SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE IRA-Irish Republican Army Lazăr Alexandra Cluj-Napoca 2019 I. Introducere În momentul în [603957]

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

IRA-Irish Republican Army

Lazăr Alexandra

Cluj-Napoca

2019

I.
Introducere

În
momentul
în
care
alegem
să
vorbim
despre
terorismul
na
ț
ionalist-separatist
în
Europa,

trebuie
să
trecem
în
revistă
cele
două
organiza
ț
ii
care
au
reu
ș
it
să
creeze,
într-o
oarecare

măsură,
panică
ș
i
frică
pe
continentul
european,
îndeosebi
începând
cu
perioada
de
după

Primul
Război
Mondial,
fiind
vorba
a
ș
adar
de:
ETA-
organiza
ț
ia
separatistă
bască,
care

activează
în
Spania
ș
i
IRA-
Armata
Republicană
Irlandeză,
care
după
cum
sugerează
inclusiv

numele,
activează
pe
teritoriul
Irlandei,
generând
numeroase
conflicte
violente,
soldate
cu

pierderi umane de ordinul zecilor de mii.

Armata
Republicană
Irlandeză
î
ș
i
poate
găsi
originile
în
ceea
ce
a
însemnat
Fră
ț
ia
Feniană

din
America
Centrală,
aceasta
din
urmă
a
încercat
să
înfiin
ț
eze
o
ț
ară
irlandeză
în
America
de

Nord,
în
anii
războiului
civil
(mijlocul
sec
XIX).
Planurilor
lor
nu
s-au
materializat,

organiza
ț
ia
s-a
dizolvat
un
deceniu
mai
târziu,
însă
fundamentele
mi
ș
cării
au
fost
preluate
de

membrii
organiza
ț
iei
care
se
contura
în
Irlanda
(început
de
sec
XX)-
Irish
Republican

Brotherhood.

Ca
ș
i
grupare
separ atistă,
Irish
Republican
Brotherhood,
se
afirmă
în
timpul
unor

evenimente
care
au
marcat
considerabil
istoria
Irlandei,
mai
precis,
în
timpul
Răscoalei
de

Pa
ș
te
din
1916.
Celebra
Răscoală
de
Pa
ș
te
a
fost
practic
o
rebeliune,
plănuită
de
către

republicanii
irlandezi,
care
doreau
înlăturarea
conducerii
britanice
din
Irlanda
ș
i
instituirea

republicii
irlandeze.
Momentul
nu
a
fost
întâmplător
ales:
Pa
ș
te
reprezintă
Învierea,

rena
ș
terea,
o
rena
ș
tere
cultură
irlandeză,
care
este
fundamenta tă
de
mo
ș
tenirea
gaelică,
de

aceea,
acest
eveniment
este
perceput
ș
i
descris
de
literatura
de
specialitate
drept
un
program

na
ț
ional,
care
militează
pentru
revenirea
fundamentelor
gaelice-
cultura
ș
i
limba
gaelică.
O

altă
cauză,
care
justifică
oarecum
evenimentul
din
1916,
este
legea
emisă
de
Parlamentul

britanic,
în
1914,
intitulată
,,Home
Rule”
,
lege
prin
care
ii
era
conferită
Irlandei
o
autonomie

sporită
ș
i care a dus impli cit la o sporire a sentimentelor na
ț
ionaliste.

Pentru a întelege mai u
ș
or activitatea desfă
ș
urată de IRA, am împăr
ț
it istoria sa, în trei

perioade:

➤
IRA
veche
sau
originală
1917-1922,
care
a
acceptat
tratatul
de
pace
și
și-a
încetat

activitatea militară, devenind Partidul Fine Gael de astăzi;

➤
IRA
anti-tratat
(
Sinn
Fein)
1922-1969,
care
nu
a
acceptat
tratatul
de
pace
și
a
luptat
în

războiul civil împotriva Armatei Naționale a Republicii Irlanda;

2

➤
momentul
1969-prezent-
când
asistăm
la
o
fragmentare
a
organiza
ț
iei,
avem
pe
de-o
parte

PIRA-
Armata
Republicană
Irlandeză
Provizorie,
pe
cealaltă
parte
Frontul
Na
ț
ional
de

Eliberare Irlandeză;

II.
Activitatea IRA- Irish Republican Army

În
perioada
1919-1921
are
loc
războiul
de
independen
ț
ă
irlandez,
un
război
de
gherilă,

purtat
pe
de-o
parte
între
Armata
Republicană
Irlandeză
(sus
ț
inută
de
partidul
na
ț
ionalist

irlandez
Sinn
Fein,
sub
conducerea
lui
Michael
Collins)
ș
i
guvernul
britanic
ș
i
for
ț
ele
sale

militare
din
Irlanda.
Războiul
se
încheie
în
iulie
1921,
urmând
ca
ulterior,
finalitatea
sa
să
fie

marcată
de
semnarea
tratatului
anglo-irlandez,
din
1922.
Tratatul
consfin
ț
ea
crearea
unui
stat

independent
în
zona
sudică,
predominant
catolic,
Republica
Irlanda
de
astăzi,
urmând
ca
un

district
mai
mic,
numit
Ulster
(zona
nordică),
unde
populația
majoritară
era
protestantă,
să

rămână
în
continuare
parte
din
Marea
Britanie.
În
urma
acestei
frac
ț
ionări,
catolicii
din

Ulster,
cunoscuți
sub
denumirea
de
„naționaliști”,
au
început
să
facă
presiuni
asupra

guvernului
britanic,
dorind
unirea
cu
Republica
Irlanda,
în
timp
ce
protestanții,
denumiți

„unioniști”
sau
„loialiști”
doreau
să
rămână
loiali
coroanei
britanice.
Catolicii
au
susținut
IRA

pentru
a-și
atinge
scopul,
în
timp
ce
unioniștii
s-au
opus,
sprijinind
propriile
forțe

paramilitare.
Din
atentate
în
represalii,
din
negocieri
în
disensiuni,
Irlanda
(în
principal
zona

1
nordică)
alunecă
în
război
civil.
Războiul
civil
purtat
între
na
ț
ionali
ș
ti
ș
i
loiali
ș
ti/
unioni
ș
ti
s-a

soldat
cu
victoria
celor
din
urmă,
adică
a
unioni
ș
tilor
ș
i
a
Statului
Liber
Irlandez,
cealaltă

tabără,
na
ț
ionali
ș
tii,
văzând
în
continuare
tratatul
ș
i
Statul
Liber
Irlandez
ca
pe
o
crea
ț
ie
a

imperialismului
britanic.
De
men
ț
ionat
este
faptul
că,
după
toate
aceste
ciocniri
violente,

IRA-
Armata
Republicană
Irlandeză-
a
fost
scoasă
în
afara
legii
de
guvernul
irlandez,
însă

activitatea
sa
a
continuat,
fiind
reorganizată
sub
conducerea
lui
Tony
Magan
ș
i
a
altor
lideri,

dintre care amintim: Moss Twomey
ș
i Cathal Goulding.

Tony
Magan,
a
fost
cel
care
s-a
ocupat
mai
cu
seama
de
reorganizarea
IRA,
în
intervalul

1948-1956.
Una
din
cele
mai
importante
opera
ț
iuni
care
a
avut
loc
în
acest
interval
a
fost

,,opera
ț
iunea
Harvest”
sau
,,The
border
campaign”,
prin
care
s-a
încercat
o
alungare
peste

grani
ț
e
a
britanicilor.
Aceasta
s-a
soldat
cu
un
e
ș
ec
al
Armatei
Republicane
Irlandeze,
bilan
ț
ul

1
1.

https://www.encyclopedia.com/history/modern-europe/british-and-irish-history/irish-republican
-army

3

fiind
ș
i
de
această
dată
unul
tragic:
optsprezece
persoane
ucise
dintre
care
opt
membri
IRA
ș
i

câteva sute de persoane rănite.

Având
în
vedere,
cele
deja
prezentate,
putem
concluziona
scopul
acestei
organiza
ț
ii:
ea

luptă
pentru
a
combate
imperialismul
britanic,
definindu-se
drept
o
mi
ș
care
de
eliberare

na
ț
ională
care
militează
pentru
o
unire
completă
ș
i
pentru
ob
ț
inerea
unei
independen
ț
e
a

întreg
teritoriului
irlandez.
Ideologia
care
fundamentează
misiunea
acestei
organiza
ț
ii
este:

vechea
IRA-
cea
marxistă,
clar
definită
ș
i
PIRA
(Armata
Republicană
Irlandeză
Provizorie)

cea
socialistă-
socialismul
republican
irlandez.
Modus
operandi:
pentru
a-
ș
i
realiza
misiunea,

organiza
ț
ia,
folose
ș
te
atentate
cu
bombă,
asasinări,
conflicte
armate
violente-
exemplu

războiul
civil
din
1922.
O
trăsătură
particulară
care
eviden
ț
iază
modul
în
care
IRA
î
ș
i

desfă
ș
oară
activitatea
este:
spre
deosebire
de
celelalte
grupări
teroriste,
studiate
anterior,

Baader-Meinhof
(Germania)
ș
i
Brigăzile
Ro
ș
ii
(Italia),
care
urmăreau
să
aibe
cât
mai
pu
ț
ine

victime
colaterale,
atentatele
produse
de
IRA
nu
ț
ineau
cont
de
acest
aspect,
prin
urmare

numai opera
ț
iunea ,,The T roubles” s-a soldat cu 3.500 de mor
ț
i
ș
i al
ț
ii 30.000 de răni
ț
i

III.
,,The Troubles” 1968-1998

A
fost
un
conflict
politic
ș
i
na
ț
ionalist,
alimentat
de
evenimen te
istorice,
religioase,
cheia

acestuia
fiind
statutul
constitu
ț
ional
al
Irlandei
de
Nord,
care
încă
se
afla
sub
jurisdicția

Regatului
Unit.
Cele
două
tabere
care
se
confruntă
au
fost:
unioni
ș
tii
/
loiali
ș
tii,
care
erau
mai

ales
protestan
ț
i,
doreau
ca
Irlanda
de
Nord
să
rămână
în
Regatul
Unit.
Na
ț
ionali
ș
tii

republicani,
care
erau
în
mare
parte
catolici,
au
dorit
ca
Irlanda
de
Nord
să
părăsească
Regatul

Unit
ș
i
să
se
alăture
unei
Irlande
Unite.
Cele
două
comunită
ț
i
erau
la
rândul
lor
sprijinite
de:

comunitatea
protestantă-
Ulster
Volunteer
Force
(UVF),
Ulster
Defence
Association
(UDA)

ș
i
for
ț
ele
de
securitate
britanice
ș
i
comunitatea
catolică,
republicană-
Armata
Republicană

Irlandeză
Provizorie
(PIRA)
ș
i
Armata
Irlandeza
de
Eliberare
Na
ț
ională
(
INLA).
Au
existat

2
a
ș
adar,
între
cele
două
tabere,
o
serie
de
ciocniri
ș
i
atacuri
violente
care
au
marcat
în
istorie

această perioadă, de pildă:

➤
Bloody
Sunday
(1972)-
a
fost
un
incident
petrecut
în
ora
ș
ul
irlandez
Derry,
unde
solda
ț
ii

britanici
au
împu
ș
cat
28
de
civili
neînarma
ț
i
în
timpul
unui
mar
ș
de
protest
pa
ș
nic
ini
ț
iat

împotriva
încarcerării
(arestului
fără
proces-
introdus
în
august
1971-ca
urmare
a
escaladării

2
https://www.britannica.com/event/The-Troubles-Northern-Ireland-history

4

conflictelor
violente
în
Irlanda
de
Nord).
Duminica
sângeroasă
a
reprezentat
unul
dintre
cele

mai
importante
evenimente
ale
perioadei
1968-1998,
deoarece
un
număr
mare
de
cetă
ț
eni

civili
au
fost
uci
ș
i
de
către
for
ț
e
ale
statului,
în
deplina
vizibilitate
a
publicului
ș
i
a
presei,
atât

locale
cât
ș
i
interna
ț
ionale.
Acesta
din
urmă
a
contribuit
la
sporirea
ostilită
ț
ii
fa
ț
ă
de
armata

britanică,
ducând
la
cre
ș
terea
sprijinului
pentru
armata
republicană
irlandeză
provizorie

(PIRA),
manifestându-se
inclusiv
o
cre
ș
tere
a
recrutării
în
cadrul
organiza
ț
iei,
în
special
la

nivel local.

3
➤
Bloody
Friday
(21
iulie
1972)-
PIRA
(Armata
republicană
irlandeză
provizorie)
a
detonat

22
de
bombe
la
limitele
ora
ș
ului
irlandez
Belfast.
Bombele
au
explodat
în
decurs
de
optzeci

de
minute,
majoritatea
într-o
perioadă
de
jumătate
de
oră,
ele
vizau
infrastructurile,
în
special

re
ț
eaua
de
transport.
IRA
a
declarat
că
a
transmis
mesaje
cu
cel
pu
ț
in
treizeci
de
minute

înainte
de
fiecare
explozie
ș
i
a
pretins
că
for
ț
ele
de
securitate
au
ignorat
în
mod
voit
unele

dintre
avertismente
pentru
propriile
scopuri.
For
ț
ele
de
securitate
au
negat
acest
lucru
ș
i
au

lansat
ca
răspuns
la
atentat
opera
ț
iunea
Motorman,
preluând
zonele
controlate
de
republicani.

Bilan
ț
–
10
mor
ț
i,
130
răni
ț
i.
Numai
în
1972,
PIRA
a
lansat
1.300
de
atentate
în
Irlanda
de

4
Nord, provocând constant for
ț
ele de securitate britanice
ș
i pe cele ale autorită
ț
ilor irlandeze.

Alte atentate ini
ț
iate de P IRA (Armata Republicană Irlandeză Provizorie):

➤
24
octombrie
1990:
PIRA
a
lansat
trei
„bombe
proxy”
sau
„bombe
umane”
la
punctele
de

control
ale
armatei
britanice.
Fiecare
bombă
a
fost
detonată
prin
telecomandă,
primele
două

au produs atât pagube materiale cât
ș
i pierderi de vie
ț
i omene
ș
ti, ultima bombă, în schimb,nu.

➤
20
martie
1993:
20
de
atacuri
cu
bombă
în
ora
ș
ul
Warrington,
din
Marea
Britanie,
doi

copii au fost uci
ș
i
ș
i 56 de persoane au fost rănite.

➤
4
martie
2001:
,,un
grup
republican
irlandez
disident
(PIRA) ,
a
detonat
o
ma
ș
ină-bombă

în
curtea
principalului
centru
de
ș
tiri
al
BBC
din
zona
White
City,
Londra.
Nu
au
existat

victime, doar pagube
ș
i distrugeri materiale.”

5
Această
perioadă
sângeroasă
s-a
finalizat
prin
încheierea
unui
acord,
cunoscut
în
literatură

ca ,,Acordul de la Belfast” sau ,,Acordul din Vinerea Mare” (10 aprilie 1998).

Începând
cu
anii
‘90,
John
Hume
de
la
Social
Democratic
and
Labour
Party
ș
i
Gerry

Adams
din
Sinn
Fein
au
început
discu
ț
ii
orientate
spre
pace,
iar
în
1994,
IRA
a
ordonat

3
https://www.britannica.com/event/Bloody-Sunday-Northern-Ireland-1972

4

​
https://en.wikipedia.org/wiki/Bloody_Friday_(1972)

5
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_bombings_during_the_Northern_Ireland_Troubles_and_peace_p
rocess

5

încetarea
focului,
fapt
care
a
făcut
posibil
acordul
din
1998.
Acesta
fost
un
moment
de

referin
ț
ă
în
procesul
de
pace
din
Irlanda
de
Nord,
fiind
semnat
pe
10
aprilie
1998.
Acordul

avea
trei
componente:
prima
componentă
a
creat
Adunarea
Delegată
din
Irlanda
de
Nord,

care
urma
să
fie
aleasă
în
mod
democratic
pentru
a
rezolva
diferendele
locale.
Cea
de-a
doua

componentă
a
permis
cooperarea
dintre
Irlanda
de
Nord
ș
i
Irlanda,
în
timp
ce
cea
de-a
treia

direc
ț
ie
a
dat
calea
dialo gului
dintre
Marea
Britanie
ș
i
Irlanda.
Acordul
era
unul
mul
ț
umitor

pentru
ambele
păr
ț
i,
datorită
prevederilor
clare
ș
i
a
drepturilor
pe
care
le
acorda,
de
aceasta

dată,
inclusiv
comunită
ț
ii
republicane.
Principală
ș
i
totodată
prima
prevedere
a
acestuia
a

6
fost
,,orice
modificare
a
statutului
constitu
ț
ional
al
Irlandei
de
Nord
se
va
face
doar
cu

aprobarea,
prin
votul
majorită
ț
ii,
cetă
ț
enilor
Republicii
Irlanda
ș
i
ai
Irlandei
de
Nord”
(putem

a
ș
adar,
observa
importan
ț
a
acordată
comunită
ț
ii
republicane
care
până
atunci
avea
drepturi

restrânse, aproape inexistente).

Conchid,
sus
ț
inând
că
IRA
a
fost
într-adevăr,
una
din
cele
mai
importante
organiza
ț
ii

teroriste
care
a
operat
vreodată
în
Europa.
Interven
ț
ia
sa
a
fost
justificată
atât
timp
cât
ambele

comunită
ț
i
irlandeze,
ș
i
cea
protestantă
ș
i
cea
catolică,
au
ales
să
celebreze
evenimente
ș
i

personalită
ț
i
care
sus
ț
in
propria
versiune
victimizantă
a
istoriei ,
fapt
ce
inhibă
reconcilierea

inter-etnică
ș
i
amplifică
tensiunile
identitare,
care
au
continuat
să
existe
inclusiv
după

momentul 10 aprilie 1998.

IV.
Bibliografie:

➤ ​
https://www.encyclopedia.com/history/modern-europe/british-a nd-irish-history/irish-republ
ican-army
​
, accesat 10.11.2019.

➤ ​
https://www.britannica.com/event/The-Troubles-Northern-Irela nd-history
​
, accesat

10.11.2019.

➤ ​
https://www.britannica.com/event/Bloody-Sunday-Northern-Ir eland-1972
​
, accesat

10.11.2019.

➤
https://en.wikipedia.org/wiki/Bloody_Friday_(1972), accesat 1 2.11.2019.

➤
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_bombings_during_the_N orthern_Ireland_Troubles_a
nd_peace_process, accesat 14.11.2019.

➤
https://ro.ripleybelieves.com/what-was-good-friday-agreement -9997, accesat 14.11.2019.

6
https://ro.ripleybelieves.com/what-was-good-friday-agreement-9997

6