SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI [620181]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

PROIECTAREA MATRI ȚEI PENTRU
TERMOFORMAREA UNEI LATERALE DE
CANAPEA DIN MATERIAL COMPOZIT PE
BAZĂ DE FIBRE VEGETALE

Conducător științific, Absolvent: [anonimizat] ,Cornel Ciupan Moldovan Ionuț -Cosmin

2019

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUC ȚII DE MA ȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUC ȚIILOR DE MA ȘINI

Aprobat Director Departament,

LUCRARE DE DIPLOM Ă

Absolvent: (Numele și prenumele) ______________________________________________________
Promoția: ___________________
Forma de înv ățământ: _________
Tema propusa: _____________________________________________________________________
____________________________________________ ______________________________________
__________________________________________________________________________________
Tema a fost propusa de: a) facultate;
b) societate comerciala;
c) institut de cercetare -proiectare;
d) alte situații

Originalitatea temei: a) la prima abordare;
b) îmbunătățirea soluției existente;
c) a mai fost data la examenul de diploma;
d) brevet de invenție;
e) alte situații, care __________________________________________

Oportunitatea rezolvării temei (c ca 20…30 cuvinte) ________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
Data primirii temei: ___________ ____
Locul de documentare: _______________________________________________________________
Conducător științific: ________________________________________________________________
Consultanți: ________________________________________________________________________
Data susținerii lucrării: _________________
Conducător științific, Absolvent: [anonimizat] ______________________________________________________
Promoția: ___________________
Forma de înv ățământ: _________
Tema abordat ă: _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_____________________ _____________________________________________________________________________

Concordanta între conținutul lucrării și titlu: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea soluțiilor: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea utilizării bibliografiei: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Ritmicitatea în elaborarea lucrării: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Nivelul științific al lucrării: a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentației întocmite: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Execuție practic ă/sau dezvoltare software: a) Da; b) Nu.

Originalitatea soluțiilor propuse a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) Redacta re; b) Proiectare; c) Alte situații __________________

Aplicabilitatea lucrării în: a) Companii; b) Universit ăți/Institute de cercetare;
c) Nu are aplicabilitate imediata; d)Alte situații __________________

Contribuția absolventului în ansamblul lucrării este de: a) 0 – 25 %; b) 26 – 50%; c) 51 – 75%; d) 76 -100%.

Decizia conducătorului științific care a analizat lucrarea, este de: a) Acceptare; b) Refacere; c) Respingere.

Data: _____________

Conducător științific, Absolve nt,
Numele și prenumele ______________________________ Numele și prenumele ______________________________
Semnătura _______________________________________ Semnătura ______________________________________

Declarație standard – Lucrare de diplomă

Subsemnatul _____________________________________________________________________
autorul lucrării cu titlul _____________________________________________________________
_________________________________________ _______________________________________
________________________________________________________________________________
__________________ elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licență
la Facultatea Construcții de Mașini , Specializarea ________________________________________
din cadrul Universității Tehnice din Cluj -Napoca, sesiunea luna ____________ anul ___________,
declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, pe b aza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate, în textul lucrării și în
bibliografie, cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Declar, de asemenea, că aceasta lu crare nu a mai fost prezentată în fața unei alte comisii de examen de
licență/diplomă/disertație.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile administrative, respectiv,
anularea rezultatului examenului de licență.

Nume, prenume
_______________________________
Data Semnătura
_______________ _______________________________

REZUMAT

PROIECTAREA MATRIȚEI PENTRU TERMOFORMAREA UNEI
LATERALE DE CANAPEA DIN MATERIAL COMPOZIT PE BAZĂ DE
FIBRE VEGETALE
Scopul principal al lucrării este de a proiecta matrița pentru realizarea unei laterale de
canapea din material compozit pe bază de fibre vegetale. Pentru realizarea unor matrițe optimizate
din punct de vedere a l geometriei, sunt necesare analize din punct de vedere al procesului dar totodată
si de rezistență la solicitări a pieselor tip cutie.
În primul capitol al lucrării s -a realizat studiul de documentare, acesta are rolul de a cumula
informațiile necesare pr ivind necesitatea implementării unor astfel de metode de fabricație, date
despre materialul folosit, echipamente necesare pentru producerea materiei prime necesare realizării
pieselor. A fost abordată problema consumului de material lemnos în industria pro ducătoare de
mobilier.
Capitolul doi cuprinde informații despre procesul de realizare a materialului semifabricat și
despre procesul de termoformare a pieselor tip cutie din material compozit pe bază de fibre vegetale.
Prezentarea detaliată a procesului ș i a echipamentelor necesare .
Capitolul trei cuprinde realizarea modelului 3D al unui laterale de canapea compus din două
elemente, și anume: carcasă exterioară și carcasă interioară. Analiza cu element finit utilizând
programul SolidWorks pentru analiza p roprietaților mecanice a pieselor termoformate. Analiza cu
element finit se va efectua conform cu cerințele impuse de standardele în domeniu.
Capitolul patru cuprinde etapele de proiectare a matriței utilizând softul SolidWorks. În
acest capitol s -a proiec tat sistemul de prindere a matriței pe masa presei. Sistemul se bazează pe
fixarea pe masa presei cu ajutorul unor șuruburi și piulițe T, masa fiind prevăzută cu canale T
poziționate la o distanță de 125mm. Sistemul de ghidare a celor două componente princ ipale ale
matriței este compus din cale atașate pe cele două elemente. Sistemul de prindere al cavității pe
berbecul presei se realizează cu unei flanșe.
În capitolul cinci s -a prezentat procesul tehnologic de realizare a unei matrițe, prezentarea
mașinii CNC pe care s e poate realiza , itinerariul tehnologic.
Capitolul șase cuprinde sistematizat câteva idei și concluzii extrase din conținutul lucrării.

SUMMARY

DESIGN ING MOLD S FOR THE STUDY OF THERMOFORMATION OF
CARTON -TYPE PARTS MADE OF COMPOSITE MATERIAL BASED ON
VEGETABLE FIBERS
The main purpose of the paper is to design molds for making carton -type parts made of
composite material based on vegetable fibers . In order to crea te optimized molds from a geometric
point of view , analy ses are required both from a process perspective and from a durability one
regarding the aforementioned parts .
In the first chapter of the paper , the documenta tion study was carried out, having the role of
accumulat ing the necessary information regarding the necessity of implement ing such production
methods, the data about the used material and the equipment necessary for the manufacture of the
primary material required by the production of the parts. Also, t he question of the consumption of
wood material in the furniture industry was addressed.
The second chapter includes information about the process of making the semi -finished
material and about the thermoforming of the box -shaped pieces made of com posite material based on
vegetable fibers. It includes the d etailed presentation of the required process and equipment.
The three chapter includes the realization of the 3D model of a sofa side composed of two
elements, namely: outer shell and inner shell . Finite element analysis using SolidWorks software to
analyze the mechanical properties of thermoformed parts. The finite element analysis will be
performed according to the requirements imposed by the standards in the field.
Chapter Four comprises the mo ld design steps taken while using the SolidWorks software.
In this chapter, the system of securing the mold on to the press table was designed, a system based on
fixing the board of the press by means of screws and T nuts, the stand being provided with T channels
positioned at a distance of 125 mm. The guiding system of the two main components of the mold is
composed of the path attached to the two elements. The clamping system of the cavity on the press is
a flange.
In chapter five, process of making a mold is presented , alongside the description of the CNC
machine on which it was realized and the systematized display through images of the production
stages of a mold in order to create prototype parts for flaw identification.
Chapter Six comprises some system ized ideas and conclusions drawn from the concepts
analyzed in the paper.

7

Declarație standard – Lucrare de diplomă

Subsemnatul _____________________________________________________________________
autorul lucrării cu titlul _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____ _____________ elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licență
la Facultatea Construcții de Mașini, Specializarea ________________________________________
din cadrul Universității Tehnice din Cluj -Napoca, sesiunea luna ____ ________ anul ___________,
declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate, în textul lucrării și în
bibliografie, cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.
Declar, de asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost prezentată în fața unei alte comisii de examen
de licență/diplomă/disertație.
În cazul constatării ulterio are a unor declarații false, voi suporta sancțiunile administrative, respectiv,
anularea rezultatului examenului de licență.

Nume, prenume
_______________________________
Data Semnătura
_______________ _______________________________

8

Declarație standard – Lucrare de diplomă

Subsemnatul Moldovan Ionuț -Cosmin ___________
autorul lucrării cu titlul , Proiectarea matriței pentru termoformarea unei laterale de canapea din
material compozit pe bază de fibre vegetale elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare
a studiilor de licență la Facultatea Construcții de Mașini, Specializarea _Tehnolog ia Construțiilor
de Mașini______________________
din cadrul Universității Tehnice din Cluj -Napoca, sesiunea luna _Septembrie ____ anul __2019___,
declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate, în textul lucrării și în
bibliografie, cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.
Declar, de asemenea, că aceasta lucrare n u a mai fost prezentată în fața unei alte comisii de examen
de licență/diplomă/disertație.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile administrative, respectiv,
anularea rezultatului examenului de licență.

Nume, pre nume
_______________________________
Data Semnătura
_______________ _______________________________

CUPRINS

Contents
Introducere: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
Capitolul I Materiale compozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
Importanța utilizării materialelor compozite pe bază de fibre vegetale ………………………….. …….. 11
1.1 Materiale compozite. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 15
1.3 Procedee de consolidare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
1.3.1 Termoformarea. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
1.3.2 Injectarea maselor plastice ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
1.3.3 Extrudarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
1.3.4 Produse, repere din material compozit . ………………………….. ………………………….. …… 25
Capitolul II Compozite pe bază de fibre vegetale ………………………….. ………………………….. ……….. 28
2.1 Realizarea materialului pentru termoformare. ………………………….. ………………………….. …. 33
2.2 Procesul de termoformare al pieselor din material compozit pe bază de fibre vegetale …. 34
Capitolul III Modelarea 3D a lateralei de canapea și analiza cu element finit ………………………….. . 35
3.1Analiza lateralei de canapea realizată din material compozit pe bază de fibre vegetale …….. 36
Capitolul. IV Proiectarea matriței ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40
Capitolul V Tehnologia de fabriecație a unui element al matriței ………………………….. ……………… 47
Operatia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 47
1 . Debitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
2.Frezare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 47
3.Frezare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 47
4.Găurire/Tarodare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
Capitolul. VI Concluzii și contribuții ………………………….. ………………………….. ……………………….. 53
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 56

Introducere:
Multe dintre produsele tapițate de care omul se folose ște au la baza o structura din lemn.
Lemnul este un material excelent din punct de vede re ecologic, funcțional dar totodat ă și estetic.
Supraexploatarea maselor forestiere dauneaz ă grav mediului, datorit ă acestui fapt majoritatea țărilor
au elaborat o legislație care reglementează tăierea masei lemnoase.
Din acest motiv, producatorii de seri i mari de fabricație care folosesc structure din lemn ,
inclusiv producatorii de mobilier caută să înlocuiască lemnul cu alte produse cu propriet ăți similare .
Pentru a reduce gradul de poluare, în ultimii ani s-a accentuat folosirea drept materie primă
a deșeurilor industriale si a materialelor regenerabile. Tendința fiind aceea de a dezvolta noi
materiale care să îndeplindească aceste trend -uri globale.
Una dintre aceste soluții este utilizarea fibrelor vegetale ca element de consolidare a
materiale lor compozite si are ca scop principal reducerea impactului negativ adus mediului dar și
cresterea sustenabilitații.
Fibrele naturale au proprietați bune de armare în materiale compozite , în funcție de
polimer, termoplast sau termorigid , utilizarea fibre lor naturale conduce la proprietați finale
îmbunătațite ale materialelor compozite. Câteva aspecte de care trebuie sa ținem cont sunt:
comportamentul hidrofil al acestor materiale dar și efectul de absorție a apei de către aceste materiale
obținute din re surse regenerabile.Fibrele de cânepa nu au caracter hidrofil prin urmare acestea au un
grad mic de absorție a apei, aspect de care trebuie sa ținem cont când alegem să fabricăm anumite
repere.
Obiective/ activitațile proiectului
Scopul lucrări i este de a proiecta matrițe le pentru realizarea celor două repere care formeaz ă
laterala de canapea
Obiectivul major al lucrării este realizarea matrițelor pentru termoformarea lateralei de
canapea din materiale compozite pe bază de fibre vegetale.
Obiective specifice:
– Analiza stadiului actual al cercetărilor în domeniul termoformării materialelor compozite
pe bază de fibre vegetale;
– Proiectarea și validarea prototipurilor virtuale ale matrițelor pentru laterala de canapea .

– Realizarea tehnologiei de fabricație a unui element principal al matrițe i;

Capitolul I Materiale compozite
Importanța utilizării materialelor compozite pe bază de fibre vegetale
Consumul de material lemnos în producția de mobilier din Romania produce daune însemnate
mediului înconjurător, astfel legislația țării impune luarea unor măsuri de înlocuire a materialelor
lemnoase.
Măsuri de utilizare a lemnului într -un mod sustenabil au fost întreprinse atât la nivel național cât
și global . Suprafața împădurită a României s -a redus continuu, dacă în anul 1800, suprafața
împădurită era de 8.500.000 ha pădure, în anul 2016, suprafața a ajuns la valoarea de 6.558.957 ha,
reprezentând 27.2% din totalul țării. Media UE este de 32.4%, iar valoarea optimă la care ar trebui
să ne încadrăm este de 45% [ 1]. Totuși, față de anul 2015, anul 2016 a adus o creștere a suprafeței
împădurite cu 0.07%.
Din cei 6.558.957 ha împăduriți, cea mai mare suprafață de pădure este împădurită cu f ag (31%
din totalul speciilor existente), urmat de rășinoase – molid, având o suprafață de 20% și de alte specii
tari precum carpen, salcâm, paltin, având o suprafață de 19% (vezi Fig.1.1) [2].

Fig.1 .1 Distribuția pădurii pe specii [2]

Din punct de ved ere al vârstei pădurii, putem observa că pentru anul 2016, grupa de vârstă
21-40 ani este majoritară (20.40% din suprafața pădurii), urmată de grupa de vârstă 61 -80 ani, (18.9%
suprafața împădurită) și de grupa de vârstă 41 -60 (18.7% din suprafața împăduri tă). La nivelul
României, distribuția pădurilor pe clase de vârstă indică un deficit în grupa de vârsta 1 -20 ani, ca efect
al lipsei de acțiuni ale statului privind împădurirea . [3]

31,5119,0619,9516,726,224,362,…
FagDiverse tariMolidCvercineeDiverse moiBradAlte rasinoase
0 5 10 15 20 25 30 35

12

Fig.1.2. Distribuția pădurii pe clase de vârstă [3]

Volumul anual recoltat din pădurile României era în anul 2016 de 17197.5 mii mc. Cea mai
recoltată grupă este cea de rășionase, cu o valoare de 6268.2 mii mc, urmat de fag, cu o valoare de
5798.3 mii mc ( Fig.1.3.). Față de anul 2015, volumul recoltat în 2016 a fos t în scădere cu 935.5 mii
mc. (fig. 1.4) Observăm o tendință de scădere a volumului de lemn recoltat, datorată în mare parte și
legislației existente, dar și a utilizării unor aplicații care combat recoltarea ilegală a lemnului (Radarul
pădurii), precum și a conștientizării problemelor de mediu existente datorate tăierii constante a
pădurii. [ 4]

Fig.1.3. Volumul de lemn recoltat, pe specii [4]

11%
20%
19% 19%14%9%4%2%1%1%
1-20 ani 21-40 ani 41-60 ani 61-80 ani 81-100 ani
101-120 ani 121-140 ani 141-160 ani 161-180 ani 181-200 ani
6268,25798,3
1687,92008,31434,8
02000400060008000
Rășinoase Fag Stejar Diverse specii
tariDiverse specii
moi
Rășinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi
170001750018000185001900019500
2012 2013 2014 2015 2016 2017Volum recoltat, mii
mc
AnVolum de lemn
recoltat

13
Fig.1.4 Volum de lemn recoltat, mii mc [4]
Din volumul total de lemn recoltat în anul 2016 (17197.5 mii mc), doar 80%, adică 4299 mii
mc este constituit din lemn care poate fi tăiat. Diferența reprezintă pierderi și este constituită din părți
ale lemnului care nu pot fi tăiate – rădacini, frunze și crengi cu dimensiuni reduse. [ 5]
Pe lângă pierderile provenite din imposibilitatea tăierii, 20% pierderi rezultate din tăieri, se
mai adaugă un procent de 5.6%, care reprezintă pierderile tehnologice, potrivit INS, ajungându -se să
se mai piardă un volum de 963 mii mc lemn [ 4]. Totalul pierderilor se ridică la 5262 mii mc [12 -6].
O bună parte din lemnul recoltat se îndreaptă spre industria de prelucrare primară, a
cherestelelor și ulterior pentru o multitudine de ramuri industriale: industria mobilei, a plăcilor (PAL,
OSB), furnirelor, construcțiil or, caselor din lemn, decorațiuni interioare și exterioare. Lemnul
reprezintă și o resursă esențială de încălzire, fiind utilizat ca lemn de foc, dar și ca biomasă pentru
centralele termice moderne. Observăm că pentru anul 2011, din totalul de lemn recolta t, 1.9% s -a
îndreptat spre industria mobilei. (Tabel 1 .1)
Tabel 1.1 Volumul de lemn utilizat in industria mobile [3]
2008 2009 2010 2011
Total industrie [%] 100 100 100 100
Prelucarea lemnului, fabricarea
produselor din lemn și pluta [%] 2.3 2.4 2.5 2.6
Fabricarea de mobilă [%] 1.9 1.8 1.7 1.9

Consumul de mobilă în Romania a înregistrat o creștere anuală de 4.75% în perioada 2011 –
2016, anul 2016 fiind anul cu cel mai accelerat ritm de creștere. Astfel pentru 2016 s -a înregistrat o
creștere cu 17.43% mai mult față de 2015. [13 -7]. Cea mai mare parte a lemnului utilizat în industria
mobilei merge în mobila de dormitoare, cu o valoare de 15.3%, urmată de mobila pentru sufragerii
(13.5%) și mobilierul tapițat (12.7%).

Fig.1.5 Structura princi palelor sortimente de mobile [3]
În vederea utilizării raționale a resurselor de lemn, se încearcă înlocuirea lemnului din
produsele tapițate cu materiale ecologice mult mai eficiente. În această scop, se realizează studii în 15,313,512,6 12,7
512,6
4,55,9
05101520

14
vederea utilizării biomaterial elor precum lemnul energetic, culturi de in sau canepă ca material care
poate fi utilizat în înlocuirea lemnului din structura mobilierului tapițat. Un mare avantaj al acestor
materiale, pe lângă faptul că acestea au un ciclu de viață mult mai scurt – multe din aceste plante fiind
anuale, este faptul ca ele sunt regenerabile, biodegradabile și se găsesc din abundență.

Tabelul 1.2. Producție kg/ha [3]
Productie
[kg/ha/an] Condiții recoltare
Iarba
elefantului 17000 În primul an nu se recoltează
Plop 40000 Prima recoltă în anul 6; următoarea dupa 5
ani
Salcie 40000 În primii trei ani nu se recoltează;
următoarea recoltă la doi ani
Canepa 11000 Anual, recolta fără rădacină
In 6000 Anual
Lemn 180000 Dupa 75 ani

Fig.1.6 Produc ție kg/ha dupa 75 ani [3]

La o analiză a materialelor care pot fi utilizate ca alternativă a lemnului (iarba elefantului,
plop, salcie, canepă și in) se observă ( Fig. 1.6 ) că cel mai productiv material este salcia, care se
recoltează o data la doi ani, producția după 75 ani (considerat a fi anul la care lemnul poate fi tăiat),
este de 1400000 kg materie uscată, raportată la un hectar de teren.
Următorul material este iarba elefantului, cu o producție de 17000 kg/hectar/an, urmat de
canepă cu o producție de 11000 kg/hectar/an, ambele putând fi recoltate anual. Lemnul este considerat
a fi cel mai neproductiv material, având o productivitate de 180000 kg/hectar materie uscată, după 75
de ani de creștere. Lemnul are o viteză de creștere f oarte lentă, cu aproximativ 5m în 10 ani în primii
ani de viată, după care creșterea poate ajunge la 1m în 10 ani, și are nevoie mai mult timp pentru a
ajunge la dimensiunile necesare recoltării. Unui stejar, de exemplu, ii trebuie 120 de ani să ajungă la 050000010000001500000
Iarba
elefantuluiPlop Salcie Canepa In Lemn

15
maturitate, în timp ce productivitatea acestuia este la un nivel mult mai scăzut raportat la cea a salciei
[5].
Iată de ce plantațiile de materiale energetice, pe lângă faptul că reprezintă o sursă de energie
regenerabilă, utilizează și terenuri neutilizat e aflate în paragină, terenuri mlăștinoase sau terenuri
inundabile din aria râurilor, utilizarea lor reducând considerabil defrișările de păduri generate de
nevoia crescândă pentru combustibil ieftin. De asemenea, pe langă aceste beneficii, acestea pot fi
utilizate și ca sursă de celuloză, în industria mobilei, la prevenirea alunecărilor de teren, iar salcia
poate fi utilizată și la fabricarea aspirinei.
În urma celor prezentate mai sus se poate observa faptul că industria foloseste anual o
cantitate import antă de material lemnos, de aici necesitatea dezvoltării unor noi materiale care sa
înlocuiască partial sau aproape integral utilizarea materialelor lemnoase în producția mobilierului
În momentul de față industria producătoare de elemente de mobilier ( c anapele, colțare,
scaune) efectuează cercetari care au scop dezvoltarea unor materiale care să înlocuiască structurile
din lemn.
Implementarea unor astfel de materiale care nu sunt toxice pentru mediu, dar în acelasi timp
să îndeplinească nevoiele clientu lui ar putea reduce drastic tăierile lemnoase care în zilele noastre
depăsesc în unele zone capacitatea de refacere a pădurilor.
1.1 Materiale compozite.
Un material compozit reprezinta un ansamblu de 2 sau mai multe materiale diferite din
punct de vedere chimic, cu un material de legătură între ele. Materialele compozite au apărut datorită
necesitații unor materiale cu diverse proprietăți pentru a indeplinii anumite necesități, structurale, de
rezistență,etc.
Materialele compozite au la bază o componentă numită matrice care formează faza continuă
a materialului, celălalt material principal se numește armatură și are rolul de a îmbunatăți
proprietătile materialului din punct de vedere al proprietăților fizice și mecanice.
În această lucrare se va urmări in principal realizare unor piese formate dintr -un material
compozit care are drept matrice Polipropilena, iar ca material de armare se vor folosi fibre vegetale.

Scurt ă clasificare a materialelor compozite:
-Compozite cu matrice polimerică : de obicei sunt rășini termorigide (epoxidice,
poliamide sau poliesterice) sau termoplastice, armate cu diverse tipuri de fibre , fibră de sticlă, de

16
carbon, de bor sau aramidice (Kevlar), cu monocristale ceramice sau, mai recent, cu fibre metalice.
Sunt folo site mai ales în aplicații care implică temperaturi relativ joase de lucru (ajungând, în mod
excepțional, pentru termoplastice fabricate prin injecție, la nivelul maxim de 400 °C).
– Compozite cu matrice metalică – cel mai frecvent se bazează pe aliaje de aluminiu,
magneziu, titan sau cupru, în care se introduc fibre de bor, de carbon (grafit) sau ceramice (de obicei
de alumină sau carbură de siliciu). Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800 °C) a unui astfel de
compozit este limitată de nivelul pun ctului de înmuiere sau de topire care caracterizează materialul
matricei. Dacă aplicația avută în vedere implică temperaturi mari, atunci se recomandă folosirea ca
matrice a unor aliaje pe bază de nichel sau a unor superaliaje. Unul dintre dezavantajele lu crului cu
astfel de materiale compozit este greutatea și masa structurii finale.
– Compozite cu matrice ceramică – au fost dezvoltate în mod special pentru aplicațiile cu
temperaturi foarte ridicate de lucru (peste 1000 °C). Cele mai utilizate materiale de bază sunt
carbura de siliciu (SiC), alumina (Al2O3) și sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natură
ceramică (de obicei sub formă de fibre discontinue, foarte scurte).
– Compozite “carbon -carbon” – cu matrice de carbon sau de grafit și armarease face cu
fibre sau țesături de fibre de grafit, costuri ridicate, dar și incomparabile cu alte materiale prin
rezistența la temperaturi înalte (de până la 3000 °C), au densitatea mică și coeficient mic de dilatere
termica. Compozitele utiliz ate frecvent sunt armate cu fibre sunt fibra de carbon, fibra de sticlă și
Kevlar. Clasificare conform sursei [8]

Polipropilena, unul dintre cele mai folosite materiale folosite drept matrice în zilele noastre,
conform unor rapoarte la nivel global anual se folosesc aproximativ 45 de milioane de tone metrice,
în continuă creștere. Preponderent utilizată in industria ambalajelor, 30% din total, urmată de
industria producătoare de echipamente care utilizeaza aproximativ 26%, industria produselor de uz
casni c care utilizează aproximativ 20%.
Datorită densității scazute ,comparativ cu alte materiale, masa produselor este relativ mică.
Un alt avantaj al polipropilenei este faptul că poate fi ușor copolimerizat (în esență
combinat într -un material compozit) cu a lți polimeri cum ar fi polietilen ă . Copolimerizarea are
drept scop modifi carea proprietățil or materialelor, permițând aplicații mai robuste de inginerie decât
cele posibile din polipropilenă pură .
Diferențe între polietilenă si polipropilenă:
• Polietilena și polipropilena sunt apropiate din punct de vedere al proprietăților fizice și
chimice.

17
• Prima diferență observabilă apare la nivelul suprafeței. În condițiile în care polietilena poate
fi propusă doar ca și material translucid, polipropilena e ste la bază un material transparent.
• Polietilena din punct de vedere al acțiunii mediului înconjurător are o rezistență mai bună,
nu îngheață și poate fi utilizată și la temperaturi scăzute.
• Polipropilena are o masă scazută dar este foarte rezistentă la sp argere, la acțiunea unor
solvenți organici sau a electroliților. Din punct de vedere al protecției mediului acest material
se pretează perfect deoarece nu este toxic și are o rezistență crescută la ardere având punctul
de topire ridicat.
• Monomerul polietil enei este etilenul în vreme ce monomerul polipropilenei estepropilenul.
Polipropilena este mai rigidă dar nu la fel de rezistentă precum polietilena.[9]
1.3 Procedee de consolidare
1.3.1 Termoformarea.
Termoformarea este un termen generic pentru procedeul de produc ție a pieselor din
materiale plastice dintr -o foaie de material cu ajutorul temperaturii si al presiunii. Aceasta tehnica
implic ă încălzirea foii din acril sau ABS si formarea ei cu ajutorul unei matri țe negative sau pozitive.
Ca o manifestare a tehn ologiei cele mai avansate, termoformarea ofer ă toleran țe scazute, specifica ții
stranse si forme detaliate. Cele mai avantajoase aspecte ale termoformarii le reprezint ă eficacitatea
din punctul de vedere al costurilor de produc ție si al limit ării ciclului d e produc ție. Aplicatiile cele
mai des întâlnite pentru produsele din plastic termoformat sunt : piesele pentru interiorul
automobilelor, containerele de transport si de împachetat, e chipament sportiv si de recreere,
echipament medical si piese pentru scopu ri industriale.
Prelucrarea materialelor plastice prin termoformare este procedeul de obținere a produselor
cave din semifabricate elaborate din materiale termoplaste sub formă de foi sau folii. Acest procedeu
este specific pentru fabricația pieselor cu pe reți subțiri cum ar fi: pahare și farfurii de unică folosință,
ambalaje, recipiente alimentare, ambalaje pentru medicamente și altele.[10]
Avantaje
• posibilitatea obținerii unor produse de dimensiuni variabile și cu pereți foarte subțiri,
• realizarea unor forme complexe greu de realizat prin alte procedee;
• posibilitatea formării unui semifabricat care în prealabil a fost imprimat;
• posibilitatea realizării plăcii de formare din diferite materiale cum ar fi: metal, lemn
sau din materiale plast ice termorigide;

18
• nu necesită personal cu calificare superioară pentru operare;
• investiția necesară în echipamente și tehnologie este de nivel mediu dar se poate începe
activitatea și în ateliere mici cu personal și ehipamente artizanale;
• se pot utiliza materiale diverse dar numai sub formă de foi sau folii (de obicei foi
deoarece acestea au g>0,5mm);
• posibilitatea măcinării și reutilizării deșeurilor și rebuturilor.
Dezavantaje
• produsele realizate sunt de rezistență mică fiind obtinute din semifabricate de grosime mica;
• produsele trebuie realizate cu pereții înclinați și cu raze de racordare cât mai mari la colțuri
pentru evitarea rebuturilor;
• în procesul de fabricație obținerea deșeurilor este inevitabilă;
• piesele realizate au tendință de arcuire după formare.
Metode de formare
• Formarea pozitiva – cand interiorul piesei ia contact cu matri ță
• Formarea negativa – exteriorul piesei intră în contact cu matri ța

Considerații tehnologice
Factorii variabili deosebit de importanți în tehnica termoformarii, numiți ,,antecedentele
termice ale materialului” sunt următorii:
• temperatura de înmuiere
• dilatația termică -dependentă de orientarea macromoleculelor și de gradul de polimerizare al
materialului;
• plasticitatea (vâscozitatea) -indicator al deformaților remanente, depinzând de temperatură și
de presiune;
• stabilitatea termică a polimerului;
• căldura specifică.
Atunci când fabricația presupune folosirea drept materie primă a materialelor compozite pe
bază de fibre, procesul este influențat atât de cantitatea fibrelor vegetale cât și de calitatea acestora.
Procesul de termoformare se preteaz ă în special pieselor de tip “cutie”. Înălțimea pieselor,
caracteristică care poate influența tehnologia de realizare a pieselor deoarece atunci cand avem piese
înalte materialul este forțat în matriță sa se intindă, fapt ce conduce la forțe de presare mari în timpul
procesului. Pe lîngă forța mare necesară, pot apărea defecte în structura piesei.

19
Câteva exemple de piese din mate rial compozit vor fi prezentate mai jos:

Fig. 1.1 Ghiveci pentru flori [10]

Fig. 1.2 Cutie pentru depozitare [ 11]

20

Fig. 1.3 Chiuvet ă de bucatărie [12 ]
Echipamente și caracteristici pentru procesul de termoformare:
Cuptor uscare VPTSCH VTU 200/200
▪ Dimensiuni de gabarit
▪ L = 2,6 m
▪ l =2,50 m
▪ h = 2,889 m
▪ Dimensiuni utile
▪ L = 2 m
▪ l = 2 m
▪ h = 2m
▪ temp eratura maxima de lucru 250° C,
▪ temperatura minima de lucru 70° C
▪ aer circulat 150 m3/min
▪ spatiu de lucru 8m3
▪ alimentare 400 V; 50 Hz
▪ putere incalzire 54 Kw

21

Fig.1. 4 Cuptor de uscare [13]
Imagini și informații preluate din [ 13]
Tabel. 1.3 Date tehnice
Date tehnice:
Lungime masă de lucru : 3000 mm
Lățime masă de lucru: 1500 mm
Capacitate pompă vacuum: 40 m3/h
Capacitate operațională pompă vacuum:
– 0,9 kg/cm2
Lungime platane încălzire material: 2000 mm
Lățime platane încălzire material: 840 mm
Consum rezistente electrice încălzire material: 12 kW
Consum rezistente electrice ceramice: 1,5 kW
Dimensiuni de gabarit:
Lungime: 3100 mm
Lățime: 1600 mm

22

Fig.1. 5 Cuptor TF 300HV [14]

1.3.2 Injectarea maselor plastice
Prelucrarea prin injecție reprezintă procesul tehnologic prin care materialul plastic,
adus în stare de curgere prin acțiunea căldurii, este introdus, sub presiune, în cavitatea unei matrițe
(cuib) unde are loc răcirea și solidificarea . Odată cu încetarea forței, materialul răcit păstrează forma
cavității interioare a matriței în care a fost injectat și din care, după un anumit timp poate fi îndepărtat.
Cel mai frecvent se prelucrează materiale termoplastice cum ar fi: polietilena, polipropilena,
polistir en, policlorura de vinil, poliamida, ABS, etc. Prin acest procedeu de prelucrare se pot obține
cu costuri relativ reduse produse variate, cu forme complicate și cu proprietați dorite. Productivitatea
mașinilor de injecție este ridicată, durata unui ciclu de injecție nu depasește in general 1-2 minute,
chiar la piesele cu pereți groși și cu greutate mare. În procesul tehnologic de fabricare prin injecție se
pot utiliza matrițe cu un cuib sau cu mai multe cuiburi. Acest fapt contribuie la mărirea productivita tii
Înălțime: 1000 mm
Greutate: 750 kg

23
mașinii de injecție. Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinde cateva operații
specifice:
– alimentarea materialului (dozarea)
– încălzirea și topirea materialului in cilindrul mașinii,
– închiderea matriței
– introducerea materialului topit sub presiune in matriță,
– răcirea si solidificarea materialului introdus în matriță,
– deschiderea matriței,
– eliminarea piesei injectate din matriță.
Schematic, procesul de injectare a unei piese este prezentat în figura 1.6.
SCHEMA DE PRINCIPIU A INJECTĂRII

Fig.1. 6 Schema de principiu [ 15]

a) injectarea materialului in matriță; b) solidificarea și răcirea topiturii; c) deschiderea matriței și
aruncarea reperului din matriță;1.Platanul mobil; 2. Matrița; 3.Platan fix; 4. Duza mașinii; 5.Cilindru;
6.Corp de încălzire; 7. Melc; 8. Palnie de alimentare; 9.Sistem de antrenare in miscarea de rotatie;
10.Sistem de actionare in miscarea de translatie; 11.Piesa injectat ă.[15]

Injectarea materialului compozit pe b ază de fibre vegetale presupune pregatirea materialului
sub formă de granule de dimensiuni foarte mici. Pe lângă prepararea materialului ar fi necesare duze
speciale și echipamente pretențioase și totodată costisitoare.

24

1.3.3 Extrudarea
Extrudarea este un proces tehnologic de prelucrare a pieselor plastice, prin care se pot obține
profile infinit lungi. Este un procedeu foarte productiv, lungimea pieselor fiind condiționată doar de
posibilitățile de depozitare și de transport.
Exemple de produse: țevi, tuburi, izolații pentru cabluri electrice
Calitatea produselor extrudate este influențată de următorii factori:
-materialul piesei
-calitatea filierei
-dimensiunea filierei
Pentru extrudarea materialului compozit pe bază de fibre vegetale materialul trebuie mărunțit,
prin urmare piesele realizate din acest material nu prezită caracteristici foarte bune din punct de
vedere al rezistenței mecanice.

Fig. 1. 7 Țeavă din material compozit pe bază de fibre de cânepă
Echipamentul de extrudare a maselor plastice este prezentat schematic în următoarea figură.

25

Fig. 1. 8 Instalația de extrudare [15]

Fig.1. 8 Extrudarea țevilor din PVC [16]
1.3.4 Produse, repere din material compozit .
Produsele din materiale compozit sunt de o largă varietate în diverse domenii cum ar fi:
-produse de uz casnic
-produse în industia automobilelor
-produse în industria extractoare de petrol
– produse pentru industria transportoare, etc
Produse de uz casnic:

Fig. 1. 9 Lavoare din material compozit [ 17]
Produse din industria auto :

26

Fig. 1. 10 Bară protecție mașină [ 18]

Produse din industria extractoare de petrol:

Fig.1. 11 Țevi pentru extracția petrolului (API) [ 19 ]
Produse din industria transportului, transportul apei.

Fig.1. 12 Conducte pentru transport area apei [ 20]

TAPARO este o firmă producătoare de mobilier tapițat, din Maramureș, care lucrează pentru
clienți importanți și sunt preocupați să găsescă soluții de înlocuire a lemnului. Compania a realizat la

27
sediul lor o serie de produse din material compozit pe bază de fibre vegetale. Mai jos sunt prezentate
câteva dintre produsele lor în varianta cu structura de lemn și din material compozit.
Fotoliu

Canapea

Șezlong

Fotoliu

Tabel 1.4 Produse TAPARO [21]

Capitolul II Compozite pe bază de fibre vegetale
Utilizarea fibrelor de cânepă c u rolul de îmbunatății proprietățile materialel or compozite a
crescut în ultimii ani ca răspuns la cererea tot mai mare pentru dezvoltarea de materiale
biodegradabile, durabile și reciclabile. Fibrele de cânepă se găsesc în tulpina plantei care le face
puternice și rigide, o cer ință primară pentru întărirea materialelor compozite. Proprietățile mecanice
ale fibrelor de cânepă sunt comparabile cu cele ale fibrelor de sticlă. Cu toate acestea, cel mai mare
dezavantaj al acestora este variabilitatea proprietăților lor. Compozițiile confecționate din fibre de
cânepă cu termoplastic, termo rigid sub forma de matrice au prezentat proprietăți mecanice bune. Se
pot folosi o serie de tratamente de suprafață , pe suprafața fibre lor de cânepă, utilizate pentru
îmbunătățirea legăturii din tre fibră și matrice, au dus la îmbunătățiri considerabile ale proprietăților
mecanice ale compozitului
Cânepa este unul dintre cele mai folosite materiale de armare, folosită prima data acum
aprozimativ 10000 ani, are un grad atât de mare de utilizare dator ită caracteristicilor de regenererare,
aproximativ două culturi pe an, este biodegradabilă, nu este toxică și se poate reintro duce în ciclul de
fabricație ori de câte ori este nevoie. Cânepa face parte din familia Canabis -ului dar datorită cantității
mici de etratetrahidrocannabinol (THC) din rășină nu este folosită ca narcotic și doar în industrie.
Materialele compozite pe bază de fibre vegetale au proprietăți mecanice bune comparative cu
alte materiale folosite în zilele noastre în industrie astfel dato rită caracteristicilor menționate mai sus
se dorește introducerea lor în industria de larg consum.
În tabelul următor se vor prezenta câteva caracteristici mecanice ale materiale compozite pe
bază de fibre vegetale.

Tabelul 2.1 Proprietățile mecanice

29
În această lucrare materialul folosit pentru termoformare este cel brevetat de firma
TAPARO S.A.
Materialul compozit pentru termoformare este format dintr -un material termoplast sub form ă
de fibre cu lungime între 20 -60 mm și fibre de cânepă cu lungime în tre 60 -100 mm .
Materialul termoplast este o polipropilenă cu punctul de topire la 200 °C, polipropilena sub
formă de fibre reprezintă între 40 -60% din greutatea materialului și o densitate masică liniară de 7 –
16 DEN , iar fibrele de cânepă (in sau iută) aproximativ 50% din greutatea necesară și un grad de
defibrare de aproximativ 70 -80 Tden . Datorită lungimii relative mare a fibrelor de cânepă impregnate
cu polipropilenă, materialul compozit are o rezistență mult mai mare decât în cazul materialului cu
brevetul FR2781492 care se baza pe fibre de plante scurte, aproximativ 2 mm si diametru al fibrelor
de 0,2 mm. [21]
Caracteristicile materialulul sunt direct influențate de modul de țesere al fibrelor de cânepă
cu cele de polipropilenă, dar totodată și de „numărul de straturi de material utilizat. Numărul
straturilor depuse dau grosimea peretelui piesei.
Pentru determinarea curbelor caracteristice ale materialului, pentru diferite structuri de
material au fost realizate epruvete conforme cu standardul D3039,”Metode de testare a proprietăților
de tracțiune ale materialelor compozite cu matrice polimerică ”.Aceste epruvete au fost testate cu
ajutorul mașinii Zwick Roell Z150.
În tabelul 2. 2 se prezintă numarul de straturi de material, modul de așezare al acestora și
numarul de bucați din eșantion
Tabel.2.2 Epruvete [21]
Nr. Nr. de
straturi Orientarea
straturilor Nr. de bucați
1.
3 (L-L-L) L 10
2. T 10
3. D 10
4.
3 (L-T-L) L 10
5. T 10
6. D 10
7.
4 (L-L-L-L) L 10
8. T 10

30
9. D 10
10.
4 (L-T-L-T) L 10
11. D 10

Fig. 2.1 Epruvete înainte și după testare [21]

Conform testelor, în tablul 2.2 sunt prezentate rezultatele:
Tabelul 2. 3 Rezultatele testelor [21]
Nr. Nr. de
straturi Orientarea
straturilor Tensiunea de întindere față de curbele de
întindere
1.
3 (L-L-
L) L

31
2. T

3. D

4.
3 (L-T-
L) L

5. T

6. D

7.
4 (L-L-
L-L) L

32
8. T

9. D

10. 4 (L-T-
L-T) L

11. D

Proprietațile materialului au fost contorizate în tabelul 2.3
Table 2.3. Propietățile materialului compozit [21]

33
2.1 Realizarea materialului pentru termoformare.
Procesul de fabricație al materialului compozit pe bază de fibre constă în parcurgerea următoare lor
etape:
1. Se realizeaza tăierea din balot a fibrelor la lungime intre 5 -100 mm, utilizând o mașină
de tocat cu lame rotative;
2. Se cântărește cantitatea de fibre din plante pentru a se obține amestecul dupa proporții
date;
3. Amestecarea grosolana a fibrelor de cânepă cu polipropilena;
4. Amestecarea și mărunțirea fină a materialului rezultat în urma pasului 3;
5. Întrețeserea materialului cu ajutorul unor mașini cu ace pinten care are rol de
consolidare a stratului fibros prin deplasarea fibrelor din stra tul superior spre stratul
inferior și invers (adică întrețeserea fibrelor) .
6. Tragerea și împăturarea materialului cu ajutorul a doi cilindri pentru realizarea unei
pături de fibre consolidate (prin întrețesere) și rulate sub formă de sul.
Mașinile folosit e pentru prepararea materialului sunt prezentate în figura 2.2.
Fig.2.2 Linia de producție a materiei prime [21]
Linia de producție a materialului compozit pe bază de fibre vegetale este compusa din urmatoarele
elemente:
1. Modul de alimentare cu fibre termop laste;
2. Modul de alimentare cu fibre vegetale;
3. Element care realizează cântărirea și amentecul corespunzător de fibre;
4. Modul pentru amestecarea grosieră și defibrarea;
5. Modul pentru amestecarea fină;
6. Modul de defibrare;
7. Modul de întrețesere a fibrelor;
8. Modul pentru tragere si rulare a materiei prime pentru faza următoare;

34
Informație extrasă din [21]

Fig.2.3 Material compozit armat cu fibră de cânepă
2.2 Procesul de termoformare al pieselor din material compozit pe bază de
fibre vegetale
După realizarea materialului compozit de către instalație , are loc procesul de termoformare.
Straturile de material sunt așezate pe platanele presei încălzite cu ulei la aproximativ 220° C, se
presează în vederea termoformării, după care materialul proaspăt ter moformat se transferă pe matrița
de termoformare, unde prin intermediul unei prese va lua forma produsului.
Datorită suprafeței piesei dar și a rezistenței mecanice redu se a semifabricatului, acesta se
va deforma gravita țional la asezarea pe miezul matrit ei.

35
Modelarea 3D a lateralei de canapea și analiza cu element finit
Pentru proiectarea elementelor se utilizează bine -cunoscutul program de proiectare
SolidWorks, care dispune de instrumentele necesare realizarii suprafețelor, cum ar fi:”Extruded Base”
,“Shell”, “Fillet” ș.a.
Piesa numită laterală de canapea face parte dintr -un ansamblu, când vorbim de produse de
mobilier “Canapea”, prin urmare acest subansamblu este format din doua repere numite în continuare
carcasa interioară și carcasa exterioară.

Fig 3.1 Carcasă exterioară

Fig.3.2 Carcasă interioar ă

36
Cele 2 repere care formează piesa laterală de canapea se proiectează în strânsă relație
dimensională, adică reperul numit carcasă interioară se proiectează pornind de la conturul interior al
reperului carcasă exterioară.
Modelul prezentat mai sus este varianta de pornire în realizarea unui produs care să
îndeplinească cerințele impuse de rezistență și design .

Fig. 3.3 Laterală de canapea
În figura 3.3 putem observa modul de ansamblare ale celor două repere care formează laterala de
canapea .

3.1Analiza lateralei de canapea realizată din material compozit pe bază de
fibre vegetale
Analiza cu element finit .
Pentru realizarea analizei cu element finit s -au utilizat programele SolidWorks cu modulul
“SolidWorks Simulation” . pentru analiza procesului de termoformare.
Cu ajutorul modulului “SolidWorks Simulation” piesa a fost supusă încercărilor pentru a
putea vedea și analiza comportamentul ansamblului la solicitările din timpul utilizarii.
Punctul de pornire al analizei cu element finit este:

37
– caracteristicile materialului
– solicităr ile din timpul utilizării

Caracteristicile reperului carcasă exterioară :
– lungime: 810 mm
– lățime: 280 mm
– înălțime: 108 mm
– grosimea peretelui 3 mm
Caracteristicile reperului carcasă interioară :
– lungime: 810 mm
– lățime: 280 mm
– grosime 69 mm
– grosimea peretelui 3 mm
Caracteristicile materialului compozit pe baz ă de fibre vegetale sunt:
• Modulul de elasticitate: 1013 N/mm^2
• Coeficientul lui Poisson : 0,47 N / A
• Modul ul de forfecare : 18,13 N / mm ^ 2
• Densitat e: 900 kg / m ^ 3
• Rezistența la întindere : 18,13 N / mm ^ 2
• Rezistența : 32 N / mm ^ 2
• Conductivitate termică : 0,2256 W / (m · K)
• Căldura specifică : 1386 J / (kg · K)

Piesa este supusă încercării cu două forțe, una pe suprafața superioară și una pe suprafața
laterală, forța pe suprafața superioară este de 750 N iar din lateral cu 350 N. Tensiunile se calculează
în MPa (N/mm2) în timp ce deplasările se afișează în milimetri .
Simulările au fost realizate pe ansamblul de piese , carcasă exterioar ă și carcasă interioară
considerându -se ca fiind un tot unitar.

38

Ansamblul se fixează pe suprafața inferioară, precum se observă și în figura 3.4 și se aplică
cele două soli citări pe zone restr ânse.

Fig.3.4 Suprafața de fixare și zonele solicitate
Suprafața de fixare este marcată de s ăgețile de culoare verde, iar zonele supuse solicitării cu săgeți
mov.

Fig. 3.5 Analiza piesei din punct de vedere al tensiunilor

39
Conform analizei putem observa că tensiunea maximă este de 1 9.33 Mpa, sub valoarea admisă și o
deplasare de 15.3 mm, deci putem spune ca piesa rezistă solicitarilor impuse.

40
Capitolul. IV Proiectarea matriței

Piesă: parte componentă a unei mașini,a unui mecanism, a unui instrument.
Proiectarea modelului 3D – realizează trecerea de la stadiul de idee la stadiul de imagine
tridimensională pe care se pot realiza toate modificarile necesare astfel încât piesa să își îndeplinească
scopurile, dar sa poată fi și materializată .
Proiectarea se poate realiza și în vari antă 2D de la început,doar că în varianta 3D vizualizarea
modelului este mult mai facilă și mai ușor de înțeles de către alte persoane.

Softuri populare, în industrie, pentru realizare modelelor 3D și elaborarea documentației 2D
(desene tehnice de ansam blu și/sau de reper) sunt :Catia, Solidworks, AutoCAD, Siemens Nx etc.

SolidWorks conține instrumente dedicate diferitelor domenii industriale. Un instrument
folosit în cadrul acestei lucrari este Mold Tools utilizat pentru realizarea formei geometrice a
matrițelor. Pentru realizarea modelului 3D al matriței se pornește de la modelul 3D al piesei, pasul
următor fiind stabilirea și realizarea planului de separație. Alegerea planului de separație se bazează
pe câteva criterii de bază : – realizarea corectă a structurii piesei
– în funcție de complexitatea piesei (poate fi nevoie de mai multe plane)
– posibilitățile de extragere a piesei ș.a.

41

În continuare se va prezenta modul de realizare a unei matrițe utilizând s oftul SolidWorks:
Pasul I. Definirea modelului 3D al piesei:

Fig. 4.1 Element canapea

Caracteristici piesă:
• lungime: 810 mm
• lățime: 280 mm
• grosime 10 8 mm
• grosimea peretelui 3 m m

42

Fig.4.2 Desen de execuție carcasă exterioară

Fig.4.3 Desen de execuție carcasă interioară
Desenul de execuție al celor 2 piese se găsesc în Anex e

43

Pasul II. Definirea planului de separație:

Fig. 4.4 Planul de separație
Definirea planului de separație constă în definirea conturului (Parting Line) după care se
creează planul de separație folosind comanda (Parting surface) și alegînd parametrii .
Pasul III. Realizarea conturului exterior al matriței.
Într-un plan paralel cu planul orizontal folosind comanda Sketch se va contura forma exterioară a
matriței (de obicei o formă cat mai simplă pentru a nu necesita operații de prelucrare suplimentare).

Fig.4.5 Definirea conturului exterior al matrițe i

44
Pasul IV . Crearea modelului matriței.
Folosind modulul “Molds ” oferit de SolidWorks realizăm modelul 3D care este compus din 2
elemente (având doar un plan de separație): – partea superioară;
– partea inferioară ;
Aceste 2 elemente se vor numi în continuare: cavitate (parte superioară) respectiv miez .

Înălțimi: cavitate – 90 mm
Miez – 40 mm
Fig. 4.6 Definirea matriței
În imaginea de mai sus putem observa faptul că putem selecta grosimea elementului de
matriță numit cavitate dar totodată și cea a miezului.
Grosimea elementelor matriței trebuie alese cu mare grijă ținându -se cont de solicitările la
care este supusă în timpul procesului de termoformare dar ținîndu -se cont în același timp de
posibilitatea tehnologică de realizare și din punct de vedere economic. După finalizarea pașilor
prezentați mai sus modulul Mold integrat în SolidWork avand toate datele necesare despre forma
matriței generează în mod automat matrița.

45

Fig.4.7 Matrița
Lucrarea presupune proiectarea unor matrițe pentru o piesă care urmează a fi realizată prin
procesul de termoformare. În cadrul exemplului prezentat mai sus se realizează matrița pentru un
element al lateralei de canapea , aceasta urmând a fi modificată și testată cu scopul obținerii unui
produs care să îndeplinească nevoile clientului, dar totodată și standardele în domeniu.
Pentru realizarea celui de -al doilea element este necesar ă o altă matriță.

46
Pentru fixarea matriței pe masa presei a fost realizat un sistem de prindere cu 6 șuruburi M18
cu piulițe T. Pentru ghidarea cavității în procesul de calibrare a piesei a fost nevoie de un sistem de
ghidare, astfel s -a ales un sistem de ghidare cu cale. Cavitatea este fixată pe berbecul presei printr -o
flansă fixată pe cavitate cu 10 șuruburi iar pe berbec prin înfiletare . Jocul dintre cele doua elemente
necesare realizării formei finale se pastreaz ă cu ajutorul unor limitatoare de cursă, fixat între cele 2
cale de pe miez.

Fig.4. 8 Ansamblul 3D al matriței

În figura 4. 8 se pot observa toate cele patru aspecte prezentate mai sus. Desenul de ansamblu este
cuprins în Anexa (1)

47
Capitolul V Tehnologia de fabriecație a unui element al matriței
Piesa: Miezul matriței
Operatia

Desen

Faza+SDV

1 .
Debitare Plasma -Jet DSL Compact
F1-Debitare
semifabricat
S-laser

2.Frezare

M.U-Masina de frezat
D-Bride F1-Frezare
contur ext.
S- Freza
deget
F2-Frezare de
planare
S-Freza
frontală
V- palpator
digital

3.Frezare

M.U-Masina de frezat
D-Bride F1-Frezare
S- Freza
frontală
V-Subler
F2- Frezare
canale
S-Freză cil.
Fr.Φ12
V-Șubler

48

4. Frezare

M.U – Masina de frezat
D-Menghina F1-Frezare
miez deg.
S-Freză cil
fr.
F2-Freză
sferică
V-
Micrometru,

Rugozimetru

5.Gaurire /
Tarodare
Laterala 1

M.U – Masina de frezat
D-Menghina F1-realizare
alezaje
S-Burghiu
Φ10,2
V-Subler
F2-Tesire
S- Tesitor
F3-Tarod
M12

6.Gaurire /
Tarodare
Laterala 2

M.U – Masina de frezat
D-Menghina F1-realizare
alezaje
S-Burghiu
Φ10,2
V-Subler
F2-Tesire
S- Tesitor
F3-Tarod
M12

49
Pentru realizarea matriței avem nevoie de : -Mașină C NC pentru debitare
-Mașina CNC pentru frezare
– Programul CNC al fiecărei piese
– Semifabricat
Pentru realizarea matriței s e poate folosi o frez ă Haas vf 6/50 .

Fig.5.1 Freză Router CNC -Basic 1325 Deluxe [22]

50
TRAVELS S.A.E METRIC
X Axis 64.0 in 1626 mm
Y Axis 32.0 in 813 mm
Z Axis 30.0 in 762 mm
Spindle Nose to Table (~ max) 35.0 in 889 mm
Spindle Nose to Table (~ min) 5.0 in 127 mm
SPINDLE S.A.E METRIC
Max Rating 30.0 hp 22.4 kW
Max Speed 7500 rpm 7500 rpm
Max Torque 340 ft -lbf @ 700 rpm 460 Nm @ 700 rpm
Drive System 2-Speed Gearbox 2-Speed Gearbox
Taper CT or BT 50 CT or BT 50
Bearing Lubrication Air / Oil Injection Air / Oil Injection
Cooling Liquid Cooled Liquid Cooled
TABLE S.A.E METRIC
Length 64.0 in 1626 mm
Width 28.0 in 711 mm
T-Slot Width 0.630 in 16 mm
T-Slot Center Distance 4.92 in 125 mm
Number of Std T -Slots 5 5
Max Weight on Table (evenly distributed) 4000 lb 1814 kg
FEEDRATES S.A.E METRIC
Max Cutting 500 ipm 12.7 m/min
Rapids on X 600 ipm 15.2 m/min
Rapids on Y 600 ipm 15.2 m/min
Rapids on Z 600 ipm 15.2 m/min
AXIS MOTORS S.A.E METRIC
Max Thrust X 3400 lbf 15124 N
Max Thrust Y 4100 lbf 18238 N
Max Thrust Z 5600 lbf 24910 N
TOOL CHANGER S.A.E METRIC
Type SMTC SMTC
Capacity 30+1 30+1
Max Tool Diameter (full) 4.0 in 102 mm
Max Tool Diameter (adjacent empty) 10.0 in 254 mm
Max Tool Length (from gage line) 16 in 406 mm
Max Tool Weight 30 lb 13.6 kg
Tool -to-Tool (avg) 4.2 s 4.2 s
Chip -to-Chip (avg) 6.3 s 6.3 s
GENERAL S.A.E METRIC
Coolant Capacity 95 gal 360 L
AIR REQUIREMENTS S.A.E METRIC
Air Required 4 scfm @ 100 psi 113 L/min @ 6.9 bar
Inline Air Hose 3/8 in 3/8 in

51
Coupler (Air) 3/8 in 3/8 in
Air Pressure Min 80 psi 5.5 bar
DIMENSIONS – SHIPPING S.A.E METRIC
Domestic Pallet 195 in x 102 in x 132 in 496 cm x 260 cm x 336
cm
Export Crate 195 in x 105 in x 136 in 496 cm x 267 cm x 346
cm
Weight 25500 lb 11567.0 kg
Domestic Pallet w/EC Option 195 in 102 in 140 in 496 cm 260 cm 356 cm
Export Crate w/EC Option 195 in 105 in 144 in 496 cm 267 cm 366 cm
Weight w/EC Option 25800 lb 11703 kg
ELECTRICAL SPECIFICATION S.A.E METRIC
Spindle Speed 7500 rpm 7500 rpm
Drive System 2-Speed Gearbox 2-Speed Gearbox
Spindle Power 30.0 hp 22.4 kW
Input AC Voltage (3 Phase) – Low 220 VAC 220 VAC
Full Load Amps (3 Phase) – Low 70 A 70 A
Input AC Voltage (3 Phase) – High 440 VAC 440 VAC
Full Load Amps (3 Phase) – High 35 A 35 A

Preluat din [24]

Programul CNC
Pentru realizarea programului CNC al fiecărei piese a fost nevoie de un soft special creeat
deoarece avem suprafețe complexe și regimuri de așchiere destinate prelucrării aluminiului , scrierea
manuală fiind aproape imposibilă având 9398 0 de linii de cod p entru miezul matriței și aproximativ
28000 de linii pentru cavitate. Datorită volumului mare de pagini acestea nu au putut fi introduse în
cuprinsul lucrarii, o parte din documentația codului G se regăsește în Anexa . Pentru programarea
mașini s -a utiliza t limbajul cod de tip G.

52

Semifabricat
Dimensiunile semifabricatului: 1055x345x134
Material: Aluminiu ENAW 7022

53
Capitolul. VI Concluzii și contribuții
Lucrarea presupune proiectarea unor matrițe pentru realizarea unei laterale de canapea prin
termoformare din material compozit pe bază de fibre vegetale. Plecând de la caracteristicile
materialului dezvoltat de firma SC TAPARO SA, se dorește proiectarea unor matrițe pentru
realizarea a celor două componente care formează reperul numit laterala de canapea . Pe lângă
aspectul de proiectare a matriței s -a urmărit și realizarea itinerariului de fabricație .
Laterala de canapea este o piesă de tip cutie , fiind formată din două elemente care urmeaza
a fi ansamblate si lipite cu ajutorul unor adezivi, ace stea trebuie să îndeplinească normele de
rezistență impuse de politica de testare a firmei TAPARO, prin urmare asupra pieselor s -au efectuat
analize cu element finit.
Datorită faptului că este vorba despre un material recent dezvoltat lipsa unor informa ții
despre material, cum ar fi curba caracteristica S -N care este necesară analizei la oboseală este
nevoie și de realizarea unor prototipuri care sa fie testate fizic.
Partea practică a lucrării presupune realizarea unui set de matrițe care servesc real izării
pieselor.Datorită costurilor ridicate aceste doua seturi de matrițe și elementele auxiliare nu au putut
fi realizate practic.

Contribuții:
• Proiectarea unui element suficient de rigid
• Găsirea geometriei potrivite pentru procesul de termoformare
• Realizarea tehnologiei
• Utilizarea unui soft pentru denerarea codului G necesar prelucrarii

54
1. Victor Giurgiu, Considerații asupra stării pădurilor României – partea I: declinul suprafeței
pădurilor și marginalizarea împăduririlor, Revista Pădurilor, nr. 2/2010
2. Raport privind starea pădurilor Romaniei 2016, Ministerul Apelor și Pădurilor,
http://a pepaduri.gov.ro/wp -content/uploads/2014/07/Raport -starea -pa%CC%86durilor -2016.pdf
3. Emilia Câmpean , Emanuela Pop s.a, Înlocuirea lemnului din structura de rezisteță a mobilierului
tapițat prin utilizarea resurselor regenerabile, Simpozionul cucuteni -5000 Redivivus: Științe exacte și
mai exacte (editia a XIII), Chișinău: Editura”TEHNICA_INFO”), paginile 217 -225, 2019
4.http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/statistica_activitatilor_din_silvicultura_
in_anul_2016.pdf
5. Sergiu Horodnic, Bazele exploatarii lemnului, Suceava: Editura Universității din Suceava, 2003,
Bibliogr. ISBN 973 -8293 -93-6
6. “Fondul forestier national”, editat de I.N.S., 2004; “Volumul de lemn exploatat de catre agentii
economici atestati si suprafata parcursa cu taieri in anul 2003” editata de I.N.S., 2004;
7. http://financialtrends.ro/2017/07/15/consumul -de-mobila -al-romaniei/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Polipr opilen%C4%83
9. https://axtrom.ro/polietilena -si-polipropilena/
10.Liana Hancu , Horatiu Iancau, Tehnologia materialelor nemetalice. Tehnologia fabricării pieselor
din materiale plastice , Editu ra ALMA. MATER, 2003
11.https://www.google.com/search?q=ghiveci+din+compozit&biw=1920&bih=937&tbm=isch&so
urce=iu&ictx=1&fir=rT –
LhKr9_kJzBM%253A%252CtU5qdwpqPGnoOM%252C_&vet=1&usg=AI4_ –
kTgluvUFteHmZyJiyaZX0edtzRpuA&sa=X&ved =2ahUKEwjmyLqZy_PjAhWSyoUKHaG3C1gQ
9QEwAHoECAkQBg#imgrc=rT -LhKr9_kJzBM:
12.https://www.google.com/search?biw=1920&bih=937&tbm=isch&sa=1&ei=qT9MXe6MOJPF8g
KQnLr4DQ&q=ghiuvete+din+compozit&oq=ghiuvete+din+compoz it&gs_l=img.3..0i7i30j0i8i7i30
.38874.40891..41147…0.0..0.769.1320.0j1j4 -1j0j1……0….1..gws -wiz-
img.n6TkdAqXXQU&ved=&uact=5#imgrc=zfQNFEqlOsCxhM:
13. https://www.biano.ro/produse/chiuvete -de-bucatarie
14. http://www.avi.ro/tehnologie/termoformare/
15. https://www.danibrum.ro/prese -vacuum/presa -pentru -termoformare/558/index.php

55
16.https://www.google.com/search?q=extrudarea+%C8%9Bevilor+din+pvc&source=lnms&tbm=is
ch&sa=X&ved=0ahUKEwjT4aGKzPPjAhUQ1RoKHeo5DhEQ_AUIECgB&biw=1920&bih=937#
imgrc=_zBkgV -1s3J2dM :
17.https://www.google.com/search?biw=1904&bih=920&tbm=isch&sa=1&ei=bDUjXY2RNImalw
SKvqYw&q=LAVOARE+DIN+COMPOZIT&oq=LAVOARE+DIN+COMPOZIT&gs_l=img.3…6
117.9084..9639…0.0..0.156.1578.0j13……0….1..gws -wiz-img…….0j0i8i30j0i24.wEyhPDu79Q8
18.https://www.google.com/search?biw=1904&bih=903&tbm=isch&sa=1&ei=OfiuXPbgOM3Mw
AK4xaTADQ&q=spoiler+masina&oq=spoiler+masina&gs_l=img.3…14753.19299..20483…1.0..0.1
62.1202.0j9……1….1..gws -wiz-img…….0.z0Um320NB3M#imgrc=AI7nenv7otw_0M:
19.http://tube -special.com/ro/tevi -pentru -extractia -petrolului -api/
20.https://www.google.com/search?q=TEVI+TRANSPORT+APA&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwjspoLOz8fhAhXGo4sKHV03A1wQ_AUIDigB&biw=1904&bih=903#imgrc=Qe
TtlC6qyxVIzM:
21.Emilia Ciupan, Lucian Lăzărescu ș.a. Characterization of a thermoforming composite material
made from hemp fibers and polypropylene, MATEC Web of Conferences 137, 0 8003 (2017)
22.https://www.google.com/search?q=haas+vf+6/50&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUK
Ewi9k-
CfuZPkAhUCHxoKHT1GA04Q_AUIESgB&biw=1920&bih=937#imgrc=FjFTbaE3xNIhuM:
23. https://www.haascnc.com/machines/vertical -mills/vf -series/models/large/vf -6-50.html
24.https://www.bizoo.ro/firma/depozitaluminiu/vanzare/11843409/placa -aluminiu -taiata -la-
dimensiuni

56
Anexe

O1000 (MIEZ BUN_MI LLING)
N100 (COMPENSATION -WEAR)
N102 (REV -0.70)
N104 (Aug – 21-2019 -11:08:02AM)

N106 (TOOL 5 – DIA 12.)

N1 G90 G17 G40 G80 G00
N108 M06 T5 ()
N110 (HSR -HMP -target)
N112 G00 G54 G90 X15.063 Y0. S1592 M03
N114 G43 H5 Z120.
N116 Z12.
N118 Z4.0055
N120 G01 X14.9369 Y -8.3931 Z2.5912 F200.
N122 X14.6325 Y -7.012 Z2.0055
N124 X13.878 Y -3.5887 F400.
N126 X13.7056 Y -2.9732
N128 X13.4655 Y -2.3808
N130 X13.1604 Y -1.8191
N132 X12.7945 Y -1.295
N134 X12.3721 Y -0.8152
N136 X11.8987 Y -0.385 8
N138 X11.3802 Y -0.012
N140 X -0.012 Y7.2654
N142 X -0.3056 Y7.4146 F600.
N144 X -0.6226 Y7.5037
N146 X -0.951 Y7.5293
N148 X -1.278 Y7.4902
N150 X -1.5911 Y7.3882
N152 X -1.8783 Y7.227
N154 X -2.1286 Y7.0128
N156 X -2.3322 Y6.754 Z2.0054
N158 Z2.0055
N160 X -3.0935 Y5.5622 Z2.5912
N162 X -3.4089 Y5.0686 Z4.0055

57
N164 Z6.
N166 X -1.5034 Y4.461 Z9.0332
N168 Z9.0331 F1600.
N170 X -0.2648 Y4.0661 Z9.3
N172 X36.8599 Y -7.7718
N174 X38.0985 Y -8.1667 Z9.0331
N176 X38.0984 F200.
N178 X40.0039 Y -8.7743 Z6.
N180 Z4.0055
N182 X39.0583 Y -7.012 Z2.0055
N184 X36.7843 Y -2.7742 F400.
N186 X36.451 Y -2.2288
N188 X36.0587 Y -1.7241
N190 X35.6123 Y -1.2666
N192 X35.1176 Y -0.8619
N194 X34.5806 Y -0.5151
N196 X34.0082 Y -0.2306
N198 X33.4075 Y -0.012
N200 X26.1476 Y2.1775
N202 X14.5717 Y7.822
N204 X2.4102 Y15.778
N206 X -0.012 Y18.0042
N208 X -0.2752 Y18.2022 F600.
N210 X -0.5719 Y18.3451
N212 X -0.8908 Y18.4273
N214 X -1.2196 Y18.4458
N216 X -1.5457 Y18.3997
N218 X -1.8565 Y18.2909
N220 X -2.1402 Y18.1236
N222 X -2.3858 Y17.9041 Z2.0054
N224 Z2.0055
N226 X -3.3428 Y16.8629 Z2.5912
N228 X -3.7392 Y16.4316 Z4.0054
N230 Z6.
N232 X -3.7781 Y1 8.4312 Z9.0332
N234 Z9.0331 F1600.
N236 X -3.8034 Y19.731 Z9.3
N238 X -8.9431 Y283.8971
N240 X -8.9684 Y285.1968 Z9.0331
N242 Z9.0332 F200.
N244 X -9.0073 Y287.1964 Z6.
N246 Z4.0055

58
N248 X -7.012 Y287.0601 Z2.0054
N250 X -4.147 Y286.8642 Z2.0055 F400.
N252 X -3.5078 Y286.8564
N254 X -2.8718 Y286.9203
N256 X -2.247 Y287.0549
N258 X -1.6411 Y287.2587
N260 X -1.0619 Y287.529
N262 X -0.5165 Y287.8625
N264 X -0.012 Y288.255
N266 X2.0027 Y290.012
N268 X2.2285 Y290.2517 F600.
N270 X2.4032 Y290.5309
N272 X2.52 Y290.8388
N274 X2.5746 Y291.1635
N276 X2.5647 Y291.4927
N278 X2.4909 Y291.8136
N280 X2.3558 Y292.114
N282 X2.1648 Y292.3823 Z2.0054
N284 Z2.0055
N286 X1.2353 Y293.4482 Z2.5912
N288 X0.8503 Y293.8897 Z4.0055
N290 Z6.
N292 X -0.1202 Y292.1409 Z9.0332
N294 X -0.751 Y291.0042 Z9.3 F1600.
N296 X -7.4057 Y279.0122
N298 X -8.0365 Y277.8755 Z9.0331
N300 Y277.8756 Z9.0332 F200.
N302 X -9.0069 Y276.1268 Z6.
N304 Z4.0055
N306 X -7.012 Y 275.9841 Z2.0055
N308 X -4.1514 Y275.7795 F400.
N310 X -3.5123 Y275.7697
N312 X -2.8761 Y275.8315
N314 X -2.2508 Y275.9642
N316 X -1.6443 Y276.1661
N318 X -1.0642 Y276.4346
N320 X -0.5179 Y276.7663
N322 X -0.012 Y277.1571
N324 X14.8235 Y290.012
N326 X15.0501 Y290.251 F600.
N328 X15.2256 Y290.5297
N330 X15.3435 Y290.8372

59
N332 X15.3991 Y291.1619
N334 X15.3903 Y291.4911
N336 X15.3174 Y291.8123
N338 X15.1832 Y292.1131
N340 X14.993 Y292.3818 Z2.0054
N342 Z2.0055
N344 X 13.6833 Y293.8933 Z4.0055
N346 Z6.
N348 X12.5043 Y292.2778 Z9.0332
N350 Z9.0331 F1600.
N352 X11.738 Y291.2277 Z9.3
N354 X -7.0654 Y265.4609
N356 X -7.8317 Y264.4108 Z9.0332
N358 Z9.0331 F200.
N360 X -9.0107 Y262.7952 Z6.
N362 Z4.0055
N364 X -7.012 Y262.8672 Z2.0055
N366 X -3.9797 Y262.9765 F400.
N368 X -3.3432 Y263.0353
N370 X -2.7173 Y263.165
N372 X -2.1098 Y263.364
N374 X -1.5285 Y263.6297
N376 X -0.9805 Y263.9589
N378 X -0.4729 Y264.3473
N380 X -0.012 Y264.7901
N382 X6.4766 Y271.764
N384 X21.0173 Y284.1722
N386 X29.6303 Y290.012
N388 X29.8835 Y290.2227 F600.
N390 X30.0906 Y290.4787
N392 X30.2439 Y290.7702
N394 X30.3374 Y291.086
N396 X30.3674 Y291.414
N398 X30.3329 Y291.7415
N400 X 30.2351 Y292.056
N402 X30.078 Y292.3453 Z2.0054
N404 Z2.0055
N406 X29.2843 Y293.5158 Z2.5912
N408 X28.9556 Y294.0007 Z4.0055
N410 Z6.
N412 X27.6392 Y292.495 Z9.0332
N414 Z9.0331 F1600.

60
N416 X26.7835 Y291.5163 Z9.3
N418 X -6.8389 Y253.06
N420 Y253. 0599
N422 X -7.6946 Y252.0813 Z9.0331
N424 Z9.0332 F200.
N426 X -9.011 Y250.5756 Z6.
N428 Z4.0055
N430 X -7.012 Y250.6393 Z2.0055
N432 X -3.9873 Y250.7358 F400.
N434 X -3.3506 Y250.792
N436 X -2.7241 Y250.919
N438 X -2.1159 Y251.1155
N440 X -1.5334 Y251.3788
N442 X -0.9841 Y251.7056
N444 X -0.4748 Y252.0919
N446 X -0.012 Y252.5329
N448 X12.6736 Y266.0543
N450 X26.011 Y277.4178
N452 X41.2091 Y287.7351
N454 X45.5947 Y290.012
N456 X45.8707 Y290.1917 F600.
N458 X46.1063 Y290.4218
N460 X46.2926 Y290.6934
N462 X46.4222 Y290.9961
N464 X46.4903 Y291.3184
N466 X46.4943 Y291.6477
N468 X46.4339 Y291.9714
N470 X46.3116 Y292.2771 Z2.0054
N472 Z2.0055
N474 X45.39 Y294.0522 Z4.005 5
N476 Z6.
N478 Y294.0521
N480 X44.0307 Y292.5851 Z9.0332
N482 Z9.0331 F1600.
N484 X43.1471 Y291.6315 Z9.3
N486 X -6.7453 Y237.785
N488 X -7.6289 Y236.8314 Z9.0331
N490 Z9.0332 F200.
N492 X -8.9882 Y235.3643 Z6.
N494 Z4.0055
N496 X -8.4094 Y235.4544 Z2.5912
N498 X -7.012 Y235.6718 Z2.0055

61
N500 X -3.7379 Y236.1812 F400.
N502 X -3.1128 Y236.3147
N504 X -2.5066 Y236.5174
N506 X -1.9269 Y236.7867
N508 X -1.381 Y237.1192
N510 X -0.8757 Y237.5107
N512 X -0.4175 Y237.9563
N514 X -0.012 Y238.4504
N516 X6.1909 Y246.939
N518 X18.8671 Y260.3348
N520 X31.0048 Y270.6635
N522 X45.4653 Y280.4932
N524 X61.9377 Y289.0516
N526 X64.5042 Y290.012
N528 X64.7998 Y290.1571 F600.
N530 X65.0615 Y290.3571
N532 X65.2791 Y290.6042
N534 X65.4443 Y290.8891
N536 X65.5508 Y291.2008
N538 X65.5944 Y291.5272
N540 X65.5735 Y291.8558
N542 X65.4889 Y292.1742 Z2.0054
N544 Z2.0055
N546 X64.788 Y294.0474 Z4.0055
N548 Z6.
N550 X63.3829 Y292.6241 Z9.0332
N552 Z9.0 331 F1600.
N554 X62.4696 Y291.6989 Z9.3
N556 X -6.6189 Y221.7153
N558 X -7.5322 Y220.7902 Z9.0331
N560 Z9.0332 F200.
N562 X -8.9373 Y219.3669 Z6.
N564 Z4.0055
N566 X -8.3734 Y219.5255 Z2.5912
N568 X -7.012 Y219.9084 Z2.0055
N570 X -3.44 Y220.9129 F400.
N572 X -2.8353 Y221.1202
N574 X -2.2577 Y221.3939
N576 X -1.7143 Y221.7305
N578 X -1.2121 Y222.1259
N580 X -0.7572 Y222.575
N582 X -0.3555 Y223.0722

62
N584 X -0.012 Y223.6112
N586 X1.4931 Y226.294
N588 X12.9656 Y241.9408
N590 X24.5076 Y254.1104
N592 X35.9993 Y263.9097
N594 X49.726 Y273.253
N596 X67.4197 Y282.2774
N598 X84.8561 Y288.4593
N600 X91.5606 Y290.012
N602 X91.8726 Y290.1174 F600.
N604 X92.1581 Y290.2816
N606 X92.406 Y290.4984
N608 X92.6069 Y290.7594
N610 X92.753 Y291.0545
N612 X92.8388 Y291.3725
N614 X92.8608 Y291.7011
N616 X92.8183 Y292.0277 Z2.0054
N618 Z2.0055
N620 X92.367 Y293.9761 Z4.0055
N622 Z6.
N624 X94.3664 Y294.0269 Z9.0332
N626 Z9.0331 F1600.
N628 X95.666 Y294.0599 Z9.3
N630 X282.7387 Y298.8102
N632 X284.0382 Y298.8432 Z9.0331
N634 X286.0376 Y298.894 Z6. F200.
N636 Z4.0055
N638 X286.7145 Y297.012 Z2.0055
N640 X288.0716 Y293.2395 F400.
N642 X288.3213 Y292.6511
N644 X 288.6354 Y292.0944
N646 X289.0098 Y291.5763

63