Specializarea Turism și dezvoltare regională [611024]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și dezvoltare regională

Proiect la disciplina :
Turismul și dezvoltarea regională în politicile europene

Analiza activităților turistice din bazinul hidrografic
al Trotușului

Student – CRENGANIȘ ȘTEFANIA
Grupa 1.2

Iași,
2017

Profesor Coordonator – prof Gabriela Carmen
Pascariu

Cuprins
Capitolul I – Resursele turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
I.1Resurse turistice naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
I.2Resurse turistice antropice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I.2.1 Resurse tehnico -economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
I.2.2 Resurse cultural -istorice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
I.2.3 Resurse religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
I.2.5 Resurse socio -demografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
Capitolul II -Turismul balnear ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
II.1 Principale tendințe în preferințele consumului turistic ………………………….. ………………………….. 7
II.2Perspectivele de dezvoltare a turismului la nivel internaționa l/regional ………………………….. …… 7
II.3Avantajele comparative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
Capitolul III – Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
Capitolul IV – Masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear ………………………….. ……………………. 14
Coordonate propuse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
Capitolul V – Programe și fonduri de politici europene ………………………….. ………………………….. ………. 16
V.I Fondul European de Dezvoltare Regională ………………………….. ………………………….. ……………… 16
V.2 Programul Operațional Regional 2014 – 2020 ………………………….. ………………………….. ………… 16
V.3 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) ………………………….. ………………………….. .. 17
V.4Program Operational Competitivitate 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ……. 17
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19

Capitolul I – Resursele turistice

I.1Resurse turistice naturale
Cele mai importante resurse naturale din arealul studiat sunt cele balneare , izvoarele cu
apă minerală au favorizat dezvoltarea a două stațiuni balneare în această zonă. În
stațiun ea Slănic -Moldova sunt 22 de izvoare cu ape minerale, care au o compoziție
chimică variată și izvorăsc di ntr-un areal redus. Această cara cteristică balneologică este
una specială deoarece este rar întâlnită chiar și la nivel internațional. Stațiunea este
cunoscută și pentru elementele climati ce care au efecte pozit ive asupra sistemului nervos,
fiind vorba despre aerul pu ternic ionizat, care are aerosoli rășinoși, și de prezența
ozonului.
Izvoarele minerale din stațiunea Slănic Moldova se pot încadra în următoarele
categorii de ape minerale, în ceea ce privește compoziția chimică :
1. Ape clorurosodice,alcaaline,carbogazoase, slab sulfuroase,bromurate,iodurate –
izvoarele 1,1 bis ,3,14,15,6,8,10. Au proprietăți benefice în sfera afecțiunilor
gastrice.
2. Alcaline,clorurale,corbogazoase,hipotone de tip Vichy. În această categorie se
încadrează izvorul Ciunget, a cărui apă este indicată pentra tratarea bolilor
ulceroase și hepatitele cronice, dar și afecțiuni digestive.
3. Alcaline,slab feruginoase,necarbogazoase
Izvoarele Sonda 1 și Sonda 2 sunt reprezentative și fac parte dintr -o grupă rar
întâlnită , având o compoziție biocarbona tă cvasipură care ameliorează
problemele digestive și hepatobiliare.
4. Sulfuroase : izvoare din apropierea râului Slănic ( Cascada și cele de la
Grozești), fiind utilizate ca proceduri inhalatorii. Apele de la Izvorul Cascada
pot fi ulilizate atât în cura ex ternă, cât și în cea externă.În cazul celei externe,
ea este eficientă în terapia afecțiunilor respiratorii datorită prezenței
hidrogenului sulfurat – 11,1 mg % o, sulfurilor alcanine și se pot trata afecțiuni
precum astmul bronșic, bronșite, astmatiforme, otite,sinuzite cronice.

5. Ape feruginoas carbogazoasee Izvorul Botul Che șcheșului, izvoarele numărul
14 și 15. Datorită siliciului pe care îl conține, apa este eficientă în cazul stărilor
alergice alimentare și medicamentoase .De asemenea, apele din această
categorie sunt indicate și carențele de fier ,datorita prezenței fierului .
6. Ape vitriolice – feruginoase izvorul 8 bis și silicioase ( Izvorul 5)
Apa de la Izvorul 5 are o acțiune favorabilă în cazul anemiilor și utilizează
doar în cura externă , sub fo rmă de aerosoli, inhalații, O.R.L.
7. Oligominerale : Efectul principal al acestor ape ( reci) este diureza, care
determină scăderea concentrației urinei în săruri. ( Nicoară Yolanda1981)
În stațiunea balneară Târgu -Ocna au fost descoperite șapte izvoare de ape minerale.
Rezervația naturală Buciaș este de tip peisagistic, conservându -se cheile și cascadele.
Rezervația naturală Nemira este de tip floristic și forestier. Acesta are drept scop
protejarea a nouăsprezece specii de mamifere și 103 de păsări. Se întâlnesc și 6 specii
floristice endemice, una fiind de origine armeano -caucaziană. (Plan de management
Rezervația naturală IV.7. B UCIAȘ, pagina 21 )
I.2Resurse turistice antropice
I.2.1 Resurse tehnico -economice

Salina din Târgu Ocna este importantă deoarece micro climatul este benefic pentru
sănătate, și pentru că turiștii pot descoperi modul de exploatare al sării. În Interiorul
salinei, se pot vizita obiective cul turale, așa cum este Biserica Sfânta Varvara sau Muzeu
al Sării. Microclimatul salin ajută la tratarea bolilor respiratorii deoarece alergenii nu
sunt prezenți iar aerul este puternic ionizat.
I.2.2 Resurse cultural -istorice

Palatul Ghika din Comănești
În momentul de față , în palat se poate vizita Muzeu de Etnografie și artă.
Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Albert Galleron, care a realizat schița Ateneului
Român. (Articol scris de Prof. dr. Dorinel Ichim, p entru Deșteptarea)
Cazinoul din Slănic Moldova

A fost construit în secolul al XIX -lea, în stilul ,,Art Nouveau ’’ de arhitecți italieni.
În iteriorul acestei clădiri, George Enescu a avut primul concert, vârsta de doar 8 ani.
Gara din Comănești
A fost construită tot de arhitectul Albert Galleron, după un model din Elveția.
Monumentul comemorativ Dada Tristan Tzara
Acest monument evidențiază literele DADA, acestea făcând referire la curentul
dadaiest. Monumentul a fost ridicat în memoria lui Tristan Tzara, cel care a deschis acest
current. (http://www.moinesti.ro/ Profilul economic și social -cultural al municipiului
Moinești ).
Cetatea Rakoczy datează din secolul al XVIII -lea și a reprezentat un punct
vamal de la granița imperiului Austro -Ungar.

I.2.3 Resurse religioase
I.2.3 Biserica din Borzești
În satul Borzești s -a născut Sfântul Ștefan cel Mare . Biserica a fost construită în
secolul al XV -lea, în stil moldovenesc. Biserica este cunoscută, mai ales, pentru legendele
acestor locuri. (http://www.crestinortodox.ro)
Mănăstirea Bogdana
A fost construită în secolul al XVII -lea, de către un logofăt și adăpostește o colecție
de cărți vechi și de cultură medieval.
Dintre toate resursele turistice prezentate anterior, putem remarca faptul că
profilul turistic este cel balnear, datorită compoziției chimice variate pe care le au
izvoarele într -un areal atât de restrâns.

I.2.5 Resurse socio -demografice

Evenimente
Din fericire, autoritățile locale încearcă diversificarea activităților din stațiune,
organizând evenimente cu teme multiple. În domeniul sportiv, a avut loc Campionatul
Național de OFFroad din România. Pentru luna august se pregătesc în fiecare an două
manifestații, precum “Festivalul județean de folclor” și “Târgul meșterilor populari”.

Aceste acțiuni Încurajează participarea populației locare, care poate prezenta rezultatele
muncii pe care o realizează, în ceea ce privește meșteșugurile locale.
Festiva lul de datini strămoșești Comănești
Acest festival se desfășoară în fiecare an în luna decembrie și se defilează
obiceiuri de Anul Nou. Dansul urșilor este cel mai spectaculos din această zonă, și prin
acest gest se evocă regenerarea naturii, trecerea anotimpurilor Ceata urșilor este compusă
dintr -un căpitan, urși, ursari, mascați, toboșari. ( Comănești -istorie și tradiție -1800 -2002)

Fig. nr. 1 Urșii din Comănești – Fotografia a câștigat concursul National Geographic
Travel ler (2015)
În Moinești în perioada 26 octombrie -2 noiembrie se desfășoară trei acțiuni care
merită a fi organizate și în anii următori. Prima a fost ‚‚ Aurul negru -tradiție și
continuitate în Moineșt i’’, urmată de manifestările ‚ ‚‚ Mâinile de aur’’ și expo ziția de
fotografii și video , numită ‚ ‚‚ Ancestral și actual pe plaiurile moineștene’’ .

Capitolul II -Turismul balnear
II.1 Principale tendințe în preferințele consumului turistic

În ciuda faptului că potențialul turismului balnear românesc este foarte bogat,
acest tip de turism nu se practică la nivelul posibilităților pe care le oferă resursele
existente. România, se află la o distanță considerabilă fața de țările europene care
valorifică aceste resurse. Din păcate, în concepția multor persoane, turismul balnear se
adresează persoanelor e vârsta a treia, lucru care este fals, deoarece acesta are
caracteristici atât ale turismului medical, cât și ale turismului de wellness. Acest ti p de
turism implică cure balneare terapeutice, balneoclimaterice de recuperare, dar și
tratamente de înfrumusețare, fitness, sport. Turismul balnear a luat amploare datorită
dorinței de a preveni apariția unor boli, dar mult mai important accentuarea bolil or
profesionale ,bolilor de nutriție și celor cardiovasculare, afecțiunilor psihice.
Atât la nivel internațional, cât și național se poate remarca un grad mai mare în
ceea ce privește interesul consumatorilor față de starea sănătate și condiția fizică. Se pare
că aceștia au o atitudine mai preventivă, și pun accent mai ales pe resursele naturale care
pot împiedica dezvoltarea unor boli. Nivelul de stres la care sunt supuși angajații este mai
mare, astfel dorința acestora de a practica turismul de wellness este mai ridicată.
Turiștii care practică acest tip de turism, tină să fie de vârstă mijlocie, sunt educați
și provin mai ales din America de Nord și Europa. Consumatorii din Asia, America Latină
sunt din ce în ce mai interesați de acest tip de turism.
II.2Perspectivele de d ezvoltare a turismului la nivel
internațional/regional

Stațiunile balneare studiate se bazează, în special pe terapia balneară clasică, unde
există doar bazele de tratament. Însă, pentru a răspunde cererii actuale, ar trebui
dezvolt ate servicii diversificare, mai ales cele de wellness. Concurența ofertei balneare
românești este mare, mai ales pe piața europeană. Statele cu resurse balneare le -au
valorificat prin amenajări moderne, de lux, săli de gimnastică, teren de sport, saună.

Autoritățile locale ar trebui să conștientizeze nivelul la care se află piețelor internaționale,
să investească în structuri turistice conforme standardelor cerute de piața internațională.

Fig. nr. 1 Flux teoretic turi ști în stațiunea balneoclimateri că Slănic Moldova

În stațiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, putem observa faptul că zona poate
atrage un număr mare de turiști din Moldova,, polii principali fiind la Iași și Galați. În
Muntenia, polul principal este chiar capitala României, dar și B răila, iar în Dobrogea,

menționăm orașele Tulcea și Constanța. În Transilvania, numărul turiștilor este mai mic
deoarece a fost aplicat un filtru de teritorialitate, cei zonă această zonă fiind tentați să
meargă în stațiunile din vestul țării. La fel se î ntâmplă și în celelalte regiuni, Oltenia,
Banat și Crișana. În chestionarele care au fost aplicate în stațiuni, turiștii au menționat
exact județele care au ieșit în evidență și pe harta prezentată.

Fig. Nr. 2 Flux teoretic turiști în stațiunea balneară Târgu Ocna
Ca și în cazul stațiunii Slănic Moldova, stațiunea Târgu Ocna este mai preferată
de turiștii din partea Moldovei, Munteniei și mai puțin de cei din vestul țării. Centrele
care pot trimite cei mai mulți turiști rămân orașele Iași, Galați, Brăila . În chestionarele
aplicate, majoritatea turiștilor erau din județele Iași,Vrancea, Neamț , Buzău și Vaslui.

La nivel internațional, costurile pe care trebuie să le suporte un turist pentru a
urma un tratament balneoclimateric sunt ridicate, iar România poate deveni o destinație
internațională de renume, dacă valorifică aceste resurse la prețuri sub cele internaț ionale.
Acest tip de turism este unul rentabil din punct de vedere al încasărilor deoarece
costurile pentru un sejur ale unui turist care practică acest tip de turism. Un turist străin
chetuie în medie cu 130 % mai mult pentru serviciile balneare, decât pentru serviciile din
alte sectoare turistice. ( Reactualizare master plan pentru ezvoltarea turismului balnear,
Autoritatea Națională pentru Turism)
II.3Avantajele comparative
În timp ce multe stațiuni naționale și internaționale s -au dezvoltat datorită
prezenței izvoarelor minerale în care predomină o anumită compoziție chimică, în
stațiunile din bazinul hidrografic al Trotușului acestea se împart în șapte categorii. Aceste
proprietăți ale apelor pot pune bazele dezvoltării unui turism de durată, cu sez onalitate
redusă, bazat pe prevenirea și tratarea mai multor afecțiuni decât în celelalte stațiuni.
Servicii de cazare balneară s -au dezvoltat și în hotelurile din stațiuni, astfel turiștii
pot alege nivelul de confort pe care și -l doresc, în concordanță cu veniturile acestora.
Totuși, în cele două stațiuni balneare nu este suficient dezvoltat turismul de weelness, în
care să se pună accent pe tratamentele de înfrumusețare, masaje, fitness sau sport.
Turiștii cu venituri modeste preferă să stea internați a Salatoriul balnear din Slănic
Moldova. Ei pot lua bilet de tratament de la mediul de familie și în această incintă medicul
specialist îi îndrumă asupra tipului de apă pe care trebuie să îl consume, asupra
tratamentului potrivit nevoilor acesta.
Calitatea apelor minerale din cele două stațiuni a fost confirmată la expozițiile di n
Paris, Frankfurt și Viena. Proprietățile apelor au fost comparate cu cele ale izvoarelor de
la Karlovy Vary, Vichy, Baden -Baden.

De asemenea zona dispune de un cadrul natural at ractiv și de o diversitate a
obiectivelor turistice antropice din împrejurimi. Astfel, turiștii după ce termină
tratamentul din ziua respectivă, pot vizita palatele de renume , pot merge la bisericile
ctitorite de personaje importante din istorie. De asem enea, pot merge cu bicicleta pe
traseele marcate din Slănic -Moldova, iar iarna se pot bucura de pârtia de schi. Astfel,
tipurile de turism practicabile sunt variate, pornind de la turismul balnear, turismul
montan, sportiv, de odihnă și relaxare. Toate ace ste elemente creează cadrul favorabil
realizării unor pachete turistice la prețuri accesibile.

Capitolul III – Analiza SWOT

‚Oportunități
 Accesarea unor fonduri europene pentru a
dezvolta atât infrastructura rutieră și
turistică . De asemenea, se pot scrie
proiecte prin care să se amenajeze râurile
care creează probleme în cazul
precipitațiilor abundente. Aceste elemente
sunt absolut necesare pentru a crea o
imagine pozitivă asupra zonei, în care se
ține cond de siguranța oamenilor.

 Modernizarea mofetei din stațiunea
Slănic -Moldova și deschiderea acesteia pe
tot parcursul anului, nu doar vara așa cum
se întâmplă în momentul de față.

 Creșterea interesului pentru România a
țărilor europene, atât pe plan economic și
politic, în special în perspectiva integrării
europene. Acest lucru se poate concretiza
în atragerea unor finanțări din exterior.

 Construirea unui stadion la înălțime,
eleme nt care ar putea atrage sportivii care
vin în cantonament. Astfel, stațiunile pot
deveni mai atractive și pentru turiștii
sportivi.

 Un alt proiect atract iv pentru turism ar
consta în E tichetarea zonei izvoarelor și a Amenințări
 Concurența pe piața europeană a
turismului balnear este mare, iar
serviciile pe care le oferă celelalte țări
sunt net superio are. Trebuie insistat
asupra dezvoltări capitalului uman,
asupra realizării unei infrastructuri
turistice conforme standardelor
europene și a diversificării
activităților.

 Implementarea proiectelor noi este
lentă, deoarece multe din aceste
atribuții revin autorităților locale.
Dacă ar exista autorități specializate
în dezvoltarea turismului în zonă,
poate că lucrurile se vor derula în altă
manieră.

 Comunitățile locale sunt slab
implicate în derularea activităților
turistice, mulți locuitori neavând
experiență în acest domeniu. Aici ar
trebui intervenit prin educarea
populației în domeniul turistic,dar și
prin conștientizarea acestora asupra
avantajelor pe care le aduce
dezvoltarea turismului în orașul lor.

 Oferta de turism balnear în România
este puț in cunoscută în țările

obiectivelor cultural -istorice prin plasarea
unor module informative electronice , atât
în limba română, cât și în alte limbi de
circulație internațională
europene, datorită insuficientei
promovări la nivel european. Aici se
poate lucra la constituirea unor
colaborări cu prestatorii străini
pentru a asigura locuri în hoteluri în
perioadele de vacanțe.

 Investițiile pentru modernizarea
unităților de cazare sunt reduse, fapt
care determină declasificarea acestor
unități. Investitorii ar trebui susținuti
pentru a -și îmbunătăți serviciile și să
creeze niște facilități care sunt absolut
necesare.

Capitolul IV – Masterplan pentru dezvoltarea turismului
balnear
Coordonate propuse
1. Amenajarea unui teren de sport pentru sportivii care se antrenează, ar fi o
investiție care ar atrage numeroși sportivi pentru a realiza aici antrenamente.
Ei obțin rezultate mai bune deoarece oxig enul din aer este mai scăzut la
altitudini mai mari și crește cantitatea de hemoglobină din sânge ,crescând ,
astfel, capacitatea la efort. (http://www.maraton.info.ro/ )
2. Slănic -Moldova să devină ‚‚ oraș termal’’ , punând în valoare pe lângă resursele
balneare, și patrimoniul cultural -istoric .
3. Atragerea fondurilor europene pentru îmbunătățirea infrast ructurii turistice,
modernizarea obiectivelor culturale care sunt emblematice pentru stațiunile
vizate.
4. Investirea într -un personal calificat, prin realizarea unor cursuri de formare
profesională în domeniul turismului. Această coordonată este strâns legată cu
politica de coeziune a UE, prin care se dorește ca populația sa aibă mai multe
oportunități în cee a ce privește locul de muncă.
5. Crearea unei destinații competitive la nivel național prin dezvoltarea serviciilor
de tip Spa și wellness, cât și a celor de tratament balnear, dar și modernizarea
mofetei și deschiderea acesteia pe tot parcursul anului, nu do ar pe timpul verii.
6. Realizarea unor sesiuni de promovare a modelelor de bună practică pentru
investitorii în dezvoltarea unităților turistice locale, intenții corelate cu Fondul
european de dezvoltare regională (FEDR) .
7. Realizarea unei oferte turistice atractivă atât pentru turiștii români, cât și
pentru aceia străini, prin crearea unui brand turistic local . Oferta turistică
trebuie să fie bazată în special pe servicii balneare diversificate, adaptate atât
cerințelor cli enților români, cât și străini, dar și în funcție de nevoile acestora
în funcție de vârstă.

8. Moder nizarea infrastructurii de transport. Accesul spre cele două st ațiuni
balneare este deficitar, multe sectoare de drum fiind într -o stare deplorabilă.
Cu ajutorul programului Programul Operațional Infrastructură Mare se
poate obține finanțare pentru a moderniza infrastructura rutieră.
9. Stabilirea unei piețe țintă După cum am putut observa și în cele două hărți ,
cele două stațiuni balneare sunt atractive mai ales pentru județele din partea
de est a țării. Astfel, oferta turistică ar trebui să se îndrepte mai ales spre
această piața. De asemenea, zona este atractivă ma i ales pentru populația din
Republica Moldova, și ar trebui să se realizeze pachete turistice care țin cond
de preferințele acestor clienți.
10. Încurajarea investitorilor să înființeze agenții de turism în arealul studiat
pentru a promova turismul balnear d in cele două stațiuni. Agențiile pot realiza
oferte turistice care să prezinte produsele balneare , dar și celelalte activități pe
care le pot desfășura turiștii în proximitate.

Capitolul V – Programe și fonduri de politici europene

V.I Fondul European de Dezvoltare Regională
Accesarea Fondulu i European de Dezvoltare Regională poate fi utilă pentru a încuraja și
ajuta întreprinderile IMM -urile să investească în turismul balnear . De asemenea, acest
fond își îndreaptă atenția spre part ea socială, iar î nvestirea în capitalul uman ,are
beneficii directe asupra gradului de satisfacție al clienților, prin oferirea serviciilor
turistice calitative . După cum s -a evidențiat și într -una din coordonate, investirea în
capitalul uman este absolu t necesară pentru a oferi clienților servicii conforme cu cele ale
nivelului european. Se poate depunde un proiect prin care să se finanțeze înființarea unui
centru de formare profesională, în domeniul turismului, în care să se instruiască viitoarele
cadre medicale din sanatoriu, kinetoterapeuți, personalul din centrele Spa, dar și ghizi de
turism Această coordonată este strâns legată cu politica de coeziune a UE, prin care se
dorește ca populația sa aibă mai multe oportunități în ceea ce privește locul de muncă.
Acest fond pune accent și pe păstrarea mediului , lucru care este absolut necesar pentru
păstrarea beneficiilor pe care aerul bogat în aerosoli rășinoși asupra sănătății.
V.2 Programul Operațional Regional 2014 – 2020
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Această axă prioritară are scop principal mărirea numărului de salariați din stațiunile
turistice.
Acțiunile care pot fi finanțate de acest program vizează dezvoltarea amenajărilor pentru
turismul balnear, prin construirea unui parc balnear în orașul Târgu Ocna, realizarea
unor centre Spa și wellness. Se dorește realizarea unei economii diversificate, în care
populația să nu fie dependentă de agricultură, sau de alte sectoare econo mice care nu
sunt renta bile. De aseme nea, ace astă axă sprijină investițiile în turismul balnear, c are s –
a dovedit a fi rentabil, chiar și în cazul crizei economice, a cunoscut o creștere a numărului
de sosiri, cu peste 6% în anul 2013 , comparativ cu 2009 .(
http://inforegio.ro/images/POR_2014 -2020_APRILIE.pdf ) Totodată, în acest program se

susține ideea ca o destinație viabilă trebuie să dispună de o infrastructură turistică de
agrement c ât ai variată, în care sezonalitatea să fie diminuată, iar serviciile turistice să
fie adaptabile unei game mai largi de consumatori, în funcție de veniturile lor, de vârstă.
V.3 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și
eficienti
Acest program european are ca obiectiv general dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de transport și acordă atenție deosebită mediului și energie, p entru a
preveni riscurile care pot apărea. Se dorește o creștere economică sustenabilă, în care
resursele să fie utilizate în mod eficient.
Unul din punctele slabe ale zonei analizate îl constituie infrastructura de transport
deficitară. Pe un ele porțiun i, mai ales în orașul Târgu Ocna, accesul spre un restaurant
este greu accesibil, fapt care îi nemulțumește pe clienți. Gradul de uzură al șoselelor este
mare, fapt cu impact negativ asupra desfăș urării activităților turistice într -un mod
armonios. Totodată, această problemă se concretizează într -o mobilitate redusă,
conectivitatea între cele două stațiuni balneare este deficitară, iar siguranța călătorilor
este pusă sub semnul întrebării. Timpul pe care îl parcurg turiștii este mare, d eoarece
sunt nevoiți să tranziteze numeroase localități. Construirea unui drum express între cele
două stațiuni ar fi o soluție sustenabilă, deoarece turiștii pot face tratament balnear la
stațiunea Slănic -Moldova, dar pot și beneficia de serviciile medica le din Salina in Târgu
Ocna .

V.4Program Operational Competitivitate 2014 -2020
Prin ace st program se dorește o creștere inteligentă, în care se pune accent pe
incluziune și coeziune economică,socială și teritorială. ( http://www.fonduri -ue.ro/poc –
2014 ). În cele două stațiuni balneare din bazinul hidrografic al Trotușului, este necesară
îmbunătățirea capacității de cercetare și inovare, pentru a crea produse și servicii turistice
balneare moderne, de tip wellness și spa, cu saună, masaj, tratamente anti -îmbătrânire,
sport, fitness. De asemenea, una din coordonate menționa construirea unui tenen de sport,
pentru antrenarea sportivilor de performanță. Acest lucru ar putea favoriza atragerea

unei game variate de clienți și diversificarea activităților din stațiunile balneare. Prin acest
program operațional se pot realiza investiții prin care o rașul Sl ănic Moldova să devină
‚‚oraș inteligent’’. Pentru acest lucru este nevoie de un management inteligent , în c are
populația locală are un rol important în viața publică. Pentru ca această stațiune să merite
titulatura de oraș inteligent, trebuie să investească în inovație și să își rezolve proble mele
prin ulilizarea sistemelor IT, dar și rapiditatea rezolvării ace stora având în prim plan
bunăstarea localnicilor și prezervarea resurselor pentru generațiile viitoare. Un alt
element favorabil pentru turism care se urmărește E -tichetarea zonei izvoarelor și a
obiectivelor cultural -istorice prin plasarea unor module inf ormative electronice , atât în
limba română, cât și în alte limbi de circulație internațională,c are vor favoriza modul de
înțelegere al semnificației o biectivelor turistice, crescând astfel interesul vizitatorilor.

Bibliografie
1.Angheluș Francisc (1980) Slănic Moldova , București, Editura Sport -Turism
2. Armaș Iuliana , Damian Răsvan, Verga Mihaela, Horvath Istvan Saline integrate în circuitul
turistic Praid, Târgu Ocna, Slănic Prahova, Cacica , Editura Cartea Universitară
3.Bârlă deanu Victor ( 1969 ) Pe meleaguri trotușene -ghid, București , Editura Meridiane.
4. Nicoară Yolanda, Busnea R. Slănic Moldova (1981) Mic îndreptar turistic , Editura Sport -Turism
5.Saraiman Aurel (1999) Slănic Moldova ‚‚Perla Moldovei’’ , Iași, Editura Vasi liana 98’.

http://www.crestinortodox.ro
http://ec.europa.eu/
http://www.mdrap.ro/
http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2016/02/Master -Plan -pentru -dezvoltarea –
Turismului -Balnear_faza -I-si-II-ptr-PaginaWeb.pdf
http://inforegio.ro/images/POR_2014 -2020_APRILIE.pdf
http://dasdata.co/company/
http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014