SPECIALIZAREA:PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [629012]
1
UNIVERSITATEA ” DUNĂREA DE JOS ” GALAȚI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA:PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Coordonator științific ,
Conf . univ . d r . Valerica Anghelache
Student: [anonimizat]
201 7
2
MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A JOCULUI DIDACTIC ÎN
PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ
3
CUPRINS
Argument …………………………………………………………………………………………………. ………. …….. 3
CapitolulI . Jocul în grădiniță
I . 1 . Clarifică ri conceptuale…………………………………………… ………….. …………… .. 4
I . 2 . Tipologia ș i funcț iile jocului ……………………………………… ………… ………… . … .. 5
I . 3 . Natura socială a jocului ș i a jucă riei ……………………………………… ……….. …… .. 10
I . 4 . Metodologia proiectării , organizării , desfăș urariijocului didactic ……………… ……… …15
Capitolul II . A specte metodice privind valorificarea jocului didactic în grădiniță
II . 1 . Jocul – activitate fundamental ă a copilului preș colar …………………… …………. … …… 17
II . 2 . Elementele component e ale jocului didactic …………………………… ………… ……… 19
II . 3 . Relația joc – învăț are la varsta preșcolară ………………………………… ………. …… …. 21
II . 4 . Valoarea formativ – educativa a jocului in gradinita ………………………………… ………. …….. 23
II . 5 Rolul cadrului didactic în realizarea jocului în activitățile din grădiniță ……. ………. …….. 24
Capitolul III . Studiul cvasiexperimental privind valorificarea jocului didactic în
activitățile din Domeniul Limbă ș i comunicare
III . 1 . Ipoteza și obiectivele cercetă rii …………………………………… ……. …… ………….. 28
III . 2 . Metodologia cercetă rii …………………………………………………… . ……. ……….. 29
III . 2 . 1 . Subiecț ii ………………………………………………………… …… ……….. 29
III . 2 . 2 . Metode de cercetare ……………………………………………… …… … ….. 30
III . 2 . 3 . Mă surarea ………………………………………………………… …….. …… 32
III . 2 . 3 . 1 . Variabile ……………………………………………… …. ….. …… 32
III . 2 . 3 . 2 . Instrumente ……………………………………… ……….. ….. …… 33
III . 3 . Procedura ………………………………………… …………………………………….. …….. … 33
III . 4 . Analiza ș i interpretarea rezultatelor …………………………………… ………… …… ….. 67
III . 5 . Concluzii ……………………………………………………… ……………….. ……. ……… 68
Consideratii finale . Propuneri de eficientizare a j ocului didactic î n grădiniță ……….. ….. 72
Bibliografie …….. …………………………. ………………………………………………………………… …… ….. 75
Anexe ………………………………………………………………………………………………………… …… …. ….. 77
4
ARGUMENT
Învățământul preșcolar românesc se numără printre sistemele de învățământ cu
tradiție , subzistând transformărilor marcante din domeniul educației și promovând încă de la
începuturi valorile reale ale societății democratice .
Eficiența procesului instructiv educativ din grădiniță depinde atât de stabilirea
adecvată a conținutului , cunoștințelor , priceperilor și deprinderilor , cât și de modalitățile prin
care acestea ajung să fie însușite de copii .
Un mijloc de educare și instruire a copiilor , specific vârstei preșcolare , este jocul
didactic , formă de învățare , care poate fi considerat ca o activitate organizată cu întreaga
grupa de copii . A se juca și învăța sunt activități care se îmbină perfect . Adesea se spune că
vâr sta copilăriei este vârsta jocului . Jocul reprezintă modalitatea firească a copilului de
manifestare și independență . De mic copilul încearcă să cunoască lumea reală , pe care vrea s –
o cucerească prin diferite jocuri . În activitatea de fiecare zi a copilului , jocul ocupă rolul
preferat . Jocul este activitatea care își găsește motivația și împlinirea de sine însuși , este
activitatea definitorie pentru copil , jocul este munca , este binele , este datoria , idealul vieții .
Pentru a – i spori permanent eficie nța , jocul trebuie apreciat ca o bază a unei activități
educative . Fără joc nu se poate ajunge la o finalitate reală . El e conceput ca mijloc de educare
a copiilor , ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor concrete pe care și le propune
procesu l de învățământ și ca formă de organizare a activității de cunoaștere și de dezvoltare a
capacității psihofizice pe toate planurile .
Lucrarea propune o analiză a procesului didactic desfășurat în grădiniță , din
perspectiva jocului , care să conducă la de zvoltarea limbajului . Motivul pentru care am ales
această temă este că , jocul didactic ne ajută să organizăm activitatea intelectuală a copiilor în
forme cât mai plăcute si mai atrăgătoare . Deși , prin structura jocului didactic copiii sunt
determinați să r especte anumite reguli , acțiunea de joc produce bucurie , plăcere , contribuind
la satisfacerea unor trebuințe variate ale copilului: nevoia de mișcare , nevoia de cunoaștere ,
trebuință de a stabili relații cu cei din jur , de a se afirma .
In capitolul I din prezenta lucrare , am redat unele clarificari conceptuale cu privire la
joc si adaptarea acestuia in functie de particularitatile psihologice ale copilului preșcolar .
Al doilea capitol intitulat prezintă importanț a jocului didactic în grîdiniță , precum și
relația joc – învățare la varsta preșcolară .
Î n capitolul al III – lea am realizat un studiu cvasiexperimental privind modalitatile de
valorificare a jocului didactic în activitățile preșcolarilor din Domeniul Limba si comunicare
in vederea dezvoltării limbaj ului .
5
Jocul reprezintă o activitate complexă ; prin intermediul lui se pot modela in principal
conduita etică și atitudinea deschisă în cadrul grupului social .
Cu timpul , jocul schimbă comportamentul unor copii timizi , nesiguri . El stimulează și
modele ază procesele afectiv – emoționale , îmbogățind viața afectivă a copiilor și ajutându – i să –
și stăpânească emoțiile . Preșcolarul devine independent , inventiv și dă dovadă de
spontaneitate in cadrul jocului . Prin joc copilul ne dăruiește tot ce are el mai bun , atât forțe
fizice , cât și valori morale . El contribuie la formarea personalității copilului și creează o
ambianță de cooperare .
6
CAPITOLUL I .
JOCUL Î N GRĂDINIȚĂ
„ Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul ”
( „ Trei fe țe” – Lucian Blaga )
I . 1 . Clarifică ri conceptuale
Începuturile elaborării despre joc sunt legate de numele unor gânditori ai secolului al
XIX – lea ca Fr . Schiller , H . Spencer , W . Wundt , tratând jocul ca unul dintre cele mai
răspândite forme ale vieții , legând originea jocului de originea artei . Din câte se cunoaște , în
Rusia , cea mai veche descriere sistema tică a jocurilor de copii aparține lui E . A . Pokrovski . El
își începe astfel cartea sa dedicată jocurilor: „Noțiunea de «joc» , prezintă , în genere , a numite
particularități la diferite popoare . Astfel , la vechii greci , cuvântul «joc» desemna acțiuni
proprii copiilor , exprimând în principal ceea ce noi numim acum «a face copilării» . La evrei ,
cuvântul«joc»corespunde noțiunii deglumă și haz . La romani , «l udo ” desemna bucuria ,
veselia . În limba sanscrită , «kleada ” însemna joc , bucurie . La nemți , vechiul cuvânt german
«spilăn ” de semna mișcarea ușoară , lină , asemănătoare oscilației pendulului , care provoca o
mare satisfactie . Ulterior , în toate limbile europene , cuvântul «joc» a început să se extindă
asupra unei largi sfere de acțiuni umane , care , pe de o parte , nu presupun o muncă grea iar pe
de altă parte , oferă oamenilor veselie și satisfacție .
În această sferă atotcuprinzătoare , noțiunea modernă de joc a în ceput să cuprindă totul ,
de la jocul copilului de – a soldații , până la interpre tarea eroilor tragici pe scena teatrului , de la
jocul copiilor pe alune , la jocul de bursă cu hârtii de zece ruble , de la joaca de – a că luțul , la
măiestria interpretativă a viol onistului etc . " ( Elkonin D , 1980 , p . 13 .)
Château menționa în „ Psihologia jocului”(1982 , p . 54) că: ” fiecare joc reprezintă o
încercare a voinței , iar prin aceasta o școală a comportamentului voluțional , o școală a
personalității . În concepția lui A . N . Leontie v , jocul este activitatea principală la baza căreia
sta cunoașterea , trebuință de asimilare , trebuință de valorificare a propriei persoane , trebuință
de a se identifica cu adultul și a se compara cu el . În joc , motivul nu constă în rezultat , ci în
î nsuși conținutul acțiunii . La vârsta preșcolară , copilul nu urmărește să câștige în joc , ci să se
joace . Jocul are o putere imensă în viața copiilor și poate fi considerat munca specifică
acestora .
Jean Château arată c ă despre un copil nu se poate spune că el trăiește și atât , ci ” trebuie
să spunem că el se dezvoltă prin joc” . Așadar , dacă jocul dezvolta funcțiile latente , se înțelege
că ființa cea mai înzestrată este aceea care se joacă cel mai mult” ( J . Château , 1970 , p . 9) .
7
Jocul este singura atmosfera în care ființa sa psihologică poate să respire și , în
consecință , poate să acționeze ( É d . Clapar è de , 1970 , p . 179) . În concepția lui J . Piaget (1970)
expusă în lucrarea ” Psihologia copilului ” jocul are funcția de a realiza adaptarea copilului la
realitate . Jocul este formativ și informativ și îndeplinește o importantă funcție de socializare .
Piaget mai remarca faptul că jocul se caracterizează prin plăcearea acțiunii , prin dorința de
manifestare și de stăpânire a act ivității . De asemenea , Jean Château arat ă c ă ” sufletul și
inteligenta devin mai mari prin joc . Un copil care un știe să se joace este mic bătrân , un adult
care un va ști să gândească” ( J . Château , 1970 , p . 8) .
Jocul constituie ” tipul fundamental de activitate ” , adică forma de activitate care
susține în cel mai înalt grad dezvoltarea psihică , prin antrenarea psihomotorie , senzorială ,
intelectuală și afectivă (A . Glava , C . Glava , 2002 , p . 190) . Jocul este o școală deschisă și cu
un program tot așa de bogat precum este viața . Prin joc viitorul este anticipat și pregătit . Se
apreciază chiar că jocul îndeplinește în viața copilului de 3 – 8 ani același rol ca și munca la
adulți . Este forma specifică în care copilul își asimilează munca și se dezvoltă ( V . An tohe , C –
tin . Gherghinoiu , M . Obeadă , 2002 , p . 32) .
I . 2 . Tipologia și funcțiile jocului
În ceea ce privește clasificarea tipurilor de jocuri , în literatura de specialitate se
operează cu o mare diversitate de criterii . În funcție de diverșii autori care le – au realizat ,
schemele de clasificare sunt mai simple ori mai complexe , având la bază un singur criteriu sau
mai multe . Astfel , K . Gross le – a clasificat în funcție de procesul psihic implicat , W . Stern , în
funcție de numărul de participanți . Cele m ai complete și complexe clasificări le – au realizat
Ed . Claparède și J . Piaget .
Gândind că interesează în special direcția formativă a jocurilor , „Claparède ” clasifică
jocurile în două mari categorii: „ jocuri care exersează funcții generale ” și „ jocuri care
exersează funcții speciale” ( Gheorghe Tomșa , p . 157)
a) „ jocuri care exersează funcții generale
jocurile senzoriale ( jocurile cu trâmbițe , fluiere , zbârnâitori , cutii de muzică ,
caleidoscoape , mâzgăleală cu creioane colorate sau cu alte instrumente de colorat , cu degetele
cu vopsea etc .)
jocurile motrice : jocul cu mingea , cu elasticul , cu coardadegimnastică ,
aruncatul cu praștia etc ,
jocurile psihice – intelectuale
– afective
8
Jocurile intelectuale solicită o activitate intelectuală complexă , antrenează strategii ale
gândirii cu grade diferite de complexitate . Exemple: loto , domino , șah , asociații verbale ,
ghicitori etc .
Jocurile afective antreneaza o gamă variată de emoții cu conotații negative sau
pozitive . Exemple: cele ce antrenează emoții precum satisfacție , ca în cele de tip farsă , emoții
estetice , ca în pictură . ”
b) „ jocuri care exersează funcții speciale
Această categorie cuprinde următoarele cinci subcategorii:
jocuri de luptă
jocuri de vânătoare
jocuri sociale (prin care se imită comportamente sociale; ex: „de – a ședința” , „de – a
plimbarea” , etc .)
jocurile familiale (tot de imitație dar a comportamentelor specifice cadrului social
familial: „de – a mama”)
jocuri de imitație ( adoptarea unor roluri , imitarea unor activități cotidiene) . ”
„J . Piaget operează după criteriul evolutiv și grupează jocurile în următoarele
categorii:
a) jocuri exercițiu
b) jocuri simbolice
c) jocuri cu reguli
d) jocuri de construcție . ” (Gheorghe Tomsa , p . 157)
Jocurile – exercițiu sunt „jocuri funcționale ” deoarece prin joc se exersează o a numită
achiziție doar pentru plăcerea de a o realiza cât mai bine . Ele predomină la vârstele mici dar
nu se manifestă exclusiv acum , ci apar în forme specifice chiar și la adulți .
Aceste jocuri – exercițiu sunt divizate de către J . Piaget în alte două categorii polare:
1) jocuri senzorio – motorii sau de mânuire (manipulare)
jocuri exercițiu simple care facilitează însușirea unei conduite ludice , în care se
trage , se împinge , se târăște , se divide , se manevrează butoane etc . ; adesea ele au la bază
reacț ii circulare terțiare , experiențe proprii inteligenței senzorio – motorii;
jocuri de combinații fără scop caracterizate prin faptul că recurg la dezmembrarea și
reconstituirea de obiecte , adesea fortuită: sunt mai mult exerciții funcționale . În această
categ orie autorul integrează jocurile de distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce
stă la baza inteligenței;
jocuri de combinații de obiecte și acțiuni cu scopuri ( recompuneri după un model) .
9
Toate se caracterizează prin plăcerea acțiunii , prin dorința de manifestare activă și de
stăpânire a activității . Acest gen de jocuri se dezvoltă ulterior în cel puțin trei direcții: 1 . fie că
se încorporează în acțiune , reprezentări ale imaginației și se transformă în jocuri simbolice; 2 .
fie că se socializează angajându – se în direcția jocurilor cu reguli; 3 . fie că duc la formarea de
mișcări utile în adaptarea la viața cotidiană , desprinzându – se de conduita ludică .
2) jocuri de exersare a gândirii (de tip calamburi , anagramări , discuții spirituale
r ealizate în forma ludică) se clasifică după o schemă asemănătoare .
Autorul afirmă că întrebările exasperante de tipul „Ce este asta?” , „De ce? ” ce apar în
conduita verbală a copilului antepreșcolar și preșcolar fac parte din astfel de manifestări
ludice de stinate exersării în plan intelectual , dacă ele sunt însoțite de tending de amuzament .
Jocurile simbolice sau de creație redau aspecte ale realității .
Ele se pot clasifica după evoluția comportamentului ludic al copiilor în:
1) jocuri simbolice primare , car e includ:
– jocuri de manipulare (jocuri cu materiale din natură , bețișoare , bile , păpuși);
– jocuri imitative care transpun anumite activități sociale .
2) jocuri simbolice evoluate , care , în funcție de izvorul cunoașterii , se pot grupa în:
– jocuri cu subiecte din viața cotidiană;
– jocuri cu subiecte din basme și povești .
Jocurile cu reguli reprezintă o categorie aparte a jocurilor practicate de preșcolari .
Aceste tipuri de joc cunosc o interesantă evoluție ontogenetică . Ele apar odată cu
preșcolaritatea și se dezvoltă plenar în școlaritatea mică . „În desfășurarea acestor jocuri copiii
sunt obligați să respecte anumite reguli impuse din exterior de persoane care inițiază și
supraveghează jocul . “ Jocurile cu reguli cuprind următoarele subgrupe: cu reguli spontan e ,
respectiv cu reguli transmise de la o generație la alta .
De asemenea , după sfera antrenată pot fi: senzoriale (cu mingea , cu bile) simple sau
mai complexe , respectiv intelectuale (jocuri cu cărți , jocuri cu jetoane etc .) simple sau mai
complexe .
Jocurile de construcții ajută la dezvoltarea abilităților manuale și a reprezentărilor
spațiale . Ele pot fi:
reproductive;
fantastice .
Diversele studii și observații asupra jocului au pus în evidență multiple funcții ale
acestuia . În sens larg , acestea pot fi: „funcții principale sau esențiale , funcții secundare și
funcții marginale ale jocului , în raport cu etapa de dezvoltare și cu aportul în procesul de
evoluție și integrare socială ” (Ursula Șchiopu , 1970 , p . 52)
10
Funcția principală a jocului se exprimă în asimilarea practică și mentală a
caracteristicilor lumii și vieții . Este o funcție de cunoaștere , care scoate în evidență
caracteristicile cognitive ale jocului , amplitudinea acestora pe parcursul dezvoltării copilului .
Altă funcție importantă este ac eea de exersare complexă stimulativă a mișcărilor , de
contribuție activă la creșterea și dezvoltareacomplexă . Este o funcție pusă în evidență de Carr
și Gross . Se manifestă ca funcție principală în copilărie , devenind , treptat , funcție marginală
în perioad a adolescenței . Această funcție apare ca principală în jocurile de mișcare sau în
jocurile sportive de competiție și secundară în jocurile simple de mânuire de obiecte proprii
copiilor mici sau în jocurile didactice de tipul loto – urilor , șahului .
Funcția formativ – educativă a fost pusă în evidență de timpuriu de pedagogul Fröbel și
dezvoltată de pedagogia modernă . Prin joc se dezvoltă întreaga personalitate a copilului . Se
poate spune , arată Ursula Șchiopu , „că jocurile constituie o școală a energiei , a ed ucației , a
conduitei , a gesturilor , a imaginației . ( …) În același sens , jocul educă atenția , abilități și
capacități fizice și intelectuale , trăsăturile operative ale caracterului (perseverența ,
promptitudinea , spiritul de ordine , dârzenia , erc .), trăsăt uri legate de atitudinea față de
colectiv , corectitudinea , spiritul de dreptate , cel de competiție , sociabilitatea în genere . În felul
acesta jocul modelează dimensiunile etice ale conduitei” . ( Ursula Șchiopu , 1970 , p . 53)
E . Claparede clasifica funcțiile jocului în două categorii: o funcție cardinală sau
principală (aceea de a – i permite individului să – și realizeze eul) și funcțiile secundare , în număr
de patru: funcția de divertisment (în joc apar elemente pe care copilul nu le găsește în mediu ,
se înlătur ă rutină și plictiseala); funcția de recreere , relaxare (jocul obosește mai puțin decât
învățarea , muncă sau creația); funcția de agent de manifestare socială (copilul își manifesta
nevoia de a fi împreună cu ceilalți); funcția de agent de transmitere a id eilor și experienței
(jocul devine un vehicul pentru perpetuarea credințelor , tradițiilor , ritualurilor , un instrument
de educație populară) .
I . 2 Natura socială a jocului și a jucăriei
Este greu să numești un specialist în domeniul psihologiei copi lului care să nu fi
abordat problema jocului , să nu fi emis un punct de vedere asupra naturii și importanței
acestuia . Totuși cercetările destinate special acestei probleme sunt foarte puține , prezentând
literalmente cazuri izolate , în ciuda faptului că acti vitatea de joc este larg folosită în scopuri
practice .
Destul de răspândită este o „terapie prin joc ” specială , care aplică formele desfășurate
de joc în corectarea diferitelor tulburări de compor tament la copii (inadaptare , agresivitate ,
asociabilitate e tc .) și vin decarea unor boli psihice . ( Montessori M . , 1977 , p 39 .)
11
Într – o lucrare fundamentală a lui J . Piaget (1945) , consacrată formării simbolului la
copil , forma desfășurată a jocului cu roluri nu este supusă cercetării . J . Piaget se oprește în
pragul abordării ei , studiază câteva premise ale apariției sale , dar nu merge mai departe .
Evident , faptul se explică prin aceea că pe J . Piaget l – a interesat nu atât jocul , cât apariția
gândirii simbolice la copil . El își duce analiza până la vârsta de pa tru ani , adică până la pe –
rioada în care începe să se maturizeze jocul cu roluri , ca apoi să treacă la jocurile cu
reguli , ce apar după șapte ani .
În psihologia empirică , studiul jocului , ca și analiza altor ge nuri de activitate și a
conștiinței în ansamblu , au fost dominate de abordarea analitico – funcțională . În acest cadru ,
jocul era con siderat ca manifestare a unei capacități psihice deja formate . Unii cercetători (K .
D . Ușinski în Rusia , J . Sally , K . Biihler , W . Stern — în Occident) au considera t jocul drept o
manifestare a imaginației sau fanteziei , pusă în mișcare de o diversitate de ten dințe afective;
alții (A . J . Sikorski în Rusia , J . Dewey — în Ame rica) au legat , jocul de dezvoltarea gândirii .
( Montessori M . , 1977 , p 39 .)
Firește , orice activitate , deci și jocul , poate fi descompusă într – o sumă de capacități
disparate: percepție + memorie + gândire + imaginație; este posibil chiar să se determine cu o
anumită aproximatie ponderea fiecăruia dintre aceste procese în diferitele etape de dezv oltare
ale uneia , sau alteia dintre formele de joc .
Chiar dacă s – ar găsi mijloace care să permită determinarea suficient de exactă a
ponderii fiecărui proces psihic într – un anu mit gen de activitate , stabilindu – se astfel că raportul
acestor pro cese este diferit în genuri diferite de activități , nici atunci analiza nu ar duce spre
înțelegerea naturii și specificului calitativ al acestor genuri , în speță a naturii jocului .
Aproape toți cercetătorii care s – au ocupat de jocul copiilor la vârsta preșcolară re petă
în diferite forme ideea lui J . Sally despre joc ca interpretare a unui anumit rol . Deci , se poate
presupune că tocmai rolul și operațiile legate de realizarea lui constituie unitatea componentă
a jocului . ( Montessori M . , 1977 , p 39 .)
În teoria jocului cu roluri , centrală rămâne problema originii sale istorice , care ,
dealtfel , este și problema naturii sale . În cercetările sale , E . A . Arkin abordează numai în
treacăt pro blema apariției istorice a jocului , îndeosebi a jocului cu roluri; el se opre ște în
principal asupra jucăriei și a istoriei acesteia . Comparând jucăriile provenite din săpăturile
arheologice cu jucăriile din zilele noastre , Arkin scrie: ” în colecțiile adunate de arheo logi și
conservate în muzee nu am descoperit nici o jucărie care să nu – și aibă corespondent în jucăria
de astăzi " . ( Montessori M . , 1977 , p 39 .)
E . A . Arkin nu se limitează doar la comparațiile cu jucăria ar heologică . El cercetează
și jucăriile aparținând unor popoare aflate pe trepte inferioare de dezvoltare . Și în acest caz ,
12
autorul ajunge la concluzii similare: ” într – adevăr , faptul extras materialele , în ciuda modificării
formelor și a diferențelor de detalii pe ansamblu , ta bloul se păstrează unitar , că la popoare
aflate la distanțe imense unele de altele jucăria r ămane la fel de proaspătă , veșnic tânără , iar
conținutul , funcțiile ei sunt aceleași la eschimoși și la polinezieni , la cafri și la indieni , la
boșimani și la corero , ne demon strează uimitoarea stabilitate a jucăriei și , prin urmare , a tre –
buinței pe care ea o satisface , a mobilurilor care îi determină existența . ” ( Montessori M . ,
1977 , p 39 .)
Comparând jucăriile copiilor din unele societăți primitive cu jucăriile arheologice
aparținând unui trecut istoric relativ apropiat și cu jucăriile copiilor din zilele noastre autorul
nu găsește la ele nimic specific . Și aici și acolo sunt aceleași jucării cărora copilul le conferă
aceeași întrebuințare . Prin urmare , nu poate fi vorba de nici un fel de istorie a jucăriei , de nici
un fel de evoluție a acesteia . Juc ăria a rămas așa cum o aflăm în zorii culturii ome nești .
În etapa actuală este unanim recunoscut faptul că , prin con ținutul său , jocul copiilor
este strâns legat de viață , de muncă , de activitatea membrilor adulți ai societății . Examinând
jucăria și fun cțiile ei , se poate afirma cu certitudine că așa – numitele jucării originare și – au
schimbat radical funcția în decursul istoriei societății umane , situându – se într – o relație nouă
față de procesul dezvoltării copilului .
Cercetarea transformării istorice a j ucăriilor este o sarcină des tul de dificilă; în primul
rând , jucăria arheologică nu – i spune ni mic cercetătorului despre modul în care copilul a
folosit – o . În al doilea rând , chiar la popoarele aflate pe trepte inferioare de dez voltare socială ,
unele juc ării și – au pierdut astăzi legătura nemij locită cu uneltele de muncă și obiectele de
folosință curentă , pierzându – și astfel funcția inițială .
Procesul de transformare și evoluție poate fi urmărit perfect în cazul „jucăriilor
originale" , de tipul arcului ș i săgeții . La tri burile de vânători și , în general , la populațiile aflate
pe o treaptă relativ primitivă de dezvoltare , arcul și săgeata reprezentau una dintre principalele
arme de vânătoare . Arcul și săgeata deveneau pe atunci încă de la cea mai fragedă vârstă un
bun al copilului .
Perfecționându – se treptat , ele au devenit în mâinile copilului au tentice arme adaptate
pentru activitatea independentă a acestuia . Cu ajutorul lor copilul putea vâna animale mici .
În procesul dezvoltării societății omenești , vânătoarea cedează locul său de frunte altor
tipuri de activitate de muncă . Copiii fo losesc din ce în ce mai rar arcul ca jucărie . Firește că în
societatea noastră contemporană arcul mai poate fi întâlnit și el îl mai poate pasiona pe copil ,
dar exerciții le de mânuire a arcului nu mai ocupă în viața copilului contemporan locul pe care
îl dețineau în viața copilului aparținând societăților de vânători primitivi .
13
Prin urmare , așa – numita jucărie originară rămâne neschimbată doar sub aspectul ei
exterior . În realitate , ca dealtfel toate celelalte jucării , ea apare și se transformă sub aspect
istoric . Istoria sa este organic legată de istoria schimbării locului pe care îl ocupă co pilul în
societate; în afara acestei evoluții , jucăria nu poate fi înțeleasă . ( Fl erina A . E . , op . cit . , p 22 ) .
Jucăria , obiect de distracție și amuzament , ser vește scopurilor educației intelectuale ,
morale , fizice și estetice a copilului , dezvoltării multilaterale a acestuia . Jucăria contribuie la
cunoașterea realității înconjurăto are , dezvoltă gândirea și limbajul copilului , îi stimulează ini –
țiativa creatoare .
Tematica și formele jucăriei se află în nemijlocită legatură cu viața materială a
societății , cu dezvoltarea culturii spirituale și a concepțiilor pedagogice . Pe treptele timpurii
ale dezvoltării societății omenești , jucăriei i se atribuie o semnificație magică . Din cele mai
vechi timpuri se cunosc jucării având forma uneltelor de muncă , a ar melor , a unor obiecte
casnice , confecționate din materiale naturale , extrem de sim ple .
Atât cercetările arheologice , cât și izvoarele literare , ne oferă informații despre
folosirea jucăriilor încă din Egiptul antic , păpuși din lemn sau din țesături , figu rine stilizate
reprezentând animale , mingi din piele etc .
Din China antică au aju ns până la noi jucăriile din argilă: o căsuță , o moară
miniaturală , o plită cu vase pentru pregătitul mâncării (secolul al III – lea î . e . n .). În
mormintele de copii datând din epoca antică (Grecia , Roma) au fost găsite jucării artistice ,
confecționate din . În societatea feudală începe să se dezvolte produc ția meșteșugărească de
jucării . Jucăriile copiilor de feudali , iar mai târziu ale copiilor aparținând aristocrației înstărite
și marii burghezii , se remarcau printr – o somp tuozitate neobișnuită (păpuși îm brăcate în haine
scumpe , case de păpuși complet amenajate , mobilă sculptată , jucării – giuvaeruri din argint ,
fildeș , porțelan) . Deseori , aceste jucării serveau pentru împodobirea interioarelor și erau
păstrate ca valori de familie . ( Flerina A . E . , p . 70 .)
Unele jucării aveau drept scop amuzamentul societății trândave a adulților (jucăriile
mecanice franțuzești și nemțești) . Jucăriile pentru băieți aveau drept scop stimularea
interesului față de activitatea militară , comerț , navigație și tehnică .
Jucăria po pulară oglindește teme legate de munca și viața poporului , imagini statice
după natura înconjură toare , subiecte de legendă și basm . Ea se remarcă prin caracterul artistic
al chipurilor , prin expresivitatea for melor și a culorilor . În ce constă , însă , imp ortanța
pedagogică a jucăriei ? Tovarăș nelipsit al copilăriei , jucăria e folosită , în socie tatea cu clase
antagoniste , drept mijloc al educației de clasă . Astfel , în Egiptul antic , era cunoscută jucăria
care îl înfățișa pe stăpânul de sclavi bătându – și s clavul cu bățul (mileniul al II – lea î . e . n .).
14
Jucăria îl învață pe copil să desfășoare o activitate conștientă , orientată către un scop ,
îi dezvoltă gândirea , memoria , imaginația , atenția , îi educă stăpânirea de sine , trăsăturile
voliționale . Jucăria care reflectă amplu rea litatea socialistă , natura patriei , contribuie la
formarea caracterului și intereselor copilului sovietic , îl ajută să devină curajos , activ , creator ,
un bun cetățean al patriei socialiste .
La copilul până la un an , jucăria trebuie să stimuleze mișcările (întinderea mâinilor ,
apucarea , aruncarea) și orientarea elementară . Primele jucării ale sugarului sunt cercurile de
os , bilele suspendate , jucăriile care produc sunete și care îl atrag prin zgomotul lor , prin formă
și culoare . ( Fle rina A . E . , p . 78 .)
La copiii de la un an până la 3 — 4 ani jucăria se com plică . Dezvoltarea mersului și a
alergatului este stimu lată de mingile mari , bilele care se rostogolesc , diferitele jucării mobile
care înfățișează animale , păsări , fluturi (cu aripi mobile) , camioane , autobuze , tramvaie , căluți
pe rotile etc . Aceste jucării dezvoltă totodată coordonarea mișcărilor , orientarea , îl bucură pe
copil pentru că îi oferă posibilitatea unei participări active , stimulează jocurile sale creatoare .
La cop iii între 3 și 5 — 6 ani preferințele se concen trează asupra păpușilor , a cadrului
familial , a veselei , a animalelor , ceea ce le permite ca în jocurile lor să re flecte realitatea
înconjurătoare . La această vârstă , copii lor le sunt extrem de utile jucăriil e didactice care îi
ajută să se orienteze în privința formei , a dimensiunilor , a culorii .
Pentru copiii de 6 — 7 ani o importanță deosebită o au seturile tematice . Seturile
didactice își sporesc comple xitatea în ceea ce privește diferențierile în distinger ea formelor , a
mărimilor , a culorilor (principiul cromatis mului); intervin probleme de sistematizare și
clasificare a obiectelor , fapt ce se remarcă puternic în cazul jocu rilor de masă cu figuri (loto ,
cărți de joc cu poze etc) . ( Nicola G . , 1991 , p . 219 .)
Jucăria are logica ei , legitățile ei , o rațiune a prezen tării . Limitele și caracterul
convenționalului diferă în dependență de itipul jucăriei , de materialul din care este
confecționată , de vârsta căreia i se adresează . Înfățișarea jucăriei creată pent ru o ocazie
festivă , pentru carnaval sau pentru pomul de iarnă , diferă de înfățișarea jucăriei – figuri care
oglindește experiența socială a copilului . Sensul celei dintâi se reduce la efectul ei exterior , la
expresivitate , strălucire , dinamică , zgomot , sune t , fantas tic , sensul celei de – a doua constă în
realismul său , în veridicitatea înfățișării exterioare . ( Salade D . , 1995 , p . 83 ) .
Până la vârsta de 5 ani copilul este , în joc , un actor . Jucăria constituie doar un pretext
pentru propria sa activitate . Lui îi place să tragă de sfoară un cărucior , sau camion , să încarce
și să descarce , să transporte , să fluiere , să pufăie ea locomotiva etc . Toate acestea trebuie
avute în vedere , iar jucăria trebuie să po sede însușirile care îi vor oferi în joc desfășurarea pro –
priei sale dinamici .
15
Pentru cei mici și nu numai pentru cei mici , jucăria care „face totul singură" , este
dintre cele mai plictisi toare . Lupta împotriva formalismului în jucărie solicită o atitudine
corectă față de jucăria naivă — produs al crea ției populare .
I . 4 . Metodologia proiectării , organizării , desfășură rii jocului didactic
Ca și la lecția în școala primară , jocul didactic , ca activitate instructiv – educativă în
programul grădiniței , trebuie să îndeplinească o serie de cerințe privind organizarea ,
conducerea și evaluarea acestei activități . Pentru stimularea copiilor în vederea participării
active la joc , și pentru asigurarea unei atmosfere prielnice de joc este necesară o pregătire
atentă a condițiilor de desfășurare a jocului și organizare judicioasă a lu i . Astfel , se
impune aranjarea sălii , a materialelor și a copiilor în funcție de acțiunea jocului , distribuirea
materialelor necesare desfășurării jocului , intuirea materialului didactic ș . a .
Desfășurarea jocului cuprinde , ca și lecția , mai multe momente:
Introducerea în joc se poate realiza printr – o scurtă convorbire pentru familiarizarea
copiilor cu unele aspecte ale jocului și cu regulile care trebuie respectate , prin intuirea
materialul ui ca și printr – o expunere care să stârnească interesul copiilor sau chiar printr – o
ghicitoare .
Introducerea în joc nu este totdeauna un moment obligatoriu , uneori activitatea
putând începe direct cu anunțarea titlului jocului . Anunțarea jocului urmărește cunoașterea
de către copii a felului activității și a titlului jocului . In cadrul anunțării jocului se poate da și o
explicare a titlului acestuia . Uneori anunțarea titlului jocului se poate face într – o formă
interogativă .
Explicarea jocului cuprinde pre zentarea de către educatoare a principalelor
etape ale acțiunii jocului , precizarea regulilor jocului , indicații asupra modului de folosire
a materialului didactic , comunicarea sarciivilor conducătorului jocului și a cerințelor pentru
câștigătorul individu al sau pentru echipa câștigătoare .
Explicarea trebuie să fie insoțită de demonstrare . Fie că se explică și , în timpul
explicației , se demonstrează , fie că se dă explicația , integrală și apoi se demonstrează .
Fixarea regulilor se realizează fie printr – o scurtă convorbire în care se precizează
ce va trebui să facă copiii în momentele importante ale acțiunii , sau executarea jocului de
probă sub conducerea și îndrumarea directă a educatoarei . Când este vorba de un joc cu o
acțiune mai complexă , regulile jocului pot fi atenționate fie imediat după explicație , fie
după semnalul de începere a jocului . De exemplu:
16
"Începem jocul! Nu uitați , nu aveți voie să deschideți ochii înainte de a bate eu
(educatoarea) din palme . După ce ați desch is ochii , va trebui să observați al câtelea
brad lipsește'' .
Executarea jocului . Jocul începe la semnalul educatoarei care , la început ,
intervine mai des amintindu – le copiilor regulile , dând indicații asupra folosirii materialului
ș . a . Pe măsură ce jocul se repetă , ea acordă copiilor mai multă independență lăsându – i să
acționeze liber .
Încheierea jocului . Înîncheierea joculuisedeclarăcâștigătorul câștigătorii sau echipa
câștigătoare) și se fac aprecieri asupra modului cums – a desfășurat jocul , dând cuvinte de
laudă asupra copiilor care au respectat regulile și nominalizându – i și atenționându – i pe cei
care au făcut greșeli și s – au descurcat mai greu .
O încheiere plăcută , prin bucuria succesului și prin satisfacția imediată pe care o
dă copilului , sporește interesul preșcolarului pentru jocurile didactice .
17
CAPITOLUL II.
ASPECTE METODICE PRIVIND VALORIFICAREA JOCULUI
DIDACTIC ÎN GRĂDINIȚĂ
II . 1 Jocul – activitate fundamentala a copilului prescolar
Vârsta preșcolară este aceea care duce jocul pe culmile sale cele mai înalte . Jocul este
acum modul de a acționa al copilului , este forma specifică și dominantă de activitate , este
contextul ce dă substanță vieții preșcolarului , este cadrul ce face posibil progresul , evoluția sa
în plan psihologic .
„Începutul vârstei preșcolare se caracterizează prin frecvența relativ mare a jocurilor
de creație cu subiecte din viața și lumea concretă ce – l înconjoară În prima parte a perioadei se
înregistrează trecerea de la jocurile de manipulare , sau mânuire de obiecte caracteristice
vârstei anterioare la jocul de creație , sub forma jocului cu subiect și roluri și a celor de
construcție . Jocul de creație ocupă cel mai important loc la vârsta preșcolară . Acesta
dovedește prin joc că participă intens la tot ceea ce – l înconjoară: el transpune în joc inițial
acțiunile exterioare efectuate de oameni cu obiectele ( transpunere începută încă în antepre –
școlaritate) și apoi , din ce în ce mai complex , realizează redarea semnificației acestor acțiuni ,
dezvălui rea diverselor relații sociale Apariția și practicarea lui sunt efectul întregii dezvoltări
psihice a copilului , în special a acelei capacități magice , de a reflecta într – o formă proprie
impresiile dobândite din lumea înconjurătoare , o lume cu încă prea mu lte necunoscute pentru
copil … ” ( Georgeta Antohe , Iuliana Huțupaș , 2002 p . 38)
Jocul cu roluri se dezvoltă treptat , odată cu viața din ce în ce mai complexă a copilului
preșcolar . La 3 – 4 ani , subiectele sunt reflectări fragmentare a unui șir de episoade , adesea
nelegate între ele , din viața cotidiană . După 4 ani subiectele capătă în consistență , tematica
jocului se îmbogățește și se conturează spre 6 ani , jocul reflectând chiar o povestire întreagă .
Acest salt de la acțiunile izolate la jocuri complexe antrenează modificări substanțiale și în
privința evoluției sociabilității copiilor . Încet , încet locul jocului individual este luat de jocul
colectiv , mai întâi cu roluri ce implică reguli ce se construiesc pe măsura derulării jocului ,
apoi cu reguli schi țate anterior și , în ultimă instanță , cu reguli definite înainte de începerea
jocului . Acestei evoluții îi sunt însă necesari câțiva ani .
Pe măsură ce crește , preșcolarul este capabil de trăiri imaginare din ce în ce mai
profunde . „Concomitent apare însă fenomenul de dedublare , copilul devenind conștient de
propria lui persoană și de aceea a modelului pe care îl imită . Acest lucru este atestat și de felul
18
în care copiii exprimă în limbaj atmosfera de joc . În momentul în care se transpun în joc ,
majoritatea copiilor folosesc imperfectul , cu nuanța unei acțiuni petrecute în trecutul apropiat ,
cu sensul de a marca într – un anumit fel incertitudinea , identificarea lor parțială cu rolul ,
conștiința preluării unui rol care se suprapune cu propriul eu . Trecerea rap idă de pe planul
imaginar pe cel real și viceversa reprezintă un stadiu mai avansat în evoluția jocului” . (Ursula
Șchiopu , 1970 , p . 102)
Pentru că jocul la vârsta preșcolară are o importanță deosebită în evoluția psihologică
se poate distinge o anume struc tură a jocului ale cărui elemente apar în momente și cu o
succesiune definită . Principalele elemente structurale sunt: scopul , subiectul , rolurile și
regulile .
Scopul se conturează începând cu vârsta preșcolară , dar nu chiar de la începutul ei .
Existența scopului determină și necesitatea schițării , chiar și minimale , a unui plan prealabil ,
care se elaborează în momentul organizării jocului când se stabilesc și convențiile acestuia .
Acest lucru nu este posibil decât în preșcolaritatea mare . Se conturează id eea evoluției
intenționalității jocului de – a lungul perioadei preșcolare . Cum această perioadă coincide și cu
prima integrare a copilului în contextul educației formale , educatoarea din grădiniță trebuie să
cunoască specificul prezenței scopului în joc la fiecare grupă de vârstă (mică , mijlocie , mare)
și să acționeze metodic de asemenea manieră încât să stimuleze instalarea intenționalității și
diminuarea treptată a fluctuației subiectelor .
Subiectul jocului este principala componentă a acestuia . El nu est e specific doar
jocului de creație , ci și altor tipuri de joc: de mișcare , jocuri didactice (în care subiectul este
construit de educatoare) .
Natura subiectului , în jocul de creație , este dată de impresiile cele mai puternice sau
cele mai constante care sunt culese de copil în relația sa cu mediul ambiant . Astfel , la 3 – 4 ani
(grupa mică) sunt evidențiate impresiile cele mai puternice din viața cotidiană , în special din
familie și din grădiniță . Subiectul capătă un aspect neînchegat și reflectă o arie restrânsă a
realității . Jocul are un caracter imitativ evident , intervenția creativă a copiilor fiind redusă . La
5 ani (grupa mare) copilul poate transpune în joc și situații la care nu a participat personal ,
despre care a auzit , i s – a relatat; personajele „moderne ” în lumea copiilor momentului
respectiv se vor regăsi în jocuri (Batman , țestoasele Ninja , Spiderman , extratereștri , vor
coexista cu zâne , Harap – Alb etc .).
„Important este și rolul jocului ca instrument și mijloc al educației sociale și morale .
E l poate oglindi o largă diversitate de conduite umane . Trăsături de caracter , atitudini , uneori
șocante , transpar și colorează sau nuanțează subiectul . Prin rol copiii dau consistență modului
în care ei percep anumite profesiuni , în care înțeleg locul și r elația dintre anumite statusuri
19
sociale . Copilul se va juca „de – a frizerul” , „de – a vânzătorul” , „de – a doctorul” , „de – a
educatoarea” , fiecăruia corelându – i instrumente sau contexte de lucru reprezentative; nu vom
întâlni însă jocuri „de – a inginerul” , „de – a cercetătorul ” , „de – a contabilul ” profesiuni a căror
esență este greu de înțeles încă la această vârstă . Ca și în cazul subiectelor , copiii de grupă
mică își aleg roluri cu care viața cotidiană îi pune direct în contact , roluri active , refuzându – l
pe acela d e spectator . La grupa mijlocie , roluri din povestirile sau filmele preferate își fac din
ce în ce mai simțită prezența și se diversifică la grupa mare , întrucât , odată cu vârsta ,
posibilitățile de cooperare cresc și relația dintre roluri se diversifică . ” ( Ursula Șchiopu , Emil
Verza , 1981 , p . 120)
La vârstele mari se constată detașarea rolului de temă . Copiii se joacă acum „de – a
școala” , „de – a grădinița ” și nu „de – a învățătoarea” , respectiv , „de – a educatoarea” . Nu doar
denumirea s – a schimbat , ci și concepția despre joc .
Dacă la începutul vârstei preșcolare copiii se supun regulilor dar nu manifestă prea
mare interes pentru ele , spre sfârșitul acestei vârste se poate vorbi de o adevărată intransigență
față de respectarea regulilor . Cine nu o face este repede s ancționat cu drastica formulă „Nu
știe să se joace!” .
II . 2 . Elementele componente ale jocului didactic
Conținutul jocului didactic , este format din cunoștințele , priceperile și deprinderile
cere trebuie formate la activitatea (disciplina) respectivă . Conținutul jocului îl formează
cunoștințele pe care copiii și le – au însușit anterior în cadrul activităților obligatorii . Aceste
cunoștințe se referă la plante , animale , anotimpuri , la reprezentări ma tematice , limba maternă ,
activitatea oamenilor etc . con ținutul jocului didactic îl constituie cunoștințele care arată
despre ce anume este vorba în jocul respectiv . Copilul își însu șește aceste cunoștințe atît prin
activitățile obligatorii , oît și prin expe riența sa nemijlocită de viață .
Sarcina didactică , reprezintă sarcina care se dă copiilor spre rezolvare , – a cunoaște , a
denumi , a clasifica , a construi , ș . a . – și care se referă la – conținutul care trebuie învățat .
Așadar , sarcina didactică este una din componentele principale ale jocului didactic care
concretizează , la nivelul vârstei preșcolare , scopul urmărit în activitatea respectivă . Sen sul
principal al jocului și atracția copilului pentru el se leagă direct de rezolvarea sarcinii
didactice . Aceasta îi apare sub forma unei probleme de gândire — de recunoaștere , denumire ,
descriere , reconstituire , comparație , ghicire etc . ( Ozunu D . , 1992 , p . 267)
Deși jocurile didactice pot avea același conținut , totuși ele dobândesc mereu un alt
caracter , datorită faptului că sarcinile didactice pe care le au de rezolvat copiii sunt de fiecare
20
dată diferite . Faptul aceste face ca jocul să – i apară copilului în forme mereu noi , neprevăzute
și de aceea , interesante și atractive .
Acțiunea jocului și elementele de joc , reprezintă modalitatea în care se desfășoară
realizarea sarcinii didactice . O activitate didactică capătă caracter ludic numai în măsura în
care cuprinde elemente de joc , ca: mișcarea , competiția (întrecerea) , cuvântul , ghicirea ,
așteptarea , surpr iza ș . a . O parte din aceste elemente se utilizează în majoritatea jocurilor
didactice , ca mișcarea și cuvântul; altele se introduc în funcție de conținutul jocului . Important
este ca clementele de joc să servească realizării sarcinii didactice , să creeze condiții optime
pentru aceasta .
Elementele de joc se pot aplica în modalități diferite . Astfel , cele mai variate aspecte
le reprezintă mișcarea , care se poate realiza prin mânuirea materialului didactic , ridicarea lui
în sus . ascunderea și găsirea acestui a , trecerea materialului clin mână în mână – cu pornire și
oprire la semnal – schimbarea jetoanelor între copii ș . a .
Un efect deosebit în cadrul jocurilor didactice cu copiii preșcolari îl are imitarea unor
mișcări specifice animalelor ca: zborul fluturilor , săritura iepurașului , sau a unor mijloace de
locomoție ca: autobuzul , trenul , ș . a .
Competiția sau întrecerea , constituie un alt element de joc , cu utilizare frecventă , în
care accentul cade pe ritm și calitate . Astfel , întrecerea poate să se refere la alegerea rapidă a
jetonului corespunzător (în jocul "Cine are un număr mai mare?") sau la găsirea locului
corespunzător numărului ("Caută – ți căsuța!") .
Cuvântul , ca element de joc , are o contribuție valoroasă la crearea unei atmosfere
plăcute , antrenante . El poate fi folosit sub forma semnalelor de oprire a unei acțiuni ("Stop!") ,
sub forma onomatopeelor prin imitarea diferitelor animale sau zgomotul produs de unele
mijloace de locomoție , punerea în scenă a unor acțiuni , interpretarea unor roluri , a unor
d ialoguri între membrii echipei dejoc șa .
Ghicirea , este folosită cu precădere în jocurile fără material , contribuind la antrenarea
copiilor la activitate . Este întâlnită în jocuri ca "Ghici , ghici!" , sau "Ghici care obiect
lipsește! ” sau "Ce am ascuns în m âna cealaltă?" . ( Ozunu D . , 1992 , p . 268)
Așteptarea și surpriza , dau un colorit emoțional jocului didactic , mai ales atunci când
sunt în legătură cu prezentarea sau mânuirea materialului , cu mișcarea copiilor în diferite
sensuri sau cu folosirea unor semnale verbale , vizuale , auditive , etc . Așteptarea și surpriza se
folosesc în majoritatea jocurilor asociate cu mișcarea sau cu un alt element de joc . (Ozunu D . ,
1992 , p . 280 .)
Regulile jocului fac legătura între sarcina didactică și acțiunea jocului . Fi ind aservite
sarcinii didactice , ele reglementează acțiunea jocului . Regulile jocurilor didactice sunt
21
numeroase și de natură diferită . O primă categorie reglementează repartizarea rolurilor între
copii . Alte reguli arată copiilor cum se rezolvă problema i ntelectuală . O a treia categorie de
reguli se referă la succesiunea acțiunilor în joc . Există și reguli referitoare la compor tarea
copiilor în joc care le indică ce este și ce nu este permis în timpul jocului .
În stabilirea regulilor jocului se va ține seama de principiul gradării și al accesibilității .
Măsura în care sînt însușite regulile de către copii constituie un criteriu important de apreciere
a eficienței educative a jocului didactic .
Fiecare joc didactic trebuie să conțină cel puțin două reguli : prima regulă transpune
sarcina didactică într – o acțiune concretă , atractivă , adică transformă exercițiul în joc , iar cea
de – a doua precizează organizarea jocului și momentele de terminare a acțiunii jocului . În afară
de regulile care reglementează acțiun ea jocului , există și reguli care privesc comportarea
copiilor , ordinea în care ei trebuie să intre în joc .
În unele jocuri , intrarea copiilor în joc este condiționată de momentul când primesc un
anumit material (de exemplu un jeton cu un anumit număr de porumbei) . Numirea copiilor
sau intrarea în joc într – o ordine rigidă produce scăderea intensității jocului .
Jocurile didactice pot cuprinde , de asemenea , unele reguli care precizează cine poate fi
conducătorul jocului sau cine poate deveni conducătorul jo cului , pe bază de concurs . Jocurile
didactice pot cuprinde și unele restricții , care merg până la eliminarea din joc a copiilor care
greșesc , pe rând rămânând până la urmă un câștigător .
Structura unitară a jocului didactic depinde de felul în care reguli le asigură echilibrul
dintre sarcina didactică și elementele jocului . De asemenea , reușita jocului este condiționată ,
în mare măsură , de desfășurarea lui metodică , de felul în care acesta este condus de
educatoare .
Ca și la lecția în școala primară , jocul didactic , ca activitate instructiv – educativă în
programul grădiniței , trebuie să îndeplinească o serie de cerințe privind organizarea ,
conducerea și evaluarea acestei activități .
„ Pentru stimularea copiilor în vederea participării active la joc , și pentr u asigurarea
unei atmosfere prielnice de joc este necesară o pregătire atentă a condițiilor de desfășurare a
jocului și organizare judicioasă a lui . Astfel , se impune aranjarea sălii , a materialelor și a
copiilor în funcție de acțiunea jocului , distribuire a materialelor necesare desfășurării jocului ,
intuirea materialului didactic ș . a “ (Ozunu D . , 1992 , p . 281)
II . 3 . Relația joc – învățare la v â rsta preșcolară
Adesea se aude spunându – se că vârsta preșcolară este vârsta jocului . Aceasta reprezintă
modalitatea firească a copilului de manifestare și independență . De mic , copilul încearcă să
22
cunoască lumea reală , pe care vrea să o cucerească prin diferite jocuri: jocuri de mișcare ,
jocuri de creație .
Adultul , folosind jocul în scopuri educati ve a creat jocul ca activitate de învățare , prin
care se pot realiza sarcinile instructiv – educative ale activității din grădiniță . Deși se implică și
se întrepătrund , situându – se într – o ordine de succesiune genetică , jocul și învățarea , privite ca
forme di stincte ale conduitei infantile , se află în raporturi anatomice:
jocul , o activitate liberă , spontană , bazată pe comunicarea nemijlocită și pe
simpatie interpersonală , pe jocul dispersional al atenției , care admite migrarea rapidă de la
secvență la alta a activității , realizându – se un raport de noutate , creativitate și autodirijare ce
nu lasă loc instalării oboselii și plictiselii;
învățarea , o activitate obligatorie , cu program stabilit și cu efort dozat , cu
operații frecvent repetitive și cu prestații mă surate prin raportarea la etalon , asistată de un
adult care intervine , supraveghează , observă .
Jocul este o experiență naturală , universală ce face parte din viața de zi cu zi .
Pretutindeni în lume copiii se joacă individual sau în grupuri mici , explorând mediul
înconjurător , cunoscându – și tovarășii , descoperindu – se pe sine , învățând , dezvoltându – se .
Jocul servește pentru susținerea culturii autentice , încorporează povești populare , aniversări ,
tradiții , obiceiuri , teme universale , fiind o experie nță de învățare cu multiple valențe . “ Prin joc
copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale . De aceea , jocul este cea
mai eficientă formă de învățare datorită naturaleței cu care copilul învață” . (Ghid de bune
practici pentru edu cație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani , 2008 , p . 37) .
Antrenat la joc , în activitatea sa de coparticipant la propria formare , copilul este
sprijinit să dobândească modele și căi de cunoaștere accesibile lui , pentru ca pe temeiul
acestei condiții importante el să poată cuceri ” orice cunoștință de care are nevoie” . (V . Antohe ,
C – tin . Gherghinoiu , M . Obeadă , 2002 , p . 44) . Jocul ” ca
una din cele mai caracteristice activități ale copilului , în varietatea formelor lui , e astăzi tot
mai valorificat d in punct de vedere pedagogic , în intenția de a imprima un caracter mai viu și
mai atrăgător activităților școlare în care tinde să fie integrat” . ( V . Antohe , C – tin .
Gherghinoiu , M . Obeadă , 2002 , p . 44) .
Jocul didactic lasă loc pentru inițiativă și creativitate totală din partea copiilor
preșcolari . El conține elemente de joc (așteptarea , surpriza , competiția ș . a .), care produc
atmosfera plăcută a acestei activități . În încheierea jocului didactic , se fac e o evaluare
stimulativă , fără a se aprecia cu note sau calificative .
23
Activitatea de învățare solicită un efort intelectual , ca fiind o muncă intelectuală .
Organizarea activității de învățare impune o disciplină riguroasă , iar aprecierea rezultatelor
obți nute apeleză la responsabilitatea elevilor .
Conținând elemente din ambele categorii de activitate , jocul didactic servește ca punte
de legătură între grădiniță și școala primară , având rolul de tranziție de la joc la activitatea de
învățare . De aceea , jocul didactic este forma fundamentală de organizare a activității
instructiv – educative din grădinița de copii . ( Ozunu D . , 1992 , p . 260)
II . 4 . Valențe formative ale jocului didactic în grădiniță
Jocul reprezintă o forță cu caracter propulsator în proc esul dezvoltării copilului în
preșcolaritate . Copilul preșcolar se joacă de plăcere , pentru a – și consuma energia , în mod
spontan și liber . El se joacă de dragul jocului , fără să – și propună vreun scop , dar și acest mod
de a se juca are valențe formative .
La grupa mare j ocurile didactice se organizează c u sarcini didactice mai complicate:
descoperirea numelui colegului după descrierea unor însușiri fizice și morale ( “ Recunoaște
colegul de grupă”); recunoașterea și denumirea diferitelor culori și nuanțe , rap ortarea acestora
la obiecte cunoscute ( “ Ce culoare se potrivește ?”); recunoașterea unor personaje din poveștile
cunoscute , precizând trăsăturile fizice și morale ale acestora ( “ Recunoașteți personajul”) . La
aceste grupa se acordă prioritate cuvintelor car e exprimă aspecte comportamentale , stări
afective , relații sociale și noțiuni cu un grad mai mare de generalizare , trăsături de caracter ,
norme de comportare , sentimente etc .
De asemenea , la grupa mică se pot organiza jocuri didactice diverse prin care s e
urmărește: identificarea și denumirea obiectului de îmbrăcăminte , corespunzător acțiunii
efectuate de educatoare (jocul ” Cu ce se îmbraca păpușă ?”) ; recunoașterea și denumirea unor
obiecte de veselă , alegerea lor în raport de utilitate (jocul ” Să servim musafirii”);
recunoașterea și denumirea corectă a părților corpului omenesc , executarea unor acțiuni
specifice (jocul ” Spunce ce face păpușă?”); denumirea unor profesii , materiale , unelte , prodese
ale muncii (jocul ” Stop”); denumirea unor mijloace de transport și a mediului de deplasare
(jocul ” Cu ce plecăm în vacanță ?”); denumirea unor fructe , legume , alimente (jocul ” ghicește
ce a cumpărat vecină”); denumirea diferitelor animale , a hranei lor (jocul ” Caută – ți hrană) .
La grupa mijlocie se are în vedere îmbogățirea vocabularului cu adjective și adverbe
care se referă la însușiri privind culoarea , raporturi dimensionale , raporturi cantitative ,
trăsături de caracter , însușiri gustative , olfactice , termice .
II . 3 . Rolul cadrului didactic în realizarea jocului în activitățile din grădiniță
24
Fiecare copil este diferit , acest lucru făcându – l să fie special . Există , cu siguranță ,
câteva lucruri esențiale comune tuturor copiilor: au nevoie de dragoste , au nevoie de
securitate; au nevoie de hrană bună; au nevoie de sprijinul nostru ca să crească , să se dezvolte
sănătos și să învețe . N oi , cei care lucrăm cu copiii , trebuie să – i tratăm din perspectiva
dezvoltării , percepându – i ca fiind unici , demni de respect și înțelegere , doar astfel vom putea
crea pentru e i experiențe satisfăcătoare . În grădiniță , educatoarea constituie sursa principală
de stimulare a copilului , de provocare , de îmbogățire , provocându – l pe copil să – și exprime
impresiile , părerile și dorințele de joc . Educatoarea , factorul cheie în procesul de învățământ ,
conduce direct și autonom activitățile desfășurate în grădiniță , fie la nivelul microgrupului de
copii , fie la nivelul grupei . Ea se află cu copiii într – un continuu raport partenerial din
perspectiva educațională , formativă . Ea este cea care planifică activitatea didactică ,
organizează grupa de copii , în funcție de obiectivele urmărite , selectează conținuturile
procesului de învățământ , controlează , îndrumă și evaluează activitatea copiilor și rezultatele
obținute de ei .
Dincolo de motivația psihopedagogică a acestui efort , ea va urmări și ” adaptarea
studiilor la nevoile vieții , comunității existente , cu intenția de a îmbunătăți viața pe care o
trăim în comun , astfel încât viitorul să fie mai bun decât trecutul” . (Dewey J . , 1972 , p . 159) .
Pentru copil , jocul este principala cale de dezvoltare , de cunoaștere a realității , de
interrelaționare și de adaptare , este prima formă de învățare . Preșcolarul are nevoie de sprijin
pentru a – și orienta jocul și aceasta este datoria educatoarei atu nci când stabilește activități
comune și obiective de atins pentru toți copiii . De aceea , educatoarea trebuie să aleagă jocuri
care corespund nivelului de dezvoltare al copilului și să înțeleagă faptul că rezolvarea
sarcinilor jocului nu constituie un exam en pe care îl trece , ci un exercițiu pe care îl desfășoară .
Preșcolarul trebuie să simtă permanent că are , în educatoare , un sprijin , un suport ,
mimica ei transmițând plăcerea interacțiunii cu copilul și căldura contactului . Trebuie să fim
flexibili în ra port cu copilul , iar acest lucru se manifestă în satisfacerea dorințelor copilului de
a se implica în anumite momente și în alte jocuri spontane și libere .
Educatoarea nu trebuie să forțeze un copil să participe numai la jocuri didactice . În
plus , fiec are copil are propriul său ritm , nu poate fi grăbit . Copilul preșcolar are nevoie nu
numai de sprijin și de îndrumare , ci și de libertate și manifestarea propriei lor inițiative
personale .
Copiii vor să se descurce singuri și vor în același timp ca persoanele în care au
încredere să – i orienteze și să – i ocrotească . Este tot atât de adevărat că ei vor să fie lăsați să se
decidă asupra activității lor , pe cât de adevărat este că doresc să stabilească relații cu lumea
adulților pentru a primi din partea acestora îndemnuri și sugestii .
25
Educatoarea dovedește competență dar și dragoste pentru copii atunci când le oferă
posibilitatea de a avea inițiativă , în loc să – i pună în situația de a fi manipulați și disciplinați .
Acționând în universul lor , copiii pre școlari , câștigă încredere în puterile proprii , devin mai
siguri pe ei , iar pentru un adevărat dascăl aceasta constituie un bun prilej de a le înțelege mai
bine firea , de a le cunoaște preocupările , preferințele , aptitudinile .
Trebuința lor de liberate nu se identifică și nu poate fi identificată cu săvârșirea unor
acțiuni dezordonate și fără nici o interdicție . Copilul preșcolar trebuie orientat discret și
indirect de către educatoare atât cât este necesr și suficient , corespunzător cerințelor și
inter eselor lor de învățare și dezvoltare .
În cadrul desfășurării jocurilor din grădiniță , aceste aspecte menționate pot fi
eficientizate dacă educatoarea:
facilitează și desfășoară cu copilul jocuri cât mai variate;
interacționează cât mai frecvent cu cop ilul în modalități cât mai diferite;
afișează interes față de tot ce face și ce spune copilul în desfășurarea jocului;
creează cât mai multe condiții și prilejuri preșcolarului de a investiga și
experimenta asupra diferitelor lucruri din ambianță;
permite și încurajează copilul să desfășoare cât mai multe lucruri independent ,
intervenind cât mai puțin posibil;
stabilește limitele privind formele inacceptabile de comportament , explică
rațiunile pentru aceasta având în vedere capacitatea copilului de a înțele ge;
apreciază achizițiile copilului în plan cognitiv , psihomotor și socioafectiv însușite
în timpul desfășurării jocului;
nu judecă și nu plasează copilul într – o poziție de inferioritate;
nu impune copilului constrângeri inutile ,
nu umilește copilul cu co mparații sterile .
Maurice Debesse afirma ” Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului ,
pe educatorul capabil să insufle treptat forța și elanul necesare împlinirii destinului său de
om” . ( “ Revista Învățământul Preșcolar ” 2007 , p . 12) .
Educatoarea trebuie să posede și o serie de aptitudini utile în desfășurarea jocurilor cu
preșcolarii: gândire critică , simț organizațional , comunicare , deschidere la nou . Atitudinea
creatoare a educatoarei în activitatea de transmitere de noi cunoștinț e este și ea definitorie în
rolul desfășurării jocului cu preșcolarii . Cum la această vârstă expunerile sunt de cele mai
multe ori ineficiente , atenția copiilor trebuie canalizată spre noul subiect , iar educatoarea
trebuie să îl prezinte de așa manieră el să devină relevant pentru copii , prin prisma experienței
de viață și învățare pe care aceștia o au . În realizarea jocului desfășurat în grădiniță , un rol
26
important al educatoarei este și acela de organizator al activității de joc a copilului preșcolar ,
act ivitate în care se poate angaja uneori ca partener , însă întotdeauna observă , asistă și
reglează conduita de joc a copiilor . Observarea activității ludice este pentru educatoare un
prilej de cunoaștere a identității copiilor , a trăirilor emoționale și a ex periențelor de viață
parcurse , a calității cunoștințelor și a capacității acestora de a le utiliza creator , fapt ce îi
permite adaptarea și diferențierea modalităților de relaționare individuală cu fiecare dintre
copii .
Nu putem să nu amintim în realiz area jocului desfășurat în grădiniță și de rolul
educatoarei în direcția evaluării prestațiilor copiilor , însă în grădiniță activitatea de evaluare
nu are implicații speciale în ceea ce privește nuanțarea relației educatoarei cu copiii , evaluarea
fiind aic i preponderent formativă , iar mijloacele de evaluare permit păstrarea unei atmosfere
care îi conferă copilului siguranță și detașare .
De asemenea , nu trebuie uitat , în realizarea jocului copilului preșcolar și rolul
educatoarei de mediator al compor tamentului copiilor în timpul jocului . Activitatea de
disciplinare în grădiniță este de natură pozitivă și implică respectare de către educatoare a
unor principii de bază:
formularea regulilor de comportament într – o manieră pozitivă și implicarea de câte o ri
este posibil a copiilor în stabilirea regulilor;
evitarea diminuării respectului de sine și a motivării , argumentării prin comparații
între copii;
redirecționarea comportamentelor inadecvate în timpul jocului;
utilizarea cu discernământ a recompensei și pedepsei , folosirea cuvântului și a
tonalității vocii ca instrumente pedagogice .
În sfârșit , educatoarea îndeplinește rolul de model în realizarea și desfășurarea jocului
în grădiniță . Înclinația spre imitație a preșcolarilor se manifestă și în preluar ea rapidă și fidelă
a comportamentelor , limbajului și atitudinilor pe care educatoarea le manifestă . De aceea ,
încrederea în sine , echilibrul psihic , capacitatea de comunicare eficientă , preocuparea pentru
comunicarea interindividuală , dinamismul , simțul o rdinii și al frumosului , calități absolut
necesare cadrului didactic , se vor regăsi și în personalitatea preșcolarului .
27
CAPITOLUL III.
STUDIUL CVASIEXPERIMENTAL PRIVIND VALORIFICAREA
JOCULUI DIDACTIC ÎN ACTIVITĂȚILE DIN DOMENIUL
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Privit ca activitate cu extraordinar impact formator , jocul dezvăluie universul specific
vârstelor mici: reprezentările , imaginația , sentimentele , acestea alcatuind ca un adevarat
puzzle , personalitatea copilului . În lucrările de pedagogie , cu aproximativ 350 de ani în urmă
era specificată importanța jocului ca fiind „ ideal pentru educație ” .
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învățare , el dobândește funcții
psihopedagogice semnificative , asigurând participarea activă a preșcolarului in timpul
activită ț ii , sporind interesul de cunoaștere față de conținutul lecției . Știm că jocul didactic
reprezintă o metodă de învățare în care predomină acțiunea didactică stimulată . Această
acțiune valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptive de tip r ecreativ proprii activității
umane , în general .
Jocul reprezintă pentru copii o modalitate de a – și exprima propriile capacități . Prin joc ,
copilul capătă informații despre lumea în care trăiește , intră în contact cu oamenii și cu
obiectele din mediul în conjurător și învață să se orienteze în spațiu și timp . Putem spune că
jocul este ” munca copilului’’ . În timpul jocului , copilul vine în contact cu alți copii sau cu
adultul , astfel că jocul are un caracter social . Pentru realizarea cu succes a activității de
educare a limbajului la prescolarii aflați in gradiniță , este nevoie să cunoaștem colectivul de
copii și fiecare copil în parte , să câștigăm încrederea lor și să – i inițiem în activitatea respectivă
prin implicarea noastră activă în cadrul jocului ales , ca mai apoi , ei să devină «actorii stăpâni
pe situație» .
III . 1 Ipoteza si obiectivele cercetarii
O propozitie introductiva!
Ipoteza de la care am pornit este următoarea: d acă în cadrul activităților instructiv –
educative din domeniul Limbă și comunicare se valorifică in mod constant jocul didactic ,
atunci se va dezvolta și stimula limbajul la preșcolari . După fixarea ipotezei mi – am stabilit
anumite obiective pe care le – am avut în vedere pe parcursul acestei cercetări:
O1 – Aplicarea frecventă a jocului didactic în cadrul activităților instructiv – educative
din grădiniță cu scopul dezvoltării și stimulării limbajului la preșcolari;
28
O2 – Evidențierea valențelor formativ – educative ale jocului didactic aplicat in
activitățile educative din grădiniță;
O3 – Identificarea celor mai eficiente jocuri didactice ce pot contribui la stimularea și
dezvoltarea creativității preșcolarilor la nivelul limbajului .
III . 2 . Metodologia cercetării
III . 2 . 1 . Subiecții
Cercetarea s – a desfășurat în anul școlar 2016 – 2017 , pe un eșantion de 20 de copii din
cadrul Grădiniței Step by step Galați , judetul Galați . Deoarece în grădiniță există o singură
clasă de grupă mare , în cercetare am folosit un singur eșantion . Grupa asupra căreia am
desfășurat cercetarea are în componentă 20 de preșcolari dintre care 13 băieți și 7 fete . Media
varstei este de 6 ani . Familiile din care provin copiii au o stare socio – economica bună , fiind
interesate de evoluția copiilor , colaborând foarte bine cu educatoarea .
To ți prescolarii sunt sprijiniți și îndrumați de familie , părin ții manifestând interes
pentru copil . Părin ții se preocupă de educația copiilor , încercân d să le creeze condi ții
favorabile unei bune dezvoltări psiho – fizice .
În ceea ce privește socializarea la nivelul grupei , prescolarii doresc , tot timpul , să fie
în centrul atenției , făcând orice pentru a atinge acest scop , majoritatrea și – au însuși t normele
necesare integrării în viața socială precum și reguli de securitate personală , respectă reguli de
conduită civică și morală adaptându – și comportamentul propriu la cerintele grupului clasei .
Grupul de copii realizează cu succes anumite sarcini în func ție de natura și dificultatea
lor sau de poten țialul intelectual al elevilor , între ei stabilindu – se rela ții de cooperare ,
comunicare și simpatie .
Această cercetare are pe de o parte caracter constatativ , de înregistrare a rezultatelor
obținu te , prin abordarea unor practici pedagogice tradiționale și pe de altă parte un caracter
experimental , imprimat de multitudinea și diversitatea modalităților folosite în scopul
valorificării jocului în dezvoltarea limbajului la preșcolari .
În prima e tapă a cercetării am stabilit un set de probe pe care le – am administrat
preșcolarilor , în scopul cunoașterii nivelului inițial raportat la limbaj , adică gradul de
corectitudine a pronunției sunetelor limbii române , volumul vocabularului , raportul dintre
cuvântul , obiectul și acțiunea desemnată , nivelul posibilităților copiilor de a lectura diferite
imagini prin enumerare , descriere , creativitate în vorbire , capacitatea de a analiza cuvintele
unei propoziții și sunetele din cuvinte , despărțirea în silabe , la acel moment . – de scos!!!
29
III . 2 . 1 . Metode de cercetare
Pe parcursul cercetării noastre am utilizat următoarele metode de cercetare științifică:
experimentul;
observația sistematică;
analiza produselor activităților;
a) Experimentul
Ca metodă de investigație științifică , experimentul pedagogic l – am utilizat în vederea
depistării nivelului și particularităților inclinațiilor și aptitudinilor de care dispun copiii din
grupa de lucru .
Pentru realizarea optimă a tuturor dezideratelor sublin iate am ținut seama de
particularitățile obținute de preșcolari , precum și de unele dificultăți întâmpinate de anumiți
copii pe aceeași linie , organizând în etapa inițială a experimentului câteva activități .
În finalul activităților organizate au fost te stați toți copiii din grupă , tocmai pentru a
surprinde nivelul general al dezvoltării inclinațiilor și deprinderilor respective , precum și
anumite particularități ale creativității la nivelul limbajului specifice vârstei preșcolare .
Rezultatele au fost con semnate fără a le trezi curiozitatea .
Am organizat și desfășurat lecții în așa măsură încât acestea să – mi furnizeze date
despre comportamentul elevilor , modul lor de a gândi și de a rezolva unele situații , modul de
relaționare cu mine , cu ceilalți cole gi și nu în ultimul rând date despre modul lor de a învăța și
de a participa la lecții . Am întocmit și folosit o fișă de observare , drept instrument de
evaluare . S – au consemnat evenimentele cele mai importante ale comportamentului elevilor .
Analizând consemnările din tabel reiese că jocul didactic este o activitate desfășurată de toți
copiii . – de scos!!
b) Observa ț ia
Observația ca metodă de cercetare constă în urmărirea intenționată si înregistrarea
exact ă , sistematic ă a diferitelor manifest ă ri comportamentale ale individului (sau ale grupului)
ca si a contextului situațional al comportamentului . Este una dintre cele mai vechi metode de
cercetare nu numai ale psihologiei , ci si ale altor stiințe .
Observația este o metodă de sine stătătoar e , dar poate fi și un element constitutiv al
altor metode și este indispensabilă oricărui demers de a descifra dominantele personalității .
Putem vorbi despre o observație spontană , atunci când educatorul urmăreste mai mult sau mai
puțin intenționat manifes tările copiilor concomitent cu activitatea instructivă . Observația
sistematică presupune însă urmărirea și consemnarea metodică , fidelă și intenționată a
diferitelor manifestări de comportament , individual sau colectiv , așa cum se prezintă ele în
mediul lo r natural de manifestare . Cu ajutorul acestei metode , am urmărit îndeaproape copiii ,
30
am constatat ce momente se realizează mai greu , ce metode si procedee au o mare eficiență în
activitățile de educare a limbajului , despre nivelul cunoașterii , despre aptit udini , temperament ,
motivație , trăsături de caracter , afectivitate , voință , creativitate , modul de exprimare al
cunostințelor în timpul intregii activități instructiv – educative desfășurată în gradiniță .
În permanența am controlat modul în care efectuează copiii constient acțiunile , punând
mereu copilul in situația de a rezolva probleme , el va face implicit apel la limbaj , îl vom
obisnui să gândeasca , sa găseasca răspunsuri la intrebări . În acest mod contribuim la
dezvoltarea limbajului la prescolar .
Prin observație se asigură sistematic analiza calitativă a trăsăturilor psihice ale
copilului , care combinate cu analiza cantitativă pe baza rezultatelor obținute prin testare poate
oferi o imagine mai clară a valorii fiecărui copil . Folosirea acestei metode nu este limitată în
timp nici spațiu , ci permite studierea copilului în mod sistematic si continuu .
c) Metoda analizei produselor activității:
Constă în analiza diferitelor produse ale activității preșcolarilor si a documentelor
școlare cu scopul r elevării unor trăsături ale personalității acestora prin prisma obiectivării ei
în produsele muncii: probe scrise , desene , etc , cât si unele aspecte ale procesului instructiv –
educativ așa cum se oglindesc ele în diferite documente cum ar fi planurile si pr ogramele de
învățământ .
Acesta cuprinde toate lucrările realizate de preșcolari în clasă sub îndrumarea
educatoarei . Lucrările sunt rezolvate individual dar și pe grupe , care sunt afișate zilnic la
avizier pentru a putea fi văzute de părinți .
Este esențial ca analizele portofoliilor copiilor să aibă în vedere ambele dimensiuni ale
produselor activității acestora , adică atât procesul de elaborare a produsului , cât și produsul
final . Analiza produselor activității m – a ajutat să constat în u rma unor comparații după fiecare
probă scrisă sau orală , dacă metodele si procedele folosite asupra subiecților au dus la
obținerea randamentului propus .
d) Metode/proceduri de colectare , prelucrare și interpretare a datelor:
Datele obținute în pretest și posttest au fost colectate în tabele de rezultate ,
reprezentate grafic (histograme) și analizate atât din perspectivă cantitativă , cât și calitativă .
III . 2 . 3 . M ăsurarea
III . 2 . 3 . 1 . Variabile
În cercetarea pe care am desfășurat – o am utilizat următoarele categorii de variabile:
a) variabila independentă :
jocul didactic
31
b) variabila dependentă:
progresul prescolarilor la nivelul achizitiilor de limbaj .
La nivelul dezvoltarii limbajului se va stabili un program de lucru bazat pe integrarea
jocului didactic în cadrul activităților de educare a limbajului în vederea dezvoltării , fixării și
nuanțării vocabularului la preșcolarii din grupa experimentală .
Exemple de jocuri didactice pe care le va folosi în cadrul activității de
cercetare: ” Fe rește – te de măgăruș” “ , Alcătuiește propoziția” “ , Lanțul sunetelor” “ , Ce cuvânt
lipsește” “ , Scara cuvintelor” “ , Să formăm perechi” “ , Cufărul cu povești” “ , Micii mari actori” .
Ca material didactic voi folosi ilustrații , jetoane , jucării , siluete planșe , calculator , cd –
player , panou etc . Pentru a forma la copii deprinderi de exprimare orală corectă , voi alege cele
mai potrivite metode și mijloace , voi activiza copiii în procesul cunoașterii , voi cultiva
dialogul viu: educatoare – copil , copil – educatoare , cău tând să cunosc individualitatea fiecăruia .
Dorind să asigur o particularitate activă , creativă a copiilor la activitate , să le captez și să le
mențin interesul , voi folosi procedee prin care să fie solicitați emoțional . În cadrul jocurilor
didactice voi că uta să asigur prezentarea sarcinii didactice într – o formă atractivă , saturată de
elemente de joc pentru a facilita rezolvarea optimă a acesteia , pentru a stimula vorbirea
copilului , trezind la aceștia dorința de a – și comunica gândurile și impresiile , de a se juca .
III . 2 . 3 . 2 . Instrumente
????????????????????? descrierea instrumentelor???
III . 3 . Procedura
Cercetarea a vizat trei etape fundamentale:
a) Etapa inițială (pretest) s – a realizat în luna Octombrie 2016 si a cuprins următoarele
teste:
1. Test pentru determinarea limbajului .
2. Test pentru determinarea volumului vocabularului .
3. Test pentru verificarea exprimării corecte în propoziții .
b) Etapa formativă (cvasiexperimentală ) s – a realizat pe toată durata anului scolar
2016 – 2017 din luna Octombrie si până în luna Mai , și a constat în aplicarea unei bogate serii
de jocuri didactice pentru dezvoltarea limbajului la prescolari . Observarea subiectilor???
c) Etapa finală (posttest) a reprezentat momentul final al experim entului aplicat în
luna Mai 2017 , preșcolarii grupei experimentale fiind supuși unor testări sumative pentru
verificarea vocabularului .
32
Am aplicat aceste testări care mi – au permis să cunosc nivelul grupei raportat la
limbaj , adică gradul de corectitudine a pronunției sunetelor limbii rom âne , volumul
vocabularului , raportul dintre cuvânt , obiectul și acțiunea desemnată , nivelul posibilităților
copiilor de a lectura diferite imagini prin enumerare , descriere , creativitate în vorbire ,
capacitatea de a analiza cuvintele unei propoziții și sunetele din cuvinte , despărțirea în silabe ,
la acel moment .
III .4. Analiza și interpretarea rezultatelor
EVALUAREA INI ȚIALĂ (PRETEST)
În această etapă am aplicat tuturor subiec ților o probă de evaluare inițială
corespunzatoare fiecăruia dintre obiectivele următoare , cu scopul de a stabili nivelul de
cuno ștințe , priceperi și deprinderi intelectuale ale copiilor – care este variabila dependentă?
de la care s – a pornit cercetarea .
Data:
Clasa:
Domeniul:
O biective :
O1 – dezvoltarea capacității de diferențiere perceptivă a cuvintelor ca unități lexicale;
O2 – stimularea operațiilor de analiză și sinteză silabică a cuvintelor;
O3 – verificarea volumului și gradului de înțelegere a noțiunilor .
Testul nr . 1
Test pentru determinarea limbajului , axat pe efectuarea operațiilor de analiză și
sinteză silabică a cuvintelor .
Obiective operationale :1 . Să indice cuvinte formate dintr – o singură silaba;
2 . Să precizeze numărul silabelor dintr – un cuvânt;
3 . Să despartă in silabe unele cuvinte date .
Nu stiu cate obiective sunt la aceasta proba???
Itemi:
1: Denumește obiectivele care sunt desenate pe fișa și găsește cuvintele (imaginile)
care se pronunță printr – o singură deschizătura a gurii . Ar trebui sa am imaginile aici!!!
Încercuiește cifra corespunză toare . Exemplu: cal , bloc , măr , lac , rac , leu .
2: Găsește cuvintele (imaginile) cu tot atâtea silabe câte liniuțe sunt trase .
La fel!!!
33
3: Desparte cuvintele în silabe și desenează tot atâtea liniuțe câte silabe are fiecare
cuvânt , încercuiește cifra corespunzătoare numărului de silabe .
La fel!!
Descriptori de performanță:
Comportament atins: – Denumește obiectele care sunt desenate pe fișa – 1 punct
– Desparte cuvintele în silabe – 1 punct
– Găsește cuvinte cu un anumit număr de silabe – 1 punct
– Încercuiește cuvintele cu un număr de silabe dat – 1 punct – Desenează tot
atâtea liniuțe câte silabe are cuvântul – 1 punct
– Incercuiește cifra corespunzătoare numărului de silabe – 1 punct
TOTAL: 6 puncte
Comportament in dezvoltare
– Denumește obiectel e care sunt desenate pe fișa – 1 punct
– Desparte cuvintele în silabe – 1 punct
– Găsește cuvintele cu un anumit număr de silabe – 1 punct
– Încercuiește cuvintele cu un număr de silabe dat – 1 punct
TOTAL: 4 puncte
Suficient: – Denumește obiectele care sunt desenate pe fișa – 1 punct
– Desparte cuvintele în silabe – 1 punct
TOTAL: 2 puncte
Comportament absent: – Denumește obiectele care sunt desenate pe fișa – 1 punct
TOTAL: 1 punct
Într – un tabel!!!!
Rezultatele probei inițiale nr . 1 se regăsesc în tabelul de mai jos și reprezentate
grafic prin histograma .
Tabelul 1. ……………………………………….. ce reprezinta??
Comportament
atins Comportament
in dezvoltare Comportament
absent
Frecvența / Nr .
preșcolari 7 9 0
Puncte 6 4 1
Procentaj 35% 45% 0
34
Fig. 1. Reprezentarea grafică a …………………………..???
Analizând rezultatele la proba inițială , în urma aplicării pri mului test , s – a constatat că
45% dintre preșcolari au obținut calificativul Comportament în dezvoltare . Acest fapt
demostrează că preșcolarii prezintă la nivelul cunoștințelor și deprinderilor de limbaj , o serie
de lacune . Drept urmare se recomandă o mai bună organizare a activității de instruire , dar și
aplicarea unor sarcini de învățare similare cu cele din test sau apropiate lor . Calificativul
Comportament atins a fost realizat în procent de 35% din efectivul grupului de preșcolari .
Aceștia au făcut dovada că stăpânesc pe deplin operațiile de analiză și sinteză silabică a
cuvintelor .
Testul nr . 2
Obiective generale:
O1 – verificarea vocabularului copiilor referitor la substantive comune;
O2 – verificarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții și fraze .
Test pentru determinarea volumului vocabularului cu:
a) substantive commune
Obiective operationale: 1 . Să numeasca obiectele de pe fișă;
2 . Să alcătuiască propoziții cu cuvintele din imagine .
Itemi:
1: Numiți fiecare obiect ilustrat de pe fișă .
2: Alcătuiți câte o propoziție cu fiecare cuvânt ce denumește imaginea .
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
35%
0 45%
Comportament atins
Comportament absent
Comportament in dezvoltare
35
b) antonime
Obiective generale:
O1 – verificarea capacității de a utiliza antonime;
O2 – verificarea deprinderii de exprimare orală corectă în propoziții .
Obiective operationale: 1 . Să identifice antonime cu ajutorul imaginilor;
2 . Să deseneze opusul imaginii .
Material: Pe un disc A vor fi desenate obiecte și ființe cu diferite însușiri (mare , înalt , slab ,
vesel , bătrân) , iar pe discul B opusul acestor noțiuni (mic , scund , gras , trist , tânăr) .
Item 1: Alege o imagine , spune ce însușiri are și găsește pe celălalt disc imaginea care
are o însușire opusă .
Item 2: Desenează alături opusul imaginii .
Nu inteleg nimic!!!
Descriptori de performanță:
Comportament atins : – Denumește obiectele de pe fișa – 1 punct
– Alcătuiește propoziții simple cu fiecare cuvânt ce denumește iamginea – 1 punct
– Alcătuiește propoziții dezvoltate cu fiecare cuvânt ce denumește imaginea – 3
puncte
– Denumește obiectele din imagine , spune ce însușiri are și găsește imaginea cu
însușirea opusă – 3 puncte
– Desenează opusul imagini i – 2 puncte
TOTAL: 10 puncte
Comportament in dezvoltare – Denumește obiectele de pe fișa – 1 punct
– Alcătuiește propoziții simple cu fiecare cuvânt ce denumește iamginea – 2 puncte
– Denumește obiectele din imagine , spune ce însușiri are și găsește iamginea cu însușirea
opusă – 3 puncte
– Denumește un obiect din imagine dar nu alcătuiește o propoziție cu cuvântul ce are însușirea
opusă – 1 punct
TOTAL: 7 puncte
Comportament absentȘ
– Denumește obiectele de pe fișa – 1 punct
– Alcătuiește cu ajutor propoziții simple cu fiecare cuvânt ce denumește imaginea – 1 punct
TOTAL: 2 puncte
In tabel!!!
36
Rezultatele probei inițiale nr . 2 se regăsesc în tabelul de mai jos și reprezentate grafic
prin histograma .
Tabelul 2. ………………………………………..
???? Comportament in
dezvoltare Comportament
absent
Frecvența / Nr .
preșcolari 2 13 0
Puncte 10 7 2
Procentaj 35% 65% 0
Fig. 2………………………………………
Un singur grafic!!!!
Comportament
in dezvoltare
58% Comportament
atins
23% Comportament
absentr
10%
9% Reprezentare grafica a rezultatelor
probei nr. 2
0% 20% 40% 60% 80%
Comportament
atins Comportament
in dezvoltare Comportament
absent Rezultate obținute la proba 2.
37
Analizând modul de realizare al fiecărui item indicat în test am constatat procentual că
peste 50% dintre preșcolarii din grupa mare , au rezolvat corect sarcinile . Copiii și – au
dezvoltat capacitatea de a identifica și denumi obiectele prezentate în fișa individuală , de a
enumera însușirile coresp unzătoare obiectelor , de a alcătui propoziții simple cu fiecare cuvânt
ce denumește imaginea expusă și doar 10% dintre preșcolari au nevoie de ajutor susținut din
partea educatoarei .
Testul nr . 3
Test pentru verificarea exprimării corecte în propoziții .
Le sunt arătate copiilor personaje din povești . Copiii vor trebui să recunoască din ce
poveste fac parte personajele și să povestească un fragment din povestea respectivă ,
respectând succesiunea logică a ideilor fără abateri de la subiect .
Material: Fișe pe care sunt desenate personaje din poveștile : Capra cu trei iezi ,
Punguța cu doi bani , Ursul păcălit de vulpe , de Ion Creanga , Alba ca Zăpada și cei șapte
pitici , Cenușăreasa , Scufița Rosie , de Frații Grimm , Cei trei purceluși , de Serghei Mihailkov .
Aplicare: Se lucrează individual . Se va solicită copilului să recunoască personajele , să
recunoască povestea din care fac parte și apoi să povestească din fragment din povestea
preferată .
“ Recunoaște personajul !”
Obiective operationale:
1 . Să recunoască personajul și povestea din care face parte;
2 . Să recunoască o însușire personajului;
3 . Să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical .
Item 1: Cine este personajul și din ce poveste vine?
Item 2: Spune cum este acest personaj folosind un singur cuvânt .
Item 3: Povestește un fragment din povestea preferată .
Descriptori de performanță:
Comportament atins: – Recunoaște personajul și povestea din care face parte – 1 punct
– Găsește o însușire acestui personaj folosind un singur cuvant – 1 punct
– Povestește un fragment din povestea preferata – 2 puncte
TOTAL: 4 puncte
Comportament in dezvoltare – Recunoaște personajul și povestea din care face parte – 1 punct
– Povestește un fragment din povestea preferata – 2 puncte
TOTAL: 3 puncte
38
Comportament absent – Recunoaște , cu ajutor , unele personaje și poveștile din care fac parte –
1 punct
TOTAL: 1 punct
Aseaza clar testul!!!
Rezultatele probei inițiale nr . 3 se regăsesc în tabelul de mai jos și reprezentate grafic prin
histograma .
Tabelul 3. ……………………………………………
Comportament
atins Comportament in
dezvoltare Comportament
absent
Frecvența / Nr .
Preșcolari 2 6 1
Puncte 4 3 1
Procentaj 35% 60% 5 %
Fig. 3…………………………………….
Comentarii la aceasta proba???
Comportament
atins
35% Comportament in
dezvoltare
60% comportament
absent
5% Reprezentare grafică a rezultatelor probei nr.
3
39
ETAPA FORMATIVĂ (CVASIEXPERIMENTAL Ă)
Pe baza rezultatelor obținute la probele inițiale mi – am propus să desfășor la grupă o
serie de jocuri didactice si activități cu material individual cu scopul ridicării nivelului
intelectual al copiilor pentru dezvoltarea limbajului .
În această etapă a cercetării cvasiexperimentale am introdus: jocuri didactice utilizate
cu scopul dezvoltării și stimulării limbajului . S – au îmbinat formele de desfășurare a jourilor:
frontal , i ndividual și pe grupe . Obiectivele propuse de curriculum – ul pentru învățământul
preșcolar și care m – au ghidat în activitatea la grupă sunt:
dezvoltarea capacității de exprimare orală , de înțelegere și utilizare corectă a
semnificațiilor structurilor verbal e orale;
educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic , lexical ,
sintactic;
dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții , gânduri , semnificații
mijlocite de l imbajul scris .
La vârsta preșcolară limbajul copiilor înregistrează modificări cantitative și calitative
însemnate . Limbajul se perfecționează sub aspect fonetic , volumul de cunoștințe este relativ
bogat , copiii folosesc în exprimarea orală forme corecte din punct de vedere gramatical ,
stăpânesc semnificația mai multor cuvinte , crește gradul de generalizare , copiii dispunând de
unele posibilități pentru nuanțarea exprimării .
Pregătirea copilului din grădiniță necesită o muncă stăruitoare din partea educatoarelor
pentru a – l învăța pe copil să vorbească corect . Cunoscând faptul că limbajul se dezvoltă în
strânsă legătură cu gândirea , că preșcolarului îi este caracteristică gândirea orientată spre
activitatea concretă , am folosit o serie de modalități prin care am stimulat comunicarea orală .
Printre aceste modalități jocul didactic a constituit o formă deosebit de valoroasă de
modelare a viitoarei personalități , oferindu – mi posibilitatea să cunosc copilul , să – l formez în
direcția dorită de mine și tot odată am creat condiții optime de manifestare a copilului în mod
spontan , sincer , ajutând la formarea , dezvoltarea și îmbogățirea limbajului preșcolarilor .
Pornind de la aceste considerente și ghidându – mă după obiectivele din curriculum și dorind
verificar ea ipotezei am realizat o structurare a activităților de educare a limbajului prin
proiectarea anuală .
Chiar dacă pe parcurs au intervenit schimbări , datorate abordării tematice , cu activități
pe domenii experiențiale (integrate sau pe discipli ne) , am urmărit atingerea obiectivelor și
competențelor cerute de curriculum , eliminând astfel repetările , suprapunerile .
40
Voi reda în tabelul următor planificarea jocurilor didactice de educarea limbajului
desfășurate cu eșantionul experimental .
OBIECTIV DENUMIREA JOCULUI DIDACTIC
CONȚINUTUL TEMATIC
Structuri gramaticale 1 . “ Feriți – vă de măgăruș !” – acorduri morfo – sintactice:
substantiv , adjectiv , pronume
2 . “ Unde s – a ascuns ?” – adverbe de loc
3 . “ Ce face ? Cum face ?” – adverbe de mod , interjecții
4 . “ Ce face ? Ce facem ?” – verbe
Analize fonetice 5 . “ Intreb – raspunzi” – propoziția enunțiativă și interogativa
6 . “ Cine știe mai bine ?” – analiza fonetica a propoziției:
propoziție , cuvinte , silabe , sunete și transcriere lexicală .
Formare de cuvinte 7 . “ Ne jucăm cu cuvintele” – formare de cuvinte cu sufixe
și prefixe
8 . “ Ne jucăm cu silabă … ”
9 . “ Sunetul călător”
10 . “ Eu zic … tu zici … ” – antonime , sinonime
11 . “ Ce mai poate însemna ?” – omonime
12 . “ Alinta cuvântul” – diminutive
Creativitatea și
expresiv itatea
limbajului
oral 13 . “ Completează ce lipsește!” – povești și poezii
cunoscute
14 . “ Spune ce vezi!” – crearea unor povești
15 . “ Micii recitatori” – recitarea unor poezii
Evaluarea sumativă 16 . “ În lumea poveștilor” – povești
17 . “ În curând vom fi școlari!” – structuri gramaticale și
analize fonetice , lexicale și sintactice
Cu copiii , din eșantionul experimental – daca nu ai avut 2 esantioane (de control si
experimental) nu e necesara aceasta precizare! , care nu au realizat sarcinile itemilor din
cadrul evaluării inițiale am organizat activități compensatorii pentru fixarea și consolidarea
cunoștințelor . Prin jocurile didactice desfășurate pe parcursul cercetării am urmărit:
precizarea sensului cuvintelor , îmbogățirea și nuanțarea vocabualrului .
Sarcina esențială pe care mi – am propus s – o realizez a fost aceea de a da copiilor
posibilitatea înțelegerii cuvântului , de a merge de la cuvânt la idee .
Pornind de la definiția cuvântulu i – asocierea unuia sau mai multor sensuri cu un
complex înveliș sonor , susceptibil de o întrebuințare gramaticală în procesul comunicării , am
făcut cunoscut copiilor că un cuvânt poate avea un singur sens (înțeles) sau mai multe sensuri ,
deci i – am familiarizat pe copii prin intermediul jocurilor didactice cu principal ele categorii
semant ice accesibile lor .
Fără introducerea în vocabularul copiilor a noțiunilor de polisemie , omonimie ,
antonimie , sinonimie , aceștia au avut posibilitatea , prin intermediul jocului , să cunoască
semnificația fiecărei categorii , ilu strând – o cu exemple .
41
Jocurile desfășurate au vizat înțelegerea sensului unor cuvinte , mai ales a celor mai
greu de sesizat de preșcolari , de exemplu: antonime , omonime , sinonime , contribuind la
îmbogățirea vocabularului (sub aspectul achiziționării d e noi cuvinte , al consolidării și
nuan țării vocabularului) .
Dată fiind posibilitatea copiilor de a diferenția mai ușor sensurile cuvintelor , am
început prin a aplica jocuri care operează cu antonime , apoi cu omonime , planificând apoi pe
cele cu sinonime (pentru că facem apel la ele în explicarea cuvintelor noi) .
Odată cu învățarea am oferit copiilor posibilitatea să creeze prin intermediul jocului
didactic . Climatul de lucru trebuie să se caracterizeze printr – o atmo sferă permisivă ,
neautoritara , în care copiii să – și poată manifesta curiozitatea , spontaneitatea , inițiativa , să – și
educe sensibilitatea la ideile și se ntimentele celorlalți .
În astfel de jocuri didactice am urmărit antrenarea creativă a copilului mo tivată de
plăcerea acestuia de a vorbi despre obiecte și situații familiale: jucării , prieteni , tablouri ,
aspecte din natura înconjurătoare , familie , personaje îndrăgite din povești , jocuri cu teme ,
precum: „ Să – l cunoaștem după glas!” , “ Surprize” , „ Întâmpl ări vesele și triste” , „Ce s – a
întâmplat mai departe?” .
Aceste jocuri didactice au solicitat copiilor atât o memorie reproductivă , cât și un
vocabular bogat . Totodată au permis folosirea unor cuvinte și expresii din povești , dar și
dezvoltarea creativității în relatarea unor întâmplări , secvențe din povești , dar și în
caracterizarea unor personaje , în efectuarea unor operații de analiză și comparație . Eficiența
și – au dovedit – o și jocurile didactice precum : „ Jocul onomatopeelor ” sau „ Ghici cine a venit la
noi?” , în care copiii repetă cu ușurință sunetele , imitând onomatopeele: bâzzz , vajjj , morrr ,
ssss , craaa , care se pot relua sub alte variante cum ar fi: „ Repetă după mine ” sau „ Cine face
așa?” .
Găsește cuvântul potrivit – joc didactic
Scopul:
Perfecționarea deprinderii de a formula propoziții dezvoltate , corect formulate din
punct de vedere gramatical și cu sens logic .
Educarea capacității de a opera cu material verbal corespunzător cunoștiințelor
copiilor despre fenomene , plante , activita tea oamenilor în diferite anotimpuri .
Educarea atenției voluntare , a gândirii logice , memoriei .
Obiective operaționale:
O1 – să asculte cu atenție și să rețină regulile jocului;
O2 – să respecte regulile jocului;
O3 – să completeze propoziția enunțată de educatoare folosind cuvântul potrivit;
42
O4 – să formuleze propoziții în care să includă în mod logic un cuvânt dat .
Metode și procedee: demonstrația , conversația , exercițiul . Material didactic: un panou ,
buline , imagini reprezentând diferite activități , aspecte din natură , obiecte .
Desfășurarea jocului
Varianta I
Educatoarea a spus o propoziție , din care lipsește un cuvânt . Pentru a putea găsi
cuvântul lipsă au fost așezate pe flanelograf mai multe imagini . Cu aceste imagini copiii au
putut alcătui propoziția în întregime .
Exemplu: Educatoarea a formulat propoziția: Fetița cânta la … Pe flanelograf copii au
iamginea cu un pian . Copiii au completat propoziția și au spus: Fetița cânta la pian .
Varianta a II – a
S – a u împărțit grupa în două echipe: iepurași și ursuleți . Pentru fiecare răspuns corect echipa
primește o bulină . Întrebările au fost adresate pe rând fiecărei echipe . Copilul desenează
( ……..). Bunica împletește (un ciorap) . Mama coase (o rochie) . (Fetița) dansează pe scenă .
Varianta a III – a
Copii au formulat propoziții cu cuvântul dat și au stabilit numărul de cuvinte în
propoziție . Educatoarea a spus cuvântul: minge . Echipa la care s – a adresat a spus: Băiatul are
o minge mare și roșie . Propoziția are 7 cuvinte . Educatoarea a spus cuvântul: ghiocel .
Ghiocelul este alb . Propoziția are 3 cuvinte .
În încheierea jocului s – a desemnat echipa câștigătoare .
În lumea meseriilor – joc didactic
Scopul: Îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor copiilor referitoare la profesii și meserii ,
utilizând experienta socio – cognitivă acumulată prin intermediul activităților din grădiniță .
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic , lexical , sintactic .
Sarcina didactică:
recunoașterea mese riilor și uneltele acestora pe baza imaginilor;
activizarea vocabularului copiilor (verbe reprezentând acțiuni specifice diverselor
meserii ).
Conținutul jocului:
imagini cu meserii și uneltele acestora;
jetoane ce reprezintă produsele meseriașilor .
Regulile jocului: Copiii au ascultat cu atenție ghicitoarea și la semnalul educatoarei , copilul
numit recunoaște meseria despre care este vorba și așează pe panou imaginea simbol . Alt
copil a ales imaginile ce reprezintă uneltele necesare și le – a pus în dr eptul imaginii
43
corespunzătoare . S – au enumerat cât mai multe acțiuni (verbale) ce se pot executa în meseria
respectivă . Răspunsurile copiilor au fost aplaudate .
Elemente de joc: manipularea obiectelor , ghicitori , aplauze .
Joc de probă: Educatoarea a explicat și demonstrat jocul , după care a fost executat de 1 – 2
copii de probă .
Executarea jocului de către copii : Copiii au executat jocul cu toate variantele , respectând
regulile de joc .
Varianta I
Pe baza elementelor din ghicitoare , copiii au dedus numele meseriei , apoi au așezat pe
panou imaginea – simbol a acestei meserii . În dreptul imaginii – simbol au așezat imagini cu
uneltele potrivite meseriei .
Varianta a II – a
În coșuleț sunt ilustrații cu obie ctele meseriașului foarfec , sapă , lopata , tetoscop ,
termometru , etc . Conducătorul jocului – educatoarea a spus copiilor că obiectele din coș s – au
amestecat și de aceea va trebui să le împartă meseriașilor . Va pune întrebarea: ” Cui dăm
aceasta? ” Copilul care a răspuns cum se numește unealta a atașat – o în dreptul meseriașului .
Varianta a III – a
Copiii au primit câte două jetoane reprezentând produsele diferiților meseriași .
Educatoarea spune versurile: ” Foaie verde lemn domnesc / Croitor (cizmar , zidar , e tc .) mă
numesc / Dacă – mi spuneți ce – am lucrat / Eu la loc le – am așezat . ”
Copilul care are jetonul corespunzător denumește produsul lucrat de meseriașul despre
care este vorba .
Jocul s – a încheiat cu cântecul ” Ce miros au meseriile” .
Joc didactic: ” Al (A) cui este ?”
Scop: Formarea deprinderii de a folosi corect terminația substantivelor în cazul genitiv , în
cadrul propozițiilor , verificarea cunoștințelor despre glasul puilor , hrana , adăpostul animalelor
și a păsărilor .
Sarcina didactică: Recunoașterea glasului puilor , hranei , adăpostului animalelor , păsărilor și
formularea unui răspuns corespunzător întrebărilor .
Elemente de joc: – surpriză; aplauze; plimbarea coșulețului; hora copiilor .
Strategii didactice:
Metode și procede: conversația , explicația , exercițiul , munca independentă , problematizarea .
Mijloace de învățământ: calculator , coș , imagini cu animale și păsări , mulaje , hrana
animalelor , puzzle .
44
Desfășurarea jocului:
La CD – player s – a audiat glasul unui animal , iar un copil a recunoscut al cui glas este și
a ales din coș mulajul animalului respectiv .
S – a efectuat un joc de probă , apoi educatoarea a dat drumul la CD – player , iar copiii au
descoperit ” al cui glas este” . Grupa de copii a fost împărțit ă pe 2 grupe .
În continuare , educatoarea descoperă un coșuleț ce conține imagini ale animalelor .
Varianta I
La semnalul educatoarei coșulețul a pornit spunând: “ Coșulețul va porni / Și la …. se va opri”
La copilul unde s – a oprit coșul , a scos silueta animalului a cărui glas este . Această variantă s – a
repetat , astfel încât fiecare echipă a răspuns de 3 – 4 ori .
Varianta a II – a
La calculator a apărut imaginea unui animal și educatoarea a cerut copiilor să răspundă
la întrebarea ” A cui mama es te?”
Echipa numită a ridicat de pe masă imaginea cu animalul respectiv . Acea echipă care a
greșit a primit bulina neagră .
Varianta a III – a
Ambele echipe au format o horă și au cântat: ” Ne – nvârtim , ne – nvârtim / Animalele
hrănim” .
La semnalul educato arei un copil de la o grupă a mers la flanelograf și a așezat o
imagine cu hrana unui animal și a întrebat: A cui hrana este ? A desemnat un copil de la
cealaltă echipă să răspundă . Copilul care nu a știut a primit o bulină neagră .
În încheiere fiecare echipă a spus o ghicitoare , poezie sau un cântec despre un animal .
S – a desemnat echipa care are cele mai multe buline roșii .
Joc didactic: ” Mai spune un cuvânt !”
Scopul jocului: consolidarea deprinderii copiilor de a dezvolta o propoziție simplă ,
dezvoltarea și nuanțarea vocabularului; stimularea gândirii logice și creatoare .
Conținutul: integrarea în propoziție a cât mai multe cuvinte .
Regulile jocului : formularea propoziției care începe cu un cuvânt rostit de educatoare sau
sugerat de o ima gine . Copiii adaugă câte un cuvânt până se completează o propoziție
dezvoltată . Răspunsurile corecte sunt răsplătite prin stimulente .
Elemente de joc: surpriză , aplauzele .
Material didactic: jetoane cu imagini sugestive , flanelograf .
Desfă șurarea jocului
45
Varianta I
Copiii au fost așezați în semicerc . S – a împărțit grupa în două echipe . Printr – o
numărătoare , se decide echipa care începe:
“ Un , doi trei
Hai începeți voi !”
Un copil de la grupa respectivă a luat un jeton cu o imagine , spunând ce sugerează ea . Copiii
au adăugat pe rând cuvinte alcătuind propoziții dezvoltate . Echipa începătoare se va opri
atunci când nu mai spun propoziții . S – a continuat cu grupa următoare . Jocul a continuat ,
urmărind care grupa spune cele mai multe propoziții , aceasta obținând un stimulent .
Exemplu: imagine cu minge
Mingea este mare .
Mingea este roșie .
Mingea este la copilul din față .
Copiii se joacă cu mingea afară .
Varianta a II – a
Educatoarea a așezat pe flanelograf mai multe jetoane reprezentând obiecte . Ea a cerut
copiilor să formuleze propoziții , încercând să folosească cât mai multe cuvinte , sugerate de
jetoane . Exemplu: Iepure , pădure , morcov . Iepurele trăiește în pădure și mănâncă morcov .
Variant a a III – a
Pe monitor apare o imagine în care un copil va face o acțiune . Educatoarea a cerut
copiilor să alcătuiască propoziții cu cât mai multe cuvinte cu ajutorul acțiunii .
Exemplu: Pe monitor apare: ” un copil mergând”
Copilul merge încet .
Copilul mer ge la grădiniță .
Copilul merge în parc după ce a dormit .
Copilul merge în vizită la prietenii lui .
În încheiere s – a desemnat echipa care a acumulat cele mai multe puncte , aceasta fiind
câștigătoare .
Joc didactic ” Mici , mari actori”
Scopul jocului:
dezvoltarea memoriei prin recunoașterea unor personaje și prin reproducerea unor
replici din poveștile/povestirile cunoscute;
formarea deprinderii de a exprima corect , coerent și expresiv .
Sarcina didactică: – descoperirea răspunsurilor la ghicitori;
46
– identificarea personajelor și a poveștilor pe baza imaginilor și a unor fragmente;
– alegerea jetoanelor specifice poveștii;
– interpretarea unor roluri , folosind expresii și gesturi corespunzătoare;
– realizarea posterului ” Personaje îndrăgite din poveștile învățate” .
Regula jocului: Copilul la care s – a oprit numărătoarea va recunoaște și descrie personajele
din poveștile propuse , va așeza imaginile în ordinea logică a desfășurării acțiunii , va imita
personaje preferate .
Elemente de joc: surpriza , bagheta fermecată , închiderea și deschiderea ochilor , ghicitoarea ,
aplauzele , mimica , imitarea personajelor din povești .
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația , conversația , demonstrația , observația , dramatizarea ,
descoperirea , problematizarea , jocul didactic , povestirea , posterul , galeria expoziționala .
Mijloace didactice: ghicitori , fragmente/imagini din povești , siluete/jetoane cu personaje
cunoscute , C . D . bagheta magică , numărătoarea , ecusoane cu personaje din povești .
Forme de organizare: individual , frontal , în 2 grupuri .
Locul desfășurării: sală de grupă
Desfășurarea jocului
La începutul jocului fiecare copil a ales dintr – un bol o siluetă reprezentând un
personaj . Aceste siluete au fost prinse în piept .
Varianta I
Educatoarea a folosit o baghetă magică și o numărătoare pentru a numi un copil: ” 1 , 2 ,
3 răspunde dacă vrei”: ” Atent vei fi , personajul vei ghici” . – ” Pe mama capra o ascult/ Ușa eu
nu o deschid ” Oare cine sunt? ” (iedul cel mic din Capra cu trei iezi) . Când miros de peste mi – a
venit/ Eu moartă m – am prefăcut ” (vulpea – Ursul păcălit de vulpe) , La bunica prin pădure
repede – am plecat/ Coșuleț cu merinde mama mi l – a dat) (Scufița Rosie) . Eu sunt pinten –
pintenat/ Bogății am adun at (Punguță cu doi bani) . Regina cea rea cu oglinda sa/ Prințul e aici
și 7 pitici (Alba ca zăpada) .
Varianta a II – a
Portrete în cuvinte
Pe monitorul calculatorului s – au derulat imagini cu personaje din poveștile propuse . În urma
numărătorii cu bagheta fermecată copilul numit a ghicit personajul de pe monitor , spunând
din ce poveste face parte și cum este el: bun sau rău argumentând ceea ce spune . Apoi a venit
în fata acel copil care are în piept silueta cu ” lup” . Acestă variantă a fost realiza tă până s – au
epuizat imaginile .
47
Varianta a III – a
Grupa de copii a fost împărțită în două echipe . Fiecare echipă alegându – și un lider . Pe
două panouri au fost așezate imagini din două povești . Imaginile au fost amestecate , iar copiii
au așezat în o rdinea cronologică a acțiunii . Au descoperit povestea . A câștigat echipa care a
așezat corect imaginile și au descoperit povestea . La încheierea jocului , copiii au dansat pe
cântecul ” Scufița Roșie” .
Unul întreabă , altul răspunde ! – joc didactic
Scopul activității: formarea deprinderii de a utiliza propoziția interogativa în contexte
adecvate , exprimarea corectă din punct de vedere gramatical , în propoziții .
Conținut: propoziția interogativă enunțiativă .
Sarcinile jocului:
să observe im aginile;
să identifice personajele și acțiunile acestora;
să formuleze propoziții interogative (întrebare) și propoziții enunțiative (răspuns);
să reprezinte grafic propozițiile cu ajutorul simbolurilor;
să coreleze enunțurile formulate cu simbolurile de pe rețeaua grafică .
Reguli de joc : Copilul desemnat alege un jeton , îl observă cu atenție și adresează o întrebare
la care va răspunde un alt copil .
Elemente de joc : extragerea jetoanelor , căutarea jetonului corespunzător acțiunii specifice ,
cub cu imagini .
Varianta I
Educatoarea a subliniat faptul că o comunicare se realizează cu ajutorul propozițiilor și
acestea sunt de mai multe feluri , în funcție de ceea ce dorim să exprimăm , o întrebare sau un
răspuns .
Copilul desemnat de educatoar e a extras dintr – un coșuleț (în care sunt imaginile –
întrebare) un jeton , a observat cu atenție acțiunea ilustrată și la întrebarea ” Cum întrebi ? ” a
formulat o propoziție interogativă (întrebare) . Dacă nu a reușit , educatoarea l – a sprijinit cu
infor mații su plimentare .
După formularea propoziției – întrebare , un alt copil indicat prin adresarea întrebării ” Ce
răspunzi? ” a căutat pe masă jetonul care ilustrează acțiunea specifică subiectului și a formulat
răspunsul .
Exemplu: I . – Mama citește?
R . – Mam a face mâncare .
48
S – au apreciat răspunsurile corecte , apoi educatoarea a precizat copiilor că , întrucât ei nu știu
să scrie , vor învăța să “scrie ” propozițiile cu ajutorul unor simboluri . S – a descoperit tabla pe
care au fost afișate două iamgini , una sugerează o propozitie – întrebare și cealaltă , alăturată ,
sugerează o propozitie – răspuns . S –
au intuit imaginile și grafismele cu semnul întrebării(?) care se folosește întotdeauna după o
propozitie – intrebare .
Varianta a II – a
Copiii au alcătuit pr opozitii – intrebare , au formulat propozitia – răspuns și au încercat să le scrie
la flanelograf , denumind simbolurile scrise , după ce au rostogolit cubul cu imagini . Un copil a
pus întrebarea , altul a răspuns și al treilea a scris la flanelograf .
Varianta a III – a
S – a intuit fișa ce avea desenată în partea de sus , la mijloc , un dreptunghi care
încadrează simbolurile celor două tipuri de propoziție învățate . S – a precizat că dreptunghiul
reprezintă titlul activității și ne arată ce vom învăța într – o activitate , prin s imbolurile scrise în
interior . S – a urmărit semnul de punctuație scris la sfârșitul propoziției . S – a verificat și s – a
corectat împreună cu copiii .
Joc didactic: ” Ne jucăm cu silabă !”
Scopul jocului: consolidarea deprinderii de a discrimina silabele din cuvinte , activizarea
vocabularului .
Conținutul jocului: silabă
Sarcinile jocului:
să despartă corect cuvintele în silabe;
să precizeze locul unei anumite silabe în alcătuirea cuvântul ui;
să găsească cuvintele în care silaba să se situeze în diferite poziții (începutul , sfârșitul ,
interiorul cuvântului) .
Reguli de joc: La îndemnul ” Ne jucăm cu silabă ! ” copiii caută cuvinte care încep sau cuprind
o anumită silabă , rostită de educatoare sau de ei însuși .
Elemente de joc: căutarea și găsirea cuvintelor , aplauze , întrecerea .
Varianta I
Educatoarea pronunță o silabă și la îndemnul ” Ne jucăm cu silabă ! ” copiii au căutat
cuvinte care încep cu silaba respectivă precizând apoi și numărul de silabe din cuvintele găsite
de ei . Pentru a ușura sarcina , copiii au scris la tabla cuvintele și silabele componente cu
simbolurile învățate .
49
Exemplu: Ne jucăm cu silabă ” mă”! mă – sa ma – ieu mă – și – nă
__ __ __ __ __ __ __
Varianta a II – a
Educatoarea a precizat o silabă și a solicitat copiilor să găsească cuvinte în care silaba
respectivă să se găsească la sfârșitul cuvintelor .
Exemplu: Nu jucăm cu silaba ” să ” ! și căutăm cuvinte în care aceasta se afla la sfârșit !
ma – să ca – să pla – să
_ _ __ __ __ __ __
S – au apreciat r ă spunsurile corecte
Varianta a III – a
Câte un copil a rostit o silabă , iar grupa de copii a căutat cuvinte care să cuprindă
silaba precizată indiferent de poziția ei în cuvânt . La final , educatoarea a rostit mai multe
cuvinte , copiii având sarcina să traseze pe fișa tot atâtea liniuțe orizontale câte silabe are
fiecare cuvânt în parte .
Exemplu: bar – ză fe – ti – ță
__ __ __ __
Pornind de la premisa că prin toate activitățile desfășurate în grădiniță și mai ales prin
activitățile de educare a limbajului urmărim îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al
copiilor , am încercat ca , pe lângă multe alte activități realizate prin mijloace diferite , să ating
acest obiectiv și în cadrul activităților realizate prin joc didactic .
Astfel am desfășurat jocuri care au urmărit formare de cuvinte pornind de la un sunet ,
o silabă , cu ajutorul prefixelor și sufixelor , găsirea unor diminutive , antonime , sinonime ,
omonime .
În timpul jocului didactic copilul participa cu plă cere la dialog , exersează deprinderi
de comunicare orală , exprimându – și gânduri , idei , se transpune în planul vorbirii cursive ,
expresive , corecte , își dezvoltă și îmbogățește vocabularul .
O contribuție importantă la îmbogățirea vocabularului copiilo r o au jocurile didactice
cu omonime , sinonime , antonime . Aceste jocuri urmăresc , de fapt , înțelegerea sensurilor unor
cuvinte care denumesc însușiri opuse (antonime) , cuvinte diferite care denumesc același
obiect (sinonime) sau același cuvânt care are mai multe sensuri (omonime) .
Prezint în continuare jocurile didactice pe care le – am desfășurat cu preșcolarii în etapă
de cercetare și care m – au ajutat să dovedesc că jocurile didactice ajuta la dezvoltarea
limbajului la preșcolari .
50
Drumul la castel – joc didactic
Scopul jocului: – dezvoltarea capacității de a diferenția sunetul inițial al diferitelor cuvinte;
– perfecționarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii
fonetice al cuvintelor;
– activizarea vocabularului referitor la obiecte de uz personal , mobilier , jucării ,
veselă etc .
Conținutul jocului: sunete
Sarcinile jocului: – pronunțarea corectă a sunetelor din componența cuvintelor;
– găsirea unor cuvinte care încep cu sunetul dat .
Reguli de joc: copiii trebuie să denumească obiectul descoperit și să precizeze sunetul cu care
începe cuvântul respectiv , copilul care a sesizat sunetul inițial al cuvântului are dreptul să
numească un coleg care trebuie să găsească un cuvânt care începe cu același sunet , iar un alt
copil să formul eze o propoziție cu cuvântul dat .
Elemente de joc: surpriză , aplauze , ghicire , căutare .
Varianta I
– Descoperirea Zânei Primăvara care i – a invitat pe copii în castelul său .
– Pentru a ajunge la castel , trebuie depășite câteva probe .
– Au descoperit fiecar e floare și au denumit imaginea și spunând cu ce sunet începe . Se
descoperă toate florile până ajung la castel .
Varianta a II – a
S – a schimbat sarcina , respectiv copilul trebuia să spună cu ce sunet sfârșește cuvântul
și să găsească un cuvânt care să se sf ârșească cu același sunet . Dând jocului un caracter
dinamic , de întrecere , sarcina fiecărei variante a fost ușor realizată de copii cu mult interes ,
dezvoltându – le acestora spiritul de competiție , autocontrolul asupra reacțiilor verbale și
motrice și deprinderea de a analiza fonetic cuvintele .
Varianta a III – a
– Ajunși la castel , copiii vor extrage un bilețel din coșulețul Zânei .
– Propunătoarea a citit copilului cuvântul de pe bilețel .
– Copilul a alcătuit o propoziție cu cuvântul respectiv și a așezat în castel tot atâția
fluturași câte silabe are cuvântul de pe bilețel .
Joc didactic: ” Ce mai poate însemna ?”
Scopul jocului: – stimularea comunicării verbale prin îmbogățirea și nuanțarea vocabularului
cu cuvinte asemănătoare ca formă , dar cu înțeles difer it (omonime);
– valorificarea cunoștințelor dobândite în situații noi .
51
Conținutul jocului: omonime
Sarcinile didactice:
– să grupeze imaginile care pot fi denumite cu ajutorul aceluiași cuvânt;
– să explice , pe cât posibil , sensul fiecărui cuvânt;
– să integreze omonimele în contexte , selectându – le în funcție de ceea ce doresc să exprime .
Reguli de joc: răspund copiii care au descoperit mai repede imaginile cu același nume cu cea
prezentată la panou .
Elemente de joc: căutarea și gruparea jetoanelor , ac ordarea unor recompense , aplauze .
Varianta I
Pe măsuțe , în fața copiilor , au fost așezate jetoanele cu fața în sus . S – au prezentat
imagini ce ilustrează diferite obiecte care puteau fi denumite cu același cuvânt:
– cotul mâinii , cotul apei , cotul burlanului;
– broască , broasca ușii;
– capră (animal) , capră de tăiat lemne , capră de gimnastică , capra trăsurii;
– toc de scris , tocul pantofului , tocul ușii , toc pentru ochelari;
– ochi (organ de simț) , ochi de apă , ochi de tricotat (croșetat);
– furcă de tors , fu rcă (unealtă agricolă);
– limba (ca organ) , limbă de încălțat , limbă de pământ (bucată de uscat) .
Educatoarea a afișat pe rând la flanelograf câte o imagine , copiii au denumit imaginea
și la întrebarea ” Ce mai poate însemna ? ” ei au căutat pe mese alte imagini ce se pot denumi cu
același cuvânt , dar cu sensuri diferite și le – au așezat pe flanelograf lângă cea afișată . S – au
alcătuit propoziții cu cuvântul respectiv în toate situațiile .
S – a avut în vedere că imaginile să ilustreze ființe și lucruri cunos cute de copii pentru a
sesiza mai ușor diferența de sens .
Varianta a II – a
Educatoarea a precizat câte o propoziție care i – a solicitat pe copii să descopere un
cuvânt care se poate întâlni și în alte situații , dar cu alt sens decât cel exprimat .
Exemplu: ” Fata moșneagului întâlnește un păr plin de omizi . ”
“ Am dat de furcă cu mătușa Marioara . ”
S – au integrat omonimele descoperite în contexte noi . Educatoarea a apreciat
răspunsurile copiilor subliniind că asemenea cuvintele ne fac limba mai bogată , mai
exp resivă , mai frumoasă .
52
Joc didactic: ” Spune ce vezi !”
Scopul jocului: – verificarea capacității copiilor de a se exprima în propoziții și fraze , corect
structurate din punct de vedere gramatical;
– activizarea vocabularului;
– stimularea creativității verbale , a rapidității în gândire și comunicare .
Conținut: unitatea compozițională a comunciarii .
Sarcini didactice: – să identifice momentele acțiunii pe baza ilustrațiilor;
– să identifice imaginile care redau primul și ultimul moment al acțiunii;
– să o rdoneze imaginile potrivit succesiunii logice a evenimentelor;
– să precizeze cursiv și concis momentele ilustrate;
– să completeze propozițiile cu cuvintele care lipsesc din conținutul scrisorii .
Reguli de joc: Copilul ” destinatar” “ citește ” scrisoarea adus ă de poștaș , se ordonează toate
ilustrațiile ” scrisorii ” pe flanelograf în ordinea derulării acțiunii , apoi se
completează ” scrisoarea ” finală cu cuvintele potrivite contextului formulat .
Varianta I
Copiii , au fost așezați în semicerc , așteptând sosirea postașului . Acesta vine și aduce
mai multe scrisori , care le sunt adresate copiilor din grupă , precizând că fiecare dintre ele
ascunde un secret . Îl vor descoperi numai după ce le vor ” citi” .
Educatoarea a distribuit , pe rând , plicurile copiilor al căror nume este scris pe acesta .
Fiecare ” destinatar ” a deschis plicul și ” citește ” imaginea întregii grupe . La solicitarea
adresată ” Spune ce vezi !” , a spus o propoziție dezvoltată cu cele văzute .
Apoi ” scrisoarea ” este afișată pe flanelograf , ceilalți copii au putut să adauge comunicării și
alte elemente ce nu au fost sesizate . După ” citirea ” tuturor ” Scrisorilor” , educatoarea a orientat
atenția copiilor spre ceea ce au observat că au întâlnit în toate cele șase ” scrisori ” (aceeași fetiță
în diferite ipostaze , personajul principal) .
Varianta a II – a
Educatoarea a solicitat copiilor să ordoneze jetoanele în ordinea dictată de
desfășurarea evenimentelor , fiecare copil motivând de ce un jeton ocupa un loc anume și nu
altul . Ridică probleme jetonul ce o reprezintă pe fetiță cu masa să .
Este primul său ultimul în șirul jetoanelor ? Din interpretarea datelor , copiii au
constatat că el este primul , deoarece fetița merge la grădiniță insoțită de mama sa și nu vine de
la grădiniță , cum s – ar crede , deoarece nu are as upra sa darurile primite de la colegi . După
ordonarea jetoanelor , copiii au alcătuit o scurtă comunicare (povestire , compunere) .
Educatoarea a urmărit redarea corectă , clară , fluentă a acțiunii , corectează eventualele
greșeli . În finalul jocului s – a desch is și ultima scrisoare adresată ” sărbătoritei ” chiar de colegii
53
săi , dar din care lipsesc mai multe cuvinte . Copiii au fost rugați să urmărească cele scrise și să
completeze ” scrisoarea” .
Exemplu: ” Dragă Adelina , astăzi este … (aniversarea) zilei tale de … (naștere) . Împlinești …
(șase ani) . Noi … (așteptăm) bucuroși să vii la … (grădinița) și să te … (sărbătorim) . Împreună cu
doamna … (educatoare) , noi ți – am … (pregătit) multe … (daruri) și surprize . Ți – am adus și
multe … (flori) care mai de care ma i frumoase și mai … (parfumate) . Abia mai avem …
(răbdare) până când … (vei veni) , să fim alături de … (ține) în aceasta … (minunată) zi , să te …
(felicităm) și să – ți urăm ” La mulți ani !”
Educatoarea a apreciat fiecare răspuns corect prin acor rdarea unei bile colorate și la
sfârșitul jocului au fost numărate biletele și astfel s – a stabilit câștigătorii concursului .
Vocabular posibil: eveniment , aniversare , sărbătorită , daruri (cadouri) , surprize ,
bucurie (veselie) , a oferi , a dărui , a felicita , a dori , a ura , a adresa , a servi etc .
Joc didactic: ” Jocul rimelor !”
Scopul jocului: – familiarizarea copiilor cu rimă în versuri;
– stimularea imaginației și creativității verbale .
Conținut: rimă în versuri .
Sarcini didactice: – să despartă cuvintele în silabe;
– să găsească cuvinte care se termină cu o anumită silabă;
– să selecteze cuvintele , integrându – le în contexte;
– să completeze versurile cu cuvintele – rima .
Reguli de joc: La imperativul ” Găsiți rima ! ” copiii vor căuta cuvinte care au aceeași
term inație cu cel dat sau cu cel aflat la sfârșitul unui vers . Elemente de joc: căutarea și
găsirea cuvintelor care rimează unele cu altele .
Varianta I
Educatoarea recita o strofă dintr – o poezie cunoscută ( “ Revedere ” de M . Eminescu) și
orientează atenția copiilor asupra cuvintelor din finalul versurilor , solicitându – le să descopere
prin ce se aseamănă (aceeași terminație , silabă sau grup de sunete) .
În cazul în care copiii nu au sesizat asemănarea , educatoarea le propune să despartă
cuvintele în silabe ultimul cuvânt din fiecare vers și să precizeze sunetele din ultima silabă ,
observând astfel că acestea se repetă .
Educatoarea subliniază că acest procedeu , folosit de poeți , se numește rimă și că ea
face că versurile să fie mai ușor de înțeles , ma i plăcute auzului . Se propune apoi copiilor să
găsească ei cuvintele care să aibă aceeași terminație cu cele eostite de educatoare .
Exemplu: ” Copilaș”: ie – pu – raș; dră – gă – laș;
54
“ Cățel”: bă – ie – țel; de – ge – țel;
“ Fetița”: gră – di – ni – ța; fus – ti – ța; fun – di – ța;
“ Văzut”: tre – cut; fă – cut .
Cu unele cuvinte copiii au alcătuit propoziții , în care acestea să se afle la sfârșit .
Exemplu: ” El este un copilaș”
“ Eu am un cățel . ”
“ Am văzut un băiețel ,
Jucându – se cu un cățel” .
S – a acordat stimulente copiilor care au rezolvat sarcina , pentru a – i antrena în găsirea
cuvintelor .
Varianta a II – a
Educatoarea a recitat versuri din poezii cunoscute , scrise de M . Eminescu , T . Arghezi ,
E . Farago , solicitând copiilor , prin îndemnul ” Găsiți rima” , să completeze din poeziile pe c are
le – au învățat și au încercat să găsească cuvintele care ar rima , dar care să se potrivească și
contextului .
În acest caz s – a recitat un vers complet , iar copiii l – au completat pe următorul .
Exemplu: ” Uite , bobul cum îl cară
Pe drumeagul dinspre (moară) ” ( “ Furnica ” de E . Farago)
“ Pâinea albă și pufoasă
Ce ne strigă: Hai la (masă) !
Vă întreb din ce se face ?
Că , o spun deschis , îmi (place) . ( “ Cat de mult îmi place pâinea ” de V . Carianopol)
. Joc didactic: ” Ghicește ce lipsește !”
Scopul jocului: – verificarea capacității de comunicare , valorificând conținutul unei povești
sau poezii cunoscute de copii;
– stimularea atenției , rapidității în gândire;
– activizarea vocabularului .
Conținut: comunicarea orală
Sarcini didactice: – să urmărească cu atenție textul interpretat;
– să sesizeze cuvântul său expresia care lipsește din enunțul exprimat;
– să completeze textul cu cuvintele potrivite .
Reguli de joc: Copiii ascultă cu atenție textul și în momentul în care în interpretarea unui
anumit rol apa re un cuvânt lipsa , copilul desemnat trebuie să precizeze acel cuvânt la
imperativul ” Completează ce lipsește !” .
55
Elemente de joc: surpriză , teatrul de păpuși , găsirea cuvintelor și expresiilor potrivit .
Varianta I
S – a prezentat sub formă de surpriză mul țimea păpușilor care au fugit de la teatru
pentru că nu au învățat bine rolurile , rugându – i pe copii să le ajute . Educatoarea a precizat
copiilor că păpușile nu au putut învăța rolurile întrucât un spiriduș năzdravan le – a șters din
text o mulțime de cuvinte .
Păpușile au aflat că ei știu toate poveștile și de aceea îi roagă să le ajute să – și
completeze rolurile pe care le vor interpreta apoi la teatru .
Personajele apar , pe rând , în cadrul teatrului de păpuși și citesc câte un scurt fragment
din povestea căreia îi aparțin . În timpul lecturării textelor se omit o serie de cuvinte și
expresii , vizând toate categoriile gramaticale și problematica pe care o ridică aceastea , legată
de flexiune .
Copiii au urmărit cu atenție textul și în momentul în care apare o misiune , păpușă respectivă
s – a oprit și a spus ” Completează ce lipsește !” , denumind copilul care să facă acest lucru .
Varianta a II – a
Educatoarea a distribuit păpușile unor copii , care au jucat rolul acestora . Ceilalți copii
au recitat v ersuri din poeziile pe care ei le știu sărind peste anumite cuvinte . De data aceasta ,
păpușile au fost acelea care au completat versurile cu acele cuvinte care lipsesc .
Exemplu: un copil recita un vers din prima strofă a poeziei ” Somnoroase păsărele ” de Mih ai
Eminescu din care ” a uitat ” câte un cuvânt și a rugat – o pe Cenușăreasa să – l ajute . Copilul care
avea silueta Cenușăresei a completat versurile cu cuvintele lipsa .
“ Somnoroase (păsărele)
Pe la (cuiburi) se adună
(Se ascund) în rămurele
Noapte (bună) !”
“ În lumea poveștilor” – joc didactic
Scopul jocului: – perfecționarea deprinderii de a discuta pe baza unor texte literare studiate;
– dezvoltarea creativității și expresivității limbajului .
Obiective operaționale:
Cognitive:O1 – să grupeze siluetele personajelor dintr – o anumită poveste;
O2 – să recunoască fragmentele de poveste audiate;
O3 – să reproducă replici ce aparțin personajelor din poveștile studiate;
O4 – să identifice greșelile din cadrul cântecului audiat .
Afecti ve:O5 – să – și exprime emoții și sentimente , participând cu interes la activitate;
O6 – să manifeste atitudine pozitivă față de colegi în timpul activității .
56
Scopul jocului: – perfecționarea deprinderii de a discuta pe baza unor texte literare studiate;
– d ezvoltarea creativității și expresivității limbajului .
– conținutul jocului: povești: Alba ca Zăpada și cei șapte piciti de Frații Grimm ,
Ursul păcălit de vulpe de Ion Creanga , Capra cu trei iezi de Ion Creangă .
Sarcini didactice: – să grupeze siluetele personajelor din poveștile studiate;
– să identifice greșelile din cadrul cântecului audiat .
Reguli de joc: Jocul se desfășoară pe două subgrupe , copiii care răspund sunt aleși prin
diferite metode pentru fiecare răspuns corect se primește câte o bulină . Fiecare grupă are un
simbol .
Elemente de joc: personaje din povești (copii costumați) , siluete ” , Bacheta fermecată” “ ,
Oglinda fermecată” , aplauze , modul de prezentare a sarcinilor , manipularea materialelor ,
cuvinte simbol: ” Oglinda oglinjoara fermecată/ La ce copil te – ai oprit , să răspundă îndată !” “ ,
Bagheta fermecată s – a rotit/ Și pe tine te – a numit !” .
Strategii didactice:
Metode și procedee: observația , conversația , explicația , demonstrația , exercițiul , povestirea ,
audiția , aprecierea .
Mijloace de învățământ: cartea cu povești , planșe , siluete , panou , macheta castelului ,
obiecte fermecate (bagheta , oglindă) , casetofonul , caseta , medalioane , stimulente , fișe de
evaluare (puzzle – uri);
Forma de organizare: frontal , pe grupe , individual .
Copilul indica t de educatoare a deschis ” Cartea poveștilor” , a recunoscut povestea după
imagine , a denumit personajele și a povestit fragmentul respectiv .
Jocul de probă
Varianta I
Educatoarea deschide ” Cartea poveștilor ” și numește un copil care recunoaște povestea
(Cenușăreasa) . Îndrumat de educatoare , copilul numește personajele din imagine și povestește
fragmentul redat , folosind vorbirea indirectă . S – a
executat jocul antrenând copiii din ambele grupe . După executarea sarcinii , piticii au urcat o
treaptă spr e castel .
Varianta a II – a
Pe o măsuță se afla siluetele unor personaje din povești . S – au recunoscut poveștile cu
ajutorul unor mijloace didactice diferite – fragment audiat , fragment povestit , poezie , obiect
reprezentativ . S – au separat siluetele în funcție de povestea din care face parte .
S – au dramatizat scene din povești și s – au găsit antonime și sinonime pentru anumite
cuvinte .
57
Varianta a III – a
Educatoarea a atins cu bagheta fermecată pe rând câte un copil și i – a cerut să
completeze propoziția (Alba ca Zăpada avea părul negru ca …), (Lupul a intrat în casă și l – a
mâncat pe …).
Varianta a IV – a
S – a audiat la casetofon fragmente greșite din anumite povești . Copiii au sesizat
greșelile și au povestit varianta corectă a fragmentului audiat .
Varianta a V – a
Copiii au ajutat – o pe Scufița Roșie să găsească drumul prin pădure spre casă bunicuței
realizând un labirint . Răspunsurile copiilor i – a ajutat pe cei doi pitici să urce treptele până la
castelul Albei ca Zăpada .
S – a stabilit echipa câștigăt oare . La sfârșit s – au făcut aprecieri individuale și colective ,
apoi s – au oferit recompense .
Joc didactic: ” Alinta cuvântul !”
Scopul jocului: – cultivarea vorbirii expresive prin folosirea diminutivelor;
– îmbogățirea și nuanțarea vocabularului cu diminutivele unor substantive și adjective .
Conținutul jocului: diminutive .
Sarcinile jocului: – să descopere diminutivele unor substantive și adjective prin derivare cu
unele sufixe;
– să explice sensul cuvintelor astfel obținute;
– să integreze diminutivele în propoziții , realizând corect acordul în gen și număr .
Reguli de joc: copiii caută diminutivele cuvintelor precizate la îndemnul ” Alinta cuvântul ! ” și
alcătuiesc propoziții .
Elemente de joc: surpriză , mânuirea jucăriilor , întrecerea , aplauze .
Varianta I
S – au prezentat copiilor sub formă de surpriză , grupa de jucării care a venit în vizită .
Totodată s – a menționat că jucăriile doresc să fie iubite , alintatte și să se joace cu ei un anume
joc , prrecizandu – su jocul și modul de desfășurare .
Copilul solicitat de educatoare a venit la masă , alege o jucărie , după preferința și
spune ” aceasta este o mașină” . A desemnat un coleg care la îndemnul ” Alinta cuvântul ! ” a
precizat diminutivul cuvântului respectiv (mașinuță) . Apoi fiecare copil a alcăt uit o propoziție
cu cuvântul rostit . S – a subliniat nuanța afectivă pe care o exprima diminutivele conferind
comunicării farmec și căldură .
Varianta a II – a
58
S – au organizat copiii în două echipe desfășurându – se o mică întrecere . Pe o masă au
fost mai multe jetoane cu fața în jos . Din fiecare echipă s – a desemnat , pe rând , câte un
reprezentant care a ales de pe masă un jeton , apoi a rostit diminutivul cuvântului ce
denumește imaginea ilustrată . ( “ Eu am un cățeluș . ”) . Colegii din echipa adversă au precizat
cuv ântul inițial ( “ câine”) . S – au punctat răspunsurile corecte pe tabla de punctaj prin bulinuțe
roșii .
Varianta a III – a
Educatoarea , a rostit pentru fiecare grupă un adjectiv , copiii având ca sarcina să
găsească diminutivul acestuia .
Exemplu: mic – micuț – mititel; frumos – frumușel .
Adjectivele pot însoți și substantive ( “ fata harnică”) copiii au căutat diminutivele
acestora ( “ fetița hărnicuță”) . S – au notat de fiecare dată răspunsurile corecte și în final s – a
stabilit echipa care a acumulat cele m ai multe bulinuțe roșii .
Joc didactic: ” Cu ce sunet începe cuvântul ?”
Scopul jocului:
– dezvoltarea capacității de a diferenția sunetul inițial al diferitelor cuvinte;
– perfecționarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii fonetice
ale cuvintelor;
– activizarea vocabularului referitor la obiecte de uz personal , mobilier , jucării ,
veselă etc .
Conținutul jocului: sunete
Sarcinile jocului:
– pronuțarea corectă a sunetelor din componența cuvintelor;
– găsirea unor cuvinte care încep cu sunetul dat .
Reguli de joc: Copiii trebuie să denumească obiectul descoperit și să precizeze sunetul cu
care începe cuvântul respectiv . Copilul care a sesizat sunetul inițial al cuvântului are dreptul
să numească un coleg care trebuie să găsească un cuvân t care începe cu același sunet , iar un
alt copil să formuleze o propoziție cu cuvântul dat .
Elemente de joc: surpriză , aplauze , ghicire , căutare .
Material didactic: obiecte de uz personal , mobilier – jucarii , alte jucării din grădiniță că: fular ,
floa re , farfurie , furculița , creion , creta , caiet , carte , căciulă , rama , rochie , roată , roaba , gumă ,
gărgăriță , gard .
Obiectele aranjate în mai multe părți ale sălii de grupă vor fi descoperite de rând de
câte un copil numit de educatoare . Acesta va denumi obiectul sau jucăria găsită . Un alt copil
va fi antrenat să pronunțe sunetul cu care începe cuvântul , iar acela , la rândul lui , va alege un
59
copil pentru a găsi un alt cuvânt care începe cu același sunet . Acesta va alege un alt copil care
să formuleze o propoziție cu cuvântul respectiv .
Varianta I
Educatoarea pronunța un sunet , consoana sau vocală , iar copilul numit a venit la
flanelograf și a ales o imagine , a căror denumire începe cu sunetul dat . După acest moment ,
copiii au fost solicitaț i să formuleze propoziții despre obiectul a cărei imagine a fost
prezentată . Copiii au fost antrenați să găsească și alte cuvinte care încep cu același sunte , fără
să aibă suport intuitiv .
Varinata a II – a
Imaginile au fost puse într – o cutie astfel încât să nu poată fi văzută . Cutia este dată
unui copil care va scoate o imagine și după ce o denumește precizează sunetul cu care începe
cuvântul , o oferă altui copil care trebuie să găsească alt cuvânt care începe cu același sunet .
Varianta a III – a
S – a schim bat sarcina , respectiv copilul trebuia să spună cu ce sunet sfârșește cuvântul
și să găsească un cuvânt care să se sfârșească cu același sunet . Dând jocului un caracter
dinamic , de întrecere , sarcina fiecărei variante a fost ușor realizată de copii cu mult interes ,
dezvoltându – le acestora spiritul de competiție , autocontrolul asupra reacțiilor verbale și
motrice și deprinderea de a analiza fonetic cuvintele .
Precizez faptul c ă în lucrarea de față am utilizat și metoda observației . Această
metodă am utilizat+o cu ajutorul fișelor de observație , dar și cu ajutorul indicatorilor
comportamentali:
1 . Modul în care prezintă judecăț ile – pe parcursul desf ăș ur ă rii activit ăț ilor am observant c ă
unii copiii prezint ă judecatile atat î n mod , emp iric , cat și în m anieră coerentă .
2 . Atitudinea în timpul activităț ii – pe parcursul activității majoritatea preș colarilor au dat
dovadă de o atitudine plină de di namism , cooperare ș i colaborare .
3 . Interes , curiozitate – precizez faptul că preșcolarii au dat dovadă d e interes , implicandu – se
activ în activitățile desfășurate la grupă .
4 . Adaptare socială – acest indicator a fost atins de majoritatea preșcolarilor , aceștia dand
dovadă că știu să lucreze în echipe și să colaboreze î ntre ei .
5 . Finalizează sarcina de lucru – pe parcursul activităților desfășurate am observat că
aproximativ toți copiii reușeau să finalizeze sarcinile de lucru .
6 . Solicită ajutor – pe parcursul activităților desfăș urate majoritatea copiil or nu solicitau
ajutorul propunătoarei . Am întalnit și unele cazuri , în care copiii nu erau atenț i la explicarea
sarcinilor de lucru și de aceea î mi solicitau ajutorul .
60
7 . Urmează instructiunile specifice – pe parcursul activităților desfășurate aproximativ toți
preș colarii urmau instructiunile specifice jocurilor didactice .
8 . Elaborează solutii pentru rezolvarea sarcinilor de lucru – pe parcursul activităț ilor copiii
nu prea s – au desc urcat cu elaborarea acetor soluț ii .
Aceș ti indicatori comportamentali au fost utilizați la majoritatea activităților desf ășurate cu
ajutorul fișelor de observaț ie .
ETAPA FINALĂ (POSTTEST)
Atât în etapa inițială cât și în cea finală am administrat teste pentru a identifica nivelul
raportat la limbajul copiilor implicate în cercetare .
Testarea finală
La sfârsitul cercetării am organizat evaluarea finală unde copiii grupei experimentale au fost
supuși unor probe sumative pentru verificarea vocabularului .
Testul nr . 1 Test pentru verificarea limbajului , axat pe verificarea cunoștintelor de gramatică
Obi ective generale:
O1 – verificarea deprinderilor de exprimare corectă din punct de vedere gramatical;
O2 – verificarea deprinderilor de identificare a numărului de cuvinte din propoziție și a
silabelor din cuvinte .
Item 1: Alcătuiți propoziții pe baza imagini lor prezentate .
Item 2: Identificați numărul de cuvinte din propoziție .
Item 3: Identificați numărul de silabe din fiecare cuvânt din propoziția alcătuită .
Obiective operationale: 1 . Să alcătuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor;
2 . Să identifice câte cuvinte are propozitia formulată;
3 . Să precizeze câte silabe are fiecare cuvânt .
Descriptori de performanță:
Foarte bine: – Alcătuiește propoziții dezvoltate pe baza imaginilor – 1 punct
– Identifică numărul de cuvinte din propoziția alcătuită – 1 punc t
– Identifică numărul de silabe din fiecare cuvânt din propoziția alcătuită – 2 puncte
TOTAL: 4 puncte
Bine: – Alcătuiește propoziții simple pe baza imaginilor – 0 , 5 puncte
– Identifică numărul de cuvinte din propoziția alcătuită – 1 punct
– Identifică cu pu țin ajutor numărul de silabe din fiecare cuvânt din propoziția alcătuită – 1 , 5
puncte
TOTAL: 3 puncte
61
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
COMPORTAMENT ATINS
COMPORTAMENT IN
DEZVOLTARE
Comportament absent Suficient: – Alcătuiește propoziții simple pe baza imaginilor – 0 , 5 puncte
– Identifică cu ajutor numărul de cuvinte din propoziția alcătuită – 0 , 5 puncte
– Identifică cu ajutor numărul de silabe din fiecare cuvânt din propoziția alcătuită – 1 punct
TOTAL: 2 puncte
Insuficient: – Alcătuiește cu ajutor propoziții simple pe baza imaginilor;
– Identifica cu greutate numărul de cuvinte din propoziția alcătuită;
– Identifica cu greutate numărul de silabe din fiecare cuvânt din propoziția
alcătuită .
TOTAL: 1 punct
Tabelul nr. – se continua numaratoarea!!!…………………………
Fig. ……………………………………..
Aceasta histogramă ne arată că 90% din numărul de preșcolari au deprinderi de
exprimare corectă din punct de vedere gramatical și identifică numărul de cuvinte din Calificativ Nr copii
FB(Comportament atins) 18
B(Comportament in dezvoltare) 2
I(Comportament absent) 0
62
propoziție și a silabelor din cuvinte . Vreau comentarii calitative (nu cantitative) si ceva
mai consistente!!
Testul nr . 2 Test pentru verificarea volumului vocabularului cu:
a) substantive comune
Obiective:
verificarea vocabularului copiilor referitor la substantive comune (cunoașterea
cuvintelor ce denumesc acțiuni profesionale – meserii);
verificarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții și fraze (acțiunilor
specifice unor meserii) .
Item 1: Denumește numele meseriilor ilustrate în imagini .
Item 2: Alcătuiește propoziții cu numele meseriilor denumite .
b) antonime
Obiective generale:
verificarea capacității de a utiliza adjective antonime;
verificarea deprinderii de exprimare orală corectă în propoziții .
Item 1: Denumiți obiectele de pe suport și spuneți cum sunt acestea .
Item 2: Găsește cuvintele opuse celor denumite de ti ne și alcătuiește cu acestea propoziții .
Obiective operationale: 1 . Să recunoască meseriile din imagine;
2 . Să formuleze propoziții cu meseriile denumite;
Material: Pe un carton se fixează 10 feluri de obiecte sau imagini astfel:
desenul unei ciuperci mari și a uneia mici;
o bucată de fier și o bucată de cauciuc pe care copilul le va pipăi;
desenul unui bloc turn și al unei case;
fotografia unui om bătrân și a unuia tânăr;
imaginea unui copil vesel și a unuia trist;
o bucată de stofă netedă și una motot olită;
o carte groasă și una subțire;
un drum scurt și unul lung;
un creion gros și unul subțirel;
o panglică lată și una subțire .
Se cere copilului să identifice noțiunea opusă ca sens a cuvintelor de pe carton .
Descriptori de performanță:
Foarte bine:
Denumește toate cele 10 meserii din imaginile expuse – 2 puncte
63
Alcătuiește propoziții cu numele meseriilor denumite – 3 puncte
Denumește obiectele de pe suport și spune cum sunt acestea – 2 puncte
Găsește cuvintele opuse celor denumite și alcătuiește cu a cestea propoziții – 3
puncte
TOTAL: 10 puncte
Bine:
Denumește 8 meserii din imaginile expuse – 1 , 5 puncte
Alcătuiește propoziții cu numele meseriilor denumite – 2 puncte
Denumește 8 obiecte de pe suport și spune cum sunt acestea – 1 , 5 puncte
Găsește cuvi ntele opuse celo r denumite și alcătuiește cu acestea propoziții – 2 puncte
TOTAL: 7 puncte
Suficient:
Denumește 6 meserii din imaginile expuse – 1 punct
Alcătuiește propoziții cu numele meseriilor denumite – 1 , 5 puncte
Denumește 6 obiecte de pe suport și spune cum sunt acestea – 1 punct
Găsește cuvintele opuse celor denumite și alcătuiește cu acestea propoziții – 1 , 5
puncte
TOTAL: 5 puncte
Insuficient:
Denumește 2 – 3 meserii din imaginile expuse – 0 , 5 puncte
Alcătuiește propoziții cu numele meseriilor den umite – 0 , 5 puncte
Denumește 2 – 3 de pe suport și spune cum sunt acestea – 0 , 5 puncte
Găsește cuvintele opuse celor denumite și alcătuiește cu acestea propoziții – 0 , 5
puncte
TOTAL: 2 puncte
Tabelul……………………………
Calificativ Nr . Copii
FB(Comportament atins) 19
B(Comportament in dezvoltare) 1
I(Comportament absent) 0
64
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
FB
B
I
Fig. ……………………………….
După cum se poate observa , 90% din numărul preșcolarilor poate denumi meseriile ilustrate
în imagini , alcătuiește propoziții cu numele meseriilor denumite , găsește cuvintele opuse și
alcătuiește cu acestea propoziții .
Testul nr . 3 Test pentru verificarea exprimării corecte în propoziții
Se cere copiilor să recunoască personaje din basmele cunoscute și o biectele care le
aparțin alcătuind propoziții în care să folosească substantive în cazul genitiv , să transforme
propoziții simple în propoziții dezvoltate .
“ Al cui este?”
Obiective operationale: – să formuleze propoziții simple și dezvoltate;
– să caracteriz eze personajele și să recunoască ce personaj folosește –
obiectele prezentate în imagini precum și basmul din care face parte .
Item 1: Denumește obiectele întâlnite în basme .
Item 2: Numește basmul din care fac parte fiecare din aceste obiecte .
Item 3: Denumește ce personaje din basme folosesc aceste obiecte .
Descriptori de performanță:
Foarte bine: – Denumește toate obiectele întâlnite în basme – 2 puncte
– Denumește toate basmele din care fac parte fiecare din aceste obiecte (8 basme) – 2 puncte
– Asociază personajul cu obiectul căruia îi aparține – 2 puncte
65
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 20
Comportament atins
Comportament in
dezvoltare
Comportament absent TOTAL: 6 puncte
Bine: – Denumește 8 obiecte întâlnite în basme – 1 , 5 puncte
– Denumește 6 basme din care fac parte fiecare din aceste obiecte – 1 , 5 puncte
– Asociază personajul cu obiec tul căruia îi aparține – 1 punct
TOTAL: 4 puncte
Suficient: – Denumește 5 obiecte întâlnite în basme – 0 , 5 puncte
– Denumește 5 basme din care fac parte fiecare din obiectele recunoscute – 0 , 5 puncte
– Asociază personajele cu obiectele folosite de acestea – 1 punct
TOTAL: 2 puncte
Insuficient: – Denumește 2 – 3 , recunoscând personajele și basmele în care le – a întâlnit
TOTAL: 1 punct
Tabelul……………………………………………
Calificativ Nr . Copii
Comportament atins 20
Comportament in dezvoltare 0
Comportament absent 0
Fig. …………………………………
66
Așa cum se poate vedea , toți preșcolarii din eșantionul cvasiexperimental știu să
formuleze propoziții simple și dezvoltate , știu să caracterizeze personaje și să recunoască
personajul și obiectele prezentate în imagini , dar totodată identifică cu ușurință titlul basmului
in func ție de personajul și obiectul indicat .
Tabelul nr…………………..
Calificative Numarul calificativelor Total
Test 1 Test 2 Test 3
FB(Comportament
atins) 18 19 20 57
B(Comportament
in dezvoltare) 2 1 0 3
I(Comportament
absent0 0 0 0 0
Fig. …………………………..
0 10 20 30 40 50 60
EI EF FB
B
I
67
În urma probelor de evaluare aplicate am constatat că cei 20 de copii din eșantionul
experimental care au participat la această testare au realizat itemii probelor în procent de 90% ,
demonstrând că pot forma corect propoziții , identifică numărul cuvintelor din propoziția
formulată , despart corect în silabe identificând numărul acestora din fiecare cuv ânt , operează
cu antonime , cunosc basme , personaje și obiectele specifice personajelor din basmele
respective .
Vocabularul copiilor cuprinde multe substantive comune și proprii , adjective , verbe și
adverbe . Copiii folosesc corect formele de singular și plural , formulează propoziții scurte și
dezvoltate , realizând acordul dintre subiect – atribut , predicat – complement .
Un procent de 15% (3 copii) a întâmpinat greutăți în găsirea antonimelor . Am observat
rar folosirea incorectă a substantivelor în cazul d ativ . Majoritatea au dovedit rapiditate în
gândire , viteza la răspuns , antrenând operațiile gândirii în rezolvarea probelor .
Un procent de 10% (2 copii) din grupa de preșcolari , se exprimă mai greu în
propoziții , aceștia sunt și mai emotivi , dar prezentând și superficialitate în rezolvarea itemilor .
Se impune o solicitare internă a acestora în activități compensatorii , o antrenare a lor
în munca individuală fie în familie , fie la școală . Aceste nerealizări sau ezitări sunt
recuperabile .
La 15 copii (75%) adaptarea la cerințele școlare se va face cu ușurință , aceasta fiind
facilitată de o comunicarea verbală eficientă sub toate aspectele .
Criterii Nr . copii Procente
Dificultati in gasirea antonimelor 3 15%
Superficialitate in rezolvarea
itemilor 2 10%
Se adapteaza cu usurinta 15 75%
III . 5 . Concluzii .
Prin jocurile didactice folosite în perioada de cercetare am reușit să conduc copiii din
eșantionul experimental spre realizarea obiectivelor propuse de curriculum , precum și a
obiectivelor cercetării de față și anume: activizarea și optimizarea achiziționării unui
vocabular conform vârstei , particularităților și nevoilor individuale ale copiilor și
determinarea gradului de influența al mediului educativ asupra dezvoltării , fixăr ii și nuanțării
vocabularului la copilul de vârsta preșcolară .
Stimularea limbajului o realizăm prin toate activitățile din grădiniță , dar nu prin toate
reușim să facem conexiuni interdisciplinare . În mod concret , în cadrul activităților de educare
a limbajului prin metoda conexiunilor interdisciplinare în cadrul jocurilor didactice se aduce o
68
contribuție esențială la precizarea , îmbogățirea și nuanțarea vocabularului copiilor printr – o
serie de cuvinte și expresii noi , precum și la formarea unor trăs ături morale pozitive .
Am ajuns la următoarele concluzii:
Formează și modelează caracterele , deprinderile copiilor cu normele de
comportare civilizată , de cultivare a sentimentelor moral – civice , sunt sarcini în realizarea
cărora , activitățile de educare a limbajului , prin intermediul jocurilor didactice , aduc cea mai
substanțială contribuție .
Utilizarea unei game variate de jocuri , alese cu discernământ , în funcție de
condițiile concrete ale fiecărei grupe de copii , în funcție de scopul și sarcina didact ică
propusă , duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice , proprii învățării , și implicit
la un progres evident al proceselor psihice , al nivelului intelectual al copiilor . Organizând
jocuri și activități cât mai interesante , mereu noi , exerciții a căror soluționare reclama ” mintea
ageră ” și posedarea unor ” cheițe minune” , am încercat să trezesc și să întrețin un climat care
generează curiozitate , dragoste pentru investigație , favorizând totodată descătușarea tuturor
forțelor intelectuale și a motivației intrinseci .
Prin joc se asigura premisele afectiv – motivaționale pentru suprimarea stărilor
de încordare și neîncredere resimțite de unii dintre copii față de cerință de a lucra independent
și de a ” crea” . Acceptate ca divertisment și joc al f anteziei activitățile de mai mare dificultate
sau cele de reluare se efectuează facil , fără trăirea subiectivă a efortului . Apreciind pozitiv
încercările individuale , aprobând creațiile și evitând evaluările negative și critice se asigură un
climat în care , dobândind încredere în forțele proprii și dragoste pentru activitate , preșcolarii
se descătușează total .
Jocurile didactice desfășurate în perioada preșcolarității constituie o excelentă
școală a educației , a conduitei , fanteziei și imaginației , a energ iei , toate acestea datorându – se
valorilor instructiv – educative , posibilității de a întredeschide , prin intermediul lor , porți spre
viitoarea treapta – școlaritatea .
Rezultatele constatate în urma probelor de evaluare inițială m – au determinat să revin ,
pe parcursul perioadei de cercetare , cu explicații ori de câte ori a fost cazul , să folosesc
materiale demonstrative , ilustrative , care să impresioneze copiii și să usureze reținerea
aspectelor dorite și să asociez datele noi unor exemple cunoscute .
Jocul didactic , este un mijloc de instruire și educare a copiilor , specific vârstei
preșcolare , în cadrul activității de educare a limbajului din cadrul Domeniului Limbă și
Comunicare . Acesta contribuie din plin la îmbogățirea vocabularului , sub aspectul
achiziționării de noi cuvinte , al consolidării și activizării lor , al fixării și nuanțării acestuia , cât
și la însușirea unei exprimări clare , coerente , clare , corecte din punct de vedere gramatical .
69
Însușirea corectă a vocabularului limbii român e este o condiție a însușirii tuturor
cunoștiințelor care fac din individ un membru folositor al societății , este o condiție a însușirii
culturii generale .
Îmbogățirea vocabularului trebuie înțeleasă nu în memorarea mecanică a unui număr
mare de c uvinte , ci în înțelegerea semnificației cuvintelor care se va adânci treptat . În
activitatea în grupa m – am ghidat după convingerea că numai un joc didactic bine pregatit
poate avea o mare valoare educativa și am încercat să asigur o concordanță între scopu l
jocului și materialul didactic existent sau confecționat .
Nu am uitat că ceea ce caracterizează în esență jocul didactic este faptul că îmbracă
învățarea în haina ludicului și asigură un pronunțat caracter formativ .
Grădinița trebuie să – l înzestr eze pe copil cu un vocabular bogat și nuanțat . Ea poate și
trebuie să reprezinte acea minunată cutie rezonată în care cuvântul ca material sonor specific
primei trepte a copilăriei se poate transforma în cuvântul muzică în care corespondeta mentală
către i dee duce vădit la progres .
Odată cu însușirea cuvintelor , copii asmiliează și sensul acestora . Pe măsură ce
orizontul de cunoaștere al copilului se lărgește , se îmbogățește și vocabularul acestuia cu noi
cuvinte necesare exprimării noilor cunostii nțe , ajungând ca la sfârșitul perioadei preșcolare
copilul să stăpânească formele gramaticale de bază ale limbii și , în general , să le folosească
corect în vorbirea sa .
Atât vocabularul cât și structura gramaticală sunt însușite de copii în mod practic în
procesul viu al comunicării , prin imitare , ascultând vorbirea celor din jur și fiind corectat de
către adult atunci când face greșeli în vorbire .
Este de datoria noastră , în calitate de educatori și părinți să corectăm cu calm , dar
sistem atic aceste “greșeli ” săvârșite de copii (cu atât mai mult erorile de pronunțare) spre a se
evita fixarea unei vorbiri incorecte , defectuoase .
Preșcolarul “nu învață ” regulile gramaticale ca atare , nu conoaște definiția lor , nu știe
ce este substantivul , verbul , conjucția , prepoziția , genul , declinarea , conjugarea , dar respectă
în vorbirea sa regulile principale de modificare și îmbinare a cuvintelor în propoziții .
Sub influența mediului social în are trăiesc , acumularea experienței verbale duce
treptat la formarea așa numitului “simț al limbii ” care îi determină pe copii să elaboreze forme
gramaticale regulate , fără să cunoască norme sau reguli . ”Sensibilitatea ” față de formele
gramaticale este o trăsătură caracteristică copilului preșcolar , deși limba nu este pentru el , încă
un “obiect de studio”(așa cum va deveni la școală) .
Pe baza acestui simț al limbii ajung să folosească tot mai curent formele gramaticale și
chiar să intervină atunci când observă o greșeală în vorbirea altor copii .
70
Consider că îmbogățirea și nuanțarea limbajului , la preșcolari trebuie să constituie un
obiectiv constant , care să fie asociat din ce în e mai strâns cu principiul educației permanente ,
al pregatirii copiilor pentru învățare continuă .
Subliniind valoarea cognitiva a jocului didactic , Ioan Cerghit releva că prin aceasta ’’
copilul imaginează , rejoacă o lume reală în scopul de a cunoaște mai bine , de a – și lărgi
orizontul de cunoaștere , de a – și forma anumite deprinderi . ” .
Înțelegând aceste ade văruri de necontestat , se poate spune că este necesar să se acorde
jocului didactic un spațiu larg în ansamblul metodelor destinate conștientizării și însușirii
fenomenelor de limbă și îndeosebi formării desprinderii de a vorbi corect în limba română .
Dezvoltarea limbajului presupune lărgirea progresivă a sferei de cunoaștere , a
experienței de viață , înseamnă dobândirea de noi achiziții care contribuie la constituirea și
dezvoltarea conduitei verbale .
În acest sens jocul didactic este un mijloc valoros de instruire și educare a copilului
preșcolar . Dacă există imaginative și dorința din partea educatoarei să facă “altceva ” și mai
ales “altfel” , fiecare activitate îi va oferi posibilitatea să se manifeste creative spre deliciul
copiilor din grupa sa .
Eficiența jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii , pe care le – am desfășurat în
perioada de cercetare , a depins în mare măsură de modul în care am reușit să le selecționez în
raport cu particularitățile concrete ale grupei .
De un r eal ajutor mi – au fost informațiile pe care le – am aflat despre copii în perioada de
culegere a datelor în care am stabilit nivelul atins de dezvoltarea limbajului copiilor , precum
și anumite defecte de vorbire .
În funcție de aceste realități am acț ionat în vederea prevenirii și corectării acestora cu
mai multă ușurință deoarece în cadrul jocului copii se manifestă liberi , nestingheriți , fără
rezervele determinate uneori de intervenția directă a educatoarei .
Am avut și surpriză să constat că , di n spirit de imitație , copiii își pot transmite unul
altuia greșelile de vorbire . Contaminarea devine , firește , nociva , ea influențând asupra
procesului de dezvoltare normal a vorbirii la un grup mai numeros de copii .
Dată fiind vârstă , îndreptarea greșel ilor nu a putut fi concepută rigid , că o reproducere
repetată a unor cuvinte , silabe , sunete , până la corectă lor de exprimare ci prin includerea unor
exerciții de corectare în cadrul unor jocuri antrenante cu conținuturi inteligibile și corecte .
La aceas tă vârstă copiii respectă regulile și sarcinile didactice , deși acestea nu sunt
uneori complexe și impuse de educatoare , jocurile cer o mai mare concentrare , copii
constientizând sarcina , dar nu neglijând aspectul distractiv .
71
Din gama variată de mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului în
grădiniță , jocurile didactice constituie una dintre cele mai placate forme de muncă cu
preșcolarii , întrucât asigura , totodată o participare activă , atractivă deconectantă .
Prin joc se tra nsmit o mare parte din informațiile cuprinse în curriculum – ul pentru
învățământul preșcolar apoi sunt valorificate și fixate prin intermediul jocurilor didactice .
Modalitățile folosite în desfășurarea jocurilor didactice au avut ca rezultat pregătirea
cop iilor pentru școală: jucându – se , copilul învață și folosește în vorbire unele reguli
gramaticale , deși nu cunoaște definiția lor , deprinzându – l totodată cu o muncă intelectuală de
care au nevoie pe tot parcursul șc olarizării .
72
CONSIDERATII FINALE. PROPUNERI DE EFICIENTIZARE A
JOCULUI DIDACTIC ÎN GRĂDINIȚĂ
Pentru atingerea obiectivelor propuse într – o activitate în care predomina jocul didactic ,
am avut grijă să folosesc metode atât tradiționale cât și moderne . Ele mi – au permis să
conturez bazele jocului didactic în dezvoltarea limbajului la preșcolari .
Voi reda în tabelul următor planificarea jocurilor didactice de educare a limbajului în
etapa formativă:
DE SCOS!!! Categoria jocului Jocul didactic
Jocuri didactice destinate fo rmatii si exersarii
unei pronuntii corecte “ Mai spune un cuvant”
“ Gaseste cuvantul potrivit”
“ Al cui este?”
“ In lumea meseriilor”
“ Mici , mari actori”
Jocuri didactice destinate analizelor fonetice ,
lexicale si sintactice Unul intreaba , altul raspunde!
“ Ne jucam cu silaba”
“ Raspunde repede si bine”
Jocuri care au urmarit formare de cuvinte
pornind de la un sunet , o silaba , cu ajutorul
prefixelor si sufixelor , gasirea unor diminutive ,
antonime , sinonime , omonime . “ Drumul la castel”
“ Cu ce sunet incepe cuvantul?”
“ Ce mai poate insemna?”
“ Alinta cuvantul !”
Jocuri didactice destinate creativitatii si
expresivitatii limbajului oral “ Spune ce vezi !”
“ Completeaza ce lipseste !” “ Jocul rimelor !”
73
În cadrul jocurilor cu subiecte din povești , preșcolarii și – au exersat vorbirea , și – au
însușit expresiile literare , folosindu – le în dialogurile și replicile cerute de situația noastră .
În joc copiii s – au corectat uneori în ceea ce privește exprimarea , au creat îmbinări
lexicale , și – au dezvoltat gân direa și – au îmbogățit mijloacele de exprimare .
Jocul a stimulat imaginația și a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor si abilitatilor
preșcolarilor . Urmărind cu atenție copilul în timpul jocului , am constat lacunele din
experiența individuală și am p utut lua măsurile cele mai potrivite pentru a completa golurile
semnalate . Înțelegerea noțiunii de sunet am realizat – o prin perceperea auditivă , iar litera prin
perceperea vizuală , cunoscând faptul că la clasa I , corectitudinea cititului și scrisului depin de
în mare măsură de nivelul la care se realizează pronunția , iar aceasta depinde de calitatea
auzului fonematic .
Tocmai în scopul dezvoltării auzului fonematic , putem introduce numeroase jocuri
didactice cu conținut adecvat legat de obiectivele prioritare stabilite .
Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învățare ne va demonstra că:
randamentul orei este mai mare , verificarea cunoștințelor făcându – se în mod
plăcut , activ , temeinic;
gândirea elevilor este mereu solicitată și astfel în continuă formare;
independentă , creativitatea se formează de timpuriu;
inițiativa copiilor crește , în joc devine mai curajos , mai degajat .
Educarea conduitei verbale a preșcolarului constituie o premisă psiho – pedagogică a
pregătirii lui pentru școală . Accentul principal trebuie să – l punem pe activitățile de
comunicare pentru că acestea vor constitui premise ale unor rodnice activități de învățare în
școală .
Asupra necesității și importanței jocului în viața copilului au stăruit toți marii
pedagogi în frunte cu întemeietorul grădinițelor de copii , Fr . Froebel . “ Să trăim pentru copii
noștrii ” îndemnă el prin revista sa care avea acest titlu .
Astăzi s – au creat condiții aplicării în viață a indemnului rostit de părintele educației
preșcolare , acum un veac și mai bine . Rămâne doar , să valorificăm cu seriozitate și cu
pricepere aceste condiții și mai ales , să acordăm jocului o atenție sporită și mai mult loc în
programul zilnic al copilului .
Sa reiasa clar propunerile!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
74
BIBLIO GRAFIE
1. Avram Saftica; Mihu Ecaterina; Sau Zonica – Jocul didactic petru preșcolari . Ghid
metodic , Editura Terra , Focșani , 2004
2. Aplicarea noului curriculum , Pentru educație timpurie – O provocare ? , Editura Diana
3. Alecu S – Metodologia cercetării educației , Editura Fundației Universitare ” Dunărea de
Jos” , Galați , 2005
4. Antohe G . ; Bârna I . – Psihopedagogia jocului , Editura Fundației Universitare ” Dunărea
de Jos” , Galați ,
5. M . E . C . – Curriculum pentru învățământul preșcolar 3 – 6/7 ani , 2008
6. Chateau Jean – Copilul și jocul Editura Didactică și Pedagogică , București , 1976
7. Damsa Ion; Toma Damsa; Maria Ivanus – Dezvoltarea vorbirii în grădiniță de copii și
în clasele I – II , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1996
8. Dima S . ; Schiopu U . ; Taiban M . ; Lovinescu A . ; Butucaru E . – Cresa – mediu educativ
pentru integrarea copilului în grădiniță , Editura Didactică și Pedagogică , București ,
1980
9. Dumitrana M . – Educarea limbajului în învățământul preșcolar , Editura Compania ,
București , 1999
10. Demersuri creative în predare și învățare , Editura Universitară Clujeana , 2000
11. Gheorghe Tomsa – Psihopedagogie preșcolară și școlară , M . E . C . București , 2005
12. Glava Adina – Introducere în pedagogia preșcolară , Editura Dacia , Cluj – Napoca 2002
13. Educație timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar , București , 2008
14. Mateias Alexandra – Copiii preșcolari , educatoarele și părinții . Ghid de parteneriat și
consiliere , Editura Didactică și Pedagogică , București , 2003
15. Metodica activităților instructiv – educative în invatamatul preprimar , Vol . I , Editura
Didactică Nova , 2007
16. Musu I . ; Vrășmaș E . ; Stanica C . – Terapia tulburărilor de limbaj , Editura Didactică și
Pedagogică , București , 1997
17. Revista învățământului preșcolar nr . 3 /2007
18. Schiopu U . ; Verzea E . – Psihologia vârstelor , Editura Didactică și Pedagogică ,
București , 1997
19. Leontiev A . N . – Studiu de psihologie a copilului , Editura Didactică și Pedagogică ,
București
20. Clariade ??? – Psihologia copilului , Editura Didactică și Pedagogică , București
75
21. Secrieru A . ; Giurca T . ; Găui F . – Aspecte teoretice și practice în abordarea metodei
proiectelor la vârstele timpurii , Editura Scoala Gălățeana , Galați , 2007
22. Să învățăm cu plăcere . Fise de exerciții logopedice în comunicarea orală și scrisă ,
Supliment al revistei învățământului preșcolar , 2007
23. Stan C . – Teoria educației . Actualitate și perspective , Editura Presa Universitară
Clujeana , Cluj – Napoca , 2001
24. Viorica P . ; Pletea M . ; Grama F . ; Cocoș D . ; Oprea D . ; Calin M . – Ghid pentru
proiecte tematice , Editura Humanitas Educațional , București , 2005
25. Vrășmaș E . – Educația copilului preșcolar . Elemente de pedagogie la vârsta timpurie ,
Editura Pro Humanitate , București , 1999
26. Voiculescu E . – Pedagogia preșcolară , Editura Aramis , București , 2001
27. Chateau Jean – Copilul și jocul Editura Didactică și Pedagogică , București , 1976
28. Schiopu U . ; Verzea E . – Psihologia vârstelor , Editura Didactică și Pedagogică ,
București , 1997
29. Clariade – Psihologia copilului , Editura Didactică și Pedagogică , București
30. Montessori M . , Descoperirea copilului , Editura Didactică și Pedagogică , București ,
1977 .
31. Ozunu D . , Pedagogia preșcolară și a jocului , Editura Genesis , Cluj Napoca , 1992 .
32. Antohe , G . , Hutupaș , I . , Psihopedagogia jocului , Editura Nitnelav , Galați , 2002 .
33. Ursula Șchiopu (coordonator) , Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor ,
Editura Didactică și Pedagogică , București , 1970 .
– Bibliografia se consemneaza in ordinea alfabetica a autorilor, dupa numele de
familie
– Materialele care nu au autori clar mentionati, se trec la sfarsit cu ***
76
ANEXE
77
1 . Fisa de observatie realizata la jocul didactic „GHICESTE CUVANTUL POTRIVIT”
2 . Fisa de observatie utilizata la jocul didactic „GHICESTE CE LIPSESTE”
3 . Fisa de observatie utilizata la jocul didactic „DRUMUL LA CASTEL”
4 . Fisa de observatie utilizata la jocul didactic „IN LUMEA MESERIILOR”
5 . Fisa de observatie utilizata la jocul didactic „MICI , MARI ACTORI”
6 . Fisa de observatie utilizata la jocul didactic " PORTRETE IN CUVINTE”
NU asa ceva! Vreau sa vad detaliata fiecare anexa, si sa ai consemnat
Anexa 1 … in dreapta sus
78
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O o o o o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv O o o o o
Dinamic xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin xo
Frecvent Xo xo o o o
Permanent xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru O o o
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Nu O o o
6 . Solicită ajutor Da O o o
Nu xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu O o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori X o x o x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo xo xo xo x x x x x Xo
Deloc o o o o
79
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent x X xo x xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O O o o o o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X Xo x x xo xo x xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv O O o o o o
Dinamic xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin xo
Frecvent Xo xo o o o
Permanent xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo x x xo xo xo xo xo
Nu
6 . Solicită ajutor Da O o o
Nu xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori X o x x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo xo xo xo x x x x x Xo
Deloc o
80
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent O X x x xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O O o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X X x x xo xo x xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv o o o o
Dinamic xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin x
Frecvent Xo xo o o o
Permanent xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo x x xo xo xo xo xo
Nu
6 . Solicită ajutor Da O
Nu xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu O o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori o x o x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo xo xo xo x x x x x Xo
Deloc o o o o
81
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent O X x x xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O O o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X X x x xo xo x xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv o o o o
Dinamic xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin
Frecvent
Permanent xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo X xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo x x xo xo xo xo xo
Nu
6 . Solicită ajutor Da O
Nu x X Xo xo x xo x xo xo x x xo xo xo x xo X
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu O o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori o x o x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo x x x x x x x x Xo
Deloc o o o o
82
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent O X x x xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O O o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X X x x xo xo x xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv o o o o
Dinamic xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin
Frecvent
Permanent xo Xo xo xo xo xo xo xo xo xo X xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo O xo x xo xo x xo x xo x x xo xo xo xo xo
Nu X O O
6 . Solicită ajutor Da
Nu x X Xo xo x xo x xo xo x x xo xo xo x xo X
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu O o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori o x o x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo x x x x x x x x Xo
Deloc o o o o
83
Nr .
Crt
Ce urmaresc Apreciere Numele si prenumele
In jocul didactic x
In alte activitati o A .
T . B .
T . C .
T . C .
R . C .
A . C .
I . C .
R . H .
D . D .
E . D .
D . I .
A . M .
A . M .
A . N .
M . R .
R . P .
C . B .
C . M .
C .
1 .
Modul in care
prezinta
judecatile Coerent O X x x xo xo xo x xo xo x xo xo x x xo
Incoerent O O o
Stiintific
Empiric
2 . Atitudinea in
timpul
activitatii Colaborare xo X X x x xo xo x xo x xo x xo xo xo x x xo
Pasiv o o o o
Dinamic xo Xo xo x xo xo xo xo xo xo xo xo xo
3 .
Interes ,
curiozitate Deloc
Putin
Frecvent O
Permanent xo Xo xo x xo xo xo xo xo xo X xo x x x xo
4 .
Adaptare
socială Nesociabil
Sociabil xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Neutru
5 .
Finalizează
sarcina de
lucru Da xo O xo x xo xo x xo xo x xo xo xo xo xo
Nu X O O
6 . Solicită ajutor Da
Nu x X Xo xo x xo x xo xo x x xo xo xo x xo X
7 . Urmează
instructiunile
specifice Da xo X Xo xo xo xo xo xo xo x xo xo x xo xo xo xo Xo
Nu O o o
8 . Elaborează
solutii pentru
rezolvarea
sarcinilor de
lucru Uneori o x o x o o o
Frecvent xo Xo xo x xo xo x x x x x x x x Xo
Deloc o o o o
84
Imagini utilizate in cadrul jocului didactic „ Găsește cuvântul potrivit”
FETITA CANTA LA ……. (pian) FETITA …….. (danseaza) .
MAMA COASE O ……… (ROCHIE)
85
Imagini utilizate in cadrul jocului „IN LUMEA MESERIILOR”
86
Imagini utilizate in cadrul jocului „Al(a) cui este?
87
Imagini utilzate in cadrul jocului „ Mici , mari actori”
88
89
Imagini utilizate in cadrul jocului ” Ce mai poate însemna ?”
90
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA
“La orice varsta , omul este o fiinta care se hraneste cu povesti . De aceea ,
avutia povestirilor , pe care au strans – o oamenii pe tot globul , din casa in casa ,
din secol in secol , fie in vorba , fie in scris , a depasit celelalte avutii omenesti .
“ (Rabindranath Tagore)
91
Propunator: Nedelcu Georgiana
GRUPA MARE “FLORILOR
TEMA ANUALA: “ CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMTIM? ”
TEMA ZILEI: “O poveste cum nu – i alta…”
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidarea si sistematizarea cunostintelor
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal , pe echipe , individual , activitate integrata
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic , pictura
ADE
ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE:
– DLC: “In lumea minunata a povestilor ”
– Joc didactic –
– DEC: “Masti indragite pentru carnaval”
– pictura –
ADP
ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA:
– ID: “Din povesti noi invatam cum e bine sa ne purtam ”
– RUTINE: Calendarul naturii , ne pregatim pentru activitati
ALA 1
– Biblioteca: “Citim ” imagini din cartile cu povesti ilustrate
– Joc de masa: “Puzzle cu imagini din povesti”
– TRANZITII: “Tic – tac ” cantec
ALA 2
– “Poftiti la carnavalul din poveste! ”
– activitate de miscare si divertisment –
SCOPUL ACTIVITATII : Apropierea copiilor de minunata lume a povestilor , prin
participarea si implicarea activa in vederea stimularii comunicarii , formarii
comportamentului empatic; dezvoltarea simtului practic si estetic .
OBIECTIVE OPERATIONALE
Sa recunoasca personaje din poveste , pe baza unor imagini , jetoane , ghicitori ,
replici folosite , musafiri , invitati;
92
Sa caracterizeze personajele din povesti , facand diferenta dintre personaje pozitive
si personaje negative;
Sa raspunda la intrebarile adresat e in legatura cu continutul povestilor;
Sa descopere raspunsul la ghicitori si sa aleaga jetoane reprezentative conform
cerintei in ordinea solicitata , asezandu – le la panou;
Sa respecte regulile jocului;
Sa realizeze lucrari plastice , inspirate din povesti , valorificand deprinderile de
lucruri insusite;
Sa dea utilitate lucrarii (mastii) efectuate .
SARCINA DIDACTICA
Identificarea personajelor si a povestilor pe baza imaginilor , ghicitorilor , replicilor
personajelor , a musafirilor , realizarea diagramei Venn si realizarea unor masti indragite .
REGULA JOCULUI
Copiii vor fi impartiti in doua echipe: echipa “scufitelor rosii ” si “echipa iezisorilor” .
Echipele vor trebui sa parcurga mai multe probe , vor recunoaste si vor descrie pe rand ,
personajele si povestile invatate , vor selecta imagini asezandu – le la locul potrivit . Copiii vor
respecta grupul din care fac parte , vor lucra individual pentru realizarea lucrarilor plastice .
ELEMENTE DE JOC
Surpriza , trei copii mai mari vor interpreta rolul Zanei Pov estilor , a caprei si a scufitei
Rosii , bagheta fermecata , inchiderea si deschiderea ochilor , ghicirea , mimica , manuirea
materialelor , recompense .
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: conversatia , explicatia , demonstratia , observatia , jocul ,
problematizarea , diagrama Venn , povestirea , surpriza , turul galeriei .
Mijloace didactice: planse cu imagini din povestile cunoscute , siluete cu personaje ce
apartin povestilor , bagheta , costumatii , CD – uri , ecusoane , masti , accesorii , acuarele , pensule ,
Za na Povestilor , Scufita Rosie si capra .
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru invatamantul prescolar (3 – 6/7 ani) , MEC I 2009
Antologie de proiecte tematice pentru activitati integrate , Editura Diana , Musata
Bocos , L . Carlogea , C . Draghici , 2009 .
Revista Invatamantul Prescolar , nr . tematic , proiectare integrata , Editura
Arlequin .
DURATA: o zi
93
SCENARIUL DIDACTIC
Momentele “Intalnirii de dimineata”:
Salutul
Este o zi deosebita pentru copii , sala de grupa e pregatita sa – si astepte “albinutele” .
Acestia , fiind copiii grupei mici “Albinutelor” , ce s – au imbracat frumos si au venit la
gradinita la fel de nerabdatori si curiosi sa afle si sa vada ce surprize le ofera ziua de astazi ,
dar si emotionati stiind ca vor avea musafiri . Copiii se aduna in cerc si ince p sa se salute ,
folosind tehnica comunicarii rotative . Salutul porneste de la educatoare si este continuat de
toti copiii grupei , fiecare salutandu – si colegul din partea dreapta .
Prezenta
O fetita si un baiat vor enumera copiii absenti . Vom stabili numaru l fetelor si
baietilor prezenti in sala de grupa .
Calendarul naturii
Completarea calendarului naturii cu reperele temporale ale zilei: anotimp , ziua , data ,
anul . Precizarea caracteristicilor climatice ale zilei .
Noutatea zilei
Vor fi prezentate activitat ile ce urmeaza a fi defasurate pe tot parcursul zilei: “Din
povesti noi invatam cum e bine sa ne purtam” .
Activitatea de grup
Copiii vor fi indemnati sa faca schimb de impresii prin aducerea in prim plan a
experientelor proprii , pareri despre o intamplare , despre povesti si personaje preferate . Acest
moment solicita intregul colectiv al grupei si contribuie la realizarea unei intercunoasteri , la
exprimarea libera in fata celorlalti , invatand sa asculte , sa – si exprime trairile , fie verbal , fie
non – verbal (mimica si gestica) .
TRANZITIA catre activitatile desfasurate la centrele de interes se va realiza prin
interpretarea cantecului: “Tic – tac” . Sunt prezentate apoi centrele la care urmeaza sa – si
desfasoare activitatile , identificand materialele ce vor urma sa le utilizeze . La centrul
“Biblioteca ” vor “citi ” imagini din carti cu povesti ilustrate , recunoscand personaje sau scene
din povesti cunoscute . La sectorul “Joc de masa” , copiii vor reconstitui din bucati imaginea ,
apoi sa precizeze personajul din imagin ea obtinuta .
Dupa explicarea sarcinilor de la centrele de interes , copiii sunt rugati sa mearga la
sectorul dorit . Educatoarea va supraveghea si antrena copiii la fiecare centru de interes ,
oferind explicatii suplimentare acolo unde este nevoie . Apoi , va aparea Zana Povestilor care
doreste sa vada cum se desfasoara activitatile , aducandu – le copiilor drept recompensa pentru
munca lor o carte cu povesti . Vor aparea pe rand personaje din povesti: Scufita Rosie din
povestea “Scufita Rosie” , capra din povestea “Capra cu trei iezi” . Copiii , ce au fost impartiti
94
in doua echipe: “scufitelor rosii ” si “iezisorilor ” vor rezolva diverse probe constand in
recunoasterea personajelor din poveste , asezarea personajelor pe plansa povestii , raspunsuri
la ghicitori . Pentru fix area si consolidarea cunostintelor se va folosi diagrama Venn , formata
din doua cercuri de culori diferite ce se suprapun partial . In spatiul ce intersecteaza cele doua
cercuri se vor aseza personajele comune din cele doua povesti , iar in fiecare cerc personajele
din fiecare poveste in parte (“Scufita Rosie ” si “Capra cu trei iezi”) .
Tranzitia catre DEC se va face prin cantecul “Imi plac povestile” .
Pe tot parcursul jocului educatoarea va folosi bagheta magica , si tot cu ajutorul
acesteia va face posib ila aparitia unor masti indragite din povesti pe care ei vor trebui sa le
picteze pentru carnavalul care va avea loc la sfarsitul zilei .
La sfarsitul activitatii se va face evaluarea lucrarilor (turul galeriei) , in vederea
analizei si evaluarii produselor muncii . Copiii vor primi recompense dulci din cosuletul
“Scufitei” , cate o felie de cozonac , pentru munca depusa , dupa care sunt invitati la
“Carnavalul din poveste” , alaturi de toti invitatii .
95
DESFASURAREA ACTIVITATII PE DOMENII EXPERIENTIALE
EVENIMENTUL
DIDACTIC CONTINUTUL STIINTIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
1 . MOMENT
ORGANIZATORIC Se organizeaza spatiul si climatul educativ intr –
un mod optim desfasurarii activitatii propuse ,
aranjarea si pregatirea materialelor didactice
necesare Conversatia Observarea comportamentului verbal si
nonverbal
2 . CAPTAREA
ATENTIEI Va aparea Zana Povestilor , o adevarata surpriza
pentru copii .
– Am aflat foarte multe lucruri bune despre
voi . Despre faptul ca sunteti foarte mici , ca
va plac povestile si ca voi stiti foarte multe
povesti . Tocmai de aceea , v – am adus in dar
o carte cu povesti pe care nu le cunoasteti ,
dar am pregatit pentru voi si alte surprize pe
care le veti descoperi la momentul potrivit .
Sa nu uitati ca din fiecare pove ste invatam
multe lucruri bune si ca binele invinge
intotdeauna raul .
Surpriza
Zana Povestilor
Stimularea interesului pentru activitate
3 . REACTUALI –
– ZAREA
CUNOSTINTELOR Educatoarea le va solicita copiilor sa
denumeasca povesti pe care ei le cunosc deja Conversatia
Aprecieri verbale
4 . ANUNTAREA
TEMEI SI A
OBIECTIVELOR Astazi , la activitatea de limba si comunicare ,
vom patrunde in lumea minunata a povestilor
prin intermediul jocului didactic: “In lumea
minunata a povestilor” . In acest joc trebuie sa
rezolvati mai multe sarcini . Va veti intalni cu
personaje din povestile cunoscute , va trebui sa
le recunoasteti , sa spuneti din ce poveste sunt , sa
Explicatia
Conversatia Observarea comportamentului verbal si
nonverbal al copiilor
96
le caracterizati , sa dezlegati ghicitori . Sa – i
demonstram Zanei Povestilor ca iubim
povestile , de oarece ne invata multe lucruri bune ,
si desi intalnim si personaje bune si rele , noi le
iubim pe cele bune , care spun adevarul . Spre
sfarsitul lectiei vom picta niste masti indragite
pentru carnavalul pe care – l vom desfasura dupa –
amiaza alaturi de invitati i nostri .
5 . PREZENTAREA
NOULUI
CONTINUT Vor fi precizate regulile jocului si sarcinile pe
care copiii trebuie sa le indeplineasca:
– Recunoasterea personajelor din poveste;
– Povestirea acestora;
– Recunoasterea unor scene din povesti;
– Clasificarea personajelor intalnite dupa
faptele lor in personaje pozitive si personaje
negative;
– Dezlegarea ghicitorilor;
– Realizarea diagramei Venn . Instructajul
verbal
Conversatia
Ev aluarea orala
6 . DIRIJAREA
INVATARII Explicarea regulilor de joc
Zana Povestilor ajutata de bagheta magica o
aduce pe “Scufita Rosie” , ce apare in clasa pe
fundalul melodiei “Sunt Scufita Rosie” .
Copiii vor recunoaste personajul si povestea din
care face parte .
Jocul de proba
Dupa ce copiii au inteles regulile se trece la
executarea jocului propriu – zis . Pe tot parcursul
jocului sunt antrenati sa raspunda toti copiii de
la ambele echipe .
VARIANTA 1
Se vor prezenta planse cu imagini din povestea
“Scufita Rosie” . Copiii trebuie sa precizeze din Explicatia
Demonstratia
Jocul
97
ce poveste face parte scena respectiva , sa spuna
care sunt personajele , bune si rele . Fiecare grup
va recunoaste doua scene din poveste ,
educatoarea le va citi un fragment scurt din
poveste “Bunico , bunico de ce – ti s unt urechile
asa de lungi? ” (dar ochii , dar mainile , dar gura) .
La fiecare raspuns corect echipele vor primi
chipuri vesele:
– Scufita Rosie era o fetita ascultatoare?
– Pe cine nu a ascultat?
– Ce a patit?
VARIANTA 2
Cu ajutorul baghetei magice Zana Povestilor o
aduce pe capra din “Capra cu trei iezi” , ce apare
in clasa pe fundalul melodiei “Trei iezi” .
Se vor prezenta planse cu imagini din povestea
“Capra cu trei iezi” . Copiii vor preciza cine este
personajul , din ce poveste face parte , iar fiecare
grup va re cunoaste doua scene din poveste .
Educatoarea le va pune cd – ul cu inceputul
povestii “Capra cu trei iezi ” si – l va opri
punandu – i pe copii sa continue .
Raspunsurile corecte vor primi chipuri vesele ,
iar cele incorecte cate o mica “pedeapsa ” din
partea Zanei P ovestilor:
– Cum au fost iezii cei mari?
– Pe cine nu au ascultat?
– Voi va ascultati parintii si educatoarele?
VARIANTA 3
Copiii trebuie sa dezlege ghicitori:
Demonstratia
Jocul
Exercitiul
98
“Zglobie si dragalasa
La bunicuta a plecat
Dar cand a ajuns in padure
Sfatul mamei l – a uitat” .
(Scuf ita)
“Cred ca ma cunoasteti bine
Eu sunt mare si vestit
Si pe iezi si pe Scufita
Pe ei toti i – am inghit”
(Lupul)
“Pe mama capra o ascult
Usa eu nu o deschid
Ghiciti oare cine sunt?”
(Iedul mic)
“Recunosc , l – am pacalit ,
Dar la peste a poftit
Eu n – o sa ma lecuiesc
Imi place sa pacalesc”
(Vulpea)
“Mor , mor , mor , ce rau ma doare – acum
Mor , mor , mor , pe vulpe ma razbun!
Mor , mor , mor , nimic n – am pescuit
Mor , mor , mor , de vulpe – s pacalit”
(Ursul)
“Cred ca ma cunoasteti bine
Eu sunt mare si vestit
Am o pusca
Diagrama Venn
99
Si pe lup eu l – am gasit!”
(Vanatorul)
In COMPLICAREA JOCULUI , fiecare echipa
va contribui la realizarea diagramei Venn .
Vor forma doua cercuri de culori diferite ce vor
fi suprapuse partial . In spatiul ce intersecteaza
cele doua cercuri vor aseza person aje comune
din cele doua povesti (lupul) , iar in fiecare cerc
rosu , respectiv albastru personajele din “Scufita
Rosie ” si “Capra cu trei iezi “
– Ce fel de personaj era lupul?
– Negativ sau pozitiv?
7 . REALIZAREA
FEED – BACKULUI Este bine sa facem fapte bune sau rele?
– Cu ce personaj din povesti ati dori sa
semanati? De ce? Cu care nu?
Copiii vor observa la panou din diagrama Venn ,
care sunt personajele negative (rele) si pozitive
(bune) si li se va cere sa spuna ce fapte bune am
putea face ca sa nu semanam cu personajele
negative (rele) .
Sa faca fapte bune , sa fie cinstiti , harnici , sa
spuna adevarul , sa fie ascultatori .
Impreuna , vor concluziona faptul ca in povesti
binele invinge raul si vor aprecia deosebita
importanta a povestilor in viata lor .
– Ce se intampla cu personajele pozitive
(bune)? – sunt recompensate (multumiri)
– Cum sunt ele la sfarsitul po vestilor? –
fericite
– Ce se intampla cu personajele negative
(rele)? – sunt pedepsite
Problematizarea
Evaluarea orala
100
– Cum sunt ele la sfarsitul povestilor? – triste ,
suparate .
8 . OBTINEREA
PERORMANTEI TRANZITIE: “Imi plac povestile ” – cantec .
DEC – Domeniul Estetic si Creativ – pictura
Dupa aerisirea salii de grupa si aranjarea
meselor de lucru , se va capta atentia copiilor
printr – un dialog legat de modul in care copiii se
vor prezenta la carnavalul din poveste . Se va
specifica faptul ca la ca rnaval fiecare copil
trebuie sa aiba o masca pe care sa o poarte , sub
forma unui personaj dintr – o poveste . De aceea ,
ei trebuie sa fie pregatiti sa demonstreze ca sunt
pictori priceputi , recunoscand corect materialele
de lucru , instrumente si culori .
~ In tuirea materialelor
Copiii vor fi solicitati sa recunoasca si sa descrie
materialele de pe mese: pensule , recipiente cu
apa , acuarele
~ Anuntarea temei
Educatoarea explica prescolarilor ca pentru a fi
primiti la carnavalul din poveste vor picta niste
masti indragite cu personaje din diferite povesti ,
cu care se vor prezenta la carnaval .
~ Reactualizarea cunostintelor
Culori corespunzatoare – tehnici de lucru
~ Dirijarea invatarii
~ Prezentarea si analiza modelului
Explicarea ordinii aplicarii culorilor
Vor fi atenti sa nu foloseasca multa apa , sa
lucreze curat , sa duca tema la bun sfarsit pentru
ca Zana Povestilor va alege cele mai frumoase
Conversatia
Observatia
Explicatia
Exercitiul
Observatia
Plansa model
Demonstratia
Evaluarea orala
Evaluarea practica
Practica
101
masti .
Sa nu se grabeasca , sa lucreze curat .
~ Exercitii pentru incalzirea muschilor mici ai
mainii
“Degetul mar e pleaca la plimbare ,
Aratatorul aduce bastonul
Mijlociul duce pardesiul
Inelarul ” aduce fularul
Degetul mic , nu aduce nimic .
Degetul mic nu aduce nimic .
Fiindca este cel mai mic
Fiindca este cel mai mic” .
“Spor la lucru”
Realizarea temei se face pe fo nd muzical .
In timpul executarii temei se trece pe la fiecare ,
se semneaza lucrarile si se dau indrumarile
necesare .
Explicatia
Demonstratia
Exercitiul
9 . EVALUAREA
PERFORMANTEI Se face prin aprecieri verbale privind modul de
realizare a temei . Se vor expune lucrarile , turul
galeriei , copiii vor fi antrenati in analiza
lucrarilor proprii , ale colegilor alaturi de Zana
Povestilor . Cei care au lucrat corect , frumos si
ordonat vor fi aplaudati . Se fixeaza titlul jocului
didactic , gradul de interes manifestat pentru
materialul prezentat , interesul acordat jocului .
Zana Povestilor le va oferi in dar cartea cu
povesti ilustrate , multumindu – le pentru
frumoasa lectie la care a luat parte , nerabdatoare
fiind si ea sa ia parte la carnavalul mult asteptat Conversatia
Turul galeriei
Evaluarea prin expozitie
Aprecieri verbale
102
de catre toti copiii .
10 . INCHEIEREA
ACTIVITATII Carnavalul va avea loc la sfarsitul zilei , cand toti
copiii vor fi odihniti , pregatiti sa cante si sa
danseze . Vor fi recompensati cu bomboane de
ciocolata Conversatia Aprecieri frontale , individuale si de
grup .
Aprecieri verbale
Recompensa
103
Diagrama___Venn
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA:PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [629012] (ID: 629012)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.