SPECIALIZAREA: ܇TIIN܉E POLITICE Activitatea social- democra܊iei române܈ti din 1990 până în 2009 sub diversele sale forme (F.S.N. -P.D.S.R.- P.S.D.)… [632013]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS ” DIN CONSTAN܉A
FACULTATEA DE ISTORIE ܇I ܇TIIN܉E POLITICE
SPECIALIZAREA: ܇TIIN܉E POLITICE

Activitatea social- democra܊iei române܈ti din 1990
până în 2009 sub diversele sale forme (F.S.N. -P.D.S.R.-
P.S.D.)

Studen܊i:
Robitu Ionu܊- Gabriel (perioada 1990-1996)
Scobioală Vlad (perioada 2000 -2009)

Constan܊a
2018

Cuprins:

I. Perioada 1990-1996
1.1. S ocietatea constăn܊eană în timpul tranzi܊iei
1.2. Primele alegeri libere
1.3. Primarii Constan܊ei din partea F.S.N. în perioada 1990 -1992
1.4. Ruptura din interiorul F.S.N.- ului ܈i crearea P.D.S.R.
1.5. Alegerile generale din 1992
1.6. Primele alegeri locale
1.7. Alegerile generale din 1996. P.D.S.R. trece în opozi܊ie
1.8. Alegerile locale din 1996

II. Perioada 2000-2009
2.1. Alegerile generale din anul 2000
2.2. Alegerile din anul 2000 la Constan܊a
2.3. De la P.D.S.R. la P.S.D.
2.4. Alegerile generale din anul 2004
2.5. Alegerile din 2004 la Constan܊a
2.6 Alegerile parlamentare din 2008
2.7. Alegerile din 2008 la Constan ܊a
2.8. Alegerile preziden܊iale din 2009

I . Perioada 1990-1996

1.1. Societatea constănțeană în timpul tranziției

În anul 1990, atât la nivel na܊ional, cât ܈i la nivel local, s -a constatat că există o dorin܊ă de
implicare ܈i un interes crescut al cetă܊enilor fa܊ă de problemele politice, ceea ce a re prezentat un
pas important de la vechea stare de indiferen܊ă care se m anifesta în vechiul regim. Un sondaj de
opinie lansat de ziarul „Cuget Liber ” pe data de 16 martie 1990 ܈i -a propus să măsoare modul în
care se manifestă receptivitatea cetă܊enilor fa܊ă de fenomenul politic în noul context revolu܊ionar.
La sondaj au participat un număr de 212 persoane, dintre care 41% muncitori, 27% int electuali,
6,6% tehnicieni, 6,6% pensionari, 4,2% mai܈tri ܈i 14,6% alte categorii. Pe vârste, ace܈tia au fost
repartiza܊i astfel : 7,6% sub 21 de ani, 9,4% între 21 ܈i 25 de ani, 11,3% între 26 ܈i 30 de ani,
19,3% între 31 ܈i 35 de ani, 23,1% între 36 ܈i 40 de ani, 13,8% între 41 ܈i 50 de ani, 10,8% între
51 ܈i 60 de ani, iar 4,7% peste 60 de ani1.
Sondajul a relevat faptul că numai 6,1% dintre responden܊ii sondajului s -au înscris în
partide, procent ce poate fi considerat scăzut. Acestora li se adaugă 15,6% persoane c are urmau
să se înscrie în viitorul apropiat, fiind decise asupra partidului care corespundeau intereselor lor.
Op܊iunile acestor două categorii au fost : 50% – F.S.N., 26% – P.N.L., 8,7% – Partidul Ecologist,
6,6% – P.N..܉C.D., 4,3% – Partidul Noua Societate, 2,2% – Partidul Democrat Liberal ܈i 2,2% cu
apartenen܊a nedeclarată. Procente ridicate prezintă subiec܊ii indeci܈i. Astfel 16,1% doreau să
participe la via܊a politică, dar nu ܈i -au ales încă partidul, 31,6% nu erau hotărâ܊i dacă se vor
înscrie pe viit or în vreun partid, iar 30,7% din subiec܊i au luat decizia de a nu deveni membri de
partid2.
Pe data de 15 mai 1990 a avut loc un miting local pentru sus܊inerea Frontului Salvării
Na܊ionale : „Pia܊a Farului din Constan܊a a devenit neîncăpătoare. Zeci de mii de oameni din
municipiu ܈i localită܊ile înconjurătoare au ܊inut să fie prezen܊i la mitingul electoral organizat de
F.S.N., la care a luat parte ܈i domnul Petre Roman, prim -ministru al Guvernului ”3. Pia ܊a era
împânzită de diverse pancarte pe care scris : „Votăm Iliescu – Roman. Avem încredere ”, „F.S.N.

1 Ion Ti܊a -Călin, Receptivitatea politică. Rezultatele sondajului de opinie lansat de „Cuget liber” , în „Cuget Liber” ,
Anul II, joi, 5 aprilie 1990.
2 Ibidem .
3 Miting electoral în favoarea F.S.N. , în „Cuget Liber”, Anul II, Nr. 115, miercuri, 16 mai 1990.

– Votăm trandafirul” , „Trandafir de la Constan܊a, Iliescu ni -i speran܊a” , „Votăm. Sus Iliescu, sus
Roman ”, „Petre Roman să trăie܈ti, România să -nflore܈ti” . Cei mai mul܊i dintre participan܊i
purtau în bra܊e buchete de trandafiri, simbolul op܊iunii lor pentru candida܊ii F.S.N. la alegerile
din 20 mai. Aplauzele nu mai conteneau, ca ܈i scandările: „ Iliescu – Roman ”. Când a luat
cuvântul Petre Roman, acesta a eviden܊iat rolul deosebit pe care îl are Constan܊a în economia
na܊ională. S -au făcut referire expresa la industrie, agricultură, comer ,܊ turism, la preocupările
guvernului pentru rezolvarea problemelor ce se ridică în aceste sectoare. Vorbitorul i -a invitat pe
cetă܊enii din pia܊ă să voteze candida܊ii F.S.N., ca o garan܊ie a înaintării ܊ării pe drumul
progresului ܈i democra܊iei. Mitingul a luat sfâr܈it în aplauzele puternice ale celor prezen܊i, care
au ova܊ionat pentru „ Iliescu, Roman ”, „F.S.N. ” 4.
Anterior mitingului din Pia܊a Farului, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constan܊a a
avut loc o întâlnire electorală a lui Petre Roman cu alegătorii, la care „au fost invita܊i directori de
întreprinderi ܈i lideri sindicali din municipiul Constan܊a. Sol icitat de numerosul public prezent în
preajma edificiului, Petre Roman a rostit o scurtă alocu܊iune, după care, în expunerea sus܊inută în
sală, a enumerat preocupările actuale ale Guvernului ܈i idei privind dezvoltarea economico –
socială a ܊ării în perioada următoare, eviden܊iindu -se ܈i o serie de aspecte specifice vie܊ii
constăn܊ene”5.
În perioada de după Revolu܊ie ܈i până la primele alegeri libere s -au constatat următoarele
lucruri : „politica ܈i, par܊ial, problemele sociale ocupă aproape în totalitate spa܊iul tipărit sau de
emisie; sunt sprijinite unul sau mai multe dintre cele optzeci ܈i două de partide înregistrate în
această perioadă (inclusiv FSN) ; se face o reexaminare a ultimelor patruzeci ܈i doi de ani de
comunism în România, a marxism-leninismului, în general, ܈i sunt promovate principiile
democratice occidentale ”6.

4 Ibidem .
5 Ibidem .
6 Traian Brătianu, Politică Юi societate în Dobrogea : o istorie a partidelor politice Юi a administrației publice
dobrogene: 1878 – 2009 , Editura Funda܊iei „Andrei ܇aguna”, Constan܊a, 2010, p. 204.

1.2. Primele alegeri libere

Entuziasmul a fost foarte mare ܈i cu pu܊in timp înaintea primelor alegeri, după cum
relatează C. Ismăileanu cu o zi înaintea primului scrutin electoral de după revolu܊ie : „Mâine, zi
de istorie pentru România. Revolu܊ia din decembrie, care a deschis poporului român poarta spre
libertate ܈i democra܊ie, ne oferă, iată, posibilitatea de a -i alege în fruntea treburilor ob܈te܈ti pe cei
pe care-i dorim ܈i nu pe cei care ne erau impu܈i pe liste dinainte aprobate. 20 mai – primele
alegeri cu adevărat libere după aproape jumătate de secol. Ziua aceasta are semnifica܊i a victoriei
con܈tiin܊ei asupra arbitrarului, a democra܊iei asupra dictaturii, a luminii asupra întunericului.
Vom merge la vot cu gândul pioasei gratitudini pentru cei care, cu pre܊ui vie܊ii, ne -au dăruit
generos via܊a nouă, celor ce nu mai credeam c- o vom trăi. Vom veni la urne cu con܊tiin܊a datoriei
de a face sacrificiul lor suprem să nu fi fost inutil. Pe lespedea de granit sublim a܈ezată de ei la
edificiul libertă܊ii patriei vom clădi, în demnitate, o România mândră ܈i prosperă, ca o coloană a
infinitului românesc, de neclintit în fa܊a vitregiilor soartei”7.
Rezultatele primelor alegeri libere au fost privite ca o „veritabilă sărbătoare, marea
majoritate a cetă܊enilor prezentându -se la urne ”8. Lucru adevărat, de altfel, în Constan܊a din cei
556,723 alegători înscri܈i pe liste au votat 501,110, adică 90,1%, iar totalul de voturi valabil
exprimate se ridică la 489,792, adică 98,69%, ceea ce a eviden܊iat „faptul că electoratul a
cunoscut bine nu numai Decretul- lege ci ܈i procedura de a vota, dând astfel dovadă de
responsabilitate politică ܈i de dorin܊a fermă de a se implica în prezentul ܈i viitorul ܊ării”9.
Constăn܊enii au votat pentru pre܈edinte în felul următor : 439,435, adic ă 89,72% de voturi pentru
Ion Iliescu, 31,553 – 6,44% pentru Radu Câ mpeanu ܈i 18,804 – 3,84% pentru Ion Ra܊iu. În ceea
ce prive܈te alegerile parlamentare, pentru Senat, F.S.N. a ob܊inut 342,895 de voturi, adică
72,96%, fiind urmat de P.N.L. cu 38,116 de voturi, 8,11%. Senatorii de Constan܊a valida܊i de
Biroul Electoral sun t Gheorghe Dumitra܈cu ܈i Nicolae Rahău din partea F.S.N. ܈i Sabin Ivan din
partea P.N.L. Pentru Adunarea Deputa܊ilor, F.S.N. a ob܊inut 321,559 de voturi, 69,58%,
procentaj care i- a permis să ocupe opt locuri din cele 12 rezervate jude܊ului Constan܊a, locur i

7 C. Ism ăileanu, Cu gînd curat , în „Cuget Liber”, Anul II, Nr. 118, sîmbătă, 19 mai 1990.
8 Rezultatele finale ale alegerilor , în „Cuget Liber ”, Anul II, Nr. 121, joi, 24 mai 1990.
9 Ibidem .

ocupate de: Adrian Manole, Alexandru Radu, Dumitru S. Nicolae, Moinescu Dumitru,
Dumitrescu Ioan, Mangiurea Marin Anton, Turlacu Ioan, Georgescu Ioan10.
Cu pu܊in timp după încheierea alegerilor, presa locală nota : „această reu܈ită stă tocmai în
această descătu܈are, în eliberarea de dogme ܈i de canoane pe care trebuie s -o aducă noile
structuri social- economice. În aceasta vedem principala menire a noului Parlament ܈i a viitorului
Guvern. Poporul român, eroic ܈i destoinic dintotdeauna, are nevoie de aripi să zboare”11. De
altfel, au existat ܈i cerin܊e speciale în ceea ce prive܈te jude܊ul Constan܊a: „ Pentru jude ܊ul
Constan܊a, supunem pre܈edintele ܈i noul Guvern să analizeze, de urgen܊ă, următoarele chestiuni
presante: dotarea agriculturii cu mijloace mecanice eficiente; revitalizarea flotei comerc iale;
eficientizarea Canalului Dunăre – Marea Neagră ; asigurarea de materii prime pentru Combinatul
Petrochimic Midia ܈i alte mari unită܊i industriale ; îmbunătă܊irea activită܊ii turistice pe litoral”12.

1.3. Primarii Constanței din partea F.S.N. în perioada 1990-1992

Primul primar al Constan܊ei în istoria post -decembristă a fost Radu Marian, din partea
F.S.N., de profesie arhitect, care a ocupat postul timp de doar nouă zile, de pe 1 până pe 10
ianuarie, renun܊ând la func܊ie din proprie ini܊iativă. Al doilea primar de după Revolu܊ie al
Constan܊ei a fost Călin Marinescu, din partea F.S.N., care a ocupat func܊ia din ianuarie până în
august 199013.
Pe data de 24 august 1990 a fost numit ca primar al Constan܊ei di n partea F.S.N., Adrian
Manole, de profesie inginer constructor de nave. Într- un interviu în care a fost rugat să enun܊e
atribu܊iile ܈i priorită܊ile noii Primării, acesta a declarat : „Dorim să imprimăm institu܊iei mai
multă flexibilitate ܈i receptivitate la problemele oamenilor, operativitate în interven܊ii. În
atribu܊iile noastre mai intră repartizarea de locuin܊e pe unită܊i, precum ܈i serviciile specifice :
starea civilă, autoritatea tutelară etc. Avem un aparat de 63 de oameni, marea majoritate au lucrat
܈i înainte în acest domeniu, dar au mare experien܊ă ܈i ne bazăm pe ei. Nu -i vom schimba după

10 Ibidem .
11 Succes, domnule pre Юedinte! Эi nu uitați : poporul Юi -a pus mari nădejdi în dumneavoastră , în „Cuget Liber”, Anul
II, Nr. 123, sâmbătă, 26 mai 1990.
12 Ibidem .
13 Ada Codău, Cone sunt primarii pe care Constanța i -a avut în perioada 1990 – 2015 , 9 iunie 2015, disponibil pe
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/cine-sunt-primarii- pe-care-constanta-i-a-avut- in-perioada- 1990 –
2015 -550853.html , accesat la 26/05/2018.

ni܈te zvonuri sau acuza܊ii false, anonime. În zilele următoare se va constitui ܈i noul Consiliu al
Primăriei, format din primar, doi viceprimari, un secretar ܈i 5 membri, consiliu care va avea
menirea de a elabora ܈i emite decizii pentru reglementarea unor aspecte ale vie܊ii cetă܊enilor din
municipiu ”14. Adrian Manole a ocupat func܊ia de primar al Constan܊ei între august 1990 ܈i
septembrie 1991.
În septembrie 1991, Tudor Baltă devine primar al Constan܊ei , tot din partea F.S.N.:
„Pesemne c ă există o undă politică de ܈oc între Bucure܈ti ܈i Constan܊a, fiindcă atunci când în
Capitală se schimbă primarul, repede -repejor, ܈i pe malul mării se face o mi܈care asemănătoare.
Ca rezultat, Constan܊a înregistrează, după Revolu܊ie, un al treilea primar. La fel ca ܈i în
Capitală”15. Un reprezentant al cotidianului Cuget Liber a participat la o ܈edin܊ă a noului primar
alături de colaboratorii săi, din care s -au punctat următoarele probleme cu care se confrunta
Constan܊a ܈i decizii în privin܊a acestora : „începând de astăzi, se interzic eliberare de autoriza܊ii
pentru amenajări provizorii, eliberare de autoriza܊ii pentru amplasarea de chio܈curi ܈i construc܊ii
inestetice pe teritoriul ora܈ului Constan܊a; Primăria ܈i Poli܊ia, ܈i celălalte institu܊ii se angajează să
asaneze toate zonele ora܈ului unde, cu autoriza܊ii sau fără, se desfă܈oară o activitate comercială
ilicită, unde specula, frauda ܈i în܈elarea cumpărătorului au devenit atribute inseparabile în
activitatea acestor comercian܊i; se interzice comer܊ul stradal pe principalele artere ale ora܈ului ; s-
a ajuns la concluzia că în cele 22 de pie܊e ale ora܈ului, administratorii acestora, func܊ionarii cu
atribu܊ii de control ܈i supraveghere, cei ce taxează sau fac cură܊enie nu -܈i fac suficient datoria,
cum nu ܈i -o fac nici lucrătorii întreprinderii de Gospodărie Comunală, cum nici Poli܊ia nu ܈i -o
face, fiindcă altfel nu se explică de ce în pie܊e ܈i în jurul lor fauna escrocilor este pe cale de a
depă܈i numărul…gospodinelor ; o problemă mult mai discutată ܈i care s -a solu܊ionat printr -un vot
de neîncredere a fost cea a aprovizionării popula܊iei cu produsele necesare anotimlului de iarnă ;
nu a fost uitat ă nici situa܊ia noilor construc܊ii. S -a discutat despre acele extinderi ܈i adaosuri ce
slu܊esc fa܊a ora܈ului…aici primarul s -a uitat lung ܈i nu prea încurajator la dl. viceprimar, ing.
Lungoci ܈i la dna. arh. Bocunescu, dar ܈i la al܊ii ; nu a fost uitată nici cură܊enia ora܈ului”16. De
asemenea, Cuget Liber avea la redac܊ie aproximativ 2000 de scrisori, în care oamenii i -au
informat despre lan܊ul abuzurilor săvâr܈ite de cei care ܈i -au construit garaje, balcoane, magazii ܈i

14 C. Ismăileanu, Noul primar al Constanței apelează la încrederea, înțelegerea Юi participarea dumneavoa stră! , în
„Cuget Liber” , Anul II, Vineri, 24 august 1990.
15 Liviu Bruckner, Un primar nou, la probleme mai vechi , în „Cuget Liber”, Anul III, Nr. 465, joi, 26 septembrie
1991.
16 Ibidem .

spa܊ii de tot felul, fără autoriza܊ie. Articolul a fost încheiat cu o notă comică a redac܊iei, fiind
amintit că primarul ora܈ului Yokohama, „mai în glumă mai în serios, referindu -se la starea
necorespunzătoare a străzilor din Constan܊a, spunea: La noi, în Japonia, există o vorbă : Câte
gropi sunt pe stradă, atâtea cucuie are primarul ”17. Tudor Baltă a ocupat func܊ia de primar al
Constan܊ei în perioada septembrie 1991 – februarie 1992.

1.4. Ruptura din interiorul F.S.N.-ului și crearea P.D.S.R.

În perioada 27-29 martie 1992 s- a desfă܈urat Conven܊ia Na܊ională a F.S.N., care s -a
încheiat cu victoria grupului Petre Roman, sus܊inătorul mo܊iunii „ Viitorul azi ”. Acest lucru s- a
întâmplat deoarece „documentul prezentat de Roman ܈i adep܊ii lui este, într -adevăr, cel mai clar,
analitic, judicios ܈i care ar putea oferi o perspectivă. Acesta este singurul dintre cele trei care
vorbe܈te limpede, de la bun început, despre obligativitatea partidului de a se rupe total cu
trecutul dictatorial Юi, în particular, cu tot ce a însemnat agresiunea comunismului Юi destrucția
intenționată a țării, practicată de regimul comunist, în baza unei ideologii mincinoase. Cei care
au alcătuit programul sunt adep܊i ai reformei accelerate ܈i ai democra܊iei de tip social -democrat
european ”18. Mo܊iunile prezentate la Conven܊ie au fost: „ Viitorul azi ” – Petre Roman; „Grupul
pentru unitatea frontului ” – I. Solcanu ܈i „Un viitor pentru România ” – Marian Enache, ultimele
două grupuri fiind pro -Iliescu. În timpul unei ܈edin܊e a avut loc un eveniment aparte, în sală fiind
distribuit „un material de vreo 12 pagini, intitulat pompos Studiu comparativ al celor trei moțiuni
ale F.S.N. Studiul lăuda mo܊iunile celor două grupuri pro -Iliescu ܈i desfiin܊a, practic, mo܊iunea
Roman. Cand s-a adus în prezidiu un asemenea studiu , Petre Roman a spus simplu: Nu-i corect,
dar nu facem un caz din asta ”19.
Conven܊ia s -a încheiat cu ruperea grupului Iliescu din F.S. N. ܈i crearea F.D.S.N., care un
an mai târziu avea să se transforme în Partidul Democra܊iei Sociale din România (P.D.S.R.),
fuzionând cu Partidul Republican (P.R.), Partidul Cooperatist (P.C.) ܈i Partidul Socialist

17 Ibidem .
18 Stan Vlad, La Conven ția Națională a F.S.N., după schimburi dure de lovituri, Petre Roman îЮi face K.O.
adversarii , în „Cuget Liber”, Anul IV, Nr. 592, mar܊i, 31 martie 1992.
19 Ibidem .

Democratic din România (P.S.D.R.), lucru care s- a întâmplat la Conferin܊a Na܊ională a F.D.S.N.
din 9-10 iulie 199320.

1.5. Alegerile generale din 1992

La alegerile din 29 septembrie 1992, în Constan܊a prezen܊a la vot a fost de 85%, iar
rezultatele preliminare au fost următoarele : Ion Iliescu a ob܊inut 60% din voturi, iar Emil
Constantinescu 29%. Pentru Parlament, C.D.R. a ob܊inut aproximativ 23%, F.D.S.N. 22%, iar
F.S.N. 17%21. Pre܈edintele F.D.S.N. la acel moment, Vasile Porojan, a declarat că F.D.S.N. nu
va face o alian܊ă politică cu F.S.N. pentru guvernare22. Parlamentarii constăn܊eni din partea
F.D.S.N. au fost Ioan Dumitrescu, Anton Mangiurea ܈i Mihai Li܊ă. În al doilea tur pentru
alegerile preziden܊iale rata de participare la vot a fost de 73%, iar Iliescu a fost votat de 7,3
milioane de alegători, în timp ce Constantinescu a ob܊inut 4,6 milioane de voturi23. F.D.S.N.,
ulterior P.D.S.R., a fost la guvernare între 1992 ܈i 1995 alături de P.R.M., P.U.N.R. ܈i P.S.M.,
ceea ce a fost cunoscut ca „Patrulaterul ro܈u” .

1.6. Primele alegeri locale

Pentru primele alegeri locale libere de după Revolu܊ie, care au avut loc pe data de 9
februarie 1992, F.S.N. l- a nominalizat candidat pentru func܊ia de primar pe Gheorghe Mihăe܈ti,
lector universitar, prorectorul Universită܊ii „ Ovidius ” din Constan܊a. Candidatul F.S.N. a venit cu
o serie de obiective ce ܊in de domeniul edilitar -gospodăresc, social ܈i economic. Obiectivele
edilitar- gospodăre܈ti au ܊inut de realizarea unei arhitecturi proprii ale ora܈ului, refacerea ܈i
între܊inerea străzilor, îmbunătă܊irea salubrită܊ii, asigurarea transportului local, extinderea spa܊iilor
verzi, îmbunătă܊irea alimentării cu apă potabilă ܈i cu electricitate, continuarea lucrărilor de

20 Documentar: Congresele PSD (1990-2015) , 17 octombrie 2015, disponibil pe https://www1.agerpres.ro/flux-
documentare/2015/10/17/documentar-congresele-psd- 1990 -2015 –11-02-16 , accesat la 26/05/2018.
21 Cum s- a votat în oraЮul Constanța? Rezultatele preliminare din ziua de 29 septembrie, o ra 11 , în „Cuget Liber” ,
miercuri, 30 septembrie 1992.
22 Poziția P.N.L. …Юi a F.D.S.N. , în „Cuget Liber” , miercuri, 30 septembrie 1992.
23 „Cuget Liber”, joi, 15 octombrie 1992.

amenajare a plajelor din Mamaia ܈i Constan܊a ܈i a Falezei Nord, construirea unor obiective
culturale ܈i combaterea poluării24.
Pe plan social, obiectivele au fost sprijinirea înfiin܊ării unor case de comenzi pentru
pensionari cu mărfuri la pre܊uri accesibile, men܊inerea costului de transport urban pentru
pensionari, elevi ܈i studen܊i la 60%, reducerea biletelor de intrare cu 50% pentru pensionari, elev
܈i studen܊i la activită܊ile sponsorizate de Primărie, înfiin܊area ܈i acordarea unor burse de studiu
pentru elevii de excep܊ie ai municipiului, cu condi܊ia de a reveni pentru o perioadă de cinci ani în
municipiu sau în jude ,܊angajarea temporară a elevilor ܈i studen܊ilor pe perioada vacan܊ei de iarnă
în activită܊i coordonate de Primărie, crearea de locuri de muncă prin dezvoltarea serviciilor
publice către popula܊ie ܈i sprijinirea ob܊inerii de credite pentru cumpărarea ܈i construirea de
locuin܊e25.
Pe plan economic, obiectivele au fost sprijinirea privatizării, crearea de locuri de muncă
܈i de facilită܊i pentru popula܊ie, sprijinirea apari܊iei unei corpora܊ii care practică pre܊uri de
desfacere minime, stipularea ܈i sponsorizarea unor întreprinderi pentru buna aprovizionare a
ora܈ului, sprijinirea micilor producători priva܊i pentru ob܊inerea de credite în condi܊ii
avantajoase26.
În primul tur al alegerilor locale, numărul total al alegătorilor înscri܊i pe listele electorale
a fost de 505,326, iar la urne s- au prezentat 346.082, rata de prezen܊ă la vot fiind de 68,48%. La
alegerile pentru primari, Gheorghe Mihăe܈ti ܈i Cornel Neagoe au intrat în cel de -al doilea tur de
scrutin. F.S.N. a ob܊inut 374 de mandate în Consiliul Local, fiind urmat de C.D.R. cu 205
mandate27. În cel de-al doilea tur de scrutin rata de prezen܊ă la vot a fost una mai scăzută, de
57%, iar candidatul F.S.N. Gheorghe Mihăe܈ti a pierdut alegerile în fa܊a lui Cornel N eagoe,
candidat din partea C.D.R., care a câ܈tigat alegerile cu 52,92% din voturi, în timp ce Mihăe܈ti a
ob܊inut 47,08%28.

24 „Cuget Liber” , Anul IV, Nr. 539, joi, 16 ianuarie 1992.
25 Ibidem .
26 Ibidem .
27 Mihai Boca în „Cuget Liber”, Anul I V, Nr. 559, joi, 13 februarie 1992.
28 „Cuget Liber”, Anul IV, Nr. 567, mar܊i, 25 februarie 1992.

1.7. Alegerile generale din 1996. P.D.S.R. trece în opoziție

În 1996, în urma înfrângerii P.D.S.R. în alegerile parlamentare, unde a ob܊inut 23%, în
timp ce C.D.R. a ob܊inut 30%, aten܊ia s -a îndreptat ulterior spre turul al doilea al alegerilor
preziden܊iale, unde s -a căutat sprijinirea lui Ion Iliescu. Organiza܊ia jude܊eană Constan܊a a
P.D.S.R. a organizat o conferin܊ă pe data de 6 noiembrie 1996, la care au participat pre܈edintele
Aurel Daraban ܈i prefectul Petre Chirobocea ܈i „unde au fost dezbătute mai multe probleme de
strictă actualitate. Cum era ܈i firesc, capul de afiЮ l-a reprezentat bilan܊ul recentelor alegeri. S -a
precizat că el era previzibil, că se datorează unor cauze obiective (erodarea celor patru ani de
guvernare, reorganizări în partid, pozi܊ia ܊intă unică din partea mass -media etc.), dar ܈i că
valid ează pozi܊ia de lider a P.D.S.R. (considerat cel mai mare partid din România), care, în
actualele condi܊ii, va face o opozi܊ie constructivă în sensul sprijinirii ini܊iativelor bune ale
viitorului Executiv ܈i al criticării celorlalte. Referindu -se la Contractul cu România , lansat de
C.D.R., Aurel Daraban a subliniat faptul că în perioada următoare va trebui să se dea răspunsuri
la o serie de întrebări vitale (care va fi soarta întreprinderilor de stat?; cum va decurge
privatizarea?; vor cre܈te sau nu pensiile ܈i salariile? ; ce sprijin vor primi producătorii agricoli? ;
cum va fi eradicată corup܊ia?) care vor arăta în ce direc܊ie se va produce schimbarea. P ână atunci
însă, P.D.S.R. are un obiectiv pe termen scurt : sprijinirea prin toate for܊ele, în turul doi, a
candidaturii lui Ion Iliescu. În acest sens, ni s- a spus că au fost încheiate ܈i câteva protocoale sau
în܊elegeri verbale (cu U.D.T.R., U.D.T.T.M.R., P.N. ,.܉Asocia܊ia revolu܊ionarilor, P.S.M.), s -au
întocmit programe de deplasări pe teren, s -au stabilit modalită܊i de colaborare cu mijloace de
informare ”29.
În ciuda acestor eforturi, Ion Iliescu a pierdut cel de- al al alegerilor preziden܊iale din
1996, iar într-un interviu luat lui Iosif Boda, directorul de campanie al lui Iliescu, au fost relevate
care au fost problemele din cauza cărora acesta a pierdut alegerile : „Ion Iliescu a rămas fără
sprijin electoral în cel de- al doilea tur al alegerilor preziden܊iale, datorită inabilită܊ii P.D.S.R. de
a-܈i construi politica de alian܊e, în ultimii ani, a declarat directorul de campanie al lui Ion Iliescu,
Iosif Boda. Eu nu reproЮez, nu acuz, eu constat pur Юi simplu , a spus Boda. El a relevat faptul că
Ion Iliescu a candidat împotriva tuturor , ܈i că nici presa nu a fost de partea sa. TotuЮi, Iliescu a
obținut aproape 46% din voturi, ceea ce, în aceste condiții, este remarcabil , a spus Boda. El a

29 Traian Br ătianu, P.D.S.R. O opoziție constructivă , în „Cuget Liber”, Anul VIII, Nr. 1916, joi, 7 noiembrie 1996.

fost acuzat în presă ca nu ar fi condus eficient campania lui Iliescu. Normal că am ce să -mi
reproЮez, din moment ce am pierdut alegerile. Aveam Юi dacă le câЮtigam , a spus Boda. El a
adăugat, însă, că gradul de responsabilitate al fiecăruia depinde de atribu܊iile sale ܈i de limitele
puterii de decizie conferite. Pe de altă parte, Iosif Boda a lăsat să se în܊eleagă că rela܊ii le sale cu
echipa de campanie a P.D.S.R. nu au fost dintre cele mai bune. În plus, pentru alegerile generale,
P.D.S.R. nu a tras concluziile necesare din alegerile locale, pe care le- a pierdut, a arătat Boda.
Iosif Boda crede că Ion Iliescu a fost înfrânt în alegerile preziden܊iale ܈i datorită atitudinii sale
permisive privind guvernarea Văcăroiu”30.

1.8. Alegerile locale din 1996

Campania electorală pentru alegerile locale din 1996 în jude܊ul Constan܊a a fost
considerată una slabă, ܈i pe bună dreptate, cotidianul „ Cuget Liber ” fiind efectiv „invadat ” pe
toate paginile sale de o mul܊ime de afi܈e ale unor diverse personaje mai mult sau mai pu܊in
cunoscute, care, în principiu, nu transmiteau nici un mesaj solid publicului. Ion Ti܊a -Călin a
redactat un articol excelent pe baza acestei campanii : „Stima܊i alegători, stima܊i politicieni,
concluzia mea este clară : campania electorală scâr܊âie rău. Electoratul nu cunoa܈te nici măcar
numele candida܊ilor. Ce să mai vorbim de ofertele electorale? Informa܊ia de la candida܊i spre
alegători nu prea circulă. Canalul presei scrise ܈i audio -vizuale este slab utilizat, afi܈ajul este
insuficient (prin grija primarului Corneliu Neagoe). Electoratul se va prezenta la vot total
dezorientat. Nu este de mirare că numero܈i alegători vor pune ܈tampila „ Votat” la nimereală,
după ureche, fără să ܈tie pe cine ܈i de ce îi votează. Cine va profita de pe urma votului
întâmplător? În nici un caz colectivitatea”31.
În primul tur al alegerilor locale din 1996, candidatul P.D.S.R., Teodorescu Constantin, a
ob܊inut 11,82%. Dar, în schimb, a intrat în cel de -al doilea tur de scrutin Tănase Barde din partea
C.D.R. ܈i Gheorghe Mihăe܈ti, care a candidat de această dată din partea U.S.D.32 P.D.S.R. ob܊ine
patru locuri din 31 pentru Consiliul Local Municipal, ocupate de Teodorescu Constantin,

30 Iosif Boda: „P.D.S.R. nu a fost capabil să asigure sprijinul electoral pentru Ion Iliescu ”, în „Cuget Liber” ; Anul
VIII, Nr. 1928, joi, 21 noiembrie 1996.
31 Ion Ti܊a -Călin în „Cuget Liber”, Anul VIII, mai 1996.
32 „Cuget Liber” , Anul VIII, miercuri, 5 iunie 1992.

Dumitrescu Ion, Ranca Drago܈ ܈ i Chirobocea Petru. În Consiliul Jude܊ean P.D.S.R. a ob܊inut
܈apte locuri, ocupate de Ion Dumitrescu, Darab an Aurel, Chirobocea Petru, Nicolciu Alexandru,
Bosânceanu Gheorghe, Constantinescu Emilian ܈i Li܊ă Mihai33. Problema ocupării a mai multor
locuri în ambele consilii de către un singur candidat urma să fie reglementată pe viitor. În ceea ce
prive܈te alegerile pentru primar, acestea sunt câ܈tigate de Gheorghe Mihăe܈ti34.

Concluzii:

Perioada 1990-1996 se poate caracteriza printr-un entuziasm foarte ridicat ܈i dorin܊a de
implicare ܈i de schimbare a societă܊ii ܈i a politicii la începutul anilor ’90, care s-a văzut în
prezen܊a ridicată a cetă܊enilor la vot, însă acest curent de entuziasm începe să scadă treptat,
ajungând până în prezent la cote foarte ridicate ale absenteismului ܈i dezinteresului. Monopolul
F.S.N.- ului asupra vie܊ii politice este un rezultat firesc, fiind, de altfel, mo܈tenitorul direct al
Partidului Comunist Român, care a de܊inut o bună perioadă de timp o mare parte a capitalului
politic românesc. În 1996 P.D.S.R. începe să scadă pe scena politică, însă doar pentru a reveni la
guvernare în anu l 2000, sub o nouă denumire, cu culori noi, dar , în principiu cu aceea܈i oameni
܈i acelea܈i mesaje.

33 „Cuget Liber” , Anul VIII, vineri, 7 iunie 1996.
34 „Cuget Liber” , Anul VIII, luni, 17 iunie 1996.

II. Perioada 2000-2009

2.1. Alegerile generale din anul 2000

Actualul PSD, în anul 2000 era cunoscut sub denumirea de Partidul Democra܊iei Sociale
din România, al cărui pre܈edinte era Ion Iliescu. PDSR a făcut parte din alian܊a Polul Democrat
Social din România împreună cu Partidul Social Democrat Român ܈i Partidul Umanist Român ,
formată la 7 septembrie 2000. Prescurtarea alian܊ei urmând sa fie P.D.S.R35.
Alegerile din anul 2000 au avut loc pe 26 noiembrie – cele parlamentare ܈i primul tur al
alegerilor preziden܊iale ܈i pe 10 decembrie a fost cel de- al doilea tur al alegerilor preziden܊iale.
PDSR a câ܈tigat alegerile printr- o victorie convingătoare, cu un procentaj de 36% ܈i un număr de
3.968.464 de voturi36. În Camera D eputa܊ilor s -au o b܊inut 155 de mandate, iar în ceea ce prive܈te
rezultatele alegerilor pentru Senat, alian܊ă a ob܊inut 65 de mandate. Adrian Năstase a fost numit
prim- ministru al României ܈i a format Guvernul37.
Alegerile preziden܊iale , de asemenea, au prezentat un succes pentru PDSR. Din cei 12
candida܊i din primul tur, la cel de- al doilea tur de scrutin a ajuns doar Ion Iliescu care era sus܊inut
de PDSR ܈i Corneliu Vadim Tudor din partea Partidului România Mare. Ion Iliescu a fost a
pentru a treia oară după 1989, câ܈tigătorul alegerilor preziden܊iale38. Partidul său a făcut tot
posibilul pentru câ܈tigarea acestor alegeri. Cu o lună înainte de alegerile preziden܊iale PDSR a
strâns peste un milion de semnături pentru sus܊inerea viitorului pre܈edinte, de܈i avea nevoie doar
de 100.00039.
În plenul celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul Adrian Năstase ܈i Programul de
guvernare al acestuia primesc votul de învestitură – 315 voturi pentru ܈i 145 împotrivă40.
Programul viza perioada anilor 2001- 2004 unde se accentuează faptul ca popula܊ia României a
optat pentru o conducere social- democrată, fosta guvernare fiind supusă criticii. Adrian Năstase
afirma că Guv ernul va porni de la ideea construirii unui program de guvernare românesc. Astfel

35 http://www.psd.ro/istoric -PSD website.
36 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-parlamentul-romaniei- 2000 –Autoritatea Electorală Permanentă.
37 http://www.mit.edu/~romania/Events/Votingcenter-00/adevarul-011dec00.html -Ministerul Afacerilor Interne.
38 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale- 2000 –Autoritatea Electorală Permanentă.
39 Simona ܇tefănescu , în, „Cuget Liber”, Anul XII, Nr. 3110, 3 octombrie 2000.
40 Domni܊a ܇tefănescu, 11 ani din istoria României, decembrie 1989-decembrie 2000: o cronologie a evenimentelor,
Editura Ma܈ina de scris, Bucure܈ti, 2011,pag. 901.

Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru următoarea perioada de guvernare următoarele priorită܊i:
relansarea cre܈terii economice; combaterea sărăciei ܈i a ܈omajului; refacerea aut orită܊ii statului ܈i
a institu܊iilor sale; reducerea birocra܊iei, combaterea corup܊iei ܈i a criminalită܊ii; continuarea ܈i
accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană ܈i în NATO41.

2.2. Alegerile din anul 2000 la Constanța

Alegerile locale din data de 4 iunie au arătat că în jude܊ul Constan܊a PDSR este favoritul
electoratului, ob܊inând cele mai multe mandate. Din 45 de mandate de consilieri jude܊eni, PDSR
a ob܊inut 10, cel mai apropiat concurent fiind PD cu 9 mandate. Partidul a ob܊in ut majoritatea
voturilor, atât în alegerile pentru Consiliul Local Municipal 25%, cât ܈i pentru cele Consiliul
Jude܊ean 22%42. A fost pierdută însă func܊ia de Pre܈edinte al Consiliului Jude܊ean, aceasta fiind
ob܊inută de candidatul independent Nicu܈or Constantinescu. Ce ܊ine de alegerile pentru primar,
Constan܊a a cunoscut o hegemonie a lui Radu ܇tefan Mazăre, care în premieră a ob܊inut postul de
primar al municipiului fiind candidat independent43. PDSR însă s -a eviden܊iat ܈i aici, candidatul
său Tudor Baltă a reu܈it sa ajungă până în cel de -al doilea tur de scrutin unde a ob܊inut 35,17%
din voturile constăn܊enilor.
Alegerile parlamentare din noiembrie la nivelul jude܊ului Constan܊a , de asemenea, au fost
de succes pentru Partidul Democra܊iei Sociale din Româ nia. În urma scrutinului au acumulat
33% din to talul voturilor ܈i un număr de ܈ase mandate în Camera Deputa܊ilor. Cele 6 mandate au
fost împăr܊ite între Tudor Baltă care a candidat ܈i la func܊ia de primar, Aurel Daraban, ܇tefan
Giuglea, Octavian Mitu, Marian Motoc, Liana Naum . În Senat PDSR a ob܊inut 35,69% ܈i două
mandate oferite lui Dan Nicolae Rahău ܈i Traian Rece. Dan Nicolae Rahău cu o lună înainte de
alegeri ܈i -a expus părerea cu privire la modificare Constitu܊iei României, fiind de părere că în
cadrul acesteia sunt unele prevederi care sunt contra re legisla܊iei Uniunii Europene44. În ceea ce

41http://www.monitoruljuridic.ro/act/program- de-guvernare-din- 28-decembrie- 2000 -pe-perioada- 2001 -2004-
emitent-parlamentul-publicat-n-monitorul- oficial- nr-25879.html -Monitorul Juridic.
42 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-locale- 2000 –Autoritatea Electorale Permanentă.
43 Mihaela Ivănescu, Alegeri Юi Comportamente Electorale în România de la Local la Național , Editura Universitară
Bucure܈ti, 2015, pag. 160.
44 Cortizo Romeo Cazacu, în „Cuget Liber” Anul XII, 3110, 3 octombrie 2000.

prive܈te alegerile preziden܊iale , Ion Iliescu, din partea PDSR , a fost ales de către electorii
constăn܊eni în majoritate.
Alegerile din anii 2000, atât la nivel local, cât ܈i la nivel na܊ional, a fost un succes pentru
PDSR. Având în vedere faptul că alian܊a Polul Democrat Social din România a câ܈tigat alegerile,
iar la nivel local PDSR a ob܊inut 444 de mandate.

2.3. De la P.D.S.R. la P.S. D .

La 16 iunie 2001, pe scena politică românească are loc un eveniment important – actualul
Partid Social Democrat a fost întemeiat în urma fuziunii PSDR ܈i PUR. Această organizare a
fostei alian܊e Polul Democrat Social a însemnat o pagină nouă în politica românească . La
Congresul de constituire al PSD, Adrian Năstase , pre܈edintele partidului la acel moment, a
afirmat noul curs politic al partidul în ceea ce prive܈te social -democra܊ia modernă, raportată la
problemele ܈i priorită܊ile actualită܊ii45. Actualul PSD ܈i -a început drumul după acest Congres de
constitu ire, principalele priorită܊i ale partidului rămânând integrare a în structurile nord-atlantice
܈i cre܈terea economică a statului pentru bunăstarea cetă܊enilor46.

2.4. Alegerile generale din 2004

După guvernarea de patru ani a Partidului Social Democrat, alegerile din 2004 prezentau
o nouă provocare pentru ace܈tia. PSD a avut o campanie electorală lini܈tită, fără multă zarvă ܈i
abateri. Acest partid fiind cunoscut pentru numeroasele sale ali an܊e, de această dată PSD s -a aliat
cu Partidul Umanist Român, creând alian܊a Uniunea Na܊ională PSD+PUR. Alegerile generale din
acel an au avut loc la data de 28 octombrie, rezultatele reprezentând un succes pentru PSD.
Alian܊a sa a câ܈tigat alegerile cu u n scor de 36%, ob܊inând 132 de mandate în Camera
Deputa܊ilor. Diferen܊a de voturi a fost una mică între Alian܊a PSD+PUR ܈i Alian܊a Dreptate ܈i
Adevăr DA PNL-PD care s- a plasat pe locul 2 cu 31% ܈i 112 mandate. La acele alegeri Alian܊a

45https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2015/10/17/documentar-congresele-psd -1990 -2015 –11-02-16 –
Agen܊ia Na܊ională de presă.
46 http://www.psd.ro/despre/cine-suntem -Site Oficial PSD.

DA a fost principala opozi܊ie a Uniunii Na܊ionale. În Senat locurile erau stabilite în acela܈i mod
– PSD+PUR a luat 57 de mandate fiind urmat de PNL-PD cu 49 de mandate47.
Lupta între cele două mari alian܊e a fost una foarte strânsă. Odată cu anun܊area
rezultatelor, în următoarele zile candidatul la alegerile preziden܊iale al Alian܊ei DA, Traian
Băsescu , sus܊inea că alegerile au fost fraudate din partea PSD+PUR. De asemenea a fost solicitat
din partea sa destituirea Biroului Electoral Central ܈i arestarea directorului care a pregătit această
schemă de fraudă care a oferit 200 .000 de voturi care erau menite să fie nule ܈i au trecut în
favoarea Alian܊ei Uniunea Na܊ională48. PSD însă sus܊ine ca alegerile au fost corecte ܈i
argumentele aduse de Traian Băsescu sunt false.

Alegerile preziden܊iale , de asemenea, au fost foarte interesante în acel an. Adrian
Năstase , la acel moment pre܈edinte al PSD , a candidat pentru func܊ia de pre܈edinte , câ܈tigând în
primul tur de scrutin cu scorul de 40%. Liderul Alian܊ei DA, Traian Băsescu a ob܊inut 33 %. În al
doilea tur de scrutin Adrian Năstase a suferit un e܈ec, diferen܊a de 3 % între cei 2 i-a oferit lui
Traian Băsescu scaunul de pre܈edinte al României pentru un mandat de cinci ani.
Adrian Năstase a fost ales pre܈edinte al Camerei Deputa܊ilor , iar Nicolae Văcăroiu
pre܈edinte al Senatului, PSD ob܊inând două dintre cele mai importante posturi din Parlamentul
României. De eviden܊iat este faptul că Adrian Năstase s -a aflat în această func܊ie până la 16
martie 2006, părăsind fotoliul din cauza unor acuza܊ii de corup܊ie. La acel moment, Adrian
Năstase era considerată cea mai influentă persoană de pe scena politică românească49. Fiind
înlocuit de Bogdan Olteanu din partea PNL. Partidul Umanist Român a părăsit alian܊a PSD+PUR
pentru a participa la guvernare alături de Alian܊a DA.

2.5. Alegerile din 2004 la Constanța

Alegerile locale s- au desfă܈urat în 2004 pe datele de 6 ܈i 20 iunie. Cu trei zile înainte de
primul tur de scrutin, cotidianul local „Cuget Liber ” a prezentat sumele cheltuite de candida܊i

47 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-parlamentul-romaniei-2 004
48 Andra Secelea nu, în „Cuget Liber”, Anul XVI, Nr 4384, 1 decembrie 2004.
49http://www.adevarul.ro/news/politica/video-istoria-alegerilor-prezidentiale- 2004 -2009 -marile-victorii-traian-
basescu-1_545127d40d133766a858cfe9/index.html -Portal de ܇tiri.

pentru publicitatea electorală. Radu Mazăre , care a câ܈tigat primul său mandat în 2000 ca
independent, în 2003 s-a afiliat Partidului Social Democrat, devenind pre܈edinte al organiza܊iei
jude܊ene a partidului, ܈i în campania electorală din 2004 a cheltuit o sumă record de 211 .434 de
dolari, mai mult decât întregul PSD la nivel de jude .܊
Electoratul constăn܊ean ܈i -a arătat simpatia fa܊ă de PSD , acesta reu܈ind să ob܊ină 45,3%
din voturi pentru Consiliul Jude܊ean. Din 37 de posturi de consilieri jude܊eni, PSD a ob܊inut 20
reu܈ind să -܈i impună ܈i candidatul pentru func܊ia de Pre܈edinte al Consiliului Jude܊ean , pe
Nicu܈or Constantinescu50. Pentru func܊ia de primar al municipiului Constan܊a , favorit era fostul
câ܈tigător , Radu ܇tefan Mazăre din partea PSD . Radu Mazăre a câ܈tigat din primul tur de scrutin
cu un scor excep܊ional de 56%51.
Rezultatele alegerilor parlamentare au arătat ca într -o scurtă perioadă de timp cetă܊enii î܈i
pot schimba preferin܊ele. Alian܊a DA PNL -PD a câ܈tigat alegerile cu un scor de 35% ܈i patru
mandate în Camera Deputa܊ilor, fiind urma܊i de Alian܊a PSD+PUR cu 34% ܈i la fel patru
mandate oferite lui Corneliu Ioan Dida, Eduard Martin, A lexandru Mazăre ܈i Adrian Mihei. În
Senat lucrurile s- au a܈ezat în acel a܈i mod, Alian܊ă DA a câ܈tigat două mandate, iar PSD+PUR
doar un mandat, oferit lui Cristian Diaconescu.
În compara܊ie cu alegerile din 2000 PSD a cunoscut o scădere destul de mare, a legerile
fiind câ܈tigate de Alian܊a DA. Primarul Constan܊ei la acel moment Radu Mazăre s -a plâns în
urma alegerilo r, că în întreg jude܊ul Constan܊a studen܊ii au votat to܊i împotriva PSD, p rimarul
declarând că odată ce mai mul܊i oameni votează cu partidul d in care fac parte, va putea atrage
mai mul܊i bani pentru a -i investi în toate ramurile ora܈ului pentru dezvoltarea acestuia. A fost
܊inut un discurs în fa܊a profesorilor care le predau ore acelor studen܊i care nu au sus܊inut PSD -ul.
Radu Mazăre ܈i -a expus clar punctul său de vedere că trebuie sus܊inut în al doilea tur de scrutin
al alegerilor preziden܊iale pe Adrian Năstase. La un moment dat o parte din profesori s -au ridicat
܈i au părăsit sala52. De asemenea Primarul Constan܊ei le -a cerut lucrătorilor de la RAJA să -l
voteze pe Năstase, fie că le place sau nu. Radu Mazăre la acea întâlnire a spus ” De ce sunt aici?
Să vă rog ca, indiferent cum a܊i votat acum o săptămână, să vota܊i cu Năstase. Fie că vă place, fie
că nu. Pentru că patru ani următorul guvern va fi format tot d in PSD. Ca primar al ora܈ului vă
recomand să merge܊i să vota܊i cu Năstase”. El iară܈i a afirmat faptul că îi va fi mai u܈or să ob܊ină

50 M. Ivănescu, op. cit., pag. 169.
51 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-locale- 2004 –Autoritatea electorală permanentă.
52 Andra Seceleanu, în „Cuget Liber”, Anul XVI, Nr.4391, 9 decembrie 2004 .

bani pentru Constan܊a dacă pre܈edinte va fi Năstase. Din punctul meu de vedere este un fenomen
total absurd să recurgi la astfel de ܈antaje, cum făcea Radu Mazăre la acele alegeri, f iind o
propagandă deschisă, elect oratul fiind pus în situa܊ia de vot benevol -impus53.

2.6. Alegerile parlamentare din 2008

Alegerile din 2008 au fot unice datorită schimbării sistemului electoral. La referendumul
privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, din
2007, cetă܊enii s -au arătat deschi܈i unor schimbări pe scena politică ܈i au votat cu un procent de
81% pentru al egerile în circumscrip܊ii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două
tururi54. De asemenea a fost modificat ܈i mandatul pre܈edintelui pentru a evita alegeri
concomitente de la 4 ani la 5.
Alegerile au avut loc la 30 noiembrie, Partidul Social Democrat de această dată s -a
prezentat cu altă alian܊ă alături de Partidul Conservator, fostul Partid Umanist Român , cu care
PSD a participat î n 2004. Alian܊a Politică PSD+PC a avut un scor pu܊in mai mare fa܊ă de PDL în
Senat 34,16%, fa܊ă de 33,57% ܈i în Camera Deputa܊ilor 33,09%, fa܊ă de 32,36%. Cu toate că a
acumulat un număr mai mare de voturi , a ob܊inut un număr mai mic de mandate , din cauza
noului sistem electoral. În Senat a ob܊inut 49 de mandate, fa܊ă de 51 ob܊inute de PDL, iar în
Camera Deputa܊ilor PSD a ob܊inut 114 mandate, iar PDL 115 mandate. Câte un mandat în
ambele camere a făcut diferen܊a între cele doua partide. În urma scrutinului, nici un partid nu a
reu܈it să ob܊ină o majoritate. Cele două partide s- au aflat multă vreme în contradic܊ie, în urma
alegerilor s- a decis să formeze o coali܊ie guvernamentală pentru următorii patru ani. Această
coali܊ie era mai mult una formală doar pentru a nu lăsa ܊ara fără un guvern, între cele două mari
partide au apărut certuri încă de la început când a fost propus Dan Voiculescu pentru conducerea
Senatului, care era una dintre cele mai importante persoane din Partidul Conservator55. În urma
formării guvernului , PSD a ob܊inu t 13 posturi la diversele Ministere.

53 Ibidem.
54 http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=referendum-privind-introducerea-votului-unin ominal-pentru-alegerea-membrilor-
parlamentului-romaniei- 2007
55 Corina Prahova, în „Cuget Liber”, Anul XVIII, Nr.5628, 20-21 decembrie 2008,.

2.7. Alegerile din 2008 la Constanța

La alegerile locale, PSD câ܈tigat alegerile începând cu victoria lui Radu ܇tefan Mazăre la
func܊ia de p rimar al municipiul ui Constan܊a, iară܈i din primul tur de scrutin, cu un scor de 68%.
La Consiliul Local Municipal, PSD ob܊ine 59% ܈i 19 mandate, cel mai apropiat con curent PDL
ob܊ine doar 17%. La Consiliul Jude܊ean a ob܊inut 58% din voturi ܈i 20 de mandate. De asemenea,
a fost câ܈tigată ܈i func܊ia de pre܈edinte al Consiliului Jude܊ean, candidatul P SD Nicu܈or
Constantinescu ob܊inând 56% din voturi. La aceste alegeri, Constan܊a a dat dovadă de încredere
fa܊ă de PSD, acesta din urmă fiind liderul alegerilor.
În cazul alegerilor parlamentare , PSD în municipiul Constan܊a ܈i-a început campania
electorală în afara calendarului stabilit de lege56. Aceas tă încălcare nu i -a împiedicat pe
constăn܊eni să voteze tot cu PSD. Alian܊a PSD+PUR ob܊ine 47% ܈i cinci mandate în Camera
Deputa܊ilor , repartizate între Matei Brătianu, Cristina Dumitrache, Antone la Marinescu, Eduard
Martin, Manuela Mitrea. În Senat, diferen܊ele de voturi sunt ܈i mai mari, PSD+PC are 51% ܈i
două mandate pentru Alexandru Mazăre ܈i Nicolae Moga.
Primarul Constan܊ei a afirmat la acele alegeri : „În Traian Băsescu nu po܊i să ai încrede re,
iar PD L este Traian Băsescu.” Este evident faptul că neîn܊elegerile dintre cele două partide au
dus la formarea unui guvern instabil, desemnările au decurs cu mulă disensiune57.

2.8. Alegerile prezidențiale din 2009

Alegerile preziden܊iale din 2009 s -au desfă܈urat pe 22 noiembrie ܈i 6 decembrie.
Candidatul din partea PSD a fost Mircea Dan Geoană, care în urma primului tur de scrutin a
ob܊inut 31,15% , mai pu܊in fa܊ă de Traian Băsescu din PDL cu 32,44%. Al doilea tur de scrutin,
după părerea mea , a fost cea mai strânsă lupta preziden܊ială. Traian Băsescu ob܊ine 50,33% ܈i
Mircea Dan Geoană 49,66%. Aceste rezultate i -au oferit lui Traian Băsescu al doilea mandat de
pre܈edinte. În ceea ce prive܈te Constan܊a, Traian Băsescu a fost favorizat în al doilea tur de
scrutin. În Constan܊a s -a dovedit faptul că electoratul local percepe diferit tipurile de alegeri. Se

56 Adina Bocai, în „Cuget Liber”, Anul XVIII, Nr. 556 8, 11-12 octombrie 2008.
57http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-parlamentare-2008/mazare- in-traian-basescu- nu-trebuie- sa-ai-incredere-iar-
pd-l-este-basescu-video- 525677 -Portal de noută܊i

evaluează candida܊ii în mod diferit, ceea ce a dus la oferirea voturilor pentru candidatul PDL. În
cazul în care la alegerile parlamentare ܈i locale victoria a ob܊inut -o Partidul Social Democrat58.

Concluzii

Partidul Social Democrat a avu t o influen܊ă majoră în statul român. După căderea
regimului comunist consolidarea democra܊iei este în continuă dezvoltare pâ nă în prezent, PSD
fiind un partid de centru-stânga care a fost ܈i este un element important din via܊a politică
românească. În perioada în care a guvernat PSD, au fost elemente pozitive de guvernare dar ܈i
elemente negativ e. Adrian Năstase afirma că în perioada anilor 2000-2004, România a cunoscut
o cre܈tere economică de până la 8%. În aceea܈i ani, PSD era învinuit de salariile mici ale
profesorilor din întreaga ܊ară59. Reiese că acest partid este unul foarte controversat. Este
interesant faptul că PSD are o serie întreagă de coali܊ii. Acest lucru arată că este un partid
flexibil, deschis pentru alte viziuni politice. Deseori se întâmplă ca aceste alian܊e să fie pur
formale doar pentru acumularea unui număr necesar de voturi ܈i posibilitatea de a guverna. De
asemenea, problema c orup܊iei a fost prezentă mereu în interiorul acestei forma܊iuni politice.
Oameni de rang înalt precum acela܈i Adrian Năstase fiind învinuit de corup܊ie împreună cu so܊ia
sa. Nu cred ca este admisibil ca un fost prim-ministru al unui sta t atât de mare ca România să fie
învinuit în atâtea dosare de corup܊ie ܈i de spălare de bani. În cele din urmă integrarea europeană a
fost unul dintre scopurile ini܊iale ale partidului, acest fapt fiind realizat într-un final. România în
perioada acestor ani, după părerea mea, putea să devină un lider european, la nivelul celorlalte
܊ări, doar că , comunismul ܈ i-a lăsat amprenta în spa܊iul r omânesc pentru câteva decenii de acum
înainte. Este admisibil ܈i faptul că perioadele de guvernare a le PSD-ului puteau să aducă un nivel
de trai mai bun pentru cetă܊eni decât ceea ce vedem în prezent.

58 M. Ivănescu. op. cit. , pag. 193.
59 „Cuget Liber”, Anul XVI, Nr.4377, 23 noiembrie 2004 .

Bibliografie:

Presă :
„Cuget Liber ”, Anul II, joi, 5 aprilie 1990.
„Cuget Liber ”, Anul II, Nr. 115, miercuri, 16 mai 1990.
„Cuget Liber ”, Anul II, Nr. 118, sîmbătă, 19 mai 1990.
„Cuget Liber ”, Anul II, Nr. 121, joi, 24 mai 1990.
„Cuget Liber ”, Anul II, Nr. 123, sâmbătă, 26 mai 1990.
„Cuget Liber ”, Anul II, Vineri, 24 august 1990.
„Cuget Liber ”, Anul III, Nr. 465, joi, 26 septembrie 1991.
„Cuget Liber ”, Anul IV, Nr. 592, mar܊i, 31 martie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul IV, miercuri, 30 septembrie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul IV, joi, 15 octombrie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul IV, Nr. 539, joi, 16 ianuarie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul IV, Nr. 559, joi, 13 februarie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul IV, Nr. 567, mar܊i, 25 februarie 1992.
„Cuget Liber ”; Anul VIII, Nr. 1928, joi, 21 noiembrie 1996.
„Cuget Liber ”, Anul VIII, mai 1996.
„Cuget Liber ”, Anul VIII, miercuri, 5 iunie 1992.
„Cuget Liber ”, Anul VIII, vineri, 7 iunie 1996.
„Cuget Liber ”, Anul VIII, luni, 17 iunie 1996.
„Cuget Liber ”, Anul XII, Nr. 3110, 3 octombrie 2000.
„Cuget Liber ”, Anul XVI, nr 4384, 1 decembrie 2004.
„Cuget Liber ”, Anul XVI, Nr.4391, 9 decembrie 2004.
„Cuget Liber ”, Anul XVIII, Nr.5628, 20-21 decembrie 2008.
„Cuget Liber ”, Anul XVIII, Nr. 5568, 11-12 octombrie 2008.
„Cuget Liber ”, Anul XVI, Nr.4377, 23 noiembrie 2004.

Surse on- line (presă ܈i alte site -uri):

www.ziuaconstanta.ro (Site-ul oficial al cotidianului „Ziua de Constan܊a” )
www.agerpres.ro (Site-ul oficial al Agen ܊iei Na܊ionale de Presă AGERPRES)
www.adevarul.ro (Site-ul oficial al cotidianului „Adevărul” )
www.roaep.ro (Site-ul oficial al Autorită܊ii Electorale Permanente)
www.monitoruljuridic.ro (Monitorul Juridic Român)
www.ziare.com (Portal de ܇tiri Ziare)
www.psd.ro (Site-ul oficial al Partidului Social Democrat)

Literatură de specialitate :

BRĂTIANU, Traian, Politică Юi societate în Dobrogea : o istorie a partidelor politice Юi a
administrației publice dobrogene : 1878 – 2009 , Editura Funda܊iei „Andrei ܇aguna”, Constan܊a,
2010.
IVĂNESCU, Mihaela, Alegeri Юi comportamente electorale în România : de la local la n ațional ,
Editura Universitară , Bucure܈ti, 2015.
܇TEFĂNESCU, Domni܊a, 11 ani din istoria României, decembrie 1989-decembrie 2000: o
cronologie a evenimentelor , Editura Ma܈ina de Scris, Bucure܈ti, 2011.

Anexe: