2006).Aphenomenologicalexplorationofwomen’spostnataluse
ofonlinesocialsupportforums.Doctoraldissertation.AvailablefromProQuestand
LearningCompany.
99.Ritter,C.,Hobfoll,S.E.,Lavin,J.,Cameron,R.P.,Hulsizer,M.R.,(2000).Stress,
psychosocialresources,anddepressivesymptomatologyduringpregnancyin
low-income,inner-citywomen.JHealthPsychol.
100.Robinson,G.E.,Stewart,D.E.(2001).Postpartumdisorders.In:StotlandNL,Stewart
DE.Psychologicalaspectsofwomen’shealthcare.Washington(DC),American
PsychiatricPress,Inc.
101.Romm,A.J.(2002).NaturalHealthafterBirth:TheCompleteGuidetoPostpartum
Wellness.EdituraHealingArtsPress.
102.Ross,L.E.,Sellers,E.M.,GilbertEvans,S.E.,&Romach,M.K.(2004).Mood
changesduringpregnancyandthepostpartumperiod:developmentofa
biopsychosocialmodel.ActaPsychiatr.Scand.
63103.Ross,L.E.,GilbertEvans,S.E.,Sellers,E.M.,&Romach,M.K.(2003).
Measurementissuesinpostpartumdepressionpart1:Anxietyasafeatureof
postpartumdepression.ArchWomensMentHealth.
104.Rusu.A.,șiMureșan.C.(2014).Satisfacțiaîncuplu.EdituraGrinta.
105.Rychnovsky,J.,&Hunter,L.P.(2009).Therelationshipbetweensleepcharacteristics
andfatigueinhealthypostpartumwomen.Women’sHealthIssues.
106.Schetter,C.D.,Saxbe,D.E.,Cheadle,A.,&Guardino,C.M.(2016).Postpartum
DepressiveSymptomsFollowingconsecutivepregnancies:stability,changeand
mechanisms.ClinicalPsychologicalScience.
107.Schubring,C.,Englaro,P.,Siebler,T.etal.(1998).Longitudinalanalysisofmaternal
serumleptinlevelsduringpregnancy,atbirthanduptosixweeksafterbirth:relation
tobodymassindex,skinfolds,sexsteroidsandumbilicalcordbloodleptinlevels.
HormoneResearch.
108.Segre,S.L.,&Davis,W.N.(2013).PostpartumDepressionandPerinatalMood
DisordersintheDSM.PostpartumSupportInternational
109.Shahhosseini,Z.,Abedian,K.,Azimi,H.(2008).Roleofanxietyduringpregnancyin
pretermdelivery.JUnivMediSciZanjan.
110.Skalkidou,A.,Hellgren,C.,Comasco,E.,Sylvén,S.&Poromaa,I.S,(2012).
Biologicalaspectsofpostpartumdepression.Women'sHealth.
111.Skouteris,H.,Wertheim,H.E.,Rallis,S.,Milgrom,J.,&Paxton,J.S.
(2009).Depressionandanxietythroughpregnancyandtheearlypostpartum:An
examinationofprospectiverelationships.JournalofAffectiveDisorders.
112.Smith,M.V.,Shao,L.,Howell,H.,Lin,H.&Yonkers,K.A.(2011).Perinatal
depressionandbirthoutcomesinaHealthyStartproject.MaternChildHealthJ.
113.Somerville,S.,Dedman,K.,Hagan,R.,Oxnam,E.,Wettinger,M.,Byrne,S.,Coo
S,DohertyD,PageAC.(2014).ThePerinatalAnxietyScreeningScale:development
andpreliminaryvalidation.ArchWomensMentHealth
114.Spanier,G.B.(1976).Measuredyadicadjustment:Newscalesforassessingthe
qualityofmarriageandsimilardyads.JournalofMarriageandtheFamily.
115.Steptoe,A.,Shankar,A.,Demakakos,P.,&Wardle,J.(2013).Socialisolation,
loneliness,andall-causemortalityinoldermenandwomen.UniversityCollege
London.
116.Stocky,A.,&LynchJ.(2000).Acutepsychiatricdisturbanceinpregnancyandthe
puerperium.BaillieresBestPractResClinObstetGynaecol.
64117.Stuart,S.,&O’Hara,M.W.(1995).Interpersonalpsychotherapyforpostpartum
depression:atreatmentprogram.JPsychotherPractRes.
118.Sue,A.(2007).PostpartumDepression.ClinicalPediatrics
119.Sutter-Dallay,A.L.,&Giaconne-Marcesche,V.,&Glatigny-Dallay,E.,&Verdoux,
H(2004).Womenwithanxietydisordersduringpregnancyareatincreasedriskof
intensepostnataldepressivesymptoms:aprospectivesurveyoftheMATQUIDcohort.
EuropeanPsychiatry.
120.Thurgood,S.,Avery,D.M.,&Williamson,L.(2009).PostpartumDepression
121.Tomson,D.,(2007),Antenatlandpostnatalmentalhealth.NationalInstitutefor
HealthandClinicalExcellence.
122.Turner,K.M.,Sharp,D.,Folkes,L.,&Chew-Graham,C.(2008).Women’sviewsand
experiencesofantidepressantsasatreatmentforpostnataldepression:aqualitative
study.FamilyPractice.
123.Vandervoort,D.(2000).SocialIsolationandGender.UniversityofHawaiiatHilo.
124.Vigod,S.N.,Villegas,L.,Dennis,C.L.,RossL.E.(2009).Prevalenceandriskfactors
forpostpartumdepressionamongwomenwithpretermandlow-birth-weightinfants:a
systematicreview.Women’sCollegeHospitalandWomen’sCollegeResearch
Institute,Toronto.
125.Weissman,M.M.,Markowitz,J.W.,Klerman,G.L.(2000).ComprehensiveGuideto
InterpersonalPsychotherapy.NewYork:BasicBooks.
126.Wickberg,B.,Hwang,C.P.(1996).Counsellingofpostnataldepression:acontrolled
studyonapopulationbasedSwedishsample.JAffectDisord.
127.Wilkins,C.(2006).Aqualitativestudyexploringthesupportneedsoffirst-time
mothersontheirjourneytowardsintuitiveparenting.Midwifery.
128.Williams,T.,Joy,L.,Travis,L.,Gotowiew,A.,Blum-Steele,M.,Aiken,L.,etal.
(1987).Transitiontomotherhood:Alongitudinalstudy.InfantMentalHealth.
129.Williamson,J.A.,O’Hara,M.W.,Stuart,S.,Kimberly,J.H.,&Watson,W.(2015).
SymptomsandIrritability.UniversityofIowa,IowaCity,IA,USA.
130.Wilson,L.M.,Reid,A.J.,Midmer,D.K.,Biringer,A.,Carroll,J.C.,Stewart,D.E.,
(1996).Antenatalpsychosocialriskfactorsassociatedwithadversepostpartumfamily
outcomes.CanMedAssocJ.
131.WorldHealthOrganization.(2008).MaternalMentalHealth&ChildHealthAnd
Development
65132.Xie,R.H.,He,G.,Koszycki,D.,Walker,M.,Wen,S.W.(2009).PrenatalSocial
Support,PostnatalSocialSupport,andPostpartumDepression.AnnEpidemiol.
133.Yasmin,F.&Islam,S.(2018).AdaptationofthePerinatalAnxietyScreeningScalein
BangladeshiContext.Psychology&PsychologicalResearchInternationalJournal.
134.Yim,I.S.,TannerStapleton,L.R.,Guardino,C.M.,Hahn-Holbrook,J.,&Dunkel
Schetter,C.(2015).Biologicalandpsychosocialpredictorsofpostpartumdepression:
Systematicreviewandcallforintegration.AnnualReviewofClinicalPsychology.
135.Young-Lee,S,Hwang,H,Hawkins,R,Pingree,S.(2008).Interplayofnegative
emotionandhealthself-efficacyontheuseofhealthinformationanditsoutcomes.
UniversityofWisconsin-Madison.
65ANEXE
66
Anexa1
EdinburghPostnatalDepressionScale
Instrucțiuni:
1.Respondentaesterugatăsăsubliniezerăspunsulcareestecelmaiaproapedefelulcums-asimțitdupa
naștere.
2.Trebuiesăserăspundălatoatecele10întrebări.
3.Trebuiesăseevitecarespondentasădiscutecualtepersoanecumsărăspundălaîntrebări.
4.Respondentatrebuiesărăspundăeaînsășilaîntrebărichiardacăaredificultățiîncitireașiînțelegerea
textului.
Noiamvreasăștimcumv-ațisimțitdupăceațidatnașterecopiluluidumneavoastră.Vărogsămarcați
răspunsulcelmaipotrivitcustareadumneavoastrădinperioadădedupănaștere.
Răspunsurilesuntevaluatecu0,1,2si3înfuncțiedecreștereaseveritățiisimptomului.Întrebările
marcatecuasterixsuntcotateînordineinversă(deex.3,2,1și0).Scorultotalestecalculatprin
adunareascorurilortuturorîntrebărilor.
1.Amfostcapabilăsărâdșisăvădparteahazliealucrurilor.
Totatâtdemultcașialtadată;
Nuchiarașademult;
Evidentmaipuțin;
Deloc;
2.Amcăutatsămăbucurdetoate.
Totatatdemultcașialtadată;
Nuchiarașademult;
Evidentmaipuțin;
Deloc;
3.*M-amacuzatpenedreptatuncicândlucrurilemergeaurău.
Da,majoritateatimpului;
Da,destuldemult;
Nufoartedes;
Niciodată;
4.Amfostanxioasășiîngrijoratăfărămotivetemeinice.
Deloc;
67Foarterar;
Da,uneori;
Da,foartedes;
5.*Amfostinfricoșatășipanicatăpentrulucrurimici.
Da,mult;
Da,uneori;
Nu,rar;
Nu,deloc;
6.*Lucrurilem-audepășit.
Da,majoritateatimpuluiamfostcapabilăsădepășescproblemele;
Da,uneorinum-amdescurcatașadebinecaînainte;
Nu,majoritateatimpuluim-adescurcatdestuldebine;
Nu,amfostcapabilăsădepășescproblemele;
7.*Amfostașadenefericităcaamavutproblemesădorm.
Da,majoritateatimpului;
Da,uneori;
Nufoartedes;
Nu,deloc;
8.*M-amsimțittristă,suparațășinefericită.
Da,majoritateatimpului;
Da,uneori;
Nufoartedes;
Nu,deloc;
9.*Amfostașadenefericităcăamplâns.
Da,majoritateatimpului;
Da,destuldedes;
Numaiocazional;
Nu,niciodată;
10.*Mis-aîntamplatsămagândescsă-mifaccevarău.
Da,destuldedes;
Uneori;
Foarterar;
Niciodata;
68Anexa2
ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurtă3)(YSQ-S3)Izolare
Socială
YSQ-S3
Dateprelucrarestatistica:
Initialele:______________
Genul:MF
Varsta:________________
Niveldestudii:__________
Resedinta(rural/urban):___________Data:_______/_____/2018
Instrucțiuni:listademaijoscuprindeafirmțiifolositedeopersoanăpentruasedescriepe
sine.Vărugămcitițicuatențiefiecareafirmațieșidecideșicâtdebinevădescriepedvs.Când
nusunteșisigur/răspundeșiînfuncțiedeceeacesimțimnuînfuncțiedeceeacecredețică
esteadevărat.Alegețivaloareadintre1și6carecredeți
vdescriecelmaibinesiscrieinumrulînloculdinfaaafirmaiei.
1–totalneadevăratînceeacemăprivește;
2–decelemaimulteorineadevăratînceeacemăprivește;
3-maidegrabăfalsdecâtadevăratînceeacemăprivește;
4–maidegrabăadevăratdecâtfalsînceeacemăprivește;
5–decelemaimulteoriadevăratînceeacemăprivește;
6–mădescrieperfect;
Vărugămsărăspundețilatoateafirmațiile,indicândovaloareîntre1si6.
1.Nu-migăsescloculnicăieri.
2.Suntfundamentaldiferit(ă)deceilalțioameni.
3.Loculmeunueaici;suntsinguratic(ă).
4.Măsimtstrăin(ă)deceilalțioameni.
5.Întotdeaunamăsimtînafaragrupului.
69Anexa3
Scalapentrumăsurareasatisfacțieimaritale–DyadicAdjustmentScale(DAS)
întotdeaunaaproape
tottimpuldesocazionalrarniciodata
16.Câtdedesațidiscutatsau
ațiluatînconsiderare
divorțul,separareasau
terminarearelației?1 2 3 4 5 6
17.Câtdedesdvs.sau
parteneruldvs.plecațide
acasadupăoceartă?1 2 3 4 5 6
18.Îngeneral,câtdedes
gândițicălucrurileîntredvs.
șiparteneruldvs.mergbine?1 2 3 4 5 6
19.Avețiîncredereîn
parteneruldvs.? 1 2 3 4 5 6
20.Regretațivreodatăcăv-ați
căsătorit(saucăațitrăit
împreună)?1 2 3 4 5 6
21.Câtdedesdvs.și
parteneruldvs.văcertați? 1 2 3 4 5 6
22.Câtdedesvăcălcațipe
nerviunulpealtul? 1 2 3 4 5 6
înfiecareziAproapeînfiecareziOcazionalrarniciodată
23.Văsărutați
partenerul?4 3 2 1 0
31.Numereledepeliniaurmătoarereprezintădiferitegradedefericireînrelațiadvs.Punctuldemijloc,
«fericit»,reprezintăgraduldefericirealmajoritățiirelațiilor.Vărugămsăîncercuiținumărulcaredescrie
celmaibinegraduldefericire,luândînconsideraretoateaspectelerelațieidvs.
32.Vărugămsăîncercuițiunadinafirmațiileurmătoarecaredescriecelmaibinefelulîncareconsiderați
viitorulrelațieidvs.
a)Vreaucudisperarecarelațiameasăreușeascășiașfaceaproapeoricepentrucaastasăseîntâmple.
b)Vreaufoartetarecarelațiameasăreușeascășivoifacetotcepotpentruasta.
c)Vreaufoartetarecarelațiameasăreușeascășivoifaceceeaceținedeminepentruasta.
d)Arfifrumoscarelațiameasăreușească,darnupotfacemaimultdecâtfacacumpentruasta.
e)Arfifrumoscarelațiameasăreușească,darrefuzsămaifaccevaînplusdecâtfacacumpentruaface
carelațiasămeargă.
f)Relațiameanupoatereușiniciodată,iareunumaipotfacenimicpentruafacerelațiasămeargă.0 1 2 3 4 5 6
Extremde
nefericitRelativ
nefericitUnpic
nefericitfericitFoarte
fericitExtremde
fericitperfect
70Anexa4
PerinatalAnxietyScreeningScale(PASS)
1.Ațifostingrijoratăpentrucopil/sarcină
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
2.Teamăcăis-arputeaîntâmplacevacopiluluidumneavoastră.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
3.Emoțiideteamăcăcevarăus-arputeaîntâmplaingeneral.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
4.Nelinișteasupramultorlucruri.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
5.Temeriprivindviitorul
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
6.V-ațisimțitcopleșită.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
7.V-ațisimțitcopleșită.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
8.Gândurideteamăsaudisconfortputernic.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
719.Gânduriconstantecaresuntgreudestăpânitsaucontrolat.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
10.Dificultateînaadormichiarșiatuncicândavețișansadeadormi.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
11.Trebuiesăfacețilucrurileîntr-unanumitmodsauordine.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
12.V-ațidoricalucrurilesăfieperfecte.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
13.Necesitateadeacontrolalucrurile.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
14.Dificultateadeavăstăpâniînaverificasaufacelucrurirepetat.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
15.V-ațisimțitsupăratăsauv-ațiînfuriatrepede.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
16.Preocupărilegatedegândurirepetate.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
17.Ațifost"ingarda"sauațisimțitnevoiasăavețigrijădeunelelucruri.
720deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
18.Supăratăcuprivirelaanumiteamintiri,visesaucoșmaruri.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
19.Ingrijoaratăcăașputeasămăfacderâsînfațaaltorpersoane.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
20.Teamăcăceilalțimăvorjudeca.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
21.Senzațiedenelinișteatuncicândsuntîntreoameni.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
22.Amevitatanumiteactivitățisocialepentrucăașfipututdeveniagitată(nelinistita,
nervoasa).
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
23.Amevitatlucruricaremănelinișteau.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
24.Senzațiadedetașarecașicumv-ațiuitalaunfilm.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
25.Ațipierdutnoțiuneatimpuluișinuvăamintițices-aîntâmplat.
0deloc
731Uneori
2demulteori
3foartedes
26.Dificultatînadaptareaschimbărilorrecentedinviață.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
27.Anxietateînafacelucruriîntr-unmodcorect.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
28.Gândurifugitivecareduclalipsadeconcentrare.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
29.Teamadeapierdecontrolul.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
30.V-ațisimțitpanicată.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
31.V-ațisimțitagitată.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
74Anexa5.Ipoteza1
Analizacorelațieiînceeacepriveștedepresiapostpartumșiizolareasocială.
Correlations
sc_postpartsc_izolsoc
sc_postpartPearsonCorrelation 1 .466(**)
Sig.(2-tailed) .000
N 146 146
sc_izolsocPearsonCorrelation .466(**) 1
Sig.(2-tailed) .000
N 146 146
**Correlationissignificantatthe0.01level(2-tailed).
Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.
VariablesEntered/Removed(b)
Model VariablesEnteredVariablesRemoved Method
1anxietate,satisfactie,
izolaresociala(a).Enter
2
.satisfactieBackward(criterion:
Probabilityof
F-to-remove>=.100
).
aAllrequestedvariablesentered.
bDependentVariable:postpartum
ModelSummary
Mod
el RR
SquareAdjusted
RSquareStd.Error
ofthe
EstimateChangeStatistics
R
Square
ChangeF
Changedf1df2Sig.F
Change
1.646(a).417.4054.14864.41733.890 3142 .000
2.639(b).408.4004.16631-.0092.220 1142 .001
75ANOVA(c)
Model
SumofSquares dfMeanSquareF Sig.
1 Regression 1749.873 3 583.29133.890.000(a)
Residual 2443.997 142 17.211
Total 4193.870 145
2 Regression 1711.657 2 855.82949.304.000(b)
Residual 2482.213 143 17.358
Total 4193.870 145
aPredictors:(Constant),anxietate,satisfactie,izolaresociala
bPredictors:(Constant),anxietate,izolaresociala
cDependentVariable:postpartum
Coefficients(a)
aDependentVariable:postpartumUnstandardized
CoefficientsStandardized
Coefficients
tSig.95%ConfidenceInterval
forB
BStd.
Error BetaLower
BoundUpper
Bound
1(Constant
)8.6062.916 2.951.004 2.84014.371
izolareso
ciala.220.074 .219 2.958.004 .073.367
satisfacti
e-.080.054 -.105 -1.490.138 -.187.026
anxietate.164.026 .467 6.381.000 .113.215
2(Constant
)4.5231.003 4.510.000 2.5406.505
izolareso
ciala.249.072 .247 3.441.001 .106.391
anxietate.172.025 .489 6.799.000 .122.221
76Anexa6.Diagramadedispersie(Ipoteza1,Ipoteza2,Ipoteza3)
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx
77Anexa7.
Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.(Ipoteza2)
ExcludedVariables(b)
BetaIn t Sig.Partial
CorrelationCollinearity
Statistics
Tolerance
2 satisfcatia-.105(a)-1.490 .138 -.124 .831
aPredictorsintheModel:(Constant),anxietatea,izolareasociala
bDependentVariable:postpart
Correlations
izolaresociala satisfactie anxietate
izolarecoaia
laPearsonCorrelation 1 -.365(**) .447(**)
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
satisfactiePearsonCorrelation -.365(**) 1 -.332(**)
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
anxietatePearsonCorrelation .447(**) -.332(**) 1
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
**Correlationissignificantatthe0.01level(2-tailed).
Anexa8.Regresieliniarăsimplă(Ipoteza2)
Coefficients(a)
ModelUnstandardized
CoefficientsStandard
ized
Coeffici
ents
t Sig.95%ConfidenceInterval
forB
BStd.
ErrorBeta LowerBoundUpper
Bound
1(Constant)24.8882.620 9.501.000 19.71030.066
sc_satisf-.261.060-.340-4.335.000 -.379-.142
78Anexa9
Tab.1CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruEdinburghPostnatalDepression
Scale
ReliabilityStatistics
Tab2.CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruChestionarulSchemelor
CognitiveYOUNGIzolaresocială.
ReliabilityStatistics
Tab.3CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruDyadicAdjustmentScale(DAS)
ReliabilityStatistics
Tab.4CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruPerinatalAnxietyScreening
Scale(PASS)
ReliabilityStatisticsCronbach's
AlphaNofItems
.720 10
Cronbach's
AlphaNofItems
.753 5
Cronbach's
AlphaNof
Items
.819 10
Cronbach's
AlphaNofItems
.941 31
79
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREAPSIHOLOGIECLINICĂȘIPSIHOTERAPIE [605235] (ID: 605235)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.