SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ STAȚIUNEA OCNA ȘUGATAG . STRUCTURĂ, FUNCȚIONALITATE ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ Coordonator… [302274]
[anonimizat] , CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI
LUCRARE DE LICENȚĂ
STAȚIUNEA OCNA ȘUGATAG . STRUCTURĂ, [anonimizat]: [anonimizat]. Dr. [anonimizat], 2019
CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNEI STAȚIUNI TURISTICE 6
CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA COMUNEI OCNA ȘUGATAG ȘI A STAȚIUNII BALNEARE 15
2.1. Descrierea geografică a cadrului natural din proximitatea stațiunii. 16
2.2. Inventarierea potențialului turistic natural și antropic 17
2.3. Populația 20
CAPITOLUL 3. FAZA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A STAȚIUNII BALENOCLIMATERICE OCNA ȘUGATAG 21
3.1.Evoluția și dinamica stațiunii 21
3.2. Infrastructura căilor de acces în stațiune 23
3.3. Baza materială de cazare și alimentație publică 24
3.4. [anonimizat] 30
3.5. Analiza statistică a circulației turistice 34
CAPITOLUL 4. REMODELAREA STAȚIUNII ÎN VEDEREA MAXIMIZĂRII POTENȚIALULUI TURISTIC DEȚINUT 36
4.1. Identificarea unor segmente de atracție turistică și dezvoltarea celor existente 38
4.2. Conceperea unui plan de dezvoltare turistică a stațiunii 40
4.2.1. Reabilitarea drumurilor din stațiune 41
4.2.2. Crearea unui bazin semiacoperit 43
4.2.3. Bazin acoperit cu apă termală 43
4.2.4. Mărirea spaților de joacă în apă pentru copii 44
4.2.5. Construirea unui bazin olimpic de înot 45
4.2.6. Crearea unui Aqua Park 46
4.2.7. Amenajarea unui dintre lacurile sărate 47
CAPITOLUL 5. VIZIUNILE PRIVIND DEZVOLTAREA STAȚIUNII OCNA ȘUGATAG 49
5.1. Inițierea noilor tendințe din cadrul complexului balnear 50
5.2. Rezultatele desprinse în urma implentării proiectului de dezvoltare a stațiunii 51
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT A STAȚIUNII OCNA ȘUGATAG 52
CAPITOLUL 7. ANALIZA, INTERPRETAREA, CONCLUZIILE PE BAZA REZULTATELOR ANCHETEI DE TEREN 54
CAPITOLUL 8. CONCLUZII 58
BIBLIOGRAFIE 59
Lista figurilor
Fig. 1 Localizarea stațiunii Ocna Șugatag 15
Fig. 2 Vizualizare de ansamblu a localității Ocna Șugatag 16
Fig. 3 Lacul Gavril 17
Fig. 4 Tăul Morărenilor și indicator spre acesta 18
Fig. 5 [anonimizat] 19
Fig. 6 Biserica de lemn ,,Duminica Tuturor Sfinților" 19
Fig. 7 Ocna Șugatag în trecut 22
Fig. 8 Bazin Complex Lacul Șărat 23
Fig. 9 Distribuția locurilor de cazare pe tipurile de unități din stațiune în anul 2019 24
Fig. 10 Distribuția pensiunilor pe categoriile de confort în anul 2019 26
Fig. 11 Piscina exterioară din cadrul pensiunii Holiday 27
Fig. 12 Piscina interioară și zona de masaj din cadrul pensiunii Holiday 28
Fig. 13 Zona de camping din stațiune 28
Fig. 14 Tipurile de unități de alimentație existente 29
Fig. 15 Stațiunea Ocna Șugatag și principalele sale obiective turistice 30
Fig. 16 Lacul Gavril și zona de unde se pot închiria bărci 31
Fig. 17 [anonimizat] 32
Fig. 18 Bazinele cu apă minerală de la Hotel Crăiasca 33
Fig. 19 Baze de tratament 33
Fig. 20 Sosirile turiștilor în unitățile de cazare din cadrul stațiunii pe o perioadă de 10 ani(2007-2017) 34
Fig. 21 Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică pe o perioadă de 10 ani(2007-2017) 35
Fig. 22 Afiș din cadrul proiectului de dezvoltare a stațiunii Ocna Șugatag 37
Fig. 23 Poartă de lemn Ocna Șugatag 38
Fig. 24 [anonimizat] Ocna Șugatag 39
Fig. 25 Diagrama elemenetelor ce ar trebui luate în considerare în cadrul planului de dezvoltare 40
Fig. 26 Drumul spre zona Băilor vechi 41
Fig. 27 Drumurile din stațiune și lipsa trotuarelor 42
Fig. 28 Principalele drumuri care ar trebui reabilitate 42
Fig. 29 Model de bazin semiacoperit din ștrandul Gyla – Ungaria, ar putea fi aplicat pe bazinul de la Hotel Crăiasca 43
Fig. 30 Posibila locație a ștrandului acoperit și imaginea unui model de ștrand din Aleșd 44
Fig. 31 Modele propuse pentru extindere spațiilor de joacă pentru copii 45
Fig. 32 Locație posibilă pentru amplasarea bazinului olimpic și un model de bazin olimpic de la Oradea 45
Fig. 33 Mini Aqua Park-ul de la Complexul Holiday 46
Fig. 34 Locație posibilă pentru amplasarea Aqua Park-ului și un model de Aqua Park de la Oradea 47
Fig. 35 Lacul care ar putea fi amenajat și un model de lac sărat amenajat de la Turda 47
Fig. 36 Noua hartă a stațiunii conform planului de remodelare și dezvoltare 48
Fig. 37 Ponderea răspunsurilor privind atragerea turiștilor 55
Fig. 38 Centrul local de informare turistică 55
Fig. 39 Ponderea răspunsurilor în ceea ce privește unitățile de cazare 56
Fig. 40 Media răspunsurilor privind infrastructura de transport 56
Lista tabelelor
Tabel 1 Numărul de locuitori pe categorii de vârstă 20
Tabel 2 Hotelurile din stațiune 25
Tabel 3 Unitățile de cazare din stațiune 26
Tabel 4 Unitățile de alimentație din stațiune 29
Tabel 5 Detalii privind bazinele agrementale din cadrul stațiunii 32
INTRODUCERE
În țara noastră există zone geografice, care prin relief, climă, resurse naturale, prin farmecul și frumusețea lor sunt unice. O astfel de zonă este stațiunea Ocna Șugatag.
Stațiunea Ocna Șugatag mai este supranumită și ,,litoralul” sau ,,perla” Maramureșului fiind cea mai importantă bază de tratament din județ și singura care funcționează de la creare, până în zilele noastre fără întrerupere.
Unul dintre motivele care m-a determinat să scriu această lucrare a fost reprezentat de faptul că am observat lipsa unor lucrări mai ample pe această temă. Dar și faptul că stațiunea nu este recunoscută la adevăratul său potențial.
Data cea mai probabilă pentru apariția stațiunii este anul 1920. Ocna Șugatag este situată în depresiunea Maramureșului, la poalele munților Gutâi, la o altitudine de 490 m. Este amplasată într-un cadru natural cu o frumusețe peisagistică nemărginită. Stațiunea are ca și resurse naturale apele minerale clorosodice, calcinate, lacurile sărate. Acestea sunt valorificate prin bazele de tratament, fiind benefice în tratarea afecțiunilor ginecologice, neurologice, artroze, reumatismele. Aceasta mai dispune și de instalații pentru electroterapie, cu aerosol, pentru fizioterapie, împachetări cu parafină. În imediata proximitate se află: Pădurea Crăiasca, Tăul Morărenilor, Biserica de lemn de la Ocna Șugatag. Pe lângă acestea este foarte aproape de Creasta Cocoșului și la doar 20 km de Sighetu Marmației.
Prin această lucrare urmăresc promovarea și valorificarea resurselor turistice ale zonei printr-o politică turistică sănătoasă ce pune în valoare acest loc, transformând-o într-o excepțională stațiune de balneație, recreere, odihnă și divertisment.
Lucrarea va avea 8 capitole prin care doresc să demonstrez potențialul turistic al stațiunii Ocna Șugatag și cum ar putea fi dezvoltată. În primul capitol voi vorbi despre cadrul legislativ, pe care trebuie să-l îndeplinească o stațiune pentru a primi titlul de stațiune turistică; în al doilea capitol voi vorbi despre localizarea și potențialul geografic al stațiunii; în al treilea capitol voi urmări evoluția stațiunii; în capitolul 4 voi descrie principalele forme de turism care pot fi practicate aici și cum se poate dezvolta stațiunea, iar în următoarele capitole urmăresc să demonstrez că stațiunea are un potențial turistic ridicat, planurile de remodelare, precum și părerea localnicilor.
CAPITOLUL 1.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNEI STAȚIUNI TURISTICE
Avize pentru documentații de construcții în domeniul turismului și documentații de urbanism privind zone și stațiuni turistice.
HG nr 31/1996 – pentru aprobarea Metodologiei de umanizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului muncii și protecției sociale:
METODOLOGIA de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului.
1. Dispoziții generale
1.1 Prin avizul Ministerului Turismului se urmărește:
a) corelarea prevederilor din documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind zone și stațiuni turistice cu cerințele de dezvoltare turistică a acestora și cu caracteristicile specifice amenajărilor din domeniul turismului, aliniate la standardele interne și internaționale;
b) Valorificarea și protecția patrimoniului turistic prin dezvoltarea unui turism durabil și calitativ, în concordanță cu strategia și cu programul național din domeniu;
c) Creșterea competitivității ofertei turistice românești, ținând seama de criteriile de performanță specifice construcțiilor cu destinație turistică.
1.2 Avizul de specialitate al Ministerului Turismului precede și constituie o condiție a eliberării autorizației de construire / desființare pentru obiectivele din domeniul turismului, potrivit precizărilor de la pct. 2.1.2.
1.3 Avizul emis menționează categoria în care poate fi încadrat obiectivul, cu condiția respectării și a celorlalte criterii privind clasificarea pe stele și categorii a structurilor de primire turistice, și constituie premisa abordării ulterioare a categoriei.
2. Obiectivul avizării
2.1 Avizul de specialitate al Ministerului Turismului se emite pentru:
2.1.1. Documentații de urbanism și amenajare a teritoriului privind zone și stațiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente;
2.1.2. Documentații tehnice privind amplasamentul, conformarea și funcționalitatea construcțiilor noi cu destinație turistică de tipul:
a) Structuri de primire turistice: -hotel, hotel – apartament, motel, vila, bungalou, cabană, sat de vacanță, camping, pensiune cu o capacitate mai mare de 3 camere, indiferent de categoria de confort a acestora;
b) Structuri de servire a mesei:
– restaurant clasic, restaurant specializat, restaurant cu specific național sau local, braserie, berărie, grădină de vară, baruri de orice tip, unități de tip fast-food restaurant cu autoservire, bufet tip “expres”, pizzerie, snack-bar-cofetărie, patiserie, organizate în:
– unități amenajate în spații special destinate, cuprinse în structuri de primire turistice
– structuri independente, amplasate în cadrul stațiunii turistice;
c) Structuri de agrement turistic:
– Cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic- transport turistic pe cablu, pârtii amenajate pentru practicarea schiului și alte asemenea;
d) structuri de tratament balnear:
– Complexe de turism balnear;
2.1.3. Documentații privind funcționalitatea specifică a construcțiilor existente din Domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau a altor lucrări care modifică funcția turistică a acestora;
2.1.4. Documentații privind construcțiile ce urmează a fi modificate structural și funcțional în scopul primirii unei funcționalități cu profil turistic.
3. Procedura de avizare
3.1. Pentru avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului vizând domeniul turismului, prevăzute la cap. 2 pct. 2.1.1 din prezenta metodologie, se va prezenta partea scrisă și desenată, corespunzător fiecărui tip – faza a documentației, după caz, plan de amenajare a teritoriului – național, județean, plan urbanistic – general, zonal, de detaliu, conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor.
3.2. În vederea emiterii avizului Ministerului Turismului asupra documentațiilor privind construcții și amenajări din domeniul turismului, în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, se vor prezenta:
a) cererea de solicitare a avizului din partea beneficiarului;
b) certificatul de urbanism;
c) documentația tehnică de execuție – proiect în faza pentru autorizare de construire, care va cuprinde: -1. piese scrise:
– Memoriu succint pentru fiecare specialitate în parte;
– Date și indicii care caracterizează construcția proiectată;
-2. piese desenate:
– Planul cuprinzând încadrarea în teritoriu la una dintre scările: 1:10.000; 1:2.000; 1:1.000;
– Planul de situație al imobilelor care fac obiectul avizării, la scara: 1:2.000 sau 1:1.000; 1:500; 1:200; 1:100, după caz, care va preciza:
– Parcela cadastrală pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism;
– Amplasarea tuturor construcțiilor care se vor construi sau care se vor desființa;
– Accesele în incintă și în construcție;
– Plantații, spații verzi;
– Trasee de alimentare cu apă și canalizare;
– Planurile tuturor nivelurilor;
– Secțiuni care să cuprindă cota zero, cotele tuturor nivelurilor, înălțimea acoperișului și pantele acestuia;
– toate fațadele care să cuprindă și clădirile învecinate, după caz, pentru construcțiile alipite unor imobile inexistente.
Piesele desenate sus-menționate se vor prezenta la una din scările: 1:100; 1:50 și, în mod excepțional, 1:20 pentru unele detalii de finisaje băi și de mobilare, specifice funcțiunii hoteliere a camerelor, pentru unități de categoria de confort de 4 și 5 stele.
3.3. Elemente de analiză și criterii de avizare:
3.3.1. Pentru documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, analiza va avea în vedere elemente și criterii privind:
a) Interconectarea intereselor generale ale zonei cu strategia de dezvoltare a turismului;
b) Statuarea unei dezvoltări turistice durabile a zonei și a stațiunilor turistice;
c) Zonificarea teritorial – funcțională care să releve natura dominantă a activității de bază;
d) Reglementări specifice stațiunii turistice și/sau zonelor funcționale din cadrul acesteia;
e) Prevederi privind delimitarea zonelor aferente obiectivelor protejate, monumente istorice și de arhitectură;
f) Prevederi privind delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire, de extinderi de construcții, precum și alte situații, după caz;
g) Prevederi de reabilitare, protejare și conservare a mediului, în funcție de principalele tipuri de resurse;
h) Dezvoltarea sistemului de rețele tehnico-edilitare în corelare cu necesitățile rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiective turistice sau de altă natură în cadrul zonelor sau al stațiunilor turistice;
i) Destinația terenurilor în funcție de zonele de interes turistic, funcțiuni admise și interziceri;
j) Amplasarea construcțiilor în raport cu căile majore de circulație;
k) Rezervarea terenurilor, legată de rezolvarea problemelor de infrastructura turistică, circulație rutieră, parcaje publice, cât și a celor aferente obiectivelor turistice;
l) Prescripții legate de accesul la construcțiile turistice, precum și condițiile minimale de echipare edilitară, recomandări și prescripții vizând utilizarea unor materiale de construcții, finisaje exterioare inclusiv și, după caz, acoperișuri și învelitori;
m) Prescripții referitoare la terenurile afectate de funcțiuni de utilitate publică, specifice stațiunilor turistice;
n) Protecția factorilor naturali din perimetrul zonelor și al stațiunilor turistice;
o) Protecția construcțiilor turistice existente, precum și a celor supuse avizării în vederea autorizării de construire;
p) Referiri asupra modului de utilizare a terenurilor prin evidențierea coeficientului de ocupare a acestora;
r) Alte situații specifice stațiunii turistice în contextul unor precizări de detaliu privind prescripții și recomandări generale, precum și specifice zonei și/sau stațiunilor turistice.
3.3.2. Pentru analiza privind emiterea avizului specific asupra amplasamentului, conformării și funcționalității obiectivelor supuse avizării se vor avea în vedere, în principal, elemente și criterii cu referire la:
a) Respectarea prevederilor certificatului de urbanism;
b) Încadrarea în prevederile planului urbanistic general, zonal sau de detaliu, după caz;
c) Respectarea prevederilor privind încadrarea în măsuri de natura restrictivă unde, potrivit legii, s-a instituit un anumit regim de protecție, rezervații istorice și de arhitectură, parcuri naționale și balneare, rezervații naturale;
d) Condiții noi determinate ale amplasării de construcții într-un cadru restricționat, cu orientări ale dezvoltării de perspectivă pe anumite profiluri ale zonei, altele decât cele care au stat la baza aprobărilor inițiale, căi rutiere noi, rezerve naturale, facilități deosebite;
e) avize prealabile de la factori implicați, pentru obiective și/sau lucrări având un înalt grad de complexitate;
f) Considerente asupra amplasamentului în contextul prevederilor normelor și ale criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice, după caz, cu referire la caracteristicile terenului, cota pânzei de ape freatice, zone inundabile;
g) Accesul în zonă și la obiectiv, drumuri și circulații, accese pietonale și carosabile, parcaje, vecinătăți, sistematizare verticală;
h) Prevederi privind exploatarea rațională și protecția factorilor naturali și de mediu în stabilirea capacităților unor funcțiuni din cadrul obiectivelor analizate, amplasate în stațiuni turistice;
i) Posibilități de asigurare a calității produsului turistic în perspectivă, în funcție de rezervele omologate privind resursele naturale;
j) Dezvoltarea armonioasă și echilibrată în spațiul avut în vedere privind capacități de primire, alimentație pentru turism, tratament balnear, agrement, în cadrul stațiunii sau al zonelor funcționale, stabilite prin planul urbanistic;
k) Prevederi privind echiparea cu utilități, racorduri, trasee, care pot afecta capacitățile existente în zonă;
l) Prevederi privind respectarea normativelor și a criteriilor de performanță a construcțiilor din domeniu, de asigurare a funcționalității și a gradului de confort vizând;
– Partea de arhitectură, accese și evacuări, suprafețele încăperilor, situarea și orientarea acestora în cadrul obiectivului, înscrierea în parametrii tehnici specifici funcțiunilor privind iluminatul natural, izolarea fonică;
m) Prevederi și nivelul de echipare cu aparatură și/sau utilaje specifice și dotate, corespunzător gradului de confort preconizat;
n) Prevederi și nivelul de decorare și al amenajărilor interioare, finisaje, dotarea cu mobilier;
o) Respectarea fluxului tehnologic specific profilului activităților, determinat în stabilirea nivelului de confort al obiectivului, al capacităților, după caz, de cazare, alimentație pentru turism, tratament balnear, agrement turistic;
p) organizarea spațiilor anexe și a fluxurilor tehnologice specifice spațiilor de producție gastronomică – bucătării, depozitare, laboratoare, precum și a spațiilor tehnice – spălătorii, centrala termică, grupuri sanitare pentru personal.
3.3.3. Comisia de avizare de specialitate a Ministerului Turismului poate refuza acordarea avizului atunci când:
a) Prin arhitectura practicată, dimensiuni, aspect exterior, finisaje, se modifică natura și caracterul zonei în care se vor amplasa viitoarele construcții ori nu se respectă prescripțiile stabilite prin actele normative;
b) Prin amplasament, structura capacităților sau profilul funcțional, noile construcții sau instalații pot compromite sau pot aduce prejudicii cadrului natural existent, mediului ambiant, peisajului caracteristic, resurselor naturale, salubrității și/sau securității publice;
c) Terenurile pentru amplasamente sunt inundabile, erodate sau alunecă;
d) Construcțiile noi, prin amplasament, au accese care nu asigură funcționalitatea normală sau sunt inaccesibile mijloacelor de stingere a incendiilor;
e) Construcțiile noi nu se încadrează în parametrii funcționali și de valorificare rațională a resurselor naturale;
f) Interese majore de ordin edilitar de perspectivă impun anumite restricții de care nu s-a ținut seama;
g) Documentația supusă avizării nu reflectă clar funcționalitatea tehnologică specifică profilului structurilor turistice după caz, de primire turistice, de servire a mesei, de tratament balnear, de agrement turistic, ale obiectivului analizat.
4. Dispoziții finale
4.1. Avizul se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației complete la Ministerul Turismului. În cazul unor lucrări având un înalt grad de complexitate termenul de emitere a avizului se prelungește cu 15 zile.
4.2. În situația depunerii unei documentații incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 15 zile de la data înregistrării, în vederea completării.
4.3. Contestațiile la aviz se depun în scris la Ministerul Turismului, în termen de 15 zile de la data primirii avizului de către beneficiar, urmând ca în termen de 15 zile să se transmită răspunsul contestației.
Atestarea stațiunilor turistice:
HG nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice
ART.1. Prezenta hotărâre reglementează normele și criteriile de atestare a stațiunilor turistice în scopul protejării, conservării și valorificării resurselor turistice;
ART.2. Se atestă că stațiunea de interes național autorităților administrației publice locale, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Atestarea ca stațiune, turism local, după caz, localitatea ori partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice și care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în anexa nr.1.
ART.3.(1) Atestarea stațiunilor turistice se face de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, nu schimbă rangul localității stabilit în condițiile legii.
ART.4.(1) Autoritățile administrației publice locale transmit Ministerului Întreprinderilor Mici, Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale o cerere – tip, potrivit modelului prevăzut la anexa nr.2 și la documentația pentru atestarea stațiunii turistice, care trebuie să cuprindă: a) monografia turistică; b) documentațiile privind amenajarea teritoriului și urbanismului, avizate și aprobate conform anexei nr.1 la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: planul urbanistic general și regulamentul aferent acestuia și planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) fișa stațiunii turistice de interes național și conform modelului prevăzut în anexa nr.4 pentru stațiunile turistice de interes local; d) studii și documente care să argumenteze atestarea stațiunii turistice și a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune. (2) Monografia turistică prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie să cuprindă următoarele capitole principale: a) considerații generale privind poziția geografică, infrastructura, cadrul natural, cadrul socio- economic, probleme de mediu și factori naturali de risc; b) analiza potențialului turistic în funcție de tipul stațiunii turistice: factori naturali de cură, bioclimatul zonei, domeniul schiabil; c) nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic: structuri de primire turistice și de agrement, informații privind circulația turistică.
ART.5. Documentația pentru atestarea stațiunii turistice se depune la Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, care în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului pentru atestarea stațiunii turistice. În cazul în care localitatea sau partea din localitate nu întrunește toate criteriile pentru a fi atestată ca stațiune turistică, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale va informa în scris, în același termen, autoritatea administrației publice locale interesată.
ART.6. (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autoritățile locale care au în administrare localități sau părți de localități atestate ca stațiuni turistice de interes local, respectiv național au obligația de a depune fișa stațiunii turistice, conform modelului prevăzut în anexa nr.3, respectiv în anexa nr.4. (2) Nedepunerea fișei stațiunii turistice în termenul prevăzut în alin. (1) atrage retragerea statutului de stațiune turistică al localității sau părții de localitate atestate ca stațiune turistică.
ART.7. În scopul unei mai bune informări a turiștilor și pentru îmbunătățirea cadrului de protejare, conservare și valorificare a resurselor turistice, localitățile ori părți ale acestora,
atestate ca stațiuni turistice de interes național sau local, vor fi semnalizate pe drumurile naționale și județene cu panouri indicatoare, la intrarea în stațiunea turistică.
ART.8. (1) Achiziționarea panourilor indicatoare se realizează de autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se află stațiunea turistică, în condițiile legii. (2) Panourile indicatoare trebuie să aibă următoarele caracteristici: dimensiuni de 1.000 mm x 400 mm, se execută din tablă emailată, în culori alb 100 % și maro pantone 291 C 100%, având conținutul: “Stațiune turistică de interes național” sau “Stațiune turistică de interes local”, după caz, și se montează pe suport la intrarea în localitate, sub indicatorul cuprinzând denumirea localității. (3) Consiliile locale au obligația de a monta și de a întreține panourile indicatoare prevăzute la alin.(2).
ART.9. (1) Stațiunea turistică atestată este administrată de consiliul local al unității administrativ teritoriale pe a cărei rază teritorială se află. (2) Autoritatea administrației publice are obligația de a respecta criteriile prevăzute în anexa nr.1, care au stat la baza atestării acesteia. (3) Veniturile obținute din taxa hotelieră sunt destinate dezvoltării turismului pe plan local și promovării acestuia, precum și finanțării proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice, în conformitate cu legislația în vigoare.
ART.10. (1) Centrele naționale de informare și promovare turistică sunt servicii specializate care funcționează în subordinea consiliilor locale și județene, după caz, și în colaborare cu Ministerul Întreprinderii Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale. (2) Sediile centrelor naționale de informare și promovare turistică trebuie să fie situate în centrul localităților, pe străzi cu circulație intensă, în apropierea obiectivelor de interes turistic, în clădiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turiști. (3) Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale elaborează norme metodologice privind acreditarea centrelor naționale de informare și promovare turistică, care se aprobă prin ordin al Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
ART.11. (1) Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale propune retragerea atestării unei stațiuni turistice, prin hotărâre a Guvernului, în cazul în care stațiunea turistică atestată conform legislației anterioare nu mai îndeplinește criteriile prevăzute în anexa nr.1. (2) Evaluarea îndeplinirii normelor și criteriilor prevăzute în prezenta hotărâre, se realizează de către reprezentații împuterniciți ai Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.
ART.12. Localitățile sau părțile unor localități atestate ca stațiuni turistice de interes național sau local, conform legislației anterioare privind atestarea stațiunilor turistice, prezentate
în anexa nr.5, rămân atestate ca atare în măsura în care îndeplinesc, criteriile de atestare a stațiunilor turistice, prevăzute în prezenta hotărâre.
ART.13. Anexele nr. 1-5 fac parte integrată din prezenta hotărâre.
ART.14. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărârii se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 867/2005 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 13 iulie 2006.
CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA COMUNEI OCNA ȘUGATAG ȘI A STAȚIUNII BALNEARE
Localitatea Ocna Șugatag este satul de reședință al comunei cu același nume, se află în zona de nord a județului Maramureș, județ situat în nord-vestul României la granița cu Ucraina. Spațiul integrat teritoriului Ocna Șugatag este localizat la intersecția paralelei de 47˚46̍ 46̎ latitudine nordică, cu meridianul de 23˚56̍ 28̎ longitudine estică.
În apropierea satului Ocna Șugatag sunt poziționate mai multe centre urbane cu influență locală sau regională: Sighetu Marmației (19,4 km), Cavnic (24,9 km), Baia-Sprie (42,6 km), Baia Mare (51,8 km). Principalele căi de acces spre stațiunea Ocna Șugatag se pot face dinspre Sighetu Marmației pe DN 18 și apoi DJ 182A, dinspre Baia Mare peste Munții Gutâi pe DN 18 sau dinspre Baia Mare pe la Cavnic pe DJ 109F.
Accesul în această zonă se poate face cu mașina sau orice alt vehicul auto. Nu există gară feroviară în stațiune, doar în localitățile învecinate, cum ar fi: Baia Mare și Sighetu Marmației. Atât pe ruta Sighet- Ocna Șugatag, cât și pe cea Baia Mare-Ocna Șugatag există autobuze care asigură transportul până în stațiune, punctul de plecare fiind în gările CFR ale celor două orașe. Astfel, cei care vin cu trenul își pot continua drumul pe calea rutieră până în Ocna Șugatag.
Fig. Localizarea stațiunii Ocna Șugatag
2.1. Descrierea geografică a cadrului natural din proximitatea stațiunii.
Ocna Șugatag se află în Țara Maramureșului, sau Maramureșul Istoric. Localitatea se situează în Depresiunea Maramureș, la poalele munților Țibleș și Gutâi, munți vulcanici tineri. Altitudinea la care se află localitatea Ocna Șugatag este 490 m. Situați în grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Gutâi formează alături de Munții Oaș și Munții Țibleș, partea nordică a lanțului munților vulcanici.
Comuna este extinsă pe o suprafață de 8.520 de hectare, dintre care 263 ha intravilan și 8.257 extravilan, în partea de sud-est a Depresiunii Maramureșului.
Localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară datorită izvoarelor minerale clorosodice și lacurilor sărate formate prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării. Rețeaua hidrografică este alcătuită din: râul Mara (40 km) și râul Cosău, important afluent al Marei; comuna Ocna Șugatag este situată astfel pe culmea terasată natural de cele două râuri. Ca urmare a prăbușirii salinelor vechi s-au format mai multe lacuri sărate întinse pe lungime de un kilometru, cum ar fi: Lacul Gavrilă, cu o adâncime de 29 m și suprafață de 23.500 mp, acesta fiind considerat cel mai mare ca întindere, dar și cel mai adânc lac sărat antropogen din România; Tăul fără fund, fiind cel mai adânc lac antroposalin din Maramureș, cu o adâncime de aproximativ 32 m; dar și Lacul Bătrân și Lacul Vrăjitoarelor. Cursurile de apă a celor două râuri, au un debit variabil, aproape de secare în perioada lunilor de vara și mai puternic primăvara, odată cu topirea zăpezilor. Climatul este unul de depresiune intramontană, având temperatura medie anuală de 8̊ C. Luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie, iar luna cea mai rece este ianuarie. Precipitațiile înregistrate sunt de 750 mm anual.
2.2. Inventarierea potențialului turistic natural și antropic
Stațiunea Ocna Șugatag și zona stațiunii oferă datorită existenței resurselor naturale, a reliefului, condițiilor climatice și precipitațiilor favorabile, un potențial turistic dezvoltat și ridicat.
Printre resursele naturale cu un grad ridicat al potențialului de atractivitate și valorificare turistică se află apele minerale clorurate, sodice și calcinate, dar și a lacurilor sărate formate pe raza localității ca urmare a dispariției unor vechi mine. În urmă cu câțiva ani, turismul balnear în comuna Ocna Șugatag a luat o amploare nebănuită. Apele minerale cloro-sodice din stațiunea Ocna Șugatag, dețin proprietăți curative, ele determinând atracția turiștilor atât pentru valențele terapeutice, cât și pentru cele recreative.
Pe lângă turismul balnear, în zona analizată se mai remarcă turismul rural, agroturismul, dar și turismul în aer liber, precum drumeția.
Pe teritoriul localității există și două rezervații naturale: Tăul Morărenilor – lac natural situat în piemontul Gutâiului, acesta remarcându-se printr-o floră variată a zonei înconjurătoare și Pădurea Crăiasa, care este o rezervație peisagistică și forestieră de 44 ha situată lângă Băile Noi, cuprinzând exemplare de goruni seculari și larice.
Rezervația naturală de tip peisagistic, floristic, faunistic, Tăul Morărenilor a devenit arie protejată în anul 2000. Acest lac se află pe hotarul satului Breb, la o altitudine de 853 m. Lacul s-a format în urma unei alunecări de teren, cu o adâncime de aproximativ 20 m, formă aproape circulară, având un luciu al apei de 4300 m2 și un pH de 7,0. Apa lacului provine dintr-un pârâu cu debit constant, dar și din izvoare subterane. Fauna este variată, găsindu-se aici mai multe specii de păsări, reptile și broaște ( corcodel cu gât negru, rață sălbatică, broască roșie de munte). În timp ce, flora este bogată formată din arbuști, ierburi, arbori, alun, arin, specii de fag, etc.
Fig. Tăul Morărenilor și indicator spre acesta
În ceea ce privește, Pădurea Crăiasa este o rezervație naturală, devenită arie protejată în anul 2000. Aceasta se află în comuna Ocna Șugatag, fiind la o altitudine medie de 485 m, cu o suprafață de 44 ha. Pădurea este amplasată în partea de nord a localității Ocna Șugatag la 1 km ( DJ 109F ) din centrul localității pe partea stângă. Vegetația pădurii este constituită preponderent din gorun și larice – o specie de conifer cu frunze căzătoare. Pădurile au fost plantate de către administrația minelor în secolele trecute. Principalul scop al ariei protejate Pădurea Crăiasa este cel de conservare a diversității biologice.
Fig. Rezervația naturală-Pădurea Crăiasca
Sursă: https://maramuresenii.ro/rezervatia-padurea-craiasca-ocna-sugatag/ accesat 6.04.2019, ora 21:47
Potențialul antropic al zonei se remarcă prin biserica de lemn din Sat Șugatag, construită în anul 1642, purtând hramul ,,Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, fiind o biserică ortodoxă, încadrată în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, având ca elemente caracteristice: streașină dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Pe lângă aceasta mai există o biserică de lemn, chiar în Ocna Șugatag, purtând numele ,,Duminica Tuturor Sfinților”. Aceasta a fost construită între anii 1978-1983, reprezentând una dintre cele mai noi biserici de lemn din zonă.
2.3. Populația
În stațiunea Ocna Șugatag majoritatea locuitorilor sunt români (85,91%), iar principalele minorități sunt maghiarii (7,79%) și romi(2,1%), în timp ce pentru 3,29%, nu le este cunoscută apartenența etnică. În ceea ce privește religia, 71,22% sunt ortodocși, 9,29% greco-catolici, 9,08% romano-catolici, 3,17% martorii lui Iehova, 1,53 baptiști, în timp ce pentru 4,1% nu le este cunoscută apartenența confesională.
Tabel Numărul de locuitori pe categorii de vârstă
Sursă: Institutul Național de Statistică- recensământ 1 ianuarie 2019, accesat 5.05.2019, ora 20:36
CAPITOLUL 3. FAZA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ A STAȚIUNII BALENOCLIMATERICE OCNA ȘUGATAG
Stațiunea Ocna Șugatag, supranumită și ,,litoralul” sau ,,perla” Maramureșului este cea mai importantă bază de tratament din județ și singura care funcționează de la creare, până în zilele noastre, fără întrerupere. Stațiunea cunoaște o dezvoltare treptată, nefiind inclusă în niciun plan de dezvoltare turistică concret până în ultimii ani.
Importanța curativă a apelor minerale clorosodice și evoluția turistică generală, aflată într-un plan ascensional, datorită creșterii conștientizării omului asupra factorului de recreere și sănătate în plan principal, a determinat stațiunea Ocna Șugatag să cunoască un proces de dezvoltare semnificativ.
Stațiunea se remarcă, prin apa sărată a lacului Găvrilă, apă care este folosită pentru stațiune. Apa lacului prezintă o mineralizație totală de 289,257 g/litru, aproape de punctul de saturație, ocupând locul unu în județ. Datorită implementării unui plan de dezvoltare din ultimii ani, stațiunea și-a extins zona de agrement și baza materială de cazare.
3.1.Evoluția și dinamica stațiunii
În timp ce, localitatea Ocna Șugatag este atestată documentară în anul 1355, stațiunea este de dată recentă, conform unor surse aceasta apare în anul 1911, însă unele susțin că a apărut doar în anul 1920. ,, Mică stațiune balneară la 20 km de Sighetul Marmației, cu ape sărate concentrate, care se întrebuințează pentru băi. Poziția înaltă și regiunea păduroasă cu aerul curat, ozonizat, o face o localitate climaterică”.
Ocna Șugatag a fost un loc important de extragere a sării. Activitatea de bază a localității a fost exploatarea sării, de unde derivă și numele localității. S-au găsit monede de aur și argint din perioada romană, în jurul acestor ocne, exemplificând exploatarea sării din cele mai vechi timpuri. Galeriile minelor s-au surpat, la începutul secolului XX, ridicând la suprafață un ochi de apă caldă și sărată.
În perioada dominării austro-ungare, curtea de la Viena a acordat o atenție deosebită exploatării zăcămintelor de sare, acest lucru luând amploare, iar localitate Ocna Șugatag se dezvoltă și sistematizează. Calitatea sării de la Ocna Șugatag era una de excepție, exploatându-se în bulgări și plăci și exportată în țări precum Ungaria, Austria, Rusia. Localitatea este o stațiune balneară datorită izvoarelor minerale clorosodice și lacului sărat, format prin prăbușirea unor vechi mine de sare.
Fig. Ocna Șugatag în trecut
Sursă: https://www.primariaocnasugatag.ro/galerie/ accesat 14.04.2019, ora 22:54
Există 8 lacuri în fostele ocne de sare (care se situează pe primele locuri în Europa din punct de vedere al salinității), izvoare cu apă sărată, aflorimente de sare nativă, floră și faună specifice. În stațiunea Ocna Șugatag se tratează afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic și afecțiuni ginecologice; prin tratamente cu băi calde și băi reci, dar și helioterapie, electroterapie, termoterapie, hidroterapie. Baza de tratament de la Ocna Șugatag a fost înființată în anul 1972. Aceasta dispune de cinci bazine cu apă sărată, trei afară, pe ștrand și alte două sunt în interior, cu apă încălzită de până la 37 ̊ C.
Odată cu începerea valorificării în scop turistic a resurselor descoperite, se formează și primele baze materiale de cazare, prin cazări în cadrul gospodăriilor familiale din proximitatea ștrandului. Dezvoltăriile continuă treptat sub forma extinderii pensiunilor și creșterea numărului de locuri de cazare în casele familiale. Treptat apar investiții masive în dezvoltarea stațiunii prin construirea hotelurilor, motelurilor și vilelor. Mai târziu cazarea era asigurată de Complexul balnear al U.G.S.R., având aproximativ 200 locuri. Mai funcționa un Hotel al Cooperației de Consum, cu circa 80 locuri. Ulterior, după anul 1988, datorită afluxului de pacienți, se impune nevoia măririi spațiilor de cazare. În anul 2019, se ajunge la un număr de 1063 locuri de cazare în stațiune.
Inspectoratul Geologic Minier Baia Mare, alături de Inspectoratul Regional de Protecție a muncii, au considerat în urma cercetărilor efectuate că este absolut necesar schimbarea amplasării ,,Băilor vechi” în afara zonelor de surpare, recomandându-se locul unde se află astăzi noua stațiune, situându-se la o distanță de aproximativ 1,5 km. Băile vechi și-au sistat activitatea abia în anul 1990.
Aceste băi se aflau în apropierea Lacului Găvrilă, fiind administrate pe atunci de Consiliul popular al comunei Ocna Șugatag, considerate doar de interes local și funcționând doar în sezonul cald. Băile aveau un bazin exterior având o capacitate de 800 m3, iar cabinele de baie cuprindeau un număr de 16 vane.
Începând cu anul 2006 pe vechiul amplasament, ,,patronul Pop Teodor ,,Margine” din Sighetu Marmației, a redeschis Băile vechi realizând o investiție de proporții”. Acesta a construit un complex cu 24 de locuri, 20 de căsuțe din lemn, două piscine interioare, sauna, masaj, 8 dușuri calde, un bazin exterior cu apă încălzită de 44*22 m, dar și un bazin mic pentru copii care este de 5*5 m. Nămolul din bazinul mare se folosește pentru tratament terapeutic.
3.2. Infrastructura căilor de acces în stațiune
Căile de acces dețin o importanță majoră, ele fiind mijloacele de canalizare a fluxurilor turistice de la locul de proveniență spre locul de destinație. Gradul dezvoltării și complexității acestora va determina rapiditatea și confortul în deplasarea turiștilor sau chiar pot determina alegerea făcută de aceștia asupra locului unde se va desfășura consumul turistic.
În ceea ce privește stațiunea Ocna Șugatag, rolul principal în cadrul căilor de comunicație este deținut de infrastructura rutieră.
Principalele artere rutiere spre stațiune sunt: DN 18 dinspre Baia Mare peste Munții Gutâi, DN 18 sau DJ 182A dinspre Sighetu Marmației sau de la Baia Mare pe la Cavnic pe DJ 109F; DJ 186B spre Budești și DJ 185 spre Călinești.
Arterele rutiere, mai sus menționate, reprezintă principalele canale de acces ale turiștilor spre stațiune. Din păcate, infrastructura feroviară lipsește în totalitate. În stațiune, se mai poate ajunge cu autobuze, acestea fiind luate din principalele orașe din apropiere: Baia Mare și Sighetu Marmației.
3.3. Baza materială de cazare și alimentație publică
Infrastructura turistică destinată cazării și alimentației publice, alături de principalele resurse de atractivitate din zonă și infrastructura de acces, alcătuiesc componența fundamentală de funcționare a activității turistice în cadrul unei stațiuni și totodată o definesc ca importanță, complexitate și specific. Importanța cazării și alimentației turiștilor derivă din indispensabilitatea acestora la nevoile umane, devenind astfel un segment principal de dezvoltare, care implică o serie de factori specifici de funcționare, cu o politică și o strategie de marketing ce trebuie adaptată cererii turistice din locația respectivă.
Fig. Distribuția locurilor de cazare pe tipurile de unități din stațiune în anul 2019
Sursă: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
Așa cum reiese din graficul de mai sus, majoritatea locurile de cazare se află în cadrul hotelurilor și pensiunilor turistice, fiind peste 500 de locuri. Căsuțele de tip camping au devenit o opțiune prioritară pentru turiști, datorită accesibilității și practicării unor prețuri accesibile.
Unitățile de cazare hoteliere din stațiune sunt puține la număr, acest lucru fiind specific stațiunilor de mici dimensiuni sau a celor aflate în faza de dezvoltare. Conform lui N. Ciangă în Geografia turismului 2007, într-o clasificare realizată în funcție de mărimea bazei de cazare, stațiunea Ocna Șugatag este inclusă în categoria a V-a cu baza de capacitate sub 1000 de locuri, alături de stațiuni precum Durău, Slănic Prahova, Borșa, Semenic sau Beliș-Fântânele.
Tabel Hotelurile din stațiune
Sursa: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
Chiar dacă stațiunea este de dimensiuni mici, serviciile oferite de hotelurile construite aici, clasificate cu 2 și 3 stele arată direcția ascensională de dezvoltare a acesteia, unele fiind dotate cu piscine interioare cu apă sărată încălzită (Hotel Salina 60 m2), altele cu piscine exterioare și bază de tratament (Hotel Crăiasca). Pe lângă acestea se adaugă restaurante, bar de zi și de noapte, săli de conferințe dotate corespunzător, dar și spații de divertisment și joacă pentru copii, care devin nuclee de desfășurare a activităților de sine stătătoare.
Hotelurile se află concentrate în centrul stațiunii, pensiunile și zonele de camping aflându-se în proximitatea acesteia și în zonele periferice.
În cadrul stațiunii predomină unitățile de cazare de tipul pensiunilor, majoritatea dintre acestea fiind clasificate cu 3 flori/margarete. Capacitatea de cazare a pensiunilor fiind cuprinsă între 5 și 40 locuri de cazare/pensiune.
Fig. Distribuția pensiunilor pe categoriile de confort în anul 2019
Sursă: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
Tabel Unitățile de cazare din stațiune
Sursa: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
Una dintre cele mai căutate și dotate unități de cazare este Pensiunea Holiday, aceasta cuprinde două capacități de cazare clasificate la 3 stele, un restaurant tradițional și clasic clasificat la 3 stele, salon pentru servit micul dejun, sala de conferință dotată cu homecinema, video proiector, ecran de protecție mare. Locurile de cazare sunt amplasate în camere duble, triple, cu 4 locuri sau apartament. Camerele sunt clasificate toate la 3 stele, având baie proprie( dotate cu uscătoare de păr, duș și cadă), balcon, minibar,tv, wifi. Încălzirea este centralizată.
Fig. Piscina exterioară din cadrul pensiunii Holiday
Pensiunea dispune de un mini Aqua Park cu tobogane și piscine interioare cu apă dulce și cu apă sărată încălzite, saună finlandeză și masaj, jacuzzi, piscine exterioare încălzite(pentru copii, adulți, piscină cu apă sărată), loc de plajă cu șezlonguri, vestiare, dușuri exterioare cu apă caldă, terasă și grădină de vara, loc de joacă pentru copii.
Fig. Piscina interioară și zona de masaj din cadrul pensiunii Holiday
Datorită amenajărilor unor spații mari destinate campărilor, o pondere importantă o au căsuțele de campare din cadrul stațiunii, construite astfel pentru realizarea unei conformități între cererea și oferta turistică din stațiune. O altă alternativă, cu un procentaj mai scăzut, dar extrem de rentabil din punct de vedere financiar pentru turiști, în special pentru tineri și persoane cu venituri reduse este ocupată de locurile de cazare la corturi.
Fig. Zona de camping din stațiune
Este de subliniat faptul că la Ocna Șugatag întâlnim cea mai mare densitate de hoteluri, pensiuni, căsuțe de vacanță din Maramureș, astfel circa 40 din unitățile de cazare au peste 15 piscine interioare încălzite, ceea ce explică însemnătatea apei sărate de aici pentru tratament balnear. Printre acestea se enumeră: ,,Poarta Maramureșului”, ,,Țiplea”, ,,Crystal”.
Unitățile de alimentație publică din cadrul stațiunii sunt și ele prezente într-un număr semnificativ, având în total peste 1600 locuri, oferind o gamă variată din arta culinară și a consumului de băuturi.
Fig. Tipurile de unități de alimentație existente
Sursa: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
Tabel Unitățile de alimentație din stațiune
Sursa: http://turism.gov.ro/web/ accesat 16.04.2019, ora 23:51
3.4. Infrastructura balnear-terapeutică și cea cu caracter recreativ
În urmă cu 66 de ani, fostele ocne care erau un loc important de extragere a sării în trecut au fost închise datorită infiltrării masive de ape dulci, care au dus la prăbușirea minelor. Astfel, în timp pe ce acest loc s-au format lacuri cu apă sărată, făcând din Ocna Șugatag o stațiune renumită.
Fig. Stațiunea Ocna Șugatag și principalele sale obiective turistice
În stațiune există lacurile sărate și minerale, formate pe locul fostelor ocne, acestea fiind denumite Băile Vechi. Pe lângă acestea s-au format Băile Noi, în centrul turistic, fiind construite piscine exterioare cu apă minerală, precum și piscine interioare. În Ocna Șugatag există câteva lacuri antropogene, dintre care cele mai remarcate sunt: Lacul Tăul fără fund și Lacul Gavril. Primul are o adâncime de 33 m și o concentrație de sare de 119g/l, fiind cel mai adânc lac antroposalin din România. Iar lacul Gavril are o adâncime de 30 m, concentrație de sare de 119g/l și este cel mai mare lac antroposalin din România. Acest lac are o unicitate aparte, fiind un punct de atracție datorită faptului că apa de la suprafața lacului este dulce, iar de la jumătate în jos este sărată, acest lucru face posibilă supraviețuirea peștilor, precum și a florei specifice apelor dulci. Lângă Băile Vechi, pe malul Lacului Gavril a fost inaugurat în anul 2007 Complexul Turistic Lacul Sărat care are un restaurant cu terasă, o piscină cu apă sărată, pe malul lacului amenajându-se o plajă cu dușuri, un ponton unde se închiriază bărci, hidrobiciclete și sky-jet, închiriere de atv-uri.
Fig. Complex Lacul Sărat – piscine exterioare
Infrastructura balnear-terapeutică include cele mai importante elemente ale ofertei turistice, acestea fiind principalele atracții ale turiștilor. Dintre ele rolul cel mai mare îl dețin bazinele cu apă minerală, acestea fiind nucleul principal, datorită cărora s-au dezvoltat restul componentelor infrastructurale turistice.
Existența izvoarelor minerale și lacurile sărate formate datorită prăbușiri vechilor mine de exploatare a sării, au transformat Ocna Șugatag într-o stațiune renumită pentru eliminarea diferitelor afecțiuni: neurologice, inflamații cronice, reumatismele, ginecologice. Procedurile folosite sunt: hidroterapie, aerohelioterapie, băi calde în bazine, băi reci, termoterapie, masaj medical, electroterapie.
În anul 1972 se înființează baza de tratament care găzduiește anual mii de turiști care beneficiază de efectele miraculoase ale apelor sărate de aici. Această bază de tratament dispune de cinci bazine cu apă sărată, dintre care 3 exterioare, pe ștrand și două în interior, cu apă încălzită de până la 37 ̊C.
Tabel Detalii privind bazinele agrementale din cadrul stațiunii
Fig. Bazinele cu apă minerală de la Hotel Crăiasca
Cele mai utilizate sunt piscinele interioare 1 și 2, aici se realizează practic tratamentul de balneație, apa încălzită ajungând către 40̊ C. Datorită existenței atât a piscinelor exterioare, cât și a celor interioare cu apă minerală activitățile turistice ale stațiunii continuă pe tot parcursul anului, atât în sezonul estival, cât și iarna. Există numeroase aparaturi pentru efectuarea tratamentelor.
Fig. Baze de tratament
Sursa: https://www.tratamentbalnear.ro/ocna-sugatag accesat 27.05.2019, ora 23:07
3.5. Analiza statistică a circulației turistice
Circulația turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în altul, cel mai adesea între localitatea de reședință, considerată ca zonă emițătoare, și locul ales pentru satisfacerea necesităților recreativ-curative, ca fiind zona receptoare.
Rolul analizei statistice asupra circulației turistice în cadrul unei stațiuni este extrem de esențială, putându-se în acest fel măsura cantitatea fluxului turistic, momentele de regres și de ascensiune, originea și tipologia turiștilor și preferințele acestora. Odată creată o bază statistică despre stațiune, atât prezentă cât și istorică se poate prognoza evoluțiile următoare și tot pe această bază se realizează și strategia de marketing a locației în cauză.
Circulația turistică într-o regiune se caracterizează prin următorii indicatori: evoluția numărului de turiști, numărul înnoptărilor și gradul de ocupare a locurilor de cazare.
Fig. Sosirile turiștilor în unitățile de cazare din cadrul stațiunii pe o perioadă de 10 ani(2007-2017)
Sursa: Institutul Național de Statistică
În graficul de mai sus este redat numărul de turiști sosiți în structurile de primire turistică din cadrul stațiunii Ocna Șugatag, pe o perioadă de 10 ani. După cum se observă în primii ani există o fluctuație privind sosirile turiștilor. În anul 2012 are loc o scădere bruscă a sosirilor, astfel după ce în anul 2011 se înregistrează 6146 de sosiri, imediat, se produce un declin încât numărul turiștilor ce sosesc în stațiune ajunge la 3912. Însă începând cu anul de declin, 2012, numărul turiștilor crește treptat în fiecare an, ajungând să se atingă un număr record de 10 141 turiști, în anul 2017, cazați în structurile de primire turistică din stațiune.
Turiștii care sosesc în stațiunea Ocna Șugatag nu sunt doar cei care au drept scop practicarea tratamentelor balneare sau de altă natură, ci și de o majoritate care nu urmăresc neapărat efectele curative datorate apelor termale, satisfăcându-și mai mult nevoile legate de recreere și odihnă.
Fig. Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică pe o perioadă de 10 ani(2007-2017)
Sursa: Institutul Național de Statistică
În graficul redat este analizat numărul înnoptărilor care au loc în stațiunea Ocna Șugatag pe o perioadă de 10 ani (2007-2017).
Se observă evoluția fluctuantă a acestora, astfel anul 2007 este cel mai bogat în privința numărului de înnoptări, înregistrându-se peste 46 000. În anii următori se observă o scădere accentuată a lor , anul 2012 ,fiind anul critic deoarece au loc doar 8 128 de înnoptări. După acest declin, începând cu anul 2013, se înregistrează o ușoară creștere în fiecare an, urmând ca în anul 2017 să se realizeze peste 20 000.
CAPITOLUL 4. REMODELAREA STAȚIUNII ÎN VEDEREA MAXIMIZĂRII POTENȚIALULUI TURISTIC DEȚINUT
Stațiunile balneo-climaterice funcționează ca centre turistice complexe și de multe ori ca centre urbane, destinate unei clientele de mare eterogenitate. Amenajarea acestora necesită o concepție adecvată, o organizare a teritoriului într-o viziune regională, integrată, menită să asigure coordonarea spațială a tuturor activităților turistice si neturistice. În mod normal, o stațiune balneară pe lângă funcția sa predominantă și de bază, de cură balneară (de recuperare, terapie, profilactică), prin dotări adecvate și factori ambientali, îndeplinește și alte funcții turistice cum ar fi: recreere, odihnă, practicarea unor sporturi, precum și alte forme de turism: cultural, religios, agroturism, de afaceri și reuniuni etc.
În realizarea procesului de amenajare și dezvoltare se urmăresc trei obiective:
valorificarea optimă a resurselor de substanțe minerale terapeutice, dimensionarea și dezvoltarea funcției balneare, în corelație cu rezervele omologate ale acestora
dezvoltarea funcției turistice a localității prin valorificarea altor resurse naturale și locale sau antropice din localitate/areal
dezvoltarea economico-socială a localității, amenajarea și dotarea comercială, socială, culturală și urban edilitară adecvate necesităților balneo-turistice și populației locale
Din cele enumerate mai sus, se poate deduce că rolul remodelării unei stațiuni balneare, așa cum este cazul și stațiunii Ocna Șugatag, este acela de a consolida toate elementele potențialului turistic nevalorificate până în acest moment la parametrii maximi și odată cu acestea la dezvoltarea turismului din stațiune.
Remodelarea infrastructurală dintr-o stațiune de orice tip, trebuie să aibă loc în momentul în care se constată că cererea depășește oferta sau atunci când potențialii clienți sunt dirijați spre stațiunile concurente din arealul apropiat. Măsurile luate în cadrul planului de remodelare trebuie să fie concepute după o strategie sustenabilă bine implementată, care să țină cont în special de preferințele turiștilor și de procedeele de valorificare la potențialul maxim a ofertei turistice principale, cum este cazul apelor clorosodice pentru Ocna Șugatag.
Totodată în cadrul planului de remodelare trebuie să aibă în vedere datele statistice legate de turiști și turismul din stațiune, care pot releva noile tendințe spre care se optează, cine anume optează pentru așa ceva și câți. Odată analizate aceste date se poate contura o idee despre forma planului de remodelare.
Pentru stațiunea balneo-climaterică Ocna Șugatag se află în curs de derulare un proiect de dezvoltare: ,,Proiect pentru transformarea comunei Ocna Șugatag într-o stațiune turistică balneoclimaterică de nivel internațional”. Acest proiect urmărește transformarea stațiunii Ocna Șugatag, într-o stațiune turistică balneoclimaterică de nivel internațional ca urmare a promovării, sporirii accesibilității resurselor naturale, culturale și diversificării ofertei turistice. Unele dintre obiectivele acestui proiect sunt: creșterea ocupării forței de muncă la nivelul Regiunii Nord-Vest ca urmare a valorificării potențialului turistic al stațiunii Ocna Șugatag; reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, ambientale și de recreere și iluminatului public necesare dezvoltării turismului la nivelul stațiunii turistice Ocna Șugatag . Este necesar ca acest proiect să fie urmat și implementat pentru binele localității Ocna Șugatag.
Fig. Afiș din cadrul proiectului de dezvoltare a stațiunii Ocna Șugatag
Sursa: https://www.primariaocnasugatag.ro/comunicate-de-presa/ accesat 18.05.2019, ora 22:26
4.1. Identificarea unor segmente de atracție turistică și dezvoltarea celor existente
În cadrul planului de dezvoltare a stațiunii Ocna Șugatag, ideal ar fi să se urmărească și lărgirea ofertei turistice, prin introducerea unor noi segmente de activitate turistică, păstrând totuși cura balneară ca principal segment și totodată de dezvoltare în cadrul planului propus.
Identificarea și promovarea de noi forme de turism în cadrul stațiunii ar determina în primul rând creșterea gradului de satisfacție pentru turiști, creșterea numărului acestora, precum și atragerea unor noi segmente de turiști, practicanți ai noilor activități identificate.
În vederea extinderii ofertei turistice se pot remarca noile forme de turism care au fost identificate și anume:
-turismul rural și agroturismul care pot fi afirmate datorită zestrei etnografice a localităților rurale, acesta reprezintă o ideală oportunitate pentru revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor, a unor ocupații cu caracter artizanal, a folclorului în satele zonei. Toate acestea devin elemente de prim ordin ale unei oferte turistice originale, inedite, singura capabilă de-a atrage și a fideliza cererea turistică. Se remarcă costumele populare, cu elementele specifice tradiționale, folosite în zilele de sărbătoare. Un alt element remarcat este reprezentat de meșteșuguri și artizanat, arta țesutului, cojocăritului sau a cioplitului în lemn. Anual în Ocna Șugatag are loc ,,Festivalul Gulașului”, unde bucătarii se întrec în prepararea gulașului. În regiunea Maramureșului un simbol extrem de reprezentativ sunt porțile de lemn. Aceste porți se regăsesc și în Ocna Șugatag.
-turismul de afaceri și congrese poate reprezenta o nouă formă de turism pentru stațiune, total neconcretizată până în momentul actual dar cu un potențial probabil, datorită existenței unor unități hoteliere dotate cu infrastructura necesară practicării și organizării unor astfel de evenimente, cum este cazul Hotelul Salina, care dispune de o sală de conferințe cu o capacitate de 40 locuri, dar și a pensiunii Popasul din Deal, care pune la dispoziție o sală de conferințe de 30 locuri, dotată cu videoproiector. Bineînțeles că această formă de turism trebuie concepută în primul rând prind încurajarea marilor unități de cazare și a celor ce urmează a fi construite să își lărgească paleta de oferte prin crearea unor spații speciale și totodată echipate corespunzător pentru practicarea turismului de afaceri și de congrese.
-turismul cultural are o valoare semnificativă în zonă. Acest segment de atractivitate poate fi pus în valoare prin edificile religioase precum Biserica Romano-Catolică, construită în jurul anului 1836, dar și biserica de lemn ,,Duminica Tuturor Sfinților” ,fiind una dintre cele mai noi biserici de lemn, construită între anii 1978-1983.
-turismul de drumeție și recreere caracterizat în special prin plimbări pe jos și cu bicicleta efectuate în împrejurimile localității Ocna Șugatag, în jurul pădurii Crăiasca, în zona Băilor vechi, a lacurilor și dealurilor de lângă lacuri. În acest mod se poate dezvolta și creșterea gradului de atractivitate a cadrului natural prin cura în aer liber, cunoașterea elementelor de vegetație și faună specifică, trăsăturile estetice ale peisajului. În vederea acestei realizări este necesară edificarea unor segmente de pistă care să scurtcircuiteze căile de acces actuale neconectate sau nemodernizate încă. Acesta ar putea fi accesat de toate categoriile de vârstă, timpul de parcurgere estimat să fie între 4-5 ore, bicicletele putând fi închiriate din cadrul stațiunii.
Aceste forme de turism menționate mai sus, ca fiind noi posibilități de valorificare turistică, pentru diversificarea ofertei din cadrul stațiunii balneo-climaterice Ocna Șugatag, trebuie să fie incluse în cadrul unui plan de dezvoltare sustenabil, aplicându-se și aici strategii de marketing pentru realizarea cadrului necesar atât în publicitate cât și infrastructural.
4.2. Conceperea unui plan de dezvoltare turistică a stațiunii
Conceperea unui plan de dezvoltare a stațiunii Ocna Șugatag trebuie să se axeze în principal pe sursa de atractivitate turistică și anume apele minerale clorosodice, care datorită faptului că sunt o resursă naturală, implică automat corelarea planului cu un concept de dezvoltare sustenabilă, concept care a devenit unul dintre subiectele cu cea mai mare atenție, în special asupra direcționării acestuia cu probleme de mediu, putând fi definit pe scurt ca: ,,asigurarea unei dezvoltări care să permită satisfacerea generațiilor prezente, fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”, lucru perfect valabil în cazul de față, unde apele minerale trebuie utilizate sub acest spectru.
Fig. Diagrama elementelor ce ar trebui luate în considerare în cadrul planului de dezvoltare
Statisticiile din ultimii ani susțin faptul că majoritatea turiștilor au fost atrași în primul rând de stațiunea balneară de la Ocna Șugatag, datorită fenomenului de recreere, recuperare și divertisment, astfel încât diversitatea ofertelor secundare trebuie mărită, în acest caz trebuie urmărite și dezvoltate noile forme de turism, identificate anterior.
În pofida celor menționate și deduse din statistici, având în vedere că apele minerale clorosodice ar trebui să reprezinte principalul motor al activităților din stațiune, planul dezvoltării se impune să se concentreze într-o mare măsură asupra valorificării la cote maxime din punct de vedere turistic a segmentului de balneație din stațiune.
Prin urmare, pentru dezvoltarea turismului balnear din stațiune dar și a turismului în general se vor urmării realizarea următoarelor elemente infrastructurale:
4.2.1. Reabilitarea drumurilor din stațiune
Înainte de toate, reabilitarea și modernizarea drumurilor rutiere din stațiune este imperios necesară să se realizeze. Accesul în stațiune s-ar realiza mult mai ușor și ar fi mai facil turiștilor. Dacă până la Ocna Șugatag drumul se află în condiții foarte bune, nu același lucru se poate spune când intri în stațiune. Drumul spre zona Băilor Vechi este unul defectuos, neasfaltat, cu multe gropi, astfel accesul spre zona lacurilor, îi pune pe turiști în dificultate.
Fig. Drumul spre zona Băilor vechi
Pe lângă acesta, nici drumurile spre principalele unități de cazare din stațiune nu se află în cele mai bune condiții. În urma anchetei de pe teren se remarcă și lipsa trotuarelor.
Fig. Drumurile din stațiune și lipsa trotuarelor
Astfel în urma celor analizate mai sus este absolut necesar să existe și să se aplice un plan de dezvoltare privind reabilitarea infrastructurii rutiere din stațiune. În acest mod, ar facilita și accesul turiștilor.
Fig. Principalele drumuri care ar trebui reabilitate
4.2.2. Crearea unui bazin semiacoperit
Crearea unui bazin semiacoperit este necesară, derivând dintr-un ansamblu de necesități de ordinul protecției sănătății, protecției față de fenomene naturale, precum și esteticii.
Fig. Model de bazin semiacoperit din ștrandul Gyla – Ungaria, ar putea fi aplicat pe bazinul de la Hotel Crăiasca
Rolul construirii acestui bazin semiacoperit este în primul rând, acela de a proteja persoanele care practică cura balneară, persoane care sunt în mare majoritate vârstnice, deci predispuse unor probleme cardiace, față de soare, având în vedere că și temperatura apei este una ridicată, astfel crearea unei umbre devine o adevărată necesitate. Un alt rol este cel de protecție împotriva unor fenomene naturale de genul ploilor sau a vântului într-o mai mică măsură.
Astfel, unul dintre cele 3 bazine, cel mai mare, de la ștrandul Ocna Șugatag, din cadrul hotelului Crăiasca este probabil cea mai bună soluție unde poate fi construit acest semiacoperiș. Nu pot fi excluse nici bazinele din cadrul Complexului Lacul Sărat, pe unul dintre aceste bazine putând fi construit.
4.2.3. Bazin acoperit cu apă termală
Un alt element ce ar trebui luat în considerare ar fi construirea unui bazin acoperit cu apă încălzită. Un astfel de ștrand pentru a-și mării veniturile ar trebui să funcționeze pe întreaga perioadă a anului, mai ales având în vedere faptul că cura balneară este foarte căutată în timpul sezonului rece. Există numeroase unități de cazare care dispun de piscine interioare, cu apă încălzită, la care vin turiști pe timpul iernii, însă acestea nu sunt suficient de mari.
Construirea unei piscine cu apă încălzită acoperită, de dimensiuni mai mari, dotată cu vestiare, duș și toate cele necesare ar crea un confort consistent desfășurării activităților de cură balneară din ștrand, ceea ce în mod direct ar mării și fluxul turistic în timpul sezonului rece. Crearea acestei piscine acoperite s-ar putea face în apropierea Băilor Noi, pe un teren cu o suprafață apreciabilă și plată.
Fig. Posibila locație a ștrandului acoperit și imaginea unui model de ștrand din Aleșd
4.2.4. Mărirea spațiilor de joacă în apă pentru copii
Stațiunea Ocna Șugatag atrage anual un număr semnificativ de copii, care merită toată atenția din punct de vedere al satisfacției nevoilor acestora. Din păcate în stațiune spațiul destinat copiilor nu prea există. Însă dezvoltarea și extinderea acestor spații reprezintă un obiectiv necesar pentru satisfacerea necesităților de divertisment ale acestora, dar și pentru a îndeplini nevoile de relaxare ale părinților care vin în stațiune cu copii. Locurile de divertisment pentru copii reprezintă un element important pe care părinții îl iau în calcul, în cadrul unei oferte turistice pentru care vor să opteze.
Fig. Modele propuse pentru extindere spațiilor de joacă pentru copii
Pentru mărirea spațiilor destinate pentru activitățile copiilor se propun două modele, unul copiilor sub 4 ani, un model special conceput de firma The Fun Warehouse, pentru protecția acestora, conceput dintr-un material moale și un alt model pentru divertismentul copiilor de peste 4 ani.
4.2.5. Construirea unui bazin olimpic de înot
În momentul de față în cadrul stațiunii Ocna Șugatag nu există un astfel de bazin olimpic. Înotul este o destindere prin mișcare, foarte căutată de turiști în timpul unui sejur, fapt ce a determinat includerea unui bazin de înot în majoritatea stațiunilor balneare. S-ar putea face în cadrul unui astfel de bazin și cursuri de înot.
Fig. Locație posibilă pentru amplasarea bazinului olimpic și un model de bazin olimpic de la Oradea
Posibila locație unde ar putea fi plasat bazinul este pe drumul principal al stațiunii, în apropierea Băilor Noi, unde se întinde o suprafață apreciabilă, ținând cont că bazinul are trebui să fie de 25 metrii, fie de 50 metrii.
4.2.6. Crearea unui Aqua Park
În stațiunea Ocna Șugatag există un mini Aqua Park, în cadrul complexului Holiday, piscina punând la dispoziția turiștilor tobogane. Însă acesta ar putea fi extins și dezvoltat mai mult, prin aducerea mai multor tobogane, mărirea piscinei.
Crearea unei oferte cu o gamă variată în ceea ce privește divertismentul în stațiune devine de maximă importanță atâta timp cât majoritatea turiștilor vin în stațiune în acest scop, în detrimentul balneației.
Aqua Park-ul a devenit o mare atracție în rândul turiștilor și în mod special a copiilor, dar nu numai, datorită divertismentului creat de un astfel de parc, datorită multitudinii de oferte de activitate din cadrul acestuia, a activităților pe care le produce.
Pentru stațiunea Ocna Șugatag, Aqua Park-ul ar fi unul de dimensiuni mai reduse. Acesta ar putea fi construit în zona băilor noi, lângă celelalte planuri de amenajare, astfel se creează în zona lor un punct de atracție mult mai ridicat. În acest mod, zona ar cunoaște o dezvoltare, atrăgând din ce în ce mai mulți turiști în această parte.
Fig. Locație posibilă pentru amplasarea Aqua Park-ului și un model de Aqua Park de la Oradea
4.2.7. Amenajarea unui dintre lacurile sărate
Pe teritoriul stațiunii Ocna Șugatag se află numeroase lacuri antroposaline. Acestea sunt căutate pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Astfel unul dintre aceste lacuri ar putea fi amenajate cu scări pentru coborârea la lac, dușuri, terasă, șezlonguri.
Fig. Lacul care ar putea fi amenajat și un model de lac sărat amenajat de la Turda
Eliminarea concurenței reprezintă un principal punct de urmărit în cadrul planului de remodelare și dezvoltare, deoarece atâta timp cât turiștii nu vor găsi la Ocna Șugatag o gamă variată și complexă a ofertei, vor alege alte destinații unde vor găsi aceste lucruri. Singura modalitate prin care stațiunea Ocna Șugatag se poate face remarcată pe piața de profil este de a urmări 3 aspecte: oferta turistică de calitate, prețuri competitive și promovare agresivă, cu precizarea că într-o primă etapă, se impune cu prioritate asigurarea unor dotări și servicii la standardele cele mai ridicate.
După cum au fost prezentate mai sus, noile componente de infrastructură ce ar trebui construite, au ca și drept viitoare locații pe strada principală a stațiunii, în jurul Băilor Noi, unde terenul permite, edificarea lor. Această zonă se va dezvolta mai mult, dacă pe lângă bazinele deja existente, ar urma să se construiască și cele menționate anterior.
Fig. Noua hartă a stațiunii conform planului de remodelare și dezvoltare
CAPITOLUL 5. VIZIUNILE PRIVIND DEZVOLTAREA STAȚIUNII OCNA ȘUGATAG
Turismul balnear și de recreere dezvoltat, duce și determină la rândul lui dezvoltarea economică durabilă a stațiunilor de interes general, precum și a localităților rurale ce dispun de factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activități.
Elementele pe care se va axa strategia turistică implementată pot influența decizia turistului în momentul alegerii destinației sale. Turiștii în timpul când își aleg locațiile pentru petrecerea concediilor sunt influențați de o serie de factori: resursele naturale( cum ar fi izvoare de apă minerală și termală, climat, peisaj, factori de cură balneară, nămoluri terapeutice, lacuri, cursuri de apă, plaje, patrimoniu cultural, colecții de artă, etc.), resursele umane și resursele de capital și infrastructură (o infrastructură dezvoltată, mijloacele de transport moderne, amenajări locale și regionale, baza de cazare dezvoltată, serviciile de alimentație și agrement, însă nivelul investițiilor depinde mult de resursele financiare alocate de către comunitatea locală sau internațională în dezvoltarea turismului).
Planurile strategiei de dezvoltare a turismului balnear, trebuie să urmeze o viziune integratoare și să integreze toți factorii implicați în dezvoltarea acestuia. Pentru ca acest lucru să se realizeze trebuie să existe o serie de factori specifici precum creșterea competitivității produsului turistic balnear, relansarea produsului turistic balnear românesc pe piața locală, regională, națională și chiar internațională, perfecționarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltării turismului balnear competitiv, perfecționarea pregătirii profesionale a forței de muncă care va lucra în turismul balnear, modernizarea infrastructurii, promovarea industriei turistice, dar și asigurarea condițiilor de practicare a turismului balnear de către diferite categorii de populație.
Stațiunea balneoclimaterică de la Ocna Șugatag are premisele unei bune dezvoltări, luând în calcul în primul rând nivelul evolutiv prezentat în cadrul statisticilor, atât asupra dezvoltării elementelor de infrastructură cât și a creșterii numărului de turiști în mod principal, aceste două aspecte având o legătură strânsă între ele.
Viziunile de dezvoltare turistică a stațiunii se vor raporta la rezultatele obținute în urma implementării și aplicării noilor planuri de remodelare și dezvoltare, precum cele propuse în cadrul lucrării de față, astfel se deduce de aici o posibilă dezvoltare a ofertei turistice primare, adică activitatea turistică balneară, dar există și activități turistice secundare dezvoltate, având rol de divertisment și recreere, acesta reprezintă în cadrul planului de dezvoltare un segment important deoarece motivația atractivă asupra turiștilor în această stațiune este dominată de acest aspect.
5.1. Inițierea noilor tendințe din cadrul complexului balnear
Principala atracție turistică a stațiunii balneare o reprezintă tratamentele de balneație, care atrage aici un număr mare de turiști, atât în sezonul călduros, cât și în cel rece. Turismul dedicat tratamentului balnear ar putea fi dezvoltat mult mai mult ca și în prezent, deoarece apele minerale din stațiune au valențe extraordinare, benefice pentru diferite afecțiuni. Acest aspect ar putea determina complexul balnear să se impună decisiv pe piața turistică regională sau chiar națională prin egalarea sau eliminarea concurenței, prin implementarea noilor elemente infrastructurale propuse.
Un alt segment urmărit îl reprezintă numărul turiștilor care optează pentru această stațiune pentru satisfacerea nevoilor de recreere și divertisment. Principalele activități turistice urmărite de planul de remodelare și dezvoltare sunt legate de tratamentele balneare,dar și de activitățile de divertisment, precum și a celor de odihnă și recreere.
Activitățile turistice privind recreerea, odihna și divertismentul vor avea parte de o creștere a numărului de turiști, datorate noilor elemente moderne de infrastructură turistică, propuse în lucrare, cum ar fi Aqua Park-ul, cu diverse tobogane sau a bazinului olimpic pentru înot , facilitând astfel de activități, mărindu-se în acest fel numărul de turiști pentru acest segment. Tot în cadrul turismului, privind recreerea, odihna și divertismentul, activitățile turistice se vor diversifica pe acest segment prin introducerea formelor noi de turism în stațiune cum ar fi: turismul rural și agroturismul, turismul de drumeție, turismul cultural, turismul de afaceri și congrese, a căror infrastructură nu este ușor de realizat.
În ceea ce privește activitățile legate de tratamentele balneare, acestea vor fi datorate modernizării infrastructurii destinată acestor activități, prin crearea de componente noi, cum ar fi: bazinul cu apă încălzită acoperit, prin care oferta se poate diversifica și cu alte baze de tratament de altă natură, care va crește perioada de activitate pe întreg anul (sezon rece și cald), precum și mărirea gradului de confort prin crearea unui bazin semiacoperit.
5.2. Rezultatele desprinse în urma implementării proiectului de dezvoltare a stațiunii
Prin dezvoltarea turismului se va crea un impact pozitiv asupra altor ramuri economice ale zonei, cum ar fi cea a comerțului și serviciilor a căror diversificare și multiplicare va fi direct proporțională cu numărul vizitatorilor și durata șederii lor în stațiune, dar și a industriei care urmărește împlinirea unor necesități turistice imediate. Dar pe lângă acestea un alt lucru extrem de important este crearea locurilor de muncă pentru populația locală, un aspect deosebit de însemnat pentru dezvoltarea economică locală. Un alt lucru pozitiv odată cu implementarea acestui proiect este faptul că pe lângă dezvoltarea stațiunii, se dezvoltă și localitatea Ocna Șugatag. Localitatea căpătând un altfel de statut la nivel național.
Creștere profilului economic este determinat de dezvoltarea infrastructurală din stațiune și mărirea numărului de turiști, economia având un rol esențial în cadrul turismului. Dezvoltarea economică și creșterea din punct de vedere financiar, ar susține stațiunea și treptat se va dezvolta și infrastructura din jurul ei , fapt ce ar facilita modernizarea căilor de acces spre stațiune, ar duce chiar și la implicarea comunității locale în mișcarea turistică.
Pe lângă toate cele expuse mai sus, ar mai putea fi adăugată o strategie de marketing care ar trebui adaptată continuu la mișcările turistice din stațiune, îmbunătățind calitatea produselor și ofertelor turistice propuse turiștilor pentru satisfacerea cererii turistice.
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT A STAȚIUNII OCNA ȘUGATAG
În baza analizei SWOT, trebuie urmărite și elaborate o serie de propuneri privind eliminarea punctelor slabe și îndepărtarea amenințărilor. Implementarea unui Proiect de Dezvoltare locală ar reprezenta un bun demers de îmbunătățire a punctelor slabe identificate, precum și înlăturare posibilelor amenințări prin întărirea punctelor tari și utilizarea oportunităților existente. Astfel apar o serie de necesități:
-Dezvoltarea centrul de informare turistică prin aducerea unui personal specializat
-Creșterea personalului calificat din cadrul stațiunii
-Modernizarea tuturor structurilor de cazare din localitate
-Mărirea diversității structurilor de alimentație publică
-Dezvoltarea ofertei de agrement de către unitățile de cazare (drumeții, teren de fotbal, teren de joacă pentru copii, foc de tabară)
-Amenajarea unor spații pentru grupurile sanitare
-Îmbunătățirea drumurilor rutiere, a trotuarelor, amenajarea locurilor de parcare
-Crearea locurilor de muncă
-Îmbunătățirea serviciilor pentru populație
CAPITOLUL 7. ANALIZA, INTERPRETAREA, CONCLUZIILE PE BAZA REZULTATELOR ANCHETEI DE TEREN
Un obiectiv urmărit pentru înțelegerea mai bine a fenomenului turistic din stațiunea Ocna Șugatag, precum și percepția locuitorilor săi, a fost elaborarea unui chestionar. Conținuturile interogative ale chestionarului și răspunsurile primite ne fac să înțelegem mai bine viziunea locuitorilor din stațiune.
Chestionarul aplicat de mine pe teren este atașat mai jos și are ca scop cunoașterea localnicilor cu privire la turismul din localitatea lor, deschiderea lor la noile dezvoltări, interesul turiștilor pentru stațiune, facilitățile unităților de cazare, impactul turismului, precum și ce aceștia ar schimba. Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 56 persoane, dintre care 26 bărbați și 30 de femei, vârsta media a respondenților fiind de aproape 27 ani.
CHESTIONAR
1. Este cunoscută stațiunea Ocna Șugatag?
Da
Nu
2. Prin ce atrage stațiunea cei mai mulți turiști?
Băile vechi
Baza de tratament
Peisajul din zonă
Unitățile de cazare
3.Există centru de informare turistică și personal specializat ca să ofere informații turiștilor?
4.Turiștii se simt mulțumiți de prestările de servicii din interiorul unităților de cazare?
Da
Nu
5.Predomină turiștii români sau străini și de unde vin cei mai mulți?
6.Considerați că turiștii sunt mulțumiți de infrastructura de transport din stațiune?
Da
Nu
7.Ar trebui construite alte unități de cazare? Sau ar trebui modernizate cele existente?
8.Considerați că este suficient promovată stațiunea? Ce ați face pentru a o promova mai mult?
9.Ați recomanda turiștilor să vină aici? Și daca da, de ce?
În urma chestionarului aplicat pe teren în stațiunea Ocna Șugatag am tras mai multe concluzii referitoare la percepția localnicilor privind stațiunea și părerea lor despre turiști, privind baza de cazare, infrastructura de transport.
Localnicii sunt de părere că stațiunea este destul de cunoscută, datorită obiectivelor naturale și serviciilor puse la dispoziția turiștilor, precum și a numărului lor mare din ultimii ani, stațiunea fiind din ce în ce mai căutată. Oamenii sunt de părere că stațiunea atrage cei mai mulți turiști prin bazele de tratament, într-o proporție de 55,4%, în timp ce 37,5% sunt de părere că prin Băile vechi, iar datorită peisajului doar 5,4%, așa cum reiese din graficul de mai jos.
Fig. Ponderea răspunsurilor privind atragerea turiștilor
Există un centru local de informare turistică în stațiune, însă după cum confirmă localnicii nu există un personal specializat care să ofere informații turiștilor referitoare la stațiune. Sunt lăsate doar câteva pliante, ba chiar mai mult la etajul său funcționând o grădiniță.
Referitor la serviciile oferite de unitățile de cazare, respondenții afirmă într-o proporție de circa 86% că turiștii se simt mulțumiți, iar undeva de 14% susțin că nu au fost mulțumiți. Aceștia au susțin fie că i-au auzit, fie că au fost martori când turiștii afirmau cum s-au simțit.
Fig. Ponderea răspunsurilor în ceea ce privește unitățile de cazare
Se pare că predomină numărul turiștilor români venind de peste tot din țară, cu toate că în ultima perioadă, a crescut și numărul turiștilor străini, care vin în stațiune. Cei mai mulți care sosesc aici sunt în mod evident cei din județul Maramureș, urmați de localitățile și județele vecine. În ceea ce privește infrastructura de transport, localnici susțin că turiștii nu sunt mulțumiți, după cum se vede în graficul de mai jos, doar 14 dintre respondenți sunt de părere că da.
Fig. Media răspunsurilor privind infrastructura de transport
Comunitatea locală își împarte opiniile privind unitățile de cazare. Majoritatea dintre cei întrebați susțin că trebuie modernizate unitățile de cazare deja existente, dar construite și altele noi, care să le satisfacă dorințele tuturor turiștilor.
Stațiunea nu este promovată suficient de mult sau pe cât ar trebui. Localnici susțin că ar trebui făcută o promovare mult mai intensă în mediul online, fie pe site-urile de specialitate din turism, fie pe rețelele de socializare, reclame la radio, prin diverse filmulețe care să atragă din ce în ce mai mulți turiști.
Localnicii le recomandă turiștilor să vină în stațiunea Ocna Șugatag, pentru bazele de tratament, pentru serviciile oferite de unitățile de cazare, fiind un loc frumos, liniștit datorită potențialului său natural, loc care îndeamnă la odihnă, recreere, dar și divertisment.
CAPITOLUL 8. CONCLUZII
Stațiunea Ocna Șugatag are un potențial de dezvoltare enorm, care trebuie valorificat prin scoaterea în evidență a efectelor benefice datorate balneației de aici, precum și prin promovarea stațiunii ca un complex de agrement, care datorită ineditului său a atras și va atrage mulți turiști cărora să le fie satisfăcute dorințele.
Această stațiune beneficiază de un potențial turistic valoros și de numeroase oportunități, pentru ca turismul să devină în viitor principala activitate economică a localității Ocna Șugatag. În lucrarea mea, am încercat să cuprind toate aspectele geografice, istorice, economice, dar și principalele surse de atractivitate ale localității. Ocna Șugatag este renumită pentru apele minerale clorosodice și lacurile sărate formate în urma prăbușirii vechilor mine de exploatare a sării, acestea sunt benefice pentru tratarea afecțiunilor precum cele: neurologice, ginecologice, reumatisme, artroze. Acestea pot fi tratate prin diverse proceduri: hidroterapie, aerohelioterapie, băi calde în bazine, masaj medical.
Pentru ca stațiunea să aibă o adaptare continuă la cererea turistică trebuie urmată o strategie care să prevadă un marketing capabil pentru ca un produs turistic să satisfacă o gamă variată de cerințe și odată cu aceasta la eliminarea concurenței.
Planul de remodelare și dezvoltare al stațiunii propus în cadrul lucrării de față, urmărește maximizarea potențialului existent datorat atât resurselor naturale și antropice, precum și crearea unei infrastructuri turistice moderne care să ridice importanța stațiunii Ocna Șugatag în raport cu marile stațiuni balneare din țară.
BIBLIOGRAFIE
Bătinaș, R., & Sorocovschi, V. (2012). Resurse de apă.Potențial și valorificare turistică. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Ciangă, N. (1993). Sursele hidrominerale din Carpații Orientali și rolul acetora în dezvoltarea turismului. Cluj-Napoca: Studia Universitatis Babeș-Bolyai.
Ciangă, N. (2001). România. Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitară clujeană.
Ciangă, N. (2007). România.Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
Nădășan, I. (2012). Surse hidrominerale și microstațiuni balneare din Maramureș. Baia Mare: Editura Universității de Nord.
Pricăjan, A. (1972). Ape minerale și termale din România. București : Editura Tehnică.
Țeposu E., Câmpeanu L. (1921). Apele minerale și Stațiunile Balenoclimaterice din Ardeal (ed. II- a). București: Editura ,,Viața Românească".
***(1987).Brundtland Report. SUA: Our common future.
(2019)Serviciile oferite de Complexul Holiday[https://pensiuneaholiday.ro/ accesat pe 6.04.2019]
(2018)Proiect de dezvoltare a stațiunii Ocna Șugatag [https://www.primariaocnasugatag.ro/comunicate-de-presa/accesat pe 1.06.2019]
(2019)Primăria Ocna Șugatag [https://www.primariaocnasugatag.ro/ accesat pe 23.03.2019]
(2019) Bazele de tratament existente în Ocna Șugatag [http://www.tratamentbalnear.ro/ocna-sugatag accesat 06.06.2019]
(2019) Informații privind stațiunea [https://www.turistinfo.ro/ocna_sugatag/ accesat 07.06.2019]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA:GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ STAȚIUNEA OCNA ȘUGATAG . STRUCTURĂ, FUNCȚIONALITATE ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ Coordonator… [302274] (ID: 302274)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.