Specializarea Supervizare și Planificare Socială [616682]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
Departamentul Sociologie și Asistență Socială
Specializarea Supervizare și Planificare Socială

DEZVOLTAREA COMUNITĂȚII PRIN
IMPLICAREA ȘI PARTICIPAREA
MEMBRILOR

Coordonator științific, Masterand: [anonimizat]. univ. dr. Ion I. Ionescu Gheorghe Barău

Iași, 2019

1

CUPRINS
Lista acronimelor și abrevierilor ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Prefață ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
DEZVOLTAREA COMUNITARĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 6
1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.2. Concepte cheie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1.3. Dezvoltarea comunitară – proces planificat de intervenție în comunitate …………. 8
1.3.1. Principii de baza in dezvoltarea comunitară ………………………….. …………… 10
1.3.2. Valorile pe care se bazează intervenția comunitară ………………………….. …. 11
1.4. Teorii ale dezvoltării comunitare ………………………….. ………………………….. ……. 12
1.4.1. Teoria funcționalistă asupra dezvoltării comunitare ………………………….. … 12
1.4.2. Teoria sistemelor sociale ………………………….. ………………………….. …………. 13
1.4.3. Abordarea holistică a comunității ………………………….. …………………………. 14
1.5. Etape ale intervenției în dezvoltarea comunitară ………………………….. …………… 14
1.6. Metode de intervenție specifice etapelor procesului de dezvoltare ……………….. 15
1.7. Modele de dezvoltare comunitară ………………………….. ………………………….. …….. 16
1.7.1. Organizarea vecinătății ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
1.7.2. Organizarea de comunități funcționale ………………………….. ……………………… 16
1.7.3. Dezvoltarea socială și economică ………………………….. ………………………….. … 17
1.7.4. Planificarea sociala ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
1.7.5. Legătura cu comunitatea în dezvoltarea de programe ………………………….. ….. 17
1.7.6. Coaliții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.7.7. Politici și acțiuni sociale ………………………….. ………………………….. …………….. 18
1.7.8. Mișcări sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
1.8 Organizațiile comunitare, promotori ai dezvoltării locale ………………………….. . 18
1.8.1. Ce sunt organizațiile comunitare? ………………………….. ………………………….. … 18
1.8.2. Metodologii de lucru cu organizațiile comunitare ………………………….. ……….. 19
3.9.3. Impactul organizațiilor comunitare la nivel local ………………………….. ………… 20

2
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
EVALUAREA MECANISMULUI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ SIRET –
MOLDOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 23
2.1. Asociația Grupul de Acțiune Locală SIRET -MOLDOVA și
contextul strategiei sale de dezvoltare locală ………………………….. ………………………….. 23
2.2. Îndeplinirea indicatorilor de monitorizare specifici domeniilor de intervenție și ai
celor suplimentari ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
2.3. Scopul și obiectivele evaluării. Metode și tehnici folosite ………………………….. ….. 33
2.4. Rezultatele evaluării, conclu zii și recomandări ………………………….. …………………. 34
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40
Anexa 1. – Planul de evaluare a Mecanismului de implementare a SDL ………………. 40
Anexa 2 – Ghid de interviu focus grup – membri fondatori ………………………….. ……… 42
Anexa 3 – Anexa 2 – Ghid de interviu focus g rup- beneficiari privați …………………… 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 46

3

Lista acronimelor și abrevierilor

AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;
AM PNDR -Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală ;
CDRJ Iași – Compartimentul pentru Dezvoltare rurală al Județului Iași ;
DLRC – Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității ;
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ;
GAL – Grup de Acțiune Locală ;
OJFIR – Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ;
MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ;
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală ;
RNDR – Rețeaua Națională de Dezvolta re Rurală ;
SDL – Strategie de Dezvoltare Locală UE Uniunea Europeană ;

4
Prefa ță
Dezvoltarea comunitară este un proces bazat pe informare și educare , cu scopul
motivării oamenilor în a se ajuta pe ei înșiși prin dezvoltarea leadership -ului; crearea
printre membrii comunită ții a conștiin ței cetă țeniei, a unei conștiin țe civice; întărirea
democra ției la nivel local prin crearea și revitalizarea unor ins tituții care pot servi ca
instrumente pentru participare locală; ini țierea unor procese de dezvoltare de durată;
stimularea oamenilor astfel încât aceștia să stabilească și să men țină rela ții armonioase de
cooperare; ini țierea de schimbări în via ța comunit ății, cu un minim de stres și dezagregare.
Realizarea acestor scopuri presupune ca acea comunitate , care este ținta
programelor de dezvoltare , să de țină anumite caracteristici care fac posibilă dezvoltarea.
Experien țele personale în domeniile dezvoltării comunitare, a proiectelor sociale și de
dezvoltare economică mi -au demonstrat că astfel de interven ții pot să -și atingă obiectivele
sau, dimpotrivă, pot eșua în îndeplinirea chiar a celor mai simple scopuri pe care ni le -am
propus. D e nenumărate ori am fost pus în situa ția de a face eforturi suplimentare pentru
atingerea obiectivelor propuse, ceea ce înseamnă alocarea de resurse suplimentare: timp,
oameni, de plasări, bani. Analizând aceste situa ții, am constat că, pe lângă o serie de
caracteristici ale proiectelor ce țin de planificare și design, de o importan ță covârșitoare
pentru atingerea obiectivelor sunt el ementele care definesc comunitat ea (sau grupul țintă).
Dezvoltarea comunitară este prezentată de către Organiza ția Na țiunilor Unite ca un
„proces menit să creeze condi țiile de progres economic și social pentru întreaga
comunitate, cu participarea activă a acesteia și cu total ă încredere posibilă în ini țiativa
comunită ților “, ori pentru a ajunge la nivelul participării active , la încrederea totală este
nevoie de un design de proiect care să țină co nt de disponibilitatea de schimbare ,
disponibilitate ce este influen țată de caracteristici sociale individuale: rela ții, cunoștin țe,
încredere, raportarea la norme, toleran ță, disponibilitatea de implicare și asociere.
Îmbunătă țirea acestor caracteristici, constând de fapt în capacitarea comunită ții, va duce la
o comunitate sănătoasă , formată din familii sănătoase. Crearea de medii sănătoase va
încuraja crearea unor economii săn ătoase și o dezvoltare sustenabilă. Succesul în acest
domeniu poate fi asigurat printr -un management bun, un plan viabil, sprijin și multă
implicare din partea comunită ții. Și pentru că oamenii sunt în centrul acestui proces , iar
capacitatea comunită ții reprezintă modalită țile și mijloacele necesare pentru a face ceea ce
trebuie făcut, capacitate a nu trebuie doar construită , ci trebuie mereu dezvoltată. Însă ,
procesul de dezvoltare comunitară nu se rezumă doar la îndemnuri , planuri sau oameni.

5
Include anga jamente, asumarea de roluri și sarcini, implicare și dăruire și , nu în ultimul
rând, resurse. Fa ță de cele mai sus men ționate, consider că traseul logic al unui proces
eficient de dezvoltare comunitară trebuie să parcurgă etape care să: determine oamenii s ă
fie implica ți, să faciliteze dobândirea de cunoștin țe și abilită ți in rândul membrilor
comunită ților, să dezvolte abilită ți de a identifica și valorifica oportunită ți, să ob țină
finan țări pentru împlinirea ini țiativelor, să pună în practică la modul efic ient planurile și
proiectele comunitare, să genereze resurse economice și financiare, să ajungă la o
comunitate sănătoasă și înstărită.
O comunitate sănătoasă și înstărită este reflectată în oameni, economia locală,
mediu, cultură, atitudine și aspectul comunită ții.

6
CAPITOLUL I
DEZVOLTAREA COMUNITARĂ

1.1. Scurt istoric
Originile ideilor de dezvoltare comunitară, ac țiune comunitară, participare, sunt
neclare și cu nu pot fi identificate cu certitudine momentele anume , care să marcheze cu
precizie începuturile programelor de dezvoltare comunitară. Încă din cele mai vechi
timpuri au existat forme de întrajutorare umană , menite să rezolve probleme la nivelul
comunită ții și care au implicat efortul și resursele comune ale membrilor respectivelor
comunită ți. Comunită țile tradi ționale creau mecanisme prin care rezolvau sau țineau sub
control anumite situa ții de criză. În România, în mod tradi țional, problemele legate de
familie erau rezolvate în familia extinsă: rudele erau c ele care preluau copiii orfani,
îngrijeau rudele aflate în incapacitate permanentă sau temporară de a munci.
Industrializarea, urbanizarea, creșterea complexită ții comunită ților au generat noi
probleme, noi situa ții de risc, care nu puteau fi rezolvate î n mod tradi țional. În aceste
condi ții, func țiile comunită ților tradi ționale au fost pre luate de institu țiile statului , însă
rezolvarea impersonală de acest tip a dat naștere situa ției în care copiii și persoanele în
nevoie nu au primit îngrijirea care să l e asigure o dezvoltare adecvată, integrarea în
societate, asigurarea unui statut egal cu cel al copiilor îngriji ți în familii. Pe plan
interna țional, situa ția a fost relativ similară , în sensul că diferite forme de ajutorare în
interiorul comunită ților pot fi identificate în timpuri foarte vechi însă programe coerente
de dezvoltare c omunitară au fost ini țiate î n anii 1948 -1950 , în țări precum SUA și Fran ța.
Aceste programe aveau la bază ideea că planificarea economică și socială, redistribuirea și
satisfacerea nevoilor de bază erau atribu ții ale guvernelor , în promovarea dezvoltării
sociale. În această perioadă apare pentru prima dată conceptul de dezvoltare comunitară ,
care în mod oficial a fost adoptat la o conferin ță a administr atorilor de politici sociale și
coloniale care a avut loc la Cambridge în anul 1948 , iar ca prim document oficial în care
apare sintagma dezvoltare comunitară este „Programul Națiunilor Unite lansat în anul
1950, sub care sunt reunite seturi de ac țiuni men ite să reducă decalajele existente între
țările Lumii a Treia și celelalte na țiuni”1.

1 Ilie, B ădescu, Tratat de sociologie rurală , Editura Mica Valahie, București, 2011, p412.

7
1.2. Concepte cheie
Dezvoltarea Comunitară, conform Organiza ția Na țiunilor Unite din anul 1955
este definită ca un proces menit să creeze condi țiile de progres economic și social pentru
întreaga comunitate, cu participarea activă a acesteia și cu totala încredere posibilă în
inițiativa comunită ților “. Până în prezent au fost stabilite mai multe defini ții, însă toate
îmbină dou ă idei: cea de comunitate și cea de dezvoltare .
În lucrarea „Dezvoltare comunitară și regională” a prof Dumitru Sandu,
comunitatea este definită ca fiind „ o grupare umană caracterizată prin probabilitatea
sporită de unitate valorică a membrilor ei” și că no țiunea de comunitate „se aplică în
special grupurilor care au sau tind să aibă o cultură specifică. Satul tradi țional și familia
sunt cazuri exemplare. Sunt grupuri de dimensiuni reduse, cu puternică interac țiune între
membrii lor, pe durate mari de timp cu experien țe comune și, în conse cință, cu valori
comune .”2
În limbaj curent și în analizele sociale de specialitate, familia, școala, enoriașii unei
biserici, un sat, o comună, popula ția minoritară dintr -o zonă geografică pot fi calificate
drept ”comunită ți”. Mai nou, au apărut comunită țile virtuale , ai căror membri sunt ”lega ți”
prin intermediul internetului , sau membri ai unor comunită ți ”lega ți” de preocupări sau
îndeletniciri precum ”comunitatea oamenilor de afaceri” sau ”comunitate politică”.
Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare, este delimitată geografic (comunitatea
locală sau vecinătă țile) și îndeplinește cele cinci func ții propuse de sociologul american
Roland L. Warren:
– Func ția de socializare ;
– Func ția prosperită ții economice ;
– Func ția de participare soci ală;
– Func ția de control social ;
– Func ția de sprijin reciproc
Trecând la conceptul de dezvoltare, putem spune că acesta presupune „ acțiunea
de a (se) dezvolta și rezultatul ei; creștere, evoluare; amplificare; a trece de la o stare
calitativă veche la alta n ouă, de pe o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la
complex”

2 Sandu, Dumitru, Dezvoltare comunitară și regională , Universitatea București Facultatea de Sociologie și
Asistența Sociala, București, Martie 2011, p.12

8
Un alt concept, cel de ”dezvoltare durabilă ”a fost lansat în anul 1987 de către
Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (Comisia Brundtland), după ce, începând
cu sfârșitul anilor ’70 au fost conștientizate efectele negative pe care dezvoltarea
economică, considerată până atunci principala pârghie a dezvoltării, le -a produs în plan
social și ecol ogic. În țelegerea acestor efecte a determinat integrarea preocupărilor
ecologice în planurile generale de dezvoltare, obiectivele de mediu adăugându -se celor
economice și sociale.
Dezvoltarea durabilă are în vedere satisfacerea nevoilor umane prezente, f ără a
compromite abilită țile genera țiilor viitoare de a -și îndeplini propriile nevoi , una dintre
multitudinea de defini ții fiind următoarea: „ Dezvoltarea durabilă este un proces de
schimbare în care exploatarea resurselor, direc ția investi țiilor, orientare a dezvoltării
tehnologice și schimbarea institu țională sunt consistente atât cu nevoile din viitor, cât și
cu cele din prezent ” 3.
1.3. Dezvoltarea c omunitară – proces planificat de interven ție în comunitate
Definiția dezvoltării comunitare, conform Organiza ția Na țiunilor Unite din anul 1955
ca fiind un ” proces menit să creeze condi țiile de progres economic și social pentru întreaga
comunitate, cu participarea activă a acesteia și cu totala încredere posibilă în ini țiativa
comunită ților “. Observăm că obiectivele privesc întreaga comunitate, iar aceste a pot fi
atinse numai în situa ția în care membrii comunită ții ”conștientizează situa ția” , ”au
încredere în ei înșiși, ” ”dobândesc încrederea” și ”capătă convingerea că pot întreprinde
ceva constructiv4. Deci, procesul de dezvoltare comunitară poate fi privit ca factor care
generează schimbări pozitive la nivelul comunită ții, și nu limitat, ca rezultat al acestor
schimbări introduse în comunitate. În acest sens , dezvoltarea, văzută din persp ectiva
introducerii unei schimbări pozitive la nivelul comunită ții, poate comporta cel pu țin 2
perspective:
– Dezvoltarea comunitară , ca rezultat – o comunitate considerată ca fiind
nedezvoltată sau în curs de dezvoltare ajunge să devină comunitate dezvoltat ă,
doar în măsura în care prin comunitate dezvoltată avem în vedere
caracteristicile unei comunită ți dezvoltate;

3 Precupețu , Iuliana , „Dezvoltare durabilă” în Zamfir, Cătălin, Stanescu, Simona (coord.), Enciclopedia
dezvoltării sociale , Editura Polirom, Iași, 2007, p. 161
4Ionescu, Ion, Sociologia dezvoltării comunitare , Institutul European, Iași, 2004, p.32

9
– Dezvoltarea comunitară, ca proces – procesul planificat de interven ție
conștientă asupra comunită ții, proces care urmărește introducerea de
schimbări pozitive pentru creșterea capitalului social al comunită ții.
În timp , s-au eviden țiat două căi de dezvoltare a comunită ților:
– Prin ac țiuni sectoriale sau tematice;
– Prin ac țiuni teritoriale.
Finalitatea dezvoltării o con stituie „ respectul real al persoanei umane,
reinstaurarea eficientă a binelui comun” ceea ce presupune ” îndeplinirea indicatorilor
dezvoltării umane în toate dimensiunile lor:
– economică – folosirea cu chibzuin ță și eficientă a resurselor;
– socială (to ți locuitorii să aibă adăpost, hrană, acces la îngrijire medicală, să
aibă ocupa ție, să fie integra ți social)
– politică(drepturi și responsabilită ți clare)
– culturală, spirituală(să aibă identitate socio -culturală, comunitară, respect
pentru comunitate)
– comuni tății și dezvoltarea comunită ții (comunitatea dezvoltată)5.
În concluzie, vom în țelege dezvoltarea comunitară ca pe un proces care propune
o interven ție conștientă și planificată care are drept rezultate creșterea capitalului social
al comunită ții și dezvoltarea comunită ții.
Distinc ția între schimbări de tip dezvoltare comunitară și alte tipuri de schimbări
care se produc în comunitate poate fi făcută de caracteristicile dezvoltării comunitare :
1. Schimbarea se produ ce cu sprijinul membrilor comunită ții, prin participare
publică, fiecare participant în țelegâ nd că se ajută de fapt pe sine;
2. Luarea deciziilor ce privesc dezvoltarea se face prin intensificarea
democra ției participative ;
3. Abordarea este holistică ;
4. Schimbarea se face în sens pozitiv și este ireversibilă ;

Privită ca un ” un demers global, de punere în mișcare și în sinergie a actorilor
locali care valorifică resursele umane și materiale de pe un teritoriu dat, în rela ția
negociată cu deciden ții”,6 dezvoltarea comunitară îndeplinește următoarele func ții:

5Ionescu, I on, Sociologia dezvoltării comunitare , Institutul European, Iași, 2004, p. 33
6Ionescu, Ion, Sociologia dezvoltării comunitare , Institutul European, Iași, 2004, p 35

10
– funcția descriptivă – descrie fapte, fenomene și procese la nivelul socialului
comunitar;
– funcția analitic – explicativă – explic ă fenomenele și procesele comunitare;
– funcția predictivă – poate fac e analize de tipul cauză – efect;
– funcția euristică – oferă modele de învă țare;
– dezvoltarea comunitară, fiind în perioada de construc ție teoretică încă nu și-a
dezvoltat latura prescriptivă și proiectivă .
Referindu -ne la conceptele prezentate, se impune să facem distinc ție între:
– dezvoltarea comunită ții– ca rezultat – care se poate face prin demersuri și
interven ții specifice și altor domenii (proiecte de infrastructură și investi ții,
servicii sociale – dezvoltare locală; interven ții în agricultură – dezvoltare
rurală) și care până la urmă poate duce la o comunitate dezvoltată din
perspectiva acelor aspecte; și
– dezvoltarea comunitară – care este un proces planificat de interven ție la
nivelul unei comunită ți, care vizează specific creșterea capitalu lui social al
acesteia. Acest tip de interven ție poate folosi drept instrumente proiectele de
infrastructură, servicii sociale locale sau agricultură , dar scopul final al
interven ției este creșterea capitalului social al comunită ții (ori al unuia dintre
elementele capitalului social).
1.3.1. Principii de baza in dezvoltarea comunitară
Procesul de dezvoltare este u nul complex și multidimensional. Î nsă, pe lângă
conceperea etapelor planificării și a tehnicilor de interven ție, care să facă posibilă
implementarea planurilor de dezvoltare, se impune respectarea anumitor principii , care să
ofere o bază reală și solidă pentru dezvoltarea socială.
Principiile generale, sunt:
– Principiul parteneriatului – presupune că nu numai institu țiile guvernamentale
sunt responsabile pentru via ța noastră, ci și noi înșine, atât ca cetă țeni
individuali c ât și ca membri organiza ți în grupuri, institu ții, asocia ții, în
calitate de participan ți direc ți în procesul de dezvoltare , în cadrul unor
parteneriate public -private .
– Principiul transparen ței- unul dintre cele mai importante principii
democratice, oferă accesibilitatea tuturor la rezultatele dezvoltării și oferă
posibilitatea unui control constant din partea celor implica ți.

11
– Principiul coeren ței- vizează păstrarea unei logici și armonii interne a
planurilor de dezvoltare , dar și o logică și o armonie externă , care să prevină
declanșarea unor blocaje în implementarea proiectelo r.
– Principiul suprema ției interesului public – trebuie să asigure o ierarhizare
corectă a obiectivelor astfel încât beneficiile să privească comunitatea în
ansamblul ei.
– Principiul responsabilită ții sociale asumate – asigură o responsabilitate
comună pentru actorii dezvoltării comunitare, ceea ce presupune împăr țirea,
în egală măsură, atât a beneficiilor cât și a eșecurilor.
– Principiul folosirii integrale a resurselor pentru dezvoltare – conform acestui
principiu, se vor avea în vedere mobilizarea tuturor capacită ților și resurselor
identificate la nivel comunitar (și nu numai), evitându -se orientarea doar spre
anumite resurse (financiare).
– Principiul promovării eficien ței- se referă la limitarea pierderilor și a risipei,
punându -se accent pe ob ținerea de rezultate conform obiectivelor , cu costuri
cât mai scăzute.
– Principiul sustenabilită ții- are în vedere atât sustenabilitatea economică , cât
și cea socială .
– Principiul abordării incluzive – conform acestui principiu, obiectivul
fundamental va asigura creșterea coeziunii sociale și diminuarea excluziunii
pentru a asigura o creștere a calită ții vie ții.
– Principiul investi ției în dezvoltarea socială și umană – prevede o dezvoltare a
capacită ților și abilită ților de ac țiune socială și individuală.
1.3.2. Valorile pe care se bazează interven ția comunitară
Ideea principală pe care se centrează dezvoltarea comunitară este creșterea
capacită ții locale în domenii generice cum ar fi :
– Educa ția;
– Sănătatea;
– Dezvoltarea afacerilor.
Prin servicii sus ținute de nuclee institu ționale independente sau de re țele din care
pot face parte:
– Autorită ți locale – primării, consilii locale, școli, alte institu ții publice;
– ONG -uri- reprezentând sectorul civic;

12
– Sectorul de afaceri – orice structură orient ată spre profit.
Având la bază cele mai sus arătate, valorile pe care trebuie să le respecte orice tip
de interven ție în scopul dezvoltării comunitare, sunt:
– Echitate și dreptate socială – dezvoltarea se face pentru membrii comunită ții, în
acord cu nevoile și aspira țiile lor și cere implicarea lor. Trebuie avut în vedere
asigurarea accesului, în mod egal pentru to ți membrii comunită ții, la rezultatele
dezvoltării, fără a le fi lezate demnitatea și libertatea.
– Participarea – întruc ât dezvoltarea trebuie să ducă la creșterea cooperării și
activită ții organizate la nivelul comunită ții, este indicată implicarea în c ât mai
mare măsură a comunită ții, ca entitate unitară, a organiza țiilor și institu țiilor ce
servesc comunitatea .
– Durabilitatea – procesul de dezvoltare trebuie să ofere genera țiilor viitoare
șansa de acces la resurse ale dezvoltării, adică să asigure reproducere a
resurselor umane și naturale și să protejeze resursele care nu se pot regenera.
– Responsabilitatea interve nției- vor fi evitate interven țiile de dezvoltare care
dăunează sau nu sunt în concordan ță cu valorile de bază ale comunită ții sau
care pot crea dependen țe nefaste pe termen mediu sau lung.
1.4. Teorii ale dezvolt ării comunitare
1.4.1. Teoria func ționalistă asupra de zvoltării comunitare
Orientare teoretică majoră în sociologie, funcționalismul, cunoscut și sub
denumirile de “teoria consensului”, sau a echilibrului, sau “teoria func ționalismului
structural” este clădită pe teza că societatea și institu țiile din interiorul societă ții sunt
compuse din păr ți interdependente care func ționează împreună, fiecare îndeplinind o
anumită activitate necesară în func ționarea întregii societă ți. Astfel, conform teoriei
funcționaliste a sociologului american Roland L. Warren, comunitatea, ca forma țiune
socială, îndeplinește cinci func ții prezentate mai jos:
– Func ția de socializare, prin care comunitatea transferă membrilor săi anumite
valori, princ ipii și standarde;
– Func ția prosperită ții economice, prin care comunitatea asigură membrilor săi
posibilitatea unei existen țe sigure;
– Func ția de participare socială, care satisface necesitatea generală a unei vie ți
sociale în cadrul comunită ții;

13
– Func ția de control social, care cere respectarea și promovarea valorilor,
principiilor și standardelor comunită ții, impuse în cadrul normelor;
– Func ția de sprijin reciproc, membrii comunită ții realizează sarcini ce sunt prea
mari sau prea urgente pentru a fi îndeplinite de o singură persoană.
Warren consideră că aceste cinci func ții se regăsesc satisfăcute la orice
comunitate, indiferent de mărime (” de la cătun până la metropole”), fie în mod formal, fie
în mod informal. Ori de câte ori, la nivelul comunită ții, una sau mai multe dintre aceste
funcții sunt subdimensionate vom constata că acea comunitate are nevoie de interven ție
de tip proces de dezvoltare comunitară.
1.4.2. Teoria sistemelor sociale
Indiferent de natura sa, orice obiect, fenomen sau proces, poate fi considerat drept un
sistem cu o anumită structură. Lumea este o unitate în diversitate, alcătuită din sisteme cu o
anumită ierarhie și în necontenită mișcare . În acest context, societatea în ansamblul ei,
constituie niște sisteme unitare, alcătu ite din părți componente aflate în stare de interac țiune,
într-un continuu proces de autoreglare. Sistemul este un întreg, ale cărui elemente se află în
relații determinate unele față de altele, formând o unitate distinctă, cu însușiri ireductibile la
cele ale părților componente.
Sistemul este un ansamblu organizat de entită ți, care depind reciproc unele de altele,
putând fi recompuse și transformate prin procedee opera ționale definite. În acest context,
comunitatea se comportă ca un sistem și are caracteristicile unui sistem social. Teoriile
dezvoltării comunitare fac analiza asupra comunită ții din perspe ctiva unui sistem
conven țional, format din oameni care au angajamente și interac țiuni regulate.
Comunit atea, ca form ă particulară a unui sistem social, distinge următoarele
caracteristici:
• comunitatea conferă membrilor săi un sens comun și o recunoaștere a
relațiilor fiecărui membru cu ceilal ți membrii ai comunită ții;
• comunitatea , ca sistem , are longevitate, continuitate și durează în timp;
• opera țiile din cadrul comunită ții depind în cea mai mare măsură de cooperarea
voluntară, nu de sanc țiuni și coerci ție;
• comunitatea este un sistem multifunc țional ;
• comunitatea este un sistem complex, dinami c;

14
• grani țele comunită ții, ca sistem , sunt stabilite, cel mai adesea, de elementul
geogra fic.

1.4.3. Abordarea holistică a comunită ții
Dezvoltarea comunitară, din perspectivă holistică, percepe comunitatea ca pe un
sistem unic, care, la rândul să u, este un subsistem al unui sistem complex. Această abordare
vizează rela țiile func ționale dintre diferi tele component e ale sistemulu i și efect ele acestora
asupra micro și macrosistemului.

1.5. Etape ale interven ției în dezvo ltarea comunitară
Așa cum am arătat anterior, în procesul de dezvoltare comunit ară , comunitatea,
văzută ca o „ formă a legăturilor sociale dintre oameni , care se bazează pe conștiin ța
apartenen ței subiectiv -afectivă și tradi țională și care se manifestă prin ac țiune socială
coerentă ”7 trebuie să înregistreze o creștere a capacită ților individuale și institu ționale
privind managementul și mobilizarea resurselor. În special în mediul rural, resursele sunt
limitate și nu întotdeauna, dreptul de p roprietate ale acestora apar ține institu țiilor implicate
direct în proces. Din aceste motive, în procesul de dezvoltare comunitară, este necesar de
a dispune de forme institu ționale capabile să mobilizeze resursele fără a ridica probleme
privind dreptul de proprietate asupra acestora.
În scopul planificării interven ției, în primă fază este necesar a se determina
structurile organiza ționale (rela ții ierarhice, func ții, opera ții), structurile juridice (legi,
reguli), structuri economice (infrastructură, echipamente), structuri sociale, comunitatea
științifică, exper ți (specialiști ce ar putea să -și aducă aportul la proces), de a identifica și
coopta cele mai eficiente instrumente. Etapele majore ale interven ției pentru dezvoltare vor
fi adaptate condi țiilor specific ale tipului de comunitate. Principalele etape sunt 8:
1. Evaluarea receptivită ții comunită ții;
2. Identificarea rețelei de relații în comunitate ;
3. Realizarea profilului comunită ții;
4. Planificarea comunitară ;
5. Acțiunea comunitară ;

7Weber
8RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro

15
6. Planificarea strategică ;
7. Implementarea planului strategic ;
8. Evaluarea:
a. procesului de dezvoltare comunitară ;
b. comunită ții.

1.6. Metode de interven ție specifice etapelor procesului de dezvoltare
Procesul de dezvoltare comunitară, așa cum a fost prezentat anterior presupune o
interven ție graduală în comunitate, fiecare etapă necesită metode adecvate. Acest model
de interven ție în trepte presupune un grad mai ridicat de implicare a agen ților de dezvoltare
comunitară în pr imele etape ale procesulu i și, pe măsură ce capacitatea comunitară crește,
rolul acestora se limitează la asistarea grupurilor de lideri și la acordarea de suport tehnic
din afara comunită ții.
Metodele adecvate de interven ție pentru fiecare etapă în parte, cu men țiunea că
modelul nu-și propune să fa că delimitări și restric ționări, ci doar prezintă o succesiune
logică de utilizare a metodelor.
N
r Etapa procesului de Dezvoltare
comunitară Metode adecvate
Anche
ta Observa
ția Facili
tare Instrui
re Mento
rat Consultan
ță
1 Evaluarea receptivită ții
2 Identificarea rețelei de relații
3 Realizarea profilului comunită ții
4 Planificarea comunitară
5 Acțiunea comunitară
6 Planificarea strategică
7 Implementarea planului strategic
8 Evaluarea

16
1.7. Modele de dezvoltare comunitară
În a nul 1995, Weil si Gamble au identificat opt modele ale dezvoltării
comunitare9, modele ce le voi descrie în cadrul prezentului subcapitol.
1.7.1. Organizarea vecinătă ții
Acest tip de dezvoltare comunitară este întâlnit atunci când cetă țenii dintr -o
comunitate stabilesc, anima ți de interese comune care au ca finalitate o via ță mai bună și
o comunitate întărită , legături între ei pentru r ezolvarea unor probleme pe care în mod
individual nu le -ar putea rezolva.
Organizarea vecinătă ții se concentrează în principal asupra mai multor aspecte:
a. construirea unei structuri reprezentative formate din persoane din comunitate,
recunoscute pentru calită țile de lider, cu inițiativă , care să identif ice nevoile
comunită ții;
b. stabilirea de sarcini si asumarea lor de către membrii comunită ții;
c. dezvoltarea de abilită ți de către membrii comunită ții, în vederea rezolvării
sarcinilor asumate (abilită ți de organizare si de conducere , în special)
În ceea ce privește resursa umană implicată în proces, majoritatea va fi constituită
din membrii comunită ții, persoane din afara comunită ții, care ar putea aduce îmbunătă țiri,
și autorită țile locale. Rezultatele cele mai bune vor fi ob ținute dacă implicăm un număr
cât mai mare de oameni de la nivel local. Este indicat ca to ți membrii comunită ții, de la cei
mai dezavantaja ți la cei ce fac parte din structurile puterii , să contribuie la identificarea
problemelor și la stabilirea modului de rezolvare a acestora. Putem o bserva că acest model
pune accentul pe proceduri democratice, obținerea , consensului, cooperare voluntară,
dezvoltarea capacită ții de conducători a membrilor comunită ții si auto -ajutorarea.
1.7.2. Organizarea de comunită ți funcționale
Punctul central al acestei abordări îl reprezintă lupta pentru dreptate socială,
orientarea fiind spre o comunitate func țională și nu una geografică, și concentrarea pe
probleme comune. Aceste forme de organizare pledează pentru schimbarea politicilor,
comportamentelor si atitudinilor în legătură cu problema pentru care aleg să militeze și
pot dezvolta servicii pentru persoanele vulnerabile afectate de problema pentru care ei
militează. Grupurile func ționale se implică mai apoi în educarea întregii comun ități în ceea

9 Ionescu, Ion, Gândire critică și dezvoltare durabilă , Editura Limes, 2018. P 66 -67

17
ce privește problema aleasă de ai. În timp, aceste grupuri devin mai organizate, ob țin o
capacitate internă sporită de construc ție, prin intermediul membrilor săi , prin dobândirea
de cunoștin țe noi privind problema care îi preocupă.
Multe comunită ți funcționale și-au orientat activitatea spre sprijinirea persoanele aflate în
situa ții de risc. Cel mai bun exemplu este acela al organiza țiilor persoanelor cu handicap,
care s -au implicat foarte activ în promovarea de schimbări legislative, adecvarea
facilită ților publice pentru persoanele cu handicap, etc.
1.7.3. Dezvoltarea socială și economic ă
Acest model de dezvoltare presupune organizarea u nei comunită ți pornind de la
organizarea într-o structur ă a membrilor ei, dezvoltarea capacită ții de a se autoadministra
și organiza, ca urmare a dezvoltării și implementării unor planuri de progres social și
economic. Scopul acestui model este îmbunătă țirea calită ții vie ții per soanelor sărace sau
oprimate, ca ur mare a determinării și implicării în activită ți economice generatoare de
venituri a persoanelor respective. În cazul acestui model este necesitatea asig urării de
resurse financiare de către institu ții interne sau externe gen: consilii locale, consilii
județene, bănci, funda ții, societă ți de micro -finan țare sau chiar investitori.
1.7.4. Planificarea sociala
Acest model pune accentul pe un proces tehnic de rezolvare de probleme
plecând de la ideea că schimbarea comunită ții într -un mediu complex si industrializat
presupune profesioniști foarte pricepu ți si pregăti ți, care pot ghida procesul complex al
schimbării.
Rolul expertului este de a identifica si rezolva problemele sociale. De obicei,
expertul este angajat de către un segment al structurii de putere care poate fi o agen ție de
dezvoltare regionala, departamentul de strategie al cons iliului local sau județean, etc.
1.7.5. Legătura cu comunitatea în dezvoltarea de programe
Obiectivul central în cadrul acestui model îl reprezintă conceperea și
implementarea unui serviciu nou sau îmbunătă țit, de care comunitatea a hotărât deja că are
nevoie. Inten ția este de a interveni atât asupra finan țatorilor care asigură fondurile necesare
nașterii acestor servicii, cât si asupra beneficiarilor lor . Finan țatorii sunt o țintă deoarece
trebuie încuraja ți/convinși să asigure fondurile necesare si trebuie informa ți tot timpul de

18
progresul înregistrat în implementarea serviciului nou sau revizuit. Beneficiarii sunt o țintă,
deoarece trebuie informa ți ca sunt eligibili pentru un serviciu nou sau îmbunătă țit.
1.7.6. Coali ții
Coali țiile sunt caracterizate cel mai adesea „de o tensiune dinamică, deoarece
organi zațiile luptă să rămână autonome în timp ce încearcă să lucreze împreună .”10
Coali țiile adună grupuri separate , care lucrează împreună în atingerea unui scop comun și
atragerea surselor de finan țare sau încuraj area institu țiilor de a ac ționa în rezolvarea unei
noi probleme. Aceste coali ții mai pot fi numite și grupuri de ini țiativă. Acest model este
caracteristic Grupurilor de Ac țiune Locală, care au la bază parteneriate formate institu ții
ale autorită ților publ ice locale, agen ți economici, societate civilă.
1.7.7. Politici și ac țiuni sociale
Acest model are în centru un segment de popula ție dezavantajat care necesită
organizare pentru a pune presiune asupra structurilor de putere în vederea ob ținerii unor
drept uri democratice sau sociale.
Prin acest model se urmărește obținerea unor schimbări sociale sau politice.
Scopul acestui model este de a schimba structuri sau politici de bază, tacticile folosite
incluzând proteste, boicoturi, confruntări și negocieri.

1.7.8 . Mișcări sociale
Mișcarea socială vizează un segment de popula ție și implică un efort organizat
pentru a schimba o lege, o normă sau politica socială, ob ținerea și recunoașterea unor
drepturi (spre exemplu mișcările feministe).

1.8 Organiza țiile comunitare, promotori ai dezvoltării locale
1.8.1. Ce sunt organiza țiile comunitare ?
Organiza ție comunitară este o organiza ție non-profit înregistrată sau un grup
informal constituit din membrii unei comunită ți care se asociază pentru a iniția activită ți
ce răspund la nevoile identificate local de membrii comunită ții.

10Stănică, Viorel, Dezvoltare comunitară , Suport de curs, 2012 , p. 22

19
Principalele caracteristici ale organiza țiilor comunitare sunt:
– Sunt formate din membrii unei comunită ți (lideri comunitari formali sau
informali, persoane cu inițiativă care doresc să contribuie la bunăstarea
comunită ții) și reprezintă interesele unei comunită ți;
– Pot fi atât organiza ții non-profit constituite cât și grupuri informale, fără
personalitate juridică. În general sunt organiza ții puțin formalizate, având o
ierarhie internă minimă;
– Sunt localizate în comunită țile pe care le servesc, în mediul urban sau rural;
– Au o abordare participativă și consultativă în planificarea și derularea
activită ților lor;
– Sunt implicate în livrarea de servicii sau activită ți de advocacy pentru
comunită țile lor.
Organiza țiile comunitare sunt diferite în structură și funcții față de ONG -uri (în
vreme ce ONG -urile se constituie cel mai adesea ca agen ții prestatoare de servicii pentru
un anumit grup țintă, având de multe ori o rază largă de acțiune, organiza țiile comunitare
servesc interesele membrilor comunită ții acționând într-un perimetru geografic bine
definit ).
În România organiza țiile comunitare descriu grupuri informale de cetățeni sau
organiza ții non-profit înregistrate conform Ordonan ței 26/2000 sau altor legi speciale (
Legea 129/1998). În România nu există un cadrul legislativ distinct pentru CBO -uri față
de ONG -uri.
1.8.2. Metodologii de lucru cu organiza țiile comunitare
Multe organiza ții naționale și interna ționale au programe de dezvoltare a
organiza țiilor comunitare, canalizând resurse sau oferind servicii și asisten ță tehnică.
Aceste ONG -uri (denumite și organiza ții de suport) acționează ca organiza ții intermediare
între organiza țiile comunitare și institu ții finan țatoare sau guvern.
Deși folosesc abordări și metodologii diferite, toate aceste organiza ții recurg la o
serie de instrumente cum ar fi:
a. Facilitarea comunitară este procesul de mobilizare a membrilor unei
comunită ți și de sprijinire a acestora pentr u a se organiza în vederea rezolvării
problemelor comunitare. Este un proces de lungă durată care presupune
identificarea persoanelor active și responsabile dintr -o comunitate (liderii
comunitari), motivarea lor pentru asumarea unui rol activ în comunitate și

20
formarea unui grup comunitar care să gândească strategic și creativ la
rezolvarea problemelor comunitare.
b. Consultan ța este o asisten ță punctuală oferită organiza ției comunitare, cel mai
adesea în sânul comunită ții. Ședințele de consultan ță pot dura cât eva ore (în
medie 3 -4 ore). La ședințele de consultan ță participă membri și beneficiari ai
organiza ției, parteneri și alți factori interesa ți. Consultan ța oferită poate avea
teme foarte diverse – planificare și management de proiect, strângere de fonduri,
planificare strategică, etc.
c. Finan țarea este de asemenea un instrument important de dezvoltare a
organiza țiilor comunitare. Finan țarea de proiecte comunit are (bugetele pot
varia între câteva sute sau câteva mii de dolari) permite organiza ției să-și testeze
și să-și îmbunătă țească abilită țile de management, contribui e la creșterea
vizibilită ții organiza ției în comunitate, creșterea gradului de încredere a
membrilor comunită ții în membrii grupului comunitar sau recunoașterea și
valorizarea grupului comunitar de către administra ția publică locală sau alți
parteneri locali.
d. Instruirea este esențială pentru dezvoltarea acestor grupuri. Având în vedere
lipsa de experien ță și accesul redus la resurse informa ționale , nevoia de
instruire a acestor grupuri este foarte mare. Instruirea se poate realiza
reziden țial sau în comunitate, pe următoarele teme, ca societate civilă și
organiza ții non-profit : planificare participativă, planificare și management de
proiect, management și dezvoltare organiza țională , relații publice și strângere
de fonduri, construirea de coali ții și networking.
3.9.3. Impactul organiza țiilor comunitare la nivel local
Prin activită țile sale, organiza ția comunitară contribuie la rezolvarea sau
ameliorarea unor probleme comunitare și realizarea unor servicii sau bunuri de interes
comunitar.
Organiza țiile comunitare sunt capabile să mobilizeze resurse interne și să atragă
resurse din exterior, contribuind astfel în mod direct la dezvoltarea propriei comunită ți.
Astfel, aceste comunită ți trec de la statutul de beneficiari pasivi ai proiectelor , la statutul
de inițiatori și implementatori de proiecte pentru dezvoltarea propriei comunită ți.
Prin faptul că membrii comunită ții se implică activ în desfășurarea unui proiect și
în obținerea unui produs pentru comunitatea lor, ei devin proprietarii acelui “ produs”. Fiind

21
proprietarii lui, se vor implica în menținerea și susținerea lui ulterioară, ceea ce va asigura
sustenabilitatea proiectului pe termen lung .
De asemenea, colaborarea membrilor comunită ții în vederea inițierii și
desfășurării unui proiect și întreprinderea unor acțiuni de interes comun contribuie la
dezvoltarea unui sentiment de încredere a membrilor comunită ții în propriile forte de a
acționa și schimba ceva în viața propriei comunită ți. Prin int ermediul proiectelor
comunitare, membrii comunită ții învață să relaționeze cu diverse institu ții publice și
private, învață să reprezinte interesele comunită ții în fața acestora și înțeleg că împreună
sunt mai puternici și pot negocia cu aceste institu ții, le pot determina să ia în considerare
nevoile și priorită țile lor de dezvoltare.
Fiind o nouă agen ție de dezvoltare în comunitare, organiza ția comunitară poate
constitui un bun partener pentru administra ția locală, un partener care să poată oferi analize
și soluții bazate pe o cunoaștere profundă a nevoilor comunită ții. De asemenea , de multe
ori membrii organiza ției comunitare au abilită ți și cunoștin țe pe care funcționarii publici
nu le posedă.

Parteneriatul public -privat reprezintă un instrument de cooperare între autoritățile
publice și organizațiile din cadrul sectorului privat, pentru realizarea de proiecte privind
dezvoltarea locală. Dezvoltarea comunită ților este un proces pe termen lung, care
presupune, în mod normal, atât resurse financiare, cât și parteneriate locale durabile. În
cadrul partene riatelor, un rol fundamental îl joacă societatea civilă, recunoscută, neoficial,
drept al treilea sector de bază cu influen ță pozitivă asupra statului și a pie ței.
În majoritatea țârilor europene, inclusiv în România, societatea civilă a înregistrat
o evoluție notabilă, prin implicare în dezvoltarea rurală și prin participare la elaborarea de
strategii locale în vederea unei dezvoltări durabile. În ultimii 20 de ani, abordarea
LEADER cu privire la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunități i
(DLRC), finanțată din fonduri structurale și de dezvoltare rurală, a sprijinit factorii
participan ți din zonele rurale în analizarea poten țialului propriilor regiuni și s -a dovedit un
instrument eficace în aplicarea politicilor de dezvoltare. Ini țiativa LEADER a devenit un
element important al politicii de dezvoltare rurală, fiind acceptată la scară largă în întreaga
Europă. LEADER reprezintă și o metodă de mobilizare și promovare a dezvoltării rurale

22
în comunită țile locale, fiind totodată un instrument e ficient în situa ții și în zone diferite,
prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile variate ale zonelor. Acest
instrument joacă un rol important și în reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a
disparită ților dintre urban și rural .
În România, implementarea abordării LEADER și a Grupurilor de Ac țiune Locală
a început în perioada 2007 -2013, prin intermediul Programului Na țional de Dezvoltare
Rurală (PNDR). În perioada 2011 -2012, au fost înfiin țate 163 de GAL, pe circa 142 000
km2, re prezentând aproximativ 63% din teritoriul eligibil și 58% din popula ția eligibilă
LEADER. Pentru perioada de programare 2014 -2020, LEADER dezvoltă caracterul
inovator al abordării integrate și continuă finan țarea ac țiunilor de valorificare a resurselor
locale și de promovare a specificită ții locale. Numărul de GAL a crescut la 239, suprafa ța
eligibilă acoperită fiind în procent de 93%.

23
CAPITOLUL 2
EVALUAREA MECANISMULUI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A ASOCIA ȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ
SIRET -MOLDOVA

2.1. Asocia ția Grupul de Ac țiune Locală SIRET -MOLDOVA și
contextul strategiei sale de dezvoltare locală
Grupul de Ac țiune Locală Siret -Moldova este o organiza ție neguvernamentală,
non-profit, de beneficiu public, apolitică și independentă, înfiin țată în temeiul Ordonan ței
Guvernului României nr. 26/2000. Asocia ția Grupul de Ac țiune Locală SIRET –
MOLDOVA a luat fiin ță în urma asocierii a 7 unită ți administrativ -teritoriale , 21 agen ți
economici și 5 asocia ții.
Membrii parteneriatului activează în domenii de activitate cu impact asupra
dezvoltării teritoriului. Astfel, agen ții economici activează în domeniile: agricol,
produc ție, comer ț, construc ții și prestări servicii, asocia țiile reprezintă interesele
agricult orilor, minorită ților locale, tinerilor, sau ini țiază ac țiuni pentru protec ția mediului.
Teritoriul acoperit de GAL este format din comunele: Cepleni ța, Cotnari,
Hărmănești, Lespezi, Todirești, Valea Seacă și Vînători, are o suprafa ță de 33 928 hectare
și o popula ție de 33 790 locuitori.
Scopul asocia ției constă în dezvoltarea durabilă a comunită ților din teritoriul
GAL prin implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală aprobată de către Autoritatea
de Management a P.N.D.R . Finan țarea pentru implementare a strategiei este asigurată prin
Agen ția pentru Finan țarea Investi țiilor Rurale , Axa LEADER , dar există posibilitatea
accesării de fonduri pe alte programe europene, guvernamentale sau de altă natură, pentru
dezvoltarea economică și socială a comunită ților situate pe teritoriul parteneriatului
GAL.
Obiectivul principal al SDL a GAL Siret este acela de a dezvolta resursele locale,
de a maximiza produsul activită ților, de a dezvolta cunoștin țele, abilită țile și aspira țiile
spre civiliza ție și bunăstare ale popula ției locale.

24

Principalul demers ini țiat de asocia ție pentru atingerea scopului propus a fost
elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Asocia ției GAL Siret -Moldova. Procesul de
evaluare în vederea realizării design -ului strategiei a început în luna ianuarie 2016, și a
constat în ac țiuni de informare, documentare, analiză și evaluare realizate în toate
comunită țile teritoriului GAL. Strategia a fost evaluată și aprobată, în data de 14
decembrie 2016, Asocia ția GAL Siret -Moldova a semn at Acordul Cadru de Finan țare nr.
C19400179011612411120, iar în data de 21 decembrie 2016 a semnat Contractul de
finan țare nr. 1/C19401179011612411120.
Pentru implementarea SDL, organigrama asocia ției a fost completată cu func ții
specifice, conform preved erilor art. 34 al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, și
cuprinde m anagerul de proiect, exper ți în monitorizare, evaluare și asistentul manager.

Figur a 1- Organigrama Asocia ției GAL SIRET -MOLDOVA
Având în vedere complexitatea ac țiunilor specifice implementării SDL, asocia ția
poate apela și la servicii oferite de c onsultan ți externi.

Obiectivele strategiei , domeniile de interven ție, măsurile și indicatorii sunt prezentate mai
jos.
Obiective Domenii de Interven ție Măsuri Indicatori de rezultat
Favorizarea
competitivită ții
agricole 1C) Încurajarea învă țării pe tot
parcursul vie ții și a formării
profesionale în sectoarele
agricol și forestier M 01. Formare
profesională și
informare

Numărul total al
participan ților instrui ți –
20 de persoane

25
2B) Facilitarea intrării în
sectorul agricol a unor fermieri
califica ți corespunzător și, în
special, a tinerilor M 02 Investi ții pentru
debutan ți-fermieri

Număr de exploata ții
agricole/beneficiari
sprijini ți – 4
Obținerea unei
dezvoltări
teritoriale
echilibrate a
economiilor și
comunită ților
rurale, inclusiv
crearea și
menținerea de
locuri de muncă 2A) Îmbunătă țirea performan ței
economice a tuturor
exploata țiilor agricole și
facilitarea restructurării și
modernizării exploata țiilor, în
special în vederea creșterii
participării pe pia ță și a
orientării spre pia ță, precum și
a diversificării activită ților
agricole M 03 Investi ții pentru
exploata ții agricole
Numărul de exploata ții
agricole/ beneficiari
sprijini ți -1

6A) Facilitarea diversificării, a
înfiin țării și a dezvoltării de
întreprinderi mici, precum și
crearea de locuri de muncă M 04 Sprijin pentru
debutan ți in activită ți
non-agricole noi
Număr de micro –
întreprinderi sprijinite – 2;
Locuri de muncă create –
2.
M 05 Diversificarea
activită ților non -agricole
în mediu rural
Număr total de
întreprinderi sprijinite -1
Numărul de locuri de
muncă create -1
6B) Încurajarea dezvoltării
locale în zonele rurale
M 06 Dezvoltarea
microregiunii GAL Siret
Moldova prin mici
investi ții fizice Popula ția netă care
beneficiază de
servicii/infrastructuri
îmbunătă țite – 300
Numărul de comune
sprijinite 5
M 07
Sprijin pentru minorită ți Persoane din mediul rural
care beneficiază de
servicii /infrastructuri
îmbunătă țite – 10
M 08 Infrastructură
socială
Popula ția netă din mediul
rural care beneficiază de
servicii /infrastructuri
sociale îmbunătă țite – 20
Tabel 1-Obiectivele strategiei, domeniile de interven ție, măsurile și indicatorii
Indicatori de monitorizare specifici:
Domenii de interven ție Indicator de monitorizare specifici domeniilor de interven ție
1C Numărul total al participan ților instrui ți
2A, 2B Numărul de exploata ții agricole/beneficiari sprijini ți
6A Locuri de muncă create
Tabel 2-Indicatori de monitorizare

26
Perioada de implementare este 21.12. 2016 – 31.12.2023, iar bugetul este de 1 684
260,24 € distribuit pe două componente:
− Func ționare și animare, corespunzător sM 19.4,
− Implementarea SDL – corespunzător sM 19.2.

Structura bugetului este următoarea:
Func ționare și animare sM 19.4
ACORDUL – CADRU DE FINAN ȚARE VALOARE DEFALCATĂ PE
BUGET (Euro)
CONTRACT DE FINAN ȚARE SUBSECVENT NR. 1
(21.12.2016 – 31.12.2019) 213 362,07
CONTRACT DE FINAN ȚARE SUBSECVENT NR. 2
(01.01.2020 – 31.12.2021) 86 801,00
CONTRACT DE FINAN ȚARE SUBSECVENT NR. 3
(01.01. 2022 – 31.12.2023) 36 619,81
TOTAL Valoare Acord – Cadru de finan țare 336.782,88
Tabel 3- Buget submăsura 19. 4-Func ționare și animare GAL
Implementare SDL sM19.2
DENUMIREA MĂSURII CONTRIBU ȚIA PUBLICĂ
NERAMBURSABILĂ (euro)
M01 Formare profesională și informare € 13.929,81
M02 Investi ții pentru debutan ți-fermieri € 335.277,29
M03 Investi ții pentru exploata ții agricole € 50.285,37
M04 Sprijin pentru debutan ți in activită ți non-agricole noi € 167.636,72
M05 Diversificarea activită ților non -agricole în mediu rural € 167.636,72
M06 Dezvoltarea microregiunii GAL Siret Moldova prin mici investi ții
fizice € 586.727,55
M07 Sprijin pentru minorită ți € 9.221,58
M08 Infrastructură socială € 16.762,33
Tabel 4-Buget submăsura 19. 2- Sprijin pentru implementarea măsurilor din SDL
TOTAL GENERAL = 1.684.260,24 € (336.782,88 + 1.347.477,36)

27
Lansarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a Asocia ției Grupul de
Acțiune Locală SIRET -MOLDOVA a avut loc pe data de 23 iunie 2017, iar pe data de 6
iulie 2017 a fost publicat Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a
proiectelor pent ru anul 2017.
Primul apel de selec ție a fost în luna octombrie 2017. Ca urmare a lansării,
evaluării, a relansării măsurilor din cadrul strategiei s -a ajuns la publicarea ultimei
variante de calendar în care sunt prezentate sumele alocate, numărul de proi ecte depuse
și sumele rămase pentru fiecare măsură.

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere pentru perioada 2017 –
2019 a ctualizat la data de 06.06.2019:

Tabel 5-Calendarul estimativ de lansare a apelurilor de selec ție și a proiectelor selectate

Repartizarea pe comune a beneficiarilor este următoarea:
Comuna Nr. proiecte beneficiari
sectorul public Nr. proiecte beneficiari
sectorul privat Măsura Perioada
lansării Alocare totală
prevăzută în
strategie
(Euro) Procent din
alocarea
financiară a
SDL Număr
proiecte
selectate
la GAL Valoarea
proiectelor
selectate la
GAL (euro)
M02 – Investi ții pentru debutan ți-
fermieri Aprilie 2018 320.000,00 23,75% 8 320.000,00
M03 – Investi ții pentru exploata ții
agricole Noiembrie
2017 50.285,00 3,73% 1 50.285,00
M04 – Sprijin pentru debutan ți în
activită ți non -agricole noi Ianuarie
2018 150.000,00 11,13% 3 150.00,00
M05 – Diversificarea activită ților non –
agricole în mediu rural Iunie 2018 156.973,00 11,65% 2 156.973,00
M06 -Dezvoltarea microregiunii GAL
Siret Moldova prin mici investi ții fizice Octombrie
2017 630.394,16 46,78% 8 592.662,20
M07 -Sprijin pentru minorită ți Octombrie
2017 9220,00 0,68% 1 9.220,00
M08 -Infrastructură socială Iunie 2018 16.676,00 1,24 1 16.676,00

28
Cepleni ța 1 1
Cotnari 1 3
Hărmănești 0 1
Todirești 1 4
Lespezi 3 2
Valea Seacă 1 1
Vînători 1 1
TOTAL 8 13
Tabel 6-Repartizarea pe comune a proiectelor selectate

Figura 2-Repartizarea pe comune a proiectelor selectate

2.2. Îndeplinirea indicatorilor de monitorizare specifici domeniilor de
interven ție și ai celor suplimentari
Întrucât perioada de implementare a proiectelor finan țate prin SDL este cuprinsă
între 24 și 36 luni, iar îndeplinirea unor indicatori este posibilă doar în urma implementării

29
proiectului, vom lua în calcul posibilitatea îndeplinirii indicatorilor , referindu -ne la
proiectele aprobate de GAL și cele contractat e.
Situația indicatorilor propuși și a celor previziona ți a fi realiza ți sunt următorii:
Dom
enii
de
inter
venți
e Indicatori de monitorizare specifici domeniilor
de interven ție Indicatori
propuși Indicatori
realiza ți
(proiecte
aprobate
GAL) Indicatori realiza ți-
proiecte contractate
1C Numărul total al participan ților instrui ți 20 0 0
2A,
2B Numărul de exploata ții agricole 5 9 2
6A Locuri de muncă create 3 5 0
Număr de micro -întreprinderi sprijinite 3 4 3
6B Popula ția netă care beneficiază de
servicii/infrastructuri îmbunătă țite 330 31607 3966
Numărul de comune sprijinite 5 6 6
Tabel 7-Situa ția îndeplinirii indicatori lor din SDL

Figur a 3- Situa ția îndeplinirii indicatorilor din SDL

Raportat la măsuri le din SDL , situa ția este următoarea: 20
5 3 3 5 09
5 4 6 0 2 0 3 6Indicatori SDL
Indicatori propuși Indicatori realizați -proiecte aprobate GAL Indicatori realizati-proiecte contractate

30

Tabel 8- Situa ția indicatorilor, pe măsuri din SDL
Măsuri Indicatori de rezultat Indi
cato
ri
prop
uși Indicatori
realiza ți-
proiecte
aprobate
GAL Indicat
ori
realiza
ți-
proiect
e
contra
ctate
M 01. Formare profesională și
informare Numărul total al participan ților instrui ți-
M01 20 0 0
M 02 Investi ții pentru debutan ți-
fermieri Număr de exploata ții agricole/beneficiari
sprijini ți -M02 4 8 2
M 03 Investi ții pentru exploata ții
agricole Numărul de exploata ții
agricole/beneficiari sprijini ți -M03 1 1 0
M 04 Sprijin pentru debutan ți in
activită ți non -agricole noi
Număr de micro -întreprinderi sprijinite –
M04 2 3 3
Locuri de munca create –M04 2 3 0
M 05 Diversificarea activită ților
non-agricole în mediu rural
Număr total de întreprinderi sprijinite –
M05 1 1 0
Numărul de locuri de muncă create – M05 1 2 0
M 06 Dezvoltarea microregiunii
GAL Siret Moldova prin mici
investi ții fizice Popula ția netă care beneficiază de
servicii/infrastructuri îmbunătă țite – M
300 31607 3966
Numărul de comune sprijinite -5 5 6 6
M 07
Sprijin pentru minorită ți Popula ție etnică din mediul rural care
beneficiază de servicii /infrastructuri
îmbunătă țite-10 10 30 30
M 08 Infrastructură socială Popula ția netă din mediul rural care
beneficiază de servicii /infrastructuri
sociale îmbunătă țite-20 20 0 0

31

Figură 4- Grafic privind realizarea indicatorilor din SDL

Pentru Măsura 6 – Dezvoltarea microregiunii GAL SIRET -MOLDOVA prin mici
investi ții fizice, indicatorii propuși au fost depăși ți. Pentru a asigura acurate țea
informa țiilor, vom prezenta separat situa ția realizărilor indicatorilor pentru M06.

Figură 5- Indicatori M06 – Dezvoltarea microregiunii GAL SIRET -MOLDOVA prin mici investi ții fizice
Din tabelele și graficele prezentate, evaluând posibilitatea de a realiza indicatorii
propuși, reies următoarele: 30031607
3966
INDICATORI PROPUȘI INDICATORI REALIZAȚI -PROIECTE
APROBATE GALINDICATORI REALIZATI -PROIECTE
CONTRACTATE20
4 1 2 2 1 1 51020
08
1 3 3 1 2 630
0 0 2 0 3 0 0 0 630
0
Indicatori propuși Indicatori realizați -proiecte aprobate GAL Indicatori realizati-proiecte contractate

32
– Măsura 01 – Formare profesională și informare, indicatorul propus este număr de
persoane instruite . Realizat 0 fa ță de 20 persoane instruite propus. Acest lucru se
datorează faptului că această măsură a fost planificată a fi lansată în anul 2019
– Măsura 02 – Investi ții pentru debutan ți fermieri. Indicatorul sumat: „n umăr de
exploata ții agricole/beneficiari sprijini ți”. Au fost depuse un număr de 10 solic itări, în
urma evaluărilor au fost declarate eligibile și selectate pentru finan țare 8 proiecte , 1 a
fost declarat eligibil și neselectat iar 1 proiect a fost retras de beneficiar în timp ce
proiectul se afla în proces de evaluare
– Măsura 03 – Investi ții pentru exploata ții agricole . Indicatorul propus este număr
de exploata ții sprijinite numărul asumat este de o e exploata ție. Pe această măsură , la
GAL SIRET -MOLDOVA a fost depus un proiect care a fost declarat eligibil și selectat.
Măsura 04 – Sprijin pentru debutan ți în activită ți non -agricole noi . Indicatorii de rezultat
sunt: număr de micro -întreprinderi sprijinite (2) și locuri de muncă create (2). Pentru
această m ăsură au fost depuse, evaluate și aprobate 3 proiecte, proiecte ce au fost și
contractate
– Măsura 05 – Diversificarea activită ților non -agricole în mediul rural . Indicatorii
propuși sunt: număr total de întreprinderi sprijinite – 1 și număr de locuri de mun că create
– 1. Pentru această măsură, la GAL, a fost depus un proiect care a fost evaluat, declarat
eligibil și selectat. Proiectul a fost contractat, i ndicatorii ce vor fi realiza ți în urma
implementării acestui proiect sunt: număr total de întreprinderi sprijinite – 1 și număr de
locuri de muncă create – 2.
– Măsura 06 – Dezvoltarea micro -regiunii GAL SIRET -MOLDOVA prin mici
investi ții fizice. Indicatorii propuși sunt: popula ția netă care beneficiază de
servicii/infrastructură îmbunătă țită 300 și număr de comune sprijinite – 5. Pentru această
măsură au aplicat 6 comune, numărul de proiecte fiind de 7. În ceea ce privește
îndeplinirea indicatorilor , situa ția este următoarea: popula ția netă care beneficiază de
servicii/infrastructură îmbunătă țită – 3966 și număr de comune sprijinite – 6.
– Măsura 07 – Sprijin pentru minorită ți. Indicatorul propus este popula ția etnică
din mediul rural care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătă țite, numărul fiind
de 10. Pentru această măsură a fost depus un proiect, numărul de persoane apar ținând
popula ții etnice din mediul rural care beneficiază de servicii/infrastructuri
îmbunătă țite fiind de 30 .

33
– Măsura 08 – Infrastructura socială. Indicatorul propus pentru această măsură este
popula ția netă din mediul rural care beneficiază de servicii/ infrastructuri sociale
îmbunătă țite, numărul propus fiind de 20. Pe această măsură a fost depus la GAL un
proiect care, la data raportării, se afla în evaluare .
2.3. Scopul și obiectivele evaluării. Metode și tehnici folosite
Evaluarea Mecanismului de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală
reprezintă o analiză aprofundată, menită să identifice modul în care, mecanismele care
au stat la baza derulării activită ților au contribuit la rezultatele ob ținute și schimbările
generate . Evaluarea servește la exprimarea aprecierilor cu privire la activită țile realizate
sau în curs de realizare, cât sunt de utile, eficace, eficiente sau sustenabile și analiza
modului în care interven țiile realizate produc efecte sau nu.
Obiectivul cercetării este reprezentat de evaluarea factorilor interni și externi care au
influen țat sau influen țează (pozitiv s au negativ) implementarea strategiei și rezultatele
obținute, ce măsuri au fost adoptate p/nă în prezent și ce măsuri mai sunt necesare.
La evaluare au participat 15 din cei 19 beneficiari, to ți cei 7 primari, reprezentan ți ai
CDRJ Iași, cei 5 membri ai ech ipei de implementare.
Evaluarea a fost realizată în baza unui Plan de evaluare și a unei matrice de
evaluare (Anexa 1) ceea ce a permis structurarea ac țiunilor și planificare în timp a
acestora. În baza acestor documente au fost construite instrumente de culegere a datelor
și informa țiilor accesibile, au fost realizate interviuri și focus -grupuri, au fost colectate
date, analizate, pentru includerea datelor în raportul final. Pentru realizarea cercetării
facem recurs la următoarele metode și tehnici: observații- cu ocazia participării la
întâlniri cu actori implica ți, am colectat date de la autorită țile publice locale din
comunele partenere și de la asocia ții partenere, am luat interviuri și am realizat focus –
grupuri cu primarii comunelor implicate, cu parteneri priva ți și membrii echipei de
management ( exper ți tehnici ), am făcut analiza secundară a datelor din documentele
avute la dispozi ție.
Combinarea meto delor cantitative și calitative a fost benefică, deoarece acestea
au oferit , pe de o parte, date cuantificabile, pe de altă parte, opinii și judecă ți exprimate
liber.

34
Conținutul acestui raport se bazează pe datele și informa țiile culese în acest mod. Am
folosit triangula ția11, rezultatele cercetării având astfel o relevan ță sporită.

2.4. Rezultatele evaluării, concluzii și recomandări
Pentru evaluarea Mecanismului de implementare a SDL, am avut în vedere
următoarele întrebare: „Care sunt factorii interni și externi care au influen țat sau
influen țează (pozitiv sau negativ) implementarea strategiei și rezultatele ob ținute?”, „
Ce măsuri au fost adoptate până la data evaluării și cu ce efecte?”, „ Ce măsuri sunt încă
necesare?”.
Răspunsurile la aceste întrebări au fost structurate în func ție de următoarele
criterii :
– Gradul de pregătire a resurselor umane;
– Eficien ța animării;
– Coeziunea parteneriatului;
– Calitatea procesului e evaluare și selec ție a proiectelor.
Gradul d e pregătire a resurselor umane – Acțiunile derulate de GAL SIRET –
MOLDOVA pentru atingerea obiectivelor SDL au fost orientate, în special, pe construirea
capacită ții locale de lucru în parteneriat, plecând de la premisa că un parteneriat durabil
nu poate fi construit decât pe competen țe și încredere. S -a avut în vedere sporire încrederii
între parteneri, sporirea încrederii beneficiarilor și locuitorilor din teritoriul GAL în
parteneriatul reprezentat de GAL. Astfel, dobândirea de aptitudini pentru m obilizarea
poten țialului local au fost preocupări permanente a echipei de implementare și chiar a
unora dintre membrii parteneriatului. Pregătirea angaja ților a fost încadrată în categoria
cheltuielilor eligibile, angaja ții au participat la cursuri de form are profesională, după cum
urmează:
– Management de proiect – 5 angaja ți;
– Expert evaluator – 5 angaja ți;
– Expert achizi ții publice: – 3 angaja ți;

11 Triangulația (sau triunghiularizarea) se referă la folosirea mai multor studii, perspective teoretice, seturi
de date (cel puțin trei) pentru cercetarea unei teme – fiecare completîndu -le și verificîndu -le pe celelalte –
pentru a obține rezultate de cercetare valide, solide (a se vedea și N.K.Denzin, Studies in Symbolic
Interaction ).

35
Participarea la cursuri reiese din documentele contabile ale asocia ției și din dosarele de
personal, la care au fost atașate Certificatele de calificare.
Rețelele formale și informale la nivel jude țean sau na țional au avut un rol important în
transmiterea de informa ții și cunoștin țe. Angaja ții, cu ocazia interviurilor sau a focus
grupului au identificat participarea la întâlnirile organizate de AFIR, FNEGAL, RNDR
sau de GAL -urile din jude țul Iași ca fiind o oportunitate pentru acumularea de noi
cunoștin țe. Profesionalismul echipei de implementare a fost indicat și de participan ții la
focus grup -ul organiz at cu beneficiarii, fiind considerat unul dintre factorii care au
contribuit la succesul lor: „ Amabilitatea personalului GAL, care ne -a dat încredere în
ceea ce vom face.” Din focus grup -ul cu exper ții reiese faptul că aceștia își cunosc bine
rolurile și a tribu țiunile în echipă. Ei nu întocmesc proiecte sau dosare de finan țare
pentru poten țialii beneficiari, nu au rol de consultant, ci furnizează informații despre
măsurile de finanțare si documentele necesare pentru întocmirea corecta a cererilor.

Concluzie :
Din cele arătate mai sus , deducem că la baza succesului implementării SDL stă
profesionalismul echipei de implementare, atât beneficiarii cât și membrii GAL indicând
acest fapt. Cursurile de calificare și schimburile d e experien ță, colaborarea cu AFIR,
OJFIR, RNDR, FNGAL și alte institu ții au stat la baza capacitării echipei de
implementare. Chiar dacă profesionalismul echipei de implementare a fost recunoscut de
toate categoriile de participan ți la evaluare, pe baza observa ției efectuate în perioada
evaluării pot afirma că echipa a ajuns la un nivel optim de pregătire, nu la nivelul maxim.
Echipa, în ansamblul ei, încă are nevoie de sprijin și informa ții din exterior, deci, aprecierea
cu privire la indicatorul Gradul de instr uire/formare este că acesta este unu l mediu.
Recomandări:
Continuarea procesului de formare , colaborarea și cooperarea cu structuri similare și alte
institu ții implicate în procese de dezvoltare locală .

Eficien ța animării a fost e valuată prin prisma rezultatelor ac țiunilor de informare
și animare, activită ți planificate și sus ținute semestrial, în toate comunele componente și
în mediul online: site -ul propriu, publica ții și pe pagina de facebook. Eficien ța animării a
fost evaluată prin prisma supralicitării măsurilor lansate de GAL. Din analiza

36
documentelor, reiese faptul că au fost lansate 7 din cele 8 măsuri, o măsură va fi lansată în
cursul anului 2019. Au fost depuse proiecte pe toate cele 8 măsuri, existând șanse mari ca
indicatorii asuma ți prin strategie să fie depăși ți. Din cele 7 măsuri, doar pentru una s -a
supralicitat.
În ceea ce privește activitatea de informare și animare este necesar a se eviden ția
faptul că echipa GAL a avut capacitatea de a se adapta și identifica noi modalită ți pentru
eficientizarea acestor ac țiuni prin crearea unei re țele de sprijin în comunele partenere,
rețele ce au contribuit la mobilizarea poten țialilor parteneri, la transmiterea informa țiilor
și nu în ultimul rând la sporirea încrederii. Importan ța acțiunilor de animare a teritoriului
a fost indicată ca fiind unul dintre facto rii de succes în mecanismul de implementare de
către beneficiarii priva ți care au afirmat următoarele: „p rin activitatea de animare
informa țiile ajung mai repede și mai sigur la cetățeni. Dacă aceștia au vreo întrebare li se
poate răspunde direct, imediat” , „informa ția poate ajunge la locuitori, în mare parte;
acest lucru se poate observa și din rezultate”
Concluzie:
Evaluarea a arătat că a fost îndeplinită una dintre condi țiile minime stipulate
de Ghidul de implementare a Strategiilor de Dezvoltare Locală și anume ca cel pu țin o
măsură din SDL să fie supralicitată.
Concluzie: din evaluare reiese faptul că acțiunile de informare și animare a teritoriului au
contribuit din plin la implementarea SDL, facilitând atingerea indicatorilor și a
obiectivelor.
Pe baza celor arătate mai sus, concluzia este că eficien ța animării este una medie .
Recomandări:
Având în v edere principiile ce stau la baza abordării LEADER, implementarea
SDL trebuie să se facă în depline condi ții de transparen ță, informând și implicând membrii
comunită ții. De aceea, este necesară diversificarea modalită ților de informare a locuitorilor
din teritoriul GAL cu privire oportunită țile de dezvoltare locală oferite de SDL dar și de
celelalte programe de dezvoltare lansate la n ivel na țional.

37
Coeziunea parteneriatului a fost evaluată prin prisma implicării și participării la
acțiunile organizate de GAL. Evaluare a fost efectuat ă prin analiza documentelor,
observa ție și focus grup. Din evaluare reiese clar o implicare consistentă a membrilor din
sectorului public și mai pu țin a membrilor din sectorul privat și ONG. Din studiul
documente lor administrative ale GAL referitoare la organizarea unor evenimente sau la
participarea la Adunarea Generală a Membrilor sau la ședin țele ordinare, se observă
participarea consistentă a reprezentan ților administra țiilor publice locale și mai pu țin a
reprezentan ților ONG -urilor și a sectorului privat. O posibilă explica ție a acestui fapt reiese
din afirma ția unui participant la focus grupul cu primarii, conform căreia, cei din sectorul
privat nu au în țeles pe deplin abordarea LEADER și importan ța acțiunilo r SDL pentru
dezvoltarea locală, ei fiind orienta ți spre beneficiile personale.
Concluzie:
Din analiza documentelor reiese inclusiv faptul că există membri care sunt la limita
îndeplinirii condi țiilor minime de apartenen ță la GAL.
Totuși, trebuie men ționat faptul că, până la momentul evaluării, parteneriatul nu a suferit
modificări, to ți membrii care au aderat la GAL în anul 2016 având și în prezent calitatea
de membru. În concluzie, pe baza evaluărilor efectuate, coeziunea parteneriatului este una
medie .
Recomandări :
Este necesar a se intensifica ac țiunile de informare a colaboratorilor și locuitorilor din
teritoriul GAL cu privire la abordarea LEADER, la importan ța acțiunilor orientate către
valorificarea poten țialului local, la importan ța participării l a procesele de evaluare și luare
a deciziilor precum și la promovarea modelelor de bune practici.
Calitatea procesului de evaluare și selec ție a proiectelor la nivel de GAL, criteriu
ce a fost evaluat în func ție de numărul de proiecte declarate neconforme sau neeligibile de
către AFIR. Conform procedurilor stipulate în Ghidul de implementare a submăsurii 19.2 –
Sprijin pentru implementarea ac țiunilor din cadrul SDL, proiectele depuse la GAL sunt
evaluate din punct de vedere al conformită ții, eligibilită ții și a criteriilor de selec ție de către
exper ții GAL. Proiectele declarate eligibile și selectate pentru finan țare sunt evaluate încă
odată de către exper ții AFIR, având la bază instrumentele de evaluare ale GAL. Pe
parcursul evaluărilor, pentru clarificarea unor aspecte, pentru corectarea unor

38
neconcordan țe sau pentru corelarea unor informa ții, exper ții evaluatori au posibilitatea de
solicita informa ții suplimentare. Indicatorul utilizat în evaluarea acestui criteriu este
numărul de proiecte declarate neconforme sau neeligibile de către AFIR.
Din evaluare, atât din analiza documentelor, cât și din afirma țiile participan ților
la focus grupurile cu membrii fondatori și cu beneficiarii direc ți a reieșit clar că nici un
proiect declarat eligibil ș i selectat pentru evaluare de către exper ții GAL nu a fost declarat
neconform sau neeligibil de către exper ții AFIR. Mai mult de atât, 8 proiecte selectate de
GAL, proiecte pentru care exper ții evaluatori din cadrul GAL au solicitat informa ții
suplimentare , au fost evaluate și selectate pentru finan țare și de către exper ții AFIR fără a
mai fi nevoie de alte clarificări.
De men ționat este și faptul că pe parcursul celor peste doi ani de implementare,
nu a existat nici o situa ție de contestare a deciziilor privind selec ția unor proiecte
Concluzie :
Procesul de evaluar e a fost unul de calitate ridicată, acest fapt reieșind din toate
sursele interogate: analiza documentelor, focus grup cu membrii fondatori și reprezentan ții
AM PNDR, beneficiari și membrii echi pei de implementare.
Recomandări
Pentru activitatea viitoare, recomandarea este ca echipa GAL să abordeze
procesul de evaluare cu cea mai mare corectitudine și impar țialitate să acorde mare
importan ță documentării, pregătirii apelurilor de selec ție și proc esului de evaluare.

Evaluarea arată că principalul factor ce contribuie la succesul în implementarea
SDL este profesionalismul echipei de implementare . Acest factor a fost identificat de toți
participanții la evaluare: beneficiarii proiectelor finanțate prin SD|L, membrii asociației și
experții tehnici . Cursurile de calificare, schimburile de experiență, colaborarea cu AFIR ,
FNGAL, RNDR, , OJFIR, CDRJ și alte instituții au contribuit la a cumularea de către
experții tehnici de noi informații și cunoștințe . Eficiența echipei a fost evaluată prin prisma
rezultatelor acțiunilor de animare și informare, evidente fiind câteva aspecte: au fost
depuse proiecte pe toate măsurile, au existat măsur i pentru care s -a supralicitat, toate
proiectele declarate conforme și eligibile de GAL au fost aprobate și de AFIR. În tot acest

39
proces un real ajutor pentru echipa de implementare a fost sprijinul acordat de către
reprezentanții autorităților publice loc ale. Însă, toate aceste rezultate au fost obținute și
datorită unei bune planificări a resurselor la momentul realizării structurii SDL

40
ANEXE
Anexa 1. – Planul de evaluare a Mecanismului de implementare a SDL
Plan de evaluare a
Mecanismului de implementare a SDL
Evaluarea mecanismului de implementare a SDL reprezintă o serie de activită ți care
se desfășoară în timpul și după implementarea Strategiei de dezvoltare locală, urmărindu –
se stabilirea gradului de r ealizare a obiectivelor Strategiei. Etapele de monitorizare și
evaluare, desfășurate în mod corect și eficient, vor determina în mare parte succesul
Strategiei, vor asigura implementarea efectivă și la timp a proiectelor.
Scopul Planului de monitorizare și evaluare este să se asigure că sunt întreprinse
activită ți adecvate și că sunt disponibile resurse suficiente pentru a acoperi nevoile de
evaluare și monitorizare specifice.
Planul de Evaluare a Mecanismului de implementare a SDL , rolul de:
❖ a demara activ itățile de evaluare a mecanismului de implementare;
❖ a stabili modul de lucru în vederea facilitării unui dialog cât mai constructiv între evaluator
și persoanele participante la evaluare;
❖ a asigura că datele solicitate pentru evaluare vor fi disponibile l a momentul oportun în
formatul adecvat;
❖ a furniza informa țiile necesare pentru coordonarea strategiei și pentru a completa Raport ul
de evaluare ;
Procesul de monitorizare și evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor
principii: responsabilită ții, transparen ței, cooperării și eficien ței.
Graficul evaluării prevede derularea următoarelor activită ți:
– Planificarea ac țiunilor – în perioada 20 -31 decembrie 2018;
– Elaborarea metodologiei și a instrumentelor de lucru – 1-10 ianuarie 2019
– Derularea evaluării – în perioada 10 februarie -25 aprilie 2019;
– Realizarea raportului – 25 aprilie – 15 iunie 2019.
– Diseminarea informa țiilor – 2-6 iulie 2019

41
Matrice pentru evaluarea Mecanismului de implementare a SDL GAL SIRET -MOLDOVA
COMPONENTA GENERALA
TEME ÎNTREBĂRI CRITERII DE
EVALUARE INDICATORI CUANTIFICARE METODE/TEHNICA SURSE

Mecanismul
de
implementare
a strategiei

1.1 Care sunt
factorii interni și
externi care au
influen țat sau
influen țează
(pozitiv sau
negativ)
implementarea
strategiei și
rezultatele
obținute?
Ce măsuri au fost
adoptate până la
data evaluării și cu
ce efecte?
Ce măsuri sunt
încă necesare?

Gradul de
pregătire a
resurselor
umane Gradul de
instruire/formare si
calificativele obținute
de către personalul
GAL;
Gradul de
instruire/formare a
beneficiarilor
Aprecierile
evaluatorului:
– Mic ;
– Mediu;
– Mare ;
Analiza datelor
administrative
(cantitativa)
Interviul (calitativa)
Observația (calitativa) Documente GAL
(dosar resurse
umane,
fisele/rapoartele
de evaluare a
angajaților );
Beneficiarii
direcți ;
Eficienta
animării Nr. sesiuni cu proiecte
a căror valoare
depășește alocarea pe
apel Aprecierile
evaluatorului:
– Redusa;
– Medie;
– Ridicata; Analiza datelor
administrative
(cantitativa
Interviul (calitativa)
Observația (calitativa) Documente
GAL;
Liderii locali;
Solicitanții ;

Coeziunea
parteneriatului Gradul de implicare
/participare a
partenerilor la
activitățile organizate
de GAL Aprecierile
evaluatorului:
– Redusa;
– Medie;
– Ridicata; Analiza datelor
administrative
(cantitativa
Focus -grup (calitativa)
Observația (calitativa) Documente
GAL;
Liderii locali;
Angajații GAL;
Calitatea
procesului de
evaluare si
selecție a
proiectelor la
nivel de GAL Num ăr de proiecte
declarate neconforme,
neeligibile de către
AFIR Aprecierile
evaluatorului:
– Redusa;
– Medie;
– Ridicata; Analiza datelor
administrative
(cantitativa
Interviul (calitativa)
Observația (calitativa) Documente
GAL;
Experți
AFIR/CDRJ;
Firmele de
consultanta;

42

Anexa 2 – Ghid de interviu focus grup – membri fondatori

GHID DE INTERVIU
FOCUS GRUP – MEMBRI FONDATORI ȘI AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU
PROGRAMUL NA ȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

I. Implicare in procesul de dezvoltare a comunită ții (în special în evaluarea și luare a
deciziilor)

1. Cu ce asocia ți GAL Siret -Moldova (focus pe primari)?
2. Au plecat mul ți tineri din sat în străinătate ?
3. Ce ac țiuni a ți întreprins pentru a determina locuitorii comunei, și în special tinerii, să
rămână în comună ?
4. Acțiunile fac parte dintr -un plan cu obiective clar definite? Sau sunt ac țiuni izolate?
5. Organizează întâlniri publice ?
6. Participă localnicii ? Ce probleme ridică (persona le sau ale comunită ții)?
7. Primarii identifică nevoile și problemele comunită ții împreună cu locuitorii ?
8. De unde se informează ?

II. Contribu ția opera țiunilor realizate la atingerea obiectivelor prevăzute de strategie.
1. Care e propor ția celor interesa ți de dezvoltarea durabilă a comunităților ?
2. Cunosc sătenii mizele dezvoltării durabile a comunităților ?
3. Ce consultă pe această tematică ? Consultă site -uri internet ?
4. Considera ți că animarea teritoriului efectuată de angaja ții GAL a constituit o sursă de
informare pe ace astă temă?
5. Cum au contribuit următoarele opera țiuni derulate de GAL la implementarea strategiei :
– Animarea teritoriului;
– pregătirea și publicarea apelurilor de selec ție;
– Analiza, evaluarea și selec ția proiectelor;

43

– Soluționarea contesta țiilor;
– Depunerea proiectelor la OJFIR
– Monitorizarea proiectelor;
– Monitorizarea strategiei.

6. În ce măsură au fost atinse obiectivele strategiei sau care este probabilitatea atingerii
acestor obiective în viitor, având în vedere progresul înregistrat până la da ta evaluării?
a. Măsura în care au fost atinse obiectivele/ probabilitatea atingerii obiectivelor:
b. mică măsură; măsură medie; mare măsură.

III. Mecanismul de implementare a strategiei
1. Care sunt factorii interni și externi care au influen țat sau influen țează (pozitiv sau negativ)
implementarea strategiei și rezultatele ob ținute?
2. Ce măsuri au fost adoptate până la data evaluării și cu ce efecte?
3. Ce măsuri sunt încă necesare?
4. Gestionarea resurselor (umane, financiare și tehnice)
5. Relația cu beneficiarii proiectelor finan țate.

44

Anexa 3 – Anexa 2 – Ghid de interviu focus grup – beneficiari priva ți

GHID DE INTERVIU
FOCUS GRUP – BENEFICIARI PRIVA ȚI

I. Implicare in procesul de dezvoltare a comunită ții (în special în evaluarea și luare a
deciziilor)

1. Cu ce asociază primarii GAL Siret -Moldova ?
2. Ați fost la lucru în străinătate ?
a. DA- Ce v-a determinat să reveni ți?
b. Nu- sunte ți tenta ți? Da – Ce vă re ține?
3. Ați participat la întâlniri publice organizate de edilii comunelor?
4. Dacă da, ce probleme a ți/au fost ridicate (personale sau ale comunită ții)?
5. Primarii identifică nevoile și problemele comunită ții împreună cu locuitorii ?
6. De unde se informează ?

II. Mecanismu l de implementare a strategiei
1. Cum caracteriza ți următoarele opera țiuni derulate de GAL pentru implementarea
strategiei :
2. Animarea teritoriului;
3. Pregătirea și publicarea apelurilor de selec ție;
4. Analiza, evaluarea și selec ția proiectelor;
5. Soluționarea cont estațiilor;
6. Depunerea proiectelor la OJFIR
7. Monitorizarea proiectelor;
8. Care sunt factorii de succes care au contribuit la reușita dv?
9. Care sunt factorii de insucces cu care v -ați confruntat?

45

Anexa 4 – Anexa 2 – Ghid de interviu focus grup – exper ți tehnici

GHID DE INTERVIU
EXPER ȚI TEHNICI

1. Ce s-a făcut pentru sensibilizarea actorilor locali cu privire la abordarea GAL?
2. Ce s-a făcut pentru realizarea identită ții vizuale a LEADER, GAL, PNDR etc.?
3. Ce s-a făcut pentru comunicare și informare în legătură cu acestea ?
4. Ce este un GAL ? Care e raportul public -privat în cadrul acestuia?
5. Cum se determină teritoriul care face parte din GAL ?
6. Cine din GAL poate accesa măsurile PNDR, fondurile europene?
7. Ce au accesat cei din GAL Siret ?
8. Cum au făcut cofin anțarea ?
9. Fiecare GAL își propune un număr de linii de finan țare prioritare. Care sunt liniile
prioritare la dvs. ? Cum au fost stabilite ?
10. GAL pot crea măsuri atipice. Ați identificat vreo nevoie specială care a trebuit acoperită
prin finan țare GAL?
11. Cine face parte din comitetul de selec ție la nivelul GAL -ului și cine sunt exper ții tehnici
care-și dau avizul ?
12. Care e valoarea maximă a finan țării nerambursabile ? În func ție de ce criterii s -a făcut
finan țarea GAL ? (vorbi ți despre calitatea strategiei?)
13. Accesul la serviciile și la infrastructurile locale în zonă a crescut ?
14. Afacerile demarate vor continua după încetarea interven ției prin GAL ?
15. În ce măsură cooperarea a contribuit la o mai bună cunoaștere a comunită ților implicate?
16. În ce măsur ă cooperarea a permis partenerilor să func ționeze mai eficient?
17. Colaborarea dintre parteneri va continua și după încheierea proiectului?
18. În ce măsură contribuie la reducerea barierelor de comunicare dintre comunele implicate?
19. În ce măsură contribuie la con servarea mediului?
20. În ce măsură contribuie la promovarea egalită ții de șanse pentru grupurile vulnerabile
(femei, persoane analfabete func țional, persoane cu dizabilită ți etc.)?

46

BIBLIOGRAFIE
Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrări de specialitate :
1. GAL SIRET -MOLDOVA(2016) – Strategia de Dezvoltare Locală a Asocia ție Grupul de
Acțiune Locală SIRET -MOLDOVA,
2. MADR, București, (2017) – Ghid Opera țional privind evaluarea implementării Strategiilor
de Dezvoltare Locală ,
3. MADR, București, (2018) – Ghidul Grupurilor de Ac țiune Locală pentru implementarea
SDL (V
4. „Alava”, Suport de curs – DC, Organiza ții Comunitare, Centre de Educași Continuă și
mobilizare a comunită ții, Proiect finan țat de UE, 2007;
1. Alexeanu -Buttu Marinela – Ghid de dezvoltare comunitară integrată, UNICEF, Editura
Vanemonde, 2016;
2. Alexiu – Anastasoaei, Teodor Mircea – Teodora, Dezvoltare Comunitară , Editura
Waldpress, Timișoara, 2001;
3. Bauman, Zygmunt, Globalizarea și efectele ei sociale , Editura Antet, Oradea, 1999;
4. Brînzan, Oana, Dezvoltare rurală , Editura Universită ții „Aurel Vlaicu”Arad, Arad, 2006;
5. Cardoso, Fernando, Falleto apud Dan, Adrian, „Teorii ale dezvoltării sociale” în Zamfir,
Cătălin, Stănescu, Simona (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale , Editura Polirom,
Iași, 2007;
6. Dan, Adrian, „Teorii ale dezvoltării sociale” în Zamfir, Cătălin, Stanescu, Simona
(coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale , Editura Polirom, Iași, 2007;
7. Gavrilă – Ardelean, Mihaela -Florentina, Dezvoltarea comunitară , Editura Universită ții
“Aurel Vlaicu”, Arad, 2008;
8. Ionescu, Ion, Gândire critică și dezvoltare comunitară, Editura Limes, Iași, 2018;
9. Ionescu, Ion, Sociologia dezvoltării comunitare , Institut ul European, Iași;
10. Ionescu, Ion, Revista de economie socială , Vol. III, Rr. 5/2013 ;
11. Mihalache – Croitoru, Flavius – Alin, Mediul rural românesc: evolu ții și involu ții.
Schimbare socială și antreprenoriat , Editura Expert, București, 2011,
12. Petrescu, Claudi a, Economia socială în contextul dezvoltării locale, Iași, Polirom, 2013;

47

13. Precupe țcu, Iuliana, Strategii de dezvoltare comunitară , Editura Expert Projects, Iași,
2006;
14. Rothman, J., Tropman, J. E. apud Precupe țu, Iuliana, Strategii de dezvoltare comunitară,
Editura Expert Projects, Iași, 2006;
15. Sandu, Dumitru, Dezvoltare comunitară și regională , Universitatea București Facultatea
de Sociologie și Asisten ța Sociala, București, Martie 2011;
16. Septimiu, Chelcea, Metodologia elaborării unei lucrări știin țifice, Editura Comunicare.ro,
2003;
17. Septimiu, Chelcea, Metodologia cercetării sociologice -Metode cantitative și calitative ,
București, Editura Economică, 2001;
18. Septimiu, Chelcea, Suport de curs: Tehnici de cercetare sociologică, București, 2001;
19. Stănică, Viorel, Dezvoltare comunitară , Suport de curs, 2012;
20. Stănică, Viorel, Dezvoltare comunitară -Studii de caz , Editura Accent, 2014;
21. Voicu – Voicu, Mălina – Bogdan, Satul românesc pe drumul către Europa , Editura
Polirom, Iași, 2006;
22. Wallerstein, Immanuel apud Dan, Adrian, „Teorii ale dezvoltării sociale” în Zamfir,
Cătălin, Stănescu, Simona (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale , Editura Polirom,
Iași, 2007;
23. Zamfir, Cătălin, Programe de combatere a sărăciei la nivel comunitar , în Zamfir Elena
(coordonat or), Strategii anti sărăciei și dezvoltare comunitară , Editura Expert, București,
2000;
24. Zamfir, Elena, „Dezvoltarea comunitară – sursă a bunăstării colective” în Zamfir, Elena
(coord), Strategii anti sărăcie și dezvoltare comunitară , Editura Expert, Bucur ești, 2000;

Internet:
www.sfe.asso.fr ;
www.afrea.org ;
www.europeanevaluation.org