SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI [617368]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]
2020
UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI
PROIECTAREA UNUI DISPOZITIV
ANTIDERAPANT PENT RU
AUTOTURISME
Conducător științific , Absolv ent,
Șef de lucr ări dr .ing. Adrian POPESCU Marius HODIȘ
2020
Anexa 3
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CL UJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘ INI
Departamentul: Ingineria Fabri cației
Aprobat,
DIRECTOR DEPARTAMENT
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]: Tehnologia Construcțiilor de Mașini
Promoț ia: iulie 2020
Tema propusă :
_______ Proiectarea unui dispoziti v antiderapant pentru autoturism e_____________________
Tema a fost propusă de: a) facultate;
b) societate comercială ;
c) institut de cercetare -proiectare.
d) alt e situaț ii
Scurtă descriere a stadiului actual al temei (cca 50…60 cuvinte)
În prezent sunt o mulțime de dispozitive antiderapante pentru autoturisme , dar n ici unul dintre
acestea nu sunt ideal e având și dezavantaje (prin dezavanta jele pe care le au pot pune în pericol via ța
participanțiilor la trafic , fie că este vo rba despre pietoni , fie că este vorba de alți conduc ători auto ) .
Cele mai folosite sunt clasicele lanțuri antiderapante , huse antiderapante din material textil , centuri
antiderap ante din elastomeri .
Originalitatea temei: a) la prima abordare ;
b) îmbunătăți rea soluț iei existente;
c) a mai fost dată la examenul de dip lomă ;
d) brevet de invenț ie;
e) alte situaț ii, care ? _______ _____________________________________ _
Oportunitatea rezolvă rii temei (cca 20…30 cuvinte)
Prin proiectarea acestui nou dispozitiv antiderapant am dorit s ă elimin unele dintre dezavantajele
pe care le prezintă cele act uale. Unele dintre d ezavantajel e pe care am încercat să le elimin sunt : să nu
mai fie necesare manevre de mi șcare al e aut ovehicului pentru a l putea monta , să nu se rupă la contact
dacă autoturismul tranversează o suprafață care nu este acoperită cu z ăpadă af ânată.
Data primirii teme i: 15.10.2019
Locul de documentare: facultate,departamentul Ingineria Fabrica ției
Conducător științ ific: Șef de lucrări dr. ing. Adrian Popescu
Consultanț i:
Data s usținerii lucră rii: 17.07.2020
Notă : Absolvent: [anonimizat], Absolvent: [anonimizat] 4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULT ATEA CONSTRUCȚII DE MAȘ INI
Departamentul: Ingineria Fabrica ției
FIȘĂ DE APRECIERE
a lucrării de diplomă
Absolvent: [anonimizat]: Tehnologia Construc țiilor de Mașini
Promoț ia: iulie 2020
Tema abordată :
______ Proiectarea unui dispozitiv ant iderapant pentru autoturisme ___________ ____ __
Concordanță între conținutul lucrării ș i titlu: a) Foarte Bună; b) Bună; c) Medie; d) Slabă e) Foarte Slabă ;
Corectitudinea soluț iilor: a) Foarte Bună; b) Bună ; c) Medie ; d) Slabă e) Foarte Slabă ;
Corectitudinea utiliză rii bibliografi ei: a) Foarte Bună; b) Bună; c) Medie; d) Slabă e) Foarte Slabă ;
Ritmicitatea în elaborarea lucră rii: a) Foart e Bună; b) Bună ; c) Medie; d) Slabă e) Foarte Slabă ;
Nivelul științific al lucrăr ii: a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;
Calitatea documentaț iei întocmite: a) Foarte Bună ; b) Bună; c) M edie; d) Slabă e) Foarte Slabă ;
Execuție practică /sau dezvoltare software: a) Da; b) Nu.
Originalitatea soluțiilor propuse (scurtă descriere)
_______________________________________________________________________________________ ____________
_____________ ___________________________________________ _________________________________
Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare; b) proiectare; c) alte situaț ii_____________________
Aplicabilitatea lucră rii în: a) societăți comerciale; b) universităț i/institute de cercetare; c ) nu are aplicabilitate
imediată ; d)alte situaț ii_____________________________________________________
Contribuț ia absolventului în ansamblul lucră rii este de: a) 0 – 25 %; b) 25 – 50%; c) 50 – 75%; d) 75 -100% .
Decizia conducătorului științ ific care a analizat lucrarea, este de: a) Acceptare; b) Refacere; c) Respingere.
Conducător științ ific: Absolvent:
Șef de lucrări dr. ing. Adrian Popescu Marius Ho diș
Data: Data: 10.07.20 20
Rezumat
Această lucrare are drept scop proiectarea unui dispozitiv antiderapant des tinat
echipării a utomobilelor pe peri oada iernii , pentru a asigura o ad erență op timă în vederea
deplasării cât mai sig ure .
În primul capitol este prezentat un studiu bibl iografic cu privire la stadiul actual al
temei analizate , studiu ce vizează prezentar ea soluțiilor tehnice existente la ora actuală în
domeniu . Astfel , sunt prezenta te ava ntajele și dezavantajele fiec ărei solu ții tehnice
existente , prin compararea acestor soluții între ele , cu concluziile finale aferente .
În capitolul 2 sunt prezentate , descrise și analizate variantele constru ctive
propus e, acestea constituind contrib uții proprii în co nceperea for mei finale a d ispozitivului .
Tot în cadrul acestui capitol su nt prezentate criteriile de analiză a acestor variante , criterii
pe baza cărora am ef ectuat alegerea variantei optime a dis pozitivului , pentru rol ul pe care
îl va av ea de îndeplinit .
Capitolul 3 conține partea de calcule de dimensionar e și verificare a rep erelor
componente ale dispozitivului . Aceste calcule au fost elaborate pe baza relaț iilor și a
formulelor de calcul din Rezistența Materialelor .
În capitolu l 4 este prezentată analiz a cu el ement finit a reper elor componente
puternic solicitate ale dispozi tivului . Această analiză am efectuat -o cu ajutorul aplicației
Simulation a soft-ului de proiectare SolidWorks 2010 . Această analiz ă are drept scop
studiul co mportări i reperelor , în c ondiții similare celor real e , cînd sunt supuse la sol icitări .
Capitolul 5 cuprinde tehnologia de execuție a unui subansamblu sudat , aceasta
însemnând elaborare a itinerarului tehnologic , calculul ad aosurilor de prelucrare , a
regimur ilor de așchiere , a norm elor tehnice de tim p și a p lanelor de operații .
Capitolul 6 conține calcule economice aproximative care fac justificarea
economică a soluțiilor tehnice adoptat e .
Capitolul 7 cuprinde câteva recoman dări de exploatare și întreținere a
dispoz itivului , norme de protecția muncii , precum și aspecte p rivind protecția mediulu i .
Lucrarea s e încheie cu un capito l de concluzii finale , în care sunt prezentate
principalele c ontribuții proprii , precum și avantaje le și dezavantajele soluției tehni ce
preze ntate .
Abstract
The main objective of this work is to design a nonskid device to e quip th e cars in
winter season , to ensur e an opt imal adhesion for a more secure travel .
The first chapter presents a bibliog raphic study on the state of topic under review ,
the study aimed at presenting technical solutions curently available in the field . So , are
the advantages and disadvantages of each existing technical solutions b y comparing these
solutions together with ass ociated final conclusions .
In Chapter 2 are describe d and analyzed the proposed constructive alternatives , as
they represent their c ontribu tions in developing the final for m of the device . Also in this
chapter are the crit eria by which these variants , we c arried out the criteria fo r choosing the
best device for the role will be fulfilled .
Chapter 3 contains the calculations for sizing and ver ification of component parts
of the devic e . These calculations were developed based on relations and formulas for
calculating the Strength of Materials .
Chapter 4 is pre sented finite element analysis of component parts of the device
strongly request ed . The analysis we performed using a so ftware a pplication Simulation
design of SolidWorks 2010 . This analysis aims to study the be havior of parts , similar to
real conditions , when subject to requests .
Chapter 5 includes a sub -technology welding performanc e , mean ing the
development roadmap , the calculat ion processing additives , the cutting data , technical
rules of time and plan es oper ation .
Chapter 6 co ntains approximate economi c calculations that make economic
justification of technical solutions adopted .
Chapter 7 includes several recommendatio ns for o peration and maintenance of the
device , safety standards and env ironmental i ssues .
The work concludes with a chapter of final co nclusions , which are the main
contributions , and to the technical solution prese nted ad vantages and disadvantages .
DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
Subsemnatul Marius Hodiș absolvent al Facult ății de Construc ții de Mașini
din Universitatea Tehnic ă din Cluj -Napoca promoția iulie 2020 , declar pe proprie
răspundere c ă am redactat lucrarea de fina lizare a studiilor de licență /diplom ă/
diserta ție cu respectarea re gulilor drep tului de autor, conform actelor normative
ȋn vigoare (Legea nr.329/2006).
Pentru eliminarea acuza țiilor de plagiat:
– am executat lucrarea personal, nu am copia t-o și nu am cu mpărat-o, fie ȋn
ȋntregime, f ie par țial ;
– textele din sur se ro mȃnești, precum și cele traduse din alte Iimbi au fost
prelucrate și sintetizate, rezult ȃnd un text original;
– în cazul utilizărti unor fraze citate exact , au fost indicate sursel e
bibliografice corespunz ătoare, imediat du pă frazele respective.
Am lua t la cuno ștință că existen ța unor p ărți nereferen țiate sau ȋntocmite de
alte persoane poate conduce la anularea diplomei de licență/diplom ă/master.
Data : Semnătura,
10.07.202 0
DECLARA ȚIE DE CONFORMITATE
Subsemnatul Marius Hodi ș absolvent al Facult ății de Construc ții de
Mașini din Univer sitatea Tehnic ă din Cluj -Napoca promoția iulie 20 20, declar pe
proprie răspundere c ă exemplarul digital al lucr ării de finalizare a st udiilor de
licență/diplom ă/diserta ție predat secretarului comisiei de finalizare a studiilor
de licență/diplo mă/master ȋn vede rea verific ării antiplagiat este identic cu
exemplarul t ipărit.
Data Semnatura,
10.07.202 0
CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………… ..…………1 1
Capitolul 1. Aspecte privind echiparea automobilelor pe timp de iarnă …… ………… .………1 3
1.1.Probleme de circula ție pe timp d e iarnă…………………………………………………………………. ………..13
1.2.Legislația în vigoare privind circula ția pe timp de iarnă………………………………. ……….. …………. .14
1.3.Analiza soluțiilor existente ……………………………………………………………………………… ……………..14
1.4.Concluzii……………………………………………………………………………………. ………….. ……………………19
Capitolul 2. Contribuț ii privind realizarea unui dispozitiv nou antiderapant………… .……… 21
2.1.Descrierea var iantelor propuse…………………………………………………………………………… …………..21
2.2.Analiza variantelor propus e……………………………………………………………………………. ………………23
2.3.Aleger ea variantei optime…………………………………………………….. ……….. ……………….. …………….24
2.4.C oncluzii………………………………………………………………………………………………………. ……………..25
Capitolul 3. Calcule de dimensionare și verificare……………. ………………. …… ……….. ………… 27
3.1. D imensionarea și veri ficarea șurubului principal de ac ționar e ……………………… ………….. ………27
3.1.1.Verificarea autoblocării…………… ……………………………………… ……………………….. ………………..29
3.1.2.Verificarea spirelor șurubului………… ………………………………………………………….. ……….. ………29
3.2.Dimensionarea și verifica rea piuliței………………………………………………………………………… ……..31
3.2.1.Verificarea corpului piuliței………………………………………………………………………………….. ……..31
3.2.2. Verificarea spirelor piuliței…………….. ……………………………………………………. …………… ………31
3.3.Determinarea for ței necesare s trângerii dispozitivului pe anvelop ă ……………… ……………. ……….32
3.4.Dimensionarea arcului elicoidal cilindric ……………………………………………………………… …………33
3.5.Dimens ionarea și verificarea bra țului care se montează pe anvelopă…………………………….. …….34
3.5.1.Verificarea la forfecare a porțiunii care se montează pe anvelop ă……………… ……………… ……..36
3.6.Dimensionarea și verificarea șurubului din ansamblarea de tip furcă…………………………….. …….37
3.7.Calculul la solici tarea d e contact dintre supra fețele bra țului de fixare și suprafața inelului conic ……….38
3.8.Calculul îmbinărilor sudate………………………………………………………………………….. ……………….. 39
3.9.Cocluzii……….. …………………………………………………………………………………………………………….. 39
Capitolul 4. Analiza cu element finit a reperelor puternic solicita te ale dispo zitivului… ……….41
Capitolul 5. Elaborarea tehnologiei de fabrica ție a unui rep er ales……………………………………..51
5.1.Întocmirea itinerarului tehnologic………………. ………………………………………. …….. …………………..51
5.2.Calculul ada osurilor de prelucrare…………. …………………………………………………………… …………..55
5.2.1.Pentru suprafa ța conică…………………………………………………… ………………………………… ……….. 55
5.2.2.Pentru bucșă ………. …………………………………………………………………………………………………. …..57
5.2.3.Calculul adaosurilor de prelucra re pentru prelucrarea diametrului interior la cota Ф31mm. …58
5.3.Calculul regimurilor de a șchiere……………………………………… ………………….. ………….. ……… ……..58
5.4.Stabilirea normei tehnice de timp………….. ……………………………………………… ………… ………. …….64
5.4.1.Pentru str unjirea suprafeței co nice exterioare……………………………………… ………….. ……………. 64
5.4.2.Pentru strunjirea supr afețelor frontale ale bucșei………………………………………….. …….. …………65
5.4.3.Calculu l normei de timp la găurire………………………………………………………… ……….. ……………66
5.5.Întocmirea planelor de opera ții…………………………………………………………………. ………………….. ..67
5.6.Concluzii………………………………………………………………………. ………………………………………. …….67
Capitolul 6. Aspecte și calcule economice ………………………………………………….. ……… ……………….69
6.1.Calculul c osturilor ce caracterizeaza p erforman țele economice ale soluțiilor tehnice……………..69
6.1.1.Costurile de investi ție……………………………………………………………………………. ……………………69
6.1.2.Costurile de întreținere și exploatare………………………………………………………… ………………….. 70
6.1.3.Pierderi anua le de continuita te și calitate…………………………………….. ………………………………..70
6.1.4.Co sturile totale ……………………………………….. …………………………………………………………………70
6.2.Costul manoperei………………………………………… ………………………………… ……… ……………………73
6.2.1.Calcul ul manoperei l a strunjirea suprafețelor conice exterioare………………………. ……………. ..73
6.2.2.Calculul man operei la strunj irea suprafe țelor frontale a le bu cșei………………. ………… ………….73
6.2.3.Calcu lul manope rei la găurire………………………………………………………………………….. ………….74
6.2.4.C ostul manopere i la opera ția de frezare a br ațului care s e fixeaz ă pe anvelop ă……… ………….. 75
6.2.5.Calculul manoper ei la frezarea profilului tip furcă din extremită țiile bra țelor…………………….75
6.3.Concluzii……………………………………………………………………….. ……………….. …………………………. 76
Capitolul 7. Norme de protr ecția muncii și protec ția mediului………………… …………………………77
7.1.Condi ții de exploatare și norme de pro tecția muncii………………………….. …………………….. ……….77
7.2.Norm e pentru prevenirea polu ării și protec ția mediului……………………………………….. ……………77
7.3.Concluzii……………………………………………………………………… …………………………………. ………….80
Capitolul 8. Concluziile finale ……………… ………………………… ………… ………………….. 81
Bibliografie ..……………………………………………..……………………………….………….. 83
Anexe ..……………………………………………..……………………………….…………….….. 86
Opis ………..……………………………………………..……………………………….………….. 90
PROIECT DE DIPLOM Ă
11
Introdu cere
Această lucrare are drept scop proiectarea unui dispozitiv antiderapant destinat
echipării autoturismelor pe perioada iernii pentru a preveni fenomen ul de derapa j .
Lucrarea de față propune un dispozitiv care să înlocuiască soluții tehnice
existe nte desti nate utilizării lor în domeniul auto (clasicele lanțuri antiderapante , huse
antiderapante din material textil , centuri antiderapante din ela stomeri , etc . ) , ca mi jloace
de asigurare a aderenței în vederea u nei deplasări cât mai sigure , preve nind astf el
even imente neplăcute ce pot pune în pericol siguranța participanților la trafic , fie că este
vorba de pietoni , conducători auto sau pasag eri .
Am ales această tem ă dintr-o serie de posibile teme prezentate de conducătorul
științific deoa rece mi s-a părut o bun ă oportunitate d e a concepe și dezvolta o so luție
tehnică care să rezolve câ teva din problemele existente la ora actuală în acest dom eniu .
De asemenea , mi s-a părut o idee plauzibilă având în vedere faptul că montatul
lanțur ilor de zăpadă sau a altor disp ozitive similare dă bătăi de cap șoferilor atunci când se
confruntă cu o situație de acest gen , fiind nevoiți să execute c âteva m anevre de mișcare a
autov ehiculului pentru a le putea monta , ori să poarte mă nuși de protecție pentru a evita
lipirea mâi nii um ede de lanț , ceea ce creează disconfort mai ales în cazul persoanelor de
gen feminin sau a celor mai puțin experimentate .
De asemene a , dacă se ruleaz ă pe o supra față care nu este acoperită cu z ăpadă
afânată și lanțurile ajung în contact c u solul se rup , pierzându -și eficiența , acest lucru se
poate întâmpla și la rularea pe suprafețe acoperite cu gheață .
În încercarea de a so luționa câteva din aceste probleme , am e laborat câ teva
variante cons tructive , care m -au ajutat să stabil esc o c onfigur ație speci fică ș i să găsesc
soluții pentru proiectare în așa fel încât să nu necesite o construcție complexă din punct de
vedere cinemati c , iar materialele folosi te să fie ușor d e obținut și prelucra t .
Scopul proiectului meu de diplomă este acela d e a redu ce din tim pul de
montare /demontare a dispozitivului de pe anvelope , de a permite șoferilor să utilizeze
dispozitivul atât la rularea pe zăpadă cât și la rularea pe suprafețe aco perite cu gheață .
Utilitat ea dispozitivului devine certă atunc i când conducător ul auto se află în
ipost aza în care dorește să traverseze o distanță relativ scurtă , pe care autoturismul are o
PROIE CT DE DIPLOMĂ
12
aderență scăzută , iar utilizând dispozitivul economisește timp atâ t la montare cât și la
demontare .
După ce m -am consul tat cu condu cătorul știin țific , am aflat că tema nu a mai fost
dată la examenul de diplomă , ca urmare reprezintă o temă nouă , care abordează o serie de
probleme care trebuie rezo lvate și pe care îmi prop un să le rezolv pe parcursul elaborării
prezentei lu crări .
Prezenta lucrare nu abordează într-o mare măsură pr obleme ce țin de cercetare și
modernizare , ci mai degrabă aspecte care vizează dezvoltarea baz ei mate riale , întrucât n u
propune un studiu de cerce tare asupra prob lematicii , ci proiectarea unei solu ții tehnice
care să contrib uie la dez voltar ea bazei materiale existente în domeniu .
Așada r , pe parcursul elaborării prezentului proiect voi propune o soluți e tehni că
care să contribuie la dezvoltarea bazei materiale din domeniulu l dispozitivelor
antidera pante , de la stadiul de varia nte constr uctive până la ansamblu final , cu toa te
aspectele ce țin de calcule ș i de elaborarea tehnologiei de fabricați e a unu i reper ales .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
13
Cap. 1 Aspecte privi nd echi parea a utomobilelor pe timp de iarnă
1.1.Probleme de circulație pe timp de iarnă
Circulația pe timpul iernii , mai ales în țara noastră , devine o problemă delicată
ori de câ te ori se d epune u n strat mai consis tent de zapadă , acest fapt d atorându -se
incapacității autorităților de a acțion a în ti mp util , pentru deblocarea drumur ilor , precum
și nerespectării de către partcipanții la trafic a prevederilor legale ce reglementează
circula ția pe perioad a anotimpul ui rece .
Datorită neechipării c orespunzătoa re a autot urismelor cu anvelope de i arnă ,
material an tiderapant și dispozitive a ntiderapante , se produc blocaje ale părții carosabile ,
și o mulțime de accidente , marea lor majoritate soldând u-se cu răni grave , importante
pagube materiale sau ch iar cu pierderi de vieți omenești .
Statist icile P oliției Rutiere arată că într -o iarnă , pe î ntreg teritoriu l țării , se
produc în medie peste 2000 de accidente rutiere , soldându -se cu pierder i de vi eți omeneș ti
de or dinul sutelor , mii de ră niți grav și impo rtante pagube mat eriale . Poliția susț ine că
aceste evenimente ru tiere neplăcute s-au produs pe fondul neada ptării vitezei la condițiile
de drum și lipsei dotării corespunzătoare a autovehi culelor implicate în acci dente .
Pregătirea mașinii pe perioada anoti mpului rece nu constă doar în echipa rea
acesteia cu anvelope ade cvate și cu dispozitive anti derapante , ci ț ine și de aspecte
auxiliare , dar cruciale pentru o circulație cât mai sigură : șoferii trebui e să-și ver ifice
sistemul de frânare , direcție și ilum inare , să-și curețe bine parbrizul , lune ta , farurile ,
stopurile și oglinzile laterale pentru a avea o bună vizibilitate asupra drumului , să-și
verifice de asemenea presiunea din pneu ri .
În trafic , este nec esar ca viteza de deplasare să fie adaptată condițiilo r
meteo rologice , chiar da că ind icator ul de viteză permite deplas area cu o viteză superioară ,
participanții la trafic trebuie să înțeleagă că este mai bine să circule mai lent , dar m ai
sigur .
Dintr -un studiu efectuat de Poliția Rutieră reiese c ă accidentel e grave de circulație
sunt cre ate de trei catego rii de participa nți la trafic și anume : șofe rii fără experi ență sa u cei
inabil i , care nu înțeleg schimbările meteo rologice și nu știu cum să reacțione ze ; șoferii
care nu percep schimbările vremii ; ultima categorie o reprezintă aceia care c red că
PROIE CT DE DIPLOMĂ
14
respectă legile , motivând că de multe ori circulă r espectând indicatorul , neluând î n seamă
starea drumulu i , vizibilitatea și ceea ce se întâmplă în fața lor .
De asemenea , conducătorii auto nu treb uie să bruscheze comenzile
automobil ului, întrucât acestea reacționează dif erit pe timpul iernii datorită temperaturilor
scăzute și a gh eții care se de pune pe part ea periferică a element elor de comandă . Există
câțiva factori care stau la baza producerii accidentelor pe timp de iarnă : tracțiunea
ineficient ă , vizibilitatea precară și maniera în care conducem automobilul .
Dacă automobilul est e dotat cu ABS , trebuie avut în vedere faptul că ABS -ul nu
oprește aut omobilul mai r epede , ci mai sigu r , acesta menținând automobilul pe traiectorie ,
blocarea roților duce la pierderea control ului în direcție.
1.2.Legislația în vigoare privin d circ ulația pe timpu l iernii
Conform noului cod rutier , devine obligator ie echiparea cu anvelope de iarnă atât
a aut ovehiculelor comercial e , cât și a a utoturis melor . Așadar , din acest an , pe perioada
15 noiembrie -15 martie este obligatorie echiparea cu anvelope de iarnă a tutu ror
categoriilo r de au tovehic ule participante l a trafic .
Echiparea cu anvelope adecvate nu este singura prevedere legală în ac est se ns ,
conducătorii auto v or trebui de asemenea să -și asigure automobile cu dispozitive și
material e antiderapan te , precum și obisnuiții săculeț i cu ni sip din por tbagaj și unelte
pentru împrăștierea materialului a ntiderapant . Conform legislației în vigoare , va fi
interzi să circulația pe drumurile publice a aut omobilelor neechipate corespunză tor pentru
sezonul rece , în scopul red ucerii numărului accide ntelor .
Așadar , echiparea automobilelor devine și o problemă de natură economică ,
întrucât este știut fapt ul că anve lopele de iarnă au un preț mai mare decât al celor de vară și
se uzează mai reped e , iar î n cazul în ca re posesorul nu le are în d otare , riscă amenzi
semn ificative . Acestea nu sunt singurele incon veniente , unele din companiile de as igurări
iau în cal cul in troduce rea în clauzele de contract , obligativitatea dotării aut omobilelor cu
anvelope de iarnă .[w.c],[w.a]
1.3.Analiz a soluțiilor ex istente
La ora actuală exis tă o gamă relativ e xtinsă de soluții oferite de diferiți
constr uctori , atât pe piața românească , cât mai ales pe piețele externe . Aceste soluții
tehnice satisfac într-o oarecare măsură proble mele pe c are le ri dică circulația auto mobilelor
pe ti mp de iar nă , opț iunile conducătorilor auto p entru unele dintre ele , făcându -se în
primu l rând după prețul acestora , și abia apoi dup ă randamentul în funcționare .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
15
Cele mai uzuale dispozitive pe care m area majoritate a conducăto rilor auto le
utilizează pe perioad a iernii sunt lanțur ile antid erapant e .
Fig.1.1 Lanțur i antid erapante [w.u]
Lanțurile de zăpadă reprezintă cele mai folosite d ispozitive antiderapa nte , avâ nd
o serie de avantaje ș i dezavan taje . Dintre avan taje , amintim:
• cost de achiziț ionare și înt reținere relativ scăzut ;
• ușor de dep ozitat și t ransportat ;
• nu nece sită sp ațiu mare de depozitare ;
• ușor de prelucrat ;
• se pot adapta în funcție de dimensiunile anvel opei .
Dezavantaje:
• montare / demontare greoai e ;
• timp de montare rel ativ mare ;
• se pretea ză mai mult pentru zăpadă afânată ;
• la contactul cu solul se rup .[w.p]
Un alt ti p de di spozi tiv antiderapant utilizat în echiparea automobilelor pe
perioada iernii îl constituie husele antide rapante din material text il sau cu o configurație
specială , prevăz ute cu c uie pe partea care vine în con tact cu suprafața de rulare . Aces tea
prezintă o serie de avantaje care elimină unele din tre dezavantaje le pe car e le prezintă
lanțurile , dar bineînțe les și dezavantaje .
Avan taje:
• montare / demontare mai uș oară ;
• timp de m ontare / demontare mai scurt ;
• nu produc uzuri sistemului de direc ție sau anvelope i ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
16
• sunt ușor de curățat și depozitat .
Dezavantaje:
• preț de achiziție r elativ ridicat ;
• se uzează mai rapid .
Fig.1.2 Huse antiderapante din material textil pentru autoturisme [w.p]
Husel e din figura anterioară sunt din mat erial textil antid erapant , fabricate de
firma ISSE din Spania , folosite de țări precum Germania ș i Austria , fiind disponi bile la
ora actua lă și pe piața din România .[w.p]
Un alt tip de so luție pentru perioad a iernii o const ituie așa -numitele “ anvelope cu
cuie ” , însă acestea se utilize ază mai rar datorită dezavantajelor pe care le prezint ă .
Fig.1.3 Anvelope cu cu ie
PROIE CT DE DIPLOMĂ
17
O soluți e tehnic ă modernă în ceea ce priveșt e dispozitivele ant iderapa nte este
produ să de firma Xaxton din Ungaria , firma venind pe piață cu un dispozitiv modern ,
complex dar și costisito r :
Fig.1.4 Dispozi tiv antiderapant Xaxto n [w.l]
Dispoziti vul din figura 1.4 prezintă o constr ucție mai complexă , se mont ează pe
anvelopă cu ajut orul bucșei elastice de tip mandrină , care vine prinsă pe ca pătul u nui
șurub de fixare al anvelo pei în bu tuc .
Avantaje:
• timp de montar e / demontare relativ scur t ;
• rabatabile , încap într -un loc redus ;
• dimensiune reglabilă , într -un domeniu da t .
Dezav antaje:
• costisitor ( potrivit constructorului un set de două bucăți cos tă pest e 500 euro ) ;
• nu se r ecomand ă folosirea inten sivă a acestuia , întruc ât zalele de lan ț pot deter iora
semnificativ anvelopa .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
18
Așadar , dispo zitivul din figura anterioară , deși are propr ietăți antiderapante
superioare , datorită prețului foarte mare , devine acc esibil doar pentru anumit e categorii
de clienți .[w.l]
O soluție tehn ică a semănătoa re este oferită ș i de firma Koni g din It alia ,
dispozitiv care prezintă cam aceleași avant aje și dezavant aje ca și cel prezentat anterior , și
prețul acestuia situându -se în zona sutelor de euro .
Fig.1.5 Lanț antiderapant Konig K-summit [w. k]
Lanțul din figura 1.5 se atașează pe capul un ui șu rub al jantei identic ca și lanțul
Xaxton , prin interm ediul unei bucș e crestate conice , după care dispozitivul propriu -zis se
strânge cu ajutorul unui meca nism cu clich et . Bucșa care se fixează pe capul șurubului
este prezentată în figura următoare :
Fig.1.6 Partea care se montează pe capul șurubulu i [w.k]
O altă soluți e tehnică existentă în domeniu o constituie centurile anti derapan te ,
construite di ntr-un elasto mer și care se montează prin le gare pe anvelopă , după ce în
PROIE CT DE DIPLOMĂ
19
preala bil se i ntrodu ce un capăt al acesteia printr -un orificiu din jantă . Această solu ție
tehnică est e oferită tot de o firmă din Italia , specializată pe p roduse în domeniu .
Avant aje:
• având î n vedere materialul din care sun t con fecționate , nu prezintă pericolul de
uzură a l anvelo pei ;
• pot fi folosite și la rularea pe suprafețe acoperite de n oroi sau nisip ;
• ușor de depozitat și transportat .
Dezavantaje:
• preț de achiziți e ridicat , acest lucru fiind amplificat și de faptul că pentru o roată
motoare sunt necesare cel puțin patru bucăți pentru a avea aderență ;
• montare dificilă pe anvelop ele monta te pe jante din tablă , înfundate , fără spițe .
[w.y]
Fig.1.7 Centuri a ntiderapant e Jeko [w.y]
1.4.Concluzii
Așadar , piața actuală o feră o gamă relat iv diver sificată de soluții t ehnice pentru
echiparea aut omobilelor în vederea asigurării unei aderențe o ptime când se rulează pe
suprafețe care pun probleme conducătorilo r auto în me nținere a auto mobilelor pe
traiectori e, în special pe perioada iernii.
După cum se vede din analiza ante rioară , toate aceste soluții tehnice oferă la
rândul lor atât avantaje cât și dez avantaje , rezolvând într -o oarecare măsură problemele
cauzate de aderenț a precară p e perioada i ernii și nu numai . Aceste soluț ii tehnice se
adres ează unor cate gorii sociale diferite de conducători auto , întrucât prețul unora dint re
PROIE CT DE DIPLOMĂ
20
ele le depășeste mult pe cel al al tora , acest asp ect fiind de cele mai multe or i decis iv în
opțiunile po tențialilor clienți .
Soluțiile tehnice existente prezentate consti tuie o direcț ie viitoare de dezvoltare în
domeniu , acestea evoluând de la cele mai simple , reprezentate de cla sicele la nțuri , până
la dispozitive com plexe din punct de vedere constr uctiv , cu ace lași principiu de
funcționare însă , unele eliminând anumite probleme persis tente . Se observ ă faptul că
evoluția nu s -a produs doar la nivel constructiv , ci și la nivelul ma terialelo r folosite ,
acestea evoluând de la oțel l a mater iale plasti ce și compoz ite , care prezintă proprietăți
antiderapante superioare , masă ma i mică , însă la costuri superio are . Toate aceste soluții
tehnice sunt utilizate î ntr-o mai mică sau mai mare măs ură de co nducători i auto , în funcție
de pref erințele acestora .
În țara noastră sunt disponibile marea maj oritate a acestor dispozitive , fiind
omologate de organele competente , putând fi utilizate de conducătorii auto fără probleme ,
în funcție de preferinț e .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
21
Cap. 2 Co ntribuț ii priv ind realiza rea unui d ispozitiv nou
antiderapant
2.1.Descrierea variantelor propuse
În stabilirea for mei constructi ve fin ale a d ispozitivului prezentat , am elaborat
variante co nstructive , pe ca re , după ce le-am analiz at împreună cu coordonatorul ș tiințific ,
am ales -o pe cea considerată de comun acord ca fiin d optimă .
Așadar , am elaborat un număr de t rei variante constr uctive , pe ca re le voi
descrie în cele ce urmeaz ă :
Fig. 2.1 Varianta constructivă A
În figura de ma i sus este pre zentată o variantă constructivă a dispozitivului
antiderapant , compusă fiind din șurubul principal de acționare 1 , inelul conic 2 , bucșa
filetată 3 , brațele de fixare pe anvelopă 4 , șurubul de fix are 5 și piulițele 6 . Așadar,
varianta propus ă prezint ă o co nstrucție simplificată , principiul cinemati c de funcționare
este următorul : acționând asupra șurubului 1 cu un moment de torsiu ne acesta se
înșurubează în bucșa filetată 3 , odată cu șurubul deplasându -se și inelul co nic 2 , care
intră în cont act progresiv c u sup rafața brațelor de fixare 4 , efect ul acestui inel fiind
similar cu al un ui plan înclinat , brațele f ixându -se prin strânger e pe anvelop ă . Brațele de
fixare pe anvelopă su nt fixa te într-un profil de tip furcă , prevăzut în extre mitatea tij ei care
PROIE CT DE DIPLOMĂ
22
se sude ază pe bucșa filetată 3 . Fixarea br ațelor se face prin intermediul șurubului de
fixare 5 și a piuliț elor 6 . Asigurarea î mpotriv a autodesfac erii se face cu o contrapiuliță .
O alt ă variantă constru ctivă es te prezentată în figura 2.2 .
Fig. 2.2 Varianta c onstructivă B
Ca și va rianta c onstructivă A , și această variantă co nstructivă prezin tă o
constru cție si mplă , elementele componente fiind în mare cam aceleași ca și în cazu l
variantei A , cu parti cularitatea că în cazul ace sta mai apare arcul elicioidal 5 , iar brațele
care se fixează pe anve lopă au o configurație diferită p e partea care vine în contact cu
suprafața de rulare .
Principiul de func ționare este ur mătorul : acționând cu un moment de to rsiune
asupra șurubului 1 acesta se înșurub ează în bucșa filetată 4, odată cu șur ubul deplasând u-se
și inelul conic 2 asemen ea unui plan înclina t ce intră progres iv în c ontact cu suprafața
brațelor de fixa re pe anvelop ă , efectul creat fiind a cela al unei pene de strângere . La fel ca
și în cazul var iantei constructive A , brațele ce s e montează pe suprafața de rulare a
anvelopei sunt fix ate prin intermediul șuruburi lor 6 și a piulițelor 7 . Când se acționează
asupra șu rubului 1 în sensul deșur ubării , inel ul conic 2 se retrage în poziți e inițială , cursa
de rev enire a acestui a fiind am plificată de arcul e licoidal 5 .
O altă variantă construct ivă , puțin mai complexă e ste prezent ată în figura 2.3 .
Față de celelalte variante c onstructive , aceas ta are o con strucție cu șase brațe cu o
configurație diferită , ada ptată s copului pentru care a fost proiectat dispozitivul . Principiul
PROIE CT DE DIPLOMĂ
23
de funcționare este similar variantei con structiv e B . În plus față de aceasta , varianta din
figura de mai jos prezin tă șase bra țe , pe două dintre acestea fiind prevăzute dou ă “urechi ”
prin care se trece un l anț pentru fixarea dispozitivului de janta anvelopei , prevenin d astf el
posibila desfacere a brațe lor car e se fixează pe anvelopă .
Fig. 2.3 Varia nta construct ivă C
2.2.Analiza variantelor p ropuse
Toate varia ntele propus e au o c onfigurație asemănătoare , nu f oarte complexă ,
prezentând o serie de avant aje ș i dezavantaje . Așada r , prima variantă constructivă are
avantajul un ei stru cturi simp le , o configurație c u cinci brațe care se montează pe suprafața
PROIE CT DE DIPLOMĂ
24
de rulare a anvelope i . Pentru acțion are es te necesară o chei e tubulară cu locaș hexagonal
de tipul celor uti lizate la desfacerea anvelopelor de pe butucul roții .
Brațele de fixare au un profil simp lu , însă ace st lucru l e face neadecvate pen tru
utilizare , deorece în timpul rulăr ii acest ea pot taia anv elopa . De asemenea , atunci când se
acționează asu pra șurubului în sensul deșurubări i , lipsa unui element care să asigure
revenire a facilă a inelulu i conic 2 după ce iese progresiv din contac t cu suprafața brațelor
de fix are pe anvel opă duce la o demontare mai dificilă .
În cazul variantei B , prezența arcului 5 facilit ează revenirea inelului conic 2 ,
dispozitivul putând fi astfel detașat cu uș urinț ă de pe anvel opă . De asemenea , configurați a
specială a suprafeței brațului ca re vine în c ontact c u suprafața anv elopei elimină riscul
tăierii anvelope i . Pentru suprafața care vine în contact cu suprafața de rulare , s-au
prevăzu t niște nervur i speciale care să asigu re o aderență mai bună . Datori tă însă
configurației cu cinci brațe d evine neadec vată une i utilizări opt ime , întrucât a r exista
pericolul ca an velopa să derapeze .
Ultima v ariantă constructivă elimină dezavantajele ce lorlalt e două , încât are o
configur ație cu șase brațe , fapt ce -i conferă posibilitatea asigurării unei mai bu ne adere nțe,
de asem enea , configura ția brațelor care se montază pe anvelopă permite o mai bună fix are,
fiind eli minat riscul tăierii anvelopei , ca urm are a uzurii pronu nțate a acest eia . În vederea
asigurării fix ării împotriva autodesfacer ii , această varian tă are prevăzute dou ă “ urech i ”
prin care se poate trece sau un ca blu de oțel sau o șufă , după care se leagă de brațele jantei
sau se trece prin o rificiile acesteia dacă janta este în fundată , prevăzută doar cu niște
orificii .
2.3.Alegerea variantei optime
După analiza efectuat ă împreună cu c oordonatorul științific a celor trei variante
constructive propuse , am de cis să alegem ultima varian tă ca f iind ce a optimă . Având în
vede re faptul că prima v ariantă , prin configurația sa prezintă riscul uzurii pronunț ate a
anvelopei în timpu l funcționării , precum și demo ntare ma i dificilă cauzată de absența unui
arc elico idal , care să asigur e revenir ea faci lă a inelului coni c în cursa de deșurubare a
șurubului princip al , constituie aspecte care m -au determinat să al eg cea de-a treia v ariantă
în detrimentul primei variante .
Cea de-a doua variantă constructivă elimină pricip alele dezavan taje al e prime i
varia nte , însă în comp arație cu ult ima variantă prezentată , nu es te prevăzută cu elemente
care să asigure fixarea î mpotriva d esfacerii br ațelor d e pe anvelopă . De asemenea ,
PROIE CT DE DIPLOMĂ
25
configurația sa cu cinci brațe mă rește riscul de derap aj al anvelop ei la p ornirea de pe loc
îndeosebi .
Așadar , având în vedere aceste aspect e , am ales cea de -a treia variant ă
constructivă , pe baza unor crite rii de evalu are a pe rformanțelor ce lor trei vari ante
constructive , analizate î mpreu nă cu conducătorul științific al lucră rii de licență . Criterii le
pe baza că rora am ales cea de -a treia var iantă cons tructivă sunt : complexitatea cinematică ,
costul estimati v al fiecăre i varian te în funcție d e complexi tatea construcție i , asigurarea
posibilității de fixare îm potriv a desfa cerii în t impul funcționării , reducerea riscului de
uzură pronunțat ă a anvelo pei , montare / demontare relativ facilă și asigurarea unei
aderenț e optime în timpul d eplasării .
Aces te criterii de evaluare sunt prezentate în tabelul 2.1 .
Tabelul 2. 1 Evaluarea variantelor c onstru ctive
Criterii de evaluare Variante constructive
Varianta A Varianta B Varianta C
Complexita te 1 1 0
Preț de cost estimativ 1 0 0
Asigurarea fixării împotriva desfacerii 0 0 1
Reduc erea ri scului de uzură a anvelopei 0 1 1
Montare /demontare fac ilă 0 1 1
Asigurarea unei aderențe optime 0 0 1
Total 2 3 4
2.4.Concluzii
Având în veder e cele p rezentate anter ior , varianta aleasă a dispozitivului prezintă
o serie de avan taje , care el imină d ezavant ajele celor lalte două , fiind astfel varianta
consid erată ca fiind o ptimă pentru scopul pentru care a fos t proiectată .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
26
Această varia ntă a dispoz itivului prezintă o co nstrucție relati v simplificată din
punct de vedere cinematic , repere le component e având și ele o f ormă geometri că relativ
simplă . Materialele folosi te sunt ma teriale utilizate des în construc ția de mașini , deci
obținerea l or nu ridică problem e de natură economică . Ca ur mare a acestor aspecte ,
prețul estimativ al dispozitiv ului es te relativ scăzut .
Varian ta finală a dispozitivului prezentat are avantaj ul unei mo ntări / demontări
facile , într-un timp relativ scurt ; prin prevede rea la proie ctare a unor urechi pe supratața
brațelor sudate , pe bucșa filetată se asigură posibi litatea fixării dispoziti vului prin
intermediul unui lanț , cablu de oțel sau șufă de spițele jantei pe care este fixat ă anvelopa ,
prevenind astfel desfacerea a cestuia de p e anvelo pă în timpul fu ncționării . În concl uzie ,
varianta aleasă prezintă o const rucție relativ simplifica tă , cons tituind varianta optimă
aleasă de c omun acord cu conducă torul știi nțific al lucrării de diplomă .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
27
Cap. 3 Calcule de dimensi onar e și verifi care
Varianta finală a dispozi tivului prezentat a fost concep ută pen tru anvelopele car e
au dimensiu nea de 205/55 R16 , putându -se utiliza și la echip area automobilelor care au
anve lope pe dimensiuni apropiate ca valoare , cuprinse în interval ul 205/45 R15 – 215/55
R16 și 215/45 R15 – 215/55 R16 .
3.1.Dimensionarea ș i verif icarea șurubului p rincipal de acționare
Pentru dimensionarea ș i verificarea șurubul ui de acționare am folosit re lațiile din
Rezistența Materialelor . Pentru dimensionar e , am considerat moment ul motor m axim
dezvoltat de mot orul unui automobil , valo are ale asă al eator din ca rtea tehnică a unui
automobil după ce am con sultat mai mul te reviste de specialitate .
Așadar , am considerat un moment motor maxim de 350 Nm , însă după ce m-am
documentat mai mult , am stabil it că doar 80 % din valoa re nomin ală a cuplul ui motor
maxim se transmite roțilo r motoare . Deci :
350
min=
al notM [N*m] (3.1)
280 8.0
min==
al not tr M M [N*m] (3.2)
Rezistenț a la rupere a mater ialului :
700=r MPa
Dimensionarea se face pe baza solicitării la torsiune a șurubulu i :
331016
atr
necMd= (3.3)
unde :
a este rezist ența adm isibilă la torsiune a mat erialului șuru bului
cr
a= (3.4)
în care :
reste rez istența la torsiune a material ului , iar
c este coeficient de siguranță
595 85.0==r r MPa (3.5)
() 2.242==c (3.6)
Deci , efectuând înlocu irile în relaț iile (3.4) și (3.3) se obți n valor ile :
45.270=a MPa
PROIE CT DE DIPLOMĂ
28
4.17280 1016
33
==
anecd mm
Din SR EN 28765 se alege un ș urub M30x1.75 .[w.s]
Se fa ce verificarea tijei șurubului la solicitări compuse (întindere + torsiune) :
ac t c echiv +=2 24 (3.7)
unde :
c este limita de curgere a mate rialului , iar
arezistența admisib ilă a mat erialului .
Forța axia lă care solicită șurubul la înti ndere se ia de d ouă ori forța de pe
anvelopă , deci :
886316280 103
====
anvelopătr
anvelopă trRMF RFdF M N (3.8)
1772 2== F Faxial N (3.9)
2
min4
dFaxial
c= (3.10)
unde :
mind este diam etrul minim al șurubulu i,
h d d −= 2max min (3.11)
Fig.3.1 Profilul file tului metric
51.175.1 866025.0 866025.0 = = = P H mm (3.12)
Din figura de mai sus :
94.0=h
Înlocuind în relația (3.11) se obține :
12.28min=d mm [Suc94]
Făcând înlocuirea și în rela ția (3.10) , obținem :
PROIE CT DE DIPLOMĂ
29
85.212.2817724
2==c MPa
16.6412.28280 1016 1016
33
3
min3
=== dMtr
t MPa (3.13)
81.20665.0===c cr c
ac MPa (3.14)
Înlocuind în relația (3.7) se obține :
35.128 16.644 85.22 2=+=echiv
MPa
Așadar ,
ac echiv , verifică condiția , tija șurubului rezistă l a solicit ări
compuse.
3.1.1.Verificarea autoblocării
Se face r espec tând condiția
'
mdParctg= (3.15)
unde :
md este di ametrul me diu al filetului ,
06.29 94.030max =−=−= h d dm mm (3.16)
Înlocuind în relația (3.15) se obține
'7112.1==
2cos'
marctg= (3.17)
în care:
m este un coeficient dependen t de cuplul de materiale în contac t și calit atea
ungerii ,
)38.015.0(=m , se ia
265.0=m , iar
este unghiul profilului filetului ,
60=
Așadar ,
1701.17
260cos265.0 '= =arctg
Deci ,
' condiție îndeplinită .
3.1.2. Verificarea spir elor șurubului
Se va face v erificarea spirelo r șurubului la forfecare , strivire și înco voiere .
Strivire :
as
msh d zF = (3.18)
unde :
znumărul de spir e în con tact ,
Pdzm m= (3.19)
PROIE CT DE DIPLOMĂ
30
mmdm= , în care m este înalțimea f iletului piuliței ,
25=m mm
Înlocuind în relația de mai sus se obține :
87.0=m
După ef ectuar ea înlocuiri lor în relația (3.19) se obține:
28.14=z
Din figura 3.1 rezultă că
94.0851.15
85===Hh (3.20)
44.194.006.29 28.141772==s
MPa
()a as = 25.1 (3.21)
18.3182.2700===cr
a
MPa
Înlocuind în relația (3.21) se obține :
81.556 18.31875.1 ==as
MPa
Așadar ,
as s , deci spirele șurubului rezistă la strivire .
Forfecar e :
af fh d zF =
min (3.22)
54.254 8.0==a af MPa (3.23)
Înlocui nd în re lația (3.22) se obține
49.1=f MPa
În urma calculelor efe ctuate
af f , spirele șur ubului rezistă la f orfecare .
Încovoiere :
ac
ih dzahF
+
=2
min26 (3.24 )
în ca re
ca este jocul la fun dul filetu lui ; din figura de mai sus :
18.08==Hac mm
2.694.012.2828.1418.0294.017726
2=
+
=i
MPa
18.318=a MPa
a i
spirele șurubului rezistă la înco voiere .[Bal99],[Bal 06],[Chi81]
PROIE CT DE DIPLOMĂ
31
3.2.Dimensionarea și verificarea piuliț ei
Materialul p iuliței: E 295 , având
600=r MPa
Pentru dimensionare se conside ră piulița s upusă la solicitare comp usă
(compresiune ș i răsucire ) :
13.30 3018.318177212.14 42 2
int =+=+= DFD
aext
mm (3.25)
Constructiv, se alege
50=extD mm
3.2.1 .Veri ficarea corpu lui piuliței
ac t c echiv +=2 24 (3.26)
()()41.130 5017724 4
2 2 2
int2=−=−= D DF
extc MPa (3.27)
()()11.1330 5050 280 1016 1016
4 43
4
int43
=−=−= D DD M
extext tr
t MPa (3.28)
25.26 11.134 41.12 2=+=echiv MPa
27.177==cc
ac MPa
Deci ,
ac echiv , corp ul piuliț ei rez istă la solicitări com puse .
3.2.2. Verificarea spirelor piuliței
Strivire :
44.194.006.2928.141772=== h DzF
ms MPa (3.29)
77.477 44.1as s
, spirele piuliței rezistă la strivire .
Forfecare :
af fh DzF =
max (3.30)
40.194.030 28.141772==f
MPa
54.204 MPa , condiția este verificat ă.
Încovoiere :
ac
ih DzahF
+
=2
min26 (3.31)
PROIE CT DE DIPLOMĂ
32
2.649.012.28 28.1418.0294.06
=
+
=F
i MPa
272.72 MPa [Bal08] ,[Dră80]
3.3.Determin area forței necesare strâng erii dispozi tivului pe anvelopă
Pentru determinarea f orței de strâng ere se consid eră modelul planului în clinat, ca
în figura de mai jos :
Fig.3.2 Descompu nerea forțelor du pă modelul planului înclinat
Pentr u determin area forțe i F se scriu ecuaț iile de echil ibru du pă cele două direcții
x și y:
Ox: F -Gt-Ff = 0 (3.32)
Oy: N -Gn = 0 (3.33)
Din ecuațiile vectori ale de echilibru
F=G t+Ff și N=Gn (3.34)
Făcân d înlocu irile în relațiile (3.34), obținem :
cos= gmN (3.35)
cos sin += gm gmF
Având în vedere faptu l că avem șase brațe se va consi dera :
F Ftot=6 (3.36)
În B A C
'2717 45.175015arcsin sin== == ABBC
Pentru a afla masa apr oximativă a porțiunii brațului care vine în cont act cu
suprafața i nelului conic , se ca lculează volumul aproxi mativ al acestei z one ; pentru ace asta
se conside ră o suprafață inelară , având dimensiunile : D max= Φ 32 mm , Dmin= Φ 12 mm ,
h=12 mm , dimensiuni dedus e din desenul reperului .
08. 96462
1 1 == hR V mm3 (3.37)
PROIE CT DE DIPLOMĂ
33
48. 13562
2 2 == hR V mm3 (3.38)
6. 82892 1=−= VVV mm3 (3.39)
Pentr u stabili rea densității mat erialului am utilizat pro gramul SolidWorks :
ρC 45=0.01g/mm3
896.82== V mVm g (3.40)
( ) cos sin 6 += gm gm Ftot (3.41)
unde: μ este coeficient de frecare , dependent de su prafețele care vin în co ntact ,
µoțel/oțe l=0.17
Înlocuind în relația (3.41) se obține :
73. 2200)95.08.9 896.8217.029.08.9 896.82(6 =+=totF
N
Aceasta reprezintă f orța necesară urcări i brațelor p e suprafața ine lului coni c , forța
necesară strângerii brațe lor pe anve lopă se obține prin î nsumarea forței de urcar e a brațelor
pe anvelopă cu forța normală pe sup rafața inelului conic :
72. 2975 99.77473. 2200 =+=+= N F Ftot s N (3.42)
3.4.Dimensio narea arc ului elicoidal cilindric
Dimensionarea a rcului se va face tot pe baz a relațiilo r din Rezistența Materialelor .
Se consideră arcu l elicoidal cil indric solicitat la compresiune de forța F , conform
figurii 3.3.
Fig.3.3 Solicitările ar cului elicoidal
PROIE CT DE DIPLOMĂ
34
Aplicâ nd relația de dim ensionar e , rezultă :
316
anecRFd= (3.43)
unde: R este raza arcului
72.1673. 2200280 103
====FMR RF Mtr
tr mm (3.44)
unde :
a este r ezistența adm isibilă la torsiune a materialului ; material arc 60Si15A ,
având rezistența la rupere
1470=r MPa
95.5672.2147085.0===cr
a MPa (3.45)
91.495.56772.1672. 2200163 ==necd
mm
Din STAS 893 – 80 se alege diam etrul D =5 mm [Bej06]
3.5.Dimens ionarea și verificarea brațului car e se montează pe anv elopă
Pentru dimens ionare se consideră brațul asem enea unei pâ rghii de ordinul I ,
conform fi gurii 3.4 . Pent ru dim ensionare se alege ca material un o țel carbon de calitate și
anume 1C45 îmbunătățit , având
()840 700=r MPa , interval din car e am ales
800=r
MPa .
Fig.3.4 Brațul de fixare
Se scrie condi ția de echilibr u :
R FM M= (3.46)
Înlocuind în relația (3.46) se obține :
R F bR bF = (3.47 )
PROIE CT DE DIPLOMĂ
35
Din d esenul pies ei se deduc e :
51=Fb
mm;
110=Rb mm
95.495672. 2975
6= ==sFF N (3.48)
Din relația (3.47) rezult ă :
94.2291105195.495===
RF
bbFR N (3.49)
În continuare se consi deră brațul supus solic itării de încovoiere , asemen ea unei
grinzi ca în figura de mai jos :
Fig. 3.5 Diag rama de efort uri
Scriem ecu ațiile de echilibru:
Pentru reazemul 1:
() 02 =+−− lFal V (3.50)
Pentru re azemul 2:
() 01 =+− aFal V (3.51)
Din relațiile (3.50) și (3.51) se scoate V1 , respectiv V 2 :
88.725110 16116194.229
2 =−=−=allFV
N
94.495110 16111094.229
1 =−=−=alaFV
N
PROIE CT DE DIPLOMĂ
36
Se fa ce verificarea:
0
1=
=n
iiyF (3.52)
0 94.299 88.72594.495 02 1 =+− =+− F VV
, verifică condiția
Pentr u trasarea diagramelor de eforturi se scriu ecuațiile de forțe tăietoare ș i
momente pe interv ale :
(1-2):
()al x−,0
94.4951==V Ty N
xV Mz=1 ,dacă x=0
0=zM ;
dacă x =1-a
() 94. 252921=−= al V Mz Nmm
(3-2):
()a x ,0
94.229==F Ty N
xF Mz= , dacă x = 0
0=zM ;
dacă x = a
4. 25293== aF Mz Nmm
Dimensionarea se face cu form ula lui Navier:
55.6963.3634. 25293max= ==
az
znecMW mm3 (3.53)
Așadar , brațu l în se cțiune având profil dreptunghiular , rezult ă :
55.6962
=bh
mm3 , construct iv am ales
66.166=zefectivW mm3,
Deci : h=b=10 m m.
Verificarea se face cu relația:
a
zefectivz
efWM =max (3.54)
76.15166.1664. 25293= =ef
MPa , iar
63.3632.2800==a MPa
63.363 76.151 a ef
, deci brațul rezi stă solicitării d e încovoiere .[Bal08]
3.5.1 .Verificare a la forfecar e a porțiunii care se montează pe anvelopă
Pentru verificar e se cons ideră brațul sol icitat ca în fig ura de mai jos :
PROIE CT DE DIPLOMĂ
37
Fig. 3.6 Porțiun ile sol icitate la forfecare
Se consideră proeminențele so licitate la forfecare aseme nea unei pene
longitud inale , ca urmare formula de verificare este :
af
ffAF = (3.55 )
Unde :
fA aria de forfeca re
bl Af= (3.56)
Pentru a determi na forța tăietoare , se consi deră diametrul anvelopei însumat c u
valoarea grosimii la bază a porțiun ii brațului anvelope i , deci :
d=d anvelopă +2*5=632+10=642 m m
27.8722
2===dMFdF Mt
t
N
92.821538.164 ===bl Af
mm2
06.192.82127.872===
ffAF
MPa,
544 8.0==a af MPa
Din calculele ef ectuate
af f , deci rezistă la forf ecare. [Cre03]
3.6.Dimens ionarea și verificarea șurubului din asamblarea de tip furcă
Pentru dimensionare se folosește relația :
fanecFd=2 (3.57)
unde :
fa este reziste nța admisibilă la forfecare a mate rialului , ca material a m ales tot
1C45 îmbunătățit , având
800=r MPa ,
72.272=fa MPa
45.672.27272. 29752==necd
mm , din SR EN 28765 se alege un șur ub M8x1 [w.a]
PROIE CT DE DIPLOMĂ
38
Solicitările care apar :
• strivire între furcă ș i bolț :
1 12as sdgF = (3.58)
unde : g reprezintă gro simea peretelui furcii , g=6 mm
99.3086272. 2975
1==s
MPa,
1020 5.11==a as
MPa , deci rezistă .
• strivi re între braț și furcă:
2 2 sa sdbF = (3.59)
99.3081272. 2975
2 ==s
MPa
10202=as
MPa , rezistă solicitări i .
• forfecare:
af fdF =22 (3.60)
61.29872. 29752
2==f
MPa
72.272=af
MPa , rezistă solicitării .[Suc85],[Bal06]
3.7.Calculul la sol icitarea de contact dintre supr afața brațului de fixare și supraf ața
inelul ui conic
Între cele două suprafețe se consideră conta ct punctiform , deci relația de
verificar e va fi :
aa dEF
=2
32 max11 6.0 (3.61)
unde : E reprezintă modulu l de elasticitat e al materialelor celo r două piese în contact , F
este sarcina c are acționează , a=D/d , a=11.85 ;
54.3085.111132101.299.7746.02
325
max =
−=
MPa
231 85.0==r a
MPa , deci
amax .[Bal06]
PROIE CT DE DIPLOMĂ
39
3.8.Calculul îmbinărilor sudate
În cazul d e față , am sud uri în T :
()ast
pst
s
a dd a dM
WM
+−+==
22322324 2 (3.62)
unde: a este înălțimea cord onului de sudur ă , a = 3 mm ; d = 16 mm .
Înlocuind în relați a (3.62) , se obține :
61.128=s
MPa
81.206 65.0==a as
MPa , deci
as a , sudura rezist ă .
()afst
sfsaad adM
AF ++==1
2 (3.63)
Înlocuind în rel ația (3.63) se obține :
73.55=fs
MPa
81.206 65.0==a afs
MPa
afs fs
, cond iție verificată .[w.s]
3.9.Concluzii
În preze ntul capitol am efectuat calcule de dimension are și verificare a reper elor
compo nente ale dispozitivului , în urma cărora am putut verifica dacă materialele alese
rezistă solicitărilor la care este supus dispozitivu l în timpul funcționării .
Pentru efectuar ea ac estor calcule am utilizat c unoștințele d obândi te la disciplinele
Rezistența Materia lelor , respecti v Organe de Mașini , discipline în cadr ul cărora m -am
familiarizat cu noțiuni și relații de calcul de dimensiona re și verificare a diferitelor repere
sau organ e de mașini supuse diferite lor solicităr i , pe baza rezistențelor a dmisibile ale
materialelo r alese , din care urmează a fi executate .
În urma rezultatelor o bținute , am observat că materialele alese pentru execu ția
reperelor rezistă solicitărilor princi pale la care sunt supuse , în une le cazuri am recurs la
supradimensi onare a anumit or repere , pentr u a avea certitudi nea că acest e repere vor
rezista și în cazul î n care acestea ar putea fi supuse unor solicitări mai mari .
Cunoștințelor acumulate în cadrul di scipl inelor mai sus amintite li se adaugă cel e
însușite la discip lina Studiul Materialelor , în cadrul căreia am st udiat aleger ea materialelor
PROIE CT DE DIPLOMĂ
40
pieselor , în funcț ie de rolul pe care acestea îl vor avea de î ndeplinit , mediul și condițiile
de funcționare , modu l de exploatare al reperului , ansamblului sau suban samblului .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
41
Cap. 4 Anali za cu element fi nit a reperelor puternic solici tate ale
dispo zitivului
Pentru aceasta a m utiliz at aplicația Simulation a softului de proiect are asistată
bidimensional ă și tridimensională , SolidWorks 20 10 , apar ținând companiei Dassault
Systemes .
În cadrul acestui capito l , am e fectuat o an aliză cu eleme nt finit a reperelo r
puternic solicitate , pentru a scoate în evidență deform ațiile virtuale a acest or repere sub
acțiunea solicitărilor la care sunt supuse .
Realizarea modelelor 3D pornind de la d esene 2D se poate face fie având datele
inițiale pe suport de hârtie , fie în for mat electronic . Metod a este u tilizată de firmele care
doresc s ă renunț e la arh iva vol uminoasă , în cazul schimbării sistemelor CAD în
proiectare , sau pentru realizar ea bibliote cilor digita le și a cataloa gelor on-line .
Proiectarea m odelelor 3D porni nd de la o temă dată este noul concept în
proiectare . Model ele parametr izate sunt flexib ile și permit actualizarea ușoară atât la nivel
de ansamblu , cât și al nivel de repere . Proiect area și real izarea de aplica ții dedicate
constituie o me todă de creș tere a producti vității în CAD .
Desenu l de ans amblu este f urnizat de client , împr eună cu specificațiile de proiect .
Desenele de detaliu se obț in conform normelor și sta ndardelor clientului .
Proiect area parcurge toate fazele , porn ind de la temă p ână la forma finală a
proiect ului , urmărindu -se alegerea sol uției opt ime pen tru maximi zarea performanțelor .
Creativitatea și inventivitatea unor ingi neri cu experiență sunt susțin ute de in formare și
acces la docu mentația de ultimă oră . Asistența tehnică se asigură pe toată dura ta execu ției
proiectelor , la instalare , sau în exploat are la sedi ul beneficiarului .
Analiza prin metoda elementului finit asigură simularea comportării m odelului în
condiții simi lare celo r din exploatare . Concluziile o bținute duc la al egerea variantei
optime .
În general , evoluția metodelor de calcul num eric aproximativ a urmat progresele
în materie de hardware și software ale tehnicilor interactive și g rafice , acestea devenind nu
numai met ode de calcul , ci și metode de proiectare adapta te pentr u calculator .
Scopul u nei astf el de tehnici de calc ul numeric este de a reduce ecuațiile
diferențiale sau integral e , ce simulează un sistem fizic cu o infinita te de grade de libe rate ,
PROIE CT DE DIPLOMĂ
42
împreu nă cu cond ițiile impuse , la un sistem de ecuații algebr ice cu un n umăr finit de grade
de liberta te .
Fig. 4.1 Deform ațiile br ațului supus solicitării de încovoiere
Din figura de mai sus se poate observa că tensiunile maxime di n reper nu
depășesc valo rile maxime admise pentru ma terialul ales , reperul rezistâ nd solicitării la
care este su pus .
De asemenea , am efectuat o simulare a acestu i reper supus și la solicitarea de
forfecare a proeminențelor în zona în care vine montat pe anve lopă , după c um se po ate
vedea în figura 4.2 .
Fig. 4.2 Deformaț iile brațului supus la forfecar e
PROIE CT DE DIPLOMĂ
43
În figurile 4.1 , respectiv 4 .2 sunt p rezentate câmpu rile tensiunilor echivalent e ,
calcul ate cu teoria von Mises . Se observă că tensiunile maxime von Mises sunt în general
mai mici decât limita de c urgere a materialul ui .
Tensiunile echivalente von Mises su nt cal culate având la bază teo ria a V -a de
rezistenț ă , iar valoarea tensiunii echivale nte este dată de relația :
()()() 2 2 2 2 2 2
21
zx yx xy x z z y y x ech +++−+−+−= (4.1)
a ech (4.2)
Acea stă me todă de ca lcul a t ensiunilor compară starea d e tensiuni spați ale cu
starea echivalentă uniaxială , cu care este egală din punct de vedere energetic .
Fig. 4.3 Discretizarea modelului 3D al reperului
Fig. 4.4 Tensiunile din șuru b supus la strivir e
PROIE CT DE DIPLOMĂ
44
Fig. 4.5 Tensiunile din ș urub supus la fo rfecare
Reperul din figura 4 .5 este solicitat asemen ea unui bolț dintr -o îmbinare de tip
furcă -tirant , fiind solicitat la str ivire între furcă și braț ul de fi xare , și la fo rfeca re .
Valo area tensiunilor m axime nu depăș ește li mita de curgere a mate rialului .
Fig. 4.6 Tensiunil e maxime din furcă
PROIE CT DE DIPLOMĂ
45
În metoda diferențelor finite , siste mul de e cuații diferențiale s au cu d erivate
parțiale este valabil pentru o rice p unct al domeniului de ana liză .
Deza vantajul metodei de analiză cu element finit îl consti tuie faptul că u tilizează o
rețea r ectang ulară d e discr etizare a domeniului de analiză . Deci , folosirea ei pe dome nii
cu contururi sau suprafețe curbe introduce o serie d e dificultăți și artifici i de
calcul.Totodată , apar numeroase probleme de stabilit ate și con vergență a soluțiilor , fapt
ce impu ne dete rminarea condițiilor specifi ce de apar iție și respectiv , de ev itare a lor pen tru
fieca re categ orie de probleme .
În metod a analizei cu element finit , se uti lizează , ca punct de plecare un model
integral a fenomenului studiat . Ace st model poate fi ob ținut , de exem plu , cu ajutorul
calculului variațional .
Această metodă se bazează pe aproximarea locală , pe porțiuni sau s ubdomenii .
Datorită folosirii unu i model integral ca bază de plecare și a unor setu ri de f uncți i con tinue
pe porțiu ni , metoda elementul ui fini t nu mai este condiționată d e exi stența unei rețele
rectangula re .
Cu ajutorul ei se pot discretiza practic corp uri geometri ce oarecare . Datorită
performanț elor sal e ridicate , metoda elementului finit a de venit o meto dă st andard de
analiză și proiec tare în ingineria construcțiilor și în alte domenii . Metoda eleme ntelo r finite
este o tehn ică numerică de analiză a s tructurilor co ntinue , dezvoltată , cu prec ădere pentru
cele cu două sau trei dimensiuni (2D și 3D) , cu aplicați i preponderent ingin erești ( pentru
studiul fenomenelor de defor mabilitate , transfer de căldură , curgerea fluidelor , etc. ) .
Metoda elemente lor finite pornește de la ideea că pentru o struc tură continuă ,
reală ( cu geometrie oarecare și c ondiții la limită com plexe ) , soluția exac tă nu poate fi
găsită , iar dacă es te găsită , efortul de calcul este nejust ificat . În cazul în care se poate găs i
o soluție aproximativă mai ușor d e atins , aceasta devine soluție pentru stru ctura inițială.
Altfel s pus , analiza cu element finit a unei stru cturi constă în înlocuirea ac esteia
cu alta pentru care soluția este mai ușor de gă sit , rezultatele acesteia fiind aproxim ative
pentru struc tura inițială , dar acceptabi le din p unct de vedere ingin eresc .
Înlocuirea s tructuri i de analizat urm ărește un proces (numit modelare ) de
împărți re (sau discretizare) în subdomenii (numite elemente finite) , conectate la
extremitățile l or (numi te și noduri e xterioare ale elementului f init) , în nodurile model ului
discret cu elemente finite .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
46
Metoda elementului finit poate f i privită ca extinderea m etodei ma triceale clasice ,
dezvoltată pentru studiu l struct urilor din bare (ca re pot fi trata te și ca elemente fini te
unidirecționale -1D) , la structuri continue cu el ement e finite bidimensio nale-2D , și
tridimensionale -3D .
Metoda e lementului finit împli că un pr oces de discretizare artificial al str ucturi lor
analiza te , precum și u n mod specif ic de st abilire , pentru fiec are element finit , a ecuațiil or
de echilibru matrice al (e cuații de echilib ru) , compon entele matricelor și vectorilo r fiind
date , cel mai adesea , sub formă de integrală simplă pentru el ementele finite cu o
dimens iune , dublă pentr u elemen tele finite cu două dimensiuni , triplă pentru ele mentel e
finite cu trei dimen siuni . Rezolvarea acestor ma trici poate fi exactă , dar cel mai adesea
aceasta este aproxim ativă , apelând la integrări nume rice (după o direcție în ca zul
elementelor de tip 1D , dup ă două direcții în c azul elementelor de tip 2D , după tr ei direcții
în ca zul e lementelor finite de tip 3D) .
Discretizarea structurilor nefiind naturală , depinde , calita tiv și cantitativ , de
expe riența analistului de a o e fectua . La alcătuirea modelu lui disc ret cu element finit
trebuie avute în vedere următoarel e aspect e :
• preciz ia so luției în metoda elem entului finit depinde de numărul elem entelor finite
utilizate la obți nerea modelului discret ; soluția aproximativă este cu atât mai
apropiată de cea exactă , cu cât numărul de elem ente finite utilizate la discretiza re
este mai mare , dar și timpul de calc ul necesar atingerii acesteia , deci și c ostul ,
este mai mare ;
• discre tizarea trebuie să sur prindă particularitățile de formă , material , rezemare și
încărcare pe c are structura le prez intă ;
• analiza unei structuri se fac e în mai multe variante de discr etizare .
Referitor la particularitățile d e formă dar și comportare a struct urii , este de reț inut
faptul că elem entele f inite care pot alcătui modelul discret , trebuie să fie compatibile cu
dezvoltarea spațială a structurii , iar modelul matematic care defin ește elemen tul fin it să
simuleze cât m ai bine comportarea structurii în zon a pe care o aco peră .
Astfe l , în cazul în care structura ar e o dezvoltare unidirecțională , elementele
finite coresp unzătoare să fie unidimensionale , drepte sau curbe , la o dezvoltare
bidirecțio nală el ementele finite corespuzătoare să fie bidimensional e , cu laturi dr epte sau
curbe , și la o de zvoltare spațială eleme ntele finite core spunzătoare să fi e tridimensiona le ,
cu fețe plane sau curbe .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
47
Elemente finite unidimensional e , 1D
Elemente fin ite bidimensionale , 2D
Elemente finite tridimensionale , 3D
Fig. 4.7 Tipuri generice de e lemente finite
La alcătuirea modelului discret cu e lemen te finite al unei structuri de anal izat se
recoman dă :
• poziția nodurilor , respect iv a frontierei elementului finit , să țină co nt de eventuala
variație accentuată a geometriei structurii , de posibilitat ea exist enței a mai multor
materiale în alcătuirea str ucturii , de existența unor încărcări concentrate sa u
distribuite neuniform ;
• utilizarea unor discretizări graduale , pentru analiza unor zone în care se pro pune o
variație pronunțată pentru funcția param etru cazul existenței :
▪ unor goluri și / sau incluzi uni de material ,
▪ unor sarcini concentrate,
▪ unor variații bruște de geometrie;
• ca în ca zul dis cretizării structurilor cu fr ontieră curbă să se utilizeze elemente finite
care să urmărească fidel conturul acest ora : fie un număr mare de elemente cu
margini drepte , fie un număr mic de elemente cu margi ni curbe ;
• ca ra portul lungimilor oricăror do uă latu ri să tindă la 1 , în caz cont rar să nu
depășească raportul 1/5.
Finalul me todei analizei cu element finit constă î n rezolvare a unui sistem de
ecuații algebri ce (ecuația d e echilibru matriceal a modelului c u elemente fini te), pentru a
PROIE CT DE DIPLOMĂ
48
cărui memorare este ne cesar un efort din partea cal culatorului , efort ce depinde nu numai
de num ărul parametrilor modelului discret , ci și de modul de numerotare a nodurilor
acestuia (mai prec is , a gradelor de libertate asociat e elementelor f inite ) .
Mărimea spațiului alo cat în memoria calculatorului pentru stocarea ele mentelor
matricei sistemu lui de ecuații (numită la modul general , matric e caracteri stică a structurii) ,
mai î ntâi , la nivelul el ementului finit , și ca o consecință , la nivelul mo delului discret ,
este dată de așa-numita lățime de bandă , care tr ebuie să fie cât mai mică .
Lățimea de bandă e ste dată de numărul maxim de coloane care conțin mă car o
componentă dif erită de zero , situate l a stânga sau la dreapta diagonalei p rincipale a
matricei caracteristice .
Astfel , pentru fiecare ele ment finit se va urmări re alizarea u nei diferențe mi nime
între ori care doi indecși nodal i , corespunzând extremităților sale ( ma i corect spus , între
oricare două grade de l iberta te ale elementului finit) .
Matricea caracterist ică primește semnifi cații f izice ( de rigiditate sau
permeabilitate și flexibilitate s au rezist ență) în funcție de fenomenul studiat
(deformabilitate sau transf er de căldură , curgere a fluidelor , etc) și metoda de rezolvare ,
respectiv de pa rametri principal ii ai problemei (necu noscutele pr obleme i) .
În deformabilitate , dacă rezolvarea probl emei s e face prin metoda deplasărilor ,
parametri i principali (necunoscutele probleme i) , sunt d eplas ările nodurilor model ului
discretizat , și matricea caract eristică este rig iditate elementală sau structurală , dar dacă
rezolvarea problemei s e face prin meto da forțelor parametrilor principali , necunoscutele
probleme i sunt forțele d in nodurile modelu lui structural și matricea carac teristică este de
flexibilitat e elementală sau structurală .
Astfel , deformabilitate a , programele bazate pe metoda elementului fi nit ,
exprimarea în deplasări , cunosc o d ezvolta re ampl ă , pentru că sistemu l static de bază , de
la care începe procedur a de calcu l , este unic și deci nu pu ne probleme de dubiu
calculatorului sa u evită efortul analistului de depășire a dubiului și a ris cului strecurat de
erori . [Pa98],[Ha92], [Pan92]
Concluzii
În ca drul acestui capitol am efectuat o analiză cu elemente fin ite cu ajutorul
progra mului Soli dWorks , a tensiunilor maxi me care apar în reperele supuse la solicitări
mari în timpul funcționării . Cu ajutorul a cestei metode am reușit să obțin deformațiile
PROIE CT DE DIPLOMĂ
49
virtua le ale reperelor analizate , supu se unor solicitări a căror valoare am determ inat-o
anterio r , în cadrul capitolul ul 3 .
Am utilizat această metodă pentru a mă verifica mai bine dacă materialele alese
rezist ă , în contextul solicităril or la care sunt supuse . Metoda analizei cu elem ent finit este
o metodă numerică uti lizată la rezol varea ecuațiilor cu derivate parțial e care modelează
sisteme fizice cu un număr infinit de grade de libertate . În urma aplicării metodei de
analiză cu element finit , aceste ecuații cu derivate parțiale sunt reduse la sisteme de ecuații
algeb rice , adică la un sistem discre t cu număr finit de grade de libertate .
Formularea metodei elementelor finite se bazează pe exprimarea condiți ilor de
extrem , pe care unele mă rimi care intervin în fen omenul studiat trebui e să le satisfacă .
Această metodă est e folosită în diferite domeni ii de aplicabilita te , bucurându -se și de
avantajul unei f ormulări simple .
Caracterul de generalitate al meto dei îi c onferă avantajul de a se putea adapta , cu
modificări si mple , celor m ai complex e și variate probleme , cum ar fi :
• problemele liniare și neliniare ,
• solicitări sta tice și dinamice ,
• structuri de bare ,
• plăci plan e sau curbe ,
• probleme de conta ct ,
• probleme de mecan ica ruperii , de oboseală ,
• etc .
Pentru a ceasta , într e metoda an alizei cu elemen t finit și rezistența materialelor
există o strânsă interdepende nță ; rezistența materialelor are ca obiect stabilirea m etodelor
și procedeelor de cal cul a eforturilor , tensiunilo r și deformațiilor ce apar în diferite puncte
ale eleme ntelor de rezis tență , când asupra acestora acționează forț e , precum și stabilirea și
utilizarea relații lor dintre eforturi și dimensiunile gri nzii .
Metoda elementelor f inite este o cale foarte convenab ilă de a obține soluții
aproxi mative pe ntru ap roape ori ce prob lemă inginere scă , devenind astfel un instrument
comod și necesar în calculele de proiectare ș i cercetare , eliberând utilizatorul de
dificultăți le legate de geo metrii neregulat e , neomogenități de material , condiții de contu r ,
etc .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
50
Metoda elementelor finite are aplicabi litate în diverse domenii ale ingineri ei și nu
numai , unde există f enomene fizic e descrise de ecuații cu derivate parți ale . Print re
principalele domenii în care se poate utiliza ace astă metodă sunt :
• analiza str uctural ă,
• analiza fluidel or,
• analiza mag netică și electrică.
PROIE CT DE DIPLOMĂ
51
Cap. 5 Elaborarea te hnologie i de fabricație a unui reper ales
Pentru elaborarea tehnologiei de f abrica ție am ale s ca r eper reprezentativ
subansamblul sudat format dintr -un in el conic , cinci ba re și o buc șă care se sud ează cu arc
electric , prin procedeul MIG . Acest subansambl u , pe l ângă operația de sudare , necesită
și prelucrări prin așchiere . Etapele care definesc acest aspect sunt :
• întocmirea itinerarului tehnologi c ,
• calculul adosurilor de pre lucra re ,
• calculul regimur ilor de așchiere ,
• întocmirea planelor de operații .
5.1.Întocmir ea itinerarului tehnologic
1. Debita re inel propriu -zis din bandă de oțel l aminată, c u grosi mea de 50
mm, cu flacără oxiacetilenică .
Mașină-unealtă : Instalație de tăi ere c u flac ără oxiacetile nică
S : Arzător pentr u debitare
D : Masa mașinii
V : Șuble r / ruletă
PROIE CT DE DIPLOMĂ
52
Debitarea se va executa într-o uni tate pr oductivă dotată cu instalație de debitat cu
flacără , similară celei din figura 5.1 .
Fig. 5.1 Instalație de debitare cu flacără oxiacetilenică [w.ar]
2. Debita re 5 bare din oțe l laminat
M-U : Ferăstrău mecanic
S : Pânză pentr u ferăstră u
D : Menghină
V : Șubler
PROIE CT DE DIPLOMĂ
53
3. Deb itare bucșă din oțel lami nat
M-U : Ferăstrău mecanic
S : Pânză de debitat
D : Menghin ă
V : Șubler
4. Strunjire frontală (semifinisare) pe am bele fețe și centruire
M-U : Strung normal
S : Cuțit de strunj it cu plăcuță , burghiu de centrare
D : Universal c u trei bacuri
V : Șubler
5. Burghiere și alezare la Φ 31
M-U : Mașin ă de găurit
S : Burghiu și alezor
D : Universal
V : Șubler
PROIE CT DE DIPLOMĂ
54
6.Curăța rea suprafețelor periferice ale ine lului și bucșei , respectiv a
cape telor barelor în vederea sudării
7. Sudarea cu arc ele ctric
M-U : Aparat de sudură
S : Electrod fu zibil
8. Tratament termic de detens ionare
M-U : Cuptor cu inducție
9. C.T.C tratament termic
10. Strunjire suprafa ță conică ( degroșare și finis are)
M-U : Strung universal
S : Cuțit de strunjit
D : Univers al cu trei bacuri , prindere pe interior
V : Șubler
PROIE CT DE DIPLOMĂ
55
11. Curățirea s uprafeț elor în v ederea zincării
12. Zincare termică
Zincar ea se face cu scopul acoperirii supraf eței cu un strat de zinc pent ru a-i
conferi rezistență la cor oziune . Stratul de zin c poate varia între 50-150 μm , în funcție de
duritat ea oțel ului .
13. Fi nisare
14. C.T.C. final [Anc03]
5.2.Calculul adaosurilor de prelucrare
Pentru a stabili dimensiunile se mifabricatelor de pornire , am ca lculat adaosuril e
de prelucrare pentru o perațiile de prelucrare mecanică p rin așchiere , pentru suprafața
conică a i nelului propriu -zis și suprafețele frontal e ale bucșei .
5.2.1 .Pentru su prafața conică , având D=400 mm , d=380 mm , L=50 mm
pentru faza de strunjire de fini sare , conform cla sei de precizie IT 10 (prelucrarea
anterioară est e stunjirea de degro șare d in două treceri , conform clasei IT 12) :
Rzi-1=63 μm (5.1)
Si-1=60 μm (5.2)
în relațiile de mai sus notațiile folosite su nt :
Rzi-1- înălțimea microneregul arităților prof ilului , rezultate la ope rația (faza) precedentă i -1
Si-1- adâncimea stratului super ficial defect , format la operația (f aza) precedentă , i-1;
klc c i =−21 (5.3)
în relația de mai sus:
−−1i
abaterile spațiale a le suprafeței d e prelucr at față d e baz ele tehnologice ale piesei ,
rămase după efectuarea operației (fazei) precede nte , i-1 ;
−c
curbarea specifică a semifabricatelor laminate ,
5.2=c
PROIE CT DE DIPLOMĂ
56
−cldistanța , în m m , lungimea tronsonului pe c are îl prelucrez ;
25=cl mm, din desenul
piesei ;
−k
coeficient de micș orare a abaterilor spațiale ;
06.0=k
Înlocuind în relația (5.3) se obține:
5.71=−i μm;
Așadar , adaosul min im la strunjirea de finisar e este:
()2 2
1 1 1 2 2 2
min i i i zi pi S R A +++=− −− (5.4)
în relația (5.4):
−i
eroare a de instalare a suprafeței de pre lucrat (inițiale) la faza sau oper ația consid erată
i,
500=i , pentru prinderea în univers al
Înlocuind în relația (5.4) se obține:
=
min2piA 1246.11 μm
Toleranța pentru prelucrarea precedentă , conform treptei IT 12 este :
2501=−iT μm
Adaosul nomin al pentru s trunjirea de finisare este :
1 2 2−+=i p i T A A
i nom (5.5)
150011. 1496 2 =
nomiA
μm
Deci , diametrul maxim înainte de strunjirea d e finisare va f i :
nompi nom A D D 2max += (5.6)
5.4015.1 400max =+= D
mm
Pentru faza de strunjire de degroșare , conform c lasei de precizie IT 12
(prelucrarea anterioară es te debitare a din semifabricat laminat , confor m clasei de precizie
IT 14) :
1601=−ziR μm (5.7)
2501=−iS μm (5.8)
c c i l=−21 (5.9)
Făcând înlocuirile , relați a (5.9) devine :
1251=−i μm
Adaosul minim pentru strunji rea de d egroșare este :
PROIE CT DE DIPLOMĂ
57
()2 2
1 1 1 2 2 2
min i i i zi pi S R A +++=− −−
1851 97. 1850 2
min =piA
μm
Abaterea in ferioară a semifabricatului lamin at :
1200−=iA
μm
Adaosu l nominal de calcul pentru s trunjirea de degroșare es te :
i pi pi A A A
nom−+=
min2 2 (5.10)
Înlocuind , relația devine :
3051 2=
nompiA
μm
Diametrul nominal , calculat , la debitare v a fi :
i pi nom A A D D
nom++= 2max (5.11)
După ce se efectuează înlocuiril e , relația (5.11) devin e :
406 751.405=nomD
mm.
5.2.2. Pentru bucșă , calculul adaosurilor pen tru prelucrarea suprafețelor front ale
la cota L=20 mm :
Suprafețele frontale se prelucr ează prin strunjire de deg roșare, clasa IT 12 ,
operația anterioa ră fiind debitarea pe f erăstrău circ ular , clasa IT 14.
2001 1=+−− i zi S R μm (5.12)
5.0 01.01 ==− Di mm (5.13)
Adaosul mi nim pen tru strunjirea celor două suprafețe frontale este :
()1 1 1 2 2 2
min − −− ++=i i zi i S R A (5.14)
Înlocuind în relația (5.14) , se obțin e :
4.1 2=
nomiA mm
Toleranț a la lungimea d e debitare , în treap ta 14 de precizie este :
520=T μm
Abater ile lim ită la lungimea de deb itare sunt deci
575.0 mm , sau rotunjit
6.0
mm .
Prin u rmare , adaosul nominal calculat pentr u strunj irea frontală e ste :
i i i A A A
nom+=
min2 2 (5.15)
Prin înlocui re , relația de mai sus d evine :
2 2=
nomiA
mm
PROIE CT DE DIPLOMĂ
58
Lungimea nominală pent ru debitare este :
222 20=+=nomL
mm
Valoarea reală calc ulată a adaosului nominal este :
L L Anom pinom−= 2 (5.16)
Prin înlo cuire , relația (5.16) devine :
2 2=
nompiA mm.
5.2.3. Calcul ul adao surilor pentru prelucrarea diametrului interior l a cota
Φ31 mm
Diametrul interior al găurii se preluc rează la cot a finală prin alezare confo rm
clasei IT 10 , prelucrarea ant erioară fiin d găurirea conform clasei IT 12 , de prec izie .
1401=−ziR μm
1501=−iS
μm
Abat erea spaț ială rema nentă după pre lucrarea anterioară nu poa te fi
eliminată ,
01=−i .
Adaosul minim calculat pen tru alezare va fi:
()1 1 1 2 2 2
min − −− ++=i i zi pi S R A (5.17)
580 2
min=piA
μm
Toleranța pentru p relucrarea anterioară este :
3901=−iT μm
Diametrul minim după g ăurire e ste :
1 1min max min2− − −−=i p i i T A d d
(5.18)
03.30 390.0 580.031
min1 =−−=−id
mm
30=
nomid
mm
390.30 390.0 30
max1 =+=−id
mm
Operația de găurire se va executa la cota
390.0
030+ mm. [Pic92]
5.3.Calculul re gimurilor de așchie re
Pentru a calcula regi murile d e așchi ere , am utilizat modulul de calcul on -line al
regimurilor de așchier e , al compa niei producătoare de scule așchiet oare , Sandvik
Coromant .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
59
Pentru operați a de strunjire a suprafeței conice exteri oare a i nelului :
Fig.5.2 Parametri i regimu lui de așchiere la stru njirea de degroșare
În figura 5.2 este prezent ată interfața modulul ui de calcul on -line Cutting Da ta
Module a site -ului Sandv ik Coroma nt ; în partea s tângă a ferestre i se introduc datele de
intrare necesare calculului on -line a regimu lui de așchiere : mai i ntâi se alege standardul
după care se lucreaz ă selectă m materialul care se prelucre ază prin așchie re din lista
standardului respectiv selectat , iar m odulul va reda automat duritatea afere ntă
materialului ale s .
În continuare , se sele ctează codul ge ometric al plăcuței cu care se face
prelucrarea , iar apoi introducem parame trii geometrici efectivi : unghiu l de atac , respecti v
raza la vârf ; continuarea pro cedurii se face introducând valor ile rezultate din calculul
adaosurilor de prelucra re pent ru adânci me de a șchiere , respectiv adaos de prelucrare .
În figura de m ai sus , notați ile din zona pa rametrilo r repre zintă :
• entering angle – unghiul de atac principal ( χr) ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
60
• nose radius – raza la v ârf a plăcuței (rε) ;
• feed – adâncimea de așchier e (mm/r ) ;
• cutting depth – adaos ul de prelucrare (mm) ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
61
• mach ined diameters – diamet rele rez ultate în ur ma prelucrării (D m1, Dm2, în mm ) ;
• axial lenght of cut – lungimea de așchiere (l z în mm) ;
• maximum chip thickness – grosimea maximă a așchiei ;
După introduce rea acestor parametri i și a număru lui de treceri (number o f pass es),
se apasă p e butonul Calculate , iar în partea d in dreapta v or fi afișate î n mod automat
valorile parametrilor calculați de program .
Din figura 5.2 . se poat e observa că timp ul pe o trecer e este de 0.29 min , deci
timpul de ba ză la strunjirea de degr oșare este :
87.0329.0deg ==bt
min
În continuare se face ca lculul regimul ui de a șchiere la strunjirea de finisare a
suprafeței.
PROIE CT DE DIPLOMĂ
62
Fig.5.3 Parametri i regimului de așchiere la st runjirea de finisare
Din figura 5.3 . deducem :
67.0=bfinist
min
Pentru strunjirea supra fețelor fron tale ale bucșei :
Fig.5.4 Paramet rii regimului de așchiere la strunj irea fro ntală
PROIE CT DE DIPLOMĂ
63
Având în vedere faptu l că stru njirea se face pe ambele fețe , timpul de bază
necesar prelucrăr ii va fi :
04.0202.0==bfrt
min .
Pentru găurirea bucșei :
Fig.5.5 Parametri i regimul ui de așchiere la găurirea bu cșei
La op erația de găurire , interfața este asemănă toare cele i de la strunjire , cu
particularitățile de rigoare . Ca și în cazul s trunjirii , în partea stângă a f erest rei se alege
standardul , iar apoi materialul cu notația c orespunzătoar e . În câmpul parametr ilor se
introduc valorile pentru diametrul burg hiului , respec tiv adâncimea găurii . În partea din
dreapta și stânga jos a ferestrei , programul de calc ul va afișa în mod automat , la ap ăsarea
butonului Calculate , valorile p entru p arametri i regim ului de așchi ere .
În figura de mai sus:
• drill diameter – diametrul burghiului (Dc, în mm ) ;
• hole dep th – adâncimea găurii (L, în mm) ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
64
Timpu l de bază necesar pent ru găurire este :
071.0=bgt
min [Vla85 ]
5.4.Stabilirea normei tehn ice de timp
În norma tehnică intră o sumă de timpi , astfel :
nTT TTTTpî
d on a b n ++++= (5.19)
unde: Tn este timpul normat pe operație ;
Tb este timpul de b ază (t ehnologic) ;
Ta este timpu l auxi liar ;
Ton este timpul de odihnă și necesități firești ;
Td este timpul de deservire tehni că și organizatorică ;
Tpî este timpul de pregătire – încheiere ;
n reprezi ntă numă rul de piese care se p relucrea ză la aceeași mașină în mod
continuu .
Suma dintre timpul de bază și ti mpul auxiliar se n umește timp e fectiv sau timp
operativ .
În ca zul de față se consideră cazul produ cției de unicat e și serie mică de
fabricație , n=10 0 .
5.4.1. Pentru strunjirea suprafeței conice exterioare
Timpul de bază la strunjirea suprafeței conice es te:
54.1deg=+=bfinis b b t tt min (5.20 )
Timpul auxi liar este :
74.0=aT
min
Timpul d e prinder e-despri ndere :
5.0=−dpT
min
PROIE CT DE DIPLOMĂ
65
Timpu l de deservire tehnică :
1002=b dtt (5.21)
03.0=dt
min
Timpul de deservire organizato rică :
100a b
dottt+= (5.22)
0228.0=dot
min
Așadar , timpul de d eservire tehnico -organ izatorică este :
do d d tt T+=
0528.0=dT
min
Timpul de odihnă și necesități firești :
()1005.3+=a b on tt T (5.23)
079.0=onT
min
Timpu l de pregătir e-încheiere :
60.3=pîT
min
Înlocu ind în relația (5.19) , norma tehnică de timp pe bucată va fi :
1006.30528.0 079.0 74.0 54.1 ++++=tN
44.2=tN
min/buc
5.4.2.Pentru st runjirea suprafețelor frontale ale bucșei
Timpul de bază la strunjirea fronta lă este :
min
Timpul auxi liar este :
74.0=aT
min
Timpul de prindere -despr indere :
3.0=−dpT
min
Timpul de deservire tehnică :
1002=b dtt
008.0=dt
min
PROIE CT DE DIPLOMĂ
66
Timpul d e deservire organizat orică :
100a b
dottt+=
0114.0=dot
min
Așada r , timpul de deservire tehnic o-organizatorică este :
do d d tt T+=
0194.0=dT
min
Timpul de odihnă și necesități firești :
()1005.3+=a b on tt T
0399.0=onT
min
Timpul de pr egătire -încheiere :
60.3=pîT min
Înlocuind în relația (5.19) , norma tehnică de tim p pe bucată va fi :
1006.30399.0 0194.0 74.04.0 ++++=tN
23.1=tN
min/buc
5.4.3.Calculul normei t ehnice de timp la găurire
Formul a de calcul a n ormei tehnice de timp la găurire este aceeași ca și la
strunj ire.
Timpul de bază :
071.0=bT
min
Timpul auxiliar :
53.1=aT
min
Timpul de pregătire -închei ere :
7=pîT
min
Timpul de de servire tehn ică și organizator ică :
1008=op dT T (5.24)
opT
– timpul operat iv
a b op TT T+= (5.25)
PROIE CT DE DIPLOMĂ
67
601.1=opT min
Deci , timpul de deserv ire tehnică va fi :
12.0=dT
min
Timpul de odihnă și necesități firești :
12.01008==op onT T
min
Norma tehnică de timp la gău rire este :
91.1100712.0 12.0 53.1 071.0 =++++=tN
min/bu c [Vla 85]
5.5.Întocmirea planel or de operații
Planele de o perații se întocmesc d upă ce în prealab il au fost calculate :
• adaosuril e de prelucrare ,
• valorile parametri lor regimu rilor de așchiere ,
• normele tehnice de timp .
În cazul de față am întocmit pla nele d e opera ții pentru strunjirea suprafeței conice
exterioare a inelului conic , pentru strunji rea suprafețelor frontale ale bucșei și pentru
operația de găurire a bucșei [Vezi Anexe 1…3] .
5.6.Concluzii
În acest capit ol am elaborat tehnologia d e fabri cație a subansamblului s udat
format din inelul coni c exterior , tije metalice și bucșă . Pentru aceasta :
• am schițat itinerarul tehnologic ,
• am calculat ad aosurile de prelu crare pentru a cunoaș te valorile dimensiunil or
semifabr icatelor de pornire ,
• am cal culat r egimurile de prelucrare mecanică prin aș chiere , nor mele tehnice de
timp ,
• am întocmit planele de operații pentru operațiile la car e am ca lculat reg imurile de
așchiere .
Se poate observa că suprafeț ele pr elucrate nu neces ită preciz ie mare , deci nici
prelucrările prin așchiere n u vor fi pr etențioase din punct de vedere al cali tății suprafețelor .
Normele tehnice de timp calculate reflect ă faptul că acest e prelucrări nu durea ză foarte
mult timp , materia lele f olosite fiind o țeluri uzual e , des utilizate în domeniul co ntrucțiilor
de m așini .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
68
Toate aceste aspecte însumate reflectă un cost de producție relativ scăzut al
manoper ei , și implicit a întregu lui dispo zitiv . Prelucrări le necesare obținerii reperelor
compone nte ale dis pozitivului sunt preluc rări obișnuite , care se pot realiza pe mașini
unelt e obișnuite , nefiind necesar ca acest ea să fie exec utate utilizând mașini -unelte
complexe și costis itoare , fapt ce ar duce automa t la creșterea prețului de cost al întregului
dispozitiv .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
69
Cap. 6 Asp ecte și calcule econo mice
Pentru efectuarea calculelor ec onomice am u tilizat cunoșt ințele dobândite la
disciplin ele Management Indust rial și Manage mentul Firmei , discip line la care de altfel
m-am și famil iariza t cu noțiuni de costuri mate rialelor , de man operă ș i costuri de
producție .
Costul total , C t reprezintă suma costur ilor tutur or reperelor care intră în
compon ența dispozitivului , costuri care î nseamnă c ostul m aterialului și costul manoperei
efectuate de muncitor pentru ca se mifabricat ul să ajungă la forma f inală .
Pentru a calcula c ostul to tal aproximativ m -am documenta t cu pri vire la costul
materialelor și la costul diferitelor op erații , direct din cât eva ateliere specializate , dar și
din magazine ca re comercializează produse met alice .
6.1.Calculul costurilor ce car acterizează performanțele economice ale soluțiilor
tehnice
Aplicarea principiilor economice pent ru proiectele din sec torul energiei și
protecției med iului a mbiant este esențialã pentru ide ntificarea și implementarea soluți ilor
celor mai eficiente .
În pro cesul de luare a deciziil or , costurile aferente pro iectului de investiții se pot
compara cu venitu rile anticipate pentr u a stabili viabil itatea proiec tului p ropus .
6.1.1 .Costur ile de investiție
Aceste costuri se definesc ca fiind totalul cheltuielilor pentru concepția , realizarea
constructivã și punerea în f uncțiune a ins talațiilor noi sau pentru opti mizarea instalaț iilor
existente .
Costurile de investi ție se î mpart în :
• costuri dir ecte (obținerea terenului , echipamente, mater iale) ;
• costuri indirecte ( cheltui eli administrative , de in ginerie , dob ânzi plãtite pe timpul
execuției construc ției , cheltuieli n eprevãzute , etc.) .
Factorii ce pot influen ța costurile de inve stiții :
• variabil e de proiect ( necesarul de for țã de muncã , mater iale și echipamente ,
comple xitatea proiectului , conformarea cu practicile lo cale , sta ndardizarea ,
tipizarea , etc.) ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
70
• variabile ce țin de construcție ( solul , cerinț e legate de asanãri de terenuri , acces la
amplas ament , inst alații temporare , etc) ;
• variabile ce țin de amplasamentul pr oiectul ui (poziț ia geograficã , disponib ilitatea
personalul ui califica t , taxe si autoriza ții , etc) ;
• variabile local e (cond iții de piațã , conside rații pol itice , dim ensiunea proiectului ,
condi ții de platã , infla ția, et c.) .
6.1.2. Costurile de întreținere și exploata re
Principalele costuri de între ținere și explo atare sun t : forța de munc ã , energia ,
modern izãril e și înlocuiril e de echip ament e, evacu area deșeur ilor , costuri diverse (taxe ,
asigurãri ) .
Aceste costuri sunt influe nțate de factori precum: schimbã ri ale r atei dobânzilor ,
inflație , competiția pe piața munc ii , etc .
Gradul d e detaliere și acuratețe a cu care sunt calculat e costur ile se a mplificã od atã
cu parcurgerea etapelor proiec tului , de la studiul de prefezabilitate la faza de evaluare și
aprobare .
6.1.3.Pierderi anu ale de cont inuitate și calitate
Se pot împãrți în douã categori i :
• daunele anua le de continuitate prin c are se estime azã valorile medii pro babile ale
costurilor dator ate întrer uperilo r în alimentarea cu energi e ;
• daunele anuale de calitate prin c are se est imeazã efec tul economic al înrãutã țirii
parametr ilor de calitate ai energiei .
6.1.4.Costurile totale (CT )
Costul to tal al activitãții (fi g.6.4 .) cuprinde costurile fi xe și cost urile variabi le , și
poate fi expri mat c u relaț ia :
y = a + bx
unde :y – costu l total ;
a – constantã ;
x – nivelul producției ;
b – costul pe unitatea de produ s .
Costurile fixe (CF) sunt costuri ce nu depind de nivel ul producț iei . Aceste costuri
existã și dacă nu se prod uce nimic . În aceastã cat egorie de costuri ar putea intra :
• salarii (pentru management) ;
• telecomunica ții ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
71
• asigurãri ;
• chirii .
Relația mat emat icã ce des crie aceste costuri :
y = a
Costurile variabil e (CV) sun t costuri ce variazã în funcție d e nivel ul producției ,
de exemplu :
• materia primã ;
• energia utilizatã ;
• salariile lucrãt orilor ;
• combustibilul ut ilizat ;
• etc .
Simp lificat , rela ția d intre cost urile v ariab ile și nivelul prod ucției poate fi
exprimat ã astfel :
y = bx
Fig.6.4 . Graficul costului total în funcție de nive lul pro ducției [Ab02]
Costul de producție are o tipo logie complexă : costu l global , costul mediu , costul
margin al.
a) Costul global reprezin tă ansamblul cheltuielilor necesare obț inerii unu i volum de
producț ie dat , dintr -un bun . El poate fi privit :
– struct ural , pe termen scurt , divizat în cost gl obal fix (acele che ltuieli ale
întreprinderii ca re , pe te rmen scurt , sunt relativ independ ente de volumul producției
PROIE CT DE DIPLOMĂ
72
obținute) ș i cost global variabil (acele cheltuieli ale î ntreprinderii care s e modifi că în
funcție de volumul pro ducției)
– pe ansamblu , adică drept cost global total , ca sum ă a tuturo r chelt uielilor
suportate de către întreprindere .
b) Costul mediu (sau cost ul unitar) exprim ă costurile globale pe unitatea de produs (sau de
rezultat) . Se disting costul me diu fix , costul mediu variabi l și costu l mediu total .
Costurile medii , în mi șcarea lor (ca și costul ma rginal) încep prin descreș tere c ând
productivitatea crește , trec printr -un minim , apoi se măresc , aceas tă particula ritate rezul tă
din acțiunea legii randamentelor neproporționale , conform căreia randamentele sunt mai
întâi crescăto are , trec printr-un maxim , apoi descresc .
c) Costu l marginal (sau costul suplime ntar) expri mă sporul de cost total necesar pe ntru
obținer ea unei uni tăți sup limentare de producț ie . Costul marginal măsoară variația costului
total pentru o variație infinit de mică a c antităț ii de produse .[Ab02]
Costul total estima tiv :
• costul piulițelor (12 buc ăți M8 din oțel zincat) :
2 16.012=piuC RON
• costul șuruburilo r de fi xare (6 bucăți M8) :
74.4=șC RON
• costul șurubului M30x1.75 :
33.1230=șurubMC RON
• costul estimativ pentru un metru liniar de sudur ă (costul manoperei ) :
10msC
€
42 RO N
• costul tijelor (5 tije de Φ16 cu L=160 mm fiecare , deci Ltot=800 mm) :
10=tijeC
RON
• costul bu cșei fileta te :
5=bucșuC RON
• costul tijelor cu secțiune dre ptunghiulară (6 tije) :
18=tijdrC RON
Pentru a calcula cu exac titate lungimea totală a cordoa nelor de sudură , am
calcula t perimetrul element elor care se sudează .
Pentru i nelul c onic am cin ci tije sudate la ambele capete , cu se cțiune circulară .
Din desenul reperului am calc ulat așadar perimetrul acestor tije :
R Ptijă=2 (6.1)
Prin înloc uire se obține :
24.50814.32 ==tijăP
mm
PROIE CT DE DIPLOMĂ
73
Ținând c ont de faptul că sunt cinci tije sudate la ambele capete , lungim ea tot ală a
sudurii pentru cel e cinci tije este :
tijă tots P L=10 (6.2)
Prin înlocuire , rela ția (6.2) devine :
4.5021=totsL
mm
Pentru calculul lungimii efe ctive de sudu ră a brațelor bucșei f iletate am procedat
similar ca în cazul ti jelor din suba nsamblul sudat i nel conic . Având în v edere fapt ul că
acest ea au secțiune dreptunghiulară , cu dimensiunile: L=23 mm , l=15 m m , perimetrul va
fi :
76=brațP mm
Aceste brațe sunt sudate doar la un capă t , deci lun gime a totală a suduri i va fi :
braț tots P L=62 (6.3)
După ce înlocuim în re lația (6.3) se obține :
4562=totsL mm
Lungimea t otală a suduri lor este :
2 1 tots tots tots L L L += (6.4)
Făcând în locui rile în relația (6.4) se obține :
4.954=totsL mm.[w.s]
6.2.Calculul manopere i
6.2.1.Calculul man oper ei la s trunjirea sup rafeței con ice exterioare :
601SN Cti m= (6.5)
unde :
tiN reprezintă norma tehnică de timp la opera ția respectivă ,
S este retribuția
muncitorului ,
30=S RON/or ă
După ce se înlocui ește în rel ația (6.5) se obține :
22.31=mC
RON/b uc
6.2.2.Calculul manope rei la strunjirea suprafețelor frontale ale b ucșei :
602SN Cti m=
După ce se fac înlocuirile în rel ația de mai sus , se obț ine:
61.0603023.12 ==mC
RON /buc
PROIE CT DE DIPLOMĂ
74
6.2.3.Calcul ul manoperei la găurire va fi:
603SN Cti m=
Retribuț ia mun citorulului la găur ire este
20=S RON/oră
Prin înlocu ire în relația de mai su s se obține :
63.0602091.13 ==mC
RON/bu c
Costul total al manoperei dire cte est e:
+++++++=
= 1001
1CCS CCI CECM CFABP CFS CASS CASC Cn
imi mtot
(6.6)
În rel ația (6.6) :
• CAS = contribuția angajato rului la A sigurăril e Sociale (pentru grupa III de muncă ,
CAS = 20,8 % , pentru grupa II de munc ă CAS = 25,8% , iar pe ntru grupa I de
munc ă CAS = 30,8% ; CAS = 20.8%)
• CASS = contri buția angaj atorului la Asigurările S ociale de Sănătate , CASS = 5,2 %
• CFS = contr ibuția angaj atorulu i la Fondul de Șomaj ; CFS = 0,5%
• CFABP = contribuți a angajatorului la Fondu l de Accidente și Bol i Profesionale ;
CFABP = 0,5%
• CECM = comision pentru Ev idența Cărților de Muncă (da că evidența c ărților de
muncă este ținută de Direcți a de M uncă , CECM = 0,75 % , iar dacă firma este
autorizată să țină evidența că rților de muncă , CECM = 0,25%)
• CCI = contribu ția pentru co ncedii și indemnizații , CCI = 0,85%
• CCS = contri buția la fo ndul p entru plata c reanțelor salar iale , CCS = 0.25%.
3 2 1
1m m mn
imi C C C C ++=
= (6.7)
După ce se face înlocuirea în relația (6.7) , se obț ine :
46.4
1=
=n
imiC
RON/buc
Făcân d înlocu irile în r elația (6.6) , se obține :
+++++++=10025.0 85.0 75.05.05.02.58.201 46.4mtotC
74.5=smtotC
RON/operație
PROIE CT DE DIPLOMĂ
75
6.2.4. Cost ul manoperei la operația de frezare a brațului care s e fixea ză pe
anvelopă :
Pentr u cal culul manoperei la frezar ea brațului am făc ut un c alcul aproxi mativ al
normei tehnice de timp pentru aceas tă oper ație , în urma căru ia am obținut :
15.13=tfrezN
min
Costul manoperei este :
60SN Ctfrez mfrez = (6.8)
Retribuția m uncitorului este
40=S RON/oră
Făcând înl ocuiril e în relația (6.8) se obțin e :
76.8=mfrezC
RON/buc
Costul total efecti v al manoperei directe se obț ine aplicâ nd relația (6.6) , astfel se
obține :
+++++++=1001CCS CCI CECM CFABP CFS CASS CASC Cmfrez mtotfr
(6.9)
Prin înlocuire se ob ține :
+++++++=10025.0 85.0 75.05.05.02.58.201 76.8mtotfrC
28.11=mtotfrC
RON/operaț ie
Având în vedere că sunt șase brațe, man opera va fi:
72.67 28.1161==mtotC RON (6.10)
Știind că , cos tul estimativ al unui metru li niar de su dură est e de aproximativ 4 2
RON , costul t otal al sudurilor se va c alcula cu regula d e trei simplă :
1000 m m sudură…………………. ………… ……………… …..
42 RON
954.4 m m su dură……………………………… ………….. …………x RON
x =
08.401000424.954= RON = C msudură
6.2.5. Costul manope rei la frezar ea profi lului tip furcă din extre mitățile
brațelor :
Norma tehnic ă de timp apr oximativă este
75.5=tfrezN min/bu c
PROIE CT DE DIPLOMĂ
76
Costul manopere i va fi :
6040=tfrez mfrezfurca N C
83,3=mfrezfurcaC
RON/buc
Costu l total al ma noperei directe este :
+++++++ =1001CCS CCI CECM CFABP CFS CASS CASC Cmfrezfurca mtotfrez
93.4=mtotfrezC
RON/ operaț ie
Având în vedere că sunt șase op erații identice , costul manopere i va fi :
60.29 62==mtotfrez mtot C C
RON
Costul total al d ispozitivului este :
=TC
2 1 30 mtot mtot mtots msudură tijdr bucșu tijă șurubMș piu C C C C C C C C C C +++++++ ++
Prin înlocuire se obține :
21.197=TC
200
RON/buc. [Ve04]
6.3.Concluzii
În prezentul capitol am efectuat c alcule econ omice pentru a put ea vede a prețul de
cost estimativ al materialelor alese , și în fin al prețul întregu lui dispozitiv . După obținerea
rezultatului final , am ob servat că , costul dispozi tivului proi ectat d e mine are un preț mai
mare comparativ c u lan țurile antiderapante , însă c u mult mai mic decât al lanțurilor oferite
de firmele Xaxt on sau K onig , al căror pr eț de achiziție se situează în zona sutelor de euro ,
prețul aces tora fiind prea mare pentru mulți conducător i auto .
Prețul material elor pe care le cumpăr , respectiv șurubu ri , piulițe , tije , le-am
stabilit după ce am consul tat ca taloagele de prețu ri ale magazinului Mafcom , de unde am
luat aceste cos turi în fun cție de mat erialul pentru care am optat . Din calculele efectuate ,
se poate obser va că , costul materialelor nu este at ât de ridicat , mai ridicat fiind costul
manoperei c are se execută pentru fi ecare reper în parte , pentru ca acesta să ajungă la
forma finală .
08.40 60.29 72.6774.52051033.1274.42 +++++++++=TC
PROIE CT DE DIPLOMĂ
77
Cap.7 No rme de protecți a mun cii și prote cția m ediului
7.1.Condiții de exploatare și n orme de protecția mun cii
Această varia ntă de dispozitiv antiderapant nu implică luarea unor măsuri
extraordinare pentru protecția celui care îl exploatează , pentru prevenirea ev entualelo r
accidente f iind neces ar un nu măr minim de măsuri de siguranță . Astfel , la montajul pe
anvel opă , operatorul trebuie să se asigure că a acționat frâna de mână a automobilul ui ,
mai ales dacă alege să monteze disp ozitivul pe o supraf ață înclinată.
De asemene a , la montaju l pe anv elopă , va fixa cu mâna cele șase bra țe pe
suprafaț a de rulare a anvelop ei , folosind măn uși de protecție din material textil , pent ru a
evita lipirea mâ inii pe suprafața metalică a acestor a . Acționarea șurubului p entru
strânge rea a cestora pe anvelopă se va f ace cu ajut orul unei chei tubulare cu mâner ,
simila ră celor folosite la montare a / demon tarea anvelopelor de pe butucul roții . A se evita
acționarea cu mâna liberă !
La strângerea dis pozitivului pe anvelopă , opera torul nu trebu ie să-și introducă
mâna în zona arcului , pentru a evita eventu ale acc identăr i . După ce dispozitivul est e bine
strâns p e anvelopă , prin cele două urechi prevăzute pe două din brațele bucșei filetate se
vor int roduce două lanțuri , sau cabluri d in oțel , sau șufe care se vor atașa de spițe le
jantei pen tru o fixare supl imentară a acestuia , prevenind astfel posib ilitate a des facerii de
pe anvelopă în timpul funcționăr ii .
La desfacerea de pe anv elopă se va uti liza tot cheie tubulară cu mâner , după ce
șurubul est e destr âns , se va trage ușor cu mâna disp ozitivul de pe anvelo pă . După c e se
utilizeaz ă , dispozitivul se v a curăț a de zapadă și noro i , prevenind astfel coroziune a
prematură a reperel or com ponente .
7.2.Norme pentru prevenirea poluării și prote cția mediului
Materia lele al ese pentru rep erele com ponente a le dispozitivulu i sunt mat eriale
utiliza te des în construcți a de ma șini , fiind oțeluri carbon de uz general și oțel uri carbon de
calitat e cu i mpact ne gativ mai redus asupra mediulu i , în comparaț ie cu alte mater iale
folosite în industrie . Procedeele de prel ucrare ale reper elor compo nente au un im pact
negativ asupra mediulu i prin faptul că este necesară consumarea unei c antități mai
însemnat e de e nergie (la operațiile de prelucrare prin așchiere) .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
78
Acoperir ea supra fețelor reperelor componente se face prin zincare ter mică , un
procedeu “ mai prieteno s ” cu mediul înconjurător decât al te procedee de a coperire a
suprafe țelor , precum acoperir ea prin vopsir e . Am ales acest procedeu de aco perire
împot riva co roziuni i ca urmar e a ava ntajelor sale , avan taje care îl fa c folosit pe scară la rgă
în ind ustrie :
• zincarea termică este folosită de pest e 150 de ani , bazele t eoretic e fiind puse d e
chimistul PJ Malo uin la 1742 , timp în care nu au fost ad use modi ficări impo rtante
ale tehnol ogiei , fapt ce a permi s să fie e fectuate în condiții tehnice stabile ,
numeroase observații și cercetări cu privire la calitatea și durata d e viață a stratului
de zinc depus pe oțe l . Este cel mai vechi procedeu de protec ție anticoroz ivă ;
• asigură cel mai lu ng cicl u de viață p entru o prote cție anti coroziv ă aplicată la oțel,
comp arativ cu restul procedeelor . Stratul protecto r ce rezultă după zinc area
termică , rezistă 70 de ani în med iu rural ș i între 20 -30 de ani în mediu ur ban , în
raport cu g radul d e poluare ;
• viteză de corod are redusă . În c ontact cu aerul , stratul prote ctor de zi nc este
corodat cu o viteză de 0,1 -7 m/an în f uncție de agresivitate a mediu lui , în timp c e
oțelul nepro tejat poate s ă ajungă la o viteză de corodare de circa 1,5 -200 m/ an .
Durata de v iață a unui st rat de zinc este î ntre 40 si 100 de ani . În cont act cu
atmosfera nepoluantă , la o umiditate de c irca. 70 % , zincu l se corodează cu o
vitez ă redusă , acest avan taj păstrân du-se ;
• reliabilitatea , confo rm ISO 1461 , repre zintă p robabilitate a ca un dispozi tiv sau
proces să funcți oneze corect pe o perioadă de t imp specif icată și în condiții
prestabilite (altfe l spus : ceea ce fu ncțione ază în laborato r să fie valab il și în lumea
reală) . Calitatea cerințelor și a procedurilor l uate în considerare la eval uarea
reliabilității în domeniu l zincării termice , sunt cuprin se în stan dardel e : EN ISO
1461 și EN ISO 14713 ;
• procede ul este econ omic co mparativ cu alt e tehnol ogii , în s pecial cea a vops irii ;
• toate supraf ețele ce vin î n contact cu aeru l sunt acope rite uniform ;
• zincarea termică spre deos ebire de alt e protecț ii , cum a r fi vopsirea , are o m are
rezistență la vibraț ii ;
• protec ția totală . Toate părțil e componente ale un ui repe r , inclusiv ce le ascunse p ot
fi protejate cu multă ușurință și uniform spre deos ebire de alte procedee ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
79
• inspectarea ușoa ră . Calitate a suprafețelor zin cate po ate fi verifica tă ușor cu ochiul
liber , în timp ce grosimea stratului poa te fi măs urată prin proced ee nedistruct ive ;
• asigură un montaj rapid . Piesele zincate pot intra direct î n procesul de montare fără
să mai necesite corecții sa u inspecții ale suprafețelo r . Du pă montare structu ra
poate fi utilizată imediat , spre deose bire de alte situa ții în care după asamblarea
componentel or , mai sunt necesa re corecții ale suprafețelor ( cazul vopsirii ) .
• întregul proces de protecție durea ză doar câteva min ute , spre deosebi re de vopsirea
în trei straturi care poate să dureze și 2 -3 zile .
• stratul de zinc nu es te inflamabil în caz de in cendiu , ca la vopsire ;
• nu conține solvenți (su bstanțe volatil e) daun ători sănătății , ca în cazul vops irii sau
revopsirii liber e ;
• costul manop erei reprez intă 30% din total costuri , compa rativ cu vopsirea care
ajunge la 60% din tota l costuri de protecț ie (dacă se in clude ș i pregătirea
suprafeței) ;
• zincarea termic ă reprez intă principala sursă de r ecirculare a zincului ( cca 27%) ,
recuper area Zn se ob ține din de șeurile rezultate din procesul d e zincare (drojdia de
zinc , cenușa de zinc și zgura de la flux are) ;
• protecția prin zincar e termică , afectează mai puțin mediul , comparativ cu
vopsirea .
Intemperiile și poluarea atmosferică genere ază u n proces d e corodare a oțelului.
Cu ajutorul zincării te rmice prin i mersie se realizeaz ă o pr otecție durabilă ș i complet ă pe
toate suprafețele expuse coroziunii . Chia r și în cazul celor mai dure condiții , oțelul rămîne
proteja t timp de mai mult e decen ii . În funcție de felul și intens itatea potențialului
coroziv al mediu lui , perioada de prote cție a sigura tă poate depăși 50 de ani , și aceasta fără
a fi necesare costuri cu remedierea și întreținerea acoperirii inițiale .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
80
Fig.7.2 Compa rarea div erselor pro cedee folo site în protejarea oț elului [Ian89]
7.3.Concluzii
În cadrul acestu i capitol am stabil it câteva norme de ex ploatare a dispozitivulu i ,
precum și norme de tehnic ă a securității muncii ; regulile care trebuie respecta te în
exploatar ea dis pozitivul ui nu nece sită măsuri sp eciale de securita te , fiind reg uli de bază ,
simple , întâln ite în cazul ace stor tipuri de dispozi tive . De asemenea , am anali zat impactul
pe care materialele alese pentru e xecuția reperelor componente , îl au asupra medi ului .
Tot în ca drul acestui capitol , am făcut justificarea sol uției ale se pentru acoperirea
suprafețelor re perelor component e împotriva coroziunii , soluție care se dovedește a fi cea
mai potrivită , prin pr isma avantajelor p rezenta te în cadru l acestui capitol . Din compar area
între ele a dif eritel or procedee de acop erire , se observă că z incarea este net super ioară
celorlalte procedee , fiin d mai puțin poluant ă și mai puțin solicitantă din pun ct de vedere
financia r .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
81
Cap. 8 Conclu zii finale
Soluț iile antiderapante disponib ile pe pi ață la ora actuală sat isfac într -o oarecare
măsură nevoile conduc ătorilor auto , necesi tatea acestora fiind nu de puține ori dovedită
pe per ioada iernii , când problemele cauzate de aderența pre cară impun echiparea
automob ilelor cu astfel de dispozi tive pent ru o de plasare cât mai sigură .
În cadrul acestei lucrări a m proie ctat un tip de dispoz itiv antiderapant diferit de
soluțiile tehnice existe nte în domeniu , pentru a elimina câteva d in dezavanta jele pe care
soluțiil e exist ente le prezintă .
Contribuț iile prop rii se regăsesc la nivelul întregii lucrări . Așada r , mai întâi am
conceput variante co nstructive , după ce am primi t tema de diplomă, variante pe care le –
am analizat împreună cu conducătorul șt iințific . După ce am efectuat analiza v ariante lor
const ructive , am ales , pe baza unor criterii de analiză , var ianta optimă pentru forma
finală a dispo zitivului .
Odată aleasă vari anta optimă , am el aborat partea de calcul e de dimensionare și
verificare a rep erelor componente ale dispozit ivului , după ce în preala bil am ales
materialele pentru execuția ac estor repe re . După finalizarea c alculelor , am realiza t
mode lul CAD al dispozitiv ului , precum și doc ument ația 2D a acestuia . De asemenea , în
cadrul capitolului 4 , am efectuat o anal iză cu el ement fin it a re perelor p uternic solicitate
ale dispozit ivului , pentru a putea studia mai bine comp ortamentul acestor re pere când
sunt supuse la sol icitări , în condiț ii similare celor reale .
Partea de contribuții proprii se re găsește de asemenea ș i în capi tolul 5 , unde am
realizat tehnologia de fabri cație a unu i subansa mblu component al dispozitivului ,
tehnologie care presu pune întocmirea itinerarului tehnologic , calcu lul adaosurilor de
prelucrar e , a regimurilor de prelucrare p rin așchiere și întoc mirea pla nelor de operați i . În
capitolul 6 am efectuat calculele econo mice p entru a afla costul aproximativ al
dispozitiv ului pro iectat.
În continuar e , voi prezenta av antajele și dezavantaj ele acestei so luții tehnice
propuse .
Avantaje:
• Construcție simplă ;
PROIE CT DE DIPLOMĂ
82
• Material ele ale se , tehnologiile de prelucrare a reperelor compon ente și mașinil e
unelte necesare nu implică costuri ridicate , reperele putând fi re alizate într -un
atelier de prelucrări meca nice obișnui t ;
• Preț de achiziție relati v scă zut ;
• Montare / demontare facilă , acces ibil atât pentru băr bați cât și pentru femei din
acest punct de vedere , în comparație , de exe mplu , cu clasicele la nțuri sau huse
antide rapante ;
• Timp de m ontare / demontare relativ scurt , întrucât sunt eliminate manevrel e de
mișcare a autovehivu lului p entru mont area pe anvelopă , acest lucru fiin d garantat
de configurația sa cu cele 6 brațe dispu se la 60˚ și a mecanismulu i de acționare cu
șurub și piuliță ;
• Posibilit atea utilizării at ât pe perio ada iernii , la rularea pe sup rafețe acoperite cu
zăpad ă sau gh eață , cât și în alte împre jurări , de ex emplu , în cazul în care
automobilul rămâne împotmo lit în noro i sau nisip ;
• Randamen t mai ridicat decât al altor dispoziti ve ant iderapante ;
• Nu nec esită întreț inere specială .
Dezavantaje:
• Nerealizarea practică în acest mo ment a d ispozitivului ;
• În variant a actuală , dispozitivul se pretează pentru o gamă redusă de dimens iuni de
anvelope ;
• La rularea pe distanțe lungi pe suprafețe acope rite cu gheață poa te apărea
fenomenul de derapare al automob ilului ;
• Necesit ă un sp ațiu m ai mare pentru depozitare .
PROIE CT DE DIPLOMĂ
83
Bibliografie
[Anc03 ] Ancău, M., Tehnologia fa bricaț iei, Editura Casa Căr ții de Știință, Cluj, 2003
[Axi08 ] Axinte, E., Elemente din o țel pentru construc ții, Editura Pim Ia și, 2008
[Bal99 ] Bal, N., Rezist ența Materialelor. Solicitări simple, Editura U.T.Press, Cluj –
Napoca, 1999
[Bal06 ] Bal, N., Rez istența Materialelor. Vol. I, Editura U.T.Press, Cluj -Napoca, 2006
[Bal08 ] Bal, N., Reziste nța Materialelor. Vol. II, Editura U.T.Press, Cluj -Napoca, 2008
[Bâl04] Bâlc, N., ș.a., Sisteme CAD/CAPP/CAM : teorie și practică, Editura Tehnică
Bucure ști, 2004
[Bâl06 ] Bâlc, N., ș.a., Proiectare pentru fabrica ția competitivă :teorie, aplica ții și studiu de
caz, Editura U.T.Press, Cluj -Napoca, 2006
[Bej06 ] Bejan, M., Rez isten ța materialelor, Editura Agir, Bucure ști, 2006 , Editura
Mega, Cluj -Napoca, 2006
[Ber85 ] Berce, P., ș .a., Tehnologia Construc ției de Ma șini: lucrări de laborator, IPCN,
1985
[Bod10 ] Bodea, S ., Reprezentări grafice inginere ști, Editura Risoprint, Clu j-Napoca,
2010
[Bod08 ] Bodea, S ., Desen Tehn ic. Elemente de proiectare , Editura Risoprint, Cluj –
Napoca, 20 08
[Chi81 ] Chișiu, A., ș.a., Organe de ma șini, Edi ția a II -a, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucure ști, 1981
[Cre03 ] Crețu, A., Rezisten ța Materi alelor, Editura Mediamira, Cluj -Napoca, 2003
[Dam03] Damian, M., ș.a., Fabrica ție asistată de ca lculator, Editura U.T.Press, Cluj –
Napoca, 2003
[Dal90 ] Dale, C., ș.a., Desen tehnic industrial pentru construc ția de ma șini, Editura
tehnică, Bucure ști, 1990
[Dră80 ] Drăghici, I., ș.a., Organe de ma șini. Probleme, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucure ști, 1980
[Flo98 ] Florescu, A., Cotarea în proiectarea constructivă și tehnologică, Litografia
Universită ții Tehnice din Cluj -Napoca, 1998
[Gal00 ] Galiș, M., L egg, L., Flexible manufacturing systems, Pres ton, 2008
[Gye89 ] Gyenge, Cs., ș.a., Tehnologia co nstruc țiilor de ma șini-unelte, IPCN Cluj, 1989
PROIE CT DE DIPLOMĂ
84
[Har05 ] Harvey, J., Machine Shop Trade Secrets, Editura Amazon, 2005
[Ian89 ] Iancu, D., Tehnologia tratamentelo r termice, IPCN, 1989
[Kro10 ] Kror, S., Tehn ology of Machine Tools, Editura Amazon, 2010
[Mac0 7] Macarie, M., Olaru, I., Desen Tehnic, Editura Alma Mater, Bacău, 2007
[Nea06 ] Neam țu, C., ș.a., Proiectare asistată II, Editura U.T.Press, 2006
[Opr03 ] Opru ța, D., Proiectare asistată de calculator, Ed itura U.T.Press, Cluj -Napoca,
2003
[Pop89 ] Popa, M ., Tehnologia construc ției de ma șini-unelte, Vol. I, IPCN, 1989
[Pic92 ] Picoș, C. ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin a șchiere,
Vol. I, Editura Universitas, Chi șinău, 1992
[Suc94 ] Sucală, F., Organe de ma șini Vol.I, Editura Transi lvania Press, 1994
[Suc85 ] Sucală, F., ș.a., Elemente de proiectare pentru mecanismele cu șurub piuli ță,
IPCN, 1985
[Vla85 ] Vlase, A., ș.a., Regimuri de a șchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de
timp, Vol I și II, Editura Tehnică, Bucure ști, 1985
Referințe Internet
http:// w.w.w. lant-antiderapant.xaxton.com/
http://www.konig.it/
http://www.almetal.n l/techinfo/hex/hd6921.htm
http://www.s cribd.com/doc/55074052/6/MA TERIALE -DE-BAZA -PROCEDEE -DE-
SUDARE-MATERIALE -DE-ADAOS
http://www.sculesiechipamente.ro/Suruburi/Suruburi -cap-hexagonal -DIN-931–1992.html
http://www.sculesiechipamente.ro/Electrozi -rutilici -si-bazici/Electrozi -bazici -7018 –
1937.html
http://w ww.youtube.com/watch?v=PoVdBkP fajg
***Cataloage de firmă
***Colecție Standard e
PROIE CT DE DIPLOMĂ
85
PROIE CT DE DIPLOMĂ
86
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI [617368] (ID: 617368)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.