Specializarea Turism și Dezvoltare Regională [602382]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și Dezvoltare Regională

ȚARA OAȘULUI

Studen t – Damian Laurențiu
Coordonator – Prof . Dr. Pascariu Gabriela Carmen

Iași, 2017

CUPRINS

RESURSELE TURISTICE ALE ȚĂRII OAȘULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
TURISMUL CULTURAL DI N ȚARA OAȘULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
ANALIZA SWOT A TURIS MULUI CULTURAL DIN Ț ARA OAȘULUI ………………………….. ………………………….. … 7
PROMOVAREA TURISMULU I CULTURAL DIN ȚARA OAȘULUI ………………………….. ………………………….. ……. 8

3
RESURSELE TURISTICE ALE Ț ĂRII OAȘULUI

Țara Oașului este situata in nord -vestul României in jude țul Satu Mare.Este o regiune
pitorească caracteri zată de un relief variat cuprinzând munti, dealuri, câmpie. Din punct de
vedere geografic prin Țara Oașului se intelege depresiunea intramontană Oaș cu versan ții
vestici ai munților Oaș si Gutâi, care o incad rează pe laturile din est si sud -est și cu ramificațiile
vestice ale munților Oaș.

În ceea ce privește formele de turism care se manifestă în județul Satu -Mare sunt tipuri de
turism ce se remarcă având unele trăsături cu o oarecare tradiție (drumețiile, turismul balnear,
weekendul) la care adăugăm și forme de turism ca: agroturismul, turismul de afaceri, cel cu ocazia
sărbătorilor tradiționale.
Turismul balnear. Județul Satu -Mare este bogat în resurse de ape termale și bal neare care
pot fi utilizate în scop curativ sau scop de agrement. Turismul balnear reprezintă formă de turism
ce domină județul Satu -Mare, acest tip de turism creează cel mai mare număr de locuri de cazare
și cel mai ridicat grad de utilizare al acestora. Conform Studiului privind Potențialul Energetic
Actual al Surselor Regenerabile de Energie în România, publicat de către Ministerul Economiei în
anul 2010, bazinul Crișul Negru -Someș, în care se află și județul Satu Mare, deține ponderea de
30% din potenți alul energetic geotermal al României. Tot în acest bazin se află 18 sonde, la 1500
metri adâncime, care prezintă o temperatură de 77°C.
Turismul cultural, este o formă de turism esențială atât la nivelul regiunii de dezvoltare Nord –
Vest, cât și la nivelul județului Satu -Mare, care este alcătuit din mai multe domenii din care

4
menționăm următoarele: tradiții etnografice, meșteșuguri populare, monumente și valori
arhitecturale, castele și cetăți medievale, conace, muzee și case memoriale, concerte și spectacol e.
Turismul religios. În județul Satu -Mare sunt numeroase atracții din punct de vedere a
locurilor bisericești și religioase, astfel menționăm următoarele: biserici, mănăstiri, locuri de
pelerinaj, biserici de lemn.
Turism rural. La fel ca și în alte zone ale României, și în județul Satu -Mare, cererea în ceea
ce privește turismul rural și agroturismul este în continuă creștere. Cifrele din statistică în acest
sens sunt convingătoare astfel: în perioada 2005 – 2015, numărul turiștilor sosiți în pensiuni
agrot uristice a crescut de la 170164 la 672756, la nivel național, respectiv de la 2967 la 7693, în
județ. În cadrul județului Satu -Mare există multe localități care oferă condiții optime pentru
practicarea acestui tip de turism și zone în care s -au păstrat sti lurile de construcții tradiționale,
meseriile tradiționale și obiceiurile populare, iar ca zone exemplare avem zona Țara Oașului și
zona Codru. De asemeanea, există multe manifestări tradiționale care oferă elemente populare
variate, începând de la portul popular, arhitectura populară, specialități gastronomice locale până
la sărbători populare. Putem de asemenea să menționăm și faptul că zonele de vii și zonele de
livezi din Carei, Viile Satu Mare au influență la creșterea potențialului în ce privește prac ticarea
turismului rural. Însă din pacate, deși există potențial pentru această formă de turim, aceasta este
puțin valorificată și activitate stabilă.
Turism sportiv. În județul Satu -Mare există un fond cinegetc variat care este compus din:
cerbi, căprioar e, lupi, vulpi, mistreți, iepuri, fazani, potârnichi, ș.a. la care adăugăm și importante
resurse piscicole. Acestă formă de turism poate fi practicat, în județul Satu -Mare, atât pe cursul
apelor naturale cum sunt: râul Someș, râul Tur, râul Crasna, dar și pe brațele moarte ale acestora,
cât și pe cele artificiale, unde există numeroase lacuri potrivite pentru practicarea pescuitului. Nu
există în județul Satu -Mare trasee turistice omologate, iar traseele de biciclete nu sunt cunoscute
și nu există.
Ecoturis mul. La baza acestui tip de turism, care admite conștientizarea ecologică și
activitățile legate de natură, înclusiv observarea biodiversității, stau ariile naturale protejate din
județul Satu Mare, printre care putem menționa următoarele: rezervația natur ală „râul Tur”, dunele
de nisip de la Foieni, pădurea de frasini de la Urziceni, mlaștina de interdune Vermeș, tinoavele
din munții Oaș, rezervația Runc și heleșteele de la Moftinul Mic, rezervațiile de tip botanic, arii
de protecție avifaunistică, rezerva țiile mixte și rezervațiile naturale geologice. În ceea ce privește
raportarea acestora la suprafața totală a județului Satu -Mare, aceste suprafețe de arii naturale
protejate sunt foarte reduse în comparație cu media regională și cu media națională, dar cu toate
aceastea, suprafața a mai crescut odată cu încadrarea unor arii în siturile Natura 2000. Dezvoltarea

5
turismului verde poate contribui la păstrarea acestor zone aducând în același timp și venituri pentru
populația județului.
Turismul montan se poate practica, în județul Satu -Mare, în munții Oașului și în munții
Gutâiului, unde există atât trasee turistice bogate în peisaje spectaculoase cât și trasee pentru
iubitorii de alpinism. Datorită ariei montane joase, județul Satu -Mare este mai puțin compatibi l
pentru practicarea sporturilor de iarnă, cu excepție fiind zona Luna -Șes, care are o poziționare
favorabilă și potențial turistic pentru atragerea amatorilor și profesioniștilor de sporturi montane.
Turismul de afaceri. În județul Satu -Mare se organizeaz ă numeroase manifestări culturale,
cu tradiție, expoziții, manifestări sportive, târguri, concursuri de dansuri populare, expoziții de
pictură și prezentări de carte, festivaluri de muzică și festivaluri de teatru, baluri ș.a. Acestea se
realizează în tot mai multe localități din județ, de obicei acestea se găsesc în cadrul zilelor orașului
sau satului. De asemenea există o varietate largă de sărbători populare și festivaluri care pun în
evidență elementele etnofolclorice specifice diferitelor zone. În ceea privește turismul de afaceri,
care s -a dezvoltat pe măsura întrării pe piața internă a firmelor internaționale, de aici tragem
concluzia că acestea apar, în general, în orașele mari, care pot asigura condițiile minime și necesare
pentru organizarea de con grese, conferințe, întâlniri de afaceri.
Turismul de tranzit. În județ, turismul de tranzit, care reprezintă fără ședere peste noapte, se
practică foarte des, consecință a poziției periferice a acestui județ. Integrarea localităților în traseele
turismului de tranzit sunt impulsionate pe traseele unde există propuneri de dezvoltare
infrastructurală pentru a asigura accesibilitate la nivelul județului astfel: Satu Mare – Carei –
Oradea, Satu Mare – Zalău, Satu Mare – Negrești -Oaș – Săpânța, direcția Hust – Ujgorod, spre
statul Ucraina și direcția Debrecen spre statul Ungaria. Poziționarea județului Satu -Mare în
vecinătatea a două state a condus la nașterea turismului de tranzit. Populația a scos în evidență
faptul că vecinătatea județului cu cele două state c a fiind un avantaj. De menționat mai este că
variația prețurilor și regimul de liberă trecere a granițelor dintre România spre Ungaria și Ucraina
a dus la dezvoltarea acestui turism de tranzit.
Turismul de sfârșit de săptămână poate fi practicat în zonele cu păduri, în zonele de
agrement, în locurile pitorești, pe malurile râurilor și afluenților săi și pe lacuri. Astfel de zone cu
potențial pentru turismul de sfârșit de săptămână sunt zonele periferice ale: municipiului Satu –
Mare, Pădurea Noroieni, Pădure a Mare, Carei, Tășnad, Homoroade, Țara Oașului, Someș, Valea
Turului, Călinești -Oaș, Andrid, Mujdeni, Crucișor, Apa etc. În aceste zone, dar și în alte zone, se
pot face investiții în care să fie zone verzi, piste pentru hipism, piste de ciclism, ștranduri ș.a.
Creșterea numărului de excursioniști este consecință, în general, a faptului că nu există destinații
turistice consacrate în aceea zonă și ofertele turistice fiind foarte diverse și neprofesioniste. Există

6
un interes foarte mare, mai ales pentru locu itorii din orașe, pentru excursii și pentru turismul de
sfârșit de săptămână, care este strâns legat și de turismul de pescuit.

TURISMUL CUL TURAL DIN Ț ARA OAȘULUI

Turismul cultural cuprinde in sens larg atât cultura materială (bunurile materiale și toate
cele necesare producerii lor) cât și cultura spirituală (creatiile din domeniul literaturii, știintelor și
artelor). De acea turismul cultural reprezintă o formă de valorificare a resurselor antropice și din
această cauză tursismul cultural poate cuprinde și turismul citadin și turismul rural -etnografic.
Turismul cultural abordează cultura unei anumite regiuni, în special latura sa artistică.
Acest tip de turism cuprinde în special ariile citadine și mariile aglomerații urbane, care au
obiective antropice importante de valență istorică și culturală. Dar de asemenea turismul cultural
este foarte bine rep rezentat și în spațiile rurale. În cazul spațiilor rurale principalele atracții
culturale sunt casele memoriale ale unor scriitori sau artiști celebri, peisaje la care s -a făcut
trimitere în literatură, festivalurile în aer liber.
Acest tip de turism mai este definit pe de o parte ca motivația accesului la obiectivele
culturale, precum festivaluri de artă sau alte situri culturale. Turismul cultural reușește să satisfacă
nevoia umană de divesitate, făcându -l pe turist să conștientizeze cultura altor grupur i de indivizi
descoperind noi cunoștințe, experiențe și întâlniri datorită intrării în contact direct cu populația
locală.
Turismul și cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta reprezentând tot timpul
o destinație importantă atât pentru cei atrași de cultura sa bogată cât și de moștenirile istorice. Ba
mai mult de atâta, moștenirea culturală a Europei reprezintă una din cele mai vechi și mai importante
moșteniri producătoare de turism. Au fost observate și notate unele tendințe majore în cee a ce
privește turismul cultural, cele mai relevante fiind:
Turismul cultural reprezintă factorul -cheie pentru dezvoltarea durabilă precum și
dialogurile intreculturale;
Moștenirea culturală reprezintă expresia identității oamenilor, a teritoriului, isto riei, a
tradițiilor și a civilizației .
Turismul cultural se referă la noțiunea de patrimoniu care cuprinde partea materială dar
și partea imaterială a identității oricărei societăți pe un întreg teritoriu.
Patrimoniul material al turismului cultural cu prinde muzeele, orașele de artă, siturile arheologice,
satele cu tradițiile bine păstrate, edificiile de natură religioasă sau militară, grădinile. Patrimoniul
imaterial cuprinde pe de altă parte manifestările culturale, sărbătorile și tradițiile, obiceiur ile.

7
ANALIZA SWOT A TURISMULUI CUL TURAL DIN Ț ARA
OAȘULUI

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești St rengthts (Forte, Puncte forte),
Weaknesses (Slăbiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportunități, Șanse) și Threats
(Amenințări). Primele două privesc firma și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc
mediul și oglindesc impactul acestui a asupra activității firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competențe distinctive pe care aceasta le
posedă la un nivel superior în comparație cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un
anumit avantaj în fața lor. Punct ele forte sunt deci activități pe care firma le realizează mai bine
decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă și care depășesc pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de
performanțe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă deci activități pe care
firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie
dar nu le posedă.
Oportunitățile reprezintă șanse of erite de mediu, firmei, pentru a -și stabili o nouă strategie
sau a -și reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităților apărute.
Oportunități există pentru fiecare firmă și trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia
necesară fructificarii lor
Amenințările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, situații sau evenimente
care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a -și realiza integral
obiectivele stabilite. Atunci când o amenințare iminenta este sesizată la timp, prin măsuri adecvate
ea poate fi transformată în oportunitate.
Puncte tari Puncte slabe
– resurse importante ale solului si subsolului:
minereuri complexe, de fier, ape minera le, păduri.
-cele mai multe produse tradi ționale
românești, inregistrate in Romania .
-peisaje unice: Mun ții Oa ș, Depresiunea Oa ș
și Lunca inalt ă a Turului .
-meșteșuguri populare in special ol ărit.
-manifestari culturale si populare .
-existenta unui domeniu schiabil .
-baze de cazare diversificate .
-cererea tursitica in cre ștere fa ță de 2011 – resursele naturale sunt exploatate la o scar ă
redus ă.
-lipsa imaginii de marc ă.
-Infrastructura de semnalizare și informare a
traseelor turistice este deficitar ă.
-Lipsa personalului calificat
-In Negre ști-Oaș numărul turi știilor a sc ăzut
cu 20% in perioada 2011 -2011 .
-Nu exit ă exploata ți moderne.
– lipsa sau prezența limitată a unor pachete
turistice în oferta promotorilor turistici.

8
Oportunități Amenințări
– cererea de servicii turistice în creștere pe
piața internă și externă.
-modernizarea infrastructuri de transport.
-dezvoltarea sectorului tehnologic a
informa țiilor și comunica țiilor.
-cresterea venitului prin dezvoltarea
oportunita țiilor turisitice.
-conservare și portejare.
-valorificarea domeniului schiabil.
– afectarea resurselor turistice prin
exploatarea neadecvată sau dezvoltarea altor forme
de dezvoltare economică concurențiale.
– crearea unei imagini negative asupra
obiectivelor turistice prin of erte care nu satisfac
cererea turistică în continuă diversificare.
-alocări insuficiente la bugetul pentru
investi ții.
-efectele crizei creaz ă un nou val de
intoarcere la o șenii.
-riscul kitch -ului turistic. Comoara vie a
Țării Oa șului trebuie protejat ă cu inteligent ă.
Crearea u nei imagini negative asupra
obiectivelor turistice.

PROMOVAREA TURISMULUI CUL TURAL DIN Ț ARA OAȘULUI

Turismul este unul dintre cele mai eficiente modalități pentru schimburile interculturale,
oferind o experiență personală unică nu numai a valorilor di n trecut, dar și din prezent. El este
apreciat din ce în ce mai mult o sursă benefică pentru conservarea patrimoniului cultural și natural,
generând fonduri și respectiv educând comunitatea locală pentru primirea turiștilor și pentru
satisfacerea acestora.
Țara Oa șului este o zonă deja cunoscută la nivelul turismului cultural, în ceea ce privește
obiceiurile nunții, botezului, înmormântării, obiceiuri folclorice și altele. Însă, turismul cultural,
pentru a avea parte de o mai mare rezistență în timp iar alt erarea imaginii de turism să fie cât mai
diminuată, trebuie să se constituie și o campanie de promovare turistică.
Această zonă este una dintre destinațiile culturale căutate de români, datorită tradițiilor, a
expozițiilor și a recitalurilor susținute de a rtiști renumiți și acestea pot fi un punct hotărâtor în
privința promovării.
Astfel, obiectivele acestui domeniu de intervenție, pentru Țara Oa șului sunt:

9
 O mai mare creștere a importanței turismului cultural , ca factor care stimulează creșterea
economic ă în regiuni, respectând în totalitate principiile dezvoltării durabile și ale protecției
mediului înconjurător, dar și a culturii populare tradiționale.
Creșterea numărului de turiști, prin valorificarea potențialului turistic cultural local și
regional pe piața turistică națională și internațională prin promovarea la diverse târguri și crearea
brandului de ,,Țară a Oasului’’.
 Extinderea sezonului turistic pe tot parcursul anului.
Ca și operațuni care se pot aplica în această zonă, fără să ducă la alter area patrimoniului
cultural pot fi enumerate următoarele:
 Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural al zonei cu important potențial turistic
precum și modernizarea infrastructurii conexe, în vederea introducerii în circuitul turistic regional
și național;
 Restaurarea și conservarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural al
Țării Oa șului, precum și modernizarea infrastructurii de acces;
 Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural atât din mediul urban, cât și din m ediul
rural.
 Restaurarea, consolidarea și conservarea clădirilor de patrimoniu cultural;
 Asigurarea iluminatului interior și exterior a iluminatului de siguranță precum și a celui
decorativ prin lucrări și dotări în privința clădirilor culturale, a muz eelor sau zonelor de
agrement/interes cultural din Țara Oa șului.
 Refacerea sau amenajarea căilor de acces către obiectivele reabilitate, în interiorul zonei
de protecție a acestora. Sau construirea de altele noi.
 Restaurarea, construcția, reabilitarea și amenajarea căii de acces către obiectivul turistic
de patrimoniu reabilitat. Reamenajarea fațadelor.
 Modernizarea utilităților aferente obiectivului turistic de patrimoniu (energie electrică,
alimentare cu apă, canalizare).
În cadrul activitatății de promovare, se va realiza o promovare mai intensă, chiar agresivă
în vederea stimulării dezvolttãrii turismului la nivel local și reintegrarea obiectivului în circuitul
turistic intern și internațional, atragerii turistilor și a creșterii notorietății în Ța ra Oa șului.
Promovarea monumentului natural și istoric se va realiza prin mai multe metode cum ar fi:
▪ broșuri
▪ pliante
▪ banere
▪ site -uri internet

10
▪ alte materiale publicitare.
▪ participarea la unele târguri de turism interne și inte rnaționale.
▪ creerea brandului de ,,Țară a Oa șului’’.
▪ inclusiv participarea la diferite competiții, concursuri, emisiuni tv, radio care au
un efect de profunzine mai intensă a percepției turistului asupra turismului cultural.
În fiecare sezon, progra mul ar trebui sa fie diversificat, pentru ca turiștii să aibe
posibilitatea de a alege din paleta de oferte, care cuprinde evenimente pentru toate vârstele.

11
BIBLIOGRAFIE

1. Câmpeanu -Sonea, Eugenia (2006), Managementul firmei prestatoare d e servicii în turism, Edit.
Risoprint, Cluj Napoca.
2. Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
3. Cocean, P., Dezsi, Șt., (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca .
4. Cocean, P., Geografia turismului, Curs litografiat, Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj Napoca.
5. Gheorge,F. (1975),Țara Oașului.Studiu etnografic,vol II,București,Ed.Muzeului Satului