Specializarea: Studii de Securitate [621671]

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Socio -Umane
Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și Studii de
Securitate
Specializarea: Studii de Securitate

Lucrare de Licență
Fenomenul migraționist și securitatea societală în spațiul
Uniunii Europene

Coordonator științific: A bsolvent:
Prof. Univ. Dr. Cristian Troncotă Raluca Birț
Asist. Univ. Dr. Marius Șpechea

Sibiu
2018

2
Cuprins

Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
I. Delimitării conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
I.1.Definiri și redefiniri conceptuale asupra ”migrației” ………………………….. ………………………….. ….. 6
I.2. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
II.Gestionarea refugiaților din Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ……….. 15
II.1. Politica în domeniul migrației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..15
II.2. Criza refugiaților ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
II.3.1. Măsuri operaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 26
II.3.2. Măsuri bugetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
II.3.3. Măsuri de tip juridic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 29
II.4. Situații și statistici privind migrația – analiză comparativă ………………………….. ……………………. 31
III.Nevoia de securitatea a Uniunii Europene criza migranților și capabilitatea militară …………… 35
III.1. Poziția Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
III.2. Riscuri, amenințări și vulnerabilități ………………………….. ………………………….. …………………….. 37
III.3. Capablitatea militară și responsabilitățile instituțiilor din cadrul Ununii Europene ………………. 40
Studiu de caz: Poziția României față de criza refugiaților ………………………….. ………………………….. ……. 43
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 50
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 52

3
Argument

Tematica abordată în cadrul lucrării surpinde evenimente desfășurate în ultimii ani atât
din punct de vedere politic cât și social -economic, cu un accent deosebit pus pe implicațiile
migrației asupra stării de securitate din spațiul Uniunii Europene. Această cercetare dorind o
aprofundare a evenimentelor care au pus în evidență fenomenul “migrației” din ultima perioadă
și mai ales gestionarea acesteia de către Uniunea Europeană .
Evenimentele ultimilor ani au arătat faptul că Uniunea Europeană se confruntă cu o
problemă greu de gestionat , iar rezolvarea nu este atâ t de pasnică precum se credea initial ,
idealurilie și conceptele fundamentale ale contrucției europene s -au trezit puse sub semnul
întrebării cu privire la viabilitatea lor . Astfel l ucrarea de față cercetează, în limitele specific unei
lucrării de licență, această criză a imigranților în spatial European care a determinat o
redinamiraze cel puțin ca perceptie socială a terorismul de tip i slamic în Europa , a
naționalismului ca formă de aparare în fata amenințărilor, cat și fenomenul migrației ilegale
intermediate prin rețelele transna ționale ale crimei organizate .
Astfel, m otivul princ ipal pentru care am ales această temă este reprezentat de importanț a
pe care o are migraț ia asupr a Europei, cum Uniunea Europeană gestionează această criză și ce
măsuri sunt lua te pentru a fi gestionată imigrația spre tarile din centrul ș i vestul Europei pe
termen lung , dar și ce mă suri s -au luat pentru contracararea amenințărilor teroriste.
Fenomenul „ migrație i” din ultimii ani a făcut să iasă în evidență faptul ca Uniunea
Europeană se con fruntă cu o gravă criza a imigranț ilor, drept pentru care a m ales acestă temă
pentru a arăta că această criză a imigranților a afectat E uropa din mai multe puncte de vedere :
economic, social, militar, politic , cultural, dar în mod special în aspectele ce țin de securitate.
Deoarce contextu l global actual a dus la migrația unui val urias de refugiați care au
urmă rit stabilitatea în țările europene, țări care au un potenț ial financiar, economic și social ,
amploarea acestui fenomen și importanța permanentă de analizare și observare devine un
barometru al securității internaționale și naționale totodată .
Lucrarea încearcă o definire a fenomenul ui „migraț ie” care este bine cunoscut în istoria
umanităț ii, pornind în linii mari, de la originile sale , care reprezintă deplas area în masă a unor
triburi sau popo are de pe un teritoriu pe altu î n scopul satisfacerii unor nevoi, până în prezent
având în vedere transformările și dificultățile definirii contemporane, dar poate și mai complicat
de atât, identificarea și evaluarea im pactului real al acestui proces . În trecut migrația era impusă

4
de mediu sau de succesiunea anotimpurilor. Cu tre cerea timpului, fenomenul migraț ie a luat noi
dimensiuni , oamenii au î nceput s a migreze pentru locuri de muncă sau pentru schimbarea
condițiilor de trai. Prin urmare în continuarea licenț ei voi prezenta de câte tipuri este această
migrație ș i voi prezenta un mic istoric al acesteia .
Astfel primul capitol va cuprinde atâ t definiția migrației , cat și tipurile de migrație cu
particularităț ile acesto r tipuri care au generat mobilitatea populației în teritorii precum și
scoaterea în evidență a perioade lor relevante pentru subiect, din istorie, dupa care în capitolul al
II lea va continu a cu gestionarea crizei refugiaților î n Uniunea Europea nă, unde se vor detalia
măsurile operaț ionale, bugetare și juridice care s -au luat, aplicat sau urmează să fie aplicate cu
respe ctarea politicii în domeniul imigraț iei.
În cel de -al III lea capitol voi încerca să prezint mai multe statistici privind migraț ia din
Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană î n perioa da 2010 – 2017 pentru a scoate în evidență cât
de benefică , sau d impotrivă reflectând riscurile ș i amenințările, acestui fenomen pentru Europa ,
analizând totodată și impactul care au dus la mas urile luate de Uniunea Europeană pentru
stoparea acestui fenomen , cât și integrarea refugiaț ilor ajunși î n Europa , astfel î ncat sa se
realizeze o contopire cât mai eficientă între populaț ia Uniunii Europene și noii veniți .
În capitolul IV voi vorbi despre nevoia de secu ritate a Uniunii E uropene unde redau
poziț ia Uniu nii Europene în mediul de securit ate, riscurile, amenințările și vulnerabilitățile de
securitate ș i voi descrie capabilitatea militară a Uniunii Euroepene.
Un obiectiv al acestei teme alese de mine a fost aceea de a cunoaș te nivelul de informare
asupra crizei refugiaților atât î n Europ a cât și în România, poziția pe care o au specialiștii î n
domeniu , cum ar fi specialiștii în politici europene sau ziariș ti, prin identificarea atitudinilor atât
a europenil or cât și a romanilor privind refugiații sosiți în spatiu Shangen și nu î n ultimul rand
voi incerca să arăt poziția României pe care o are vis -a-vis de această situaț ie.
Din punct de vedere metodologic l ucrarea s -a realizat prin studiul documentelor ofici ale
(legi, directive, rapoarte), studiul informațiilor și colectarea lor din mass -media (declara ții de
presa, articole, site -uri) ș i alte documente publice . Totodată am urmărit evenimetele petrecute în
special în ultmii 4 ani cu ajutorul cărților enumerate în bibliografie ș i a art icolelor din ziare,
astfel principalele lucrării bibliogtrafice deosebit de utile în realizarea studiului au fost:
articolele și ideile dezvoltate ca urmare a Conferinței Internaționale Under standing and Tackling
the Migration Cha llenge: Mapping Options for a Resilient Approach din 2017, precum și
lucrarea coordonată de Sorin Bocancea ”Marșul asupra Europei, noile dimensiuni ale migrației”

5
și ceea realizată de Anghel Andreescu, Dan Andreescu și Dan Bardaș ”Efectul Migrației asupra
securității României și a Europei” , editată în 2016.
Toate aceste surse bibliografice fiind deosebit de utile în atingerea obiectivului propus de
această lucrare, ci anume cunoașterea și aprofundarea unui fenomen de maximă actualitate cum
este migrația, fiind însă pe deplin conștienți că un asemen ea subiect nu poate fi surprins intr -o
lucrare cu limitele uneia de licență, subiectul fiind mult mai amplu. Practic, această lucrare se
dorește a fi o mică contribuție la cunoasterea și analizarea amplului proces social – politic
contemporan al migrației să a impactului asupra securității a acestuia.

6
I. Delimitării conceptuale

I.1.Definiri și redefiniri conceptuale asupra ”migrației”

Migraț ia reprezintă cu siguranță un subiect de actualitate pentru societatea contemporană,
însă definirea conceptului deși poate părea simplă conform Dicționarului Explicativ al Limbii
Române și anume: ”Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populații de pe un teritoriu pe
altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare în
masă a unor animale dintr -o regiune într -alta, în vederea reproducerii, a căutării de hrană
etc.;”1se dovedește a fi insuficient definită sau cuprinzătoar e din punct de vedere al impactului
social , politic dar mai ales din perspectiva riscurilor societale pe care le determină . Mișcarea
unui număr de oameni într -o altă țară cu scopul de a se stabili acolo permanent ridică probleme
multiple societății gazdă , cât și grupului migrator . Motivele acestei mișcări pot fi de n atură
politică, economică sau din cauze naturale , pentru realizarea unui trai mai bun2. Ca exemplu
putem da :
a) Din punct de vedere al siguranței avem conflictele armate din țara de origine, cutremre,
epidemii, se cete, foame, etc.
b) Din punct de vedere politic enumăr corupția politică, purificarea etnică, dictatura, etc.
Aici ca exemplu putem da popula ția Republicii Moldova care c ontinua să scadă de la an
la an . Conform unui sondaj unul din trei moldoveni ar dori să plece din țară datorita
mediului social nefavorabil.3
c) Din punct de vede re economic: sărăcia și șomajul . Romania face parte din aceasta
categorie , care de la an la an pierde din ce în ce mai multe persoane datorită dorin ței de a
avea un trai mai bun. Aceștia lasă în urmă copii lipsiți de dragostea părintească, bătrâni
bolnavi și neputincioși, dar și sate goale care dispar de pe hartă si rămân doar în amintirea
lor.4 Pe de altă parte ”Migratia declansata de motivatii economice, din cad rul pietei
europene a muncii, poate fi un instrument eficient in stabilizarea pietei muncii si in
echilibrarea ratei somajului in spatiul zonei euro, dar si in cazul celorlalte state europene

1Dicționarului Explicativ al Limbii Române, Ed Univers Enciclopedic Gold, București, 2009.
2Vezi pe larg: Situația românilor plecați la muncă în străinătate, http://arhiva.euractiv.ro/uniune a-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_10156/DosarMigratia -romanilor -in-Europa -trecut -si-viitor.html ,
accesat la 12.04.2018 .
3 Vezi pe larg : Moldova r ămâne fără oameni, http://www.dw.com/ro/moldova -r%C4%83m%C3%A2ne –
f%C4%83r%C4%83 -oameni/a -18633585 , accesat la 12.04.2018 .
4 Vezi pe larg http://www.mediafax.ro/social/de -ce-pleaca -romanii -la-munca -in-strainatate -pentru -ca-romania -e-
saraca -mizera -corupta -si-lipsita -de-oportunitati -8837442 , accesat la 13.04.2018.

7
afectate. Zona euro si in special statele care sunt cele mai voc ale impotriva imigratiei si a
liberei circulatii pe piata muncii, au cel mai mult de castigat din urma acesteia, avand
beneficii economice majore”5. În același ordine de idei ”un studiu al Organizatiei
Natiunilor Unite arata ca Europa nu va putea iesi din criza fara import de oameni. UE,
pentru a putea face provocarilor economice, va trebui ca in perioada 2015 – 2040 sa
atraga anual 6,1 milioane de specialisti (persoane cu studii superioare, sau calificati intr -o
profesie tehnica).”6
Pe lângă aceste 4 exemple mari ale migrației mai putem enumera și alte cauze ca :
migrația din motive profesionale, educaționale, religioase, sentimentale, infra cționale, având însă
o pondere mai scăzută de-a lungul timpului.
Migrația este un fenomen care a existat dintotd eauna și care s -a manifestat diferit cum ar
fi: transhumanța, atracția exercitată de regiunile bogate asupra populației mai sărace, crizele
politice prin declanșarea unor tulburări la nivel zonal sau continental.
Pornind de la acest e cauz e, put em distinge 2 grupuri ale migraț iilor:
 Migrația individuală care este determinat ă de factori economici ș i care are în componență
migrațiile sezoniere și cele definitive. Cea mai întalnită formă de migraț ie din ace astă
categorie este sub d enumirea de exod rural care se întâlnește în interiorul țărilor. Altă
migrație cunoscută care face parte din aceeași categorie și care are la bază deplasă rile
periodice, dar care nu are legatură cu munca se numește migraț ie de tip turism ș i de tip
pelerinaj;
 Cea de -a doua categorie de migrație se numește migraț ia pe grupuri organizate di n care
fac parte migrațiile războinice, migrațiile crescă torilor de animale sau agricultorilor. Ele
pot fi ritmice.
Migraț ia popu lației este foarte veche. Marile migrații au î nceput din perioadele antice , au
continuat cu p erioada sclavagismului, perioadă în care au luat naștere multe popoare din Asia ș i
Europa și continuând cu raspandirea populației slave în Europa, Peninsula Balcanică unde
remarcam i nvazia mongolilor din Asia ș i Europa.
Urmează marile mișcări de populație din epoca marilor descoperiri geografice, odată cu
descoperirea A mericii. Pentru secolul XIX și î nceputul secolului XX se estimează că au migrat

5 Vezi pe larg: http://www.contributors.ro/global -europa/migratia -pe-piata -fortei -de-munca -o-forta -echilibranta -si-
motor -de-crestere -economica/ , accesat la 14.04.2018.
6 Ibidem.

8
din Europa către America un numă r foarte mare de p ersoane, proce s ce s-a accentuat î n peri oada
1830 – 1850 cu o medie d e 3 milioane de peroane pe an. În această perioadă emigrația europeană
a fost strâns legată de dezvoltarea capitalismului.
Dintre cauzele migraț iilor modern e fac parte:
 Căutarea unui loc d e muncă ;
 Condițiile rele de viață ș i foametea;
 Calamităț ile natural e, cum sunt inundațiile ș i cutremurele;
 Razboiaele;
 Persecuțiile politice, discriminările entice, persecuț iile religioase.7
Deoarece f actorii care stau la baza migrației sunt diferiț i, avem m igrația unde există
factori care atrag dinr -un teritoru spre un alt teritoriu și unde persoanele se numesc imigranți,
pentru că acestia reprezintă totalitatea persoanelor intrate într -o tară , precum și factori care
facilitează ieșirea / exodul unei populaț iei dintr -un terito riu care se numesc emigranți8.
Fenomenul migrație produce efecte atât în țările în care ajung, cât și în țările din care
pleacă. În țările de destinație observă m urmatoarele efecte:
 În primul râ nd ef ectul demografic care reprezintă creșterea populaț iei, m odificarea
componenț ei rasiale, religioase, etc.
 Efectele economice pr in acoperirea locurilor de muncă disponibile și tot odată concurența
cu populația locală. Imigranții de obicei acoperă locurile de muncă evitate de populația
din zonă .
 Efecte sociale care sunt diversificate deoarece emigranții au o cultură diferită atât în arta
culinară, religie cat și î n sport sau spectacole . Pentru ca ei sunt marginalizați atât prin
locul de cazare cât și prin relaț ia de socializare care este foarte greoaie, statele care au
acceptat imigr anți au politici special e de integrare cum ar fi învăț area limbii din statul
respective.
 Un alt efect este reprezen tat de efectul sanitar pentru că o dată cu intrarea imigranț ilor, ei
pot aduce boli noi la care populația băstinașă nu are imun itate, dar se poate produce ș i
fenomenul invers, ei pot contacta boli la care nu au i munitate, de aceea la intrarea într -o
țară nouă pentru imigranț i sunt controale obligatorii medicale încâ de la solicitarea vizei
de intrare.

7 Vezi pe larg : http://istorie -bacalaureat -manual.ro/migratii -in-lumea -contemporana.html , accesat la 29.03.2018.
8 Vezi pe larg: http://www.academia.edu/25243009/MIGRATIILE_IN_LUMEA_CONTEMPORANA , accesat la
29.03.2018.

9
Iar ăn țările de unde pleacă migranți sunt observabile în funcție de amploarea
fenomenului următoarele efecte:
 Efectul demografic ar trebui să fie invers proporțional ca în țara de destinație, dar
specialiștii au constatat, î n general , emigranț ii sunt mai rari semnificativi î n raport cu
populația. Exemplu il avem în războiul din Iugoslavia când un sfert din populație a
migrat că tre exterior din zona Bosnia Herț egovina.
 Efectul economi c este un efect benefic pentru țara de origine pentru că emigranții care
pleacătrimit bani fam iliilor de acasă. Dacă aici avem un efect pozitiv pentru aceste
fonduri care echivalează cu banii încasați din exporturi, în cadrul acestui efect avem și un
efect negativ care îl reprezintă capitalul uman care pleacă ș i care poate crea anumite
dezechilibr e economice.
 Efectul social reprezintă unul dintre cele care au o pondere negativă foarte mare pentru că
modifică relaț iile dintre oameni, cum ar fi: relația dintre părinte – copil, soț – soție, etc.9
După anii 1930 se conturează o zonă de atracție a emigranț ilor spre Eu rorpa de vest, mai
exact spre Franța, Anglia, Belgia și Elveț ia.
I.2. Istoric
Perioada conflictelor majore de pe teritoriului Europei, au determinat în fața amenințării
războiului, sau în fața spectrului sărăciei cauzate de crize economice, fie ca vorbim de primul
război sau cel de -al Doilea Război Mondial , mișcări majore de populație dint r-o regiune în alta
sau chiar de pe un continent pe altul. Emigarea europenilor în primele deceni ale secolului XX în
America dintre care și foarte multi români10 sau exodul populației evreiești spre noul lor stat
creat în 1948 , sunt exemple elocvente pentr u a descrie fenomenul per ansamblu, dar foarte
diferite de situația actuală, cel puțin din perspectiva contextului de securitate la nivelul uniunii
europene.
Un al t exemplu de migrație mare în E uropa contemporană a fos t acela al polonezilor
pentru că statul lor a fost ocupat de Germania și U.R.S.S când ruș ii au expulzat 12 milioane de
polonezi din te ritoriile anexate, iar nemții au exterminat evreii polonezi aproape î n totalitate.11
Dupa cel de -al Doilea Război Mondial , o data cu afluența mare de imigranți, imigranții
sunt imparțiți în două tabere: imigranții ilegali și imigranții legali. Dacă despre imigranții legali

9 Vezi pe larg: http://istorie -bacalaureat -manual.ro/migratii -in-lumea -contemporana.html , accesat la 29.04.2018.
10 Vezi pe larg: http://adevarul.ro/locale/alba -iulia/marea -migratie -ardeleneasca -america -ales-zeci-mii-romani -calea –
strainatatii -inceputul -secolului -xx-1_569a6ae137115986c68e4249/index.html , accesat la 29.04.2018.
11 Vezi pe larg: https://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_sovietic%C4%83_a_Poloniei accesat la 30.04.201 8.

10
stim că sunt cei care respectă procedurile de intrare și ședere între frontierele unei țări,
descoperim că imigranț ii ilegali reprez intă persoane care intrăpe teritoriu Uniunii Europene fără
autorizație sau viză necesară sau a caror sedere depașește termenul stabilit de viză . Printre acești
imigranți se infiltrează ș i terori știi care fac parte din diferite organizaț ii pentru a se impun e pe
plan mondial.
În această perioadă putem exemplifica că E uropa a cunoscut un mare v al de refugiați în
perioada de după cel de -Al Doilea -lea Război Mondial ca urmare a teritoriilor d evastate de lupte.
Aceștia au pără sit Europa și s -au instalat mare parte în nord – vestul Eur opei. Acestă migrație a
dus ca î n perioada următoare terminării războiului Mondial , Europa să aibă nevoie de forță de
muncă pentru reconstrucție ducând la dezvoltarea imigrărilor din răsărit .
Se observă că perioada de după celde-al Doilea Ră zboi Mondial , Europa Occidentală a
avut o creștere de muncitori imigranț i, drept pentru care au fost dezvoltate diferite programe de
primire a acestor imigranț i.
În secolul XIX populația mondială a crescut apreciabil. Global acastă creșter e nu a fost
resimțită peste tot la f el. Pe de o parte repartizarea și evoluția acestei creșteri a urmat dinamica
populației din zona lumii a III -a, iar pe altă parte a fost sub influența îmbătrânirii prog resive , a
populației din zonele cele mai bogate ducâ nd la dependența de cerințele de imigrări.
În perioada interbelica, î n Franța s -a creat Societatea Generală a Imigranț ilor drept pentu
care în perioada 1945 – 1974 această societate a fost susținută de o politică de imigrație durabilă .
Ca exemplu avem moda litatea de obținere a permisului de munc ă era foarte usoară, după anii
1960 se construiau locuințe pentru muncitorii imigranț i.
Putem constata că de la cel de -al Doilea Ră zboi Mondial până în perioad anilor 19 70
reconstrucția țărilor din Europa afectate de război cum ar fi Angliza, Franța, Germania cât și
susținerea economiilor acestora au folosit forță de muncă provenită din imigranți favorizând
astfel imigrarea temporară prin adoptarea uneilegislații riguroase luând naștere permisele de
drept de muncă p entru anumite perioade. A cestă perioadă este marcată de fluxul migrator
demografic de tipul intercontinental.
În anii 1970 – 1980 migrația intercontinentală scade pentru că este întreruptă recrutarea
forței de muncă străine și se optează pentru întoarcere a străinilor în tărole lor de origine. Acest
lucru se datorează crizei economice produse de scu mpirea petrolului provenit din ță rile arabe.

11
Perioada comunistă din Europa Ceantrală ș i de Est a favorizat plecarea mas ivă a
persoanelor cu situaț ie material ă bună ș i a intelectualilor care nu au fost de acord cu regimul
comunist . Conform i deologiei marxist -leniniste aceștia erau considerați dușmani ai poporului și
erau vânți de că tre regimul comunist. Cei care plecau din țările comuniste se orientau că tre
statele occidentale unde primeau azil politic.
Începutul anilor 1980 este definit de creșterea mare de azil politic datorită conflictelor din
lume. O altă caracterizare a acestei perioade este aceea că Europa de nord a devenit importatoare
de mână de lucr u și de pe celelalte continente.
După căderea Zidului Berlinului ia naștere un val puternic de emigrație dinspre țările
membr e ale Tratatului de la Varșovia spre țările occidentale.
În ultimele decenii se ivește o problemă nouă în cadrul migrațiilor, adic ă migrația ilegală.
Odaă a cu dezvoltarea migrației legale s -a dezvoltat si migrația ilegală ceea ce a făcut ca unul din
obiectivele primordiale ale Uniuni Europene să aibe o politică europeană în materie de migrație
care se baz ează pe solidaritate și să fi e într-o perspectivă a viitorului. Această politică de
migrație trebuie să urmărească și să stabilească o abordare calculată a imaginației legale și a celei
clandestine conform articolelor 79 ș i 80 din tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.12
Începând cu anii 80 prima tară din Europa care s -a confruntat cel mai des cu migrația
ilegală a fost Italia unde valuri succesive de albanez, marocani, tu nisiei, somalezi asaltau această
țară. Acest lucru se datorează faptului că Italia era cea mai apropiată de coastele Africii.
După prăbuțirea comunismului ș i a razboiului din Iugoslavia se înregistrează o altă
plecare de mii de refugiați, în special albanezii din Cosovo și musulmanii din Bosnia –
Herțegovina.
Pe celelalte continente se produce un fenomen ase mănător cum ar fi în Asia de sud unde
Orientul Mijlociu rămâne o a doua opțiune și țări ca Tailanda, Indonezia, Malaezia, sunt țările de
emigrație pe când Singapore, Taiwanul sunt țările de imigrare.
În perioada 1995 – 2000 țările dezvoltate ale lumii au preuat aproximativ 2,3 milioane
deimigranți din țările slab dezvoltate. Acesta se datorează pe de o parte dezvoltări tehnologiei
informației și comunicației cât și a sănătății si educației pentru că aceste sectoare au necesitat
forță de muncă calificată , in paralel a crescut și cererea de fo rță de muncă necalificată proven ită
din imigranți pentru domeniile agricultură, construcții, servicii casnice, etc.

12 Anexa 1

12
Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu situații diferite î n ceea ce privește
migrația dup ăanul 2000. Rezolvarea acestei probleme rămâne un obiectiv ambițios pentru
stabilirea unei abordări comune a managementului migrației și armonizarea politicilor privind
migrația statelor membre devenind stringentă în viitor pentru că economiile stat elor me mbre au
nevoie de lucrători, migranți tot mai mult în special în zonele cu populație îmbătrânită.
Mai putin vorbită este migrația forțată unde diaspora reprezintă cumulul de populație de
origine etnică aflată în străină tate. Exilu l este definit ca emigrar ea forțată a unei persoane, de
aceea definim astăzi diaspora romanească ca fiind aproximativ 10 -12 milioane de persoane
compusă din oameni din diferite categorii sociale.
Componența diasporei româneș ti din z ilele de astăzi este diferită de perioada comunis tă
unde oamenii erau în general persoane politice și de cea interbelică unde p ersoanele erau oameni
de cultură .
După cum observăm acest fenomen al migrației a avut dezvoltări și tendințe diferite în
funcție de perioadă, cauză și a fost influențată ș i de r egiunea din care a luat naștere sau în care
s-a dezvoltat.
Cu toate acestea , Uniunea Europeană a încercat să trateze migraț ia astfel încat acest
fenomen să nu prezinte o problemă pentru Europa. Bazele Uniunii Europene s -au fundamentat
pe o filozofie a liberei circulații a cetățenilor statelor membre î n spatiul European. Lucrul acesta
s-a realizat prin Tratatul d e la Roma13. Numeroasele reglemntări comunitare, convenții
internaț ionale sau tratate care au urmat au co ntribuit la facilitatea circulației pers oanelor în
Uniunea Europeană făcând ca migrația ș i azilul să capete un loc principal pe agenda politică a
Uniunii Europene. Prin Tratatul de la Amsterdam comunitatea Europeană a stabilit politici
comune în domeniul azilului și migrației pentru că Uniunea E uropeană crede ca o abordare
directă și cuprinză toare este de dorit pentru gesti onarea acestui fenomen al migraț iei.
Statele membre ale U niunii Europene stabilesc condițiile în care cetăț enii altor state au
voie s ă intre și să locuiască pe teritoriile lor, dar tot odată au drepturi și obligaț ii și trebuie să
asigure accesul la informaț ii pentru persoanele vizate precum ș i mecanismele de control
functionale.
Instrumentele care au rol esenț ial pentru reducerea presiunii migraț iei sunt :

13Vezi pe larg: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0023 , accesat la 30.04.2018 .

13
 Politicile exterene ș i programele actuale ale comunității Europene în spr ijinul drepturilor
omului;
 Consolidarea democraț iei;
 Crearea locurilor de muncă ;
 Reducerea sără ciei.
Utilizare a acestor instrumente trebuie să fie eficientă pentru a avea un efect cu rezultate poz itive.
Menț inerea principiului liberei circulații a persoa nelor prin crearea unei pieț e comune
prin armonizarea treptată a politicil or economice a statelor membre î n Tratatul Instituind
Comunitatea Economică Europeană este unul din obiectivele prioritare. Chiar dacă acesta
reprezintă un obiectiv ambiț ios pentru că statele membre a le Uniunii Europene se confruntă cu
situații foarte diferite în ceea ce privește migrația, stabilirea unei abordă ri co mune privind
managementul migrației ș i armoni zarea politicilor privi nd migrația reprezintă unul dintre cel mai
important subiect de rezolva t al Uniunii Europene, pentru că această rezolvare va deveni
stringentă î n viitor .
Programul de la Haga , adoptat de Consiliul European din noiembrie 2004 , cere Comisiei
Europene să elaboreze un plan de politici privind migrația legală unde să fie specificate
procedurile cu raspundere imediată pentru cererile fluctuante de lucratori pe piaț a muncii.14
Astfel în 2005 ia nastere Cartea Verde unde Uniunea Europeană încercă să gestioneze migrația
economică .
În perioada imediată a anului 2005 , migrația economică contribuie direct la dezvoltarea
economică ș i social a a Uniunii Europene. Deoarece începând cu anul 2010 vârsta populației
angajate a î nceput sa fie în scă dere, Uniunea Europeana a trebuit să ia î n vede re ca regiunile
dezvoltate din î ntreaga lume să atragă imigranți pentru aș i acoperi nevoile economice. D in acest
motiv Uniunea Europeană trebuie să asigure o politică de migrație economică prin car e să
asigure migrantului un st atut le gal, drepturi garantate și sprijinirea integrării imigranților admiș i.
Cartea verde nu susține în niciun fel ideea că Uniunea Europeană trebuie săș i deschidă
porțile spre o migrație economică fără restricț ii, de aceea st atele membre rămân responsabile
pentru numărul cetățenilor imigranți admiș i.
Sunt necesare diferite etape suplimentare pent ru armonizarea politicilor fiecărui stat ș i
pentru elabo rarea unei politici comunitare în domeniul migraț iei. Deciziile prolitice la migrația

14 Vezi pe larg: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52008PC0380 , accesat in
01.05.2018 .

14
internaț ional ă vor avea o maxima importanță în urmatoarea perioadă, pentru ca dimensiunile ș i
nivelul fluxurilor migratoare contempo rane au posibilitatea de a apăra o lipsă de inț elegere a
fenomenului.

Sursa:
http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Statistics_o n_enforcement_of_immigra
tion_legislation

15
II.Gestionarea refugiaților din Uniunea Europeană

II.1. Politica în domeniul migraț iei
Odată cu amploarea fenomenul de migrație apar și politicile în domeniul migrației unde
Uniunea Europană , pentru gestionarea eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migrației și
azilului la preluarea mandatului de Președinte al Comisiei Europene, Jean -Claude Juncker a
anunțat migrația și problematica refugiaților ca fiind una din cele 10 priorități ale programului
politic al Comisiei Europene și intenția de a elabora o nouă politică a UE în aceste domenii.
Astfel, la 13 mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă Europeană pentru
Migrație.15
În Trata tul privind Funcț ionar ea Uniunii Europene la art. 79 și 80 se vorbeș te despre
migrația legală unde Uniunea Europeană dezvoltă o politică de imigrare prin care stabilește
condiț iile de intrare s i de ședere a imigranț ilor. Aici se stabile ste cum se face integrarea lor ș i ce
poate oferi Uniunea Europeană astfe încâ t sederea lor să devină legală pe teritoriul Uniuni
Europene , chiar dacă avem în art. 79 din Tratatul privind Funcț ionarea Uniunii Euroe pne mă suri
ce tre buiesc respectate privind condițiile de intrate și ședere, acordarea vizelor ș i permiselor
pentru reinteg rarea familiilor, comb aterea traficului de persoane, în special de femei și copii nu
găsim prevederi care să facă legă tura dintre disp ozițiile legislative și reglementările la nivel
internațional . De aici observăm că una din datoriile actuale și de o importanță majoră a Uniunii
Europene este aceea de combatere a migraț iei clandestine printr -o politică eficace astfel încât să
se respecte î n totalitate drepturile fundamentale.16
Tot î n art. 79 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene gă sim un a cord de
readmisie un de observam ca Uniunea Europeană are capacitatea de a încheia cu terțe țări
înțelegeri priv ind readmisia azilanț ilor care nu indeplinesc condițiile de intrare și ședere în statele
Uniunii Europene. Și totuș i la art.79 alin. 4 Parlament ul European și Consiliul au stabilit măsuri
de sprijinire a imigranților legali, cu toate că î n alin. 5 nu se pr evede numarul de imigranți pe
care fieare țară sa -l accepte.17

15 Vezi pe larg: https://www.ma e.ro/node/35902 accesat la 201.04.2018.
16Vezi pe larg: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT , accesat in
20.04.2018.
17 Anexa 1

16
La art. 80 Uniunea Europeană trebuie să urmarească și să stabilească o tratare ra țională
asupra fenomenului migrației legale ș i a combaterii clandestine prin garantarea unui tratament
corect al r esortisanților țărilor terțe cu viză legală î n statel e Uniunii Europene. Drepturile și
obligațiile pentru imigranț ii legali pot fi comparabile cu cele ale cetăț enilor Uniunii Europene
pentru că la elaborarea lor Uniunea Europeană a urmă rit un nivel uniform .18
În ceea ce privește răspunderea în domeniul imigrației între statele membre acesta se
realizează conform principiului solidarității inclu siv cel cu implicații financiare iar acestă
raspundere are la baza ar t. 80 din Tratatul privind Funcț ionarea Uniun ii Europene .
În anul 2014 Consil iul European a adoptat „orientările strategice ale planificării
legislative și operaționale în cadrul spațiul ui de libertate, securitate ș i justitie”19 pentru perioada
anilor 2014 – 2020 cu respectarea ș i aplicarea instrumentelor jurid ice și a mă surilor existente ca
urmare a necesității edificării abordării globale a migraț iei unde se ofera protecț ie celor care au
nevoie , excluzâ ndu-i pe cei clandestini astfel încât gestionarea frontierelor să fie cât mai
eficientă .
Pe 23 aprilie 2015 Consiliul European a propus statelor membre un plan de actiune de 10
puncte prin care acestea s -au învoit să ia măsuri pentru salv area vieților migranților. O lună mai
târziu Com isia a publicat Agenda Europeană privind Migraț ia unde ve dem că s -au luat mă suri pe
termen mediu și lung si sunt: managementul frontierelor, stabilirea unei politici comune solide
prin dezvoltarea celei e xistente privind azilul emigranț ilor, stabil irea unei noi politici de migrație
legală astfel încât să se indeplinească urmatoarele criterii: să fie sigure, să se îndeplinească rapid
și să fie puț in costisitoare.20
Un alt tip de măsuri au fost cele de urgență din care fac parte triplarea resurselor și
capacităților în baza unui buget rectificat pentru anul 2015 ș i 2016. Aceste resurse a u fost
propuse, aprobate și folosite pentru operațiunile Triton ș i Poseidon, pe alta parte s-a adoptat un
program de reloc are pe ntru persoanele imi grante care au avut nevoie acută de protecți a Uniunii
Europene. Aici putem aminti de declaraț ia Presedintelui Donal Tusck, de la conferinta de presă a
reuniunii extraordinare a Consiliului European din 23 aprilie 2015 care a su bliniat fa ptul ca
„salvarea vieților oamenilor nevinovați reprezintă priorita tea numarul 1. Dar salvarea vieț ii nu se

18 Anex a 1.
19Vezi pe larg: http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.12.3.pdf ,
20 Vezi pe larg : http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.12.3.pdf , accesat..

17
limitea ză la salvarea oamenilor pe mare . Ea inseamna stoparea traficanților și abordarea
migraț iei neregulamentare .”21
O altă propuner e a fost aceea de a evalua opeațiunile propuse a se desfățura în Marea
Mediterană pentru a lichida grupările de cală uze secrete pentru a nu se mai putea desfăș ura a stfel
de contrabanda cu imigranț i.
În anul 2016 Uniuea Europeană a reviz uit Dir ectivele privind Cartea Alb astră (intrarea și
șederea lucrătorilor înalt calificaț i) pentr u a atrage antreprenori de top în Uniunea Europeană
astfel încâ t să se obțină o legătură câ t mai cooperantă cu principalele țări de origine. Cu această
ocazie descoperim că din anul 2008 până î n prezent s -au propus ș i adoptat un numar important
de Directive cu acestă temă a imigrație și a azilului, urmând ca în funcț ie de problemele ce se vor
ivi în Uniunea Europeană să revizuiască acele Directive care nu mai indeplinesc nevoile statelor
membre ale Uniunii Europene.
După cum am vazut, în anul 2009 Comisia Europeană a inițiat o procedură rapidă prin
care să ajute imigran ții numi ndu-se Cartea Albastra Europeană. Această Carte Albastră
Europeană cuprinde condițiile de intrare și ședere a resortisan ților din statele terțe aprobate și
care au la bază proceduri rapide de elaborar e a permiselor speciale de muncă și ș edere. Tot aici
se specifică ce condiții au resortisanții astfel încât locul de munca garantat să fie pe măsura
califică rilor.22 Aceste Dire ctive au fost modificate și în anul 2016 a fost depus primul raport
privind aplicarea acestora urmâ nd ca pentru Directivele privind pe rmisele de ședere să fie
prezentat raportul în funcț ie de perio ada pentru care a fost elaborată directiva.
O altă Diretiv ă care a fost modificată , a fost aceea de a se reglementa dreptul la
reintregirea familiei pentru că s-a constatat faptul ca Direc tiva emisă î n anul 2003 nu era corect
aplicată sau nu se putea aplica de către statele membre astfel încât în ianuarie 2015 Fo ruml
European a deveni t Forumul European pentru Migrație. În această perioadă forumul și -a lărgit
aria de acț iune pentru ajutorarea sta telor terț e, cam 20 de milioane, acei resortisanți care au
șederea legală pe teritoriul Uniunii Europene.
Putem concluzion a ca politica in domeniul migrației este î n contin uă dezvoltare ș i
schimbare, iar Uniunea Europeană negociază și î ncheie permanent cu toate țările de origine ș i de
tranzit acorduri de readm isie pentru retrimiterea migranților clandestini și coope rează pentru
combaterea traficului de persoane. Toate acordurile î ncheiate au induse angaj amente de

21Vezi pe larg: http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european -council/2015/04/23/ , accesat la 02 .05.2018 .
22 Vezi pe larg: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:l14573 , accesat la 21.04.2018 .

18
reciprocitate astfel încâ t cooperarea din tre Uniunea Europeană și țările terțe partenere să fie cât
mai eficientă și fără piedici.
Philippe Legrain în rapor tul său publicat î n 18 mai 201 6 sub denumirea de “tent
foundation and open political economy network” constat beneficii economice semnifica tive
pentru țările din Uniunea Europeană care acceptă refugiaț i. Acest raport este primul raport în
care se arată ca refugiaț ii pot co ntribui la dezvoltarea economică . “Refugiații sunt adesea văzuți
ca o povară ce trebuie să fie asumată, fie evitată pe când defapt ei sunt o reală oportunitate. Cu o
investiție sustenabilă și în politici înțelepte, refugiaț ii capabili de a presta munci grele la toate
nivelurile de calificare pot contribui mult la dezvoltarea economiei, a interprinderilor individuale
și a sectorului public”23 este de pă rere Legraine.
Pachetele de mă suri antiteroriste adoptate de Uniunea Europe ană reprezintă efortul depus
de toate orga nismele de a construi o legislație în domeniul luptei î mportriva terorismului din care
fac parte :
 Strategia europeană antiterorism – an 2005;
 Strategia europeană privind securitatea inter nă – an 2010;
 Strategia europeană privind combaterea radicalizării și recrutării – an 2005 completată în
2008 ș i 2014;
 Strategia Uniunii Europene de securitate intern ă pe perioada 2015 – 2020 – an 2015;
 Agenția europeană privind securitatea – an 2015;
 Strategia globală a Uniunii Europene – an 2016.
Toate masurile cuprinse î n cadrul acestor strategii privind combaterea terorismului la nivel
Euro pean au un grad mare de continu itate de la prmiul pana la ultimul pachet.
Ultimele mă suri antiteroriste adoptat e de Uniunea Eur opeană sunt:
A. Combate rea principalei surse de amenințare teroristă internă prin eliminarea teroristilor
străini proveniți din Uniunea Europeană24. Amenințarea reprezentată de teorirștii străini
proveninți din Uniunea Europeană privind securitat ea europeană ș i a statelor membre este
una mult dimensională și complexă care se referă la:

23Vezi pe larg : http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/politici -economie , accesat pe data: 06.06.2018
24 Dr. Simona R. Soare, Drd. Claudia M. Postelnicu, Impactul noilor masuri de combatere a fenomenului terrorist,
propuse la nivel Europea n asupra liberei circulate , Institutul European din Romania 2016, p. 35.

19
a) mobilitatea transfrontalieră a teroristilor atât în spatiul European cât și în afara
acestuia în zonele unde se pot antrena și lupta alături de organizaț iile teroriste;25
b) folosirea mediului c ibernetic, a mijloacelor media și a reț elelor de socializare
pentru a stabili legături cu organizațiile teroriste de care aparț in atât pentru a
implementa teoriile lor radical e în societatea gazdă cât și pentru finanțarea ș i
recuruta rea de noi susțină tori ai ideologiilor lor;26
c) măsuri care nu există la nivel european și internațional pentru activitățile
infracționale pe care teroriștii le desfasoară pe parcursul deplasărilor î n zonele de
conflict ca de exemplu : Siria, Irak, Libia, Y emen.27
d) proced urile greoaie utilizate de agențiile naționale ș i cel e europene de profil
pentru strâ ngerea dovezilor necesare trimiterii în judecată și condamnarea
teroriș tilor.28
Pentru că aceștia sunt cetățeni e uropeni ca re au dreptul la libera circulație î n interiorul și
în afara teritoriului European și î n lipsa unor instrumente cu care rutele lor de calatorie
săpoată fi inregistrate , făcea dificilă monitorizarea acestora de către autoritățile naționale
la întoarcerea acestora în țara de domiciliu de aceea agen da europ eană privind securitatea
a avut nevoie de un pachet de mă suri c a un raspuns judiciar la amenințarea teroristă.
Rezoluția 2178/2014 cuprinde acț iuni specifice pentru a preveni “recrutarea, organizarea,
transportul s au echiparea persoanelor care călătoresc î ntr-un stat, altul decat cel al căror
cetățeni sau rezidenț i sunt cu scopul de a realiza, plă nui sau participa la acte teroriste .”29
B. Controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene30, care are ca scop prevenirea
accesului persoanelor teroriste pe teritor iul statelor europene pentru a planifica atentate
teror iste sau pentru a implementa mișcă ri de radicalizare printre comunitățile de
imigranț i. Ultimul pachet de mas uri adoptat de comisia Europeană de protejarea
frontierelor Uniunii Europene, dar ș i a spațiului Schengen a fos t adoptat pe 15 decembrie
2015 și se numeș te Pachetul Europ ean de Control al Frontierelor și Paza de Coastă .
C. Prevenrea radicalizarii si a extremismului violent la nivelul Uniunii Europene
„Terorismul în Europa se hrănește din ideologiile extremiste. Acțiunea UE împotriva
terorismului trebuie așadar să vizeze cauzele de bază ale extremismului prin intermediul

25 Ibidem.
26 Dr. Simona R. Soare, Drd. Claudia M. Postelnicu, Impactul noilor masuri de combatere a fenomenului terrorist,
propuse la nivel European asupra liberei circulate , Institutul European din Romania 2016, p. 36.
27 Ibidem.
28 Ibidem.
29Ibidem , p. 37.
30 Idem .

20
unor măsuri preventive. Pe întregul teritoriu al UE, legătura dintre radicalizare ș i violența
extremistă devine din ce în ce mai clară.”31 De aceea combaterea radicalizării și
extremismului a fă cut obiectul unei noi strategii a Uniunii Europe ne care au inclus
urmatoarele mă suri:
 În cadrul măsurilor ș i politicilor pentru educație, tineret și cultură ale Uniunii
Europene au fost regândite priorităț ile cu privire la mesa jele politice
antiradicalizare și extremism în urma că reia unele dintre statele membre au
dezvoltat strategii aprofundate pentru a combate aceste fenomene. Exem plu avem
Marea Britanie care a înființ at o unitate de cyberhackeri care se ocu pau cu
identificarea metodelor și rețelelor de rectrutare și destabilizarea rețelelor
teroriste.32
 Efici entizarea centrului de excelență a reț elei de sensibil izare ș i radicalizare –
rețea umbrel ă la nivelul Uniunii Europene .33
 Extinderea și aprofundarea cooperării în domeniul combaterii radicalizării ș i
extremismului cu state din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Africa de Nord.34
Potrivit Rezoluției Parlamentului European privind măsurile antiteroriste, sunt esențiale
măsuri specifice pentru „a gestiona în mod cuprinzător factorii fundamentali ai radicalizării care
conduc la extremism violent, precum dezvoltarea coeziunii sociale, includere, toleranță politică
și religioasă, evitarea apariț iei ghetourilor, analizarea și contrabalansarea incitării online la
înfăptuirea de acte de terorism, prevenirea călătoriilor cetățenilor europeni pentru a se alătura
organizațiilor teroriste, prevenirea și înnăbușirea recrutării și angajării în conflicte a rmate,
perturbarea sprijinului financiar pentru organizațiile teroriste sau pentru persoane care aspiră să li
se alăture, asigurarea unei urmăriri penale ferme acolo unde este cazul și furnizarea
instrumentelor adecvate agențiilor de implementare a legii p entru a putea să -și îndeplinească
datoria cu deplin respect pentru drepturile fundamentale ale omului.”35
II.2. Criza refugiaților

Conflictele d in țările situate in nordul Africii inițiate de mișcarile numite Primăvara araba
din 2010 și din Orientul Mijlociu au facut să ia naș tere un fenomen politic social sub denumirea
de criză a refugiaț ilor. Princip alele motive fiind situația conflictuală, nivelul de sărăcie cât și

31Dr. Simona R. Soare, Drd. Claudia M. Postelnicu, Impactul noilor masuri de combatere a fenomenului terrorist,
propuse la nivel European asupra liberei circulate , Insttutul European din Romania 2016, p. 45.
32 Ibidem .
33 Ibidem , p. 46.
34 Ibidem.
35 Ibidem , p. 45.

21
încalcarea dre pturilor omului din aceste zone, dar și o nouă oportunitate pentru
fundamentalismul islamic de a se inflitra în ceea ce ei consideră bastioanele occidentului .
Începan d cu anul 2010 culminând în 2015 -2016 s-au înmulțit emigranții fără doc umente
legale proveniți din Africa ș i Orientul Mijl ociu care au trecut fraudu los prin Turc ia și Grecia
forțând Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperă rii Operative la Frontierele Externe ale
Statelo r Membre ale Uniunii Europene să ia măsuri și să întărească controlul la granițe. Situația
culminând cu mă suri socotite radicale , în ultimii ani cum ar fi: ridicarea gardurilor la frontiere,
Ungaria, Bulgaria ș i Austria actionând în afara spectrului operațional european, motivându -și
pozițiile prin apărarea interesului și securității naționale.
Această criză a refugiaților este considerată una dintre cele mai mari crize dupa cel de -al
Doilea Razboi Mondial. Ea s -a dezvoltat pe urmatoarele etape :
 În anul 2 010 au luat naștere revolte ș i proteste antiguver namentale sub denumirea de
Primăvara Arabă . Începâ nd cu anul 2010 descoperim mai multe f eluri de conflicte care
dezvoltă acestă criză a refugiaților. P rimul conflict este Revoluția Iasomiei care are la
bază conflicte le interne din Primăvara Arabă, iar ță rile care au ponderea semnificativă în
acestă revoluț ie a Iasomiei sunt: Turcia, Maroc, Libia , Egipt . Un alt conflict tot din acestă
zonă este Razboiul I ntern pe teme religioase sau etnice. U rmează conflictele îngheț ate
cum sunt Transnistri a, Kosovo, Gagauzia, conflicte î n curs din care fac parte conflict ele
Sirira – Irak (ISIS),
 În anul 2011 î ncepe un exod din ce în ce mai accentuat , iar după regimul Gaddafi, Libia
devine un teritoriu favorit al traficaților de imigranț i;
 În anul 2012 refugiaț ii sirieni din zonele de conflict imigrează către Libia. În Kurdistan ia
naștere tabăra de refugiați de l a Doniz, iar î n Japonia se desc hide o altă tabără „capabilă
să ofere adapost pentru circa 113.000 de persoane”36;
 În anul 2013 U.N.I.C.E.F atrage atenția că un numă r foarte m are de copii iau parte la
migraț ie, sub denumirea Children of Siria. Tot mai mulți migranți sirieni părăsesc ț ara în
urma razboiului chiar dacă prin î ncercare a lor de a forta trecerea granițelor își pierd viaț a.
În acestă perioadă guvernul turc decide construire a unui zid î n zona conflictelor.
 Din 2013 î n Europa se dezvoltă cele mai mar i mișcări de masă de oameni de după cel de
– Al Doilea Război Mondial . Foart e mulți refugiați și migranți, peste 1 milion, au intrat
pe teritoriul Uniunii Europene doar în 2014 . Acești refugiați și migranți provin din Siria

36Sorin Bocancea, Marșul asupra Europei. Noile măsuri ale migrației , Editura Headline, Iasi 2016, p. 76.

22
și alte țări aflate în dificult ate, majoritatea fugind de război și de teroarea provocată de
acesta.
Pentru a face față acestor refugiați ș i migranți , Uniunea Europeană a fost nevoită să ia o
serie de măsuri pentru a depăși acestă criză cum ar fi :
a) Soluționarea cauzelor profunde ale crizei ;
b) Sporirea ajutorului acordat celor care au nevoie de asist ență umanitară cum sunt refugia ții
și migranții;
c) Aprobarea de măsuri pentru relocarea solicitanților de azil din Uniunea Europeană;
d) Îmbunătățirea securității la graniță prin dezvoltarea pazei de froniteră și de coastă având
ca obiectiv combatarea traficului d e persoane și tot odată siguranț a intrării pe teritoriu
Uniunii Europene.
Cu toatecă statele membre sunt responsabile cu analizarea cererilor de azil și
soluționareaacestora culminând cu h otărârea cine v -a beneficia de proteție, Uniunea Europeană
s-a confruntat și cu persoane care au sosit în Europa dar care nu au nevoie de protecție pentru că
aceste persoane și -au părăsit țara pentru a -și îmbunătăți traiul. Aceștia fac parte dintre migranț ii
economici și nu întotdeauna cererea lor de azil a fost soluționată favorabil. Acest lucru a făcut ca
guvernele naționale să fie obligate de ai transfera în țara lor de o rigine sau într -o altă țară pe care
au tranzitat -o dar cu statut de țară sigură.
 În anul 2014 numarul refugiaț ilor atinge cifra de 1 milion de persoane. În acestă perioadă
Marea Britanie presează Italia să renunțe la căutările și salvările de imigranți care au
început î n anul 2013 ș i s-a numi t „Marea Nostrum”. Tot acum se înregistrează un număr
de cereri record de azil în Uniunea Europeană ;
 Anul 2015 iese în evidență prin construirea gardurilor de sârmă ghimpată la graniț ele
Uniu nii Europene. Ungaria construiește la granița cu Serbia, Bulgaria la graniț a cu Turcia
și Austria la granița cu Slovenia și Macedonia la graniț a cu Grecia.
Mom entul important care a facut să se vadă și să se perceapă intreaga dimensiune
istorică a crizei refugiaților a fost în luna aprilie din 2015 câ nd foarte mulți imigranți au strabătut
Marea Mediterană cu ajutor ul ambarcaț iunilor d e dimensiuni diferite, dar aces t epis od s-a soldat
și cu un incident de proporț ii mari din care au rezultat circa 1200 de victime și 10 morț i conform
site-ului BBC.

23
„Indifer ent daca sunt refugiați sau migranți, toți fug de amenințarea continuă , respectiv de
lipsa mijloacelor de trai din țările de origine, asumându -și riscul de a t ranversa zone de conflict
sau mările în ambarcațiuni nesigure, pline până la refuz.”37
Uniunea Eur opeană ia decizia de relocare a încă 120.000 de imigranț i. Ace asta se
propune a se face conform un or cote obligatorii la care România, Slovacia, Ungaria ș i Slovacia
nu sunt de aco rd cu acesta relocare, o singură țară abținându -se de la vot și aceea fiind Finlanda.
Se observă că în anul 2015 „numărul de imigranți care trec din Turcia î n Grecia a crescut
de 20 de ori față de anul 2014”38.
„Au fost indicate mai multe cauze ale fenomenului. Cauza primă ar fi chemarea
Germaniei, mes ajul ca nu ar mai turna imigranț ii statelor europene pe unde au intrat, potrivit
regulilor Schengen ș i regulament ului Dublin. Apoi s -a facut greșeala anunțării numă rului. ”39 Tot
în anul 2015 are loc un atentat mare la P aris, după care procentul de acceptare scade.
Comisia Europeană cât ș i Guvernele naționale, după atacul din Paris, au anunțat î n
ianuarie 2015 ca vor adopta noi legi pentru a combate terorismul, deoarececei doi frați implicați
în organizarea atenta telor din Paris erau monitorizaț i de ser viciile franceze de securitate ș i le e rau
cunoscute rutele de călă torie în spatiul European cât și în afara lui și legăturile cu organizaț iile
teroriste din Orientul Mijlociu, atenta tele tot s -au produs. „Autorităț il franceze au recunoscut
faptul că cei doi teroriști erau în atenț ia organelor judiciare, impreună cu alți aproximativ 50 de
alți subiecți suspectați de a fi extremiști sau teroriș ti.”40 După cum vedem acest lucru nu a putut
împiedica atacurile de la redacț ia revistei franceze Charli Hedbo.
„Atac la adresa libertăț ii tuturor – articol apărut î n cotidianul itali an Corriere della Sera s e
vorbeș te despre inamicii Charlie Hebdo și ai libertăț ii noastre: responsabilii pentru acest atentat
care au comis un masacru la sediul săptămânalului nu suportă libertatea ș i refuzul acesteia de a
se înclina în fața vreunei autorităț i. La Repubblica, un alt cotidian de mare tiraj din Italia , a
denuntat î ntr-un editorial terorismul islamist care a atacat un simbol al democrației – un ziar, î n
timp ce cotidianul din Roma Il Messaggero a vorbit despre un ma sacru islamit împotriva
libertăț ii.”41

37Loretta Napoleoni, ISIS – negustorii de oameni – refugiati, rapiri si afaceri de milioane , Ed Corint Book 2016, p.
7.
38Sorin Bocancea, Marsul asupra Europei. Noile masuri ale migratiei , Editura Headline 2016, p. 44.
39Ibidem , p. 93.
40Dr. Simona R. Soare, Drd. Claudia M. Poste lnicu, Op cit , Instiutul European din Romania 2016, p. 39.
41Sorin Bocancea, Je susis Charlie?, Adendum 2015, p. 329.

24
În anul 2016 , inci dentele din Germania atrag atenția că Europa este vulnerabilă la acest
fenomen al migraț iei, iar cancelarul german Angela Merkel admite acest lucru.
Cauzele care au facut să se dezvolte această crizăa imigranț ior au fost:
 Războiul care s -a întins în tre Orientul Mijlociu și ță rile din Africa de nord, Algeria, Irak,
Iordan, Siria;
 Religia care a reprezentat un factor al conflictelor pentru că în această perioadă au luat
naștere 2 principale ramuri islam ice : Sunniți – aproximativ 85% și Șiiți care au f ost la
baza mișcării „Primăverii Arabe ” ș i care s-a transformat foarte repede într -un conflict de
anvergură cu multe victime.
Criza Europană a imigranților a dat naș tere la o serie de rute ale migr ației. Ce a mai mare se
consideră „Kosovo c u aproximativ 48.875 de imigranți, Siria 29.100 imigranț i, Af ganistan
12.910”42 destinația finală fiind Grecia, Germania, Franț a sau Italia.
Sefii de stat prezenți la Conferinț a de Securitate de la Munchen acuză Moscova că
destabilizează securitatea Europeană prin bombar damentul asupra populaț iei civile di n Siria.
Acest lucru face ca ruș ii sa acuze N.A.T.O d e o atitudine neprietenoasa susținând această
delarație cu faptul ca ei spun că își apără interele î n Siria.
Situația î n Europa se complică cu fiecare zi ce trece și p utem spune ca Europa este
așezată pe o bombă cu ceas. Această situație complexă atât în spaț iul european cât și în cel
mondial face să se impunăo abordare extrem de diplomatică dar cu mult tact pentru a păstra
echilibru fragil util menținerii păcii cât și a respectă rii dreptului omului.
Subiectu l imigranților a devenit o problemă majoră din vara anului 2015 chiar dacă
această temă a mai fost abordată periodic. Chiar dacă a î nceput cu chemarea Germaniei, me saj ce
se traduce ca returnare a imigranț ilor statel or europene nu s -ar fi efectuat pe unde au intrat, după
care a urmat o greșeală fatală prin anunțarea de catre Germania că ar astepta un numar de
imigranți pentru ca această țară are nevoie de forță de muncăîn urma scă derii demografice . L a
aceast a adăugăm perspectiva de creere a une i zone tampon pentru refugiații sirieni, acolo unde să
nu intervină controlul Kurd.
„Există un conflict ireconciliabil între nord și sud în ceea ce privește azilul politic. Țările
din nord în general, ță rile creditoare, au fost generoase cu solicitanții de azil. Aș a dar toți cei care
solicită azil vor sa ajungă acolo. Mai ales în Germania. Dar sunt mai mulți azilanți decât pot

42Sorin Bocancea, Marsul asupra Europei. Noile masuri ale migrației , Editura Headline 2016, p. 85.

25
absorbi aceste țări, așa că au pus î n aplicare un acord numit Dublin III, prin care solicitanți i de
azil să se înregistreze în ț ara prin care a u intrat în Uniunea Europeană. Iar aceste țări sunt de
regulă în sud, anume Italia, Spania ș i Grecia. Toate acestea trei sunt țări cu mari datorii și supuse
măsurilor de austeritate fiscală . Nu dispuns de suf iciente facilități pentru azilanți, așa că acolo s-
au dezvoltat și mișcă rile politice xenofobe, antiimigrație ș i populiste.
Azilanții, la rândul lor, sunt prinși într -o capcană. Dacă se înregistrează în țara prin care
au intrat în Uniunea Europeană nu vor mai putea cere niciodată azil în Germania. Așa încât,
mulți preferă să rămână acolo ilegal, sperând că vor reuși să ajungă în Germania. Sunt
condamnați la ilegalitate pe o perioadă nedeterminată. Condițiile mizerabile în care trăiesc
alimentează sentimente antiimigraț ie.”43
S-a mai vorbit ș i despre incapabilitatea lumii arabe de a se adapta la noi ile tehnologii,
despre reforme î n Islam, etc.
Tot în anul 2015 Uniunea Europeană propune ca soluție tranzitivă impunerea unor cote
prin care fiecare țară ar trebu i să primească migranți având la bază o presupunere greșită . În
prezent această criză scoate în evidență o lipsă de solidaritate europeană, pune sub semnul
întrebării spațiul Schengen și crează dificultăț i libe rei circulații a cetăț enilor europeni.
Fluxul mare de imigranți ilegali sosiți în anul 2015 și la începutul anului 2016 a făcut ca
guvernele statelor în care au ajuns acești imigranți să se confrunte cu un numă r ridicat de cereri
de azil. Una dintre ță rile cu cel e mai multe cereri respinse a fost Sued ia, țară care intenționează
să expulzeze până la 80.000 emigranț i.
O.N.U a estimat că î n anul 2016 a proximativ 60.000 de oameni au încercat să ajungă în
Europa prin Marea Mediterană , „principalele rute ilegale de in trare în Uniunea Europeană sunt:
 Ruta Bal canii de vest – 32.950 persoane
 Ruta est – Mediteraneană – 14.151 persoane
 Ruta central Mediteraneană – 10.252 peroane
 Ruta vest Mediteraneană -2.808 persoane
 Ruta prin Grecia ș i Albania – 1.907 persoane”44

43George Soros in dialog cu Gregor Peter Schmit, Tragedia Uniuni Europene dezintegrare sau renastere?, Ed
Comunicare.ro, 2015, p. 101.
44Sorin Bocancea, Marsul asupra Europei. Noile masuri ale migratiei , Editura Headline, Iași 2016, p. 87.

26
Metoda pr in care imigranții pără sesc zone le de con flict pentru a ajunge în Uniunea
Europeană sunt diverse, dar cea mai folosită e cea maritimă care are pornire din Libia și unde
sunt folosite calauze cu experiență pentru care un imigrant plătește „î n jur de 10.000 €.”45 Altă
cale folosită este cea terestră , unde pretul de perosană este mult mai mic, dar unde imigranții au
parte de acte de violență, amenințări și condiții de viață care duc la traume.
Călauzele provin dintre foș tii militari din Libia , pentru a obț ine profit din traficul ilegal
de imigranț i. Pe ruta din Balcani, calauza ia naștere dintre migranți ș i localnici, printre localnici
găsim și polițiști. Descoperim că avem de a face în această criză cu doua tabere de imigranți :
imigranții ilegali si imigranț ii lega li printre care s -au infiltrat și t eroriș tii islamici.
Unele metode prin care refugiații și migranții au încercat să ajungă în Uniunea Europeană
au fost ilegale pentru că au plătit membri ai criminalității organizate și trficanți de persoane
pentru a trece granița. Aceștia sunt considerați migranți ilegali.
Uniunea Europeană a fost nevoită să ia mă suri de gestionare a crizei refugiaților, mă suri
care fac parte din 3 categorii :
 Măsuri de tip operaț ional
 Măsuri de tip bugetar
 Măsuri de tip juridic

II.3.1. Măsuri operaționale

În urma numărului mare de imigranți care au intrat în Uniunea Europeană î n anul 2015,
Com isia Europeană a luat unele măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a ajuta statele
membre să gestioneze cât mai efficient numă rul important de mare de pe teritoriul Uniunii
Europene. De aceste măsuri a fost nevoie pentru a acționa atât în interior, cât și în exterior.
Dintre măsurile operaț ionale pe care le -au adoptat au fost:
 Nominalizarea spatiului Schengen și eliminarea controalelor la frontierele interne, cu
toate că în c odul frontierelor din spațiu l Schengen există posibilitatea ca un stat membru
să poată reintroduce pe o perioadă scurtă de timp din nou controalele la frontieră pentru
evitarea situațiilor de criză . Unele state s -au folosit de ace astă posibilitate și au ap licat
această măsură chiar daca a fost pe termen scurt. Pentru a normaliza situația, Comisia își

45Vezi pe larg: www .criticatac.ro.

27
va oficialit a valoarea prin adoptarea unui aviz pe baza Codului Fronierelor Schen gen
pentru a putea fi prelungită mă sura de control la frontierele interne.46
 O altă măsură a fost lărgirea cooperării cu ță rile terțe prin acceptarea ofen sivei
diplomatice asupra unor țări terțe. Această măsură a fost dezbătută pe larg în Summitul
privind migraț ia din noiembrie 2015 care a avut loc la Valletta , unde s -au dezbătut
relațiile dintre Uniunea Europeană și partenerii să i afric ani pentru a atenua presiunile ș i a
restaura stabilitatea gestionării migraț iei. S -a specificat ca Uniunea Europeană va
continua să colaboreze cât mai amănunț it cu toate organiz ațiile internaț ional:
 I.C.N.U.R = Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiaț i;
 P.N.U.D = Programul Naț iunilor Unite pentru Dezvoltare;
 O.I.M = Organizația Internațională pentru Migraț ie;
 Crucea Roș ie.47
 Gestionarea migrației în zonele fierbinț i cu ajutoru l me canismelor de tr ansfer ș i a
echipelor de sp rijin. Acest lucru se realizează prin intervenție în momentele primejdioase
și în punctele critice atunci cand î n statele membre ale Uniu nii Europene, cele mai
afectate, înregistrează intrarea unui numă r mare de migranți, iar ace știa nu pot fi
gestionați eficient în timp optim de către autoritățile din zonă . Acest lucru s -a rea lizat cu
ajutorul expertilor naț ionali din alte state membre Uniunii Europene, experți care fac
parte din agenț iile Uniunii Europene ca de exemplu: Frontex, Biroul European d e Sprijin
pentru Azil, Europol și care ajută la identificarea, verificarea și înregistrarea migranților.
Dar tot odată ei vor mai ajuta și la pregatirea și organizarea activită tților de returnare a
migranț ilor care nu au îndeplinit condițiile de ramânere în spațiu l Uniunii Europene.
Aceste echipe de experț i au funcționat în parteneriat cu autoritățile naț ionale48.
 Solicitarea echipelor de inter venție la fron tieră reprezintă o altă măsură operaț ional ă care
este menită să furnizez e spri jin imediat statelor membre la poliț ia de frontier ă
pentru cazurile când migranț ii pun presiune pe intrarea la frontier e. Acest mecanis m
asigură sprijin pe o durată scurtă de timp.49
 Activitatea mecanismului de protecț ive civi lă reprezintă punerea la dispoz iție, din partea
Uniunii Europene, a unor adoptă ri material, medicale , produse n ealimentare, tipuri de
asistență în natură, echipă de intervenț ie și echipamente. Toate ace stea au fost propuse a
fi finanț ate de Frontex.50

46 Vezi pe larg: http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5700_ro.htm , accesat in 20.05.2018 .
47 Ibidem .
48 Vezi pe larg: http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5700_ro.htm , accesat in 20.05.2018 .
49 Ibidem.
50 Idem.

28

II.3.2. Măsuri bugetare
O dată ce a luat amploare migraț ia a fost imperios necesat luarea unor mă suri bugetare.
Măsurile bugetare au fost luate atît la nivelul statelor cât și la nivelul Uniunii Europene fiind o
problemă comună s -a pus problema rezolvării și gestionării acesteia în comun . Din cadrul
acestor mă suri bugetare exemplific urmatoarele:
 Suplimentarea fondurilor de urgență pentru stat ele membre cele mai afectate, mă rindu -se
valoarea de la 73 milioane € la 100 milioane € pentru anul 201551. Pentru anul 2016
Parlamentul European a a doptat, cu 561 voturi pentru și 179 voturi împotrivă , sumele
alocate pentru a face față crizei curente a refugiaților. Comisia Europeană a cerut la
începutul lunii octombrie 2016 suplimentarea acestora cu 330 mili oane € la buget „pentru
a se acționa așa cu m s-a promis î n gestionarea crisei”52, iar pentru anul 2017 Parlamentul
European a asigurat un pachet de consolidare de 728 milioane € pentru i migraț ie.53 Acest
lucru s -a realizat cu 438 voturi pentru și 194 voturi î mpotriva.
 O altfel de măsură bugetară a f ost ș i aceea prin care au f ost suplimentate fondurile
agenț iilor relevante ale Uniunii Europene . Frontex care are 60 de angajați, Easo cu 30 de
angajați ș i Europ ol cu 30 de angajaț i. Pentru anul 2016 aceste fonduri au fost majorate cu
cu 600 milioane € în care au intrat și fondurile de urgență. Aceste organizaț ii vor trebui să
îndeplinească mai multe cerinț e de ajutorare printr -o activitate mai intensă pe teren ș i de
aceea a fost necesară o infuzie majoră de resurse.54
 Majorar ea ajutorului umanitar pentru că a fost nevoie să se asigure nevoile de bază pentru
refugiați, în special cele de hrană și adăpost. În 2016 acestă majorare a fost de 300
milioane €.55
 Ajutorarea re fugiaț ilor sirieni prin majorarea fondului fiduciar pana la 1 milion € (fond
care se foloseș te pentru a oferi asistență țărilor tere care găzduiesc refugiați i din Siri a)
astfel s -a demonstrat lumii întregi că Uniunea Europeană a încercat ajutorarea refugiaț ilor
sirieni.56

51 Idem.
52Vezi pe larg : http://www.mediafax.ro/externe/parlamentul -european -a-aprobat -bugetul -pentru -2016 -cu-sume –
maxime -pentru -migratie -si-refugiati -14899554 , accesat in 02.05.2018 .
53Vezi pe larg: https://ec.europa.eu/home -affairs/sit es/homeaffairs/files/what -we-do/policies/european -agenda –
migration/background -information/docs/communication_on_the_european_agenda_on_migration_ro.pdf , accesat pe
02.05.2018 .
54 Idem .
55 Vezi pe larg: http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5700_ro.htm , accesat in 21.05.2018.
56 Idem.

29
 Colabor area cu vecinii cei mai apropiați astfel încât presiunea care s -a abă tut asupra
Turciei, Libanului și Iordaniei din cauza refugiaților din Siria a făcut necesară această
colaborare unde Uniunea Europeană s -a mobilizat ș i a putut să ajute cu 1 miliard € Turcia
și 17 milioane € Serbia și Iugoslavia pentru a face faț ă migraț iei.57
 Un alt fel de aj utor a fost cel pentru Africa, prin institui rea unui fond funciar de urgență,
unde Uniunea Europeană a demonstrat ca a analizat si a î ncercat ajuto rarea tuturor
statelor în fucție de problemele ivite ș i de dimensiunea lor.58
II.3.3. Măsuri de tip juridic
Deoarece migra ția a constituit un subiect important pe agenda public ă în ultima perioad ă,
a fost nevoie ca managemntul migratiei sa fie reorganizat, de aceea Uniunea Europeană a creat
conditiile unui fenomen al migratiei conceput ca o n ecesitate. Cu toate acestea pe langa conotatia
pozitiva de spatiu fara frontiere, a bunurilor , serviciilor si capitalurilor , exista si o conotat ie
negativa “aceea de spatiu lipsit de frontier pentru infractori si infractiuni.”59
Incepand cu anul 1997, o data cu Tratatul de la Amsterdam, politica migratiei si azilului a
devenit una din prioritatile politice ale Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam a reprezentat
inceputul unei politic ice include acordarea vizelor, conditiile de eliberare a permisului de
rezidenta pentru imigranti. In 1999 Consiliul European de la Tampere a decis creerea unei zone
de libertate, securitate si justitie in Uniunea Europeana. in noiembrie 2000 Comisia Europeana a
propus o Directivă privind conditii le de intrare si de rezidenta a imigrantilor in scopuri
economice.60
In anul 2004 Uniunea Europeana a adoptat Programul de la Haga, care se axeaza pe tema
imigratie si a azilului, dezvoltand strategii privind dimensiunea externa a spatiului de libertate,
de securitate si justitie. Mai precis: drepturile fundamentale si cetatenia, azilul si imigratia,
gestionarea frontierelor, integrarea, lupta impotriva terorismului si a criminalitatii organizate,
cooperarea judiciara si politieneasca, dreptul civil. Progra mul de la Haga a ales “o abordare
echilibrata a controlullui migratiei, prin dezvoltarea unei politici commune care sa se adreseze
migratiei legale la nivelul Uniuni dar si printr -o intensificare a combaterii migratiei ilegale, a
traficului de finite umane , in special femei si copii.”61

57 Idem .
58 Idem .
59 Fundatia Soros Romania, Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii, Editura Fundatia Soros, 2011, p .15.
60 Ibidem , p. 16.
61 Ibidem , p. 18.

30
Programul Stockholmn a adoptat pentru perioada 2010 – 2014 de catre Consiliul
European in decembriel 2009, care atinge urmatoarele subiecte: egalitatea in drepturi dintre
cetatenii din state terte si cei ai Uniunii Europene, incheierea de parteneriate cu tarile de origine,
integrarea cetatenilor din statele terte si acordar ea de drepturi incercand sa se elimine bariererele
birocratice.
Reviziuirea Cărții Albastre privind migrația legală s -a realizat în martie 2016. In aceasta
perioada s -a propus si infiintarea permisului de munca pentru imigranti cu calificare inalta avand
denumirea de Cartea Albastra Europeana. Guvernele Europene au aprobat definitiv Cartea
Albastra in anul 2009.62
Comisia Europeana a decis eventuale masuri juridice pentru penalizarea tar ilor din
centrul si estul europei, care au refuzat sa accepte imigranti in cadrul schemei stabilite de
Uniunea Europeana.
O dată cu dezvoltarea acestei migrații spre Europa, Comisia Europeană ia decizii
suplimentare și imedia te referitoare la neîndeplinidrea procedurilor și obligațiilor împotriva
catorva state europene pentru „neîndeplinirea obligațiilor pentru a face sistemul european comun
să funcționeze.” 63 Printre statele atenționate s -a numărat și România.
Protejarea fron tierelor Uniunii Europene prin luarea de măsuri și crearea unui sistem
european consolidat pentru paza frontierelor și coastelor. De această parte se ocupă agenția
Frontex pentru care a cerut o consolidare și a mandatului acestei agenții.
Sistemul de relocare și transfer să fie valabil în toată Uniune Europeană, să aibă
valabilitate pe termen lung și proiectat în asa fel încât să continue reforma Regulamentului
Dublin. Directivele Uniunii Europene sunt concepute pentru a putea fi modelate dupa necesita tea
fiecarei tari, dar tot odata sa fie respectate fara a incalca legislatiile celorlalte state. Odata
adoptate directivele trebuie sa fie transpuse de fiecare stat, adica acestea trebuiesc puse in
aplicare prin legi nationale.

62 Vezi pe larg: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:l14573 , accesat in 03.06.2018
63Vezi pe larg: http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5700_ro.htm , accesat la 03.06.2018

31
II.4. Situații și s tatistici privind migraț ia – analiză comparativă
În primul anuar World Migra tiona Report64 publicat în urmă cu 17 ani erau estimați la
nivel global undeva la 150 milioane de migranți iar în raportul pe anul 201865 se estimează
undeva la 3.3 % din populația g lobului , in cifre absolute, undeva la 244 de milioane de migranți,
astfel d escoperim o creștere a fenomenului ceea ce produce îngrijorare la nivelul societății, iar
aceeași publicație ne oferă urmatoarele date statistice lamurituare cu privire la trendul
fenomenului :
 Migranții înregistrați î n 2018 au fost 244 milioane de persoane și se preconizează că î n
anul 2050 v -a ajunge la 495 milioan e de persoane. Argumentul în acest sens pe care îl
invocă Wiliam L acy Swinh, directo r în cadrul Organizației Internaționale pentru
Migrație, este ca această crestere se datorează dezechilibrelor demografice, efectelor
schimb ărilor mediului înconjură tor, n oilor dinamici globale polit ice și economice etc.
deci cu alte cuvinte trendului glo bal de securitate caracterizat de impredictibilitate și
instabilitate.

Figura 1 – Migranți estimați în perioada 2000 -2050 – ritmul de creștere
Se observă că pentru cal cularea acestei statistici nu s -a luat în calcul și migrația internă
dacă s -ar fi luat în calcul, dimensiunea migraț iei ar fi fost mult mai mare. Din analiza facută de
Frontex, principalele țări de proveniență ale refugiaț ilor sunt : Siria, Eritreaa, Afganistan.

64Vezi pe larg : https://www.iom.int/world -migration -report -2015 , accesat in 25.05. 2018.
65 Vezi pe larg: http://www.iom.int/wmr/chapter -2, accesat la 25.05.2018 0100200300400500600
2000 2011 2015 2050Migranți înregistrați

32
Țara 2011 2012 2013 2014
Siria 1.1% 10.9% 23.8% 27.9%
Eritreea 1.1% 3.6% 10.5% 12.2%
Afganistan 16.3% 18.2% 8.8% 7.8%
Tabel nr. 1 : ”Principale țări de proviniență ale refugia ilor conform FRONTEX”66
Conform Eurostat, din august 2017, cu d ate extrase din mai 2016, s -au întocmit statistici
privind populaț ia migrant ă și migrația în funcție de fluxul de migratori, de cetăț enie, d e tara
anterioară de reședință, de sex, de rezidență , etc. Majoritatea au fost întocmite în funcție de anul
2014 ș i 2015.
Conform rapoartelor, î n anul 2014 Germa nia a raportat cel mai mare număr de imigranți
884,9 mii de imigranți, urmată de Marea Britanie 632 mii de imigranți, Franța 339,9 mii de
imigranț i.În cazul emigranț ilor, Spania este pe primul loc î n anul 2014 cu 400,4 mii de emigranți,
urmată de Germania cu 324,2 mii de emigranți , Mare a Britanie 319,1 mii de emigranți .

În celelalte state ca Româ nia, B ulgaria, Irlanda, Grecia numărul emigranților a depășit
numarul imigranț ilor. Statistica depsre migranț ii dete ctați la granitele europene î n anul 2014 în
funcție de țara de proveniență :

66Vezi pe larg: http://frontex.europa.eu/assets/Attachments_News/unaccompanied_minors_public_5_dec.pdf ,
accesat 10.06.2018.

33

Figura 2 – Migranti declarati la granitele europei in anul 2014
O altă statistică s -a făcut în funcț ie de rutele de migraț ie, rute pe ca re le -am redat î n
capitolul 2.2. Criza refugiatilor și unde le -am descris în funcție de importanța lor. Le voi analiza
și în funcție de statistică și prezentare într -un grafic pentru a se observa și mai vizibil dorința
refugiaților de a intra î n Eur opa prin toate rutele de acc es și î n principal cele mai accesate
conform statisticilor de mai sus.

Figura 3 – Ponderea rutelor parcurse de imigran ți spre Europa 010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,00080,00090,000
Siria Eritreea Afganistan Somalia Mali SenegalAnul 2014
Anul 2015
Ponderea rutelor
Ruta Balcanii de vest
Ruta est-Mediteraneana
Ruta central Mediteraneana
Ruta vest Mediteraneana
Ruta prin Grecia si Albania

34

„Raportul anual privind migrația și azilul – 2014 al rețelei Europene de migraț ie care a
fost publicat la 10 iunie 2015 oferă o perspectivă asupra princi palelor evoluții juridice și de
politică din întreaga Uniune Europeană și din ță rile participante. Raportul constituie un
document cuprinzător și vizeăză toate aspectele politicii în materie de mi grație ș i azil ale
generale i migrații ș i afaceri interne ale agenț iilor Uniunii Europene .”67
La nivel mondial, potrivit declarației făcută de Seful Agenției pentru Refugiaț i din cadru
ONU, unul din cei 122 de oameni este fie refugiat, fie azilant, fie relo cat pentru că „lumea este o
debandadă .”68

67Statistici privind migratia si populatia mig ranta, disponibil pe internet la
adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Migration_and_migrant_population_sta tistics/ro ,
accesat 02.06.2018.
68Criza refugiatilor in cifre: cine sunt imigrantii care vin pe mare in europa, disponibil la adresa:
http://m.ziare.com/invazie -imigranti/criza -refugiatilor -in-cifre-cine-sunt-imigrantii -care-vin-pe-mare -in-europa –
1381505 ,accesat 15.06.2018.

35
III.Nevoia de securitatea a Uniunii Europene criza
migra nților și capabilitatea militară

III.1. Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeana impreuna cu statele membre au responsabilitatea de a acorda azil
persoanelor care au nevoie de protectie internationala. Însî o poziție unitar asumată pare adeveni
din ce în ce mai greu de asumat și evident de expus. „Pentru a studia poziția Uniunii Europene
în mediul de securitate internațional și pentru a analiza rolul său ca actor, mă voi folosi de
abordarea constructivistă pentru a clarifica modalitate prin care o organizație sau un stat poate
fi catalogat drept un actor internațional. Astfel, această abordare se focusează pe două planuri
principale, diferența di ntre ele fiind făcută prin prisma punctului de vedere de la care se
pornește analiza. Primul plan este schițat de maniera în care acel stat/organizație se
construiește și se definește singur prin acțiunile sale ca actor internațional, iar cel de al doilea
plan plecând din punctul de vedere al restului comunității internaționale, analizând în ce mod
restul comunității privește acel stat/organizație ca fiind un actor pe scena internațională .”69
Un alt cr iteriu pentru determinarea poziției Uniunii Europene î n mediul de secu ritate
international este după tipul de putere. Pentru aceasta este nevoie să analizăm identitatea asumată
de Uniunea Europeanăprin politica pe care o practică î n funcție de regiunea geografică. Chiar
dacă din Uniunea Europeană fac parte mai m ulte state , Ole Waever subliniază că î n cadru
„Uniunii Europene suveranitatea este un atribut eminamente al fiecărui stat membru în parte .”70
Pentru că acest grup de state care formează Uniunea Europeană să îndeplinească rolul
unui actor internațional de si ne stătă tor ca re trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:
obiectivele, acțiunile și interesele lor să fie coerente ș i congruent.
Până î n decembrie 1998 Uninea Europeană nu s-a afirmat ca o putere militară ci a
încercat să acceseze câ t mai multe instr umente civile ale politicii externe. Î ncepând cu decembrie
1998 Declarațiile St. Malo, Feira, Nissa ș i Acorduri le Berlin Plus Uniunea Europeanăîncepe să -și
facă prezența și pe plan militar în domeniul securităț ii pri n cooperarea cu N.A.T.O datorită

69Larsen Henrik, The EU: A Global Military Actor?, Cooperation and Conflict:Journal of the Nordic International
Studies Associa tion, Vol.37, nr.3, 2002, p.287.
70Waever, Ole, Identity,Integration and Security: Solving the Sovereignty Puzzle in EU Studies ,Journal of
International Relations, vol. 48, nr.2, 19 95, p p.389 –431.

36
apariț iei de noi pe ricole în mediul internațional. Totuși putem concluziona că Uniunea
Europeană nu se comportă ca o putere militară, dar are capabilități militare prezente î n mai multe
operațiuni de unde rezultă că î ncepând cu Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană se
dezvoltă și pe plan militar, chiar dacă nu are forț e armate proprii.
O dată cu intrar ea țărilor din Estul Europei în Uniunea Europeană, aceasta începe să
practice rolul de putere politică, economică si social -globală trecand astfel de la un caracter
regional la unul global.
Anul 2015 pentru Uniunea Europeana a avut o insemnatate deosibita din punct de vedere
al luptei impotriva terorismului. A reprezentat rezultatul unui proces de reflectie politica si de
securitate a supra noilor evolutii ale fenomenului terorist atat la nivel european cat si la nivel
global. Toate acestea au culminat cu adoptarea de masuri antiteroriste la nivel european si tot
odata au intensificat dezbaterile publice cu privire la cauzele si manifes tarile fenomenului
terorist in Europa.
Dezbaterile publice s -au axat pe mai multe teme. Una dintre ele s -a axat pe legatura
dintre fenomenul terorist si politica de migratie in statele membre, ajutand la intelegerea
aspectelor ce tin de integrarea imigrant ilor in statele gazda. 71
O alta dezbatere publica a subliniat tendinta de consolidare a controalelor la granitele din
interiorul Uniunii Europene.72
Un alt aspect pe care s -a axat dezbaterea publica in Uniunea Europeana a fost cel de
legatura dintre fenomen ul terorist si cel de radicalizare extremist in interiorul Uniunii Europene.
Si nu in ultimul rand putem vorbi despre dezbaterea publica in Uniunea Europeana pe aspecte
morale pe combaterea terorismului cum ar fi solutionarea razboiului civil din Siria. Ac este
dezbateri au condus la luare de noi masuri antiteroriste europene.
Un alt criteriu după care Uniunea E uropeană a fost considerată o putere militară î n curs
de dezvoltare este acela că zonele de interes și de acțiune depășesc teritoriile sale făcâ nd ca
impactul la nivel global să fie luat în seamă. Prin crea rea poziției de Î nal Reprezentant pentru
Afacer ile Externe ș i Polit ica de Securitate a incercat să se implice în mediul de securitate
internațional avâ nd ca scop principal propria securitate.

71Dr. Simona R. Soare, Drd. Claudia M. Postelnicu, Impactul noilor masuri de combatere a fenomenului terrorist,
propuse la nivel European asupra liberei circulate , Ed Insttutu l European din Romania 2016, p. .47.
72 Ibidem.

37

III.2. Riscuri, amenințări și vulnerabilităț i

În acest subcapitol voi evidenția riscurile, amenințările și vulnerabilităț ile la care sunt
supu se statele din Uniunea Europeană pentru a putea analiza capabilitatea Uniunii Europene de a
raspunde la a ctualele sau viitoarele amenință ri.
În prezent se elaborează o nouă strategie î n medi ul de securitate, cea precedentă fiind
cunoscută sub denumirea de Strategia 2003 care avea ca temă terorismul, prol iferarea armelor de
distrugere în masă ș i conflictele regionale . Începâ nd cu anul 2008 Uniunea Europeană a mai
adăugat la versiune a din 2003 încă un capitol privind amenintță rile de tip cibernetic, energetic și
schimbă ri climatice.
Începnâd cu criza economică și continuând cu Primavara Arabă, evenimentele din Georgia
și Ucraina cu catastrofele tip tsiunami, cutre mure, epidemii au scos la iveală noi amenințări și
vulnerabilităț i. Aces te amenințări și vulnerabilitaăți se pot impărți în două categorii în funcție de
modalitatea lor de desfașurare. În primul râ nd prezic erea lor poate ajuta la luare măsurilor de
dinainte, iar în al doilea rând fenomene ce se pot produce î ntr-un anumit mo ment fără a putea
evita momentul.
Dacă în primul tip de amenințări Uniunea Europeană reușește să își canalizeze capacitățile
de analiză pentr u a raspunde și a gestiona acele fenomene, î n al doilea caz Uniunea Europeană a
elaborat un plan pentru a fi urmat în cazul producerii unor evenimente catastrofale.
Amenințările pe care Uniunea Europeană încearcă sa le evite și pentru care ia o serie de
măsuri sunt conflictele care se ivesc în interiorul statelor sau între state. Chiar daca î n ultimii anii
numarul de c onflicte nu a crescut, dar totuși rămâne o problemă nerezolvată destul de
semnificativă cu privire la conflictele „înghețate” pentru că aces te conflicte au tendința să
reaparăgenerâ nd un fals sentiment de securitate.
Un altfel de conflicte despre care putem vorbi sunt cele care se propagă rapid cu o tendință
de raspândire mare și care au durață mai mare decat cea prevăzută, ca de exemplu confl ictele din
Nordul Africii. La paleta larga de tipuri de conflicte se adaugă conflictele ideologice, cele
reliogioase și conflictele nerezolvate pentru diferite teritorii.
În afară de conflicte, o altă amenințare la adresa securităț ii Europei este terorism ul. Studiile
arată că sunt mai multe date privind caracteristicile acestor atacuri teroriste:

38
 Localizate (exemplu: în 10 ță ri din lume au loc mai mult din 50% din atacuri );
 Dom estice (ele sunt provocate de către indivizi străini în procent de 93,1%);
 Cu numă r mic de victime ( 55,87% având numă rul victimelor 0 iar restul sub 10
victime );
 Executate cu tehnologie slabă (exemplu: evenimente î n care erau folosite arme
aveau un procent sub 28%).
Din această analiză reiese că terorismu l nu trebuie trecut cu vederea într -o analiză a
amenintță ilor de securitate.
Începâ nd cu anul 2013 „ un număr de 152 de atacuri teroriste au avut loc în 5 țări ale
Uniunii, majoritatea dintre ele fiind atribuite teroriștilor separatiști. Totodată în 2013, au avut loc
535 de ares tări ale indivizilor suspectați de acte de terorism. ”73 În cadru ”Războiului împot riva
terorismului” nu s -au luat î n consider are apariț ia unor gu puri mici, indivizi singuri, reț ele
radicale locale care aveau motivaț ii personale cu idei extremiste. „Cei mai mulți sunt inspirați de
idei extremiste, uneori religioase alteori xenofobice, ce nu beneficiază de suport financiar din
parte unei organizații mai mari.”74
Aceste atacuri de mică amploare reprezintă pentru viitor o amenințare serioasă la adresa
securității . Strategia Europeană de securitate a pus î n aplicare o serie d e instrumente pentru a
face față acestor amenință ri teroriste.
O altă formă de amenințare este reprezentată de armament. Uti lizarea armamentului se
divide î n trei paliere:
a) Improvizarea exploziv ului improvizat;
b) Utilizar ea dronelor cu armament sau fară ;
c) Utilizarea armelor de distrugere în masă (arme nucleare sau biologice).
Uniunea Europeană trebuie să țină cont și de aceată amenințare, pentru că în ultimii ani
s-a înregistrat o creștere alarmant ă în folosirea dispozitivelor explozive improvizate, o dată cu
izbucnirea c onflictelor din mediile urbane î n locuri aglomer ate ca de exemplu în Ucraina, țările

73, TE-SAT 2014 , p.11, Disponibil pe internet la adresa: https://www.europol.europa.eu/content/te -sat-2014 –
european -union -terrorism -situation -and-trend -report -2014 , Acce sat în data de 05.06.2018.
74Directoratul General pentru Politici Externe, Towards a New European Security Strategy? Assessing the impact of
changes in the global security environment, 2015, p.20, Disponibil pe internet la adresa:
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/534989/EXPO_STU(2015)534989_EN.pdf , Acc esat în
data de 9.06.2018.

39
care au condus valul Primă verii Arabe sau ul timul incident care a avut loc î n Anglia la
Manchest er Arena75. Prin folosirea acestui tip de armament a rezultat un numar mare de victime.
În ultimii ani tehnica militară folosește și dispozitivele de tip dronă. Totuși amenințarea
reală nu vine din prisma utilizărilor de către forțele militare, ci pentru că civilii au acces la o
astfel de te hnologie. Pericolul este ca aceștia ar putea sa le modifice și să le folosească î n
confl ictele viitoare. Î n ceea ce priveste armele de distrugere în masă s -a înregistarat o scădere
constantă pentru că convenț ia privind in terzicerea armelor chimice a ajuns aproape la maxim iar
producato rii mari de arme chimice, S.U.A și Rusia care au semnat această convenție, au fost
nevoite să elimine stocurile. În afară de Egipt, toate statele din Ori entul Mijlociu au semnat
această conve nție. În cazul convenției privind armele biologice găsim și aici două state care nu
au semnat această convenție, Israel ș i Siria.
Spre deosebire de armele chimice ș i biologice, armele nucleare nu sunt interzise printr -un
tratat la nivel mondial. Chiar dac ă sunt numai 5 state care deț in arme nucleare, China, Franț a,
Rusia, Marea Britanie ș i S.U.A., tratatulde neproliferare interzice achiziț ionarea de arme
nucleare, cu excepț ia cel or 5. Armele nucleare au potențial de a amenina direct Uniunea
Europeană ș i intere sele sale. Ele pot fi folosite într -un conflict major între statele care le dețin
sau într -un conflict regional î ntre statele care nu au aderat la tratatu de neprol iferare cum sunt
India, Israel ș i Pakistan.
O altă amenințare o reprezintă cea cibernet ică. Trăim în eraî n care totul este digitali zat,
adică totul este realizat c u ajutorul internetului favorizâ nd astfel apariț ia noi lor vulnerabilități î n
acest d omeniu și care poate afecta în mare parte activitățile militare dar ș i cele civile.
Breșele de securitate în sistemele guvernamentale și cele comerciale apar în mod frecvent
și sunt descoperite după ce prejudiciul a fost fă cut. Un astfel de exemplu este fu rtul de
proprietate intelectuală șihacking -ul de sisteme. Pentru că știm că au existat foarte m ulte
dezbateri cu privire la limita până la care statul ar trebui să încalce domeniul privat al fiecă rui
individ, din cauza acesto r vulnerabilități de securitate cibernetică, amenințarea trebuie privită î n
special din prisma domeniilor pe care le afecteaz ă, adică a vieț ii publice cu impact extrem de
mare asupra popul ației, a infrastructurii energetice în domeniul comunicaț iilor, dome nul militar,
etc. chiar dacă pericolul este mare, măsurile de protecție s -au luat momentan doar î n domeniul
militar .

75Atac terorist la Mancheste Arena, Disponibil pe internet la adresa: http://stirileprotv .ro/stiri/international/incident –
la-un-concert -al-arianei -grande -spectatorii -au-fugit-de-pe-arena -din-manchester -panicati -de-explozii ,accesat
05.06.2018.

40
III.3. Capablitatea militară și responsabilitățile instituții lor din cadrul Ununii
Europene
O data cu Tratatul de la Amsterdam, Uniunea Europeana incepe sa dezvolte treptat
capabilitatilr militare. Obiectivele, conform Tratatului Uniunii Europene, sunt: salvgardar ea
valorilor comune a intereselor si independetei Uniunii, consolidarea securitatii Uniunii si a
statelor membre, mentinerea pacii si securitatii internationale cu respectarea principiilor Cartei
Natiunilor Unite, promovarea cooperarii internationale, dez voltarea si consolidarea domocratiei
si a statului de drept si respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.76
In anul 1999, Uniunea Europeana a inceput demersurile catre afirmarea unui rol pe scena
internationala in domeniul manangemntului crizelor. La SSUMIT -ului Consiliului European de
la Helsnki s -a hotarat creerea pana in anul 2003 a unei forte armate sub denu mirea de “Helsinki
Headline Goal Task Forces.”77
La urmatorul SSUMIT al Cosiliului European din anul 2000 in Feira s -a propus
infiintarea a patru grupuri de lucru peantru a colabora cu N.A.T.O. SSUMIT ul de la Feira a
insemnat institutionalizarea permanenta a relatiilor de cooperare dintre Uniune si alianta.
In decembrie 2000, la SSUMIT ul de la Nissa s -a imbunatatit reglementarile in ceea ce
priveste accesul la capabilitatilor N.A.T.O. ale Uniunii in operatiile conduse de catre aceasta,
explicand ca Uniunea Europeana are nevoie de capabilitati militare suplimentare pentru ca
statele membre NATO si Uniunii Europene sa nu simta o amenintare a propriilor interese.
Pe parcursul a aproape 3 ani au fost dezbatute tot felu de probleme pe natura relatiei
NATO – UE, pe modalitatile de comunicare dintre cele doua organism, pe managementul
capabilitatilor militare sip e implicarea statelor membre ale organizatiilor finalizandu -se cu un
accord numit “Acordurile Berlin Plus” care s -a semnat in decembrie 2002. Acest e acorduri
permit Uniunii Europene sa se bazeze pe unele capabilitati NATO in misiunile sale.
Problemele generale de participarea statelor la operatiuni in cadrul acordurilor Berlin Plus
sunt problem care se loclizeaza la nivel strategic facand ca aceasta cooperare sa se realizeze la
nivel tactic in mod informal datorita necesitatilor si nevoilor uneia dintre cele doua organizatii.
Capabilitatea mi litara a Uniunii Europene este împărită astfel:

76 Popa Adrian, Muresan Liviu, Bonciu Florin, Politica Europeana de Securitate si Aparar – Element de influentare
a actiunilor Romaniei in domeniul politii de securitate si aparar, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2004,
pp. 180-182.
77 Vezi pe larg: https ://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/2010%20Headline%20Goal.pdf , accesat la
23.04 .2018.

41
 Trupe Eurocorps care acționează sub egida N.A.T.O – U.E78;
 Trupe și personal militar care acționează sub controlul Agenției Europene de Apărare ș i
Comitetului Militar;
 Battlegroup -urile Uniunii care acționează tot sub egida N.A.T.O – U.E.
Toate ac estea se află în subordinea disrectă a Consiliului. Există mai multe inst ituții î n cadrul
Uniunii Europene care au competențe în ceea ce priveste capabilităț ile militare.
Parlamentul Europeana în Domeniul Capabilităț ilor Militare79 face parte din
instituț iile care aurolul principal de a exercita presiuni atât pe instituț iile Eu ropene cu competențe
în acest domeniu, dar și asupra parlamentelor naț ionale care elaborea ză bugetele, astfel încat
bugetarea pentru armată să fie echivalentă cu nevoile și așteptă rile astf el încâ t colaborarea d intre
statele Uniunii Europene și instituț iile sale s ă fie usoară asa cum prevede Tratatul de la Lisabona.
Comisia Europeană în Domeniul Capabilitaț ilor Militare care are ca rol principal
încuraja rea industriei Europene produtcă toare de armament și dezvoltarea pieț ii Europene pentru
asigurarea unui mediul propice de tranzacționare între statele europene în vedrea dezvoltării
capabilităț ilor militare proprii.
Comitetul Politic de Securitate care are rolul de a se ocupa de problemele din do meniul
Politicii de Securitate și de Aparare Comună. Se află în subordinea Consiliului și acționează pe
baza deciziilor date de acesta. Es te singurul organism autorizat în Uniunea Europeană să
monitorizeze situația internațională în domeniile care ț in de politica externă ș i de securitate
comună . Tot Comitetul Politic de Se curitate este cel care se ocupă cu situațiile de criză , astfel
acesta est e un actor extrem de important în mecanismul luă rii deciziilor în cadrul Politicii
Externe de Securitate Comun ă.
Comitetul Militar al Uniunii Europene care se ocupă cu conducerea mecanism ului de
dezvoltare a capabilităț ior Uniunii Europene, are ca scop dezvoltarea acestora, iar realizarea
acetui obiectiv se face astfel: acest comitet face la un moment dat o anali ză a capabilităț ilor
militare a Uniunii Europene cât și a ț ărilor membre și realizează o imagine clară a situaț iilor pe
toate problemele militare. Colaborarea cea mai interesantă este cea realizată cu Agenția
Europeană de Aparare care poa te avea rezultate maxime pe vi itor prin fructificarea colaborării
într-un mod eficient.

78Vezi pe larg: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//NONSGML+IM –
PRESS+20080121STO19279+0+DOC+PDF+V0//RO&language=RO,accesat la 25.04.2018.
79Vezi pe larg: http://www.eppgroup.eu/ro/our -priority/Pentru -o-Uniune -European%C4%83 -a-
Ap%C4%83r%C4%83rii , accesat la 24.04.2018.

42
Staful Militar al Uniunii Europene oferă suport din do meniul Politicii de Securitate și
Apărare Comună prin expertize militare și își aduce aportul prin acțiuni de tipul avertizări î n
legătură cu amenințările de securitate, evaluări ale situaț iilor militare planificări strategice în
cadrul sitauț iilor militare. Din anul 2011 acesta a intrat sub coordonarea comitetului militar al
Uniunii Europene „a intrat sub coordonarea Comitetul Militar al Uniunii Europen e, având și
rolul de a oferi su port pentru implementarea politicilor din domeniul securității și apărării .”80
Battlegroup -urile Uniunii Europene sunt forț e armate rapide capabile de operațiuni de
sine stătă toare sau pentru fazele inițiale ale unor operaț iuni mari. Ele pot efectua tipuri de
operațiuni prevăzute î n art.17 din Tratatul Uniunii Europene și Stategia Europeană de Securitate.
Ele sunt dotate de către statele membre în funcț ie de misiune.
Eurocorps reprezint ă o îmbunătățire a cooperări dintre brigăzile franco -germane la care
s-au al ăturat Belgia și Spania pentru a aju ta la construirea unei identități Europene de apărare ș i
securitate. Din Eurocorps fac parte 5 state: Belgia, Franț a, Germania, Luxemburg, Spania. La
aceste 5 state s -au mai asociat și alte state printre care și Româ nia din anul 2016.

80 Von Schroeter, Helmut, The role of the EU Military Staff in capability development , în Military Capability
Development in the framework of the Common Security and Defence Policy, editat de Jorg Hillmann și
Constantinos Ch. Hadjisavvas, 2012, Nicosia, p.47 .

43

Studiu de caz: Poziția României față de criza refugiaț ilor

Chiar dacă politicile europene de imigrație prevăd integrarea strainilor ș i au la bază ideea
de securitate, prevenirea si combaterea imigrației ilegale și control asupra migraț iei legal e fiecare
stat membru trebuie să aibă soluț ii cu privre la integrarea strainilor , astfel încât să țină cont de
securitatea ș i drepturile omului dar și de interesele și securitatea propriilor cetățeni .
În anul 2015 , in România s-a actualizat le gea 122/2006 privind azilul în România.
Conform acestei legi există o procedură ordinară care trebuie respectată de către refugiații veniți
pe teritoriul României și anume aceștia adresează o cerere de azil Inspe ctoratului General pentru
Imigră ri de unde vor pri mi avizul pozitiv sau negativ. Î n cazul unui aviz negativ, chiar și după
adresarea instantelor judecatorești din România, ei trebuie să părăsească în 15 zile teritoriul
României. În cazul unui aviz favorabil aceș tia au statut de re fugiat cu aceleaș i drepturi și
obligații ca orice cetățean româ n.
Proiectul de leg e aprobat de catre Guvernul României î n data de 14 octombrie 2015
privind transp unerea Directivei 2013/33/ UE, îmbunătățește condițiile refugiaț ilor.
Observăm că România are legislaț ie privin d migrația și este în concordanță cu Directiva
Europeană. Romania este un stat membru responsabil si implicat in Uniunea Europeana care are
de gestionat doua frontiere pe latura de este a Uniunii Europene. Ea este expusa atat rutelor de
migratie legala cat si cea ilgala. Tara noatra contribuie la construirea politicii comune a Uniunii
Europene privind imigratia prin implementarea instrumentelor specifice din domeniul migratiei.
A participat la actiunile FRONTEX.
Ispectoratul General pent ru Imigrari sarbatoreste anul acesta 137 de ani de la atestarea
documentara a primului act normativ care reglementeaza regimul strainilor in Romania „legea
asupra strainilor publicat in Monitorul Oficial, numarul 6, 07.04.1881.”81
În ceea ce priveste poziția statului r oman față de criza refugiaților România , în primă
fază, autoritățile prin reprezentanții politici de la varful statului nu a fost de acord cu cotele
impuse de către Comisia Europeană conform declarație Președintelui Româ niei Klaus Iohan nis,

81 Vezi pe larg: http://www.revistapentrupatrie.ro/8 -actualitate/1349 -migra%C5%A3ia, -prezent -%C5%9Fi –
perspective , accesat la 25.05.2018.

44
după care România s -a poziționat alături de Ungaria și a votat împotriva acestor cote,
argumentând că nu poate pr imi mai mult de 1 .785 de refugiaț i.
Deși România este țară membră a Uniunii Europene nu este vizată de către refugiați i,
eimai degrabă tranzitează tertoriul ță rii noastre spre o ccident, de exemplu pentru anul
2017România a acceptat cu oarecare proteste așa cum am vazut din partea autorităților o cotă de
refugiați și anume 2.475 de cetățeni siriei refugiați sosiț i pe teritor iul european c are au fost
cazați în România î n dife rite orase printre care București, Galați, Constanț a, etc.
Cu toate acestea, conform raportului privind percepria romanilor despre criza refugiatilor
care a fost elaborat de Asociatia Prodemocratia, observam ca interesul populatiei migratoare este
foarte scazut pentru a se stabili pe teritoriul Romaniei, reprezinta o problema din punct de vedere
al atractivitatii tarii noastre. Oare acest lucru se intampla din cauza situatiei economice si politice
sua sociale exi stente in Romania? In urma sondajului efectuat de catre a ceasta asociatie, la
intrebarea „in opinia dumneavoastra, cat de atractiva este Romania ca tara pentru refugiati?” cei
mai multi au raspuns ca Romania nu este o tara atractiva.82
Un alt sondajefectua t in raport privind percepția românilor despre criza refugiaț ilor l a
întrebarea „sunteți de acord cu prezența refugiaților în România?” mai mult de 50% au spus că
nu sunt de acord. Motivele fiind urmatoarel e „teama izbucnirii unor violențe sau unui război
social”, „diferențe culturale și de obiceiuri”, „posibilă instabili tate economică .”83

82 Andrei Iacob, Gergiana Marcu, Raport p rivind perceptia romanilor despre criza refugiatilor ,Ed
Prodemocrati,2016.
83 Ibidem. DA
46%
NU
54%Sunteți de acord cu prezența
refugiaților în România?

45
În luna martie 2015 , în România au sosit primii 15 refugiaț i care au fost cazați în orașul
Galați. Popu lația G ălățeană a organizat un meeting pentru a -și exprima ostilitatea față de această
decizie. Drept pentru care s -a nascut urmatoarea intrebare: „daca Romania a primit refugiati
conform hotararii luate in cadrul Consiliului European, unde credeti ca ar trebui plasati
acestia?”cei mai multi au raspuns ca sunt de acord cu plasarea refugiatilor in spatii special
amenajate. Reticienta nu a fost atat de mare deoarece cel mai intalnit raspuns a fost „dispersati pe
intreg teritoriul Romaniei.”84
Nu in ultimul rand s -a pus problema si astefel s -a ivit urmatoarea intrebar e: „considerati
ca statul Roman ar trebui sa se implice mai mult in solutionarea crizei refugiatilor?”85. Dintre cei
intrebati 62% considera ca actiunea statului trebuie sa fie mai concreta in solutionarea acestor
crize.
În 16 martie 2016 Klaus Iohannis – Președintele României a declarat că „România
sprijină măsurile și este de acord că Turcia trebuie ajutată pentru a-și îndeplini rolul pe care ș i
la asumat – acela de a opri fluxul migraț ionist î n special spre Grecia.”86
Din declaratia Președintelui Klaus Iohanni s privind pericolul migrației rezultă că totuși
refugiații nu ar putea să -și creeze o ruta de tranzit prin Româ nia dinspre Turcia pe Marea
Neagră. Acest punct de vedere îl motivează astfel: Turcia controlează foart e bine zona dinspre
Marea N eagră . Cel de -al doilea moti v ar fi că Marea Neagtă nu poate fi traversată decâ t cu n ave
destul de serioase, nu cu bă rci mici însă această poziție ignoră capacitatea de șantaj asupra
Europei în această privință a Turciei .
Conform interviului dat de catre A na Birchall, Presedinta Comisi ei de Afaceri Europene,
am extras cateva raspunsuri interesante despre aceasta tema a imigrantilor si a crizei
refugiatilor: la intrebarea „cum poate Uniunea Europeana sa rezolve problema crizei refugiatilor
fara a -i afectat integritatea si stablitatea ? doamna Ana Bichall a specificat ca fenomenul
migratiei nu este p rima criza pe care Europa o trave rseaza. Europa a trecut prin ani grei de
razboi, prin crize economice si a fost martora a radicalizarii discursurilor politice. Desigur criza
refugiatilor reprezinta o noua piatra de incercare pentru Europa, dar are conving erea ca sunt
instrumente necesare pentru a iesi intariti si nu dezbinati. ”87.

84 Andrei Iacob, Gergiana Marcu, Raport privind perceptia romanilor despre criza refugiatilor, Ed
Prodemocrati,2016 .
85 Ibidem.
86Ibidem.
87 Ibidem .

46
La intrebarea „cum vor face fata tarile membre UE unor noi valuri de refugiati?, dansa a
avut urmatorul raspuns: crede ca solutia la criza migratiilor trebuie sa aibe la baza respectarea
principiilor si valorilor Uniunii Europene, precum si principiul solidaritatii, al voluntariatului
deciziei si gasirea consensului intre statele membre. In ceea ce priveste Romania, contributia
noastra trebuie inteleasa in treg contex al gestio narii crizei migratiei, nu doar in ceea ce priveste
numarul de refugiati primiti. Tara noatra s -a aflat intotdeauna in prima linie a contribuitorilor la
actiunile agentiilor Europene cu activitate in domeniul migratiei si azilului (Frontex, Europo).”88
Si la o ultima intrebare „credeti ca in cadrul discutiilor de la Consiliul European,
Romania si -a indeplinit rolul de stat membru UE, sau ar trebuie sa fie mai solidara in ce priveste
criza refugiatilor? la care doamna a avut urmatorul raspuns: Romania apara c ea de -a doua granita
a Uniunii Europene ca lungime, adica 2070km. si este al doilea contributor dintre statele membre
UE la programul Frontex…Sustin abordarea care defineste criza refugiatilor ca pe o provocare
internationala si nu exclusiv europeana, ca re presupune cooperarea Uniunii cu princ ipalii
parteneri internationali si cu O.N.U., in special cu Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru
Refugiati precum si cu organizatii ca Organizatia Internationala pentru Migratie. ”89

Posibile scenarii privind fenomenul migrației din perspectiva stării de securitate
Metoda scenariilor

Metoda scenariilor presupune analiza prospectivă și modelarea probabilistică a
implicațiilor posibile ale unor ale unor evenimente actuale și/sau anterioare asupra viitorului.
Selectarea, conturarea și proiectarea de scenarii asupra viitorului – bazate pe elemente cunoscute
și validate din trecut sau prezent – constituie, de fapt, procese și mijloace prin care se încearcă
minimizarea gradului de incertitudine ce planează asupra un or evenimente posibile și/sau
probabile din viitor. În cadrul acestui studiu, am încercat să arăt de ce metoda (sau tehnica
analizei) scenariilor contribuie semnificativ la identificarea și structurarea unor posibile repere de
interes ale viitorului, în sc opul acumulării sau fundamentării cunoașterii necesare luării deciziilor
și limitării pe cât posibil a neprevăzutului.90

88 Andrei Iacob, Gergiana Marcu, Raport privind perceptia romanilor despre criza refugiatilor, Ed
Prodemocrati,2016 .
89 Ibidem .
90 Globalizare. Identitate. Securitate , Ed CA Publishing, Cluj-Napoca 2015, p . 157 .

47
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane prin noțiunea de metodă se înțelege
„un mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective, ca
urmare a aplicării unui set de reguli și principii normative (necesare) pentru practicarea unei
discipline.”91
În funcție de datele și informațiile care stau la dispoziția analistului, se poate evalua că
această metodă a scenariilor presupune transpunerea unei situații ce urmează să se întâmple
pornind de la o situație actuală. Așadar, cumulativ putem aprecia că metoda scenariilor este :
 „o metodă structurată, trecută prin filtrul gândirii umane;
 euristică – prin simplul fapt că poate servi semnificativ la diversificarea cunoașterii;
 secvențială – datorită faptului că scenariile – sub formă de predicții sau prescripții – au un parcurs
logic și rațional, putând fi validate mai ales la nivel cognitiv;
 logică – argume ntele raționale sunt cele care pun în valoare creativitatea analistului;
 non-exhaustivă – deși are valoare de cunoaștere a viitorului și orientare a deciziilor, e relativ
improbabil a se putea practic epuiza un anumit subiect;
 exploratorie – datorită faptu lui că oferă suportul necesar fundamentării deciziilor din perspectiva
unității de timp11 , pentru limitarea pe cât posibil a neprevăzutului;
 intuitivă – bazată pe intuiția (și flerul) analistului – conturată și ca urmare a monitorizării și/sau
cartografie rii sistematice a reperelor și semnalelor (input – urilor) semnificative, respectiv a
dinamicii situaționale;
 personală – în esență, produsul analitic final (output) – obținut în urma aplicării metodei –
depinde fundamental de pregătirea, experiența și abil itățile analistului / echipei de analiști . ”92
Exerci țiul iși propune să dezvolte eventuale scenarii posibie sau mai puțin posibile cu
privire la evoluția imediat ur mătoare care are ca subiect principal fenomenul migrației
desfașurat în această perioadă pe teritoriul Uniunii Europene.
Putem spune ca imigrantii sunt o adevar ată provocare pentru Uniunea Europeana, dar în
același timp și o oportunitate.
Ca prim subiect vom începe cu scenariul care presupune o evoluție așa cum și -ar dori
Uniunea Europeana la modul ideal . Știm faptul că Germania inițial a încurajat această migrație a
sirienilo și nu numai sp re spre Uniunea Europeana si în special spre Germania. Aceștia și -au
exprimat dorința de a primi imigra nți datorită nevoii lor de forță de munca care le -ar putea aduce
două beneficii : ocuparea locurilor de munca mai puțin căutate de cetățenii germani, iar cel de -al

91 Dicționarului Explicativ al Limbii Române , Ed U nivers Enciclopedic Gold, București, 2009.
92 David Targett, „ Analytical Decision Making ”, Lond on, Pitman Publishing, 1996, pp . 75-103.

48
doilea beneficiu ar fi creșterea economică a Germaniei. Forța de munca constituită din popula ția
musulmană, în viitorul apropiat, ar putea duce la creșterea investițiilor, care se v -a reflecta in
creșterea economiei. Ca exemplu am putea da domeniul construcțiilor deoarece imigranții vor
avea nevoie de locuințe.93
Un motiv pentru care impactul imigranților, pe teritoriul Uniunii Europene, ar fi unul
pozitiv poate f i integrarea lor în societatea e uropeană, luarea unor decizii pentru integrarea lor
și ajutorarea acestora pentru ocuparea unui loc de muncă sau pentru a învăța limba din țara în
care au fost primiți.
Venirea în Europa și stabilirea imigranților aici poate diminua semnificativ scaderea
demografică și îmbatranirea populației europene . Presupunem că aceștia se vor stabili pe
teritriul Uniunii Europene și își vor întemeia o familie. Ulterior imigranții vor reuși să se
integreze în societate, își vor găsi un loc de muncă care să le permită un trai bun , iar apoi iși vor
mări familiile. Un prim nou născut sirian a venit dej a pe lume la Galați, acum doi ani , pe data de
29 noiembrie 2016. Familia lui era cazată de puțin timp în Centrul de Străini din Galați . După o
perioadă de 30 de zile, copilul a primit calitatea de refugiat azilant al statului român.94
După ambele măsuri luate presupunem că ambele părți, cetățenii sirieni și statele Uniun ii
Europene, vor fi multumite. Prin urmare cetățenii siieni iși vor găsi locuri de muncă în funcție de
domeniul în care sunt specializați , își vor întemeia familii sau împreună cu familiile lor deja
formate în Siria iși vor găsi un loc de locuit. Statele membre ale Uniunii Europene , în special
Germania, o să fie mulțumite de faptul că lipsa forței de muncă a fost acoperită, economia a
crescut iar legile adoptate au fost productive și acceptate cu usurință. Însă imposibilitatea
realizării acestui scenariu constă nu în problemele economice ridicate de un asemenea parcurs al
lucrurilor ci de diferențele culturale majore care devin insurmontabile.
Evoluția, cea mai plauzibilă, scenariul cel mai credibil este din pacate și cel mai negativ
și anume Europa se v a confrunta cu o proliferare fara precedent a radicalismului și a
manifestărilor teroriste ceea ce va determina statele să se înderepte spre măsuri radicale de tip
izolaționist, slăbind unitatea Europeană până la dispariția ei. Drumul luat de Marea Britan ie,
unde s -a organizat un referendum iar rezultatul acestuia a fost ieșirea Angliei din Uniunea
Europeană, se poate repeta cat de curând intr-un numar semnificativ și cu alte state din Uniunea

93 Vezi pe larg : http://www.contributors.ro/economie/imigrantii -o-provocare -si-o-oportunitate -in-acelasi -timp-
pentru -europa/ , accesat la 22.05.2018
94vezi pe larg: http://www.monitoruldegalati.ro/societate/primul -sirian -nascut -din-familie -refugiata -cazata -la-
centrul-de-straini -din-galati.html , accesat in 22.05.2018

49
Europeană . Dorința ieșirii din Uniunea Europeană și -a mai expr imato și Franța, Austria, Italia și
Grecia. Acest lucru poate duce la destrămarea Uniunii Europene .
Multă cerneală s-a vărsat în ultimi i ani pe tema generic numitei „crize a
imigrantilor/refugiatilor”. În ciuda eforturilor făcute de Uniunea Europeană în materie de ajutor
umanitar, dramele se multiplică cu fiecare zi ce trece, iar autoritățile europene și naționale sunt
de-a dreptul depășite de situație. O situație copleșitoare pentru care nu există soluții miracol. Însă
criza aceasta nu are nevoie de spectatori. Criza imigranților nu este doar criza lor, ci este și criza
noastră. Am ajuns la momentul în care asumarea responsabilităților nu mai este optională.
Uniunea Europeană și România au capacitatea și motive întemeiate să o facă.95
Criza imigranților este și criza noastră. Acest lucru este confirmat de toate atacurile și
conflictele avute cu imigranții, care au avut loc în ultimii 2 ani în Europa. Cetățenii europeni
întrebați de care subiect sunt preocupați cel mai mult, aceștia au raspuns într-un numar mare ca
imigrația este una din problemele cele mai mari la ora actuală.96

95 Vezi pe larg : http://www.contributor s.ro/editorial/criza -lor-sau-criza -noastra -afluxul -de-imigranti -catre –
uniunea -europeana -si-care-ar-putea -fi-rolul -romaniei/ , accesat in 22.05.2018 .
96 Vezi pe larg : file:///C:/Users/User/Down loads/IP -16-4493_RO.pdf , accesat in 22.05.2018

50
Concluzii

Având în vedere o asemenea temă de cercetare este evident că nu pot exista concluzii
relevante sau s uficiente , ci mai degrabă o serie de constatări mai mult sau mai puțin
îngrijorătoare cu privire la amploare acestui fenomen dar mai ales cu privire la impactul pe care
îl are asupra stării de securitate. Este evident pentru toată lume că trăim un timp istoric
excep tional . Și anume un timp cu provocări asemănătoare ce cele din perioada istorică a marilor
migrații înspre Europa din secolele V -IX, dar cu toate avantajele și tehnologia secolului XXI,
fapt care care influențează și marchează ireversibil societatea contem porană mai ales ceea
europeană. Toate domeniile viieții fiind afectate, de la cultura comunităților la economia acestora
precum și zona politică care se metamorfozează poziționându -se fie pro fie contra acestor
transformări în goana politicienilor după vot uri pentru a obține puterea.
Însă dincolo de aspectele politice se ridică o serie de aspect ce țin de starea de
securitate, de aceea putem constata în cee ace privește fenomenul migrației că acesta afectează
toate nivelele securității de la Securitate umană și societală la securitatea națională a statelor
precum și securitatea internațională reclamând nevoia unor acorduri și înțelegeri între state destul
de dificile, cel mai elocvent exemplu fiind dificilul proce s de repartizare a refugiațior în țările
member UE. Problema migrației nu doar că afectează și are impact în cele patru nivele ale
securității ci are un impact și multidimensional afectând toate domeniile și zonele activității
umane.
Din acest motiv , a fost și este foarte greu a definii acest f enomen -proces contemporan,
acestă dificultate fiind constatată în primul capitol al lucrării unde se pot observa evident limitele
acestei abordări atât conceptual cât și ca spațiu și timp. Fiind dificil de definit acest amplu proces
social politic economic și cultural implicit măsurile și formulele de gestionare sunt dificil de
acentualt dar mai ales de implementat. Situația Uniunii Europene fiind în acest sens un bun
exemplu. Dincolo de măsurile aparente luate la nivelul deciziei politice la vîrful UE, pro blema
refugiaților, migranților rămâne o problem gravă a societăților din Europa insuficient și foarte
slab gestionată și securizată. Teama cetățenilor statelor UE în raport cu acest fenomen fiind o
relealitate incontestabilă.
Această realitate, sau cel puțin percepția ei, afectează așa cum am putut constata în
capitolul III întreaga societate dar mai ales percepția asupra securității, starea de Securitate de
protecție oferită până acum de statele europene se risipește și este înlocuită cu o stare de
insecuritate, de frică și suspiciune, fiecare eveniment major din viața comunităților occidentale

51
desfășurându -se sub un climat de amenințare, ceeace este foarte important însă nu constă în
impactul efectiv al amenițării și nici în amploarea sa ci mai degrab ă în sentimentul de frică
constantă că oriunde oricând se poate întâmpla ceva rău, un act terorist.
Evident, fenomenul migraționist nu se suprapune cu fenomenul terrorist, însă din păcate
așa cum am constatat deja are și asemenea valențe. Cele mai importa nte efecte fiind cele
economico -sociale deoarece treptat reconfigurează societatea și astfel structural au loc modificări
care la rândul lor au un impact deosebit în restructurarea cultural identitără a acelor comunități.
Marea provocarea a migrație vine t ocmai din această zonă, din zona gestionării nu do ar a
factorilor economici și politici a fenomenului ci mai ales din provocarea gestionării aspectelor
cultural identitare și civilizaționale, aceste aspect e fiind vitale pentru existența și p entru viitor a
Europei ca atare și a identității europene așa cum o definim astăzi.

52
Bibliografie

Dicționare , documente , legi:
1. Dicționarului Explicativ al Limbii Române, Ed Univers Enciclopedic Gold, București,
2009.
Monografii
1. ***Globalizare. Identitate. Securitate , Ed CA Publishing, Cluj -Napoca 2015.
2. Andreescu Anghel, Andreescu Dan, Efectul migrației asupra securității României și a
Europei , Ed Rao, București, 2016
3. Bocancea Sorin, Je susis Charlie ?,Adendum 2015.
4. Bocancea Sorin, Marșul asup ra Europei. Noile măsuri ale migrației , Editura Headline,
Iasi 2016.
5. Fundația Soros Romania, Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii , Editura
Fundatia Soros, 2011.
6. Henrik Larsen, The EU: A Global Military Actor?, Cooperation and Conflict :Journal of
the Nordic International Studies Association, Vol.37, nr.3, 2002.
7. Iacob Andrei, Gergiana Marcu, Raport privind perceptia romanilor despre criza
refugiatilor ,Ed Prodemocrati,2016.
8. Napoleoni Loretta, ISIS – negustorii de oameni – refugiati, rapiri si af aceri de milioane
,Ed Corint Book 2016.
9. Popa Adrian, Muresan Liviu, Bonciu Florin, Politica Europeana de Securitate si Aparar
– Element de influențare a acțiunilor Romaniei in domeniul politii de securitate si
apărare, Ed Institutul European din Romania, Bucuresti, 2004.
10. Soare Simona R., Postelnicu Claudia M., Impactul noilor masuri de combatere a
fenomenului terrorist, propuse la nivel European asupra liberei circulate , Ed Institutul
European din Romania 2016.
11. Soros George in dialog cu Gregor Peter Schmi t, Tragedia Uniuni Europene dezintegrare
sau renastere?, Ed Comunicare.ro, 2015.
12. Targett,David „ Analytical Decision Making ”, London, Pitman Publishing, 1996.
13. Von Schroeter, Helmut, The role of the EU Military Staff in capability development , în
Military C apability Development in the framework of the Common Security and Defence
Policy , editat de Jorg Hillmann și Constantinos Ch. Hadjisavvas, Nicosia 2012.
14. Waever, Ole, Identity,Integration and Security: Solving the Sovereignty Puzzle in EU
Studies, Journal of International Relations, vol. 48, nr.2, 1995.

53
Surse web :
1. http://www.dw.com/ro/
2. http://www.mediafax.ro/.
3. http://www.contributors.ro/.
4. http://www.academia.edu/
5. http://adevarul.ro/locale/
6. http://eur -lex.europa.eu/
7. https ://www.mae.ro/
8. http://www.europarl.europa.eu/
9. http://www.consilium.europa.eu/ro/
10. http://www.ecologic.rec.ro/
11. www.criticatac.ro.
12. http://europa.eu/rapid/
13. https://ec.europa.eu/home -affairs
14. https://www.iom.int.
15. http://frontex.europa.eu/assets.
16. http://m.ziare.com/
17. https://www.europol.europa.eu/
18. http://www.europarl.europa.eu/RegData/
19. http://stirileprotv.ro/stiri/international/
20. https://www.consilium.europa.eu/uedocs
21. http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.
22. http:/ /www.eppgroup.eu/ro/our -priority/
23. http://www.revistapentrupatrie.ro/