Specializarea Turism și Dezvoltare Regională [622717]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Profesor Coordonator:
Lect.dr. Horea -Șerban Raluca -Ioana

Candidat: [anonimizat]
2017

2

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ: BUZIAȘ

Profesor Coordonator:
Lect.dr. Horea -Șerban Raluca -Ioana

Candidat: [anonimizat], Iu lie 2017

3
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
Capitolul I. Metodologia și Cronologia Cercetărilor ………………………….. ………………………….. …… 8
Capitolul II. Turismul balnear în România ………………………….. ………………………….. ……………… 10
II.1. Aspecte generale privind turismul balnear în România ………………………….. ………………. 10
II.2. Scurt ist oric al apariției și dezvoltării turismului balnear ………………………….. …………….. 12
II.3. Factori favorabili ai dezvoltării turismului balnear ………………………….. …………………….. 16
II.3.1. Pri ncipalele stațiuni balneoclimaterice de interes național ………………………….. ….. 17
Capitolul III. Fondul turistic hidromineral și factorii de cură balneară din România …………….. 20
III.1. Apele termale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
III.2. Apele minerale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
III.3. Lacurile terapeutice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
III.4. Emanațiile gazoase,mofetice ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
III.5. Nămoluri terapeutice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
Capitolul IV. Studiu de caz : Stațiunea balneoclimaterică B uziaș ………………………….. …………… 28
IV.1. Poziție geo -politică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
IV.1.2. Incursiune în istoria orașului ………………………….. ………………………….. ………………. 29
IV.2. Prezentarea generală a stațiunii ………………………….. ………………………….. ………………… 34
IV.3. Infrastructură turistică existentă ………………………….. ………………………….. ………………. 40
IV.4. Circulația turis tică în stațiunea Buziaș ………………………….. ………………………….. ……….. 45
IV.5. Factori de cură balneară existenți ………………………….. ………………………….. ……………… 50
IV.5.1. Tratament curativ și de recuperare ………………………….. ………………………….. ……… 50
Capitolul V. Analiza SWOT a potențialului turistic balnear din stațiunea Buziaș. …………………. 55
V.1. Politici și strategii de dezvoltare turistică a stațiunii Buziaș ………………………….. ………… 58
V.2. Valorificarea potențialului turistic de către autoritățile locale ………………………….. ……. 60
V.2.1. Propuneri pentru dezvolt area turismului în stațiune ………………………….. ………….. 66
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 67
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 69

4
Rezumat

Lucrarea intitulată „ Turismul Balnear în România. Studiu de caz: Buziaș “ constituie
rodul unei munci laborioase de cercetare, analizare și interpretare a tuturor datelor găsite care
țin de turismul balnear din România, cu studiu de caz asupra orașului stațiune Buziaș.
Lucrarea de față pune accentul pe aspectele practice și teoretice în legătură cu turismul
balneoclimateric din România, precum și din stațiunea Buziaș, urmărind factorii terapeutici și
favorabilitatea reliefului, evoluția infrastructurii turistice, precum și perspect ivele de
dezvoltare a turismului balnear. Motivația alegerii acestei teme își are originea în dorința de a
scoate în evidență importanța dezvoltării și promovării turismului balnear atât în România cât
și în orașul stațiune Buziaș. Pentru atingerea scopulu i, în cadrul lucrării am analizat
perspectivele de dezvoltare ale turismului balnear , urmărind factorii terapeutici și
favorabilitatea reliefului cât și evoluția infrastructurii turistice din stațiunea balneoclimaterică
Buziaș asigurând în primul rând prin abordarea teoretică și prin documentarea bibliografică o
succesiune logică a problematicii și în al doilea rând ilustrând prin intermediul graf ic și
cartografic, explicând totodată cauzele și complexitatea fenomenelor turistice .
Lucrarea este structurată pe 5 capitole, pe parcursul cărora am încercat să cercetez
tematica legată de turismul balnear din România și tot ce implică aceasta evidențiind
importanța stațiunilor balneare de interes național, rolul lor pentru sănătate și istoria acestora,
cu referir e în mod deosebit asupra staț iunii balneoclimaterice Buziaș . În acest context am
atribuit un spațiu mult mai extins prezentării și analizei potențialului turistic balnear din
stațiunea balneoclimaterică Buziaș, de o importanță remarcabilă fiind turismul ba lnear, turism
care ajută la creionarea imaginii turistice definitorii a stațiunii atât la nivel național, cât și
internațional . În finalul demersului putem afirma că turismul balnear din România și cu
precădere cel din stațiunea balneoclimaterică Buziaș depinde în mod direct sau indirect de
dezvoltarea durabilă a altor domenii, cum ar fi : îmbunătățirea infrastructurii, diversificarea
ofertei de servicii turistice, î n sensul orientării si către un turism de agrement ș i introducerii
unor metode de tratament a lternative de tipul curelor antistress, relaxare, SPA. În scopul unei
valorificăr i optime a l potențialului turistic balnear al staț iunilor din România cât și din
stațiunea Buziaș, principalele direcții de acțiune propuse vizează o intensificare a eforturil or
în promovarea avantajelor competitive ale stațiunilor balneare , printr -un parteneriat public –
privat .

5
Abstract

The work entitled „ Spa Tourism in Romania. Case Study: Buziaș ” constitute the fruit
of laborious work of research , analysis and interpreta tion of all the data that is found in the
field of tourism development in Romania with a case st udy on the resort town of Buziaș . The
present work emphasizes the practical and theoretical issues in connection with tourism spa as
well as from Romania and f rom the station, in pursuit of common therapeutic factors and
suitability of infrastructure, tourist developments, as well as the prospects of development of
tourism. The reasons for choosing this theme has its origins in a desire to bring out the
importan ce of the development of tourism, focusing on therapeutic factors and suitability of
the terrain and the evolution of the climatic hea lth resort infrastructure Buzia ș ensuring
primarily through theoretical approach and through a logical sequence bibliographic
documentation problems and secondly showing through graphic and cartographic, explaining
at the same time the causes and c omplexities of tourist phenomena .
The work is structured around five chapters, during which I tried to research a theme
related to tourism from Romania and all that this involves highlighting the importance of spa
resorts of national interest, their health and their history, in partic ular on t he spa resort of
Buzia ș. In this context I have assigned a more extensive presentation and analysis of tourist
potential from the climatic health resort of c ommon importance, notably tourism, tourism that
helps in designing the defining image of tourist resort at both national and international. At
the end of this research can be said that tourism from Romania, and in particular that of the
climatic health resort of Buzia ș depend directly or indirectly to the sustainable development
of other areas, such as improving infrastructu re, diversifying tourism services within the
meaning of the guideline and the recreational tourism and the introduction of the alternative
methods of treatment, anti stress, relaxation cures type, s pa. For the purposes of a return to
optimal potential of th e spa tourist resorts from Romania and from the railway station, main
directions of common action proposed aimed at intensification of efforts in promoting the
competitive advantages of the spa resorts, through a public -private partnership.

6
INTRODUCERE

Lucrarea de față pune accentul pe aspectele practice și teoretice în legătură cu turismul
balne ar din România și cu prec ădere cel din stațiunea balneoclimaterică Buziaș, urmărind
factorii terapeutici și favorabilitatea reliefului, evoluția infrastructurii turistice, precum și
perspectivele de dezvoltare a turismului balnear. Balneologia este practicată din cele mai
vechi timpuri, fiind strâns legată de practica băilor în scop curativ iar în prezent, cura prin băi
este definită ca balneoterapie, hidroterapi e sau terapie SPA. În ceea ce privește turismul
balnear, datorită particularităților sale specifice și a complexității factorilor naturali care pot fi
utilizați pentru întreaga gamă a profilurilor de tratament balnear, reprezintă un sector major în
cadrul industriei turistice românești. Această formă de turism este reprezentată de o clientelă
relativ stabilă datorită faptului că țara noastră se poate mândri ca fiind una dintre țările cele
mai bogate în resurse balneoclimaterice din Europa, cu o circulație t uristică constantă din care
se pot constitui surse majore de venituri. România poate avea un rol principal în crearea
legăturilor internaționale în acest domeniu, datorită atât poziției sale geografice favorabile cât
și datorită resurselor naturale terapeu tice cu tradiție, din cele mai vechi timpuri, pe care le
deține. Potențialul turistic balnear uriaș pe care îl deține România, a fost de scoperit în urma
numeroaselor cercetări științifice și a unei promovări eficiente încă de la descoperirea primilor
facto ri naturali cu valoare terapeutică. Fiecare stațiune balneară din România având o istorie
îndelu ngată cu tradiție în utilizarea factorilor naturali cu valoare terapeutică, fiind dovedite
clinic de personalitățile științifice ale vremurilor respective. (Asociația Română de
Balneologie, 2014)
Această lucrare s e axează pe stațiunea balneocli materică Buziaș, din județul Timiș,
stațiune cu o tradiție și o istorie îndelungată. Prima atestare documentară despre Buziaș
datând din a doua jumătate a secolului al XIV -lea, din anul 1369, în timpul domniei regelui
Ludovic de Anjou. Totuși, existența Buziașului este atestată încă din antichitate, de pe vremea
romanilor sub denumirea de Ahibis. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu un climat
blând și cu bogate izvo are de apă minerale, zona de studiu a fost recunoscută ca potențial
centru balnear, încă din anul 1811. (Ivănescu,V., Löffler,O., Martini, A., 2005)
Lucrarea de disertație intitulată „Turismul balnear în România. Studiu de caz: Buziaș”,
reprezintă o analiz ă bazată pe problematica dezvoltării turismului balnear în România și
implicit în stațiunea balneolicmaterică Buziaș fiind bazată pe o vastă documentare
bibliografică, pe o analiză și o sintetizare a numeroase date statistice cât și prin analiza

7
situației din teren, prin realizarea unor chestionare. Studiul de față urmărește evaluarea
potențialului turistic balnear dar și identificarea problemelor legate de un management turistic
balnear deficitar cât și încercarea soluționării acestor probleme.
Motivația a legerii acestei teme își are originea în primul rând în atracția deosebită
pentru cunoașterea în esență a domeniului ce ține de turismul balnear care reprezintă prin
complexitatea sa, un spațiu de foarte mare importanță, iar în al doilea rând din dorința d e a
scoate în evidență importanța dezvoltării turismului balnear prin evaluarea potențialului
turistic balnear din România și implicit din zona de studiu, orașul Buziaș. Această lucrare este
rezultatul studierii a unei vaste bibliografii, a numeroase date statistice, a unei literaturi de
specialitate și a studiului de teren, fiind utilă pe viitor în formarea profesională.
Lucrarea este structurată în 5 capitole îmbinate armonios, în cadrul cărora am analizat
problematica dezvoltării turismului balnear cât ș i evoluția sau declinul în timp a unor stațiuni
balneare, prin prisma tuturor elementelor care particularizează acest teritoriu , asigurând în
primul rând prin abordarea teoretică și prin documentarea bibliografică o s uccesiune logică a
problematicii. Î n al doilea rând ilustrând prin intermediul grafic și cartografic, au fost
explicate totodată cauzele și complexitatea fenomenelor turistice. În finalul lucrării s -a
realiz at o analiză asupra principalului subiect al lucrării, orașul Buziaș, urmărindu -se
perio adele de evoluție și declin prin care această stațiune a trecut de când a fost înființată și
până în prezent cât și principalele măsuri și direcții strategice propuse cu scopul unei
valorificări optime al potențialului turistic balnear din stațiunea balneo climateric Buziaș.

8
Capitolul I. Metodologia și Cronologia Cercetărilor

La elaborarea acestei lucrări s -au utilizat diverse metode pornind de la abordarea
teoretică, metodologică și documentarea bibliografică și continu ând cu ilustrarea graf ică și
cartografică a complexității fenomenelor turistice care constau în: elemente de infrastructură
turistică, caracteristici ale dinamicii turismului balnear în România și în orașul Buziaș , factorii
de cură balneară existenți, modalitățile de recuperare și tratament și forme de promovare a
turismului balnear . Printre metodele folosite în această lucrare se enumeră: metoda observației
în teren, metoda anchetei prin utilizarea unor chestionare folosită în cazurile analizării pieței
și circulației turistice , metoda analizei care a presupus cercetarea fenomenului turistic balnear
din România și din orașul Buziaș , metoda statistico -matematică care a constat în analizarea și
compararea fenomenului turistic balnear prelucrând date statistice de pe site -ul Instit utului
Național de Statistică , metoda observației indirecte ce presupune mat eriale grafice și
cartografice. Cercetările efectuate pe teren au constat în utilizarea chestionarelor și a
sondajelor de opinie pentru analizarea fluxurilor de turiști care sunt a trași de stațiunea
balneoclimaterică Buziaș , principalel e categorii de vârstă care vizitează stațiunea , cele mai
importante evenime nte organizate în orașul Buziaș pentru atragerea turiștilor și ce tip de
transport utilizează turiștii p entru a ajunge în ora șul stațiune Buziaș . Pentru o aprofundare
temeinică privind turismul balnear din stațiunea Buziaș, am realizat un chestionar adresat
turiștilor, a căror rezultate sunt concretizate în grafice realizate în Microsoft Excel, date care
reliefează cu ușurință ș i exactitate detalii despre turismul balnear din zonă iar analiza SWOT
este factorul -cheie de care trebuie să se țină cont în vederea aplicării unor strategii de
dezvoltare a orașului Buziaș, pentru a scoate în evidență potențialul turistic inestimabil de
care dispune stațiunea, astfel încât să poată atrage ca un magnet atât turiști români, cât și
turiști străini.
Cercetarea a constat și în fotografierea și analizarea obiectivelor turistice naturale și
antropice din orașul Buziaș cât și observarea infrastr ucturii turi stice și de acces din stațiune .
După cercetările efectuate în teren, am continuat cu un amplu studiu teoretic care s -a bazat pe
o bibliografie vastă de specialitate ce constă atât din informații de ordin general valabile
pentru geografia turism ului cât și informații care vizează direct zona studiată. Am parcurs o
bibliogra fie bogată, pe baza căreia mi -am exprimat ideile și părerile perso nale. Cercetarea este
fundamentată așa dar pe prelucrarea datelor din teren dar și pe o vastă documentare
bibliografică. De asemenea, am consultat site -uri oficiale cum sunt: Autoritatea Națională

9
pentru Turism, Asociația Română de Balneologie , Institutul Național de Statistică , Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismu lui, Prefectura Județului Timiș , Primăria O rașului Buziaș,
Agenția pe ntru Dezvoltare Regională Vest , Instit utul Național al Patrimoniului, Organizația
Patronală a Turismului Balnear din România, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare
etc., a numeroase cărți și documente informative (statisti ci turistice, fișe de proiecte). Datele
statistice au fost preluate și prelucrate de pe site -ul Institutului Național de Statistică dar în
special de pe site -ul Direcției Județene d e Statistică al Județului Timiș , rezultatele fiind
transpuse într -un bogat material cartografic, unele fiind de concepție proprie, prelucrate în
programul Adobe Ilustrator. În această lucrare s -au utilizat metode de analiză și de cartare
transpuse pe hărți, grafice, diagrame și scheme ilustrând dinamica fenomenului turistic
balne ar la nivel național și în special din stațiunea balneoclimaterică Buziaș .

10
Capitolul II. Turismul balnear în România

II.1. Aspecte generale privind turismul balnear în România
Turismul balnear în România reprezi ntă una dintre formele de circulație turistică cele
mai constante, cu o clientelă relativ stabilă datorită faptului că țara noastră este una dintre
țările cu resursele cele mai bogate în resurse balneoclimaterice din Europa. Acesta reprez intă
un sector imp ortant în cadrul industriei turistice românești datorită complexității factorilor
naturali cu resurse hidro -minerale impresionante, țara noastră însumând pes te 2500 de izvoare
și de foraje, o treime din izvoarele minerale din Europa. În România există 117 localități care
dețin numeroși factori naturali terapeutici din care 32 dintre acestea sunt desemnate stațiuni
balneare de importanță locală iar 29 de localități sunt recunoscute ca stațiuni balneare de
importanță națională, conform Legislației României, stațiuni care sunt cunoscute și pe piața
turistică europeană. (Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 -2026, p.28).
Balneologia sau segmentul balnear este un produs ce ține de turismul de sănătate
alături de hidroterapie, turism medical, ta lasoterapie, fitness și terapie spa. Aceasta a fost
practicată încă din cele mai vechi timpuri, fiind strâns legată de practica băilor în scop curativ,
balneos însemnând în latină „ baie” , utilizându -se ape minerale naturale cu proprietăți
curative recunos cute, provenind din surse naturale. În general stațiunile balneare de pe
teritoriul țării noastre oferă ca produse turistice, servicii de tratament cum ar fi de exemplu
asistența medicală dar există și stațiuni care oferă pachete wellness și oferte special e și pentru
alte categorii de vârstă, nu numai pentru vârstnici. De aici, se poate face o confuzie în ceea ce
privește înțelegerea conceptelor legate de dezvoltarea turismului balnear, neexistând o
uniformitate în definirea conceptelor legate de sănătate, wellness și vindecare medicală. În
lucrările de specialitate din România, turismul balnear are abordări diferite. Institutul de
Cercetare pentru Turism definește turismul balnear ca un „ansamblu de mijloace și dotări
turistice menite să pună în valoare fac torii naturali balneari (apele minerale, nămolurile,
gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici și altele) ”. Conceptul de
sănătate sau turismul de sănătate a fost inițial definit ca o stare de bine la nivel fizic, mintal și
socia l, depășind simpla absență a bolii ( World He alth Organisation, 1948), mai apoi
considerându -se acest concept ca fiind „ un instrument pentru conștientizarea și satisfacerea
nevoilor, resursă pentru viața cotidiană și concept pozitiv care reliefează resurs e sociale,
personale și capacități fizice ale unei persoane ” (World Health Organisation, 1984) . În schimb,
International Union for Official Tourism Organisation (I.U.O.T.O) definea turismul de

11
sănătate destul de succint, limitat, punând accentul doar pe do i factori care țin de cura balneo –
medicală . Astfel, este definită ca fiind o „asigurare a stării de sănătate utilizând resursele
naturale ale țării, în special apele minerale și climatul”. În România, stațiunea
balneoclimatică este localitatea sau/și areal ul care dispune de resurse minerale, dovedite
științific, recunoscute ca fiind areale cu proprietăți terapeutice, care dețin instalații specifice
pentru cură, fiind organizată în așa fel încât să acorde asistență medicală balneară în condiții
corespunzătoa re. ( Ord.109/2009, Cap 1, Art.1). Turismul balnear, la nivel internațional este
înțeles ca fiind reprezentat de aspecte medicale și curative. În cazul României, acest concept
presupune atât vindecarea fizică, medicală, cât și recuperarea vitalității, dato rită apelor
naturale cu proprietăți terapeutice, a bazelor de tratament și a spa -urilor, încadrându -se în
conceptul de wellness medical. Este vorba despre un întreg sistem care este constituit pornind
de la motivațiile și necesitățile turiștilor, implicând atât cure de importanță medicală, cure
balneoclimatice terapeutice cât și cure profilactice secundare care țin de recuperarea
organismului prin meditație, yoga, sport și fitness.

Fig.nr. 1 . Dimensiuni ale turismului de sănăt ate;
Sursa : prelucrare după Smith, Puczko (2009, p.7 ) și Teleki, Munteanu (2012, p. 56)

Turismul balnear în România este privind ca fiind o formă de turism de tratament, ca o
formă de odihnă care a crescut foarte mult în ultimii ani datorită creșterii n umărului de boli
profesionale datorate unei vieți moderne stresante. ( Baron, Neacșu, Snack, 2001) . ”Smith,
M., Puczko, L., (2009), în cartea Health and Wellness Tourism , menționează cu privire la

12
stațiunile balneare din sud -estul Europei și implicit cel e din România, ca fiind centre istorice
medicale și de spa , unde turiștii vin pentru vindecarea fizica. Piața turismului balnear s -a
dezvoltat datorită atragerii acelor tipuri de turiști care au dorit să beneficieze de servicii de
întreținere a sănătății, dorind să se protejeze de stresul datorat lumii moderne.
Datorită numeroaselor resurse natur ale balneare pe care le deține România, s -au
înființat numeroase stațiuni balneare , atât de interes național cât și de interes local care oferă
soluții terapeutic e pentru o gamă largă de afecțiuni. Conform (HG nr. 852/2008 pentru
aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice) , stațiunile turistice de interes
național și local trebuie să îndeplinească anumite criterii de atestare, criterii ca re țin de
amplasarea acestora, valoarea factorilor naturali de cură, amenajarea unor spații destinate
practicării sporturilor cât și a organizării de evenimente. În ceea ce privesc criteriile pentru
atestarea stațiunilor balneare din România, sunt esenția le și necesare dotări tehnice pentru
utilizarea resurselor minerale terapeutice și valorificarea resurselor naturale terapeutice,
asistență medicală balneară cât și amenajări specifice pentru servicii de revigorare și de
tratament balnear. (HG nr. 1016/201 1 privind clasificarea stațiunilor în balneare sau
balneoclimatice). După aceste criterii a fost acordat statutul de stațiune balneară sau stațiune
balneoclimatică arealurilor și orașelor : Băile Felix, Băile Herculane, Băile Govora, Băile
Olănești, Călimăn ești – Căciulata, Techirghiol, Amara, Covasna, Sovata, Ocna Sibiului,
Buziaș etc.

II.2. Scurt istoric al apariției și dezvoltării turismului balnear

În trecut, băile termale și nu numai constituiau un tratament comun pentru o gamă
largă de boli. Balneolo gia sau băile utilizate în scop curativ, au fost practicate din cele mai
vechi timpuri, balneos însemnând în latina „baie” . În Imperiul Roman și în Grecia Antică
erau preferate băile în izvoare naturale sau în mare( thalassoterapie) iar începând cu anii 4 60-
370 în.C hr, din perioada lui Hippocrate , părintele medicinei, băile erau considerate mai mult
decât o măsură de igienă corporală. Acesta enunțase o teorie conform căreia toate bolile sunt
determinate de anumite dezechilibre care se produc în balanța flu idelor din organism și
considera că includerea băilor, a plimbărilor și a masajului poate duce la o reechilibrare a
balanței. În Grecia Antică, băile erau combinate cu activitățile sportive și cu educația iar în
Imperiul Roman, băile termale au luat amploa re odata cu eforturile de recuperare fizică a

13
soldaților răniți în război dar și pentru odihna acestora. În această perioadă, fiind recomandată
pentru prima dată în scop terapeutic, cura cu ape minerale și hidroterapia. Au fost amenajate
apeducte care au î ncurajat aceste practici, astfel încât s -au dezvoltat numeroase băi publice în
clădiri cu capacități impresionante , de mii de locuri. În această perioadă, Pilniu cel Bătrân
indică diferite proprietăți ale diverselor ape minerale si termale iar Asclepiase (124 în.Ch.) ,
indică apele minerale și hidroterapia ca mijloc de tratament, recomandând aceste băi ca mijloc
de prevenire dar și de tratament.
Odată cu extinderea creștinismului și căderea Imperiului Roman, au fost desființate
băile publice, unele fiind tra nsformate în biserici iar cura balneară a decăzut. Din secolul
XIII, băile termale și minerale reintră în viața cotidiană mai ales în sudul Europei sub
influență maură dar din secolul XVI, băile publice sunt considerate o sursă a bolilor
contagioase si im aginea lor dispare din nou. În anul 1761, italianul Bacci a publicat lucrarea
De thermis în care era redată practica balneară din antichitate. Tratamentele din acea perioada
constând în consumul de apă minerală, băi de nămol, îmbăierea în aceste ape cu sc op
terapeutic, recomandându -se ca toate acestea să fie asociate cu un peisaj agreabil și condiții
maxime de confort. Această dezvoltare a băilor cu scop curativ din Italia, a avut mare succes,
fiind practicat mai ales de către elitele vremilor respective, răspândind -se mai târziu și în alte
părți ale continentului, mai ales în partea de vest. În secolul XIX , cura balneară se dezvoltă
foarte mult, diversificându -se prin noi tehnici, dezvoltându -se noi hoteluri și case de oaspeți.
Apar diferite stațiuni de pr ofil balnear în care sunt amenajate cazinouri, parcuri pentru
promenadă, teatre, săli de dans, care au scopul de atragere a turiștilor. Au apărut diferiți
specialiști care au dezvoltat principiile balneoterapiei și a hidroterapiei, cum sunt Kneipp și
Pries snitz. În acea perioadă, stațiunea cea mai dezvoltată, care servea ca model pentru toate
stațiunile de acest fel de pe continent, era stațiunea Baden Baden din Germania. Tot în acest
secol sunt anunțate și primele forme de terapie climatică, realizate de Alexander Spengler ,
care a descoperit valențele terapeutice ale aerului din regiunile înalte ale munților, constatând
frecvența redusă a persoanelor cu TBC la persoanele care trăiesc la altitudini înalte, din
regiunile montane. Cura balneară se extinde dupa cel de -al Doilea Război Mondial și în
rândul calsei medii, stațiunile fiind diferențiate în funcție de compoziția chimică a izvoarelor
(bicarbonatate, calcice, sulfuroase etc.) și a poziției ace stora (litorale, montane). Fiecă rui
izvor îi era atribuit an umite valențe terapeutice de către specialiștii în domeniu.
România, datorită condițiilor sale naturale favorabile, s -a situat pe unul dintre primele
locuri din lume în ceea ce privește eficiența apelor minerale, termale, a lacurilor cu valoare

14
terapeuti că, mofete cu dioxid de carbon, nămoluri sapropelice, minerale sau de turbă, dar și
datorită unui climat favorabil. Din secolul XIX, țara noastră oferind datorită multitudinilor de
resurse naturale cu valori terapeutice, posibilități de cură, transformându -se într -o “țară
balneară” , permițând tratarea unei game extinse de afecțiuni.
În România, începutul curei balneare corespunde cu descoperirea calităților
terapeutice naturale de la Băile Herculane, acestea fiind cu noscute încă din Imperiul Roman
sub denum irea de Ad aques Herculis sacra , aici venind la tratament mari personalități ale
acelor vremuri. Prima formă organizată de turism de pe teritoriul țării noastre fiind utilizarea
apelor minerale în scopuri terapeutice. Din 1734, Băile Herculane funcționând în mod
continuu iar din anul 1773, sunt cercetate izvoarele termale de la Borsec de către H.Kranty,
urmând ca din 1793, să fie descoperite și enumerate afecțiunile care pot fi tratate cu apele
minerale de la Borsec de către medicul șef, M. Neustadter din A rdeal. Astfel, din anul 1804,
au fost produse recipiente din sticlă pentru îmbutelierea apei Borsec.
După descoperirea acestor stațiuni cu resurse naturale și cu proprietăți terapeutice,
au fost publicate și primele lucrări privind acest subiect. Prima luc rare românească apărută a
fost publicată de V.Pop la Budapesta în anul 1821, cu titlul: „ Apele minerale de la Borsec și
Covasna ”, iar în anul 1825 a fost publicată cartea “ Izvoarele tămăduitoare ale Borsecului ” de
S.Scheint. Tot în această perioadă au fos t amenajate și primele edificii la Slănic Moldova și
Bălțătești în 1810, la inițiativa unor boieri moldoveni, urmate de amenajarea și a altor stațiuni
cum a fost Borsecul în 1837 și Vatra Dornei în 1845. În a doua jumătate a secolului XIX, este
recunoscută valoarea minerală a apelor din România pe plan internațional, fiind acordate
medalii de aur unor stațiuni balneoclimatice. Din anul 1887, stațiunea Slănic Moldova a fost
cunoscută sub denumirea de „Perla Moldovei”, fiind perioada de referință a acestei st ațiun i,
principala destinație balneară a vechiului regat. P e lângă aceasta mai erau renumite la acea
vreme și stațiunile Borsec, Buziaș, Vatra Dornei și Băile Tușnad care concurau cu stațiuni
similare de pe teritoriul Imperiului Austro -ungar . După ce a fos t anexată Dobrogea, au apărut
și primele stațiuni și amenajări pe litoralul românesc al Mării Negre. Mai târziu, stațiunile cele
mai râvnite și renumite ale secolului al XIX, pe plan mondial au fost : Vatra Dornei, Baziaș
(Buziaș), Călimănești -Căciulata, Ol ănești și Băile Felix. Alături de stațiunile deja consacrate
apar în perioada interbelică și alte stațiuni precum Dorna, Zizin, Biborțeni, Toplița, Poiana
Sărată, Oglinzi și Cândreni. Pe lângă acestea se dezvoltă și stațiunile balneoclimatice pe valea
Prahovei: Sinaia, Predeal și Bușteni care au fost dotate cu o infrastructură incipientă încă

15
dinaintea Primului Război Mondial. Tot în această perioadă se dezvoltă și stațiunile
climaterice precum Timișul de Sus, Râșnov, Lacul Roșu și Poiana Brașov.
În anul 1 949 a fost înființat Institutul de Balneologie și Fizioterapie care a contribuit
la edificarea unor baze de tratament din stațiunile balneoclimaterice existente. Din anul 1955
a fost creat Oficiul Național pentru Turism care a contribuit foarte mult la int roducerea
fondului turistic românesc în circuitul european, fiind create premisele turismului de masă, iar
în anul 1971 a fost înființat pentru prima data un minister al turismului.

Fig.nr. 2. Harta stațiunilor balneoclimaterice de interes național din România
Sursa: www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator (2017)

16
II.3. Factori favorabili ai dezvoltării turismului balnear

Potențialul turistic balnear uriaș pe care îl deține România datorită atâ t poziției sale
geografice favorabile cât și datorită resurselor naturale terapeutice cu tradiție, din cele mai
vechi timpuri constituie unul dintre factorii principali esențiali care au dus la dezvoltarea
turismului balnear. Potențialul balnear al Românie i este cel mai ridicat din Europa ,
poziționând -se pe unul dintre primele locuri în lume datorită condițiilor naturale și datorită
dispune rii unui fond turistic bogat și variat de factori natura li cu valoare terapeutică. Țara
noastră se poate mândri cu nume roase izvoare de apă minerală , ape termale, nămoluri
sapropelice, de turbă sau minerale, lacuri terapeutice cu diferite mineralizări , apa salină a
Mării Negre, plaja marină și aeroionizarea, mofete cu bioxid de carbon și hidrogen sulfurat
dar și o variabil itate a climatului care oferă posibilități de cură , care pot transforma România
într-o țară balneară. Proprietăți terapeutice există și în radioactivitatea naturală din apele
minerale și din gazele mofetice care se datorează izotopilor activi dizolvați în apă din roci
cum este dezintegrarea radioactivă a radiului, a uraniului cât și a altor elemente radioactive.
Un alt factor favorabil pe care îl deține țara noastră este regionarea bioclimatică în trei tipuri
de bioclimă : bioclima excitant solicitantă de câ mpie, bioclima de litoral maritim, bioclima
sedativ -indiferentă din regiunile de câmpie, de dealuri și podișuri cu altitudini cuprinse între
600 și 800 m recomandată în tratarea bolilor aparatului respirator și cardio -vascular și
bioclima tonică -stimulentă de munte, specifică unor regiuni cu altitudini de peste 800 m până
la circa 2000 m. Acest bioclimat f iind indicat pentru tratarea surmenajului fizic și intelectual,
după afecțiuni care au necesitat repaus prelungit sau in stări de convalescență . Toți aceș ti
factori naturali favorabili pentru dezvoltarea turismului balnear permit tratarea unei game
extinse de boli, devenind o componentă a vieții cotidiene datorită accentuării bolilor de
nutriție, a afecțiunilor psihice, a reducerii capacității de efort și a bolilor cardiovasculare
determinate de condițiile de viață stresante ale vieții moderne. Astfel, România deține o
treime din apele min erale și termale din Europa, dispunând de un fond bogat și variat de
factori naturali terapeutici răspândiți cu generozit ate pe întreaga suprafață a țării însă
Patronatele din Turismul Balnear susțin că doar 10 % din izvoare sunt exploatate datorită
decalajului de abordare a cercetării științifice. ( Strategia ARB 2014 ). Marea varietate a acestor
factori datorându -se așezării geografice și a structurii geologice complexe ale scoarței, care
permit folosirea lor pentru cure și tratamente încă de pe vremea imperiului roman.

17

Fig.nr. 3. Sosiri ale turiștilor străini în stațiunile balneare din România.
Sursa: Institutul Național de Statistică

II.3.1. Principalele stațiuni balneoclimaterice de interes național

România deține pe întreg teritoriul său 100 de stațiuni balneare din care: 40 de stațiuni
de interes național și 60 de stațiuni de interes regional sau local. D intre acestea, 25 de stațiuni
balneare sunt recunoscute pe plan internațional. Cele mai importante și cele mai apreciate
stațiuni balneare și balneoclimaterice românești de interes național sunt stațiunile conform
HG nr. 367/2013 pentru modificarea Anexei nr. 1 la HG nr. 1016/2011 privind acordarea
statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun
de factori naturali de cură fac parte din următoarele areale și orașe: arealul Băile Felix din
structura comunei Sî nmartin din județul Bihor, Covasna, orașul Băile Herculane, Techirghiol,
Călimănești – Căciulata, Băile Govora, Amara, Sovata, Băile Tușnad, Borsec, Buziaș, Vatra
Dornei etc. Stațiunile balneare din România sunt clasificate și grupate în funcție de mai mul te
criterii datorită unei istorii și unei tradiții bogate a varietății factorilor naturali terapeutici. Un
criteriu important în gruparea stațiunilor balneoclimaterice este acela de apariție a acestora. În
funcție de perioada în care au apărut și s -au de zvoltat aceste stațiuni sunt clasificate în mai
multe perioade și anume : stațiuni apărute din perioada Imperiului Roman, din perioada
Imperiului Habsburgic, a Principatelor Române, din Vechiul Regat, din Perioada Interbelică și
din perioada comunismului. A stfel, cele mai vechi stațiuni balneare apărute din perioada
Imperiului Roman sunt Băile Herculane ( Ad Aquas Herculi Sacras ), Geoagiu -Băi
(Germisara) și Călan ( Aquae) .

18
Orașul Băile Herculane se află în jud. Caraș -Severin , fiind cea mai veche stațiune
balneară din România fiind atestată în anul 153 e.n., considerată ca fiind una dintre cele mai
vechi lume. Factorul terapeutic principal al stațiunii este reprezentat de izvoarele termo –
minerale și cloro -sodice dar și de cele sulfuroase indicate pentru tratar ea unor boli de piele,
boli ale sistemului locomotor, ale aparatului respirator, boli ginecologice sau ale sistemului
nervos periferic. Aceste izvoare fiind indicate atât pentru tratamentele de cura internă cât și
pentru cele de cură externă. Stațiunile ap ărute în perioada Imperiului Habsburgic sunt
următoarele : Borsec, Sovata și Vatra Dornei.
Stațiunea Borsec este o stațiune balneoclimaterică de interes național, cu tradiție fiind
situată într -un cadru natural unic și pitoresc. Zona este recunoscută pentr u apele minerale cu
proprietăți curative, recomandate încă din 1594 de către medicul italian Burcello. Zona a
primit recunoașterea internațională și mai multe distincții și premii pentru calitățile
terapeutice ale apelor minerale. Stațiunea Sovata a fost m enționată ca loc de cură încă din
1597 deținând factori naturali terapeutici, datorită prezenței lacurilor helioterme din zonă , cu
ape clorurate și sodice . Cel mai important și cunoscut fiind Lacul Ursu, care datorită acestui
fenomen de heliotermie1, vara, la o adâncime de 1,5 -2 m, apa lacului va avea o temperatură de
30-40 grade Celsius . Aici tratându -se în special afecțiunile ginecologice dar și reumatismele
degenerative, afecțiuni endocrine și cele posttraumatice.
O altă stațiune cunoscută în prezent și apărută în perioada Imperiului Habsburgic este
stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei. Aceasta reprezintă o stațiune de interes național
datorită numeroaselor izvoare cu ape minerale care sunt indicate pentru tratarea numeroaselor
afecțiuni, precum: boli ale sistemului nervos periferic și central, boli respiratorii, boli
ginecologice, boli reumatismale degenerative, tulburări digestive, etc. dar este situată și într –
un cadru natural p itoresc cu un bioclimat sedativ, purtând denumirea și de „Perla Bucovine i”.
Dintre stațiunile apărute în perioada Principatelor Romane, se menționează stațiunile :
Slănic Moldova, Buziaș, Băile Olănești. Stațiunea balneoclimaterică Slănic Moldova este o
stațiune situată la 530 m în jud. Bacău și se evidențiază prin numeroase iz voare minerale cu
proprietăți curative, în principal pentru afecțiuni care țin de boli ale aparatului respirator dar și
pentru tratarea afecțiunilor digestive, boli metabolice și nutriționale, boli hepatobiliare etc.
Aceste izvoare cu ape minerale cu o mar e valoare terapeutică se pot utiliza atât în cura internă
cât și în cea externă ajutând la tratarea bolilor reumatismale degenerative și diartritice, fiind

1 Stratificarea termică a apei concomitent cu creșterea concentrației sărurilor spre adâncime până la un
anumit nivel de 3 m, după care se relaizează valori mai reduse și constante.

19
considerată „Perla Moldovei”. Următoarea stațiune balneară de importanță națională înființată
în ace astă perioadă este orașul stațiune Buziaș de spre care se va vorbi separat și în capitolele
următoare. E ste o stațiune balneoclimatică localizată în Județul Timiș care deține izvoare cu
proprietăți curative, cu un conținut mare de minerale, în special fier. Deși această stațiune este
situată la o altitudine medie de doar 128 m, aceasta este considerată stațiune balneoclimaterică
datorită concentrațiilor ridicate de aeroioni negativi. În această stațiune se pot trata diferite
afecțiuni dar în special afecțiun ile cardiovasculare, apa minerală carbogazoasă fiind folosită
atât în cura internă cât și în cea externă sub formă de băi cu apă minerală încălzită.
Din perioada Vechiului Regat se remarcau stațiunile balneoclimaterice Eforie Nord și
Govora. Aceasta din ur mă fiind una dintre stațiunile cu apele cele mai bogate în iod și în
brom din Europa, permițând tratarea afecțiunilor respiratorii. În perioada Interbelică au apărut
trei stațiuni în zona montană: Sinaia, Poiana Brașov și Păltiniș, stațiuni foarte cunoscu te și
frecventate de către turiști. În perioada comunismului au apărut alte două stațiuni : Eforie –
Saturn , pe litoralul Mării Negre, folosindu -se ca factor de cură, nămolul fin sapropelic din
Lacul Techirghiol. O altă stațiune apărută tot în această perioa dă și recunoscută la nive l
național fiind stațiunea Amara, recomandată pentru tratarea bolilor reumatice și a bolilor
ginecologice cu nămol sapropelic cu calități asemănătoare nămolului din Lacul Techirghiol.
Astfel, toate aceste stațiuni balneoclimaterice apărute de -a lungul timpului pe întreg
teritoriul României, ne demonstrează că țara noastră deține un potențial turistic balnear
semnificativ și o mare diversitate de factori naturali terapeutici care pot fi utilizați în tratarea
diferitelor afecțiuni în funcție de calitățile lor terapeutice și de bazele de tratament existente.

20

Fig.nr. 4. Gruparea stațiunilor balneoclimaterice din România în funcție de profilul terapeutic
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

Capitolul III. Fondul turistic hidromineral și factorii de
cură balneară din România

Rom ânia este o țară care se definește printr -o rețea hidrografică bogată, cu o
multitudine de lacuri naturale cu valoare terapeut ică care generează din punct de vedere
turistic peisaje cu o puternică personalitate, oferind posibilități de desfășurare a unor activități
turistice variate, precum: tratament balnear, odihnă, sporturi nautice și de agrement etc.
Datorită prez enței unor importante resurse hi drominerale atermale sau termale, cu un conținut
chimic foarte variat, a nămolurilor sapropelice sau de turbă cu valoare terapeutică dar și a
numeroaselor emanații mofetice uscate, țara noastră face parte din circuitul turismului balne ar
european și chiar mondial datorită proprietăților curative superioare a resurselor naturale
hidrominerale pe care le deține. Unele izvoare minerale având o compoziție chimică
superioară și pot fi comparate cu renumitele stați uni Vichi, Karlovy -Vary și B aden -Baden.
Factorii principali de cură de pe teritoriul României din stațiunile balneoclimaterice sunt:
apele termale, apele minerale ( carbogazoase, oligominerale, cloro -sodice, iodurate, alcaline,

21
feruginoase, sulfuroase, sulfatate, arsenicale), nămolur i cu valoare terapeutică, lacuri cu apă
sărată terapeutice, emanații mofetice, gazoase.

III.1. Apele termale

Apele termale și proprietățile lor benefice pentru organismul uman au fost recunoscute
încă din timpul Imperiului Roman iar de -a lungul timpu lui au ajuns să fie utilizate de
populația locală dar și de străini, în tratarea diferitelor afecțiuni. Acestea provin din izvoare
naturale geotermale, situate în special în regiunile vulcanice, unde magma se află aproape de
suprafața pământului. Apele ter male au temperaturi mai ridicate decât media temperaturii
aerului în luna cea mai caldă a anului. În funcție de temperatura acestora, acestea sunt
clasificate în trei categorii și anume: hipotermale (temperaturi cuprinse între 20 -36 °C),
izote rmale ( temp eraturi între 36 -41°C) și hipertermale ( 41 -120 °C). Din punct de vedere al
compoziției fizico -chimice, acestea sunt clasificate în: ape termal -bicarbonatate, ape
bicarbonatat -carbogazoase , clorurate, sulfatate care sunt indicate pentru cura externă și au
recomandări terapeutice numeroase. În România, apele termale se găsesc în stațiunile Băile
Herculane, Geoagiu – Băi, Călimănești -Căciulata, Că lan, Băile Felix și Băile 1 Mai.

Fig. 5. Harta stațiunilor balneoclimatice cu ape termale din Român ia
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

22
III.2 . Apele minerale

Apa minerală este considerată o apă care provine dintr -o sursă naturală (izvor, lac sau
foraj) care conține săruri minerale, microelemente și alte substanțe,conform standardului
Uniunii Europene. Compoziția acesteia are cel puțin 1000 mg săruri/l sau 250 CO2. Pentru
utilizarea acesteia în scop terapeutic, aceasta trebuie să fie pură din punct de vedere
bacteriologic, un debit mare și a cțiuni fundamentate științific. Din punct de vedere al
proprietăților fizico -chimice, apele minerale se clasifică în 11 grupe de ape minerale. Din
prima categorie fac parte apele oligominerale, care au un conținut mai mic de 1 g/l de
substanțe dizolvate și mai puțin de 1 g /l de CO2. Există două tipuri de ape oligominerale:
acratoterme (oligominerale termale), întâlnite la Băile Felix, Călan și Geoagiu -Băi, indicate
pentru cura externă și acratopege (oligominerale reci), î ntâlnite în stațiunile Băile -Olănești,
Slănic Moldova, Călimănești, indicate cu precădere în cura internă ( crenoterapie2). Aceste
ape au efect relaxant muscular, favorizând eliminarea sărurilor. Din a doua categorie de ape
minerale se identifică apele carb ogazoase care au un conținut de cel puțin 1 g /l CO2. Sunt
destul de rare, găsindu -se doar în stațiunile Buziaș, Biborțeni și Borsec. Acestea sunt indicate
în stimularea secreției intestinale, gastrice, pancreatice și biliare pentru cura internă iar pentru
cura externă aceste ape carbogazoase îmbunătățește circulația arterială și scade valorile
tensiunii arteriale. A treia categorie de ape minerale sunt apele minerale feruginoase care au
un conținut de cel puțin 10 mg /l fier, sau încărcate suplimentar cu C O2. Astfel de ape sunt
indicate și recomandate în anemii secundare, convalescențe și se găsesc la Buziaș, Băile
Tușnad, Vatra Dornei și Lipova. În privința apelor minerale alcaline și alcalino -teroase care
conțin cel puțin 1 g /l bicarbonat de sodiu, sunt utilizate în special în cura internă, în stațiunile
Borsec, Sângeorz -Băi, Malnaș -Băi, Slănic Moldova, Covasna, Zizin, Buziaș sau Lipova. Și în
cazul acestor ape gama de afecț iuni tratabile este foarte mare : scaderea colesterolului ș i
reducerea acidității stomacale, tratează afecțiuni ale ficatului și ale vezicii biliare, dermatoze
și tulburări în metabolismul calciului. (Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear )
Apele minerale clorurate sodice sunt caracterizate printr -un conținut de peste 1g/l
clorură de sodiu, folosite în special pentru cura internă. Aceste ape provin din spălarea
masivelor de sare și sunt valorificate în jurul lacurilor sărate de la Băile Herculane, Sovata,
Ocna Mureș, Ocna Sibiului, Cacica, Praid, Ocna Șugatag, Ocnele Mari. Tot în această

2 Cura cu ape minerale – asigură îmbunătățire a drenajului biliar, se îmbunătățește evacuarea din tubul
digestiv și se reglează secrețiile din stomac.

23
categorie poate fii inclusă și apa Mării Negre datorită unei mineralizări de aproximativ 15, 5
g/l de săruri și este utilizată în cura internă prin inhalații având acțiune trofică asupra
mucoasei căilor respiratorii iar pentru cura externă pot fi tratate afecțiunile reumatismale,
artrite, afecțiuni circulatorii, ginecologice etc. În această gamă diversă, ca și compoziție și
efecte terapeutice se încadrează și apele minerale iodurate cu un conținut de cel puțin 1 mg/l
iod. Acesea se utilizează î n cura externă pentru tratarea afecțiunilor reumatice, intervine în
metabolismul grăsimilor și reglează activitatea glandei tiroide. Aceste ape se găsesc în
combinație cu apele bicarbonatate, sulfatate și cloruro -sodice, fiind valorificate în stațiuni
precum Călimănești, Bazna, Govora, Băile Olănești, Cozia, Bălțătești.
O altă categorie de ape minerale o constituie apele minerale de tip sulfuros cu un
conținut de cel puțin 1 mg/l sulf titrabil, fiind legate în special de sulfații formațiunilor de gips
din Depresiunea Getică și Carpații Orientali. La noi în țară aceste ape sunt valorificate în
stațiunile Băile Herculane, Călimănești -Căciulata, Pucioasa, Olănești, Govora, Mangalia.
Efectele terapeutice ale acestor ape constau în stimularea secreției biliare, au acțiuni
antiinflamatorii asupra mucoasei căilor respiratorii, stimulează funcția pancreasului etc. Din
aceiași grupă de ape minerale cu efecte terapeutice fac parte și apele sulfatate care conțin sulf
sub formă oxidată indicate pentru cura internă dator ită efectului coleretic și purgativ
stimulând secreția hepatică în numeroase stațiuni balneare precum Amara, Slănic Moldova,
Ocna Șugatag, Bălțătești, Călimănești -Căciulata, Govora etc. Apele minerale arsenicale se
caracterizează printr -un conținut de cel puțin 0,7 mg ioni /l arsen, provenind din spălarea unor
roci cristaline de origine eruptivă care însoțesc filoanele metalifere și sunt utilizate doar în
cura internă datorită efectului de reducere a proceselor metabolice oxidative din organism,
fiind valo rificate doar în stațiunile Covasna și Șaru Dornei. Din aceiași grupă de ape minerale
fac parte și apele radioactive care conțin o radioactivitate de cel puțin 29c Curie sau 10 la -7
mg/sare de uraniu. Acestea provin din interacțiunea apelor vadoase care s e infiltrează prin
fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Astfel de ape se găsesc doar în stațiunile Băile
Herculane, Sângeorz -Băi, Borsec, Balvanyos, Slănic Moldova, Băile Felix și sunt considerate
terapeutice, fiind indicate pentru tratarea afe cțiunilor reumatice, tulburări endocrine,
dermatoze, afecțiuni neurologice periferice.

24

Fig. 6. Harta stațiunilor balneoclimatice cu ape minerale terapeutice din România
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

III.3 . Lacurile terapeutice

În România, o categorie aparte o constituie lacurile cu valoare terapeutică care
reprezintă un interes ter apeutic deosebit de important. Acestea acționează asupra organismului
mai ales prin prop rietățile lor fizico -chimice și sunt clasificate în 3 grupe: lacuri sărate, lacuri
de liman ( limane maritime), lacuri de câmpie. Lacurile din zona masivelor de sare se află
preponderent în ariile marginale ale Depresiunii Transilvaniei: Ocna Sibiului, Ocn a Mureș,
Turda, Sovata dar și în ariile subcarpatice în stațiunile Ocnele Mari și Slănic Prahova. Cel mai
renumit lac sărat cu valoare terapeutică este Lacul Ursu de la Sovata care este un lac
helioterm3, temperaturile ajungând în zilele senine de vară pân ă la 45 -55°C în stratul de la 15
cm la 200 cm adâncime iar de la adâncimea de 2 m, temperaturile ajungând până la 60 °C.

3 Căldura se acumulează în zilele senine în stratul superficial, mai dulce .

25
Lacurile de liman maritim sunt cu noscute pentru proprietățile sale curative care au un
efect terapeutic datorită nămolurilor sapropelic e de pe fundul lacului . Cel mai cunoscut l ac de
acest gen este limanul Tech irghiol care datorită apelor dulci care se revarsă în lac se creează o
peliculă mai dulce la suprafață care se încălzește puternic în zilele senine iar în pătura
inferioara salinit atea este ridicată. Datorită fenomenului de evaporație, crește salinitatea și în
pătura de suprafață. Apa acestui lac fiind clorurată sodică, sulfatată. A treia categorie de lacuri
cu valoare terapeutică sunt lacurile de câmpie care sunt situate în special în Câmpia Română.
Cele mai renumite lacuri fiind Lacul Sărat, Lacul Amara și Balta Albă. Aceste lacuri au o
compoziție chimică prin care predomină sulfații fiind mai greu de spălat în comparație cu
clorurile care sunt mai solubile, compoziția acestora dep inzând de solul din cuveta lacului și
din imediata sa apropiere. Datorită încărcării minerale mari și a unei salinități ridicate, și în
aceste lacuri de câmpie se depun maluri sapropelice care au efecte curative pentru organismul
uman.

Fig. 7. Harta lacu rilor cu valoare terapeutică din România
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

26
III.4 . Emanațiile gazoase,mofetice

Aceste emanații gazoase, sunt cu noscute sub numele de” mofetă” , fiind emanații de
dioxid de carbon în compoziția cărora se întâlnește gazul radioactiv numit radon. România
este una dintre puținele țări europene care deține importante surse de gaze cu valoare și rol
teraputic. Acestea sunt valorificate în stațiuni precum : Balvanyoș din Covasna, Tușnad, dar și
în Banat în stațiunea Buziaș. Mofetele din aceste stațiuni sunt indicate pentru cura externă
având rol curativ în tratarea hipertensiunii arteriale, a afecțiunilor reumatice, ale sistemului
nervos central și afecțiuni ci rculatorii periferice. Din punct de vedere al rezervelor de emanații
gazoase cu valoare terapeutică, amenajările specifice în ceea ce privește cantitatea utilizată în
cura balneară este încă modestă.

Fig. 8. Harta sta țiunilor balneoclimatice cu mofete din România
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

27
III.5 . Nămoluri terapeutice

Nămolurile terapeutice au fos t utilizate încă din antichitate datorită efectelor lor
benefice, existând o îndelungată tradiție a utilizării nămolurilor în scop curativ. În
România,nămolurile terapeutice au fost analizate chimic la sfârșitul secolului XIX iar
indicațiile teraputice au fost adoptate din anul 1931. Pentru pământurile și sedi mentele cu
proprietăți terapeutice, a fost adoptată denumirea de „peloid” . Acestea fiind substanțe care se
formează în condiții naturale sub influența factorilor geologici și care în amestec cu apa
minerală se pot folosi în scop curativ sub formă de băi sau de proceduri locale. Nămolurile cu
valoare terapeutică au fost clasificate în funcție de conținut, consistență și plasticitate în trei
categorii: nămoluri sapropelice (nămoluri negre, sulfuroase), nămoluri de izvoare minerale și
nămoluri de turbă . Nămolurile sapropelice sunt acele nămoluri situate pe fundul unor lacuri
continentale sau de liman maritim cum este Lacul Techirghiol și lacurile sărate de la Ocna
Sibiului și Sovata. Nămolurile de izvoare minerale sunt formate prin sedimentarea sărurilor
calcice, feruginoase, carbogazoase, sărate, sulfuroase și se găsesc în cantități reduse în
stațiunile Govora, Sângeorz -Băi, Săcelu, Turda, Sărata Monteoru, Geoagiu -Băi și Bazna.
Ultima categorie de nămoluri cu valoare terapeutică sunt nămolurile de turbă ca re sunt
formate prin descompunerea resturilor vegetale, sub acțiunea microorganismelor pe fundul
unor mlaștini. Cele mai mari rezerve de astfel de nămoluri se găsesc la Borsec, Bilbor, în
depresiunea Dornelor, Poiana Stampei dar și în regiunea litorală Man galia. Utilizarea acestor
nămoluri se face în cura externă prin băi de nămol, împachetări și ungeri locale. Aceste
nămoluri având un conținut ridicat de vitamina C, B, B2 și B12, având afecte antialergice și
antiinflamatorii prin acțiunea bactericidă și ba cteriostatică. Cele mai importante și renumite
stațiuni care utilizează cura balneară cu nămoluri teraputice ( peloizi) sunt : Techirghiol,
Amara, Lacul Sărat, Balta Albă pentru nămoluri sapropelice; Covasna Imeni, Odorheiul
Secuiesc , Poiana Stampei, Someșe ni pentru nămoluri de turbă și Ocna Sibiului, Băile Govora,
Sovata pent ru nămoluri de izvoare minerale.

28

Fig. 9. Harta stațiunilor balneoclimatice cu nămoluri terapeutice din România
Sursa : www.harta -romaniei.ro , prelucrare în Adobe Ilustrator

Capitolul IV. Studiu de caz : Stațiunea balneoclimaterică
Buziaș

IV.1. Poziție geo -politică

Orașul -stațiune Buziaș ( Buziásfürdő în maghiară și Busiasch în germană ), devenit în
oraș în anul 1956, este un oraș balneoclimateric datorită vestitelor sale ape carbogazoase cu
proprietăți curative. Orașul este situat în partea de sud -vest a României, în jud. Timiș,
reprezentând o unitate de tranziție între Câmpia Banatului și dealurile vestice, la altitudinea
medie de 128 de m în zona de terase ale Timișului. Orașul cuprinde din anul 1968, localitățile
Buziaș (reședința), Silagiu și satul Bacova și se situează la poalele Dealului Silagiu, la 35,5
km de municipiul Timișoara și 24,5 km de municipiul Lugoj . Acesta e ste legat de calea ferată

29
Timișoara – Buziaș -Lugoj și de drumul județean DJ 592. Față de granițele României, orașul
Buziaș se află la doar 79,3 km de granița cu Serbia (Vama Stamora Moravița) și la 115 km de
granița cu Ungaria (Vama Cenad).

Fig.10 . Poziția geografică a orașului -stațiune Buziaș în România și în cadrul județului Timiș .
Sursă : Harta județelor României ; Prelucrare : Adobe Ilustrator , Nicoleta Milea (2017)

IV.1.2. Incursiune în istoria orașului

Mărturiile arheologice evidențiază o locuire a teritoriilor orașului Buziaș din timpuri
îndepărtate (paleolitic, neo -eneolitic, epoca bronzului, epoca fierului, daco -romană,
prefeudală și feudală). Aceste descoperiri au fost făcute cu precădere pe cursul superior al
pârâului Salcia, pe un m ic afluent numit Pârpora dar și pe Valea Silagiului, sub vatra
localității Silagiu (la 4 km sud de Buziaș), s -au descoperit urme paleolitice, din epoca fierului,
daco -romane și feudale. ( Sfetcu, 1979, p.2). Cu mulți ani în urmă, pe cursul inferior al Văii
Salcei, s -ar fi depistat, urme de locuire romană și de folosire a apelor minerale de aici.
Istoricul Dumitru Tudor în lucrarea sa ,, Orașe, târguri și sate în Dacia Romană” (1968) ,
folosindu -se de informații mai vechi, provenite de la Milleker, Ortvay, Bor za și cele din
repertoriul arheologic al R.S.R., scria: ,, Avem dovezi arheologice că în epoca romană s -au

30
folosit în Banat și apele termale (minerale atermale, n.n.) de la Buziaș. În preajma izvoarelor
minerale se înjghebase o mică așezare balneară, doved ită astăzi prin zidării, conducte de
teracotă, monede, cărămizi, sculpturi și inscripții pe piatră, din păcate toate împrăștiate, fără a
fi fost studiate în prealabil” (p. 55).
În Monografia Banatului semnată de Ioan Lotreanu, din anul 1935, se arată că la
Buziaș ar fi existat un castru, ce adăpostea probabil un modest post militar roman. Autorul
nota: ,, Localitatea este cunoscută din timpul romanilor atât pentru că aici a fost Castrul
Ahibis , cât și pentru că tot din acele timpuri sunt cunoscute izvoarele cu acid carbonic, ce azi
au ajuns a fi cu renume mondial…; descrierea castrului nu o putem face, căci abia se mai
găsesc ruine ale acestuia, insuficiente pentru a putea arăta forma și dimensiunile lui”
(Lotreanu, 1935 – vol. I, p. 98). Așadar, așezarea din Depresiunea Buziașului este cunoscută
încă de pe vremea romanilor, din secolele XIV -XV, sub denumirea de Ahibis. Arheologul
Liviu Mărghitan susține că Buziașul și Băile Herculane: “au fost căutate în antichitatea daco –
romană pentru condițiile lor speci ale, curative. Resturile de clădiri, părți din conducte de apă,
monumente de piatră, țigle și monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se
întrevadă existența unei stațiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.” Localitatea este
atestată documentar, î n anul 1369, sub numele de Buzuș și Bozaș , aparținând districtului
Belinț, găsindu -se în stăpânirea cnezilor români Neacșu. (Sfetcu, 2001, p.11). În anul 1552,
Buziașul se afla printre bunurile Principatului autonom sub suzeranitate turce ască. Din anul
1716 până în anul 1866, Buziașul precum și celelalte așezări bănățene, se aflau sub
supremația imperiului habsburgic iar din anul 1867 până în 1918, așezările bănățene s -au aflat
sub regim dualist austro -ungar. La începutul secolului XVIII, conform studiilor științifice,
Buziașul era o localitate de dimensiuni medii. Din anul 1718 până în anul 1775, acesta a fost
înregistrat ca sat și a fost anexat districtului Ce acova, după care a aparținut de Cercul
Timișoara până în 1779, când a fost cupr insă în comitatul Timiș.
La începutul secolului al XIX -lea, la 1805, a fost redescoperit zăcământul
hidromineral (apa minerală și dioxidul de carbon), eveniment care marchează începutul
istoriei moderne a Buziașului. În anul 1811, datorită doctorului de circumscripție Bela
Lindenmayr, se descoperă după mai multe observații îndelungate, izvoare cu apă minerală
dintre care cele mai importante sunt: izvorul Mihai, situat la intrarea spre aleea Feruginoase și
izvorul Iosif situat în centrul parcului. Tot în a nul 1811, s -a înființat Stațiunea Balneară,
deschizându -se primul sezon balnear organizat. Începând cu anul 1819, Buziașul a fost
declarat localitate balneară, deținând 5 izvoare și instalații de cură balneară în perimetrul

31
vechiei Băi nr.2 Feruginoasă. Tratamentul se va înfăptui până la sfârșitul secolului XIX prin
cura internă, de bază fiind consumul apei minerale, astfel tratându -se numeroase boli și
afecțiuni cum sunt cele ale apar atului urinar, ale stomacului, colonului, ficatului, ale căilor
respirato rii dar și anemii. Tratamentele se făceau cu apele minerale receptate de la izvoarele
Feruginoase, Notatorului ( ștrandul cu apă minerală) , Iosif și Mihai. Începutul identității
Buziașului ca stațiune balneară cu personalitate distinctă a început odată cu plantarea în anul
1815, a primilor arbori ornamentali, a platanilor bătrâni din centrul parcului care îi conferă
stațiunii o personalitate unică . Această identitate a fost clădită pe descoperirea și valorificarea
zăcământului hidromineral pentru băi și tra tamente interne. Datorită unui număr mare de
persoane venite în stațiune pentru îngrijirea sănătății, în anul 1838 a luat ființă primul post
permanent de medic balneolog, dr. Gheorghe Ciocârlan. Următorul an, în 18 39, urmând să fie
zidită actuala Biserică Ortodoxă Română pe locul celei vechi din lemn. Din anul 1840, a fost
înființată prima stație de îmbuteliere a apei minerale Buziaș de către medicul Gheorghe
Ciocârlan, având o capacitate de 2000 de sticle pe an. După un deceniu, apa minerală
îmbuteliată er a menționată în presa străină drept „ băutură de lux” și a fost recunoscută la nivel
european, fiind cea mai înfloritoare perioadă din istoria stațiunii. Din punct de vedere al
infrastructurii de cazare turistică, aces tea apar între anii 1848 și 1858 , const ruindu -se primul
hotel (Grand -Hotel) iar în anul 1853 se construiesc Băile Phöenix. Colonada din lemn, unică
în România, și pavilioanele izvoarelor Antoniu, Mihai și Iosif au fost construite în 1858 c a
elemente principale de decor, făcând legătura surselo r minerale cu băile, izvoarele, cazinoul și
sursele de cazare . Tot în această perioadă a fost construit și Cazinoul dar și Băile Reci,
Hidroterapia și Băile Calde (Baia nr. 2)4 într-o formă modernă semicirculară . După aceste
modernizări făcute pentru înfru musețarea și animarea stațiunii, după anul 1869, stațiunea
Buziaș a fost vizitată de numeroase personalități ale vremii precum omul de stat maghiar
Francisc Deac, Ministrul Învățământului și cultelor, August Treford și poetul tu rc, Murad
Effendi. În stațiu ne s -au desfășurat chiar și manevre militare regale, la care au asistat
împăratul și regele Austro -Ungariei, Franz Joseph I de Habsburg dar și Franz Ferdinand,
arhiducele și moștenitorul tronului împreună cu alți arhiduci, militari și diplomați din întreag a
lume, veniți în stațiune cu un tren special. Prima tipografie a fost înființată în anul 1881, iar
primul ziar local a fost scris în limba germană sub denumirea de ,,Busiascher Anzeiger”(Știri
din Buziaș) , după care a fost înființat și primul Oficiu Teleg rafic în anul 1885, foarte
important pentru turiști.

4 Baia nr. 2 avea 46 de cabine și 2bazine în 1898

32
Datorită descoperirii stratului acvifer artezian și datorită medicului Iuliu Mahner, la
începutul secolului XX, în anul 1903, s -a introdus în stațiunea Buziaș tratarea maladiilor
cardiovasculare prin cur a externă( băi cu apă minerală puternic carbogazoasă încălzită) dar și
gimnastică medicală, toate având rezultate deosebite. Tot în acest an, a fost forat și izvorul
sondă Antoniu la 103 m, un izvor puternic artezian, din care apa țâșnește la 20 m formând un
lac folosit mulți ani pentru agrement.
În prezent în locul lacului este construită sala de sport a orașului. Din anul 1966,
persoanele cu afecțiuni ale sistemului nervos central s -au putut trata și prin băi în CO2 liber (
mofete) . Tot în aceas tă perioa dă a fost amenajată și în ființată Policlinica Balneară,
diversificându -se tratamentul balnear prin introducerea mofetei, a termoterapiei, a aersolilor și
a fizioterapiei, reamenajându -se vechile buvete și construindu -se altele noi pentru cura
internă. (Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Buziaș ).

Fig.11. Lacul Sf. Anton, 1905 Fig.12. Sala de sport a orașului Buziaș
Sursa foto : www.buzieseanul.ro Foto : Nicoleta Milea (2017)

Stațiunea Balneoclimaterică Buziaș a avut numeroși proprietari de -a lungul timpului,
printre care: Fundația Domeniului Fondului Religionar Catolic -Timiș între anii 1811 -1892,
din anul 1892, stațiunea fiind cumpărată de Ernő Schottola din Budapesta cu 250.000 de
forinți , urmând să fie introdus iluminatul cu lămpi de petrol în spațiile de cazare, prin mărirea
suprafeței parcului, a spațiilor de cură etc. Tot în această perioadă, mai exact în anul 1874, a
fost inaugurat primul ștrand european cu apă minerală, denumit și „ Notatoriu l” cu un volum
de 500 mc de apă minerală, după care, în anul 1896, a fost inaugurată și propria cale ferată
care făcea legătura cu Timișoara , cu o lungime de 31 km . Începând cu secol ul XX, stațiunea
Buziaș a fost arendată de cătr e văduva Schottola lui Istvan Hu szly și Kimmel Koloman,
timișoreni care s -au implicat în dezvoltar ea stațiunii până în anul 1906, când stațiunea Buziaș

33
avea ca emblemă și are până în prezent, „Pasărea
Phoenix ” . Din acest an, Băile Buziaș au fost
cumpărate cu suma de 800.000 de coroane de
Jakob Muschong, proprietar al Fabricii de
cărămizi din Lugoj și al fabricii de țiglă din
Jimbolia, stațiunea având denumirea de
“Muschong Băile Minerale, Buziaș S.A ”.
Fig.13. Eticheta sticlei de apă minerală din 1920
Sursa: www.buzias.ro

În următorul an, acesta a construit fabrica de îmbuteliat apă minerală și acid carboni c
(Fabrica Phoenix ), luând ființă astfel bazele exploatării industriale a zăcământului
hidromineral Buziaș și construindu -se baia Pheonix (Baia nr. 1). Apa minerală îmbuteliată a
fost într -o continuă creștere, fiind comercializată sub denumirea de „Muschon g, apă acidă de
Buziaș”, iar apoi a fost denumită “Borviz de Buziaș”. Fabrica avea capacitate de îmbuteliere
de 1.0 00.000 de sticle pe an , 1000 kg CO2 și o suprafață de 700 mp, primind medalia de aur
la expoziția de la Bratislava în anul 19 20. Toate aceste amenajări și modernizări ale stațiunii,
au contribuit, alături de valoarea apelor minerale, la intrarea stațiunii Buziaș în rândul
stațiunilor cunoscute pe plan european.
După trecerea lui Jakob Muschong în veșnicie, în 1923, fiica și ginerele său au dev enit
proprietari ale Băilor Minerale Buziaș și al Fabricii Pheonix până în 1948. Tot în anul 1923 se
introduce în stațiunea Buziaș și iluminatul electric al străzilor, se amenajează instalații pentru
cura externă și cea internă, precum și înființarea unui tren care făcea legătura între Gara
Buziaș și stațiune care a dus la creșterea numărului de turiști, cca 3000 pe an. De remarcat
este faptul că locomotiva cu aburi, utiliza ca și combustibil lemne de foc și nu cărbuni pentru
a nu polua aerul. După național izare, în 1949, băile au intrat în proprietatea statului român
fiind subordonate Ministerului Sănătății sub denumirea de „Întreprinderea Balneară Buziaș”
iar fabrica de îmbuteliere de apă minerală a ajuns în subordinea Ministerului de Alimentație
Publică. Între anii 1950 și 1970, stațiunea Buziaș a devenit acesibilă unui mare număr de
turiști iar dupa anul 1976 au fost construite numeroase unități de cazare: Hotel Silvana, Hotel
Silagiu, Hotel Parc, Hotel Buziaș și Complexul Balnear Timiș. Din anul 1990, bă ile cu apă
minerală au devenit “S.C. Tratament Balnear Buziaș S.A ”, denumire păstrată până în prezent.
Astăzi, activitatea curativă din stațiunea Buziaș acordă afecțiunilor cardiovasculare un loc

34
central, dispunând de o infrastructură modernizată. În ceea ce privește îmbutelierea și
comercializarea zăcământului de apă minerală, după anul 1955 s -a înființat Întreprinderea
Industrială de Stat „Apemin ”, Buziaș iar în următorul an, Buziașul a fost declarat oraș. Din
anul 1963, aceasta trecând sub administrația unor unități industriale din Timișoara, sunt create
mici unități ale industriei ușoare și de alimentație, crește populația orașului, suprafața acestuia
și economia se diversifică. Sunt construite cartiere de blocuri și unități de cazare turistică, a
fost introdusă încălzirea centrală cu apă caldă și rece în unitățile de cazare iar în următorul
deceniu au fost construite noi hoteluri: Hotel Parc cu o capacitate de 100 locuri, Hotel Silagiu
(64 locuri) și Hotel UNCAP (200 locuri), Aviabarul, cantina restaura nt a întreprinderii
balneare Buziaș (500 locuri), Grădina Bănățeană (braserie cu terasă), Complexul de deservire
din centrul orașului și braseria Cazino. P ână în anul 1990 stațiunea revine de sine stătătoare și
este numită „S.C. Pheonix S.A. Buziaș ”. Din p ăcate, fabrica de îmbuteliere a apei minerale
Apemin a dispărut de pe piață la sfârșitul anului 2014 , fiind închisă datorită unei nevoi acute
de retehnologizare dar și datorită concurenței, a unor fabrici apărute în ultimii ani care
vindeau apă de masă car bogazoasă fără a avea vreo legătură cu apa minerală de sursă, așa
cum este apa minerală naturală de la Buziaș. În prezent, fabrica de îmbuteliere a apei minerale
Buziaș este în conservare, lucrându -se la un proces de retehnologizare. (Strategia de
Dezvolta re Locală a orașului Buziaș ).

IV.2 . Prezentarea generală a stațiunii

Stațiunea balneoclimaterică Buziaș datorită izvoarelor bogate în ape minerale, a
condițiilor naturale favorabile și a unui climat blând, a fost recunoscută ca potențial centru
balnear încă din anul 1811, când s -a deschid primul sezon balnear organizat înființându -se
totodată și Stațiunea Balneară. Stațiunea este așezată între zona de deal și câmpie piemontană,
fiind așezată într -o regiune de tranziție, caracterizându -se printr -un regim climatic temperat –
continental moderat, cu influență sub-mediteraneană. Acest climat de câmpie cu ierni blânde
și ve ri plăcute, face din această stațiune un loc primitor pentru turiști și pentru curanții care
vor să se odihnească sau doresc să urmeze un tratament. Media temperaturilor încadrându -se
între -2 -21,5 grade Celsius . Vegetația orașului Buziaș este cea de silv ostepă și stepă datorită
condițiilor de relief, sol și climă. În peisajul stațiunii Buziaș, un loc deosebit îl ocupă parcul

35
din centrul stațiunii care dispune de o situare avantajoasă5,
bucurându -se de condiții naturale favorabile, permițând
dezvoltarea un ei flore particulare și bogate, cu numeroase sp ecii
ornamentale. În parc sunt plantate foioase (tei, platan, mesteacăn,
plop, stejar, ulm, salcie, alun turcesc), rășinoase precum pini, brad
și tuia dar și flori precum garoafe, bujori, zambile, lalelele,
gladiole, clopoței de grădină etc.
Fig.14 . Platanus Acerifolia (1815) din Parcul Buziaș
Foto: Nicoleta Nina Milea (2016 )

În ceea ce privește fauna din jurul stațiunii, aceasta este variată, existând o zonă de
interferență între fauna de stepă și de silvos tepă, fauna ce coboară din Munții Semenicului și
fauna proprie. Dintre mamifere, se pot întâlni iepurele, vulpea, căprioara, mistrețul, hârciogul,
popândăul și veverițele care încântă privirile turiștilor în parcul dendrologic din centrul
stațiunii, dar în număr din ce în ce mai mic față de anii anteriori. Asociația pentru Dezvoltarea
Zonei Buziaș și Primăria orașului își propun să repopuleze parcul cu veverițe și fac eforturi
pentru a duce la bun sfârșit acest scop, organizând din anul 2015 Festivalul Veve rițelor pentru
atragerea de turiști și pentru promovarea stațiunii Buziaș.
În prezent, stațiunea balneoclimaterică Buziaș, este unică prin izvoarele sale cu ape
minerale carbogazoase, feruginoase, magneziene, clorurate , sodice, calcice și bicarbonatate ,
benefice pentru afecțiunile cardiovasculare, afecțiuni post -traumatice, neurologice periferice,
reumatisme degenerative și a celor hepato -biliare și digestive. Aceste ape minerale având
efecte benefice în cazul bolnavilor care au nevoie de recuperare după su ferirea unor
traumatisme sau a unor accidente vascular -cerebrale. Stațiunea are o personalitate
inconfundabilă, defin indu-se printr -un element de decor cu o utilitate practică deosebită, o
colonadă ornată cu dantelă din lemn, unică în Europa. Această colo nadă acoperită, a fost
construită în anul 1875 în parcul stațiunii, la cererea împăratului Franz Joseph care și -a dorit
să îi ofere un cadru de poveste soției sale, Împărăteasa Sissi care îndrăgostită de natură, vizita
des stațiunea Buziaș și îi plăcea să se plimbe prin parc, prin colonada ornată cu dantelă din
lemn. Colonada impresionează prin arhitectura sa cu sculp turi în lemn, în st il bizantin, cu o
lungime de 512 m care dă impresia unei dantelări uriașe. Aceasta înconjoară parcul și face
legătura cu iz voarele minerale terapeutice Iosif, Mihai cu fosta braserie Cazino și cu Hotel

5 Dispunere de la est la vest, de -a lungul văii pârâului Salcia

36
Phoenix, având rolul de a -i proteja de ploaie, ninsoare ori
soare pe turiștii care doreau să facă o promenadă în jurul
parcului, datorită mai ales aerului puternic ionizat negat iv,
datorită emanațiilor de la sonde care oferă efecte benefice și
curative pentru cei care suferă de nevroze sau astenie.
Fig.15 . Izvorul Iosif;
Foto: Nina Milea (2016 )

Astăzi, simbolul Stațiunii Buziaș, colonada din lemn se află într -un proces de
reabilitare după aproape două decenii în care a fost lăsat în paragină. Autoritățile locale
investesc în reabilitarea colonadei pentru ca acest monument istoric sa reintre în circuitul
turistic. Alte colonade asemănătoare celei din Stațiunea Buziaș se găses c doar la Baden -Baden
și Karlovy Vary .

Fig.16 . Colonada din lemn unică în Europa Fig.17 . Reabilitarea colonadei
Foto: Nina Milea (2014 ) Foto: Nina Milea (2016 )

Pe lângă colonada din lemn unică în Europa și izvoarele minerale tera peutice,
stațiunea se definește și prin parcul central, de la începutul secolului al XIX -lea, care se
întinde pe o suprafață de 27 ha , fiind considerat o arie protejată mixtă6. Dezvoltarea acestui
parc este strâns legată de istoria descoperirii izvoarelor de apă minerală. În anul 1895, au fost
plantați puieți de pin negru din pepiniera proprie în partea nord -estică a parcului, din păcate
astăzi părăsită iar între anii 1912 -1914, au fost înființate sere care au furnizat plante
ornamentale ca decor exotic în sezonul cald datorită numărului mare de palmieri și în sezonul
rece ca adăpost pentru aceștia.

6 Conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000

37

Fig. 18. Parcul Central din Buziaș
Foto: Nina Milea (2016 )

Din păcate, în prez ent, clădirile din parc, odată V ile (Locomotiva, Bujor, Garoafița)
sau Băi de tratament pentru turiști Baia Feruginoase (Baia nr.2) , nu sunt în stare de
funcționare, aflându -se într -o stare avansată de degradare dar se poate utiliza dreptul conferit
de legea 422/2001 pentru a le expropria și se pot accesa fonduri europene pentru a le renova și
a le consolida, reintrând în circuitul național și internațional.

Fig. 19 . Vila Imperial Fig 20. Vilă aflată într -o stare avansată de degradare .
Foto: Nina Milea (2016 ) Foto: Nina Milea (2016 )

Nici izvoarele din interiorul parcului sau de lângă complexul hotelier (Izvorul Fenix)
nu se află într -o stare mai bună, au o arhitectură specifică perioadelor din trecut, dar din
păcate sunt neîntreținute și se află într -o stare de degradare ceea ce nu f avorizează turismul.
În stațiune, se află și pădurea Lighet, amenajată în anul 1895 iar în prezent a fost reîmpădurită
in mod natural dar din păcate este neatractivă pentru turism, neexistând posibilități de
agrement.

38

Fig.21 . Izvorul Moș Bîzieș Fig.22 . Izvorul Fenix
Foto: Nina Milea (2016 ) Foto: Nina Milea (2016 )

Stațiunea Buziaș se poate mândri și cu un ștrand cu apă minerală, fiind primul de acest
fel din Europa. Acesta a fost inaugurat din anul 1874 și a fost un loc preferat de locuitorii
Timișoarei din perioada austro -ungară. Acesta se află tot în parc ul stațiunii și a fost utili zat și
în perioada interbelică, până în zilele noastre. Apa din bazin, este identică cu cea care curge în
fântânile din stațiune, fiind apă minerală de băut, la o temperatură de 13 grade Celsius din puț,
care vine dintr -un foraj de 120 m adâncime. Temperatura acestei ape se ridică la 18 -22 grade
Celsius, fiind o apă bogată în fier, cu efecte relaxante. Bazinul are o adâncime de 1,8 m , o
lungime de 27 m și 10 m lățime iar apa este recirculată continuu, curgând din aceiași țeavă d in
care curgea și la inaugurarea lui. Datorită faptului că apa curge tot timpul, bazinul are
culoarea roș iatică din cauza fierului din apă . Capacitatea acestuia este de 800 de locuri și în
anul 2006, după zece ani de conservare, a fost făcut de cei de la T ratament Balnear Buziaș un
prim proces de modernizare a ștrandului și a fost redeschis în vara anului 2014 datorită
închirierii acestuia de către un investitor privat din Buziaș.

Fig.23 . Primul ștrand cu apă minerală din Europ a
Foto: Nicoleta M ilea (2016 )

39
Din punct de vedere al patrimoniului arhitectural, stațiun ea deține un patrimoniu
valoros: izvoarele din parc, băile, colonada, cazinoul, muzeul balnear, etc., dar din păcate într –
o stare avansată de degradare . Clădirile au fost ridicate în sec olul XIX și au decorații pe fațade
și în interior într -un stil clasic iar clădirile ridicate în secolul XX au caracteristici Seccession.
Izvoarele de apă minerală din stațiune au pavilioanele deschise sub forma unor chioșcuri în
stil oriental, sculptate în lemn și în piatră, frumos împodobite dar din păcate sunt într -o stare
mediocră. Zona cu parcul, colonada, cazinoul și Hotelul Grand care fac parte din ansamblul
de arhitectură balneară fac parte din lista monumentelor istorice din județul Timiș și sunt
aflate în proprietatea SCTB Buziaș SA, iar acționar majoritar este SIF Transilvania.
Din monumentele istorice care sunt aflate în proprietate privată, se menționează
Hotelul Bazar care este în prezent în curs de renovare și îl are ca proprietar pe Rister
Marrianne. De anul trecut, Administrația Locală poate renova fațadele clădirilor istorice chiar
daca acestea nu se află în proprietatea acesteia și are drept de preemțiune în caz de vânzare,
conform legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monum entelor istorice. (Strategia
de Dezvoltare Locală a orașului Buziaș ).

Fig.24. Vila Stil Diwal (Hotel Bazar);
Foto: Nicoleta Milea (2016)

40

Fig.25. Obiectivele turistice și spaț iile de cazare din stațiunea balneoclimaterică Buziaș
Sursa :hartă Esri Romania; Prelucrare: Adobe Ilustrator (2017)

IV.3. Infrastructură turistică existentă

Din punct de vedere al structurilor turistice de cazare, în stațiunea Buziaș, conform
Institutul ui Național de Statistică există 840 de locuri de cazare, din care 612 locuri aparțin
Societății Comerciale de Tratament Balnear Buziaș (STCB. SA). Astfel, stațiunea dispune de
numeroase unități de cazare, precum: Hotelul Phoenix **** , singurul hotel de 4 stele din
stațiune, care dispune de 94 locuri de cazare dintre care 43 de camere de tip double și single și
2 apartamente. Hotelul mai dispune și de o sală de conferințe mare, de 300 de locuri unde se
pot organiza și alte evenimente dar și un restaurant cu o capacitate de până la 80 de persoane.
Următoarea structură de c azare turistică de care dispune stațiunea este Complexul Balnear
Hotel Parc *** care are o capacitate de 282 locuri de cazare și dispune de 136 de camere (27
camere cu pat matrimonial și 109 camere twin) dar și 4 apartamente.

41

Fig.26 . Hotel Parc*** Fig.27 . Hotel Pheonix ****
Foto: Nina Milea (2016 ) Foto: Nina Milea (2016 )

Hotel Parc *** deține și un restaurant cu o capacitate de 290 de locuri dar și o bază de
tratament modernă, saună și piscină interioară. La categoria de 2 stele, se încadrează două
hoteluri: Complexul hotelier Timiș **cu o capacitate de 236 locuri de cazare care se află în
conservare în vederea modernizării și Hotel Silvana ** care dispune de 204 locuri de cazare în
104 camere double , o sală de conferințe de 150 de locuri, un restaurant c u o capacitate de 180
de locuri și o bază de tratament cu dotările necesare pentru efectuarea numeroaselor proceduri
de tratament și recuperare. Hotelul Silvana** aparținând TBRCM S.A (Societatea de
Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă) și nu STCB SA.

Fig.28 . Complex ho telier Timiș ** Fig.29 . Hotelul Silvana **
Foto: Nina Milea (2016 ) Foto: Nina Milea (2016 )

Stațiunea balneoclimaterică Buziaș dispune și de un Centru Medical de Evaluare,
Terapie, Educați e medicală specifică și Recuperare, numit „ Centrul Medical Cristian
Șerban “ care este înființat pentru copii și tinerii cu diabet zaharat și hemofilie. Acesta are o

42
capacitate de 50 de locuri, repartizate astfel: secția de diabet zaharat( 25 d e locuri) și 3
compartimente: hematologie (5 locuri), cronici(15 locuri) și recuperare fizică medicală (5
locuri). Centru de recuperare medicală funcționează în tot timpul anului, în serii cu durată de
10-14 zile, pentru copii și tineri cu vârste până la 44 de ani. În soțitorii copiilor care nu se pot
deplasa se pot interna în condițiile legii și cu sprijinul acestei Fundații.

Fig.30 . Centrul Medical Cristian Șerban
Foto: Nina Milea (2016 )

În ceea ce privește unitățile de cazare de tip pensiune, stațiunea deține Pensiunea Lux
de 4 margarete, situată în vecinătatea parcului, din Cadrul Centrului Medical Cristian Șerban ,
cu o capacitate de 22 de locuri, dispunând de 10 camere duble și 2 singl e. Aceasta deține și o
sală de conferințe dar și un restaurant cu o capacitate de 24 de locuri. Următoarea pensiune
este Pensiunea Paradis de 3 margarete, situată la marginea stațiunea balneare Buziaș, la 1,5
km de centrul orașului, dispunând de 28 locuri de cazare cu 14 camere duble. La categoria de
2 margarete, există Pensiunea Carp care aparține Casei de Ajutor Reciproc al Pensionarilor
care dispune de o sală de mese și un număr de 32 locuri de cazare cu 16 camere duble.

Fig.31. Evoluția capacității de cazare turistică în stațiunea Buziaș
Sursa : Direcția Județeană de Statistică a județului Timiș

43
Capacitățile de cazare au un grad de ocupare de aproximativ 30 % iar sezonalitatea
turismului în Buziaș se resimte d in variația gradului de ocupare pe luni. Sezonul turistic
începând în general în luna aprilie iar în luna octombrie închizându -se. În lunile friguroase de
iarnă, numărul de turiști scad semnificativ, conform Institutului Național de Statistică, ceea ce
ar trebui să ducă la o atenție sporită în ceea ce privește dezvoltarea facilităților de petrecere a
timpului liber, organizări de evenimente sportive sau culturale dar și investirea în
infrastructuri care să favorizeze sporturile de iarnă din perioadele reci pentru a duce la un grad
de ocupare mai mare în extrasezon.

Fig.32. Evoluția structurilor de cazare în intervalul 1990 -2016 din stațiunea Buziaș
Sursa: Direcția Județeană de Statistică a județului Timiș

Din punct de vedere al infrastructurii de acces, în stațiunea Buziaș se poate ajunge atât
din perspectiva conectivității rutiere, orașul fiind legat de autostrada A1 care face legătura cu
țările europene prin DJ 592 (34,6 km) dar și prin DJ 572(24,9 km) care face legătura cu
Coridorul IV de transport pan european și cu Aeroportul Internațional Timișoara.
În stațiune se mai poate ajunge și pe cale feroviară, infrastructura de transport feroviar
datând de la deschiderea căii ferate între Timișoara și Buziaș, di n anul 1896 iar din anul 1948
trecând în patrimoniul CFR, fiind naționalizată. De când s -a construit fabrica de îmbuteliat
apa minerală și a fost fondată Campania Privată de Cale Ferată Buziaș Parcul Băilor, de către
Muschong în anul 1907, a fost construit ă și calea ferată standard care făcea legătura dintre
gara Buziaș și stațiunea Buziaș. Această linie de cale ferată a funcționat până în 19 73 când
linia a fost utilizată doar în scopuri industriale iar călătorii erau preluați de la gara Buziaș cu
autobuze. Din anul 1996, șina de cale ferată care leagă municipiul Timișoara de orașul Buziaș,
a fost sărbătorită cu ocazia a 100 de ani de la înființare și a fost montată o placă de marmură

44
aniversară dar și o ștampilă poștală cu ocazia împlinirii centenarului. În prezent, conform
Mersului Trenurilor, în gara Buziaș opresc și circulă 4 accelerate pe ruta Timișoara -București,
Timișoara -Iași și retur, 4 trenuri rapid de două ori pe zi pe ruta Timișoara -Sibiu și 11 trenuri
personale pe rutele: Timișoara -Lugoj, Lugoj -Buziaș. În anul 2011, conform PATJ vol. V, au
fost expediați 18.090 de călători prin Buziaș. Transportul turiștilor de la gară la unitățile de cazare
sau de tratament din Buziaș se realizează cu 2 taxiuri private sau dacă turiștii își anunță din timp
ora so sirii, se poate asigura transportul turiștilor de la gară cu o mașină ce aparține unității de
cazare. Din păcate, transportul rutier în comun de călători între municipiul Timișoara și orașul
stațiune Buziaș, nu operează nici o cursă duminica ceea ce este u n minus în ceea ce privește
turismul de wekeend iar stațiile din orașul stațiune nu sunt amenajate și nu există un orar al
curselor afișat.
În ceea ce privesc unitățile de alimentație publică, stațiunea Buziaș dispune pe lângă
restaurantele hotelurilor mai sus menționate și alte terase și restaurante care oferă atât
turiștilor cât și localnicilor posibilitatea de a -și petrece timpul liber. Dintre acestea trebuie
menționate: Terasa „ La Aeroport ” care deține o terasă de vară cu o capacitate de 100 de
locuri i ar pentru sezonul rece există un bar în interiorul avionului cu o capacitate de 24 de
locuri, această terasă fiind o investiție privată de care se bucură numeroși turiști, Restaurantul
Cafenea Belvedere care este tot o investiție privată ce merită amintită , acesta pe lângă
servirea unei game largi de preparate, organizează și evenimente. Grădina bănățeană este un
restaurant braserie care aparține SCTB Buziaș SA și deține o capacitate de aproximativ 90 de
locuri. Pe lângă aceste restaurante și terase în staț iune mai există și două pizzerii : restaurantul
pizzerie Pizza Diana și pizzeria Pizza pe vatră la Pamfi , cu livrare la domiciliu.

Fig.33 .Terasa „ La Aeroport” Fig.34 . Terasa Grădina Bănățeană
Foto: Nina Milea (2016 ) Foto: Nina Milea (2016 )

45
În ceea ce privește structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, se
evidențiază conform graficului de mai jos o preponderență a restaurantelor și a teraselor , cu
un procent de 37 % și respectiv 27 % iar cu un procent mai mic barurile de zi și pizzeriile,
fiecare reprezentând 18 % din totalul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
alimentație publică.

Fig. 35. Ponde rea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică în Buziaș
Sursa : Direcția Județeană de Statistică a județului Timiș

IV.4 . Circulația turistică în stațiunea Buziaș

Circulația turistică este un fenomen geodemografic com plex, de mare amploare,
constând din deplasări temporare de populație aparținând unor diferite grupe de vârstă și
categorii sociale. Dimensiunile circulației turistice, repartiția sa spațială, intensitatea, pot fi
redate prin analiza unor indicatori caract eristici: numărul de nopți de cazare realizate, numărul
de persoane ce participă la acest complex fenomen socio -economic, gradul de ocupare a
capacităților de cazare existente, durata sejurului etc.
Dinamica numărului de sosiri ale turiștilor, în stațiunea Buziaș, a fost în continuă
schimbare în intervalul 2001 -2016. Între anii 2001 și 2005 se evidențiază un număr mai mare
de sosiri în vilele turistice față de anii următori, în care sosirile turistice în structurile de
cazare de tip vilă turistică nu mai ex istă din cauza închiderii acestora. Se remarcă o evoluție
pozitivă a sosirilor între anii 2009 și 2016 , maximul de sosiri ale turiștilor înregistrându -se în
anul 2009, cu o valoare de 14.507 sosiri cumulate din totalul structurilor de cazare. Cele mai

46
multe sosiri fiind înregistrate în structurile de cazare de tip hotel unde există și baza de
tratament pentru persoanele cu diferite afecțiuni.

Fig.36. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în intervalul 2001 -2016
Sursa: Direcția Județeană de Statistică a județului Timiș

Din punct de vedere al înnoptărilor în structuri de primire turistică, stațiunea Buziaș
înregistrează un declin în intervalul 2001 -2016. De la numărul de 162238 de înnoptări în anul
2001, s -a ajuns î n anul 2016 la o diminuare a numărului de înnoptări, ajungând la doar
108957 de înnoptări. Motivele acestui declin al numărului de înnoptări fiind probabil
închiderea vilelor turistice dar și al stării precare în care arată stațiunea în prezent din cauza
delăsării și a nepăsării autorităților locale.

Fig.37. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică în intervalul 2001 -2016
Sursa : Direcția Județeană de Statistică a județului Timiș

47
Pentru un studiu de caz aprofunda t în ceea ce privește geografia turismului în stațiunea
Buziaș, am realizat un chestionar cu adresare directă către turiști. Chestionarul este menit să
evidențieze: județul din care provin turiștii dar și ponderea acestora per total, de câte ori au
vizitat stațiunea dar și ce mijloc de transport au folosit, ce tipuri de turism practică de obicei,
dar și principalele obiective turistice vizate în sejurul lor la Buziaș, forma de cazare pentru
care au optat turiștii, dar și cât este de hotărâtor prețul în ale gerea unei locații de vacanță, de
unde au aflat despre stațiunea Buziaș, dar și durata medie a sejurului lor, dacă se dorește
revenirea la Buziaș și de ce, iar la final am adresat câteva întrebări de identificare privind
sexul, categoria de vârstă în care se încadrează turiștii. Întrucât studiul de caz a fost realizat în
perioada 12 -16 august 2016, putem afirma că informațiile sunt oarecum de actualitate.
Luând în considerare județul de proveniență a lor, cei 100 de turiști intervievați au
răspândire relati v mică pe teritoriul României, preponderent din județul Timiș și județele
vecine județului Timiș: județele Caraș -Severin, Hunedoara, Sălaj, Mehedinți, Alba, Dolj, etc.,
evidențiindu -se chiar și turișt i străini din Republica Moldova, Ungaria și Germania.

Fig.38. Fluxul turiștilor sosiți în stațiunea Buziaș
Sursa : www.harta -romaniei.ro ; Prelucrare : Adobe Ilustrator (2017)

În ceea ce privește, ponde rea vizitelor în stațiunea Buziaș, din cei 100 de turiști
chestionați, 70% au răspuns de mai multe ori, 18% erau sosiți pentru prima dată în stațiune și
12% veniseră pentru a doua oară. Pondere mar e a turiștilor care au vizitat Buziașul de mai
multe ori, se datorează faptului că stațiunea dispune de două baze de tratament modernizate
care oferă pacienților procedurile necesare pentru tratarea persoanelor de diferite afecțiuni cât
și pentru bioclimatul de cruțare care există în zonă și care este caracterist ic parcului din
incinta stațiunii.

48

Fig.39. Ponderea numărului vizitelor în stațiune a turiștilor
Sursa : chestionar Stațiunea Buziaș – Nicoleta Milea 2016

Din graficul de ma i jos a reieșit că turiștii preferă ca mijloc de transport autoturismul
propriu pentru a ajunge în stațiune, 70% au răspuns că au utilizat mașina proprie, 18% s -au
deplasat cu ajutorul autocarului sau microbuzului și doar 12% din cei chestionați au călător it
cu trenul. Majoritatea turiștilor au venit în stațiunea Buziaș cu un scop bine definit și anume,
pentru tratament balnear dar mai sunt și anumite excepții de turiști care au venit pentru
relaxare și odihnă dar și pentru întâlniri de afaceri și organizăr i de conferințe.

Fig.40. Mijlocul de transport folosit pentru a ajunge în stațiunea Buziaș
Sursa : chestionar Stațiunea Buziaș – Nicoleta Milea 2016

Întrucât cei mai m ulți turiști au venit cu scopul de a se relaxa, acest lucru este
evidențiat și prin durata medie a sejurului lor, astfel încât cei mai mulți turiști au sosit în
Buziaș pentru durate de 3 -6 zile sau peste 6 zile, având un scop bine definit și anume tratarea
unor afecțiuni cu ajutorul apelor izvoarelor minerale și a mofetei prezente aici și cu ajutorul
procedurilor pe care le vor fi urmat în funcție de afecțiunile suferite de fiecare.

49

Fig.41. Durata medie a sejurului
Sursa : chestionar Stațiunea Buziaș – Nicoleta Milea 2016

Dintre cei 100 de turiști chestionați 54% sunt de sex feminin și 46% sunt de sex
masculin. Cei mai mulți turiști chestionați au vârste mai mari de 50 de ani și vârste cuprinse
între 35 -49 de ani, urmând cei cu vârste cuprinse între 25 -34 dar într -o pondere mai mică de
doar 15 %. Din păcate t uriștii a căror vârstă este sub 24 ani nu sunt atrași de stațiunea Buziaș,
din cauza lipsei spațiilor de agrement, fiind p redominant vizitată de persoane în vârstă care
vin pentru tratarea diferitelor afecțiuni în cadrul bazelor de tratament balnear.

Fig.42 . Categoriile de vârstă predominante
Sursa : chestionar Stațiunea Buziaș – Nicoleta Milea 2016

50
IV.5 . Factori de cură balneară existenți

Stațiunea Buziaș este singura stațiune de interes național din vestul țării care are ca
profil terapeutic bolile cardiovasculare, ut ilizând în procedurile de tratament următorii factori
naturali de cură: apa minerală carbogazoasă folosită atât în cura internă cât și în cea externă,
în cura i nternă se utilizează apa de la izvoarele din parcul stațiunii iar pentru cea externă este
utilizată sub formă d e băi cu apă minerală încălzită, aeroionizarea datorită unei concentrații
puternice a aerului, similară unei altitudini de 1000 m deși stațiunea este situată la doar 128 m
altitudine, acest bioclimat fiind benefic pentru odihnă și tratament . Alt factor de cură existent
în stațiunea balneoclimaterică Buziaș sunt mofetele care prin eman ațiile de CO2 au proprietăți
curative pentru circulația periferică. În stațiunea Buziaș există două baze de tratament pentru
tratarea diferitelor afecțiuni: în cadrul Complexului Balnear Hotel Parc*** și la Hotel
Silvana**.

IV.5 .1. Tratament curativ și de recuperare

În stațiunea balneoclimaterică Buziaș, predomină turismul balnear, medical , de sănătate
cu specificitatea turismului de tratament pentru persoan ele care au deja boli diagnosticate.
Persoanele care vin să se trateze în stațiunea Buziaș, sunt în general persoanele cu vârste de
peste 45 de ani care vin prin intermediul Casei de Pensii cu bilete de tratament . Complexul
Balnear Hotel Parc *** oferă ma i multe pachete de care se pot bucura turiștii. De exemplu
pachetele pe care le oferă Ministerul Muncii și pe care le licitează în fiecare an pentru a avea
persoanele vârstnice, pensionare acces la baza de tratament din interiorul hotelului. Hotelul
Parc dispune și de alte pachete turistice, cele pe care le ofertează pe piață, pachete care încep
de la durata de 18 zile care înseamnă o perioadă de tratament complet prin care se asigură
tratament zilnic, cazare și 3 mese/zi, două pachete de câte 7 zile care a sigură consult inițial,
tratament zilnic, cazare și masă dar și pachete de weekend care presupun acces la piscina
interioară din cadrul complexului hotelier în detrimentul tratamentului deoarece în weekend
sunt închise bazele de tratament, atât în cadrul C omplexului Balnear Parc *** cât și la Hotel
Silvana **.
Conform informațiilor date de Dl. Doctor Cristian Popescu din cadrul Complexului
Balnear Parc ***, medic specialist de recuperare medicină fizică și balneologie, la baza de

51
tratament a Hotelului Parc *** se fac o serie de proceduri medicale, atâ t balneare cât și de
fizioterapie care se adresează în special bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare, acesta fiind și
profilul stațiunii. Buziașul fiind singura stațiune din vestul țării care are profil cardio vascular,
fiind una dintre cele mai importante stațiuni balneare din vestul țării, de interes național,
alături de Băile Felix, Băile Herculane și Geoagiu Băi. Dintre procedurile balneare care se
desfășoară în cadrul stațiunii, se enumeră: băile cu apă mi nerală carbogazoasă încălzită, făcute
la cadă și mofetele. Pe lângă aceste 2 proceduri foarte importante mai există și o procedură
naturală reprezentată de acțiunea sedativă a bioclimatului de cruțare care există în zonă și care
este caracteristic parcului cu arbori seculari din incinta stațiunii, o adevărată oază de liniște și
relaxare. Măsurătorile efectuate au determinat existența unei anomalii geomagnetice în
această zonă aeroionizarea puternică negativă din zona stațiunii. Aeroionizare care face ca
stațiunea deși e situată la o altitudine de doar 128 m, aerul din stațiune să fie asemănător cu
altitudinile de la 800 -1000 m.
În ceea ce privesc procedurile balneare propriu -zise, atât baia minerală cu apă
carbogazoasă cât și mofeta sunt indicate în special în bolile cardiovasculare. Baia se face cu
apă minerală carbogazoasă, cu o mineralizare de aproximativ 6 g/l și o concentrație de CO2
destul de importantă care justifică și afecțiunea terapeutică pe care o are. În ceea ce privește
mofeta, se desfășoară în tr-o incintă în care sunt mai multe trepte care au forma unui
amfiteatru. Pacientul, în funcție de afecțiunea pe care o are și în funcție de afecțiunile asociate
se așează la indicațiile medicului pe o anumită treaptă, pentru un anumit număr de minute și
cu o anumită frecvență ( fie zilnic, fie de două ori/zi, fie o dată/2 zile), în funcție de
problemele pe care le are. Pe lângă procedurile principale de tratament, în baza de tratament a
Complexului Balnear Hotel Parc se fac o multitudine de alte proceduri, de fizioterapie –
aparatură modernă c are satisface ultimele cerințe și standarde în domeniu. E vorba de
aparatură de curenți de medie joasă, de înaltă frecvență, magnetoterapie, ultrasonoterapie, de
proceduri pentru afecțiuni respiratorii, aparate de aeroso li foarte performante, cameră de
haloterapie7. Aparatul care generează aerosolul fiind unul care poate măsura în același timp
concentrația particulelor de sare din aerul din încăpere și se poate programa în funcție de
afecțiunea pe care o tratează, concen trația care e cea mai eficientă. Un loc foarte important în
cadrul bazei de tratament îl ocupă kinetoterapia. Se face kinetoterapie atât în sala de
kinetoterapie care este dotată corespunzător cât și în piscină, hidrokinetoterapie, ideale pentru

7 Salină artificială făcută după standarde înalte în domeniu cu rezultate foarte bune într -o multitudine de
probleme respiratorii

52
diferite a fecțiuni cum sunt cele neurologice, ortopedice care răspund foarte bine la aceste
programe de recuperare.

Fig.43 . Kinetoterapie Fig. 44 . Hidrokinetoterapie ;
Foto : Nicoleta Milea (2016 ) Foto : Nicoleta Milea (2016)

Pe lângă bolile cardiovasculare care sunt principalele afecțiuni cu care se prezintă
pacienții în stațiune, care sunt reprezentate de: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică
cronică, diverse boli ale venelor, ale valvelor inimii, diverse probleme de circulație, aceștia
mai vin în stațiune și pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor neurologice, a accidentelor
vasculare cerebrale, a problemelor neuropsih ice cum sunt depresiile și cea mai frecvent
întâlnită afecțiune care beneficiază de tratament este depresia astenică. Pacienții vin să trateze
în stațiune și afecțiunile digestive: dischineziile biliare, boli hepatice, probleme de tranzit
intestinal, colon iritabil care beneficiază de ingestia de ape minerale de la izvoarele din parcul
stațiunii dar și afecțiunile metabolice cum este diabetul zaharat.
Apa minerală de la Buziaș este calcică, magneziană, conține o cantitate importantă de
Fier care are un rez ultat bun în sindroamele anemice, în spasmofilii etc. Stațiunea pune accent
nu numai pe tratarea bolilor ci și pe prevenirea lor cu ajutorul a 6 doctori și a unui personal
calificat. Hotelul Silvana clasificat la categoria de două stele dispune de o bază d e tratament,
un restaurant, sală de conferințe, parcare și facilități pentru persoanele cu dezabilități . În baza
de tratament a Hotelului Silvana **, funcționează două cabinete medicale și o micro -bază de
tratament unde se completează tratamentele efectuat e în stațiune. Dintre procedurile balneare
care se desfășoară în cadrul Hotelului Silvana** , se enumeră: cura externă cu băi cu apă
minerală carbogazoasă și mofetă, cură internă cu ape minerale carbogazoase, calcice,
magneziene, bicarbonatate, bromoiodura te, sodice, feruginoase, atermale și hipotone de la
buvetele din parcul stațiunii. La baza de tratament din cadrul Hotelului Silvana ** se pot
efectua în afara procedurilor balneare principale enumerate mai sus, o serie de alte proceduri
de tratament fizioterapeutic precum : băi galvanice, hidroterapie, magnetoterapie,

53
electroterapie, masaj terapeutic, kinetoterapie, aerosoli, terapie cu laser, gimnastică medicală,
inhalații. În cadrul bazei de tratament a Hotelului Silvana** se efectuează baia galvanică
pentru membre utilizată cu precădere de persoanele cu afecțiuni ale sistemului nervos central
cum ar fi sindromurile dureroase ale spondilozei, nevralgiile, polinevritele, poliomielitele
non-paralitice sau scădere a iritabilității ner vilor aferenți și eferenț i, Vaso -nevroza,
convulsivitatea unor mușchi întinși, spasmele mioclonice, ultima faza a atrofiei Sudeck și a
diminuării modulațiilor mușchilor extremităților dar și în condiții de traumatisme genetice ,
disfuncții ale articulațiilor/încheieturilor mici ale mâinilor și picioarelor, boli reumatice ale
mușchilor și a altor tipuri de reumatism al articulațiilor mici;

Fig. 45 . Baia Galvanică Fig. 46. Magnetoterapie
Foto : Nicoleta Milea (2016) Foto : Nicoleta Milea (2016)

O altă procedură utilizată este magnetoterapia, folosită pentru tratarea numeroaselor boli
acute sau cronice, pentru tratarea unor afecțiuni precum dureri de spate, de articulații, artrită,
tratarea insomniilor, a traumelor capului și a aterosclerozei care se bazează pe acțiu nea directă
asupra țesuturilor a unui câmp magnetic pulsatil ce acționează pozitiv asupra sistemului
imunitar, asupra circulați ei sanguine, asupra s istemului osos și muscular datorită efectelor sale
analgezice, antiinflamatoare, vasodilatatoare, regeneratoare. Laserterapia este altă procedură
de tratament cu efecte miraculoase în vindecarea diverselor afecțiuni reumatice și
degenerative, afecțiuni ne urologice și dermatologice. Atât în Complexul Balnear hotelier
Parc Buziaș *** cât și în acest hotel se efectuează proceduri de tratament care include mofeta,
aplicată colectiv în încăperi special amenajate. Mofetele din Buziaș, se evidențiază prin
emanați ile de gaz uscat, foarte bogat în CO2, în proporție de 92 -98 %, un factor terapeutic
foarte eficient în problemele cardiovasculare, a unor boli neurologice și a afecțiunilor
reumatismale și dermatologice.

54

Fig. 47 . Hidroterapie Fig. 48 . Mofetă Hotel Parc
Foto : Nicoleta Milea (2016) Foto : Nicoleta Milea (2016)

În stațiunea Buziaș există și Centrul Medical „Cristian Șerban“ de E valuare, Terapie,
Educație medicală specifică și Recuperare, înființată pentru copii și tineri cu diabet zaharat și
hemofilie, cărora li s -au adăugat în timp și alte categorii de bolnavi precum cei cu obezitate,
ale boli ale sângelui, boli cronice, dislipi demii dar și pacienți care au nevoie de recuperare
fizică. Centrul medical de recuperare „Cristian Șerban“ este o instituție unică prin profilul ei,
întemeiată de către familia de medici și profesori universitari Viorel și Margit Șerban din
Timișoara, în memoria fiului lor Cristian. Acesta este un spital public care este introdus în
sistemul medical de stat, iar pacienții beneficiază de gratuitate. Centrul medical dispune de o
echipă terapeutică experiment ată, complexă, compusă din medici specialiș ti de di abet, boli
metabolice, nutriție, pediatrii, hematolog, nutriționist, kinoterapeut, psi holog, educator,
fizioterapeut și asistenți medicali calificați.

55
Capitolul V. Analiza SWOT a potențialului turistic
balnear din stațiunea Buziaș.

Tabel nr. 1. Analiza SWOT a potențialului turistic balnear din stațiunea Buziaș;
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a orașului Buziaș 2016 -2020 -2030
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE

 Existența unei istorii bogate și a unor
tradiții favorabile turismului
 Existența unor unități de cazare
clasificate la categoria de 2 stele, 3 stele
și 4 stele.
 Existența unor terase și restaurante cu
produse și servicii de calitate
 Existența a două baze de tratament
pentru persoanele cu afecțiuni la
hotelurile Parc*** și Silvana**
 Existe nța apelor minerale carbogazoase
și a mofetelor cu valori terapeutice
 Condiții geografice favorabile
dezvoltării turistice, economice cât și a
viticulturii (Dealul Silagiu)
 Existența apelor minerale acvifere ca
resursă de subsol
 Localizare stațiunii în zon a de cooperare
transfrontalieră România -Serbia și
România -Ungaria, deschidere spre Vest
 Posibilitatea de sosire în stațiunea
balneară a unor turiști străini
 Situarea stațiunii Buziaș în proximitatea
municipiului Timișoara (35, 5 km) ca
pol de creștere pent ru Regiunea de Vest
dar și situarea în apropierea orașului
Lugoj (25,5km) ca micro -pol urban de  Alei și trotuare nemodernizate, străzi
neasfaltate

 Infrastructura de circulație slab dezvoltată

 Posibilități puține de agrement pentru turismul de
wellnes s

 Lipsa unei strategii de marketing și de
promovare a stațiunii Buziaș pentru investiții
de capital și investiții în domeniul turismului

 Parcări insuficiente pentru evenimentele
importante unde ar putea participa numeroși
vizitatori
 Exploatarea resurselor naturale este redusă și
slab valorificată
 Clădirile din parc nu se află în patrimoniul
stațiunii și astfel nu se poate intervenii prin
construcție și renovare asupra lor
 Lipsa aleelor pietonale în centrul stațiunii
 Lipsesc magazinele cu suveniruri și centr ele de
informare turistică pentru promovarea stațiunii
 Insuficiente spații de joacă pentru copii

56
dezvoltare economică
 Situarea favorabila a stațiunii la o
distanță de maxim 40 min de Aeroportul
Internațional Timișoara prin DJ 592 și
DJ 572.
 Existența unei legături feroviare între
Buziaș și municipiul Timișoara
 Potențial de dezvoltare și modernizare a
ofertei de agrement și petrecere a
timpului liber în parcul din centrul
stațiunii pentru turiști și cetățenii
orașului Buziaș.
 Existența a două policlinici în care
funcționează cabinete medicale private
 Existența unui centru medical de
sănătate Fundația Cristian Șerban,
pentru ajutorarea copiilor bolnavi de
diabet și alte afecțiuni.
 Existența Parcului cu arbori seculari din
interiorul stațiunii care este un obie ctiv
de patrimoniu de interes național
 Existența unei Unități de primire
Urgențe care aparține de Spitalul
Județean din Timișoara
 Patrimoniu bogat atât material cât și
imaterial
 Organizarea a numeroase evenimente
culturale
 Promovarea stațiunii și a împreju rimilor
prin diferite site -uri oficiale sau de
socializare
 Zonă cu tradiție și cu istorie bogată, atât
în turismul balnear cât și în domeniul
culturii viței de vină și a producerii
vinurilor
 Existența resurselor naturale pentru corespunzător amenajate

 Clădirile noi construite contrastează foarte mult
cu caracterul stațiunii balneare al orașului

 Teatrul de păpuși din orașul Buziaș e ste inchis și
nu se mai organizează spectacole, fiin d în
conservare

 Cele două policlinici nu acoperă din păcate toate
specializările medicale
 Inexistența unui spital loca l

 Parcul stațiunii nu mai reprezintă o atracție pentru
vizitatori și localnici fiin d nereabilitat și
nemodernizat

 Unitatea de Primiri Urgențe din Buziaș este
neamenajată și necesită renovări și modernizări

 Evenimente adresate tineretului puține

 Interesul redus al autorităților locale pentru
reabilitarea stațiunii Buziaș

57
dezvoltarea turismului
 Calitatea aerului recunoscut pentru
proprietățile sale curative în tratamentul
balnear – “ Aleea ionilor negativi”
 Existenț a parcului dendrologic, a sălii de
sport și a terenurilor de fotbal din parc și
din limita Buziaș ca posibilitate de
petrecere a timpului liber
 Existența unei piscini acoperite și a unei
săli de fitness in cadrul Hotelului Parc
***
 Degradar ea patrimoniului din centrul orașului
Buziaș și interesul scăzut în restaurarea acestuia

OPORTUNITĂȚI RISCURI
 Integrarea orașului Buziaș în
programele de dezvoltare economice
și turistice sau de agrement al zonei
 Integrarea orașului Buziaș în
viitoarea zonă de cooperare
metropolitană Arad -Timișoara
 Extinderea celor două baze de
tratament din stațiune și oferirea de
metode de tratament moderne
 Valorificarea brand -ului istoric al
stațiunii și promovarea ofertelor de
tratament și recuperare combinate cu
oferta de agrement în cadrul
strategiei de marketing și promovare
a stațiunii
 Existența unor posibilități de
accesare a unor programe de
finanțare pentru dezvoltarea
posibilităților de agrement
 Existența sălii de sport din interiorul
parcului și a ter enului de sport
renovat  Existența unor oferte calitativ superioare
în regiune și euroregiune
 Puține facilități care ar putea să sprijine
investiț iile în dezvoltarea turismului din
stațiune
 Concurența mare a stațiunilor din regiune
de Vest și din zona transfrontalieră
 Riscul de pierdere a pieței potențiale
datorită întârzierii față de concurență
 Dificultate în depășirea ofertelor turistice
din mediu l concurențial, atât calitativ cât
și cantitativ în materie de diversitate a
serviciilor oferite cât și în materie de
infrastructură
 Ratarea integrării orașului Buziaș în
viitoarea zonă de cooperare mitropolitană
Arad -Timișoara
 Număr mare de firme inactive în stațiune
 Scăderea securității și a instabilității
 rezolvarea problemelor din sistemul de

58
 Existența unui interes crescut a
turiștilor turismul de aventură,
sportiv și de agrement
 Capacitate de cazare neutilizată ca
resursă pentru dezvoltarea
turismului
 Potențial mare de dezvoltare a
capacităților de cazare
 Oportunitatea organizării unui
dispecerat pentru plasarea turiștilor
în diferite spații de cazare
 Introducerea unui sistem de transport
penrtu persoane care să facă
legăturile cu satele și comunele din
apropierea stațiunii
 Implementarea unui program de
susținere a inve stițiilor private
 Interesul crescut pentru produsele
tradiționale locale
 Implementarea unui program
eficient de marketing și promovare sănătate și a serviciilor sociale
 Dificultăți în accesarea și valorificarea
finanțărilor UE economice în regiune
 Insuficiente fonduri UE și
Guvernamentale pentr u punerea în
valoare a ofertei Culturale

V.1. Politici și strategii de dezvoltare turistică a stațiunii Buziaș

Printre direcțiile strategice de dezvoltare a stațiunii Buziaș se evidențiază următoarele
direcții strategice:

Tabel nr. 2. Direcții strategi ce de dezoltare a stațiunii balneoclimaterice Buziaș (Strategia de Dezvoltare
Locală Buziaș 2016 -2020 -2030 )

DIRECȚII STRATEGICE OBIECTIVE
Valorificarea poziției strategice a
stațiunii Buziaș Dezvoltarea orașului ca pol de echilibru zonal
de interes regio nal cu funcție turistică
aparținân d zonei Mitropolitane TM -AR.

59
Modernizarea infrastructurii de circulație
și transport pentru creșterea mobilității în
stațiune

Asigurarea unei accesibilități sustenibile în
orașul stațiune Buziaș, modernizarea
infrastruc turii pentru transportul în comun
precum și dezvoltarea infrastructurii locale
pentru turism.
Direcție strategică privind Calitatea
mediului urban

Îmbunătățirea dezvoltării urbane a calității
spațiilor publice , conservarea, modernizarea
și restaurarea zonelor verzi.
Valorificarea, protejarea și conservarea
patrimoniului cultural și a identității
culturale
Restaurarea și conservarea monumentelor
istorice dar și modernizarea și renovarea
muzeelor și a clădirilor din Patrimoniul
Buziașului.

Sănăta te și asistență socială în stațiunea
balneoclimaterică Buziaș

Creșterea calității serviciilor medicale din
orașul stațiune Buziaș dar și atragerea și
menținerea medicilor tineri în localitate .

Modernizarea infrastructurii medicale

Domeniul cultural și mass media

Conservarea și valorificarea patrimoniului
material și i -material cât și promovarea
valorilor culturale.

Brandul orașului Buziaș și marketingul
ofertei pentru afaceri și turism

Construirea unui brand pentru orașul sta țiune
Buziaș;
O promovare și un marketing eficient pentru
afaceri și turism în orașul stațiune Buziaș.

60

Dezvoltarea serviciilor de bază în turism
Dezvoltarea, restaurarea, modernizarea și
crarea unor facilități publice sau private de
agrement și de petrecere a timpului liber
pentru diversificarea și îmbunătățirea ofertei
turistice a orașului.

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul
balnear în stațiunea Buziaș prin POR 2014 –
2020.

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul
școlar și tabere de v oluntariat

Dezvoltarea agrementului din stațiune Dezvoltarea și crearea de noi produse turistice
în acord cu tendințele interne și internaționale.

Marketingul turistic din stațiune Creșterea numărului de turiști și de vizitatori;

Promovarea și dezvoltarea brandului turistic al
stațiunii’;
Investiții în infrastructura turistică;

Creșterea atractivității pentru turismul durabil,
sustenabil

V.2. Valorificarea potențialului turistic de către autoritățile locale

Pentru dezvoltarea turismul ui în stațiunea Buziaș, comunitatea locală își propune să
adopte numeroase măsuri și proiecte conform Direcțiilor Strategice prioritare în ceea c e
privește domeniul turismului . Conform Strategiei de Dezvoltare Locală Buziaș 2016 -2020 –
2030, s -au întocmit o serie de proiecte privind dezvoltarea turismului în stațiune, atât pe
termen mediu, 2016 -2020, cât și pe termen lung, pentru 2030.
Pe termen mediu, pentru anii 2016 -2020, autoritățile locale au elaborat un plan de
acțiune în funcție de resursele financi are proprii și atrase ale Primăriei Buziaș. Prioritatea

61
grupului local de lucru pentru început, perioada 2016 -2017, fiind aceea de elaborare a
studiilor și a documentațiilor tehnico economice ale proiectelor tehnice cât și a cererilor de
finanțare pentru p roiectele care au o sursă de finanțare.
Proiectele pe termen mediu, pentru perioada 2016 -2020 și obiectivele de investiții
pentru dezvoltarea stațiunii balneoclimaterice Buziaș din punct de vedere turistic conform
Strategiei de Dezvoltare Locală Buziaș su nt următoarele:

Tabel.nr.3. Lista Obiectivelor de investiții a orașului stațiune Buziaș, 2016 -2020 (Strategia de
Dezvoltare Locală Buziaș 2016 -2020 -2030 )

Nr. Crt

OBIECTIVE DE INVESTIȚII

STADIUL
PROIECTULUI

SURSA DE
FINANȚARE

1. Reabilita re clădire istorică “ Spital orășănesc
Buziaș Cod LMI TM-II-m-B-21091”
În curs de
proiectare

Fonduri atrase

2.

Consolidare și restaurare a Colonadei din Orașul
Buziaș – investiție în continuare

Lucrare contractată
În curs de execuție
În curs de
clarificare

3.

Reabilitare și amenajare spații verzi Oraș Buziaș
– dezvoltarea, modernizarea Parcului
Central din Buziaș prin promovarea unui
proiect p rin POR 2014 -2020

În curs p arțial în
curs de proiectare

parțial prin
fonduri
europene

4.

Reabilitare Muzeu Iulia Folea Troceanu și
introducerea lui în circuitul turistic precum și
reabilitarea Muzeului Balnear al stațiunii Buziaș,
primul muzeu balnear prin reintroducerea lui în
circuitul turistic;
Incipient

În curs de
clarificare

5.

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul
balnear în stațiunea Buziaș POR 2014 -2020

– crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor
pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor;

Fonduri
proprii și

62

-crearea/reabilitarea/modernizarea/amenajarea
spațiilor verzi și d otarea cu mobilier urban(spre
ex. foișoare, fântâni arteziene,bănci);

– construirea/modernizarea locurilor de recreare
și popas;
– crearea de facilități pentru recreare/agrement pe
terenuri amenajate;
– asigurarea accesului cetățenilor la internet WiFi
în spațiile publice și pe traseele turistice din
Buziaș
– reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere
adiacente parcului, inclusiv utilitățile din corpul
drumului;
– dezvoltarea iluminatului public în stațiune ;
– realizarea de marcaje pentru tras eele turistice și
traseele tematice
marcajul pentru traseele turistice, traseele
tematice
– crearea de zone pentru alimentație
publică/terase cu parcări și utilități illuminate
artistic, reînviind stilul arhitectonic al perioadei
interbelice
– elaborar ea unui pachet de facilități acordate
firmelor care investesc în construcția de noi
capacități de cazare și masă
– promovarea și implementarea unui proiect de
investiție pentru realizarea unui sat de vacanță în
Buziaș și/sau Silagiu

În curs de
proiectare

În curs de
proiectare
fonduri
europene POR
2014 -2020
AXA 7.1

Fonduri
proprii și
fonduri
europene POR
2014 -2020
AXA 7.1

6.

Înființarea unui centru de recuperare cardio –
vasculară Buziaș POR 2014 -2020 AXA 5.1

Incipient
Fonduri atrase
7.

Zonă de agrement –Piscicol Și Cazare ( căbănuțe )
Incipient În curs de
clarificare

8.

Aqua Parc Incipient Se dorește
investiție
privată
9.
Realizarea unui parc de aventură pentru copii
( gen Tarzan Parc )
Incipient În curs de
clarificare

63

10.

Drumul Vinului Buziaș -Silagiu

– modernizarea Drumului Vinului dintre
Buziaș și Silagiu

În curs de
clarificare a
proprietății

Fonduri atrase

Pe lângă obiectivele de i nvestiții propuse mai sus de către autoritățile locale pentru
perioada 2016 -2020, au fost elaborate și o serie de proiecte pentru dezvoltarea și promovarea
turismului în stațiune. Printre acestea se enumeră: dezvoltarea ofertei turistice și culturale a
orașului Buziaș – componentă a ofertei Zonei Mitropolitane Timi șoara-Arad, creșterea
conectivității cu ZMCAT prin participarea la proiecte comune, o pistă de biciclete care să lege
Timișoara de Moșnița, Bacova și Buziaș, promovarea ofertei de servicii turist ice a orașului pe
site-ul Primăriei și materialele de promovare ale acesteia, d iversificarea ofertei de cazare prin
alocarea unui teren pentru închiriere agenților economici pentru realizarea unui camping
modern,p romovarea și implementarea unui proiect de investiție pentru realizarea unui sat de
vacanță în Buziaș și/sau Silagiu , activități de marketing și promo vare turistică ale obiectivelor
turistice , amenajarea drumurilor și potecilor existente între Buziaș și Silagiu pentru
organizarea de competiții de a lergare pe teren accidentat (maratoane, semi -maratoane,
crosuri), în colaborarea cu Alergotura din Timiș oara/ alte asoci ații de profil, realizarea de
circuite semnalizate, în funcție de gradul de dificultate, cu plecare/sosire din Buziaș, pe
Dealul Silagiu lui, Pădurea Dumbrava și localitățile adiacente (Căpăt, Racov ița, Hitiaș,
Sârbova, Bacova), a menajarea de locuri de odihnă, picknick și alimentare cu apă a drumeților ,
înființare unei zone de agrement pentru pescuitul sportiv și crearea de noi posibilități de
cazare riverane infrastructurii albastre , construcția și dotarea unui centru ecvestru, realizarea
și pr omovarea circuitelor ecvestre, i mplementarea unui sistem de închiriere biciclete și
triciclete electrice pentru copii, persoane în vârstă și cu dezab ilități , organizarea zilelor
„Buziașul de altădată sau Călătorie în timp la Buziaș” (titluri orientative), cu manifestări
culturale și paradă a costumelor din epoca de bunăstare a stațiunii, cu personaje ale vremii
(Muschong, Franz Josef, Sissi, etc.) și m ini-reprez entații teatrale sau bal mascat , organizarea
și derularea unui festival de artă stradală/murală în colaborare cu organizatorii FISART din

64
Timișoara, pentru reîmprospătarea imaginii orașului, în special a c lădirilor vechi sau
părăginite , reintrodu cerea Caz inoului în circuitul turistic, o rganizarea de festivaluri pentru
tineret (rock, rave, electric, Sabotage, Plai, etc.) , elaborarea și promovarea strategiei de
marketing turistic al orașului, conceperea și diseminarea unui b uletin informativ electro nic de
tip newsletter, e laborarea și producerea de materiale de promovare – hărți, broșuri, ghiduri
turistice, etc., re-branding -ul Buziașului pentru turismul de conferințe, tra ining și educație
non-formală, c rearea și extinderea infrastructurii de agremen t, inclusiv a utilităților aferente,
înscrierea orașului Buziaș în Organizația regională de Management a Destinațiilor (OMD),
înființată cu sprijinul ANT pentru ac celerarea dezvoltării turistice, d ezvoltarea de
infrastructuri publice la scară mică pentru v alorificarea atracțiilor turistice precum și a ctivități
de marketing și promovare turistică a obiectivelor de investiții .
Pentru anul 2030, conform Strategiei de Dezvoltare Locală Buziaș, a fost întocmită o
listă cu posibilele proiecte necesare pentru dez voltarea afacerilor și turismului din orașul
stațiune Buziaș. Acestea au rolul de dezvoltare a turismului balnear din stațiunea Buziaș
precum și de regenerare urbană care pot fi favorabile creșterii pieței potențiale pentru afaceri.

Tabel nr.4. Lista pro iectelor posibile pentru anul 2030 (Strategia de Dezvoltare Locală Buziaș 2016 –
2020 -2030 )
Nr.crt
Proiecte posibile pentru 2030

1.

Realizarea unui Parc Acvactic AQUA PARC cu ape minerale

2.
Realizarea unui patinoar artificial
3.
Centru de în frumusețare și întreținere corporală cu
posibilități de tratament și de rezidență

65
4. Construirea unor pensiuni turistice de diferite capacități
5.
Construirea de pensiuni agroturistice cu valorificarea
produselor locale
6.
Retehnologizarea fabricii d e apă minerală
7.

Magazine de suveniruri locale

8. Fabrică de produse cosmetice/ medicale bazată pe ape
minerale și plante

9. Producție de suveniruri locale
10. Centre Spa cu ape minerale

11. Parc de aventură

12. Camping

13.
Maga zine cu produse naturiste
14.
Unități mobile de alimentație publică (de sezon ): cafea,
castane coapte, înghețată etc
15.
Centru comercial de tip Mall

66
V.2.1. Propuneri pentru dezvoltarea turismului în stațiune

Pentru dezvoltarea turismului în s tațiunea balneoclimaterică Buziaș, consider necesară
aplicarea următoarelor propuneri pentru dezvoltarea unui turism durabil: asigurarea
transportului pentru turiștii care vin cu trenul/avionul și implementarea unui sistem de
transport în cadrul stațiuni i, dinamizarea activităților turistice pe timp de iarnă și în extra –
sezon , creșterea calității serviciilor și a produselor turistice din stațiune precum și aducerea
acestora la standarde europene . O altă problemă care necesita rezolvare cât mai curând posi bil
ar fi îndepărtarea câinilor comunitari din zonele turistice pentru siguranța turiștilor , precum și
crearea unor spații de relaxare, de evenimente culturale și organizări de spectacole, atragerea
turiștilor din țările vecine, din Ungaria sau Serbia pen tru petrecerea unei vacanțe în
proximitate , diversificarea ofertelor bazelor de tratament oferind anumite oferte care pot
cuprinde cure inclusiv de weekend și la prețuri cât mai accesibile pentru atragerea clientelei
care nu beneficiază de subvenții de la stat. În vederea optimizării valorificării dezvoltării
durabile a turismului în stațiunea balneoclimaterică Buziaș , se pot dezvolta în cadrul bazelor
de tratament existente ori prin construcția altor baze, o serie de proceduri și terapii diferite de
cele a ctuale, precum dezvoltarea centrelor de tratament alternativ, de relaxare psihologică,
yoga, cure anti -fumat și cure de slăbire etc. Stațiunea Buziaș, poate oferii pe viitor vacanțe
alternative tipurilor clasice de vacanță, atrăgând turiști din orașele ma ri învecinate precum
Timișoara, Reșița, Arad sau Lugoj prin crearea de produse turistice inovative. Poziționarea
acesteia ca „stațiune nostalgică“ prin organizarea de activități cu costume și obiceiuri din
epoca de succes a stațiunii , precum și poziționare a acestuia ca „oraș verde“, prin înființarea de
centre de închiriere biciclete electrice și trotinete electrice, etc O altă propunere de dezvoltare
a stațiunii Buziaș ar putea fi legată de infrastructura de cazare , autoritățile locale din orașul
stațiune Buziaș ar putea să încurajeze locuitorii din comunele alăturate, respectiv Silagiu și
Bacova să își transforme locuințele în pensiuni agroturistice, pentru suplimentarea veniturilor.
Orașul Buziaș are o poziție favorabilă, fiind situat în proximitatea Timi șoarei ceea ce îi
conferă șansa de a crea experiențe turistice tot mai autentice, competitive pentru ca turiștii să
aibă parte de aventuri de neuitat, precum organizarea de concursuri sportive de masă ca
alergare, fotbal, ciclism etc., organizarea unor fes tivaluri de muzică modernă pentru atragerea
turiștilor tineri, terenuri de badminton, trasee de motocros sau de tras cu arcul.
În stațiunea Buziaș, principala formă de turism este turismul de sănătate care presupune
tratamentele balneare gratuite oferite d e stat pensionarilor sau adulților cu disabilități în cadrul

67
hotelului Parc *** din Buziaș, urmat de predominarea unui turism activ unde domină
activitățile sportive precum hiking -ul și ciclismul care are un impact redus și este ecologic.
Din păcate, stați unea Buziaș are mare nevoie de anumite activități pentru a dinamiza și a
anima stațiunea prin diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de sănătate cum ar fi
turismul de wellness sau de vacanță activă pentru tinerii turiști dar și pentru cei c are vin
împreună cu familiile în stațiune. O idee în acest sens ar putea fi oferirea de gratuități sau
pachete care să conțină anumite facilități precum meniuri speciale, locuri de joacă pentru
copii, gratuitate la piscina interioară și la sala de fitness din interiorul hotelului Parc, pentru a
atrage câți mai mulți turiști tineri și familiile cu copii precum și construirea unui parc de
aventură care ar atrage tot mai mulți turiști tineri.

Concluzii

Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond ba lnear remarcabil. Aceasta
valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali si de existența in Romania a
tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gamă a
profilurilor de tratament balneare. Complexitatea factorilor naturali, și reputaț ia în
tratamentele balneare, precum și cultura balnearului, încă dezvoltată în Romania, reprezintă
atuuri importante în dezvoltarea turismului balnear, în conditiile dezvoltării și diversificării
ofertei de servicii. Turismul balnear se confruntă însă cu probleme structurale, dificil de
depășit pe termen scurt: astfel, investițiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a
structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, în cazul unora dintre
ele foarte avansat, cum a fost și cazul stațiunii Buziaș până în anul 2005 .
Segmentul principal al pieț ei turismului balnear este constituit di n consumatorii de
servicii de sănă tate cu scop predominant recuperator, satisfăcuți de standarde medii ale
unităților de cazare și tratament, clienți ai biletelor subvenț ionate. În prezent, din numărul
total de turiști români sosiți în stațiunile balneare din România, precum și în stațiunea
balneoclimaterică Buziaș, ponderea cea mai mare o dețin turiștii care soses c în stațiuni prin
Casa Națională de Pensii. Accentul cade î n special pe elementele medicale și de
convalescență , care creează o imagine asupra staț iunilor balneare drept locuri de odihnă și
tratament pentru bolnavi și vâ rstnici. Vacanț ele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici

68
sociale, iar beneficiarii acestor vacanț e, pensionari i reprezintă o clientelă captivă, care î n
condițiile reducerii sau eliminării subvențiilor ar dispărea ca segment de piață .
Pentru repoziționarea ofertei turism ului balnear din Romania cât și din stațiunea
balneoclimaterică Buziaș este necesară depăș irea următoarelor aspec te problematice, comune
majorităț ii stațiunilor balneoclimaterice: dependența excesivă a stațiunilor balneare, de piața
internă ; oferta limitată a unitățil or de 3 -5 stele, solicitate de către turiștii străini; dependenț a de
sistemu l biletelor de tratament subvenț ionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o
afacere puțin rentabilă; gradul avansat de uzură specific majoritarii spatiilor de cazare s i
tratament; dezvoltarea deficita ră sau chiar absentă infrastructurii si facilităților de petrecer e a
timpului liber in multe staț iuni precum și în stațiunea Buziaș; slaba cunoaștere in străinătate a
beneficiilor terapeutice deosebite ale unor t ratamente b alneare din Romania și, nu în ultimul
rând, oferta redusă de servicii alternative p entru segmente specifice de piață , inclusiv pentru
divertisment si afaceri. Depăș irea acestor pr obleme necesita un efort de creș tere a
competitivităț ii, printr -o politica st ructurală susținută și prin distribuț ia ec hilibrată a fondului
de investiții în toate componentele care alcă tuiesc produsul balnear. Cele mai multe dintre
aspectele generale care definesc turismul balnear in Romania, sunt comune și stațiunii
Buziaș, care a făcut obiectul focaliză rii acestui studiu de caz.
În scopul valorificării optime a potenț ialului turisti c al staț iunii Buziaș , principalele
direcții de acț iune propuse vizează diversificarea ofertei de servicii turistice, î n sensul
orientării si către un turism de agrement ș i introducerii unor metode de tratament alternative
de tipul curelor antistress, relaxare, spa; dezvoltarea de oportunități de petrecere a timpului
liber adecvate categoriilor sociale beneficiare ale serviciilor de turism din Buziaș ; cât și o
intensificare a eforturilor in promovarea avantajelor competitive ale stațiunii Buziaș , printr -un
parteneriat public -privat.

.

69
Bibliografie

1. Albert, C. , (2002 ), Cercetarea monografi că în Banat (1859 – 1948) , Editura Modus
PH , Reșița,
2. Berlescu, Elena (1996), Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României, Ed.
All, București
3. Binștoc, O., (1962), Cura cu factori naturali în stațiunile balneoclimatice și la
domiciliu , Ed. medicală, București
4. București Teleki, N și colab. (1984), Cura balne oclimatică în România, Ed. Sport –
Turism, București
5. Chirilă, M. , Chirilă, P. (1985), Terapie naturistă , Editura Sport -Turism, București.
6. Feru A., (2012), Ghidul apelor minerale , Ed. Apemin, București
7. Firu, L. (2006). Diagnosticul și strategia de dezvoltare a turismului balnear în
România, Editura Mirton, Timișoara
8. Ivănescu, V., Loffler, O., Martini, A., (2005), Buziaș nostalgii feroviare – de la
Etelka la Săgeata Albastră , Ed. Pardon, Timișoara
9. Lovasz, H. , (2006), Flora ornamentală a stațiunii Buziaș , Editu ra Pardon, Timișoara, 210
p.
10. Lotreanu. I., ( 1935), Monografia Banatului, vol I, Situația geografică. Locuitorii –
Comunele , Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara
11. Munteanu, L., Stoicescu, C., Grigore, L., (1978), Ghidul stațiunilor
balneoclimaterice d in România , Editura Sport – Turism, București;
12. Munteanu, C., Cinteza, D.,(2011), Cercetarea Științifică a factorilor naturali
terapeutici , Ed. Balneară, București
13. Pituț, E., (2004), Orașul Buziaș – Album , Ed. Pardon, Timișoara
14. Preda, I., Țenu, A. (1981), Resurse de ape minerale și termale, Note de curs și
lucrări practice
15. Pricăjan A., (1972), Apele minerale și termale din Romania ., Ed. Tehnică, București
16. Pricăjan A., (1985), Substanțele minerale, terapeutice din România , Ed. Tehnică ,
București

70
17. Rusu.Al., (1971), Băile Buziaș , Ed. Stadion , București
18. Sfetcu, I., (1970), Monografia orașului Buziaș , județul Timiș (manuscris)
19. Sfetcu, O., (2001), Buziaș – Temelii istorice și teatrale, Editura Orizonturi
Universitare, Timișoara, 151 p
20. Sfetcu , O., Moise N., (2006 ), Silagiu – Pagini de istorie din vremi apuse și
contemporane . Contribuții la istoria Silagiului , Ed. Pardon , Timișoara, 298 p
21. Snack O., Baron P., Neacșu N.,(2001) , Economia turismului , Editura Expert,
București
22. Smith, M. & Puczkó, L. (2009). Health and Well ness Tourism . Oxford: Elsevier.
23. Stoicescu, C., Munteanu, L. (1976), Factorii naturali de cură din principalele
stațiuni balneoclimaterice din România , Editura Sport -Turism, București
24. Stoicescu, C., (1982), Farmacodinamia apelor minerale de cură internă d in
România , Editura Academiei Române, București
25. Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr., (1986) – Ghidul stațiunilor
balneoclimaterice din Romania, Ed. Sport -Turism , București
26. Ștefănescu A., (1967), Stațiuni balneare și climaterice din România , București
27. Teleki, N., și colab.,(1984), Cura balneoclimatică în România , Ed. Sport -Turism,
București
28. Teodoreanu Elena și colab., (1984), Bioclima stațiunilor balneoclimaterice din
România , Editura Sport – Turism, București
29. Teodoreanu , E și colab., (1986), Cura balneocl imatică din România , Ed. Sport –
Turism, București
30. Teodoreanu E., Svoboda M., Voiculescu C. , Grigore L. (2002) Cura
balneoclimatică din România – indicații și contraindicații , Ed. Medicală, București
31. Teodoreanu E., (2002), Bioclimatologie umană , Ed. Academiei Române, București
32. Teodoreanu E., (2004), Geografie Medicală , Ed. Academiei Române, București
33. Tudor, D., (1968), Orașe, târguri și sate din Dacia Romană, Ed. Științifică,București
34. Vernescu, M. (1988), Apele minerale, Ed. Tehnică, București

71
Resurse web

http://www.mdrap.ro/userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf -Ministerul
Dezvoltării regionale și turismului , Administrației publice și fondurilor europene, consultat l a
12 februarie 2017 .
http://bioclima.ro / – Asociația română de Balneologie , consultat la 16 februarie 2017
http://www.mdrl.ro/ – Master Plan pentru dezvoltarea Turismului Nați onal 2007 -2026,
consultat la 18 februarie 2017
http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/hg_852_2008.pdf – HG nr 852/2008 ,
consultat la 4 martie 2017
https://lege5.ro – HG nr 1016/2011, consultat la 4 martie 2017
http://srmfrb.ro/ – Societatea Română de Medicină Fizică de R ecuperare și
Balneoclimatologie , consultat la 10 martie 2017
http://www.insse.ro/ – Institutul Național de Statistică, consultat la 15 martie 2017
http://clusterbalneo.ro/ – Clusterul Regional Balneoturistic , consultat la 18 martie 2017
http://www.anat.ro/ – Asociația Națională a Agențiilor de Turism , consultat la 24 martie
2017
http://turism.gov.ro/ – Autoritatea Națională pentru Turism , consultat la 24 martie 2017
https://www.cnpp.ro/ – Casa Națională de Pensii Publice – bilete de tratament și odihnă,
consultat la 27 martie 2017
http://patrimoniu.gov.ro/ro/ – Institutul Național al Patrimo niului, consultat la 29 martie
2017
http://www.turismulresponsabil.ro/ – Organizația Patronală a Turismului Balnear din
România , consultat la 23 aprilie 2017
http://store.ectap.ro/articole/ – Theoretical and Applied Economics (TAE) / Economie
teoretică și aplicată , consultat la 25 aprilie 2017
http://www.primariabuzias.ro/ – Primăria orașului Buziaș , consultat la 29 aprilie 2017
http://buzias.ro/ -Stațiunea Buziaș – stațiunea inimii tale, consultat la 29 aprilie 2017

72
http://www.tratamentbalnear.ro/buzias – Ghidul stațiunilor de tratament balnear ,
consultat la 9 mai 2017
http://www.primariabuzias.ro/static/documents/Anexa1 -SDL%20BUZIAS.pdf –
Strategia de dezvoltare locală a orașului Buziaș, consu ltat la 9 mai 2017
http://www.tbrcm.ro/ – Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de
Muncă , consultat la 14 mai 2017
http://buzieseanul.ro – Buziașul de altădat ă, consultat la 15 mai 2017