Specializarea Turism și dezvoltare regională [614143]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și dezvoltare regională

LUCRARE DE D ISERTAȚ IE

Criza refugiaților sirieni în contextul politicii externe UE din
ultimii 5 ani :
ruta est-mediteraneană prin insula Kos

Candidat – Elena TĂR SĂNARU
Profesor Coordonator – C.S. DR. Alina -Violeta MUNTEANU

Iași, lulie 2019

2

Cuprins

Cuvânt înainte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
Rezumat: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
Capitolul I. Principalele cauze și efecte ale crizei refugiaților sirieni în contextul activității
turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 9
Capitolul I.1 Ruta est -mediteranea nă prin insula Kos aleasă de refugiați ………………………… 13
Capitolul II. Impactul socio -economic al refugiaților în UE ………………………….. …………………… 16
Capitolul III. Criza refugiaților sirieni în contextul politicii externe UE ………………………….. …. 19
Capitolul IV. Măsuri pentru gestionarea fluxului de refugiați ………………………….. ……………….. 26
Capitolul V. Chestionar – Opinia cetățenilor cu privire la criza refugiaților ………………………… 32
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 40
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42

3

Cuvânt înainte

‚, Studiul geografic al turismului reflectat prin prisma refugiaților reprezintă o călătorie
ce presupune cercetări îndelungate și conferă o imagine de ansamblu asupra fenomenulu i
migrațional .’’

Rezumat:
 Problematic ă:
Tema ,, Criza refugiaților sirieni în contextul politicii externe UE din ultimii 5
ani: ruta est -mediteraneană prin insula Kos ” dezvoltă o temă aparte care are drept scop
analizarea fenomenului migrațional, con form situației politice dezastruoase din Siria în
contextul activităț ii turistice. Această lucrare ,,s -a născut ’’ în momentul călătoriei mele
pe această insul ă prin prisma reflectăr ii fenomen ului politico -social declanșat prin
intermed iul conflictelor din Orientul Mijlociu.

 Obiective propuse și metodologia:
Obiectivul propus de mine a fost apro fundarea s ituației ge opolitice în contextul
turistic, care s -a concretizat prin cercetarea și înțelegerea fenomenului deplasării
refugiaților pe teritoriul UE c ât și impactul masiv pe care aceștia l -au adus Europei.
Metodele de culegere a datelor și informațiilor au fost cărțile în limba engleză,
cărți care s -au axat pe politica exernă UE , cărți care au avut d rept scop analizarea
impactului migrațional, impactul tu ristic și sondajul de opinie.

 Rezultate obținute:
Valul de refugiați poate provoca un impact socio -economic major în cadrul
UE, ce presupune numeroase schimbări iar presiunea primirii unor refugiați ar produce
un declin economic puternic . În cadrul acestei cercetări, se aplică un chestionar online
cu 10 întrebări pentru a obține rezultate rapide care vor aprofunda și analiza percepția
românilor fața de criza refugiaților și care sunt mă surile pe care le -ar propune pentru
gestionarea eficace a acesteia .

4

 Concluzii :
Studiile efectuate asupra anal izării refug iaților s irieni reprezintă un pas
remarcabil pentru importanța integrăr ii refugiaților în societățile gazdă care se
realizează prin acordarea de oportunități egale în viața economică și culturală.
Acordarea locurilor de muncă pentru aceștia în țările mai puțin prospere economic ar
reprezenta o oportunitate exprimată prin creșterea forței de muncă.

 Cuvinte cheie:
Migrație, criza refugiațior , geopolitică, integrare, socio -econom ie, forță de
muncă, impact migrațional.

Résumé:
 PROBL ÈME :
La theme " La crise des réfugiés syriens dans le contexte de la politique étrangere
de l’UE au cours des cinq dernières années route de l’est de la Mediterran ée a travers
l’Île de Kos " développe un thème particulier qui vise à analyser le phénomène de la
migration, en fonction de la situation politique désastreuse en Syrie dans le contexte de
l'activité touristique. Ce travail es t "né" lorsque je voyageais sur cette île à travers le
reflet du phénomène politique et social déclenché par les conflits au Moyen -Orient.

 Les objectifs et la méthodologie proposés :
L’objectif que j’avais proposé était d’approfondir la situation
géopolitique dans le contexte du tourisme, qui s’est matérialisée par la recherche et la
compréhension du phénomène des mouvements de réfugiés au sein de l’UE et de leur
impact considérable sur l’Europe.
Les méthodes de collecte de données et d'i nformations étaient les suivantes:
livres en anglais, ouvrages sur la politique ex ante de l'UE, ouvrages sur l'analyse des
incidences de la migration, de l'impact sur le tourisme et des sondages d'opinion.

5
 Résultats :
La vague de réfugiés peut avoir un impact socio -économique majeur au sein de
l'UE, ce qui implique de nombreux changements et la pression de l'accueil de réfugiés
provoquerait un fort ralentissement économique. Dans cette recherche, un
questionnaire en ligne comportant 10 questions est appl iqué pour obtenir des résultats
rapides qui approfondiront et analyseront la perception de la crise des réfugiés par les
Roumains et les mesures qu’ils proposeraient pour une gestion efficace.

 Conclusion :
Les études sur l'analyse des réfugiés syriens rep résentent une étape remarquable
en ce qui concerne l'importance de l'intégration des réfugiés dans les sociétés hôtes
grâce à l'égalité des chances dans la vie économique et culturelle. Leur fournir des
emplois dans des pays économiquement moins prospères serait une opportunité
exprimée par l’augmentation de la main -d’œuvre.

 Mots –clés :
Migration, crise des réfugiés, géopolitique, intégration, socio -économie, travail,
impact sur la migration.

6
Introducere

Conform situației politice tumultoase actuale din Siria, criza refugiaților devine
principalul fenomen politico -social declanșat prin prisma conflictelor din Orientul Mijlociu.
Conform aportului exacerbat de refugiați care au traversat Marea Mediterană în ultimii
ani, s-a concluzionat că acest val reprezintă unul din cele mai mari de după c el de -al Doilea
Război Mondial. Atrocitățile lumii arabe, reliefate prin prisma războiului civil sirian , a
constituit pri ncipala cauză care a determinat deplasarea populației siriene către țări le vecine.
Interesele și posibilele cauze ale crizei refugiaților sunt diverse derivâ nd de la religie ,
geopolitică și economie.
Anul 2011 reprezintă debutul războiului civil din Siria care a culminat cu izbucnirea
protestelor în stradă de către populația nemulțumită de guvernarea președintelui Bashar al –
Assad, a cărui familie conduce Siria din 1971.
Apar iția Statului Islamic din Irak și Siria a reprezentat un a dintre cele mai temute grupări
teroriste formate din militanți islamști care reușesc să cucerească mai multe orașe devenind
într-un timp extrem de scurt cea mai puternică grupare rebelă.
Statul Islamic se eviden țiază prin terorile extreme, ghidați după l egile islamiste cât și
prin promovarea violenței religioase.
Statul Islamic este condus de Abu Bakr al -Bagdadi , cu capitala la Raqqa, având misiu nea
de a elimina orice grup etnic sau r eligios care se opune regulilor islam ice.

7

Fig. 2 Arealele de activitate ale grupării teroriste ISIS, pe parcursul anilor 2015 -2019
Sursă : Conflict Monitor by IHS Markit
Manifestările musulmanilo r suniți împotriva guvernului a luat amploare prin prisma
focurilor de arme, arestări și bombardamente ale orașelor rebele, care s -au transformat într -un
război civil care a avu t consecințe majore de -a lungul timpului.
Textul steagu lui este sacru pentru musulmani, fiind folosit cu mult timp înainte de
apariția grupării teroriste, ISIS. Despre text se crede că este același de pe steagul mesagerului
lui Dumnezeu, adică: „Niciun Dumnezeu în afară de Allah”. Sub acest mesaj vine
completarea cu litere negre într -un cerc alb: „Mohamed este mesagerul lui Dumnezeu”.
Președintele Bashar al -Assad a catalogat drept „teroriști" populația siriană răsculată
împotriva acestu ia. Insurecția armată câ t și declanșarea conflictelor feroce au avut drept efecte
moartea a peste 500.000 de oameni și părăsirea forțată a 6 milioane de oameni din Siria.
În anul 20 14, alegerile au fost câș tigate de Bashar al -Assad, ceea ce a condus la un nou
val de conflicte între regimul Bashar al -Assad și opozanți.
În anul 2015, Rusia s -a implicat în sprijinirea guvernului luptâ nd împotriva antiteroristă.
Această intervenție a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente care a marcat
relațiile internaționale. Interesele economice ale Rusiei prin controlorarea rutelor de
transmitere a gazului metan datorită tranzitării acestuia prin Siria a dete rminat construirea unei
baze militare în Siria.
Autoritățile insulei nu reușesc să managerieze fluxul de imigranți prin lipsa deficitară a
condițiilor de adăpostire a acestora.

8
Anul 2016 a fost marcat de retragerea armatei ruse din Siria și intrarea în vigoare a
acordului prin încetarea focurilor de armă pentru permiterea ajutării populației din zonele mai
afectate.
Intervenția Rusiei a condus la re cucerirea unor teritorii ocupate de teroriști în Siria, însă
acordul a fost încălcat prin cele 300 atacuri aeriene asupra Alepului. Forțe le guvernamentale s –
au implicat pr in evacuarea civililor din zonă.
În anul 2017, Statele Unite, atacă regimul Bashar al -Assad prin folosirea unor rachete
contra unei baze aeriene din Siria. Scopul nu a fost doar țintirea teroriștilor dar și a forțele
guvernamentale siriene din cauza faptului că președintele Assad a folosit arme chimice
împotriva propiului popor.
Turismul reprezintă un fenomen complex care este vulnerabil la atacurile teroriste și la
valul de refugiați . Moștenirea istorică și culturală sunt devastate de confl ictele redate de
războiul civil din Siria . Imaginea turistică a țării prin prisma mass -mediei internaționale este
sfașiată și surprinsă într -un mod negativ extrem.

9
Capitolul I. Principalele cauze și efecte ale crizei refugiaților sirieni în
contextul activității turistice

Înainte de război, în anul 2011, Siria a atras un număr mare de tur iști doritori să cunoască
una dintre cele mai vechi civilizații existente. Turismul a reprezentat unul dintre pilonii
economici ai Siriei înainte de izbucnirea războiului. Consiliul Mondial de Turism raportează
că, în 2014, contribuția directă a cheltuielilor pentru călătorii și turism către PIB -ul Siriei a
scăzut la 194 miliarde SYP (4,6% din PIB sau aproape de 1,2 miliarde USD) de la un nivel de
peste 6 miliarde SYP 2010 (mai mult de 8% din PIB sau puțin peste 3,6 miliarde USD).
Înainte de război, Siria a atras un număr mare de vi zitatori occidentali, din Arabia
Saudită și cu pelerin i din Iran. Turismul a reprezentat una dintre principale economi i a Siriei
înainte de izbucnirea războiului civil.

Fig. 3 Numărul de sosiri turistice în Siria, între anii 2003 -2011, înainte de izbucnirea răz boiului civil
Sursă: Ceicdata
Unele estimări au pus numărul morților din război la 350.000. Aceasta a condus la o criză
majoră a refugiaților, iar economia națională a fost cu mult diminuată. Începând cu 2013,
veniturile totale din turismul sirian au scăzut cu 93 %, iar ministrul turismului a declarat, c ă 290
de destinații turistice au fost afectate de conflicte le acerbe din 2011.
Siria este recunoscută ca fiind o bijuterie din Orientul Mijlociu . Cu fascinante obiect ive
turistice, medii naturale, o cultură și is torie plină de mister , Siria devenise o destinație turistică 2 598 000.0003 399 000.000
2 571 000.0004 231 000.000
4 158 000.0005 432 000.0006092 000.0008 546 000.000
5 070 000.000
0200000040000006000000800000010000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Numărul de sosiri turistice între anii 2003 -2011, înainte de
izbucnirea războiului civil

10
de top . Războiul civil a umbrit varietatea turistică, o țară care era vizată să se afle î n fruntea
listelor de călătorii din Orientul Mijlociu.
De la începutul războiului civil din Siria în martie 2011, industri a turistică a scăzut
drastic. Conform rapoartelor oficiale, camerele de hotel dest inate turiștilor străini au fost
ocupate de refugiați. În anul 2012, veniturile din turism au fost de aproximativ 178 (milioane
de dolari) comparativ cu (1 miliard dolari) în anul 2011 , iar numărul turiști lor străini a scăzut
cu peste 70 % în 2012. Ocuparea forței de muncă în industria turismului a scăzut iar s iturile
Patrimoniului Mondial din Siria au fo st afectate de războiul civil.
În 2012, Siria a redat declinul industriei sale turistice prin int ermediul ONU menționând
că rata de ocupare a hotelului a scăzut de la 90% în anul precedent la 15%.
Conceptul de turism întunecat este în creștere datorită unei cereri de consum reflectate
prin accesul la realitățile din spatele imaginilor și poveștilor care sunt transmi se de social media
sau presă. Turiștii aventuroși au oportunitatea de a privi realitatea cruntă prin accesul în aceste
locații în care conflictul și nivelul de risc este mare.
Turismul poate contribui la reduc erea riscului războiului civi l în mai multe moduri
precum stimularea industriei economice, pentru crearea de forță de muncă, pentru dezvoltarea
unei căi de alianțe internaționale și de creare a unor parteneriate. Distrugerea comorilor culturale
ale patrimoniului mondial listate de UNESCO reprezintă un alt dezastru care va avea consecințe
pe termen lung.
Industria turismului din Siria este destul de bine dezvoltată, dar ca urmare a conflictului
civil actual, industria nu funcționează la capacitat e maximă. Există, în general, un potențial
ridicat al structurilor de cazare pentru turiști, de hoteluri de lux până la h oteluri de odihnă. Este
necesară informarea turiștilor cu privire la infrastructurile de cazare ș i alimentație sigure pentru
a împiedica intrarea în contact cu zonele și scenele crunte ale războiului.
Până în 2015, impactul turistic a scăzut cu mai mult de 98% din cauza războiului civil.
Ministerul turism ului sirian a afirmat că 40 000 de turiști au vizitat țara în prima jumătate a
anului 2015. Hotelurile de pe plajele de pe coasta mediteraneană au prim it încă turiști interni,
iar gradul de ocupare în vara anului 2014 și 2015 a fost pozitiv.
Pe plan internațional, majoritatea țărilo r din Occident au avertizat turiștii, că nici un
spațiu geografic al țării nu este stabil și reprezintă un potențial pericol.

11
În timp ce guvernul declară că țara este stabilă, prin prisma redobâ ndirii controlului
asupra multor teritorii pierdute în ultimi i ani, guvernul sirian speră la o creștere a sosirilor
turistice datorită promovării la numeroase târguri internaționale de turism.
Gruparea tero ristă ISIS a răpit și executat jurnaliști, jihadiști și oameni nevinovați . În
plus față de acest masacru uman, în unele orașe au fost făcute nenumărate daune pentru unele
dintre cele mai importante situri istorice și arheologice din Orientul Mijlociu.
Întoarcerea refugiaților va fi benefică pentru sectorul turistic , însă nereturnarea lor va
avea un impact negativ.
Ministrul turc al Siriei dorește ca zborurile din destinațiile internaționale să fie reluate
spre Damasc și zonele de coastă ale țării cât și evitarea zonelo r conflictuale ale grupării ISIS .
Toate companiile aeriene int ernaționale majore au suspen dat zborurile din Siria ca urmare a
izbucnirii războiului violent. Syrian Air rămâne singura companie aeriană care nu și -a
suspendat activitatea aeriană și a supraviețuit datorită cererilor mari.
Videoclipul de promovare al țării intitulat "Siri a, Always beautiful" , prezintă
potențialul natural de pe coasta mediteraneană a Siriei. Cam pania face parte din strategia de
comunicare a guvernului din 2016 de a promova "frum usețea, civilizația și istoria Siriei ca
destinație turistică". Regimul Bashar al -Assad s -a remarcat prin participarea la Târgul
Internațional de Turism Fitur din Madrid pentru prima dată în 2 011.

Fig. 4 Videoclipul de promovare al țării intitulat "Siria, Always beautiful"
Sursă: https://www.news.com
Promovarea turismului în mijlocul unei tragedii care se desfășoară este riscant, însă
studiile arată că turismul poate fi o modalita te eficientă de a genera pacea. Călătorii care sunt
mai puțin entuziaști de a petrece în aer timpul liber , se vor axa pe activități culturale și relaxare.
Guvernul sirian promovează potenț ialul natural de care d ispune S iria prin intermed iul
reclame i turistice, însă nu se menț ionează că aceeași plajă, în orașul Tartus, a reprezentat ținta
unui atentat sinucigaș în anul 2016.

12
Promovarea turismului pe fondul real ității tragice este una inadecvată , însă pe baza
cercetărilor , arată că turismul poate reprezenta o modalitate eficientă de a genera pacea.
Distrugerea comorilor culturale și istorice ale țării reprez intă un alt dezastru care va avea
consecințe pe termen lung. Toate cele șase site -uri ale patrimoniului mondial listate de
UNESC O sunt deteriorate sau ruinate. Războiul civil este astăzi cel mai frecvent tip de război
și unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării în multe părți ale lumii.
Turismul ajută la stimularea activității economice, care oferă oportunități valoroase
pentru ca populaț ia să câștige un venit ș i poate acționa ca un catalizator al cooperării și
parteneriatelor dintre organizațiile internațio nale, sectorul public și privat.
În anu l 2018 , un purtător de cuvânt al Ministerul ui de Turism din Siria a concluz ionat
faptul că S iria este este sigură și primitoare pentru tur iști. ,,Toate orașele se bucură de pace,
siguranță și stabilitate, dar nu Idlib și Raqqa, care nu sun t sub controlul guvernului ’’.
Majoritatea guvernelor, cum ar fi Statele Unite , Marea Britanie și Franța, nu sunt de
acord cu această afirmaț ie, îndemnând cu strictețe pe cetățenii lor să se abți nă de la orice
călătorie în S iria.
În ultimele două luni ale anului 2018, peste 100.000 de vizitatori iordaniști au sos it în
Siria pentru turismul de recreere și cumpărături, în special din ță rile vecine, cum ar fi Libanul.
Ghidul de călătorie popular Lonely Planet, a concluz ionat faptul că Siria reprez intă unul
dintre cele mai periculoase locuri de pe pământ.
Agenț ia Clio de mari di mensiuni din Europa, oferă astfel de ex cursii într -o țară devastată
de opt ani de război ul civil. Aceșt ia promovează S iria prin intermed iul sloganulu i "Fii primul
care se scufundă înapoi în această istorie multi -milenială".
În acelaș i timp, Consiliul Democrat sirian, a declarat: ,, În Raqqa , există exploz ii zilnice,
răpiri și violență ".
Ministrul adjunct al turismului din Si ria a declarat că 1,8 milioane de vizitatori au intrat
în Siria, adăugând că unii dintre ei au venit în scopuri turistice, cei mai mulți dețin ând cetățenia
libaneză – au sosit pentru alte scopuri non -turistice.
Războ iul civil afectează doar anum ite reg iuni ale țăr ii, iar după crearea cl ipului de
promovare, industr ia turistică a crescut cu 30%.

13
În anul 2019, m inistrul adjunct al turismului din Siria, Bassam Barsik a declarat că
agenț iile franceze ș i spaniole sunt echipate pentru a tri mite grupuri turistice complete.
Companii le franceze , italiene ș i spaniole și -au exprimat dorința de a reintroduce Sir ia pe piața
turistică internațională.
Ministrul adjunct al turismului, Bassam Barsik, a declarat că agenția de turism franceză
"Clio" va organiza excursii în Siria și va o feri autobuze speciale și cazare în destinații turistice
remarcabile din Damasc, Lattakia, Palmyra, Homs și Ma'aloula cu un cost care nu depășește
3.000 de euro.
Barsik a adăugat că această companie lucra cu agențiile de turism din Siria înainte de
războiu l purtat împotriva țării.

Capitolul I.1 Ruta est -mediteraneană prin insula Kos aleasă de refugiați

Insula Kos este o insulă grecească ce face parte d in Arhipelagul insulelor Sporade, fiind
situată în Marea Egee de Sud. Kos este considerată a fi a doua insulă ca mărime dintre cele
doisprezece insule Dodecaneze, cu o lungime de aproximativ 40 de kilometri. Capitala insulei,
în care se află și portul, poartă denumirea de Kos și se află în partea de nord -est a insulei la o
distanță de 4 km de Turcia (Bodrum).
Tranzitarea pe insula Kos pentru traversarea Mării Mediterane de către refugiați, a
reprezentat un risc major datorită tensiunilor și violențelor create între locuitorii insulei și
imigranți.
Anul 2015 a fost unul crucial pentru insula Kos, datorat primirilor zilnice a celor circa
1.000 de sirieni. Alegerea insulelor grecești de către refugiați nu reprezintă garanția unei
viitoare potențiale vieți calitative deoarece nu ma joritatea au șanse de supraviețuire.
Potrivit ONU pentru Refugiați, peste 300.000 de imigranți au traversat Marea
Mediterană în anul 2015 în încercarea de a ajunge în Europa, iar aproximativ 2.500 au murit
sau au dispărut pe durata întregii călătorii.
Coru pția, încălcarea drepturilor omului, lipsa locurilor de muncă au devenit principalele
motive care au determinat populația siriană să părăsească țara de reședință.

14
Criza refugaților va crea probleme eco nomice resimțite în cadrul activi tății turistice de
pe insula Kos, sector econ omic care reprezintă 20% din PIB . Rezervările efectuate de turiști
pentru achiziționarea unui pachet turistic în Kos, va scădea cu 20%.
În anul 2016 , UE a oferit sprijin Greciei și Italiei prin crearea „hotspoturilor”, care ajută
autoritățile din aceste țări să gestioneze fluxurile migratorii. În Grecia au fost implementate 5
hotspoturi amplasate pe insulele Lesbos, Chios, Samos, Leros și Kos. Hotspoturile permit
înregistrarea tuturor migranților sosiți la începutul anului 2016 .
La în ceputul anului 2017, hotspoturile existente de primire din Grecia (Kos ) nu
permiteau încă primirea corespunzătoare a refugiaților. Lipseau în continuare structuri de
cazare pentru minorii neînsoț iți. Comisia și agențiile ale UE au sprijinit Grecia, punând la
dispoziție resurse financiare, tehnice și consiliere.
Insula se remarcă printr -un trecut istoric bogat, cu nuanțe mitologice romane care
menționează că Hercule a vizitat această insulă și totodată insula a devenit un centru al
educației, unde Pt olemeu a devenit mentorul lui Hipocrate supranumit și „părintele
medicinei”.
Echilibrul dintre identitatea istorică și diversitatea naturală contribuie la crearea unei
ramuri importante, industria turistică. Stilurile arhitectonice venețiene, otomane ș i moderne
conferă o imag ine complexă asupra turismului. Climatul ușor mediteranean, vegetația
abundentă și luxuri antă conturează ideea de turism.
Turismul reprezin tă principala sursă de economie, Kos reprezentând o destinație
căutată de mulți turiști ce își doresc să exploreze și să evadez e într -un loc geografic complex.
Contrastul puternic al insulei dintre eleganță, stilul arhitectural și istorie îi conferă un
caracter aparte.
Insula Kos oferă o multitudine de oportunități turistice, de la potențialul natural la
potențialul antropic cu o diversitate de clădiri cu stiluri italiene, bizantine , până la păstrarea
tradițiilor satelor pescărești , festivaluri, evenimente ce redau o atmosferă turi stică bine
conturată.
Orașul Kos se remarcă pr intr-un potenț ial antrop ic care reflectă dom inațiile trecute
romane. Casa Romană se ev idențiază pr in elementele arh itecturale, fresce ș i sculptur i care
dateză din perioada elenistică.

15
Fiecare loc de pe insulă reprezintă retrospecția istoriei, a tradiției și a culturii.
Rămăș ițele trecutului sunt bine conservate în muzee, iar fiecare loc este încărcat cu o greutate
și o amprentă istorică puternică. Centrul orașului istoric a fost inclus în patrimoniul mondial
UNESCO.
Îmbinarea elementelor arhitecturale, potențialul natural, croazierele, atmosfera
medievală, străduțele înguste de pe insula Kos reprezintă atracțiile perfecte pentru turiști.

Fig. 1 Poziția geografică a insulei Kos
Sursă : https://www.shutterstock.com/

16
Capitolul II. Impactul socio -economic al refugiaților în UE

UE s -a confruntat cu peste un million de refugiați care au părăsit Siria din cauza terorii
instalate în urma războiului civil. Pentru a face față acestui val de refugiați, UE a implementat
numeroase măsuri pentru a menține si gure frontierele țărilor. Comis ia Europeană a dedicat 10
miliarde de euro în anii 2015 -2016 pentru a susține criza refugiaților.
UE o feră sprijin umanitar pentru 3 millioane de refugiați siri eni, salvân d viețile acestora
în Marea Medi terană și închein d acorduri cu Turcia . Comisia European ă a propus să transfere
refugiații în întreaga UE (Grecia, Germania, Italia) și alte țări prospere economic pentru a
reuși să susțină valul migratoriu.
UE a creat un nou centru european privind introducerea ilegală de migranți pentru
protejarea statelor me mbre UE prin oprirea potențialelor rețelelor de infractori care se pot afla
printre refugiați.
Valul de refugiați poate provoca un impact socio -economic major asupra țărilor din UE.
Țările din estul Europei sunt afectate de criza economică iar presiunea pr imirii unor refugiați
ar produce un declin economic puternic.
Impactul social prin neintegrarea refugiaților în soci etate reprezi ntă un colaps puternic
care ar putea cr ea conflicte între refugiații și rezidenții țării în care aceștia vor locui.
Diferențele religioase, politice și cele sociale dintre sirieni și populația gazdă crează un
impact negativ prin deformarea societății.
Integrarea refugiaților în societăți le gazdă se realizează prin acordarea de oportunități
egale în viața economică și c ulturală. Acordarea locurilor de muncă pentru aceștia în țările
mai puțin prospere economic ar reprezenta o oportunitate exprimată prin creșterea forței de
muncă.
Problemele întampinate în gestionarea fluxului de refugiați s -a reflectat prin nedori nța
de cooperare, de integrare și de comunicare a acestora câ t și prin lipsa implicării în viața
socială și economică în țara gazdă.
Importanța integrării refugiaților pentru menținerea relațiilor sociale se poate determ ina
prin crearea conexiunilor la nivel etnic , comun itar, cunoașterea limbii prin aplicarea unor

17
cursuri de învățare a limbii, câ t și prin deținerea unor informații despre țara gazdă pentru
funcționarea sigură a societății.
Conform ghidului de Politic i de Integrare a Migranților, sunt evaluate pol iticile de
integrare prin care imigranții au drepturi egale, pot contribui la crearea unui mediu
intercultural și economic propice prin accesarea ș i menținerea unui loc de muncă.
Nucleul pr incipal al integrării refugiaților în țara gazdă este disponibilitatea și
cunoașterea limbii țării gazdă, înțelegerea culturii cat și a tradiții lor.
În anul 2014, Com isia Europeană a prezentat un pro iect care solicită rev izualizarea
solidarității în pol iticile europene cu pr ivire la fluxul de refug iați din Europa. Una d intre
principalele pr iorități ale Parlamentulu i European implică pol iticile migrației și alocarea unor
fondur i pentru refugiați pentru integrarea mai facilă a acestora în societate.
În anul 2015, Comisia Europeană, conform agendei europene privind migrația, a
transferat în Grecia, peste 130 de mii de refugiați care au avut nevoie de protecție maximă.
Accesul la educație pentru copii refugiați este esențial pentru integrarea acestora în
societate. ONG -urile din UE s -au focalizat pe asigurarea asistenței educației pentru copii
sirieni.
20% din refugiații sirieni au studii superioare, ceea ce permite integrarea socială mai
facilă cât și accesarea unui loc de muncă. Conform unor studii, Organizația pentru Cooperare
și Dezvoltare Economică , imigranții au contribuit peste 65% la creșterea forței de muncă din
UE.
Prioritățile comisiei europene privind migrația au reprezentat acțiuni care sunt menite
să gestioneze fluxul de imigranți. Una dintre principalele priorități se bazează pe înlăturarea
imigrației ilegale și a rețelelor de contrabandă.
Alte măsuri adoptate de agenda europeană au fost salvarea refugiaților care tra nzitau
pe Marea Mediterană și extinderea unei securi tăți mai ample ale frontierelor țărilor UE.
UE sprijină acțiunile autorităților locale, ale guverne lor care implementează politici de
integrare ale refugiaților. Fondul Social European va sprijini solicitările de azil ale refugiaților,
va îmbunătăți sistemul la educați e și integrarea pieței forței de muncă.

18
Comisia Europeană va efectua returnări în Siria, în condițiile în care refugiații nu
respectă condițiile de azil.
Forța de muncă reprezintă o parte principală a integrării migranților ce poate fi
transformată într -o creștere economică durab ilă.
Impactul econom ic al refug iaților în țăr ile UE a favor izat creșterea P IB-ului prin
integrarea refug iaților în soc ietate cat și prin creșterea product ivității. Impactul econom ic
diferă de la o țară la alta, f iind clas ificat în funcț ie de performanțele forțe i de muncă ale țăr ilor
din UE ș i de modul de formare a cap italulu i uman.
Crearea de locur i de muncă pentru refug iați depinde de comp etențe, educaț ie, iar nivelul
de cal ificare reflectă modul fac il de a se integra pe p iața munc ii. Tens iunea econom ică se
resimte pr in nivelul de muncă slab cal ificat ce reprez intă o problemă majoră în structurarea
pieței munc ii.
Stabilirea unu i loc de muncă pentru refug iați, perm ite schimbarea de la statutul de az il
la cel de m igrant econom ic pentru st imularea acestora de a se integra pe p iața soc io-econom ică
a țării gazde.

19
Capitolul III. Criza refugiaților sirieni în contextul politicii externe UE

Criza refugiaților sirieni a reprezentat un moment de instabilitate pentru Europa.
Gestionarea migrației, a frontierelor externe ale țărilor din UE, câ t și a spațiului Schengen au
avut un impact imens asupra Europei.
Pe fondul crizei refugiaților, UE a susținut criza migranților pri n formarea planului de
acțiune care a fost aprobat de comisia europeană. Agenda europeană coordonează migrația și
modul în care politica europeană confruntă migrația.
UE a alocat peste 400 mil ioane de eu ro pentru gest ionarea fluxulu i de refugi ați în
Grecia în anul 2015 . UE se confruntă cu re turnări de refugiați în Siria. Agenția Europeană a
impleme ntat proiecte meni te să gestioneze returnări le de refugi ați.
Acțiunile interprinse de agenda europeană pentru combaterea efectelor negative
migraționale s-a realizat prin desfășurarea operațiunilor de salvare din Marea Mediterană în
anul 2016.
Fondul european de dezvoltare durabilă, planul de investiții externe și instituțiile
financiare au contribui t la buna funcț ionare a fenomenulu i de m igrație.
Cons iliul European a demarat acț iuni care v izează m igrația din Marea Med iterană
precum reducerea luptelor d intre rețelele de traf icanți, gest ionarea amplă de salvarea a v ieților
refug iaților de pe mare ș i oferirea de protecț ie persoanelor care au nevo ie într -adevăr de ajutor.
În anul 2015 se adoptă declaraț ia comună a statelor membre UE care se concentrează
asupra problemat icii migrației. Declaraț ia constă în gest iunea corespunzătoare a m igranț ilor,
posibilitatea de a ofer i mai mult ajutor persoanelor vulnerab ile precum cop ii, oamen i cu
dizabilități, etc. Sprijinirea poz iției de az il, intens ificarea măsur ilor de s iguranță pr in
îndepărtarea traf icanților dar ș i susținerea coal iției împotr iva ISIS. Pentru rezolvarea s ituației
extreme d in Siria, UE a început negoc ierile cu ONU, Rus ia și Țările Arabe.

20
Fiecare țară UE a implementat d iferite pol itici menite să stab ilizeze ș i să ofere
refug iaților cele necesare ședer ii acestora în țările gazde . Grec ia a reprezentat una d intre țăr ile
cele ma i afectate de cr iza refug iaților pr in prisma numărulu i imens de refug iați ( 240.000 în
anul 2015) .
Propunerea com isiei europene a fost de a transfera refug iații în alte țăr i dezvoltate
econom ic pentru a i putea susț ine.
În anul 2015 , s -au implementat pr incipalele elemente ale coordonăr ii fenomenulu i de
migrație în cadrul țărilor membre UE.

Fig. 5 Numărul solicitanților de azil în UE în anul 2015
Sursă: asylumineurope.org
UE trebu ie să as igure controlul în cadrul front ierelor externe ale Europe i și prezentarea
țărilor vulnerab ile și cele s igure pentru adăpost irea refug iaților. O altă cond iție adoptată de
UE a fost implementarea une i politici eficiente de returnare a refug iaților în S iria cât ș i de
creare a hotspotur ilor care mon itorizează refug iații la trecerea punctelor de front ieră.
Com isia Europeană împreună cu statele membre au demarat planul de acț iune împotr iva
migranților ilegali. Comisia a sprijinit schimbul de bune practici dintre țările membre,
intensificarea operați unilor militare cu scopul de a evita organizațiile teroriste.
Obiectivele pr incipale ale agende i europene pr ivind m igrația au fost :
 formarea une i politici de azil mai eficiente
 reducerea imigranților ilegali
 salvarea de vieți în Marea Medi terană
 protejarea fronti erelor externe 0100,000200,000300,000400,000500,000Numărul solicitanților de azil în UE în anul 2015
Număr refugiati

21
Agenda europeană vizează consolidarea siguranței frontierelor externe ale UE care se
va realiza cu ajutorul poliției de frontieră. Prin intermediul poliției de frontieră se vor resta bili
fluctuațiile migraționale și redarea siguranței maxime pe teritoriul UE.
Fondurile europene pentru dezvoltare sunt esențiale pentru susținerea politicii externe
UE în contextul migrației. Conform presiunii migraționiste, politica UE a adoptat unele măsuri
cu scopul de a înlătura dificultățile create de refugi ați.
În anul 2016, UE și Ankara au încheiat o înțelegere prin care returnează în Turcia
imigr anții ilegali care trec către insulele grecești.
Punerea în aplicare a acordului UE -Turcia în anul 2016 a jucat un rol -cheie în reducerea
sosirilor neregulate prin Turcia. De atunci, numărul de sosiri de migranț i pe această rută a
scăzut considerabil datorită cooperări i dintre UE și Turc ia.
În 2016, membr ii UE și Turcia au convenit două pr incipii care soluț ionează l imitarea
numărului masiv de migran ți care călătoresc prin Turcia.
Declarația stabile ște următoarele două principii:
 Toți imigranți i ilegali care sosesc pe insulele grecești vor fi returnați în Turcia dacă
nu solicită azil sau dacă cererea lor este respinsă .

Fig. 6 Numărul de cereri de azi l aprobate în Europa în anul 2016
Sursă: asylumineurope.org
5751,3083,4605,65118,71019,41819,82827,07528,93929,42342,08351,09266,18585,245123,492745,545
0 100,000 200,000 300,000 400,000 500,000 600,000 700,000 800,000SerbiaNorvegiaBelgiaNetherlandsSuediaAustriaTurciaItaliaNumăr ulde cereri de azil aprobate în Europa în anul
2016

22
Aceste măsuri sunt temporare pentru a restabili ordinea și pentru a împiedica
deschiderea unor noi căi maritime pentru migrația ilegală din Turcia către UE.
Peste 40.000 de migranți au sosit în UE în 2017 prin estul Măr ii Mediterane. Această
cifră este în scădere cu 60 % față de 2016.

Fig. 7 Distr ibuția numărului de refugiați în Europa în anul 2016
Sursă date :UNHCR
Acordul cu Turcia a contribuit de asemenea ș i la reducerea numărului de vieți pierdute
pe mare și la combaterea traficanților migranți.
În 2018, statele m embre ale UE au convenit încă 3 miliarde de euro pentru a sprijini
refugiații sirieni din Turcia.
Refugiații din Turcia și -au îmbunătăț it condițiile de trai datorită statelor membre UE
iar peste 6 00 000 de copii din Siria au acces la educație , 800 000 de sirieni au avut acces la
consultaț ii medicale, iar aproape 20 0 000 copii au fost vaccinaț i.

23
Declarația UE -Turcia a fost adoptată pentru a coordona criza refugiaților creată de
războiul sirian.
Rezultatelor implementate de Agenda Europeană pentru Migrație după patr u ani (2018)
de la adoptarea acesteia au fost:
 reducerea cu 95 % a numărului de migranți s osiți pe ruta Est -mediteraneană.
 reducerea cu 78 % a numărului de migranți d e pe ruta Central -mediteraneană.
 salvarea a 70 0 000 de vieți pe mare.
În literatura de specialitate, un ii autor i au constru it modele care să includă procesul de
integrare al m igranț ilor.
De exemplu, Hollifield prezintă trei modele ale politicilor care explică dimensiunea
integ rării în Europa:

Fig. 8 Model al politicilor care explică dimensiunea integrării în Europa (după Hollifield)
Sursă : https://papers.ssrn.com

Modelul lucrătorului sezonier, reprezintă prototipul Geman iei. Procesul de imigrare
este susținut de piața forței de muncă, iar prezența acestora este temporară. În consecință, nu
se impune integrarea și posibilitatea de a participa la viața culturală.
Modelul asimilaționist, pentru car e Franța reprezintă prototipul. Imigranții primesc un
statut legal, cu condiția asimilării și integrării în cultura dominantă.
Modelul
lucrătorului
sezonier
Modelul
minorităților
etnice
Modelul
asimilaționist

24
Modelul minorităților etnice, pentru care Marea Britanie reprezintă prototipul. Imigrația
este văzută ca fiind permanentă, imi granții își construiesc propriile comunități, diferite de cele
deja existente, însă este dificilă coexistența acestora în cadrul unei societăți multiculturale.

Castles a dezvoltat modele care reflectă diferite dimensiuni ale integrării imigraționiste :

Fig. 9 Model al politicilor care explică dimensiunea integrării în Europa (după Castles )
Sursă : https://papers.ssrn.com
Aceste stereot ipe pornesc de la ideologii adoptate de state care percep procesul de
integrare al imigranților diferit . De exemplu, Franța și Germania aplică aceleaș i măsuri și
strategii pentru a facilita procesul de integrare.
Țările urmăresc politicile sociale care v izează integrarea imigranților, prin introduc erea
pe pi ața forței de muncă, la educație, să nătate, locuinț e, acordă interes pentru combate rea
discriminăr ii și rasismul ui. Accesul populației de imigranți, în condiții egale cu ceilalți cetățeni,
este cons iderată prima cond iție a procesului de integrare a refug iaților.
Statele europene form ează modelul social European care înglobează o diversitate de
domenii precum securitatea, ocuparea pieței de muncă, acces la sănătate și educație, protecție
socială și servicii de asistență socială care să comb ată sărăcia și excluziunea socială. Aceste
elemente sunt incluse ca principalele obiective ale politicilor sociale europene . Mode lul social
european are rolul de a menține coeziunea teritorială și de a combate riscuril e sociale, precum
este șomajul.
Lupta împo triva excluziunii sociale reprezintă un ul dintre principalele obiective d in
agenda Uniunii Europen e. Aceste măsuri sunt adresate imigranților și refugiați lor care
reprezintă grupuri cu risc ridicat de excluziune socială , în viziunea Uniunii Europene. •Caracter izează Germania și
statele din sudul Europei .Modelul excluderii
pe baza diferențelor
•Cupr inde Marea Britanie,
Franța și Olan da.Modelul
asimilaționist
•Model ul pe care îl regăsim
doar în țările din afara Europei,
țări care încurajează imigrați a.Modelul pluralist

25
Măsu rile principale vizează ocuparea forței de muncă și accesul la asistență și
protecție socială care sunt considerate obiectivele principale în vederea integrări i sociale.
Modelul S ocial European este marcat de interese comune, în urma unor acorduri între
guverne, parteneri sociali care urmăresc aspectele politicilor economice și sociale.
Politica socială în do meniul integrării imigranților și refug iaților, include participarea
la programe de integrare adaptate nevoilor specifice ale refugiaților prin ac ordarea de
protecție internațională dar și integrarea la viața s ocială, economică și culturală d in țara-
gazdă .

Fig. 10 Distribuția numărului de refugiați în Europa în anul 2018
Sursă date : UNHCR

26
Capitolul IV. Măsuri pentru gestionarea fluxului de refugiați

Din anul 2015, Uniunea Europeană se confruntă cu fluxul de refugiați care încearcă să –
și îmbunătățească viitorul educațional și profesi onal pe fondul războiului și terorii instalate în
Siria.
Pentru soluț ionarea problemelor cauzate de războiul civil din Siria, UE a propus
adoptarea unor măsuri pentru integrarea refugiaților.
Astfel, UE în anul 2015 a adoptat măsuri de gestionare a fluxului de migranți. Pe ntru a
diminua din efectele migrației, s -au concretizat următoarele acțiuni:
 Formarea Agende i Europene care a avut drept scop înlăturarea rețelelor
de contrabandă și formarea unei politici care să returneze rapid populația înapoi în Siria,
în caz că li se respi nge cererea de azil.
 Gestionarea ș i secur izarea frontur ilor externe ale UE (Grec ia) și salvarea
de vieți pe mare.
 Conform pol iticii de az il, statele membre ale UE trebu ie să se
concentreze pe apl icarea une i protecț ii internaț ionale ma i sigure pentru refug iați.

Gestionarea migrației este corelată cu necesitatea de a avea frontiere exte rne ale UE mai
sigure.
În anul 2015, Comisia Europeană a prez entat o ser ie de măsuri în vederea securizării
frontierelor UE, îmbunăt ățirii securității interne a UE, prin înființarea unei Agenții pentru Paza
Europeană de Frontieră și de Coastă (prin consolidarea agenției FRONTEX). Agenția
elaborează o imagine complexă a tendințelor migrației ilegale, ajută statele membre să
coordoneze și să finanțeze returnarea, sprijină operațiunile maritime din Marea Mediterană
datorate de presiunea migratori e etc.
UE urmărește formarea unu i echilibru prin combaterea imigrației ilegale și integrarea
refugiaților în societate și pe piața forței de muncă.

27
Astfel, UE a propus în anul 2016 numeroase măsuri pentru încadrarea mai facilă a
imigranților pe piața muncii, precum :
 Identificarea refugiaților care au diferite aptitudini și prezintă interes
pentru formarea profesională.
 Reducerea per ioadei de așteptare de az il penru obținerea mai rapidă a
unui loc de muncă.
 Introducerea unor cursuri de formare profesională care să coincidă pieței
de muncă a țării gazdă.
Com isia Europeană va asigura finanțare pentru a face față crizei refugiaților provenită
din Programul Alimentar Mond ial (500 de milioane EUR), Fondul fiduciar regional al UE
pentru Siria (450 de milioane EUR). Pentru gestionarea fluxului d e imigranți s -a necesitat o
strânsă cooperare cu autoritățile din Grecia și Italia.

Fig. 11 Num ărul de sosiri pe mare între anii 2015 -2017
Sursă: Comisia Europeană. https://www.eca.europa.eu/

Crearea de „hotspot” implică o varietate de actori reprezentați de agențiile UE, ale
autorităților, ale organizațiilor internaționale și ale ONG -urilor care t rebuie să asigure
funcționarea hotspoturilor.
Începând din 2016, Comisia Europeană a trimis în spațiul Mediteranean, agenția Europol
cu scopul de a identifica rețelele infracționale cât și suspecții de terorism.

28
La sfarșitul anului 2016, peste 20 de agenți Europol din statele membre UE au fost
repartizate în toate cele cinci hotspoturi pentru a supraveghea controale de securitate. Fluxul
de sosiri și condițiile de returnare al migranților au avut drept consecinț ă – aglomerarea
hotspoturilor, creând condiții și presiuni dificile.
Comisia Europeană a introdus „hotspot urile”, în Grecia pentru a face față creșterii
dramatice și rapide a numărului de migranți care au sosit la frontierele lor externe între anii
2014 -2016. Obiectivul hotspoturilor a fost de a oferi sprijin la înregistrarea celor sosiți, la
prelevarea amprentelor lor digitale cat și la coordonarea fluxului migratoriu.
Măsur ile implementate de Comisia Europeană pentru a rezolva situația critică a
hotspotur ilor au fost următoarele:

Fig. 12 Măsurile implementate de Comisia Europeană pentru a rezolva situația critică a hotspoturilor
Sursă: Comisia Euro peană

Măsurile au fost adoptate de Karel PINXTEN, membru al Curții de Conturi, la
Luxemburg.

29
Comisia trebuie să evalueze până la sfârșitul anului 2017, modul în care a fost pus în
aplicare conceptul de „hotspot” și să propună recomandări pentru viitor. Recomandările ar
trebui să includă un model de sprijin care să fie aplicat în viitoarele situații ale m ișcărilor
migratorii care să cupr indă cerințele în materie de infrastructură și resurse umane.
O altă măsură implementată pentru coordonarea ef icientă a fluxulu i migrator iu se referă
la dreptul de a asigura că fiecare stat al UE funcționează la aceleași standarde ridicate în ceea
ce pr ivește sistemul de azil și acordă aceeași durată de rezidență . O politică comună ar asigura,
de asemenea, faptul că refugiații au fost repartizați proporțional în întreaga UE. Deoarece unele
țări, în special Grecia și Italia, reflectă d isproporț ionalitatea repartizării migranț ilor.
Instituirea Sistemul European Comun pentru Azil (SECA) a oferit o ma i bună cal itate în
oferirea de protecție persoanelor care se tem de persecuțiile și atrocitățile lumii arabe, reliefate
prin prisma războa ielor.
Procesul prin care sunt trecute persoanele car e doresc azil, este unul amplu care începe
cu scanarea amprentelor digitale ale fiecărui solicitant de azil , care sunt transmise către o bază
de date denumită Eurodac.
Procesul de solicitare de azil este ut ilizat în întreaga Uniune Europeană iar solicitanții
de azil beneficiază de condiții primire, precum cazare și al imentație, de acces la piața forței de
muncă și l a asistență medica lă în țara gazdă.
Solicitantul de azil este intervievat de un asistent social pregătit în domeniul legislației
UE, pentru a determina dacă solicitant ul se poate califica pentru statutul de refugiat. În caz că
este refuzată cerere a de azil , solicitantul va fi returnat în țara sa de origine sau va apela la
instanță pentru a primi azil.
Regulamentul Dubl in are rolul de a stabili țara care îndeplinește criteriile de a examina
solicitanții care doresc cereri de azil și asigurarea de protecție deplină pâ nă la deciderea țării
gazdă.
UE acordă o atenție deoseb ită dimensiunii externe migrațion iste, anal izând cauzele
fenomenului, dar și abordarea unor noi soluții pentru a combate teror ismul și intensificarea
protecț iei pentru refug iați.
Regulamentul Dublin (3) d in anul 2013 are rolul de a spori eficiența și gestionare a
migrației pri n ajutarea țăr ilor membre UE care se confruntă cu un număr mare de solicitanți la
front iere și de a identifica deficiențele apărute în cererile de azil.

30
Una dintre măsurile adoptate pentru integrarea refugiaților în țara gazdă vizează
accesul la învățământul superior.
Formarea profesională a solicitanților de solicitanții de azil și refugiați reprezintă una
dintre prioritățile anumitor țări ale UE. Germania este țara în care se găsește cel mai complex
pachet de măsuri. Pachetul permite metode de a valorifica potențialul refugiaților calificați să
studieze la universitățile germane și să faciliteze accesul la învățământul superior german.
Ministerul Federal al Educație i și Cercetării (BMBF) finanțează măsurile adoptate.
Ca urmare, refugiații urmăresc arealele din spațiul european care le vor oferi cea mai
mare stabilitate. Suedia oferă ședere pe durată nedeterminată sirienilor, în timp ce alte națiuni
sunt mai reticente la oferirea sprijinului pentru refugiați.
În Franța există un set important de măsuri care include sprijin financiar pentru
refugiați și oferă, de asemenea, sprijin instituțiilor de învățământ superior pentru a dezvolta
proiecte care sprijină integrarea refugiaților.
În Italia, s -au oferit burse pentru refugiații care doresc să intre în învățământul
superior italian. Această măsură este finanțată de Ministerul Afacerilor Interne și
implementată de Conferința Rectorilor italieni.
Aceleaș i măsur i au fost implementate și în Portugalia, prin acordarea de burse pentru
studenț ii din instituțiile de învățământ superior din Siria, pentru a -i stimula să își continuie
studiile. Măsurile destinate soli citanților de azil și refugiați includ instruirea lingvistică în
limba engleză.
UE introduce programe prestigioase de studii pr ecum Erasmus Mundus, care oferă
oportunități refugiaților la studii superioare pentru o potențială crește re a mobilității forței de
muncă.
În anul 2018, cele 28 de state membre ale UE au aprobat finanțările pentru refugiații
din Turcia , cu o valoare totală de 3 miliarde euro, proveni te din buge tul UE ș i din
contribuțiile statelor membre.

31

Fig. 13 Distribuția numărului de refugiați în Europa în anul 2018
Sursă : UNHCR

Instrumentul a oferit un sprijin important pentru refugiații din Turci a, precum ajutorul
umanitar, școlar izare, asistența medicală, educaț ie și sprijin socio -economic.
Consiliul European a răspuns nevo ilor migraționiste, controlând și gestionâ nd migrația
ilegală, a cooperat cu statele membre pentru susținerea și integrarea refugiaților în soci etate,
prin asigurarea protecției frontierelor externe pr in existența ,, Agenției Europene pentru Paza
Frontierelor și Garda de Coastă’’, pr in adoptarea Pachetului privind Sistemul European
Comun pentru Azil (SECA) care as igură protecția deplină și calitativă a refugiați lor și v a
asigura faptul că persoanele nu vor fi readuse în fața pericol ului cauzat de războ iul civil din
Siria.

Lituania
1%Letonia
1%Finlanda
1%Portugalia
1%Luxemburg
3%Franța
5%Olanda
7%Spania
7%
Italia
8%
Germania
31%Suedia
35%DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE REFUGIAȚI ÎN EUROPA ÎN
ANUL 2018

32
Capitolul V. Chestionar – Opinia cetățenilo r cu privire la criza refugiațil or

În cadrul acestei cercetări, se aplică un chestionar online cu 10 întrebări pentru a obține
rezultate rapide care vor aprofunda și analiza percepția românilor față de criza refugiaților și
care sunt măsurile pe care le -ar propune pentru gestionarea eficace a acesteia . La acest
chestionar au participat 50 de persoane iar vârsta a cestora a fost cuprinsă între 16 și 71 de ani,
iar vâ rsta medie de 38,8 ani.

Fig. 14
Analizând datele obținute, observăm gradul de deschidere al românilor față de refugiați .
60,6% au fost de acord cu acceptarea acestora, iar 39,4 % nu ș i-au expr imat acordul cu prezența
refug iaților pe ter itoriul Româ niei.
Motivele pentru care românii nu acceptă refugiații, procentul fiind de 54% în cazul
studiului nostru, se conturează pe baza celor 3 categorii precum: „teama de confl icte însoț ite
de violență ”, „diferențe culturale ” dar ș i „ instabilitate economică ”.

33

Fig. 15

Conform graf icului, principalul factor al deplasăr ii refug iaților în Europa este
reprezentat de atacur ile teror iste cu 46,9%. În viziunea acestora, al do ilea factor care a
influențat deplasarea acestora este reprezentat de izbucn irea războ iului civil cu 28,1%.
În urma crizei de proporții ce a luat amploare în Europa, atrocitățile lumii arabe, reliefate
prin prisma războiului civil sirian, care a constituit principala cauză care a determinat
deplasarea populației siriene către țările vecine.
Grupări le teroriste au devenit într-un timp extrem de scurt c ea mai puternică gru pare
rebelă care a cauzat deplasarea populaț iei siriene spre Europa.

34

Fig. 16

Conform graficului, am aflat gradul de informare al româ nilor cu privire la numărul de
refugiați aflați pe teritoriul României. La această întrebare, 37,5% dintre respondenți consideră
că în prezent, în țară se află maximum 2000 -3000 de persoane, 25 % din respondenți susțin că
s-ar afla peste 900 de refugiați , iar 21,9% consideră că în Rom ânia se află peste 400 de
persoane .
Din datele Eurostat, în anul 2017, în România , au primit azil 655 de sirieni. Pe cel de-al
doilea loc se află grupul de cetățeni irakieni cu un număr de 460 de persoa ne, urmat de grupul
cetățenilor de naționalitate afgană cu un numă r de 65 de persoane.

35

Fig. 17

Pentru a anal iza modul în care percep rom ânii distribuția refug iaților, 74,2% d in cei
chest ionați sunt de acord ca refug iații să fie repart izați în centre spec ial amenajate, 12,9% d intre
respondenț i au răspuns că med iul urban ar reprezenta locul ideal de a se integra d in punct de
vedere econom ic, cultural ș i social. 6,5% d in cei chestionați consideră că mediul rural și zonele
nepopulate ar reprezenta o opți une în repartizarea refugiaților .
Forța de muncă reprezintă un punct forte în integrarea migranților ce poate fi
transformată într -o creștere economică durabilă. Crearea de locuri de muncă pentru refugiați
depinde de competențe, educație și diferă de la o țară la alta, în funcție de performanțele forț ei
de muncă ale țărilor din UE.

36

Fig. 18

Pentru a putea concre tiza modul de comportare al rom ânilor față de refugiați, am întrebat
în acest chestionar ce sentimente împărtășesc față de aceștia. 45,5% au afirmat că sentimentele
principale asociate cu imaginea refugiaților sunt de compasiune și frică în timp ce 9,1%
consideră că ura este sentimentul c e îl asoc iază cu refug iații.
Aceste sent imente se conturează datorită tipurilor de temperamente diferite, a
atitudiniilor diferite ș i în pr incipal a modulu i în care percep rom ânii imaginile, șt irile și
informaț iile din mass -media sau alte surse.

37

Fig. 19

În viziunea roman ilor, măsur ile principale implementate pentru gest ionarea fluxulu i de
refug iați sunt securizarea frontur ilor externe ale UE cu 31,3 % și identificarea rețelelor
infracț ionale cu 29,2%.
Pentru soluț ionarea problemelor cauzate de războiul civil din Siria, UE a propus
adoptarea unor măsuri pentru integrarea refugiaților.
UE acordă o atenție deoseb ită dimensiunii externe a fenomenului migraționist , prin
abordarea de noi măsur i pentru a combate teror ismul ș i potenț ialele v iolențe ș i confl icte.

38

Fig. 20

84,4% d in cei chestionați sunt de părere că această criză a refugiaților ar putea afecta
Europa din punct de vedere turistic, în timp ce 15,6% consideră că turismul nu va suferi
modificări pe fondul crizei refugiaților.
Sosirile turistice în Europa , respectiv insulele greceșt i vor scădea, din cauza crizei
refugiaților.

39

Fig. 21

În viziunea roman ilor, 84,4% din respondenț i percep această cr iză a refug iaților ca un
potenți al per icol în industr ia turistică a S iriei. Peste 15,6% au cons iderat că tur ismul în S iria nu
ar sch imba ș i nu ar genera pacea pr in prisma atacur ilor teror iste. Promovarea turismului în
mijlocul unei tragedii care se desfășoară este riscant. Războiul civil a umbrit sectorul turistic ,
o țară care în 2010 se afla în fruntea listelor de călătorii din Orientul Mijlociu .
Distrugerea comorilor culturale ale țării reprez intă un alt dezastru care va avea
consecințe pe termen lung.
Conceptul de turism întunecat este în creștere datorită unei cereri mari de consum care
perm ite accesul la realitatea cruntă din aceste locații în care nivelul de risc este ridicat. Turismul
poate contribui la redu cerea riscului războiului civil în mai multe moduri pr in stimularea
industriei economice ș i în crearea de locur i de muncă.

40
Concluzii

Criza refugiaților, ca fenomen cu răsp ândire continentală, a afectat statele Uniunii
Europene, reflectate prin diferite modificări la nivel social, cultural și economic.
Obiectivul Uniunii Europene este de a contribui la înlăturarea conflictelor redate de
grupările teroriste, de a aloca ajutor umanitar, și de a adopta strategii precum promovarea
democrației și a drepturilor omului, prin salvarea de vieți omenești, întărirea securității
frontiere și asigurarea de protecție internațională persoanelor vulnerabile și afectate.
Prin prisma instituirii Agendei europene privind migrația, Comisia Europeană oferă
soluții în combaterea crizei refugiaților. Comisia Europeană a elabora t strategii prin care să
ajute statele membre UE să facă față presiunii migraționiste prin dezvoltarea unor politici
comune de azil , politici de integrare a refugiaților în țar a-gazdă, dar și implementarea unor
măsuri de gestionare a fluxului de imigranț i pe teritoriul Europei.
Pe fondul instalării atacurilor teroriste în Siria, turismul a suferit modificări reflectate
prin scăderea masivă a numărului de sosiri turistice. Siguranța și simțul securității reprezintă
principalele caracteristici în alegerea unei destinații turistice. Grupurile de refugiați caută
stabilitate în țările europene dezvoltate economic, țări care reprezintă și destinațiile de vacanță
preferate de turiști.
Politica socială în domeniul imigrației – dimensiunea care vizează integrar ea
imigranților și refugiaților, urmărește să -i sprijine pe aceștia la participarea vieții sociale,
economice și culturale a societății.
Integrarea refugiaților în societățile -gazdă se realizează prin acordarea de oportunități
egale, prin accesul la un lo c de muncă, accesul la sănătate, accesul la o locuință, accesul la
servicii medicale , accesul la asistență socială, la educație și la învățarea limbii societății -gazdă.
Migrația provoacă ciocniri de civilizație care, numai, prin capacitatea s tatului europe an se
poate realiza gestionarea ei.

41
La nivel European, vârful crizei migratorii s-a produs în 2015 și 2016, cu un flux de
migranți din Siria. S-au înreg istrat peste 1,2 milioane de persoane pe an care solicitau azil în
UE.
În anii următori, valul migrațional a cunoscut o ușoară scădere, dar solicitările de azil
au crescut în țările de pe malul Mediteranei : Italia și Grecia.
În cadru l chestionarului aplicat, se analizează percepția rom ânilor asupra crizei
refugiaților. Modul în care respondenții români percep criza refugiaților este divers,
concretiz ându-se prin varietatea de sentimente (compasiune, frică, ură) . Aceste sentimente se
conturează prin prisma atitudinilor, comportamentelor și temperamentelor diferite, și a modului
în care rom ânii per cep imaginile, știrile din mass -media.
UE acordă o atenție deosebită dimensiunii migraționiste, analizâ nd cauzele
fenomenului, abordarea de noi soluții pent ru a combate terorismul și de a asigura protecție
internațională persoanelor afectate.

42
Bibliografie

1. Andrei Iacob (Coordonator cercetare), (2016). Asociatia Pro Democrația -Centrul National de
Coordonare – Criza refugiaților consultat la 18 aprilie 2019.
2. Ileana Racheru, (2016). Institutul Diplomatic Român – Uniunea Europeană și criza
refugiaților , consultat la 5 mai 2019.
3. http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/migration -crisis/ro – Comisia
Europeană, consultat la 5 mai 2019.
4. Curtea de Conturi Europeană, Instrumentul pentru refugiații din Turcia (27/2018) , consultat
la 3 iunie 2019.
5. https://www.consilium.europa. -eu – Consiliul European, consultat la 3 iunie 2019.
6. Coordonat de Unitatea de Protecție din cadrul RREC (Nadia Jbour și Nancy Polutan –
Teulieres. Asociația pentru Integrare a UNHCR, (2017). Refugee Integration , consultat la 6 iunie
2019.
7. https://publications.europa.eu – Publications Office of the European Union, consultat la 8
iunie 2019.
8. Alexandru Apetroae, Babeș -Bolyai University (2016). The european migration crisis ,
consultat la 8 iunie 2019.
9. Mircea Radu, (2016). Politica și practica privind integrarea imigranților și refugiaților în
statele Europene, consultat la 9 iunie 2019.
10. https://theconversation.com/syria -always -beautiful , consultat la 14 aprili e 2019.
11. https://www.bbc.com/news/world -middle -east, consultat la 10 aprilie 2019.
12. European Commission/EACEA/Eurydice, 2019 . Integrating Asylum Seekers and Refugees
in to Higher Education in Europe: National Policies and Meas ures.Eurydice Report. Luxembourg:
Publicati ons Office of the European Union, consultat la 8 aprilie 2019.
13. http://www.europarl.europa.eu/ , Parlamentul European, Politica în domeniul azilului,
consultat la 8 aprilie 2019.
14. John Da venport , (2016). F ordham University – Syria Civil War , consultat la 1 aprilie
2019 .
15. Institute of Stateless Kurds and Palestinian Refugees from Syria Seeking Protection in
Europe, (2019). From Syria to Europe , consulta t la 2 aprilie.

43