SPECIALIZAREA TEHNOLOGII AUDIO VIDEO ȘI TELECOMUNICAȚII APLICAȚII MULTIMEDIA EDUCAȚIONALE COODONATOR ȘTIINȚIFIC Conf. Dr. Fiz. SIMONA CASTRASE… [306240]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

SPECIALIZAREA TEHNOLOGII AUDIO VIDEO ȘI TELECOMUNICAȚII

APLICAȚII MULTIMEDIA EDUCAȚIONALE

COODONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf. Dr. Fiz. SIMONA CASTRASE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE DESPRE E-LEARNING……………………..5

I.1. Definiție……………………………………………………………………5

I.2. Istoria e-learning-ului………………………………………………… …..5

CAPITOLUL II. E-LEARNING-UL ÎN ROMÂNIA………………………………………7

II.1. Apariția e-learning în România………………………………………..……7

II.1.1. E-learning în k-12……………………………………………..……..8

II.1.2. E-learning în învățământul superior………………………..…………9

II.1.3. E-learning în industrie………………………………………………11

II.1.4. E-learning în OG și ONG…………………………………………..12

II.2. Portaluri educaționale românești………………………………………..13

II.2.1. Portalul Ministerului Educației Naționale…………………….……13

II.2.2. Portalul ofertei de cursuri………………………………………….14

II.2.3. Portalul SEI……………………………………………………..…15

II.2.4. Portalul Timesoft……………………………………………..……16

II.2.5. Portalul Didactic……………………………………………..…….17

II.2.6. Portalul C.N.D.Î.P.T……………………………………………………………….17

II.2.7. Platforma educațională Moodle…….………………………………18

II.2.8. Platforma educațională iTeach…….……………………………….19

CAPITOLUL III. UTILIZAREA TIC ÎN PROCESUL DE EDUCAȚIE………………21

III.1.Rolul TIC în procesul de educație modern…………………..……..….21

III.2.Infrastructura TIC pentru e-Learning……………………………………21

III.3.Tehnologii pentru e-Learning………………………………….……….22

III.3.1. Instrumente hardware…………………………………….……….22

III.3.2. Instrumente software………………………………………………23

III.3.3. Instrumente de comunicare…………………………………….…23

CAPITOLUL IV DEZVOLTARE MATERIALE ÎN FORMAT ELECTRONIC….….24

IV.1 Activități educaționale în clase virtuale…………………………..……25

IV.1.1 Clasă vituală. Definiție și componente……………………..…….25

IV.1.2. Materiale didactice utilizate într-o clasă virtuală……..……..….26

IV.1.3. Bazele formării clasei virtuale……………………………………28

IV.2. Dezvoltarea materialelor didactice în format electronic utilizând instrumente de captură video…………………………………………………………..…..…29

IV.2.1. Introducere………………………………………………………..29

IV.2.2. Crearea conținutului video………………………………………..29

IV.2.3. Adobe Captivator…………………………………………….…..30

IV.2.4. Camtasia………………………………………………………….30

IV.2.4.1. Camtasia Recorder……………………………………….31

IV.2.4.2. Editorul Camtasia……………………………………..….32

IV.2.5. Snagit……………………………………………………………..33

IV.3.Gestiunea electronică a activităților online. Laboratoare virtuale…….. 34

IV.3.1. Upload sau download de documente………………………..……34

IV.3.2. Adnotare de documente………………………………….….……35

IV.3.3. Management de documente………………………………..…….36

IV.3.4. Partajare de documente………………………………..……..…..37

IV.3.5. Laboratoare virtuale………………………………………..……38

Concluzii……………………………………………………………………………………..39

Bibliografie……………………………………………………………..……………………40

INTRODUCERE

Dezvoltarea reprezentativă care este cunoscută de tehnologia informației și a comunicațiilor a dus la înregistrarea unei dezvoltări în domeniul învățării asistate de computer.

O dată cu dezvoltarea sistemul informatic metodele de predare au evoluat și acestea. Așadar, [anonimizat],dar și de evaluare.

Alegerea acestei teme a fost influențată de dezvoltarea în care se află în momentul de față tehnologia,evoluție care a influențat și metodele educaționale clasice românești.

Subiectul este unul de actualitate, e-learningul fiind o metodă educațională modernă și aflată plină expansiune,chiar dacă nu înlocuiește învățământul tradițional, poate să ajute la îmbunătățirea acestuia.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE DESPRE E-LEARNING

I.1 Definitii

E-learning simbolizează folosirea de media electronică și tehnologii informaționale și de comunicație în educație. E-learning înglobează toate formele de tehnologie educațională în educație și învățare.

În sens general, prin e-learning se percepe totalitatea împrejurărilor educaționale în care se folosește semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicării. Termenul a fost preluat din literatura anglo-saxonă. Calculatorul și materialele electronice sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca și mijloc de comunicare.

În sens restrâns, e-learning semnifică un tip de învățamânt la distanță, o practică planificată de predare-învățare organizată de o instituție ce procură imediat materialele într-o o ordine secvențială și logică pentru a putea fi dobândite de studenți în stil propriu. Mijlocirea are loc prin noile tehnologii ae informației și comunicării, în mod particular prin Internet. Internetul reprezintă atât mediul de furnizare al informației, cât și canalul de comunicare între participanți.[1]

I.2 Istoria e-learning-ului

Termenul de învățare electronică există încă din anul 1999. Atunci când cuvântul a fost folosit pentru prima dată, au început sa apară și alți termini, ca de exemplu : “învățarea online” sau “învățarea virtulă”. În căutarea unei descrieri cât mai exacte s-a ajuns la termenul de e-learning. Cu toate acestea, principiile care stau la baza învățării electronice au fost bine documentate în întreaga istorie si exisță dovezi care sugerează că primele forme de învățare electronică au existat încă cu mut timp în urmă. Cu mult înainte de lansarea internetului, au fost oferite cursuri la distanță pentru a putea oferi studenților educație pe teme sau abilități specifice. În anii 1840, Isaac Pitman a început să le predea elevilor săi prin corespondență. În 1924 a fost inventată prima “mașină de testare”. Acest dispozitiv a permis studenților să se testeze singuri. Apoi în anul 1954, BF Skinner, profesor de la Harvard , a inventat “mașina de predare”, care a permis școlilor să administreze instruirea programată a studenților. Abia în anul 1960 a fost introdus primul program de instruire pe calculator. Acest program de instruire bazat pe calculator a fost cunoscut sub denumirea de “PLATO-Programmed Logic for Automated Teaching Operations”.

În anii 1980, odată cu introducerea calculatorului și a internetului, instrumentele de e-learning și metodele de furnizare s-au extins. Odată cu primul MAC din anii 1980, persoanele fizice au început să aibă computere în propriile case, facilitând astfel învățarea unor subiecte particulare. În următorul deceniu, mediile virtuale de învățare au început să se dezvolte foarte mult, oamenii obținând acces la o multitudine de oportunități de informare online și e-learning.

La începutul anilor 1990, au luat naștere o mulțime de școli pentru a furniza cursuri online, pentru a profita de internet și de a aduce educație persoanelor care nu pot lua parte la cursurile dintr-un colegiu din cauza constrângerilor geografice sau din cauza lipsei de timp. Progresele tehnologice au ajutat instituțiile educaționale să reducă costurile învățării la distanță. La sfârșitul anilor 1990, sistemele de management ale învățării (Learning Management Systems-LMS) s-au raspândit pe o scară mai largă. Unele universități au preferat sa își proiecteze și dezvolte propriile sisteme, însă majoritatea instituțiilor de învățământ au început cu sistemele existente pe piață în momentul respectiv.

În anii 2000, întreprinderile au început sa utilizeze e-learning pentru a-și instrui angajații. De asemenea și vechii angajați au avut ocazia de a-și îmbunătății baza de cunoștințe și de a-și dezvolta competențele. La domiciliu, persoanele au avut acces la programe care le-au oferit oportunitatea de a avansa într-un anumit domeniu.

Viitorul deține un nou val de e-learning, cursuri masive deschise online “Masive Open Online Courses-MOOCs”, cursuri selective online ”Selective Open Online Courses-SOOCs”, chiar și site-uri web, cum ar fi Youtube. Persoanele fizice și companiile folosesc oportunitatea de a utiliza aceste puncte de desfacere pentru a împărtăși informații și pentru a învăța unul de la celălalt. [2]

CAPITOLUL II

E-LEARNING-UL ÎN ROMÂNIA

II.1. Apariția e-learning-ului în România

Ca membră al Uniunii Europene (UE), deși parte a blocului EE, România este ghidată de deciziile luate la nivelul UE. În acest context, în România, în cadrul strategiei generale a tehnologiilor informației și comunicațiilor din UE, Ministerul Educației și Cercetării încearcă să pună în aplicare evaluarea online, precum și lecțtiile online pentru diverse discipline. UE definește e-Learning drept "utilizarea noilor tehnologii multimedia și a internetului pentru a îmbunătăți calitatea învățării prin facilitarea accesului la resurse și servicii, precum și la schimburi și colaborări de la distanță".

Conceptul de e-learning a fost introdus în România aproximativ în urmă cu două decenii prin paradigma Universității Virtuale, însă primele sisteme software de învățare Java bazate pe Java au apărut în 1999 în jurul unor centre universitare majore.

De atunci, conceptul de e-Learning a fost folosit mai frecvent în România. În prezent, toate universitățile din România, precum și unele organizații guvernamentale și non-guvernamentale utilizează platforme de e-learning cu o frecvență lentă, dar în creștere. Scopul principal al acestor platforme este acela de a oferi educație la distanță pentru o forță de muncă din ce în ce mai mare în sectorul serviciilor, precum și reîncadrarea forței de muncă din România.

Creșterea sectorului IT din România în ultimul deceniu a determinat necesitatea unei educații rapide într-o varietate de domenii tehnologice. Marele avantaj al sectorului este prezența unei forțe de muncă înalt calificate care a determinat dezvoltarea de software și servicii, cu o creștere uimitoare de aproximativ 40% din 2000 . Utilizarea cursurilor online pentru formare elimină necesitatea de a oferi un cadru complet pentru salariați, reducând în mare măsură costurile pentru înființarea și menținerea unui spațiu educațional pentru forța de muncă din România. Mai mult, atunci când elevul are control asupra momentului în care materialul este prezentat, acesta este mai bine pregătit să păstreze informația în loc să se simtă grăbit sau stresat.

În România, segmentul mai în vârstă al populației se confruntă cu diviziunea digitală iar în zona rurală cu diviziunea urban-rurală, datorită pătrunderii lente a tehnologiei în primii ani ai erei post-revoluționare (1989). Tehnologia e-learning poate diminua aceste lacune, permițând persoanelor de toate vârstele și meseriile să învețe noi competențe fără restricțiile unei săli de clasă tradiționale. Tinerii și bătrânii pot folosi cursuri online pentru a învăța o nouă abilitate, pentru a-și îmbunătăți cariera sau doar pentru a diminiua decalajul digital.

În timp ce implementarea e-Learning continuă să rămână în urmă în România, am identificat o serie de eforturi în această direcție. Tendința de eLearning nu a fost uniform adoptată în sistemul universitar din România, însă există semne de inițiativă în alte domenii. Următoarele secțiuni prezintă aceste inițiative clasificate pe baza domeniului lor de aplicare.[3]

II.1.1 E-learning în K-12

Termenul de K-12 este un termen utilizat în educație, este o prescurtare pentru învățâmântul de la grădiniță (K) până la liceu (clasa 12).

Există în prezent aproximativ 80 de licee virtuale în 18 țări diferite din Europa, aproximativ 50% fiind private. Majoritatea inițiativelor K-12 au aproximativ 500 de studenți și sunt orientate spre incluziunea socială a elevilor din afara granițelor școlilor tradiționale. Acestea reprezintă un spectru pedagogic complet de la 100% pe internet până la o interacțiune semnificativă față în față. Școlile au tendința de a servi: bolnavii pe termen lung, studenții cu dizabilități, părinții tineri sau femeile însărcinate, călătorii, cei agresați sau pe cei cu fobii școlare, studenți cu probleme de comportament, abandonați, tineri închiși sau izolați geografic. Alte școli se află în sprijinul studenților cu nevoi speciale de limbă, expatriați sau artiști de elită.

Una din primele inițiative de e-learning din România este destinată învățământului liceal și este destinată pregătirii copiilor români care intenționează să-și continue studiile la o universitate americană.

O inițiativă nouă în România, pe baza tendinței propuse de proiectele UE, este portalul românesc de profesori online iTeach. Alte cursuri vizează evaluarea calității colaborării, evaluarea calității predării, precum și un curs de utilizare a sistemelor digitale și a instrumentelor software în educație.

Un sondaj de cercetare privind noile tehnologii în procesul de predare și învățare la școlile rurale și urbane realizat de Centrul pentru Dezvoltare și Inovare arată că frecvența utilizării laboratoarelor electronice în mediul urban (24,8%) este sporită, datorită numărului mare de studenți comparativ cu zonele rurale (19,5%), ilustrate în figura 2.1.

Sondajul se încheie cu necesitatea de a extinde dezvoltarea sistemelor de management al e-Learning în România atât la nivel rural, cât și urban. [4]

Figura 2.1 Frecvența utilizării laboratoarelor în școlile din mediul rural

versus școlile din mediul urban

II.1.2 E-learning în învățământul superior

Dezvoltarea lentă a învățământului e-learning în universitățile din România se datorează, în principal, rigidității curriculum-ului, susținută de reticența instructorilor, profesorilor și liderilor universitari de a susține astfel de sisteme din motive similare altor țări (de exemplu, SUA), rezumate după cum urmează .

Rezistența la schimbare. Schimbarea implică dezvoltarea de noi competențe și cere liderilor să devină cursanți, generând unele situații incomode. Studiile arată că în institutele de învățământ superior, numai 10% – 15% din facultăți sunt deschise să adopte instrumente și tehnici de învățare electronică. Aproximativ 70% – 80% reprezintă majoritatea reticentă, care trebuie să fie convinsă că e-learning le-ar putea de asemenea aduce beneficii .

Politica limitată – calitate versus costuri – o viziune simplistă a e-learning-ului ca mijloc de creștere a înscrierii și a veniturilor este defectuoasă. O implementare reușită presupune tehnologia corectă, fiabilitatea, securitatea datelor studenților și ușurința utilizării atât de către facultate, cât și de către studenți.

Limitări bugetare. Banii reprezintă o resursă limitată, în timp ce tehnologia este un domeniu de obiective în mișcare, cu multe produse și servicii noi. Există multe căi pentru livrarea cu succes a e-Learning, cu selecție și furnizare în funcție de factori, cum ar fi dimensiunea organizației, misiunea și prioritățile. Tehnologia este la fel de bună ca abilitatea cuiva de a o gestiona și a o exploata.

Persoane cu putere de decizie necalificate. Administratorii responsabili de multe ori nu dețin în realitate baza sau cunoștințe legate de proiectarea instruirii, conformitatea, proprietatea intelectuală și experiența necesară pentru implementarea cursurilor online. Asemenea probleme pot fi atenuate prin selectarea unei echipe calificate de profesioniști cu experiență relevantă și prin pregătirea de a înțelege și identifica cele mai bune instrumente și servicii de e-learning care ar diferenția instituția pe piață.

Un exemplu al unei astfel de inițiative este Virtual University of Bucharest. Universitatea din București, a doua universitate din România, a introdus e-Learning la Academia de Studii Economice și Școala Națională de Studii Administrative și Politice. Primul program de master online a fost încercat de către Facultatea de Comunicare și Relații Publice în 2004. Un efort asociat este Academia de Studii Economice care a desfășurat primul program de masterat online bazat pe studii de caz de la Harvard Business School. Se examinează, de asemenea, substraturile învățării online (de exemplu, învățarea mixtă).

Universitatea Politehnică din București are mai multe proiecte e-Learning în desfășurare, unele dintre ele ținând seama de proiectarea instructivistă, altele dezvoltă noi metodologii de predare și cel mai important proiecte dedicate învățării experiențiale.

Odată cu proliferarea rapidă a tehnologiei de rețea în România, o altă inițiativă, Centrul de Resurse, Dezvoltare, Informare și Servicii, oferă un curs online dedicat specializării rețelei CISCO.

Există o nouă tendință pentru universitățile importante din România de a oferi cursuri online. Politehnica Timisoara, de exemplu, ofera o platforma online, UniCampus, oferind un curs Mobile e-Commerce si urmarind dezvoltarea primului curs romanesc Massive Open Online. Astfel de sisteme deschise și libere seamănă cu inițiative internaționale precum Coursera, EdX, FutureLean .

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ofera și ea o platforma educațională HyperEdu, care reprezintă un suport on-line pentru derularea programelor masterale și de formare profesională. Platforma vine ca o completare a învățământului tradițional prin tehnologiile E-Learning și nu ca o înlocuire a acestuia. Principalele avantaje ale acestui sistem sunt suportul de curs în format interactiv, care se regăsesc sub forma unor dicționare on-line (5 limbi), biblioteci virtuale, partajarea materialelor educaționale și adnotări pe marginea acestora. Printre dezavantaje se numeră gradul redus de credibilitate între cursant și personalul didactic, comunicarea greoaie și ineficieantă.

O premieră pentru Europa de Est, sistemul de admitere online lansat recent în România, propune gestionarea online a admiterii în universitățile din România. Până acum s-au alăturat cinci universități: Universitatea Româno-Americană, Universitatea Tehnică de Construcții, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică din Timișoara și Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași. Platforme similare au fost implementate cu ceva timp în urmă în țările occidentale, de exemplu UCAS din 1996 în Marea Britanie, Studielink în Olanda și CommonApp în SUA. [5]

II.1.3 E-learning în industrie

De preferință, fiecare companie ar trebui să aibă o strategie pentru a stabili căile de dezvoltare ale carierei și curricula de formare necesară, care să permită personalului să dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare. Aceste inițiative de formare ar trebui monitorizate și gestionate printr-un sistem coerent și fiabil de urmărire care să poată fi stocat, consultat și analizat după necesități. Datele sistemului vor fi utile pentru rapoartele de management privind productivitatea și pentru evaluarea avansării în carieră a persoanelor. Acest sistem de management al instruirii, denumit un sistem de management al învățării (LMS), este un element-cheie al unui plan eficient de dezvoltare profesională.

Formarea sau re-formarea forței de muncă este o problemă majoră în România, iar platformele de e-learning pentru aceste sarcini sunt în fază incipientă. Un sondaj al țărilor din Europa de Nord arată că lucrătorii din Europa de Nord sunt de patru ori mai dispuși să fie învățați de angajatorii lor decât lucrătorii din Sud . Unui studiu recent efectuat în România a răspuns unui număr de 405 de studenți, 904 de absolvenți și 825 de angajatori, ilustrând o viziune pozitivă asupra inițiativelor de e-learning cu prioritatea principală privind creșterea calității, accentul pus pe aspectele practice și legăturile cu realitățile economiei și ale pieței muncii.

Un exemplu al unei astfel de inițiative este Universitatea Virtual Business . Scopul său principal este promovarea învățării online sau la distanță care vizează completarea nevoilor pieței forței de muncă. Aceasta oferă cursuri și consultanță online pentru tinerii întreprinzători și oferă utilizatorilor săi o experiență teoretică și practică. Elevii sunt obligați să participe la aceste cursuri prin instrumente de interacțiune online cuprinzătoare, cum ar fi forumuri de discuții și canale de chat. La finalizarea lor, aceștia primesc un certificat și creditele curs pot fi utilizate pentru o diploma, în cazul în care elevii decid să urmeze un program de masterat în zonă. Virtual University a făcut parteneriate cu diverse organizații de marketing, de comunicare și de investiții (de exemplu, Finantate.ro, Markmedia.ro, Comunicare.ro și Comunicareonline.ro).

Un efort similar, Timsoft s-a concentrat pe e-Learning timp de aproximativ patru ani și a oferit peste douăzeci de cursuri on-line în IT, Consiliere, Management, Marketing și e-Formare. Alte case de software românești precum Siveco și Softwin au dezvoltat sistemul AeL e-Learning într-un efort de a facilita înțelegerea materiilor educaționale și de a spori eficiența procesului de învățare. AeL are o interfață ușor de utilizat și poate fi ușor tradusă în orice limbă.

Academia online [36] este un portal de e-Learning dezvoltat de InsideMedia cu ajutorul experților Institutului de Știință și Educație și Asociației pentru Excelență în Carieră. Oferă un set de cursuri de bază orientate spre învățarea pe tot parcursul vieții. Structura modulară a portalului și a cursurilor facilitează participarea activă și colaborarea între participanți.[6]

II.1.4 E-learning în OG și ONG-uri

Organizațiile guvernamentale din România au manifestat un interes semnificativ în tehnologiile de învățare electronică, în special în contextul inițiativelor de e-Guvernare (de exemplu, utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru îmbunătățirea activităților organizațiilor din sectorul public). Organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) din România au primit în ultimul deceniu un spijin financiar semnificativ prin subvenții UE.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile , cu sprijinul financiar al Trustului pentru Societatea Civilă din Europa Centrală și de Est, a oferit acum câțiva ani o platformă de e-Learning pentru: a furniza asistență tehnică, informații, publicitate și cercetare, îmbunătățirea impactului ONG-urilor în comunitate; pentru a prezenta o imagine cuprinzătoare a intereselor și implicării ONG-urilor în alte sectoare ale societății; îmbunătățirea vizibilității și transparenței ONG-urilor. Scopul fundației este de a crea, prin utilizarea tehnologiilor e-Learning, o societate civilă puternică și influentă, cu cetățeni responsabili care să promoveze interesele și valorile comunității.

Rezultatele unui studiu de evaluare a performanței e-guvernării sunt ilustrate în figura 2.2.

Implementarea e-guvernării în România începe să arate evoluții pozitive, cu 30% dintre cetățenii care utilizează aceste servicii în prezent. [7]

Figura 2.2 Evoluția E-guvernării în România

II.2. Portaluri educaționale românești

Există câteva portaluri educaționale românești foarte cunoscute, cum ar fi: portalul Ministerului Educației Naționale, portalul ofertei de cursuri, portalul școala online, portalul didactic.ro, portalul SEI, Centrul Național de dezvoltare al învățământului profesional ți tehnic, portalul cultura pe net, portalul Institutul de Științe ale Educației, Fundația EOS în România, eȘcoala, portalul Timesoft, eLearn Academy, etc.

II.2.1. Portalul Ministerului Educației Naționale – www.edu.ro

Acest portal a apărut în anul 1998 și prezintă activitatea Minsterului Educației Naționale, fiind cel mai important și cel mai vizitat portal educațional. Se găsesc utimele evenimente, programe, actualități, acte privind învațământul preuniversitar, superior și cercetare. Sunt prezentate metodologiile de organizare și de desfășurare ale examenelor de bacalaureat și de examinare națională,modele de subiecte, precum și baremele de corectare. (figura 2.3)

Figura 2.3. Portalul Ministerului Educației Naționale

II.2.2. Portalul ofertei de cursuri – www.1educat.ro

Portalul 1educat este un portal profilat în prezentarea cursurilor, promovând perfecționarea în anumite specializări(Figura 2.4). [8]

Figura 2.4. Portalul 1educat.ro

Portalul conține informații utile despre planificarea carierei, precum și o mulțime de resurse, dispunând și de un asistent online. Ariile disponibile ale acestui site sunt următoarele: oferta de cursuri, planificarea carierei, editor, mediul educațional, resurse și asistent online(figura 2.5).

Figura 2.5. Secțiunea –asistent online

II.2.3. Portalul SEI

Sistemul Educațional Informatizat (SEI) este un program complex inițiat de Ministerul Educației Naționale în noiembrie 2001 pentru a susține procesul de predare-învățare în învățământul preuniversitar cu tehnologii ed ultimă oră (figura 2.6).[9]

În secțiunea Noutăți și evenimente a portalul, se găsește o știre referitoare la un premiu foarte important, recunoscut pe plan internațional, premiul a fost acordat de Camera de Comerț Americană din Slovacia, în cadrul competiției „eLearning in Praxis”. Proiectul SEI a primit distincția Best eLearning Solution.[10]

Figura 2.6. Portalul SEI

II.2.4. Portalul Timesoft – www.timesoft.ro

Timesoft este o firmă din Timișoara care oferă cursuri online, găzduire sau dezvoltare de cursuri, workshop-uri online,consultanță și înstruire în e-learning și în utiizarea bogurilor, dezvoltare de sisteme integrate de e-leaning, design web. [11]

Figura 2.7. Portalul Timsoft.ro

II.2.5. Portalul Didactic.ro

Este un portal educațional ce conține materiale didactice pentru învățământul preuniversitar. Site-ul se prezintă cu următoarele secțiuni: manuale intuitext, învățământ preșcolar, învățământ primar, învățământ gimnazial, învățământ liceal, învățământ profesional și tehnic.

Figura 2.8 Portalul didactic.ro

II.2.6. Portalul Centrul Național de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic- www.tvet.ro

CNDIPT este un organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației Naționale, a luat naștere în scopul de a continua reforma învățământului profesional și tehnic (ICT), care a început cu asistența Uniunii Europene, prin programul Phare Vet Ro 9405 . CNDIPT contribuie la coordonarea științifică și elaborarea metodologiilor de pregătire a personalului didactic din învățământul profesional și tehnic, propune principiile politicii educaționale și strategiile de dezvoltare a formării profesionale inițiale prin rețeaua de unități școlare a învățământuluiprofesional și tehnic.(figura 2.9)[12]

Figura 2.9. Portalul CNDIPT

II.2.7. Platforma educațională Moodle-www.moodle.ro

Denumirea MOODLE provine de la Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment, care semnifică un mediu de studiere modular, orientat pe obiect și dinamic.

Platforma Moodle este o platformă educațională de tip e-Learning cu licență gratuită de tip Open Source, adică este o platformă cu sursă deschisă care permite oricui să contribuie la elaborarea sau îmbunătățirea sursei, cu un sistem de management al cursurilor (Curs Management System-CMS), cunoscută și ca un sistem de managementul învățării (Learning Management System-LMS) sau ca un mediu virtual de învățare (Virtual Learning Environment-VLE).[13]

Figura 2.10. Platforma educaționala moodle.ro

II.2.8. Platforma educațională ITeach-www.iteach.ro

ITeach este un mediu virtual online bazat pe paradigme Web 2.0, facilitând colaborarea pe proiecte didactice, colaborări socioprofesionale, schimburi de experiență și de învățare, precum și familiarizarea cu tehnologii noi pentru e-Learning. În prezent, iTeach găzduiește șapte cursuri online: două cursuri DigitalEdu – orientate spre instruirea profesorilor de predare în școli K-12, precum și instrumente online pentru interacțiunea de clasă, o introducere în eTwinning și un modul pentru colaborări internaționale în care este urmărită soluția teoretică și implementarea practică.

Figura 2.11. Portalul ITeach

CAPITOLUL III

UTILIZAREA TIC ÎN PROCESUL DE EDUCAȚIE

III.1. Rolul TIC în procesul de educațional modern

TIC este abrevierea de la Tehnologia Informației și Comunicațiilor și reprezintă totalitatea resurselor tehnologice digitale necesar pentru prelucrarea informației (creare,transmitere,stocare și gestionare) prin utilizarea calculatoarelor.

Dezvoltarea proceselor tehnologice în ultimele două decenii stă la baza apariției unor noi instrumente pentru optimizarea proceselor de predare și învățare. Aceste procese poartă numele de e-learning și permit cadrelor didactice să repartizeze materialele online, să observe dezvoltarea procesului de învățare și să comunice cu elevii în timp real.

Experiența introducerii în ultimii ani a diverselor aspecte de TIC în sistemul educațional este un proces complex, care nu implică doar tehnologiile ci și aspectele curriculare și pedagogice, de organizare instituțională, competențe ale cadrelor didactice.

Scopul utilizării TIC este acela de a de a ajuta cadrele didactice să implementeze utilizarea instrumentelor digitale și a formelor moderne de instruire în procesul didactic. Înstruirea modernă nu se reduce doar la cunoașterea TIC, tehnologia propriuzisă nu modifică stuctura procesului educațional. O educație de calitate poate fi dobândită doar în cazul integrării tehnologiilor digitale, conceptelor și metodologiilor pedagogice moderne, cooperării și colaborării atât a celor instruiți, cât și a celor care gestionează procesul de instruire care poartă numele de e-learning.[14]

Diverse studii realizate în ultimii ani au demonstrat că utilizarea TIC în domeniul educațional a dus la imbunătățirea rezultate elevilor, lucru datorat faptului ca TIC se adaptează cerințelor de studiere ale elevilor și necesităților de predare ale profesorilor.

În sistemul clasic de predare, elevul era doar participant la curs, însă odată cu implementarea TIC în învățământ, elevul poate interacționa și participa activ în procesul de predare-învățare și să-și formeze atenția audio-vizuală. .[15]

III.2. Infrastuctura TIC pentru e-Learning

O platformă de e-Learning este definită ca fiind o aplicație software ce utilizează Internetul și bazele TIC pentru a înlesni procesul de predare-învățare. Infrastructura TIC este alcătuită din totalitatea resurselor logice (aplicații software, tehnologii de telecomunicații, baze de date) și fizice (rețele de comunicații, echipamente,cabluri).

Platforma de e-Learning rulează pe un server Web și introduce facilități precum administrarea grupurilor de studenți, încărcarea materialelor electronice, examinare, comunicare interativă pe suport Internet, cu acces fix sau mobil. (Figura 3.1)

Materialele didactice electronice sunt memorate în baza de date ce pot fi gazduite pe serverul pe care rulează platforma sau distribuite pe unul sau mai multe echipamente conectate cu serverul.[16]

Figura 3.1. Infrastructura TIC

Accesul la facilitățile oferite de platformă se face prin intermediul unor browsere web ce rulează pe dispozitive, cum ar fi: PC, laptop, calculatoare MAC, telefoane mobile sau dispozitive PDA(Personal Digital Assistent).

III.3. Tehnologii pentru e-Learning

Evoluția procesului educațional este imposibil fără utilizarea echipamentelor digitale moderne. Aceste instrumente sunt clasificate în următoarele categorii: instrumente hardware, instrumente software, instrumente de comunicare.

III.3.1. Instrumente hardware

Instrumentele hardware sunt echipamente digitale universale sau specializate, folosite pentru asigurarea procesului de învățare și predare.

Calculatoarele personale (PC-Personal Computer) sunt cele mai utilizate echipamente pentru accesul la materialul didactic afișat online prin intermediul platformei e-Learning.

Laptopurile reprezintă o altă alternativă ale PC-urilor construite pentru accesul persoanelor care se află într-o permanentă mișcare.

Echipamentele de tip PDA(Personal Digital Assistent) și telefoanele mobile sunt o altă categorie dedicată utilizatorilor nomadici. Utilizatori acestor instrumente au acces la informații oriunde și oricând, deoarece aceste echipamente dispun de conexiune permanentă la rețea.

III.3.2. Instrumente software

Instrumentele software sunt resurse digitale de diferite tipuri: documente text, imagini, secvențe sonore sau video, obiecte care permit intervenția activă a persoanei instruite, aplicații pentru evaluare.

III.3.3. Instrumente de comunicare

Instrumentele de comunicare reprezintă totalitatea echipamentelor software și hardware utilizate în organizarea procesului de comunicare, sincron sau asincron. Printre instrumentele universale pentru comunicare sincronă individuală sau în grup se enumeră: Skype, Google talk, WhatsApp, numărul acestora fiind într-o continuă creștere. Cele mai utilizate instrumente asincrone sunt: blogurile, forumurile, Youtube,etc. Caracteristica instrumentelor educaționale software oferă posibilitatea de transmitere a informației în timp real și de stocare fără restricții de cantitate. Instrumentele hardware în aspect comunicațional sunt internetul, serverele de date, canalele de comunicații și dispozitivele de rețea care asigură transmiterea fizică a informației. [17]

CAPITOLUL IV

DEZVOLTARE DE MATERIALE ÎN FORMAT ELECTRONIC

Tehnologiile multimedia oferă utilizatorilor diferite îmbinări: imagine, sunet, voce, animație, video. Utilizarea multimedia în procesul de instruire prezintă următoarele avantaje pentru cadrele didactice: favorizarea manifestării creativității, alocarea unui timp suficient pentru anumite subiecte, creșterea interacțiunii profesorului cu elevii în vederea dezbaterii lecțiilor și înlocuirea activităților de învățare nefolositoare. Apicațiile multimedia pot fi incluse în oricare etapă în procesul de educație.[18]

R. Mayer , în carteaCambridge handbook of multimedia learning, New York, Cambridge University Press, 2005, precizează șapte elemente ale procesului de predare-învățare multimedia:

1. Principiul multimedia se referă la faptul că elevii rețin mult mai eficient informația obținută din asocierea cuvintelor cu grafica decât doar din cuvinte.

2. Principiul diviziunii atenției-elevii învață mai efficient atunci când cuvintele și reprezentarea aferentă sunt aproape decât în cazul în care acestea sunt separate.

3. Principiul modalității-elevii rețin mult mai repede din reprezentarea grafică și povestire decât doar din textul tipărit.

4. Principiul redundanței-elevii învață mult mai bine dacă informația nu este repetată în mai multe formate.

5. Principiul segmentării- elevii sunt mai receptivi atunci când informațiile sunt segmentat decât ca o uniformitate.

6. Principiul disponibilizării, se referă la logica, proximitatea spațială și temporală a materialului prezentat. Elevii învață mai bine atunci când informațiile inutile se exclud și se evidențiază informațiile principale prin indicii, imagini și cuvinte corespunzătoare.

7. Principiul personalizării face referire la faptul ca elevii recepționează mult mai repede informațiile unei prezentări multimedia sunt introduse într-o conversație.[19]

Înregistrarea materialelor este des folosită în domenii unde folosirea unei camere video este satisfăcătoare pentru captarea unui eveniment.

Demonstrarea folosirii aplicațiilor software poate fi realizată prin intermediul unui program de captură video, care înregistrează activitatea responsabilului în timp ce acesta utilizează aplicația în vederea prezentării funcționalității acesteia. Această captură poartă denumirea de screencast și reprezintă o înregistrare digitală care redă modificările apărute de-a lungul timpului pe ecanul unui calculator.

IV.1. Activități educaționale în clase virtuale

Componentele unui proces didactic sunt: clasa virtuală, procesul de învățare, lecția online. Clasa virtuală este o componentă foarte importantă a procesului de e-Learning. Unul dintre principalele avantaje ale unei clase virtuale este interacțiunea în timp real a participanților, având acces la resurse dinamice și actualizate.

IV.1.1 Clasă vituală. Definiție și componente

O clasă virtuală presupune existența unui spațiu virtual unde are loc o întrevedere între trainer și cursanții prin intermediul calculatorului, Internetului și a tehnologiilor moderne pentru desfășurarea de activități educaționale.

Pentru a fi cât mai apropiată de o clasă conformă, clasa virtuală folosește un grup de elemente ce oferă interactivitate, facilități de comunicare și studiere. (Tabelul 4.1)

Tabelul 4.1. Elementele unei clase virtuale

IV.1.2. Materiale didactice utilizate într-o clasă virtuală

Materialele didactice ce deservesc conceptul de clasă virtuală minimizează gradul de utilizare a informației text, câștigând teren combinația dintre text și exemple grafice, tabele, diagrame și poate cel mai important utilizarea materialelor audio-video.(Figura 4.1)

În cazul studiului individual se folosesc tot mai frecvent tutorialele. În acest caz, cursantul interacționează în mod independent cu materialul didactic, rolul profesorului fiind de a oferi o informație bine structurată și prezentată în diferite forme (diagrame, animații flash sau 3D, clipuri video sau audio). [20]

Cel mai simplu mod de realizare îl reprezintă un fișier de tip document (în format .doc, .pdf), în care se prezintă, pas cu pas, realizarea unui proces, algoritm. Un tutorial mai avansat și mai eficient poate fi realizat utilizând tehnologii Adobe® sau complementare. Avantajul este dat de o interactivitate superioară fișierelor de tip document. Utilizatorul interacționează cu aplicația, primind răspuns în timp real. Această tehnologie poate fi integrată pe un suport online, rezultând un tutorial accesibil de oriunde și oricând. [21]

Tutorialele sub forma clipurilor video se realizează de obicei prezentând vizual o captură de ecran (imagini în mișcare cu operațiile de urmat), în timp ce autorul tutorialului dă explicații în timp real, pe canalul audio.

Fig.4.1 Clasificarea materialelor didactice

Distribuirea materialelor audio-video se poate realiza folosind metode diferite:

a) descărcarea fișierului media pe calculatorul utilizatorului și rularea lui sau pe un dispozitiv mobil;

b) utilizarea tehnologiei streaming care permite vizualizarea fișierului direct de pe server pe măsură ce vin pachetele de date, fără a aștepta descărcarea completă [22].

Streaming-ul este un proces „invizibil” pentru un simplu utilizator, dar el stă la baza radiodifuziunii și videoconferințelor sau a unui procent mare din materialele multimedia încărcate pe site-urile de partajare audio-video.

IV.1.3. Bazele formării clasei virtuale

Pentru a construi o clasă virtuală proprie este necesară existența unor medii de dezvoltare specifice, aplicații online sau care pot fi descărcate pe calculatorul personal. Aceste softuri sunt comercializate sau se găsesc gratuite, diferind parametrii de funcționare, facilitățile oferite și lista de componente disponibile. (Figura 4.2)

Figura 4.2. Softuri specifice pentru formarea unei clase virtuale

O clasă virtuală are două tipuri de utilizatori:

Prezentatorul este persoana care conduce sesiunea virtuală curentă.

Participanții (cursanții) sunt membrii activi în sesiune de educare, învățare și instruire.

Fiecare utilizator are anumite sarcini pe care trebuie să le îndeplinească. Profesorul are rolul de a: înregistra noi participanți la curs, crea sesiuni noi de studiere, conduce prezentarea online, modifica, șterge sau adauga cursuri. Cursantul trebuie să: urmărească prezentarea trainer-ului, comunice prin mesaje de tip text private sau generale, răspundă întrebărilor de evaluare sau autoevaluare, descarce fișiere multimedia și să participe activ a cursul online.

IV.2. Dezvoltarea materialelor didactice în format electronic utilizând instrumente de captură video.

IV.2.1. Introducere

Materialele multimedia realizate cu ajutorul instrumentelor de captură video reprezintă o modalitate viabilă de difuzare a cunoștiințelor, care poate fi folosită complementar matrialelor didactice clasice dar și ca subsitut al acestor.

IV.2.2. Crearea conținutului video

Crearea conținutului video se realizează în cinci pași principali: redactarea materialului, crearea scenariului vizual, înregistrarea, editarea, diseminarea.

Redactarea materialui care urmează să fie expus. Povestirea audio este o componentă critică a materialului video, deoarece crează impresia unei relaționări directe între prezentator și participanți.

Crearea scenariului vizual este o etapă care presupune ca materialul narativ să poate fi utilizat ca și bază în creearea scenariului prin adăugarea de elemente vizuale diferitelor părți din acesta, prin adăugarea descrierilor sau graficelor. Întotdeauna se ține cont de modalitatea de tranziție de la o idee la alta precum și de firul de derulare a materialului video demonstrativ.

Înregistrarea. După stabilirea scenariului se trece la definirea caracteristicilor tehnice ale înregistrării, ca de exemplu, rezoluția sau porțiunea din ecran care urmează să fie înregistrată. Pentru pornirea și oprirea înregistrării se pot utiliza diferite combinații de taste, în funcție de aplicația folosită, de exemplu în cazul în care aplicația utilizată este Camtasia, pentru pornirea procesului de înregistrare se folosește tasta F9 care se utilizează și pentru pauză, iar pentru a opri înregistrarea se folosește tasta F10.

Editarea. După achiziționarea secvențelor video, acestea pot fi revizuite, editate sau ajustate utilizând diferite procedee precum decuparea, lipirea, copierea,etc.

Diseminarea. După încheierea procesului de editare se obține proiectul final. Mai târziu acesta poate fi reeditat, modificat, uploadat sau corectat. Pentru a transmite mai departe filmele create, trebuie selectat în funcție de mediul de diseminare ales, unul dintre formatele clasice de stocare a filmelor: .swf, .mov, .avi, mpeg-4.

IV.2.3. Adobe Captivator

Adobe Captivator este un instrument de creare care se folosește pentru a crea conținut de e-Learning, ca de exemplu, demonstrații și simulări software, scenarii ramificate și chestionare aleatorii în format .swf-Small Web Formats și HTML5. Adobe Captivator permite crearea de filme interactive Flash pornind de la înregistrarea activității pe ecranul unui computer personal.

IV.2.4. Camtasia

Camtasia Studio (figura 4.3) este o suită de software creată și publicată de TechSmith pentru crearea de tutoriale și prezentări video direct prin intermediul screencast-ului sau prin intermediul unui plug-in direct de înregistrare la Microsoft PowerPoint. Suprafața ecranului care urmează a fi înregistrată poate fi aleasă în mod liber, iar înregistrările audio sau alte înregistrări multimedia pot fi înregistrate în același timp sau adăugate separat de orice altă sursă și integrate în componența Camtasia a produsului. Ambele versiuni ale Camtasia au început ca programe îmbunătățite de captare a ecranului și au evoluat pentru a integra instrumente de captare și postprocesare a ecranului, orientate spre piața educațională și pentru dezvoltarea informațiilor multimedia.

Camtasia este folosit atât de profesioniști pentru crearea tutorialelor pentru aplicații software, cât și în mediu educațional datorită faptului că propune atât studentului cât și cadrului didactic posibilitatea de a accesa mult mai rapid informațiile necesare.

Figura 4.3. Interfața Camtasia Studio 8

Camtasia este alcătuită din două componente majore:Camtasia Recorder – un instrument separat pentru captarea audio și video pe ecran și Editorul Camtasia – componenta pentru care este denumit întregul produs.

IV.2.4.1. Camtasia Recorder

În această secțiune prezentatorul poate să înceapă și să oprească înregistrarea cu o combinație de taste rapide, moment în care înregistrarea poate fi oprită și reluată sau Camtasia Recorder poate face intrarea capturată într-un format CAMREC. Fișierul CAMREC poate fi salvat pe disc sau importat direct în componenta Camtasia pentru editare. Recorderul Camtasia (figura 4.4)permite înregistrarea audio în timp ce capturarea ecranului este în curs de desfășurare, astfel încât prezentatorul poate captura narațiunea live în timpul unei demonstrații sau prezentări. Camtasia susține, de asemenea, dublarea în alte piese audio sau voce în timpul post-captură de editare. Utilizatorii pot, de asemenea, să descarce un add-in pentru Microsoft Power Point, care să le permită să inițieze cu ușurință înregistrarea unei prezentări din interiorul Power Point.

Figura 4.4. Camtasia Recorder

După ce ați înregistrat o prezentare în Camtasia Recorder, componenta Camtasia poate fi utilizată pentru a modifica audio și video afișate ca piese utilizând interfața temporală și biblioteca de obiecte cu o fereastră de previzualizare integrată. Imaginea din infobox la dreapta este o captură pe ecran a interfeței de cronologie. În plus, Camtasia permite suprapunerea vocii pentru prezentator sau editor, precum și posibilitatea de a adăuga efecte sonore în mai multe formate, inclusiv formate de muzică, în coșul de clipuri și aranja oriunde pe cronologie. Mulți prezentatori preferă să aștepte până când au terminat captura de ecran și apoi să înregistreze narațiunea dintr-un scenariu, în timp ce aplicația redă înregistrarea înregistrată. Ei pot face acest lucru în editorul Camtasia și pot suprapune originalul audio înregistrat.

IV.2.4.2. Editorul Camtasia

În editorul Camtasia, puteți importa obiecte multimedia de diferite formate în biblioteca de clipuri și le puteți aranja în ordine de timp și piese stivuite folosind formularul de cronologie al comenzilor de utilizator care este atât de comun printre editoarele video de astăzi. Se pot adăuga suprapuneri de diverse tipuri, inclusiv setările definite de utilizator, cum ar fi momentul și modul de afișare a cursorului, efecte de panoramare și zoom. Camtasia Camtasia pentru Windows v8 și Camtasia pentru Mac v2 oferă numeroase opțiuni pentru a îmbunătăți secțiunile ecranului înregistrat pentru a atrage atenția prin intermediul unui cursor sau trase în pointer pentru a evidenția secțiunile din ecran sau pentru a ilustra mai bine acțiunile prezentatorului pe ecran. O altă caracteristică foarte utilă este capacitatea de a salva clipuri media în fila bibliotecă, menținând un utilizator în imposibilitatea de a importa în mod repetat clipuri sau fișiere uzuale.

În figura 4.5 sunt prezentate elementele cu care se lucrează în zona de editare video:

Zona A este reprezintă zona de previzualizare videoclip- Preview Area.

Zona B este reprezentată de un desfășurător video- Scrubber Bar.

Zona C-Control Playback.

Zona D este zona de instrumente.

Zona E este zona de clipuri sau imagini încărcate.

Zona F- comutare vizualizare Timeline/Storyboard.

Zona G- vizualizare Timeline.

Figura 4.5. Elementele zonei de editare

Programul Camtasia permite importul diferitelor tipuri de fișiere video și audio multimedia, inclusiv MP4, MP3, WMV, WMA, AVI, WAV și multe alte formate în formatul CAMREC propriu Camtasia, care poate fi citit numai de Camtasia. Formatul CAMREC este un singur container pentru potențiale sute de obiecte multimedia, inclusiv clipuri video, imagini statice, fotografii de ecran și containere cu efect special. Camtasia permite, de asemenea, ca întregi proiecte aflate în curs de dezvoltare să fie exportate ca un fișier zip pentru portabilitate la alte stații de lucru cu Camtasia sau alte programe de editare video. Videoclipul creat poate fi exportat în formate video comune, inclusiv MPEG-2, MPEG-4, WMV, AVI și Adobe Flash. Există formate prestabilite de ieșire care pot fi citite de software-ul disponibil pe marea majoritate a dispozitivelor mobile de generație curentă, desktop și laptop, fără a fi nevoie de niciun software sau licență Camtasia. O componentă suplimentară este inclusă, Camtasia Player v8.2 pentru versiunea Microsoft Windows, care poate fi partajată în mod liber și acceptă reluarea diverselor formate video pe computerele care rulează Microsoft Windows.[23]

IV.2. Snagit

Snagit este un program de screenshot care captează afișajul video și difuzarea audio. Inițial creat pentru sistemele de operare Microsoft Windows, versiunile recente au fost de asemenea disponibile pentru MacOS, dar cu mai puține caracteristici. Acesta este creat și distribuit de TechSmith și a fost lansat pentru prima dată în 1990. Snagit înlocuiește funcția de imprimare nativă cu funcții suplimentare. Versiunile mai noi permit captarea în serie a elementelor încorporate, cum ar fi link-uri, imagini și multimedia. Utilizatorul poate seta parametrii și comenzile rapide de la tastatură pentru a captura anumite tipuri de date, care sunt stocate într-un director numit "Catalog" în mod implicit. Software-ul poate urmări, de asemenea, link-uri în paginile web, capturarea datelor specificate din paginile legate.[24]

Figura 4.6 Interfața programului Snagit[25]

IV.3. Gestiunea electronică a activităților online. Laboratoare virtuale.

O componentă importantă în cadrul unui curriculum din domeniul tehnic trebuie să fie activitatea practică, în cadrul căreia se sistematizează cunoștințele teoretice dobândite și se valorifică aceste cunoștințe sub forma de soluții pentru probleme reale.

IV.3.1. Upload sau download de documente

Upload-ul sau download-ul de documente reprezintă cea mai simplă modalitate de a administra fișierele online pentru activitățile cu caracter aplicativ, facilitând schimbul de înformații, evaluarea gradului de înțelegere a materialului de către studenți și asigurând interactivitatea în cadrul acestor activități practice.

IV.3.2. Adnotare de documente

Adnotarea documentelor reprezintă activitatea de a nota, a face însemnări pe marginea unui text, a revizui conținutul unui document, care să explice, să corecteze sau să modifice textul respectiv.

În figura 4.7. este reprezentat fluxul fișierelor adnotate de către profesor și/ sau studenți pentru activitățile cu caracter aplicativ.

Figura 4.7. Fluxul documentelor online

În continuare sunt prezentate două modalități de adnotare a documentelor pentru fișierele realizate în format MS Office și PDF.

Adnotarea documentelor în format MS Office. Pachetul Microsoft Office permite adnotarea documentelor cu ajutorul componentei Microsoft Document Imaging selectând butonul aferent din meniu. Adnotarea unui document în format Microsoft Office, permite marcarea documentului prin: adăugarea unui text ca și comentariu, evidențierea unei informații importante, încadrarea în pătrat sau altă formă geometrică sau inserarea de imagini în document. (Figura 4.8)

Figura 4.8. Adnotarea unui document MS Office

Adnotarea documentelor în format PDF. În Adobe Reader, instrumentele de adnotare respectiv comentare complete sunt disponibile numai în PDF-urile care au activată comentarea. Instrumentele de adnotare și de marcaje desen (panoul Comentare) se pot utiliza pentru a adăuga adnotări numite si comentarii. [16]

IV.3.3. Management de documente

Fișierele utilizate online sunt în general realizate, modificate sau îmbunătățite de către mai mulți utilizatori și de mai multe ori astfel încât pot exista mai multe versiuni în același timp care pot crea uneori confuzii.

Verificarea versiunii fișierelor se poate face manual, atribuind nume de fișiere care să includă versiunea acestora, de către un administrator autorizat, însă această metodă necesită foarte mult timp, pentru a economisii timp în ultimii ani s-au dezvoltat aplicații software de verificare a documentelor online.

Printre aceste aplicații se enumeră: HyperOffice, Tortoise SVN, Google Docs și Alfresco.

HyperOffice-http://www.hyperoffice.com (Figura 4.9) este o aplicație care permite organizarea, accesul și managementul documentelor online de la orice computer sau dispozitiv mobil conectat la Internet. Permite colaborarea utilizatorilor pentru realizarea, modificarea, revizuirea și adnotarea documentelor în comun și verificarea automata a versiunilor documentelor.

Figura 4.9. HyperOffice [26]

Google Docs-http://docs.google.com-este un soft gratuit, care permite: încărcarea fișierelor direct de pe desktop, accesul documentelor pentru editare se poate realiza de oriunde există acces la un calculator sau la un dispozitiv mobil, colaborarea în timp real cu alți utilizatori. [16]

IV.3.4. Partajarea de documente

Adnotarea si revizuirea documentelor destinate activităților educaționale necesită colaborarea profesorului și a studentului, iar acest lucru presupune partajarea acestor documente astfel încat să fie accesibile utilizatorilor , iar observațiile, notele și comentariile inserate să fie vizibile, să existe posibilitatea identificării utilizatorilor și daca este necesar a datei sau orei la care s-au realizat. [27]

Partajarea prin e-mail în cadrul unor astfel de cursuri nu reprezintă întotdeauna cea mai bună soluție datorită faptului că dimensiunile fișierelor transferate pot depăși dimensiunile maxime admise ce pot fi transferate prin e-mail. În rezolvarea acestei probleme au apărut diferite metode de partajare a documentelor MS Office și PDF.

Windows Live SkyDrive este un sistem gratuit de stocare a fișierelor online. Pentru fiecare folder creat se poate alege confidențialitatea acelui folder. Permite adăugarea de foldere noi, redenumirea celor existente sau schimbarea confidențialității folderelor. Acest program permite 5 GB de stocare online gratuită.

Video-conferință reprezintă o altă modalitate de partajare a fișierelor în timp real prin intermediul video conferințelor folosind MS Office Live Meeting sau o altă aplicație de acest tip. Acest program tolerează deschiderea, adnotarea, revizuirea sau modificarea fișierelor în timp real. [16]

Figura 4.10. Modalități de partajare a documentelor

IV.3.5. Laboratoare virtuale

În domeniul științelor inginerește sunt necesare ore cât mai multe realizate în laborator, pentru ca acest lucru să aibă loc și în mediul virtual au fost implementate diferite pachete software de simulare de tipul instrumentației virtuale sau aplicații de tip CAD. Astfel cu ajutorul acestor aplicații software, se pot realizare diferite aplicații practice de laborator oferite online studenților, însă nu oferă un mediu de lucru real cu probleme adevărate.

Laboratoarele virtuale au un rol important în stimularea manipulării unor echipamente sofisticate, prin care se pot exersa manevre dificile,fără a pune în pericol viața elevului, securitatea vehiculului sau a altor echipamente care pot fi foarte costisitoare.

În figura 4.10 sunt prezentate câteva dintre cele mai utilizate metode de implementare ale laboratoarelor virtuale pentru cursurile online.

Laboratoarele virtuale trebuie să faciliteze interacțiunea studenților, astfel încât aceștia să poată avea controlul asupra progresului lucrărilor de laborator și să obțină validarea rezultatelor din partea profesorului și să permită repetarea acestora ori de cate ori este nevoie.[16]

Tipuri de aplicatii on line specific in inginerie

Figura 4.11. Cele mai răspândite modalități de implementare ale laboratoarelor virtuale

CONCLUZII

E-learning-ul se află într-o plină dezvoltare, iar sectorul de aplicabilitate a soluțiilor de acest fel devine tot mai largă, datorită elasticității acestui domeniu și a deschiderii catre nou.

Platformele educaționale oferă posibilități de studiere, instruire și programe cu ajutorul mijloacelor informatice moderne care sunt pe placul instruiților.

Platformele de e-Learning sunt foarte accesibile, ceea ce stimulează învățarea cursantului în propriul său ritm.

Utilizarea platformelor educaționale este mai stimulativ și mai încurajator, datorită faptului că permite interacțiunea dintre student-student și student-profesor.

O aplicație de e-Learning deține resurse nelimitate, se accesează cursurile de pe site-ul instuției respective, se pot citi și reciti cursurile, se pot publica referate.

BIBLIOGRAFIE

[1]https://ro.wikipedia.org/wiki/E-learning-05.04.2018

[2] https://filtered.com/blog/post/articles/the-history-of-e-learning

[3]-[7] https://www.researchgate.net/profile/Felix_Hamza_Lup/publication/313347142_Survey_on_e-Learning_Implementation_in_Eastern-Europe_Spotlight_on_Romania/links/58968b554585158bf6f34e5c/Survey-on-e-Learning-Implementation-in-Eastern-Europe-Spotlight-on-Romania.pdf

[8]http://www.elearning.hum.ro/index.php/elearning/portaluri-educationale

[9]http://portal.edu.ro/index.php

[10]http://portal.edu.ro/index.php/articles/9695

[11]http://www.timsoft.ro/

[12]http://www.tvet.ro/index.php/ro/despre-noi.html

[13]https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/universitarr/item/408-platforma-educationala-moodle-un-succes-in-e-learning

[14]https://sites.google.com/site/scportofolio/ghid-moodle/i-notiuni-generale-tic-si-e-learning/lectia-i-1-notiuni-generale-tic-si-e-learning

[15] Utilizarea TIC în procesul educațional. Distribuirea și accesarea materialelor online.Blended & e-Learning-Modulul 2 : Vlaicu,Bogdan Orza, Șerban Meza, Laura Grindei, editura U.T.PRESS Cluj-Napoca,2012,pg 5-12

[16] Proiectarea și Dezvoltarea cursurilor și materialelor educaționale pentru științele inginerești utilizând tehnici și tehnologii moderne (TIC)-modulul 4: Aurel Vlaicu,Bogdan Orza, Șerban Meza, Laura Grindei, editura U.T.PRESS Cluj-Napoca, 2012

[17]https://sites.google.com/site/scportofolio/ghid-moodle/i-notiuni-generale-tic-si-e-learning/lectia-i-1-notiuni-generale-tic-si-e-learning

[18]http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/sectiuneaD_lucrarea34.pdf

[19]http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/sectiuneaD_lucrarea34.pdf

[20] Onița, M 2011, Contribuții la utilizarea tehnologiilor video în învățămȃntul electronic, Teze de doctorat ale UPT, Seria 7, Nr. 25, Editura Politehnica, ISSN: 1842-7014, ISBN: 978-606-554-255-6

[21] Ternauciuc, A, Onița, M 2006, Ghidul tutorialului multimedia in domeniul e-learning, „Proceedings of the 2nd International Scientific Conference – ELSE, Editura „Universitatii Nationale de Aparare Carol I" ISBN: (10) 973-7854-35-7 (13) 978-973-7854-35-3, pag. 97 – 102, Bucuresti, Romania

[22] Demagistris, A, Giovannoli, A, Lavagno, E, D 2003, Streaming Media in school education and their usage on a large-scale basis, Education Highway, Innovation Center For School and New Technology, ISBN: 3-9500247-5-1

[23]https://en.wikipedia.org/wiki/Camtasia

[24]http://snagit.software.informer.com/8.0/

[25]https://www.techsmith.com/screen-capture.html

[26] http://english.hyperoffice.jp/menu89.html

[27] Proiectarea și Dezvoltarea cursurilor și materialelor educaționale pentru științele inginerești utilizând tehnici și tehnologii moderne (TIC)-modulul 3:Aurel Vlaicu,Bogdan Orza, Șerban Meza, Laura Grindei, editura U.T.PRESS Cluj-Napoca, 2012